FRANK MCDONOUGH

[[$TAPIMrT $l REALTTATE DESpRE POL|T|A

SECRETA A LUI HITLER '

taducere din englezi deOrvorNr- CRrsrrNA DnsoLure

TRCI

CupnrNs

Introducere / 9

1. Cum a luat fiintl Gestapoul / 192. Oamenii si metodele Gestapoului / 463. Supravegherea credingelor religioase I 614. VAnS.toarea de comunigti / 905. Denungi-ti vecinul / 1216. Rizboiul rasial impotriva,,declasalilor" I 1467. Persecugiaevreilor I 1738. Gestapoul la judecati / 200

Note I 225

Ghsar d.e termeni fi organizay'i I 246Surse gi bibtiografe I 248Lista ilustrapiihr I 264Mulprniri 1265Indice I 267

1

Curu A LUAT rrrNrA GEsrepoul

f ermania are o indelungati, traditie in ceea ce privegte spionajul po-\.*f liti.. in timpul Revolutiei din 1848, regele Ludovic I al Bavariei aincuviintat supravegherea opozangilor in beririile locale. in 1871, cinds-a proclamat Imperiul German, Prusia, cireia ii revenea 60% din teri-toriul german, ayea deja propria politie politici, cunoscutS" sub denu-mkea de Abteilung 7(Departamentul V), condusi" de'Wilhelm Stieber,care se nS"scuse in 3 mai 1B1B la Merseburg, in Saxonia,;i proveneadintr-o familie din clasa de mijloc. De profesie jurist, el s-a alituratpoligiei 9i a devenit cunoscut drept ,,geful spionilor" lui Bismarck, ju-cAnd un rol esential in activitatea serviciilor de informatii germane dingari gi stri.initate.i Stieber a elaborat urmS.toarele instructiuni pentruagenti:

Agentul este obligat si 1ini o intreprindere la alegerea sa atAta vremecit aceasta se prezinti in exterior in acord cu cerintele comerciale sau dealt5. naturi ale girii in care este angajat... Se intelege ci esre necesar caagengii nostri si. inspire incredere cercurilor in mijlocul cilrora activeazi.

9i si susginS. acea incredere prin afisarea unui mod de existenli burghezobignuit.2

in memoriile sale, care abundi de exageriri gi de afirmagii conrrover-sate, Stieber relateazA, ci, in timp ce se afla in misiune la Londra, a izbutitcumva si intre prin inselS.ciune in casa lui Karl Marx, aflat pe vremea

20 Grsrepo

aceea in exil in Anglia, si si fure liste cu membrii Ligii Comuniqtilor..3Obiectivul principal al poliEiei politice prusace in interiorul Germanieiera si. supravegheze partidele si indivizii ostili guvernului, in special mem-brii stAngii comuniste.

in 1918, complexa relea de spionaj organizati de Stieber in striini-tate s-a pribugit, dar noul guvern al Republicii de la \Teimar a hotirAtsi pS.streze poligia politici. in Prusia a fost redenu mitd Abteilung IA, iarmai tArziu Abteilung Lin 1928, ministrul de interne prusac a stabilit ciAbteilung IA avea misiunea de a urmiri, preveni qi pune sub acuzare toateinfractiunile de naturi politici.a in 1930 avea in jur de 1 000 de angajagicare lucrau in cele patruzeci si patru de unitigi administrative (Kreise,cercuri, in limba germani - n. red.) ale Prusiei. Majoritatea ofigerilorproveneau din serviciul de investigagii criminale al politiei.5

Erau monitorizate acgiunile comunistilor, dar gi supravegheati indea-proape activitatea Partidului Nazist. De altfel, inainte de 1933, poligia po-litici prusaci le-a intentat membrilor Partidului Nazist 40 000 de procese.6CuvAntirile gi scrierile tuturor fruntagilor nazigti erau constant monitoriza-te. Un inspectorat dedicat partidelor extremiste de dreapta a fost infiingatodati cu proliferarea acestor organizagiiin timpul Republicii de la\7eimar.7

Numirea lui Franz von Papen in functia de cancelar in 20 iulie 1932a schimbat modul in care poligia politicl prusaci se ocupa de ,,dugmaniistatului". Acgiunile impotriva comunigtilor au devenit principalul obiec-tiv. Fruntasul nazist Hermann Goring a preluat comanda asupra tuturorforgelor politienesti prusace, care numirau 50 000 de oameni, incluzindgi departamentul poligiei politice. Goring a infiingat imediat un departa-ment special insircinat cu lupta impotriva comunismului. Au fost desti-tuigi 11 sefi de poligie, pe motiv c5" aveau simpatii democratice.

Misurile se incadrau perfect in obiectivul mai larg al nazistilor dea prelua controlul asupra tuturor serviciilor de securitate. Cele patrupersonaje-cheie implicate in actiune au fost Hermann Goring gi RudolfDiels in Prusia, respectiv Heinrich Himmler si Reinhard Heydrich inBavaria. Gestapoul a luat fiinti in mare parte datoriti eforturilor acestorpatru indivizi. in final, Himmler si Heydrich aveau si conrroleze nu doarGestapoul, ci intregul sistem politienesc al Germaniei naziste, dar trium-ful lor nu a fost nicidecum cert.

- Man gi familia sa s-au stabilit la Londra in 1849. in urmi cu doi ani, ln capitala Angliei fuseseinfiinEati organizatia Liga Comuni;tilor (Bund der l{ommunisten), care este considerati prima gruparepolitici de sorginte manistlt. (N, red.)

Cuu e ruer rrrNgi Gr.s

Hermann Goring, ni.scut in 12 ianu;Bavaria, provenea dintr-o familie ce apa4irde sus. Thtil siu, Heinrich, fusese un prietenvon Bismarck, in timp ce servea ca ofiger imilitari il agtepta gi pe tinirul Hermann, dcindir5.tnic, incipitinat 9i dificil. A fost elirdispute violente cu profesorii sii. Tatil luiarmatS. ar putea si-l imblAnzeasci. A urmaruhe, iar apoi a intrat la gcoala militari dirGiiring s-a aliturat nou-infiingaulut Flqgerman), devenind un neinfricat pilot al 1nr. 1", condusi de legendarul ,,Baron Ro;Disponibilitatea lui Goring de a efecrua mradus o serie de medalii, printre care Cruceb Mirite (Blauer MaxlMax cel Albastru), c<fapte de vitejie. La sfb.rgitul Primului Rizbtors la Mi.inchen, dar i-a fost greu si gdseaspe Adolf Hitler tinind un discurs intr-o b<inscris in Partidul Nazist. A luat parre la ctstat - Biirgerbniuheller

(,,Puciul de la berpolitisti in Marienplatz, in cenfful Miinchristoarne guvernul Bavariei, dar au suferiloc s5. preia puterea, Hitler, susginut de tru1porar o beririe inainte ca autoritigile si rriordinea si s5.-i aresteze pe conspiratori. in ta-si trata ri.nile, Giiring a devenit dependtla internarea lui intr-o institutie psihiatriciprincipalul consilier al lui Hitler in proble:rul grupului de deputagi al Partidului Narin 1932, Franz von Papen l-a numit mircomandant al politiei.

Girring a stabilit imediat o relagie stra-nrriei politice din Prusia, un funcgionar gi cor

9i adaptabil, foarte priceput in chestiunile bdisponibil si execute ceea ce i se cerea, a d,dispensabil pentru G6ring. in memoriile ssIJ puni intr-o lumini favorabili, Diels exni Republica de la \Teimar in favoarea pol

Grsr-rro

t:e lisre cu membrii Ligii Comunistilor..3:r polirice prusace in interiorul Germanieii Lrciii,-izii osrfi guvernului, in special mem-

lc spionai organizata de Stieber in striini-.-'ern al Republicii de la'Weimar a hotirAtPr.usia a fost redenumit| Abteilurug IA, iar

18. rninistrul de interne prusac a stabilit ci: a urmari. prer-eni si pune sub acuzare toatei.= in 1930 avea in jur de 1 000 de angajagi-ii Datru de unirigi administrative (Kreise,- ,i. ,s4!., ale Prusiei. I'fajoritatea ofigerilor;cugarii criminale a1 poliriei.te conuri:dor. dar si supravegheati. indea-.azi.t. De altel. inainte de 1933, politia po-:bnlor Paddului \azist 40 000 de procese.6trulrrlilor nazisri erau constant monitoriza-ddelo: eiuemiste de dreapta a fost infiintatg":izad in rimpul Republicii de la\X/eimar.7pei i:r tuncda de cancelar in 20 iulie 1932ria:oiirici prusaci se ocupa de ,,duEmaniicor'.i:lisrilor au devenit principalul obiec-

r Cor::rg a preluat comanda asupra tuturor:':. r'.irrlaiau 50 000 de oameni, incluzAnd:ce . Gorins a intlintat imediat un departa-

'u :inlorrir-a comunismului. Au fost desti-:-.' -. ai;;.r :imparii democratice.L.- :r l-'bre;ri',ril ma-i larg al nazistilor den::or :e:-iciilor de securirare. Cele patrur-rne au t-osr Hermaln Goring 9i Rudolf:i-ui;h F{i:nmler si Reinhard Heydrich inri l;'l mare parre datorita eforturilor acestorLIe: si Her-drich ar-eau sa conrroleze nu doarrc;iden*c al Germaniei naziste, dar trium-II-

-.::::: j, - !-:. i: ;ri cu doi ani, in capitala Angliei fuseseaz-i t2- -: j*.t?ci:m't. we ste considerati prima grupare

-d$

Cuu,q, LUAT FrrNT;. Gssrepour 21

Hermann Goring, niscut in 12 ianuarie 1893 la Rosenheim, inBavaria, provenea dinrr-o familie ce aparlinea in mod clar clasei mijlociide sus. Thtil siu, Heinrich, fusese un prieten apropiat al cancelarului Ottovon Bismarck, in timp ce servea ca ofiger in armata germani. O carierimilitari il agtepta si pe tAnS.rul Hermann, doar ci. acesra era un adolescentindlritnic, incipitAnat gi dificil. A fost eliminat din gcoali dupi cAtevadispute violente cu profesorii sii. Thtil lui s-a gAndit ci disciplina dinarmati ar putea si-l imblAnzeasci. A urmat o gcoali de cadegi in Karls-ruhe, iar apoi a intrat la gcoala militari din Berlin. in octombrie 1914,Goring s-a alS"turat nou-infiin;atului Fliegertruppen (Corpul de aviagiegerman), devenind un neinfricat pilot al prestigioasei ,,Escadre aerienenr. 1", condusi de legendarul ,,Baron Rosu", Freiherr von Richthofen.Disponibilitatea lui Giiring de a efectua misiuni de lupti periculoase i-aadus o serie de medalii, printre care Crucea de Fier, Clasa intAi, si Pourle Mirite (Blauer MaxlMax cel Albastru), cea mai inalti distinctie pentrufapte de vitejie. La sfrrgitul Primului Rizboi Mondial, Giiring s-a rein-tors la Miinchen, dar i-a fost greu s5" giseasci o slujbi. Dupi ce l-avizutpe Adolf Hitler tinind un discurs intr-o beririe in toamna lui 1922, s-ainscris in Partidul Nazist. A luat parte la celebra tentativi de lovituri destat - Bilrgerbniukeller

(,,Puciul de la beririe") -, fiind impuscat depoligigti in Marienplatz, in centrul Miinchenului. Pucigtii urmiriseri siristoarne guvernul Bavariei, dar au suferit o infringere umilitoare. inloc s5. preia puterea, Hitler, sustinut de trupe SA, a izbutit si ocupe tem-porar o beririe inainte ca autoritS.gile si trimiti politia pentru a restabiliordinea gi si-i aresteze pe conspiratori. in timp ce se afla in spital pentrua-gi trata r5.nile, Giiring a devenit dependent de morfini, ceea ce a dusla internarea lui intr-o institu;ie psihiatricS.. Prin 1930, Goring deveniseprincipalul consilier al lui Hitler in probleme de politici interni si lide-rul grupului de deputagi al Partidului Nagional-socialist din Reichstag.in 1932, Franz von Papen l-a numit ministru de interne al Prusiei qicomandant al poligiei.

Giiring a stabilit imediat o relatie strAnsi cu Rudolf Diels, qeful poli-tiei politice din Prusia, un functionar si conducitor cu experientS., iscusitgi adaptabil, foarte priceput in chestiunile birocratice. AritAndu-se mereudisponibil sI execute ceea ce i se cerea, a devenit curAnd un sfltuitor in-dispensabil pentru Giiring. in memoriile sale, scrise intr-o manieri caresi-l puni intr-o lumini favorabili, Diels explici de ce a renuntat sI susti-ni Republica de la \Teimar in favoarea politicii naziste.

22 Gr,sr,q.po

CercetAnd cu arentie cazul siu, realizilm, de fapt, cI" Diels era un indi-vid oportunist, lipsit de principii si duplicitar. intr-o autobiografie redac-tati in 1935, el descrie modul cum a ajuns si fie implicat in infiintareaGestapoului:

in 1930, am fost angajat la Ministerul de Inrerne, unde a-m devenitindati ;eful departamentului insircinat s5. combati. miscarea comunisti.Dupi 20 funie 1932, acest obiectiv a fost lirgit considerabil, incAt amfost capabil, inci din acea fazi, si mi dedic pregS"tirilor de anihilare acomunismului in Germania in strAnsi conlucrare cu membrii de frunteai NSDAP-ului.8

Nu se gtie daci ideea de a transforma politia politici prusaci in poligiasecreti nationalS" care ayea si fie Gestapoul i-a apartinut lui Diels sau luiGciring, dar in Departamentul IA al politiei politice prusace functionauofigerii care au pus apoi bazele Gestapoului din Prusia. Goring a intuit cianchetatorii erau capabili si-gi asume sarcinile cu un pronuntat caracterrepresiv pe care le-au primit la putini vreme dupi aceea.

Heinrich Himmler, comandantul SS, garda de corp personali a luiHitler, si tAni.rul siu protejat Reinhard Heydrich au avut, de aseme-nea, un rol determinant in infiintarea Gestapoului. Cei doi isi desfrgu-rau activitatea in Bavaria. Cu sigurantS., Heinrich Himmler a avut ceamai importanti contributie la dezvoltarea gi rransformarea SS-ului si aGestapoului in cele mai de temut institutii ale Germaniei naziste. Adeseaa fost prezentat drept birocratul nazist prin excelenti", plictisitor, insensi-bil si calculat, preocupat de teoria rasiali. Se rrece astfel cu vederea faptulci era un extraordinar manipulator, organizator si administrator politic.Capacitatea lui de a recruta indivizi tineri, loiali 9i cu inalti. calificarei-a permis si construiasci o echipi formidabili de oameni eficienti gidevotati, care ii impirtigeau viziunea infiintlrii unui aparat de securitateinterconectat. Niciun conduci.tor nazist nu scria rapoarte la fel de con-vingitoare ca Himmler. Datoriti acestei abilitigi a devenit un personajindispensabil in rAndul elitei naziste.

Himmler s-a niscut in 7 octombrie 1900 la Miinchen lntr-o familiedin clasa mijlocie. Thtil siu, un individ care rinea la disciplini, fusesepe vremuri tutore la curtea regelui Bavariei. Mama sa provenea dintr-ofamilie de legumicultori. Himmler a crescut in micul oras bavarez Lands-hut in spiritul si litera religiei catolice. Mergea regulat la biserici., dar cu

Ccrt l rt-rr rtrsr-i Grs

::::;::i a der-enit tot ma-i osdl invitamintc-:::oiir. dar nu a efecruat nicio zi de sen-iciri:Doi \fondial a fost demobilizat la BerLir;:::. atar:ul dir-erse ocupalii marunte. print:€::=- r rlbrica de perii sau de muncitor- ::

- . ili,'nm-ler s-a intors la Landshut. iar r:::::-a "r,ncie crestea pui. Obignuia si ucida- -- r* nropriile maini. in "c." r-reme a ir:-" -'1,,lrs{lsr germani, devenind ertrem ci:-:- :a-(a si pauiotismul. igi dorea si se imp: ::=ocragiei instaurate de Republica de la

irilnler s-a mutat la Miinchen. dal nu, ' \azist. A devenit, in schimb, membr.r ,l'::-l'.:1 de razboi al Reichului), iar in ac:- :::ir:ri nazisti. in 1923 s-a inscris in Plri::;rat la celebrul Mar; spre Feldhenni:-:?iurar dupa nu mai pugin cunoscun:l F,*. i. srins sau arestat.

Hhrmler a fbcut carieri in Partidul \az:;:r in garda personali a lui Hitler: SS-ul.:r:.;ndantul SS-ului. Era foarte dedicar rr.--a,jarde extrem de inalte. De obicei, iqi ir::eata 5i adesea rimAnea la birou pAna dup:

--: rrericulozitate de toate actele.9 in 1931 rll \liinchen, al cirei obiectiv era sa culE:s:airdci, in special comunisti.

Pentru a imbunitigi activitatea organiza.

Grsr-rpo

:;-:- siu. rEalizam, de fapt, ci Diels era un indi-n;irii si duplicitar. intr-o autobiografie redac-rir ;':m a ajuns sd fie implicat in infiintarea

i'a: l: \{inisterul de Interne, unde am devenit, :- ::lsarcinar sa combati. miscarea comunistl.

's: ,r3:ectiv a fbst largit considerabil, incXt am

': :az.a. si mi dedic pregi.tirilor de anihilare a::: :r stralsi conlucrare cu membrii de frunte

a :ran-

24 GssrApo

siu destul de dur, a fost promovat pAni la gradul de locotenent. fupectulsiu fizic a atras mereu atentia femeilor, astfel ci a avur mai multe relatiiamoroase. in cele din urmi a fost implicat intr-un scandal dupi ce unadintre iubitele sale, fiica unui director al uzinei chimice IG Farben, arimas gravidi, iar Heydrich a refuzat si se insoare cu ea. Cazul a ajunsin faga unui consiliu de onoare al marinei care a considerat ci. Heydricha avut un comportamenr nedemn si l-a forgat si demisioneze in aprilie1931. O carieri" promititoare pirea si se incheie in acel moment. insi"noua lui iubiti gi viitoare sotie, Lina von Osren, i-a intermediat contactulcu personaliti;i de frunte ale migcirii naziste. Lina avea si.-si aminteasci"mai tArziu c5., la vremea cAnd a intrat in partid, in 193I, Heydrich nucitise Mein Kampfij La scurt timp dupi aceea a fost recrurat de SS. LuiHimmler, care vedea in Heydrich idealul ofiterului de eliti. SS: energic,loial, motivat ideologic, eficient, necruti"ror, bine organizat gi neinfricat,i-a produs o impresie puternici.

in 1932, Sectia I C gi-a schimbat numele in Serviciul de Securitate(sicherheixdienst des fuichsf)hrers

- SD). inci de la inceputul activitigiisale, SD-ul a fost conceput ca o organizatie mult mai activi. si eficien-ti decAt predecesoarea sa, care preluase numele de la armata germani,unde serviciul de informatii cidea in sarcina ofigerilor de la I C. MisiuneaSD-ului era supravegherea si arestarea inamicilor politici si rasiali. Prinurmare, chiar qi inainte de 1933, Himmler gi Heydrich au dorit si apliceprincipiile rasiale gi ideologice ale SS-ului in practicile gi activitatea uneinoi institutii: poligia secrete de stat.

Un singur membru al elitei naziste stitea in calea planurilor si in-trigilor lor: conducitorul dur gi excentric al batalioanelor de asalt (SA),cipitanul Ernst Rdhm. Nlscut la Miinchen in 28 noiembrie lBB7, acestaprovenea dintr-o familie modesti, tatil siu lucrind la ci.ile ferate. Ti-nlrul Riihm a intrat in armatS" in 1906, iar in timpul Primului RizboiMondial a fost decorat cu Crucea de Fier, Clasa intii. in 1919 s-a inscrisin Partidul Muncitoresc German (DAP), care in 1920 s-atransformat inPartidul Nazist. A fost unul dintre camarazii si prietenii apropiagi ai luiAdolf Hitler. Riihm era mic de stat, indesat, cu o figuri duri, care pireasi mai amenintS.toare din cauza unei cicatrici urAte de pe obrazul stAng.

Dupi egecul Puciului de la BerS.rie din 1923, Rohm s-a rerras din ser-viciul activ ai Partidului Nazist. intre 1928 gi 1930 a fost consilier militaral armatei boliviene. in

"cea perioadi si-a publicat memoriile, intitulate

Geschichte eines Hochuerriiters. in 1930, Hitler i-a trimis o scrisoare prin

Curt e rc-rr rrn;ri Grs

;- i; lnriu sa se intoarca ia \fiinchen penr:,{.: -- Rohnl si-a preluar posd in 5 ianuarieS r- 'a a-=ore"e ca o tbrfa de bariu5i care sa:i : 5 '- cr:pui unor miringuri si marsur,c l't ;ielilenea. a ilruir ca pregioasele con- * i:=;ri ;i Diir.a ti de fblos m$cirii nazi

--*-1,- * ;:;ea l:opriile planuri exrrem de ,

;r^ :€i o :c, .i de poligie secreti nazidcati-.:,1tc-:a ci lupcarorii din [nia intiLi a 5-\-:'1:?:. =ia ,je Ftolifrltii de cariera- Dar si n--' ;= i ''::o:3lra armara germani iRcichni :-,:::,,-.; o r:nnorranti adunare in aparram;,:;- -:i- \{u:rchen. unde s-a discutat prot:- :!:, :a iec:eie nazisre. Printre cei prezenrig-i- :lragan,ie.i n:zi51s. RudoU Hess. seci--=::-r::, :r-rciucatorul SS-ului si al SD-s::=--a ca :ra[ a unui gu\ern nazist rrebui::;::-- ':a de SS. care avea sa coiaboreze i:;;r:::" -:l;l;sir- cu SA-ul. Cand a tbst ilr,-i=i* .a ;arstiruie aceasti tonj de polipe,':= J-i. :i li vom tbrma.*il in mod delo,-:::: :--::;nd obligat sa respecre deciziile

1:=: sia asurnat un uria; risc polidc-:-:- ;,lriucatorii Panidului Nazist. Pent:":.:r :ra .iublati de scandalui sexual din r:;;-:. ": -crer din homosexualitatea sa. car<:- s :oieosea conform Articolului 1-i a.l!-::::: r:aia inconjurat de o ceati de tileri l

l.:re Etrecum cotidianul social-democr'::-:j:ii-.l de stanga Web am Mzrctag au publi: s:--; o: scrisori pe care R6hm ie-a adresatI=:::l',-'tril. in care igi marturisea ..sendmen:N:-ia :elariile sexuale cu femeile drept -r::.: :ei';ate intr-un pamflet de propaeancii I:: ::rpul alegerilor prezidentiale dirt i9-1-!.::::r-. au ibsr vandute in 300 000 de e:en: ::loul campaniei electorale. Dar cine o,-; :tilga aceste scrisori? Nimeni alrul ciec

Grsrepo

omo\?r pana la gradul de locotenent. Aspectulrda tbmeilor, astfel cL a avut mai multe relatiiLi a tbsr impiicat intr-un scandal dupi ce una:nui direcror al uzinei chimice IG Farben, ajr a refuzar sa se insoare cu ea. Cazul a ajunsLoare al marinei care a considerat ci Heydrichnedemn si l-a fortat si demisioneze in aprilierare parea sa se incheie in acel moment. insirEie. Lina r.on Osten, i-a intermediat contactulile mi;carii naziste. Lina avea s5.-si aminteasciand a i-nrat in partid, in 1931, Heydrich nuun rimp dupi. aceea a fost recrutat de SS. Luier-drich idealul ofi;erului de eliti SS: energic,icienr. necrupror, bine organizat si neinfricat,mica.

a schimbat numele in Serviciul de SecuritateItlhrers - SDi. inca de la inceputul activititiirr ca o orEalizagie muit mai activi gi eficien-ce-re preluase numele de la armata germani,

ri ci.dea in sarcina ofigerilor de la i C. Misiunea: si arestarea inamicilor politici gi rasiali. Printr933, Himmler si Heydrich au dorit si aplicegice ale Ss-ului in practicile si activitatea uneii de sat.eLirei ne'isre sti.tea in calea planurilor si in-lur si exctntric al batalioanelor de asalt (SA),scur la \fiinchen in 28 noiembrie 1887, acestanodesra, tatai sau lucrA.nd la ciile ferate. TA-mata in 1906, iar in timpul Primului RizboiCrucea de Fier, Clasa intii. in 1919 s-a inscriserrnan (DAP), care in 1920 s-atransformat inrl &nue czmatazii si prietenii apropiati ai luiic de srat, indesat, cu o figuri duri, care pireaauza unei cicatrici urAte de pe obrazul stAng.e la Beririe dn 1923, Rohm s-a retras din ser-rzist. inre 1928 ;i 1930 afost consilier militar:a perioadi si-a publicat memoriile, intitulatezrt. in 1930, Hider i-a trimis o scrisoare prin

Cuu r. ruer rrrNlA Gnsrepour 25

care il invita si se intoarci la Miinchen pentru a conduce batalioanele deasalt. Riihm si-a preluat postul in 5 ianuarie 1 931 . Hitler dorea ca trupelesA si action eze ca o forgi de bitiugi care s5. intimideze opozantii politici,mai ales in timpul unor mitinguri gi marguri sau al campaniilor electora-le. De asemenea, a intuit c5" pretioasele contacte ale lui Riihm cu ofigeridin armatS" ar purea fi de folos migcirii nazisre in lupta pentru purere.

Rohm avea propriile planuri extrem de ambitioase si radicale. Doreasi creeze o forgi de poligie secretS" naziftcati. din rAndul membrilor SA.11Considera ci luptitorii din linia intAi a SA-ului ar fi trebuit si. aibi pri-oritate fagi de politistii de carieri.. Dar gi mai controversatl" era intengialui de a incorpora armata germand. (Reichswehr) in SA. in martie 1932,a avut loc o importanti adunare in apartamentul lui Rohm din Goethe-platz din Miinchen, unde s-a discutat propunerea infiintirii unei fortede politie secrete naziste. Printre cei prezenti s-au aflat Joseph Goebbels,geful propagandei naziste, Rudolf Hess, secretarul lui Hitler, si HeinrichHimmler, conduci"torul SS-ului si al SD-ului. S-a convenit ci poligiasecret5. de stat a unui guvern nazist trebuia si fie o organizatie nazisti.,controlati. de SS, care avea si colaboreze indeaproape cu masinS"ria departid, inclusiv cu SA-ul. Cind a fost intrebat despre ce fel de oameniurmau si constituie aceasti forti. de poligie, Himmler a ri.spuns: ,,Nu iivom gisi, ci ii vom forma."12 in mod deloc surprinzdtor, Rohm nu s-asimtit nicicAnd obligat si respecte deciziile luate atunci.13

Hitler si-a asumat un uriag risc politic aducAndul pe Rohm inapoiintre conducitorii Partidului Nazist. Personalitatea intransigenti a luiRohm era dublati de scandalul sexual din viaga lui particularS". Riihm nuficea un secret din homosexualitatea sa, care pe vremea aceea era interzisi.si se pedepsea conform Articolului I75 al Codului penal german. DarRohm triia inconjurat de o ceari de tineri homosexuali.

Ziare precum cotidianul social-democrat Mtinchener Post sau si.pti-mAnalul de stAnga \Yelt am Montag au publicat in primivara anului 1932o serie de scrisori pe care Rohm le-a adresat medicului siu, Karl-GiintherHeimsoth, in care isi mirturisea ,,sentimentele si actele homosexuale" sidescria relatiile sexuale cu femeile drept ,,nefiresri".14 Aceste scrisori aufost reluate intr-un pamflet de propagandi politici al social-democratilorin timpul alegerilor prezidentiale din 1932. Publicate sub titlul ,,CazulRohm", au fost vindute in 300 000 de exemplare si indelung mediatizatein timpul campaniei electorale. Dar cine oare pusese la dispozitia preseide stAnga aceste scrisori? Nimeni altul decAt Rudolf Diels, geful poligiei

26 Gnsrlpo

politice prusace. copii ale scrisorilor se aflau in posesia procuraturii dinBerlin, care investiga acuzatiile cu privire la activititile homosexuale alelui Rohm. Documenrele au fost transmise politiei din Miinchen, d.arcazul a fost clasat.

Noul guvern de ,,coalitie nationali" din 30 ianuarie 1933 avea incomponenti doar trei membri ai Partidului Nazist: Adolf Hitler, noulcancelar, Goring, ministru fbri portofoliu, gi \filhelm Frick, ministrulde interne. Frick s-a ni.scut in 12 martie lB77 laAlsenz, in Bavaria. Stu-diase dreptul 9i avea un doctorar in stiinte juridice. condusese poligiade siguranti din Miinchen si particip ase in 1923la puciul de la Beririe,in urma ciruia fusese condamnat la cincisprezece luni de inchisoare cususpendare si destituit din politie. cu timpul si-a refhcut reputatia. inianuarie 1930, Frick a devenit ministru de stat pentru afaceri interne inTuringia si conducitorul departamentului juridic al Partidului Nazist. incalitatea sa de jurist si inalt demnitar guvernamental cu experienti., Fricka revendicat controlul asupra poligiei din Germania nazisti. Conservatordin fire, Frick intentiona si. transforme forgele existente de poligie ale lan-durilor intr-o singuri forti de poligie centralizati., care si.-gi pi.streze sta-tutul profesional. Stia ci. formarea unei astfel de institutii nu era o sarcini"ugoari, dat fiind sistemul federal al landurilor cu guverne independente.Fiecare unitate administrativi avea propria forti de poligie, care includeaun grup mic de ofiteri insS"rcinati cu politia politici.

Sub conducerea lui Frick nu.s-a realizat nici mi"car nazificarea com-pleti a politiei din Prusia. in primul an de guvernare nazisti", r 453 deofigeri considerati ,,suspecri" de citre regim au fost destituiti. Dar acegtiareprezentau doar 7,3o/o din totalul ofiterilor. cei mai multi erau poli,igtiobisnuif, cu grade inferioare.l5 criteriul de bazl pentru recrutarea inpolida politici, iar apoi in Gestapo era vechimea in politie, nu calitateade membru al Partidului Nazist, al ss-ului, sD-ului ori SA-ului. RudolfDiels igi va aminti mai tarziu ci majoritatea ofiterilor de la inceputurilecestapoului erau ,,functionari cu state vechi, nu nazisti" si ci. incercau,,slopuni rezistenti rerorii" batalioanelor de asalt. oameni precum RudolfDiels au avut mari dificultiti in relatiile cu membrii batalioanelor de asaltin primul an al guvernirii naziste. SA-ul nutrea un nedisimulat dispretfaES' de functionarii apolitici si incalca in mod constant ordinele de a ac-giona conform unor proceduri reglementate prin lege.16

Este clar c5. Goring si Diels au sprijinit actiunile brutale impotriva co-munistilor de la inceputul regimului hitlerist. Se bucurau gi de protecgia

CuM,c. ruer rrrxri Grs

.ui Hider, care declara: ,,Lupta impotriva:;rlnda i-n niciun fel de considerente iuri,::;:aiamente adresat ofigerilor de politie p-r:i!g recunostea: ,,orice glon; care exisri-:;toi al politiei este glond meu. Daca il tb,---se-:ul. Eu am ordonat toate acesrea. le iau:=r-,nsabilirarea."t8 in 22 februarie i933.-r:rn ca-re li se permitea tuturor membrilor I-,.:z 'Hilfspolizei). Scopul era de a-i folosi I:- ir:range pe comunisti. in cdteva sipdm*---::si era de sapte ori mai mare decat cel a--j=a:e s-a instalat un regim de teroare. 5-{-r; :ilsrar mii de comunisti si i-a inchis in ce- =:: ia-sarele de concentrare ,.salbarice- a::.- - :-. barici sau clldiri abandonate in carrj-'i:

':decati. erau bituti, torrurati si adese::*--:: lui Goring de a folosi SA-ul penrru:-:-:--.fLara. deoarece a declansar o perioad- :-.'-.It apoi fbarte greu de stapAnit.

-: :r-erpul proceselor de la Niirnberg. Ru-: -:-a nelegiuiti a primelor luni a1e resr-rn

fcmunisrii erau execurari de diferite erut' :. S-\.. Se foloseau metode simple: lipsir,*:'-:-,.1 ulor rele tratamente fizice sau chiar:.:::ud in tabere, adesea vechi baraci rniiiu-..-,:,:reior de asalt sau fortirete. N,{ai drzir:

---:!rsc-rre drept lagi.re de concentrare. preiic:-:r. Lichrenberg, Papenburg, Dachau h I::-= -rau justificate in diverse moduri: -Ltu--:::-. -.s-a opus aresririi" sau altele la tei.l;

Itreis esdma ci aproximativ 40 000 cie--- -+r Drorectiv" in 1933 gi cl intre 5 000 si -

:-s-;;lsi in acesr mod in primul an cie la:r---:.:-;-;sil6t oficiale, reiese ca 100 000 de oarr:: -i:esr protectiv" in cursul lui 1933, dinue-: -::ni ale anului. Aceste cifre nu-i includ pe

Crsr.lpo

e scrisorilor se aflau in posesia procuraturii dinzariile su privire la activitltile homosexuale aleau fost transmise politiei din Miinch€ri, dar

iirie naEionala" din 30 ianuarie 1933 avea inembri ai Parridului Nazist: Adolf Hitler, noulu nra ponofoliu, gi \Tilhelm Frick, ministrulrr in 12 martie 1877 laAlsenz, in Bavaria. Stu-doctorat in stiinte juridice. Condusese politian si parricipasein 1923la Puciul de la Beririe,rdamnar la cincisprezece luni de inchisoare cun poligie. Cu timpul si-a reftcut reputagia. in'-enir ministru de stat pentru afaceri interne inleparamenrului juridic al Partidului Nazist. int demniur guvernarnental cu experiengi, Frickpra poLiriei din Germania nazisti. Conservatora uanstorme forgele existente de politie ale lan-i ce polirie centralizati, care si.-si pistreze sta-rrrnarea unei asrfel de institutii nu era o sarcinifeoera-l al landurilor cu guverne independente.dr-a ar-ea propria forta de politie, care includeaarcinad cu poligia politica.ick nu s-a realizat nici micar nazificarea com-. in primul an de guvernare nazisri., I 453 dej- ie cirre regim au fost destituiti. Dar acestiar roi:iul ofireriior. Cei mai multi erau poligigtirare"li Criteriui de bazd pentru recrutarea inr Gotapo era vechimea in politie, nu calitateaiazis:. a-lSs-uiui, SD-ului ori SA-ului. Rudolfziu ca n:raioritarea ofiterilor de la inceputuriler:ri cu scare r-echi. nu nazisti" si ci. incercau ,,si'araijoaneior de asa-lt. Oameni precum Rudolfiq in retarii;e cu membrii batalioanelor de asaltnazisre. S-L-uI nuuea un nedisimulat dispret

-: sr inci-ica in mod constanr ordinele de a ac-Cun regiementate prin lege.16)ies ar-r spriiinit acgiunile brutale impotriva co-regimuiui hiderist. Se bucurau gi de proteclia

Cuu e ruer rrrNli. Grsrepour 27

lui Hitler, care declara: ,,Lupta impotriva comunistilor nu trebuie sidepindi in niciun fel de considerente juridi6s."17 irrtr-,r' discurs fbrimenajamente adresat ofiterilor de politie prusaci in 1z februar.e 1933,Goring recunostea: ,,orice glont care existi acum in inci.rcitorul unuipistol al politiei este glongul meu. Daci" il folosigi penrru a ucide, eu sunrucigasul. Eu am ordonat toate acestea, le iau asupra mea. imi asum toati.responsabilitarea."l8 in 22 februarie 7933, Goring a semnar un d"ecrerprin care li se permitea rururor membrilor sA sr se ali"ture poligiei auxi-Iiare (Hilfipolizei). scopul era de a-i folosi pe acesri biti.usi duri pentrua-i infrAnge pe comunisti. in cAteva slptimAni, numirul membrilor SAinscrigi era de gapte ori mai mare decat cel al politistilor obisnuigi. Drepturmare s-a instalat un regim de teroare. SA-ul a organizatraiduri brutale,a arestat mii de comunisti si i-a inchis in ceea ce a ajuns si. fie cunoscutdrept lagirele de concentrare ,,silbatice" (wildr Konzentrationslager), de-pozite, barici sau clidiri abandonate in care oamenii ajungeau fhri sI fifost judecati, erau bitugi, torturagi si adesea ucisi. Privind retrospectiv,decizia lui Goring de a folosi SA-ul pentru a-i strivi pe comunisti a fostneinspiratS., deoarece a declansat o perioadi de teroare nazisti" care s-adovedit apoi foarte greu de stipAnit.

in timpul proceselor de la Niirnberg, Rudolf Diels a recunoscut bru-talitatea nelegiuiti a primelor luni ale regimului nazist:

Comunistii erau execurati de diferite grupiri ale partidului, in speci-al de SA... Se foloseau metode simple: lipsigi de libertate, oamenii erausupusi unor rele tratamente ftzice sau chiar ucigi. in mod ilegal, eraudeginud in tabere, adesea vechi bari.ci militare, cartiere generale ale ba-talioanelor de asalt sau fortirete. Mai tXrziu, aceste locuri aveau si. fiecunoscute drept lagi.re de concenrrare, precum Oranienburg de lAngiBerlin, Lichtenberg, Papenburg, Dachau in Bavaria etc. (...) Crimele co-mise erau justificate in diverse moduri: ,,i-p,tr.at in timp ce incerca si.fugi", ,,s-a opus aresti.rii" sau altele la fel.19

Diels estima ci aproximativ 40 000 de oameni au fost reginuti in,,arest prorectiv" in 1933 gi c5" intre 5 000 9i 7 000 de opozanti politici aufost ucisi in acest mod in primul an de la preluarea puterii.2O conformstatisticilor oficiale, reiese c5" i00 000 de oameni au fost, de fapt, reginugiin ,,arest protectiv" in cursul lui 7933, dintre care cei mai multi in prime-le luni ale anului. Aceste cifre nu-i includ pe cei care au fost pur si simplu

28 Gpsrepo

ripigi de SA, dugi in pivnige sau lagire de concentrare neoficiale, pentrua fi torturati. Numirul celor ucigi in 1933 este la fel de greu de stabilit.Probabil c5" este vorba de cca 1 000 de victime, si nu de 7 000, aga cumdeclara Diels.

Heinz Grlfe, un tanir student la Facultatea de Drept din Berlin, aasistat in martie 1933la primele violenge ale SA-ului:

Are loc o revolti! Ieri gi alaltiieri, steaguri negru-alb-ro;ii gi steaguri

cu svastica au fost arborate pe toate primiriile ;i clidirile publice (tribu-nal, poligie, cazirmi). Membrii SA-ului sunt inarmati cu mitraliere gi se

comporti ca o forgi de poligie auxiliari. Sub proteclia poligiei de stat, au

luat cu asalt clidiri publice gi sedii ale ziarelor. in Pirna, azila prinz, auocupat sediul presei locale gi libriria, au arestat personalul si i-au scosafari,pe ceilalgi; au distrus reclamele gi au adunat tot materialul tipirit instradl unde i.au dat foc.21

\Terner Schifer, comandantul laglrului de concentrare de la Oranien-burg, a suslinut ci Diels se afla ,,in relatii strAnse" cu liderii SA-ului. Iatlce a declarat acesta: ,,Oranienburg a devenit curAnd unicul lagir pen-tru opozangii politici din Berlin si din intreaga provincie Brandenburg...Oranienburg nu avea nici m5,car 1 000 de prizonieri fla sftrgitul anului1933), iar... Berlinul era centrul opozangilor politici ai NSDAP-ului siprin urmare avea o proportie mare de opozanti politici."22

Schdfer a contrazis, de asemenea, afirmagia lui Diels ci poligia poli-tici gi Gestapoul ii tratau pe prizonierii politici fXri violengi in timpulinterogatoriilor de la Berlin ;i ci toate actele de violenti din timpul acgi-unilor de epurare a comunigtilor veneau de la SA. ,,Cu o anumiti. ocazie,aminteste Schdfer, Gestapoul din Berlin a trimis in lagir doi prizonierigrav maltratati. A doua zi, m-am dus... la superiorul meu gi i-am cerutsi expedieze, impreuni cu mine, un prorest la sediul Gestapoului dinPrinz Albrecht-Strasse gi si ceari o explicagie, pe care intentionam s5. otransmit intr-un raport citre Ministerul de Interne al Prusiei."23 Dupi ceincidentul a fost cercetat, s-a ajuns la concluzia ci, intr-adevir, Gestapouli-a maltratat pe prizonieri gi ci acegtia nu ar fi trebuit si ajungi in aceastare la Oranienburg.

Hans Frank, un nazist devotat, ministru de justigie la Miinchen, acerut incetarea aresti.rilor arbitrare, a interogatoriilor brutale si agresiu-nilor SA-ului impotriva dugmanilor politici.2a in 2 august 1933, Goring

Cu,rr,r rr-rr rrrsr-i G.

;- :=:-:inFr -poiida au-xiliara''. Foneie d:i:=are s-au dispensat de sen'iciile rioie:=-ti:leniri sricre, ce stabileau ci Ge-sr;

---- :::'ari-z;pe care avea drepnrl sa retinj:- .i :ie,i.lai conuolui asupra laea-reior (:{--11;1; sricr cu prir-ire la accir-iradie <

Je:a de l- tebruarie i933 poare ti s-=-;lruiui. i.r acea zi, Reichsagu-l a tost:; : ::rl;r sr,re finalul campaniei electoraie-::::::i','r'i. i-a spus lui Diels: .Nu r-a m-:-.:'-:- ::; sri in cale .-a fi doborar''.rj Fo-.*- --'---. ie -\{arinus van der Lubbe" ul"- :-i '-;-bi-iit niciodaii cu cerrirudine di :-i*:- j:li ;um a declarar in rimpr;. i-;: ' :-:::-J::" a fost parre a unui cornp,o:€:j: i-isr. ai-lat ia incepururi. ori &::- r:. -t:rrJ a-i suprima pe comuni-sri s:*: -' 'llrin:: pusese la cale incendierea F.:-:-:- .-.io:cnre aje Gesrapoului. in .-;.ri::,::: ' Fralz Ha-lder a mimrrisir ca isi.t i "::--=: -S:ngrrrul om care srie cu adg:-: -;;: r-an dar fbc Reichstagului.'-:'

--- ::'-: zl. g.ur-ernu,1 german a emis ..l:::; i:-:-:aguiui" t ..Rrichstagsbr,7t4i ro,l- -.. -.-= .ri.: _ nrentru a ..proteta nLrf:: :',-,*-: iranrare prin Consriruda de ia-- - r-:-;u cie acum sa fie arestati si pl":,- -:; .:-; lrevedere care didea drepr.u.r- i -:r ::.:a unei cu4i ;i judecar in rerrnen:---::.- -:-.':r:e. o persoana putea fi rerinud:: l.' - =-Lita cale iegala de atac imporrr;,:r:---:,- ;erirenesri ale Consriruriei de -;::-- ---:::r-l in acel"fi an, o noua caregorie -{.';-: -

a tosr inrrodusa de ibneie cie r--: --:-::.a;oriror de carieri" tara a ri i'-:cia:::a:- : :-olctionat in continuare in le: