Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

35
RECAPITULARE Incepand ell acea. l.i vurn face 0 curta recapitulare a problemelor abordalC In manualele uenle. Am ucordat mulla atent'c udjectivc or posesive care pot cauza clificulta\i pentru ca reguliJe lor de folosire In francez1i <liTera de cele din lim a roman5. Regula gcncHlla pc c,lre IllI In.:bui :a 0 ilMn, este ca In franccza adjectivul posesiv se aeonla in gcn ell subSlalitivul prcccdat. forma sa depinde de numarul .. posesorilor". Aceste reguli au fost pre-.lcnlate in Jeqiil pn:teuente. vom r eni la a estea 111 tabeJul de mai jos. V1.i "om prezenta intai adj.ectivde poscsi vc care desemnea - un singur .. poseso .... singular plural mon per talnl meu mcs Jeres fra\ii mei eu . Oles s(y:u .- surorilc me Ie mam re· mama mea to pere tata] tiiu te fr res - fra'lii tai tu 101 men.: - mam3 la tes SQ;urs - surorile tale el, ea son pi':.re - tatal sau esfr'er - fialii sa mere - m:llna sa l;tl:1I - surorile sale In continuare yfl prczcntam adjectivele posesive care desemneaz Illui mulli "posesori": singular plural _otre pen: - tat5l nostru , INS frcres - fralii nOI notre mere - mama noastra !lOS - sumrile I oasU'e , vos frere' - fralri voi votre perc - tntcii voslru (tatiH dunmeavoastrfi) doll llmcavoastra) VOlTe m Ie - mama voustra (mama vos soeur - surorile voastre (. urorile dumneavoastra) I ei, ele leur pi':re - tatal lor I leur fr\;rcs - [ralii lor leur me'c- tatililor leurs su.:urs surerile lor

description

Eurocor - Franceza pentru incepatori

Transcript of Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Page 1: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

RECAPITULARE

Incepand ell acea. l.i Ice~ic. vurn face 0 curta recapitulare a problemelor abordalC In manualelepr~CCuenle.Am ucordat mulla atent'c udjectivc or posesive care pot cauza clificulta\i pentru ca reguliJe lor defolosire In francez1i <liTera de cele din lim a roman5.Regula gcncHlla pc c,lre IllI In.:bui :a 0 ilMn, este ca In franccza adjectivul posesiv se aeonla innumar~i gcn ell subSlalitivul prcccdat. forma sa depinde de numarul ..posesorilor". Aceste reguli au

fost pre-.lcnlate in Jeqiil pn:teuente. totu~i vom r eni la a estea 111 tabeJul de mai jos.V1.i "om prezenta intai adj.ectivde poscsi vc care desemnea - un singur ..poseso ....

singular plural

mon per talnl meu mcs Jeres fra\ii meieu . Oles s(y:u . - surorilc meIemam re· mama mea

to pere ~ tata] tiiu te fr res - fra'lii taitu

101 men.: - mam3 la tes SQ;urs - surorile tale

el, eason pi':.re - tatal sau esfr'er - fialii ~f1i

sa mere - m:llna sa ~\!S l;tl:1I - surorile sale

In continuare yfl prczcntam adjectivele posesive care desemneaz Illui mulli "posesori":

singular plural

_otre pen: - tat5l nostru ,INS frcres - fralii no~tri

nOInotre mere - mama noastra !lOS S(~lIrs - sumrile I oasU'e

,

vos frere' - fralri vo~tTi

voivotre perc - tntcii voslru (tatiH dunmeavoastrfi) (fra~i.i doll llmcavoastra)VOlTe m Ie - mama voustra (mama dumneavoastr~) vos soeur - surorile voastre

(. urorile dumneavoastra)I

ei, eleleur pi':re - tatal lor

Ileur fr\;rcs - [ralii lor

leur me'c- tatililor leurs su.:urs surerile lor

Page 2: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Citi1i Inca odata aceleia~i sllbstant'ive i'ntr-o alta mdine:

Sa i'ncepem lec\ia eu Doile cuvinte. Cititi-Ie tll voce tare ~i fili atcnti lasensullor in limba romana:

Ie temps [l \' J - limpul

Ie soleil :> [I II:IJ - soarele

la lune > III nJ - luna

l'etoile (f.) :> I IJ - steaua

Ie eiel > [I ) 1'1J - cend

Ie printemps (m.) >[l )pl-(:n - primavara

I'ete (f) ..u. 7 :> [lEI ] vara

I'automne (m.) :> 11 lonl - toamna

I'hivcr(m.) 1I1\ cR J - lama

Ie vent :> [II -J - v,lDtul

Ja neige >ll 11 JJ - zapada

la saisoo > [I 701 - anotimplll

I'annee (f.) :> [I. n - anul

lcs saisons de I' nonee :> [lL~ 'lO Je I I :.] - anolimplIrilc anllilli

PARTEA INTAILECTIA 9,

I'hiver (m.) III c ] - lama

Ie solei! :> (I I, ] - soarele

la saisof1 :> r 'iii] - anotimpul

Ie temps > II I J - timpul

I'ete (f.) ~I [1 - vara

I'annee (f.) :> [I - anul

la neige > [I q] - zap,lda

Ie printemps (m.) >[1 - pn avara

la lune > {Ia II] -luna

les saisons de I'annee - anotimpurilc anullIi

I'automne (m.) > 'Iu un] - toamna

Ie ciel > Pl 'ell - ecru I

Ie vent :> [It .1 - vanl'lll

l'etoilc (f.) :> [I I I] - stealla

2

Page 3: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

- Nu lucrez repede, am timp.

- Scara admiramluna ~j stelele.

- Astazi eerul este albastru.

- TaUilui vostru nu-i placedeloe toamna.

- Fratelui nostru ii placeiama decat toamna.

- Prietcnlllui meu ji place primavara.

- Lui Paul Ii place vantul putcmic.

- Primavara, vara.toamna ~i iama suntanotimpurilc anului.

- EI adora zapada.

t1 - Prietenii no~tri prive-sc soarele.

>

> (I

> 111 i.hlo! II I:JI

> r11 tI IRt:I( pi ElL!

11\ .J{. 11 In]

> [r

Mon ami aime Ie printemps.

Aujourd'hui Ie ciel est bleu.

II adore la neige.

Paul aime Ie vent tres fort.

Le soir oous admironsla lune et les etoiles.

Nos amis regardent Ie soleiL

Je ne travaille pas vite,j'ai Ie temps.

Vatn: pere n'aime pasdu tout I'automne.

Sa folosim acum substanliv n I in p pozi ii:

Notre frere, prefere .w m'~l'hjver a I'automne.

Le prinlemps, l'ete,l'automne et I'hiver ce sontles saisons de I'annee.

II y a quatre saisons de I'annee. - intr-un an sllnl palru anotimpuri.

in ultima propozilie ali i'ntalnit un nou numeral:

quatre > l LRJ - patru

Citi\i eu atentie propoziliile urmatoare:

Au printemps DOUS

travaillons dans no jardin.> Primavara lucram In

gradinile noastre.

Eo ete Ie eiel est bleu. > - Vara cemI este albastru.

En automne j'admireles couleurs de la nature.

>IIR]

- Toamna eu admirculorile naturii.

Eo hiver cHt cst IOlljoursa la maison.

lU u lama ca esle mereu acasii..

Spunem: en ele > l r r • - vara

ell aulol1lnc >1 lion] -toamna

en hiver >[ RJ - lama

Dar: au printemps [ r -} - primavara

3

Page 4: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

e t gris.

eSI une belle

III

I t1 III 1l1ll1 nous re ardoDst ujours k 'oir >l . tJcl>\ lun

pri l mp n tr jardin\lsI be

- l. r 1111

II md

- Fn t je vai. ala mer.

- Marie n'aime pas >1 II

- > I ll\ je veux allera la montagne.

- Anne ador > n Lg lanchc.

- Leurs parents e -outentsouvenl Ie con ert>. [ .w I' I n

- Aujourd'hui >I~

- Voila rna belle> IIlJ

nb

o I'

>[m

>

> l luRd i U

in seritc de loamna priviminlotdeauna slelele ~i lunD.

Marie flU iube., ( iama.

\lara mLl due lCl mare.

lama \Ireal m'rgla 11111111 .

Primavara e. te un anotimpfrumo. al anului.

Anne ad rn zapada alba.

lala stcaua mea frumnasa!

Pri,milVaro. gradina noaslrae I IItlOas·-.

Ast:l i eeru! e e gri.

In exeeitiul um1iitor vom folosi nou) vocabular si l$xpresiile men!iOnall: IJ1;]i SU .·omplelatiproPQ7.i\iik de mai jos folosind fillrul r-o~u iar :lpoi eiti!i-.e conform pronufltici indicate pe col03nadin mijluc:

Parintii lor aseulla adeseoriconccrtul "Cele palruanolimpuri".

imi fae term pl:ntru aeasa.

- a face

- iti faei foartc bille treaba.

4

> l I]

>

;, III

"i(i\i eu alentie eonjugarea lui ~i urmari\i eu atentie cum Sl: pronlln!a:

faire

Sa invat~lIn aeum un nou verb:

Acest verb Cslc ncrcuu!nl.

Sa f h)sirn for lele verbuilli in propozitii. Citi\i-le Cl voce tare ~i unnariti eu atentie tTadueerea I r Inlimb<l rnmana:

Jc [ais mon devoir.

III fuis t1'(;,) bil:n ton travail.

e fais > f 0 I J - eu fae nou.s faisons > - !loi faeem

lu faiL ( II I ] - tu faei VOLl- faites ;> I] - voi faccti

il hlit [ II ] - el face ils font l ) I IJ - ei fae~

eUe fait - [ I 1 - ea face dies font [ It 1 - ele fae

Page 5: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Ei nu gatesc niciodaUi.

- I e facern paturile.

- Pierre face ceva penni mine.

- Face\i cura~enie in camera voa Ira.

- Ea nu face nimic.

- Tala) lor consll"l.lieste 0 c.as'-l.Leur pere fait une maison. :>L II m 70J

Nous faisons nos [its.

Vous faites votre chambre.

lls ne font jamais 1<1 cuisine. Izi

Elle ne fait rien.

Pierre fait quclque chose 1 z

pour moi. plRm

In ultimcle doua propozi\ii am 'intllnit cuvintele:

nen

quelque chose

>[Rr~1 - DifUlC

- ceva

- a construi a casu

- a fac·e patul

- a face ceva

- a face cura\enie jn camera

- a gati, a face de m ocare

- a nu face nimic

- I\u fae.

- Nu fac l1irnic.

Iz'nl>[1 R I

> [I RUllI IIi]

>lfl

:>

lie rien faire

faire la chambre

faire la cuisine

faire Ie lit

La fOnllele negative ale infinitivului cele doua pa~i ale nega\iei se pun inaintea infinilivllilli, de

exemplu:

faire une maison

faire quelquc chose

lata exprcsiile care au aparut jn propozi\iile de mai sus:

Je ne fais rieo.

Da - olosim C1lvcinlul .. rien .. intr-o propozifie negalivii acesta va in/oeui a dOlla parte a Ilegafiei

.. pas", de exemplu:

Je ne fais pas.

ne pas parler >[IOr l RIE] - a nu vorbi

ne pas travailler >[ nO pJ II - a nu lucra

ne pas faire > n 1 r.l c:1 - a nu face

ne rieo faire > 11 RH~ d J - a nu face nimic

5

Page 6: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Folositi cuvintele ~i expresiile recent inviitatc In excrcitiul urmutor. folositi filtrul ro~u in completarea

unniltoarelor propozi~ii ~i eitj~i-Ie eu voce tare:

.- Le malin vous >- I ht .

- Elle >1 I I ~ dans

sa chambre.

- En de Paul et Pierre >t n

- Ma mere aime 1f~

I C 11 i

- Au printemps nOlls >j I n

11 II I q I I . dlll

dan l jardin.

- Marie et Sophie r nl vite

leurs devoirs,

- Le samedi nOlls

h 1

- lis adorent >r

- Est-ce que tll> 11 'ill I:h '/

Sa studiem acum 0 utiliz-are mai aparte a verbului "fair ". E. Ie vorba despre persoaoa a treia singular

a verbului, Care aparc in mai multe expresii. lata cateva dintre ete:

il fait beau

il fail mauvais

il fait chaud

it fait froid

il fait du venl

il fait du soleil

- III I II

> r11 t

6

- Non,je >ne fais riell.

- Au printemps notre voisin

>1 II 1 n l' et

un garage.

- e(ste) vreme buna

- (este) vreme rea

- cste cald

- cste trig

- este vant

- este soare

Page 7: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Sa folosim expresiile Doi in propozil":

Astazl este vreme ur:Hii.

- Primavara este \'feme buna.

- 'lara este cald.>1

Au printcmps il fait beau.

Aujourdhuj il fait mauvuis.

En ete il fait chaud.

En automne il fait souvent

du vent.

>l1l Toamna este adeseori vant.

En hivcr it fait froid. - lama este frig.

Pentru a illtreba cum este vremea, spuncm:

Quel temps fail-il? hiJ - Cum este vremea?

Sa folQsim acensla expresie in diteva exemple. Ciliti eu atentie inlrebarile ~i raspunsurile de mai jos

eu ajutQrul filtrului ro~u. Traduceti-lc in limba romana:

- Aujourd'hui il fait mauvais et it fait du vent.

> IlJ II n, l d II

m

Quel temps fait-il aujourd'hui?

1 t LI 1I J I' IJ'WI

Quel temps fait-il en France?

<:1, II I

- En France .il fait beau.

> -I I • 111 "j

urn

11m

En hi er fail-il ehaud aussi?

n1\' 1't"1

- Non, en hiver il ne fait pas chaucl il fait froid.

>[nnJPI lin '111:! •.

>'

I. .t-ce qUlI [,ut beau en automne?

I <: .1! (I ]

- Non, en automne il De fait pas beau.

nIl r 111 II II I P I ,1I, I m bUll

Acum vom introduce doua exprcsii legate de voeabularuI1eqiei noaslrc:

it pleut

il neige

> I I l lJ

> (II t ~ 1

- ploua

- ninge

7

Page 8: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Sa Ie folosim In propozi(ii. Cititi propoziliile eu voce tare $i llrmariti tradueerea lor in limba romana:

- lama este foarte frig ~i

ninge des.

- 103111na este vant ~i ploua.

>[c 11'1 J

II il II n) I r<l]

>;1 urn nl J1 I

nOr01 tll \a

l: Il lU]

nl\eRlll:1 n" l.

It n J ' U\ I)

- Est-ce qu >il pi 'u ?

- Non, >i Ill' plt:ll[ .1.

- Aujourd bui >11 t:1 1.:.

- En Roumani,e >11 pi ulbeaucoup.

En hiver il fait Ires froid etil neige souvent.

En uutomne il fait du venlet il pleut,.

OaTe plou,i'?

Nu, nu ploua.

Astazi ninge.

In Romania plaua mult.

Complela\i urmaloarele propozi!,ii eu cuvintele sau exprcsiile corespunzaloare. Dupa aceea citilipropozitiile ~i uITllani\i pronun\ia lor. 'Folositi filtrul ro~;u:

>1

>. UJUU '1111 Jl pI

Piirin\ii no~tri se due vara la mare.

La ffiunle iama ninge des.

Primavara este un anotimp fiumos.

Nu imi place iama, esle prea Frig.

Merg cu taxiul, este vreme ur{lta.

In ultimul exerci,iu al primei par1i din leqia 9, vom re edea cuvinlele ~i cxpresiile noi, Pulctiverit1ca dael! ali reu~it sa Ie I'etituni. I'raduce\i in limba franceza eu ajutorul filtmilli ro~u:

Astazi ploua, dar este eald.

Oare astazi bate vanlul? I,'

Vnra nu ninge niciodatA. :> l r l II n Illil

Sunt patru anotimpuri. >11 "

Este timp fTwnos. Ne putem uita la stele~i la IUlla.

Nu pot sa fae nimic to gradina.

E~IC destul de frig ~i ploua.

>1

:> III

r IlI\U lI'r

rt n

> 11 llllt

.1 I

Este soare, pute~i merge la muote.

Faci ceva? Nu, oimic.

Vara nu-mi place sa gaksc.Este prea cald.

Ei nu fae cura\cni:.: nieiodata.

Cum cste vremea la munte? > I

Primavara cerul esle albastru,

Marie detesta sa-~i faca patu!.

8

>

>

nn

Page 9: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

9

dix IUl )

- noua prieteni

- ~aple baie\i

- opt vecini

- dou:lsprezece case

- unsprezece ciiini

- zece magazine

- zece copii

- ~ase me e

- cinci caJ1i

- ~ase elevi

- opt studcnli

huil [' 11]

>[

>[ 11

>[ I t.lbl]

>f IzEI J- l llElUu,-j

l 1\ 17 ]

si . ( I J

LECTIA 9 - PARTEA A nOVA,

Sa i'n\'il\3m a v numerale noi. Citi\i-Ie cu voce lare:

huit Ctudiants

six el~ves

ooze cbiens

huit \'oisins

lata din nou nllmeralele i'ntr-o alIa ordinc; ele ~unt Inso(ite ~i de substantive.Citi\i cu voce lare ~i fiti ahm\i la pronun\ia lor:

Ali remarcat, desigur, diferen\a dinlre anumite pronun\ii in cazul c.l!orvanumerak atunci cand determina aoumite sub tantive de exemplu:

six tables

six f1lles se pronun\i1 >( I 1I

six hommes >( 11111

six enfants >1 I;{al' J

SIX >[ I]

cinq livres

dOllz~ maisons

neuf arnis

Pronun!ia difera daca subslantivul care unneaza dupa numeral incepe cu 0

consoana, sau cu 0 vocala, sau eu un "h" mut 1\U daca nllmeralul esleslI1gur:

numcralul

sept gar«ons

dix magasins

dix ellfanls

Page 10: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Daca dupa numeralele ,.six", "huit" san ,.dix" unncaza un Cl1vant careincepe eu 0 eonsoana, nu pronuntam ultima eonS03na a numcralulul.Cand dupa "six", .,huit" san "d.ix" apare un cuv~'int ce incepc cu 0

vocala sau ell ..h" mul, yom pronun~a numera1ele in fchl! urmator:[. II

UII 17. In eelelahe cazuri pronun~am:l L l I J.

huil garyOnS >1 1 'IR I]

huit tSkvcs >[ l!lL

huit appartements >l t It Rt m]

dix livres >[ II 11\ R)

~5ndix >[ I J

dix etudianb >1 [LEI L.ll ~]

dix hlHds >[dLl.Ql l J

Sa folosim numeralele invil!ate in propozitii. Cititi cu vote tare propozitiile de mai jos:

Monsieur et madameDupont Ollt einq enfants.

II y a six chaises dans Ie salon. [oj

- Oomnul ~i doamn:i

Dupont au einci copii.

- in salon sunt ~ase seaLlne.

Il Ya six enfants dansIe jardin.

- ill gradil1u sunt ~ase copii.

Yo,s arnis ont dOllZC jourslibrcs dans l'annce.

- Prietenii vo~tri audouasprezece zile libere, pe an.

Je eherche mes dix crayons. >11 101 - Eu imi caut cek I.CCe creioanc.

As-tu Illes sept livres?Non, six.

. La tine sunt cdc ~apte caJ1iale mele? Nu, ~ase.

Marie est neufjours:l P[lris. r. i) - Marie petrece. noua zile la Paris.

Acb~tcz-vous hllit cabiers?Qui, huit.

> - Yoi cUll1para~i opt caiclc'!

Da, opt.

Cbez madame Duval il yases neufamies.

._. La dOaml13 Duval sunt celeJiloua priete,nc ale e,i.

Dans son jardin it y aonze cbiens.

> ~ In gradina sa suntunsprezecc caini,

lls sont dix. l J II j - Ei sunt zece.

10

Page 11: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

- Unu ~i CUi llnll rae dOl.

- !Doi ~i eu Uilll file trei.

Cinei ~.i eu doi fae ~aptc.

- Trei ~i elJ unu rae patru.

- Cat fae?

- Cil fae einei ell doi?

• d

> [[ :.ll: t LtRJ

>1

> [J{

>[

>

Un et un font deux.

Deux et un font trois.

Trois et un font quatre.

Combien font?

Combien font eing et deux?

$tili deja raspunsul la aceasla intrebare:

Cinq et deux font sept.

Desigur, ati obs~r\'at C~l in propoziliile de mai sus am folosit ve~bul "faire" la persoana a Ireia plural.

Aeeea~i forma va fi folosita In propoziliile unn~Hoare:

Arninti\i-va de numeralele lradu eiJl Ie lllic anterioare. Cititi C;:ll atemlie propozitiile de mai j()s~i

urman\i tradueerea In limba roman::

J J

- Cali copii ai'}

- Cite eaqi cumperi?I tUJII R

,ffi IIUJ

>Cum ICIWLJ Ir'l Id~

>

>

Combien de livres aehetes-tu? > l

Complela\i exnci\iul urmator eu ajutorul earuia veti exersa euno~tin\ele recent Jnvatatc. Traduccli

In limba franccza exereiliile de mai jos, folosind filtrul ro~u:

Combien d'enfants as-tu?

lata cateva Intrebari eu ajutorul carora oblinem informalii asupra eantita!ii:

Vad ~ase copii pe strada.

Cal [ae trei cu doi?

Cali elevi are

profesorul nostru?

In casa sunt ~apte camere.

Cali dini ai?

Zeee.

Zece elevi.

Ei Ii privese pe cei ~ase barbali

in cafenca.

Cali sunteli 10 familie? >

II

Page 12: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Sa Invatllm cateva cuvinte Doi. Citili cu voce tare:

une heure

un quart d'heure

:> I t I I J - ora

- un sfert de ora

II - 0 jumatate de ora

une minute

Ie minllit

rnaintcnant

Ie Inidi

:> II nil 1 [t

Il<lmll]

~ 1C Iludt]

- un minut

- miezul nop\ii

-acum

-amiaza

Citi1i in alta ordine ,cuvinteh: de mai sus:

lllle minute

Ie rninuit

une beure

maintenant

11 I I lilt I - un minut

- miezul nOPlii

- 0 ora

-aeum

un quart d'heure >[ - un sfert de ora

une demi-heure

Ie midi 1 iJ

- 0 jumatate de ora

. amlaza

Acum yom folosi cuvintele noi In propozj~ii. Citi!i Cll ateotie propozitiile de mai jos ~i llrmarilitrac..lUl:Crea In Iimba romana:

Le lundi je travaillecioq beuIes.

Dans un quart d 'hcure tu vas

a['ecule.

- Luni lucrez cinei ore.

- Peste un sfert de ora mergila ~coala.

Maintenant je fais la cuisine. :>

Je suis chez Pierre dans line :>

demi-heure.

Dans cinq minutes je PC\lX

parler avec vous, Monsieur.

(

II m t '1

- Acum fac de mancare (giitesc).

- Peste 0 jumatate de orasunt la Pierre,

- Peste cillei minute pot sa vorbesccu dumncavoastra, dornnuJe.

A dix hCLlrcs je suis toujoursala maison.

:> La ora zcee suntIlltotdeaulla aeasa.

Dans dix heures je vais aPans. :> loJ Peste zece ore merg la Paris.

...

POllvez-vous ecollter la radioaminuit?

Mon pere travaille dedeux heures 'a huit heun:s.

A midi je ne fais rien.

In t IJ

> l milh J n J t I J

12

Puteti sa ascultali radioulla miezul nop\ii?

- Tatal meu lucreaza de laora doua la ora opt.

- La pranz nu fac nlmic.

Page 13: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Acum ave\i posibilitatea sa ex'ersa~i cuvintele $i expresiilc recent Invalate. Comp1cta1i propoziriile

de mai jos. Citil'i cu voce tare respect:ind regulile de pronunlie invalat.e. Folosili filtTul m~u:

In propo:<::ilille de mai sus am fol'l unnflt arelc expn:sii:

la ora zece

- de la ora dourl pil.na la ora opt

- peste (in) cinei miJlute

- la mieztll nop\ii

- > r h ur' Marie entre dans son bureau.

[r1 In· m I R

11]

>[ tJlZO I l

>[Dans cinq minutes

Pn.:cum ~i

adix hcun:s

a minuit

de deux beufes ~I huit heures :> r ll' I lIt .R UHf) R]

La ora ~apte Marie intra in biroul ei.

VQUS etes chez Pierre

mmuit je suis t-uuj.ours au lit.

ld[nl l J j,l I [uJIlRu [I]

- >. m ,monsieur Dupont va au r·estaurant.

[il 'nidi" \ )~j( dL1r) \.ll I ~~IIR' j

-> all I:l1l.J

>[ : sd(mm

- EIIe travaille >d

> Id tl{. i d ~ I '

- Vas-tu au jardin? Oll i, >J"Jn lin run L..l·h~

> [\' J Rde, " d.1 ~ \...1 d:

- Est-ce que tu regarcles >mJJnl'n f la tde?

[ . a lU RU", mel( )1 -Ill t-:l .J

- Peux-tu aller au cjn~ma? Volontiers. mais

>UUI. ~I mi hcUJ

>[ p(

I.laz 'II dt IIll : 1

In cinci minute 'imi [ac ordine j'n camera.

lEa lucrcaza de la ora ~aph; la ora trei.

Acum te ui\i la te!evjzor?

La miczul nop\ii SUllt intotdeauna in pat.

La pr~m: d~llnnul Dupollt merge la restaurant.

Peste doua ore sunteti la Pierre I.a lara.

P'o~i sa vii La cinema? Cu pHicere, dar

!]!mm peste 0 jumatate de ora.

t"''\ Mergi in gradina.? Da, peste 0 ju -tate de ora.

13

Page 14: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

® Acum vom i'nva\a aile doua intrebari noi, aflate In stransa legatur3 cu subiectulleqiei noal\lTe. Citi\i

deci cu aten\ie:

Quelle heure est- iP

A queUe heme?

>r to I till

:.>0 [

- Cit este ceasul'!

- La ce oriP

lJrmcazl1 acelea~i intrehari, de data aceasta insolite $i de raspunstllile corespullzatoare. Citi\i eu voco

tare ~i incercali sa It: traduce\i in limba romanii:

Quelle hcurc est-il? [I est bois beu:res.

>1 Ii ]

>11

Je va is au cinema asix heures.

>

A qudlc hcurc vas-tu au cinema?

>

Verificali-va cuoo$tin\ele incercand sa aDali ora exacta eu ajutorul intrebarilor invdtate. Traduce\i

propoziliilc urmatoare in limba franceza ~i apoi citili-Ie ate nt, cu vocelare:

La ce ora putem sa mergem la Paul? ;>

>

La ora naua pute!i sa merge!i la Paul. ;>

> l

La ce ora faci ordine in camera 13?

La ora opl fac ordine In camera.

~~

~ La ce ora se uit Paul;;i Pierre[a stele?

11 I

tEi se uita la stele la miezul nOPlii.

Cit este ora acum?

Ac,ull1 este ora dOlla. til

iJ I

UltimUll exerci~u va ajuUi sa va verificali cunO$lintele insu~ite pe parcursul acestei lec'lii. Traduceli

propoziliile de mai jos ill limba franceza:

Toamna vantul sutla putemic. > In 11

Sunt patru anotimpuri. > II

14

Page 15: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

15

Page 16: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

etoile, froid

pl~t, n.euf

I J .q.uatre, .q.uel.q.ue chose, .q.uart d'heurc, quelle heurc, Q.I.lcl temps

16

in Ineheierea leetiei urmcza un exerci!iu de pronun\ie:

Peste un sfert de ora rna due la prietenii mel.

Cat fae opt Cli unu?

Opt ell unu fac noua.

Iti place sa gatc~ti')

lmi place sa nu fac nimie.

Mergi la gam? Da, peste a jumatate de ora.

Am !ren la ora unu.

I J sol~il, ei~l, f'lire, mauvais, hiv~r

[ J sais.on, chos.e, cuisine

IJ.lne, minute

Page 17: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

RECAPITULAREA LECTJEI 9,

9.1. in nou<I leqie <iIi int51nit urmatoarele expresii:

en alitOfTme

eo hiver

en et~

au printemps

faire In chamhre

faire Ie lit

faire Ia cuisine

faire um.: maison

ne rien fail'

il fait beau

i\ fait mallvais

i\ fait ehaud

il fait froid

il fait du vent

il fait du soleI!

il plclIt

il neige

n l llJ

[m -II

[ Tl "IE]

1[ HJ 11]

[1.:1{ I k illn]

11 , II]

(11

[11

[ II

rill ]

[II - ]

[11

[II

(II n J

- toamna

-iama

- vara

- primavara

- a fact: ordine in camera

- a face patul

- a face miincare

a constrlli 0 casa

a ou face n,imic

- este vreme frumoasa

- este Vfeme urata

cstc eald

- estc reee

- bate antul

e soare (a ie~it soarelc)

- ploua

- nmge

9.2. Ati invalal deja ~i urmatoarck lntrcbari:

Quel temps fait-il?

Qucllc heure cst-il'.'

A quelle heure... ?

Combien de ... '!

II - Cum esle vremea'?

- Cat este eeasul?

- La ee orfl. ..?

- Cat/cali ... ?

9.3. Ati inva!at verbul nereguJat .,faire"p R] - "a face":

je fais - eu fae nous faisons [ u ilj noi facem

tu fais It - tu faei vous faites l I tJ - voi face,i

il fait [il I ] - el face ils font I II I] -ei fae

elle fait [ 11 •J - ea face elles font I ~I I J -ele fae

17

Page 18: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

9.4. Ali Inva~at ~i urmaloarele numerale:

quatre [ k.· I 1 - patnt cinq [ -cinci

SIX I 1 J - ~ase sc:pl [ t] -:?aptc

huil IIJ - opt neuf [ i1 -nuua

dix I J - zccc onze 1- - unsprezece

douze I zJ - doisprezece

B. Pronun~ia

Pronun~ia unora dintre numerale, depinde de cuvantul care urmeazn dupa numeral. De exemp!u:

- daca numeralele six, IlUi(. dix sunt urmate de un cuvilnt care Incepe ell "h" 111ut, atunci

pronunlia cstc urroatoarea: ./'--J'" II (of

six hommes [ I 1111

six ecoles I I wI]

huit eleves

dix eludianls

- daca acelea~i numerale sunl urmale de un cuviint care incepc cu consoana, accslca vor tipronun~ale astfel:

six filles

huil garc;ons

dix livres

I l/ J

J II

- in cazul In care aceste numerale nu sunt urmale de alt cuvanl, acestea vor fi pronunlale:

SIX

huil

dix

l I J

II]

i J

~ase

opt

zece

18

Page 19: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

1. Lc samedi VQlIS failes vas chambres.

Nalls aimans beaucaup Ie printemps.3.

5. Dans tine demi-heureje vais chez mes parents.

4. A quelIe heure vas-tu aParis?

2. Cum e~te vremea azi la Cluj?

I. Cat fac opt eu patru?

2. Aujourd'hui il fait du vent et il ne fait pas chaud.

3. lama ninge des ~i este reee.

A Traduceii urmatoarele propozi\ii in Iimba ram~ll1a:

Rezo(va\i unuatoarele exerci\ii ~i trimite\i-Ie pe adresa naastra. pentru ca evemualele gre~eli sa paata

fi corectate.

TEMA PENTRU ACASA

B. Traduce\i unnatoarele propazilii in limba franceza:

4. Sunt patru anatimpuri: primavara, vara, toamna ~i iarna.

5. Acum este vreme frumoasa.

C Raspunde\i la intrebarile de mai jos:

1. Quelle heure est-if?

2. Que! temps fait-il au printemps?

3. Combien de livres avez-vous sur volre bureau?

4. Aimcz-vaus Ie vent tres fort?

5. Cambien font einq et sept?

D. Copiali urmatoarele propozi\ii ~i eorecta\i gre~elile:

1. h printemps il fail du solei!

2. Au automne il pleut souvent.

3 Vaus faisez vos chambres.

4. lis font rien Ie soir.

5. II est trois heme.

19

Page 20: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

- teni lit

[usta mini

ntalonii

- sp CI colu!. picsa1 I 'atm

- bl z..a

- pantaJonii

- fusta mini

- jlllllatatea

- XpOZl la

- SfCltul

- usIa

- rochia

- 10 'ul

- loelll

- sfertul

- bluza

- cama~a

- 'umalatea

- sfar~it de saptamana

- cama~a

. c. p z.i ia

- fusta

- rochia

- tenisul

- spectac ut, piesade te tru

I)

J

I

~ [ ,

~,( II' I j

. ( p II,do]

>[1 I I nllli

>1

1.1 1'1

>[1 1 ni

:>

>[

>[ II ml]

>l

>110 I ,ij]

>11.1 pl •• ]

II 'I)

>1 '. 'n

>[1 tI I \ I

>[

>[t ~ ) i7:]

>[I.l

20

Ie 'peetacle

Ie pantalon

ta demie

la minijupe

Ie quart

la chemise

Ie chemisicr

Ie quart

la che.mise

Ie chemisier

week-end (m.)

Ie tennis

week-end (m,)

la place

Repeta\i cuvintele noi 1n it ta orcline. Aten\ic la pro lln\i

la place

la robe

la jupe

la jupe

Ie tl;llnis

la minijupe

LECTIA 10 - PARTEA iNTAI,

la robe

I xposition (f.)

.0 pantalon

I'exposition (f.)

It: Sll:ClaC C

Studiu\i eu atcn\i v cabt larul de mai jo·. Ca de obicei, v:l rugam sa citi~i

cuvintele cu voce tare si . a fi\i atefl!i la pronuntie:

la demie

Page 21: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Sa folosim cuvinfele noi in propozi~ii:

A sept beures et demie je vais >1 RI )11 j I -I

au rnagasin. I m

Vous visitez souvent

Lcs expositions aParis?

Pierre adore Ie tennis.

Marie regarde un spectacleMe

ala tele.

Ma place dans Ie cinema Ill!

est oc.upee.

Ils achetent des pantalons

Doirs et des chemises blanches.

MC$ amies aiment les robes

rouges, les minijupes et

Ie chemisiers bleus.

II est sept heures moins >[111-

Ie quart. Jka

II e:;t dix heures et quart. - (II

Pour Ie week-end nOlls allons >(1 Dl .l:1Jv - P II

ala mer. 11

Urrn;iriti Cli atcnlic umlatoarclc expresii inf3lnite in ultimele trei propozitii;

sept heures mQins Ie Q,JJart >1 . () I III - ora ~apte fara un sfert

dix heures eLq.Uilll > U1ZU I - ora zece ~i un sfert

PQ-Uf Ie week-end > [puR 1 - pentru srar~ilul saptamanii

Propozi\iile de mai jos sunt ~i ele corecte:

J'achete une robe pour Anne. > I 'I 11 puJ 1111 - Ii cumpar Annei 0 rochie.

Je vais au bureau

pour travailler.

> II

11111 ','1 t.j

- Eu merg la birou

ca sa lucrez.

21

Page 22: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Ill,um:

ste douasprezecc f<ll'a un sfert.

Noi mergem in Fran\a penlm

a vizita muzeele.

'oi avcm trenulla ora

unu 'i un sferl.

pour travailler

- Cat este ceasul?

- Paul mer e Ia Paris

penlru zece zj e .

- Este 0 pereche de pantaloni

pentru Marc.

- A deux heures et demie nO liS visilons:>

- Aujourd'hui .j[ y a un tres bon >~

au theatre.

- A une heure >11 11[ • I ~l (Paul va

chez son pere au ga e.

- Hs aimcnt regarder >

a la WIt:,

- Les enJants ont leur a re' I .

- ESl-ce que tu pr t ,re a er r

h: t!L LIl chez Pierre?

- Je veux etre a la maison aonze hcurcs

> 1 LI hi

- Dans Ie magasin it ya de belles >rL.lL. I 1. ! JI: bL 111 I J l"n'

~-

- Mon :>p,mt, I 'I est tros ,~etit.

- Ce n'est pas un livre:> ur I . ~n(l nl .

- Nous allons ala mer:> 11 1 r d 'U

R

22

pour Anne

> l . tf :R "II

> 111 I mllli m I H 1

> II I \ I 1 pa.:11 ul I

> [nur:do fRu

II \II.IIE 1 m lLI

pour Ie week-end

Quelle heure est-il?

II est m.idi mains Ie quart.

Paul va aParis pour

dix jOUFS.

C'est lin pantaloO'

pour Marc.

Nous avons Ie train

a line heme et quart.

,"ous alI')Hs en France

pour visiter les musees.

La ora unu lara un sfert Paul mergt:

la tataI sau la garaj.

Comp1dati proPozilile eu cuvintele corespunzatoare pe care Ie-ali i'nvalal recent. Folosili filtfUll

l'O~u:

Astazi esle un spectacoL foarte bun

la lcalm.

La ora doua ~i jumatate vizitam

oexpozilie.

AClim urmt:aza cafeva propo:Litii In care apar expn.'siile nou-invalate. Cititi cu voce tare ~i i'nccrca\i

si~ re\ine\i sensullor in limba romana:

A~adar ~tim deja ca prepozilia "pour" l flU Jarc mai multe senSllri ~i poate fi folositil io llnnatoarele

trei expresii:

La ora unsprezece ~i un sferl vreau

sa fiu·acasa.

Lor Ie place ~a se uite la (meciuri de) tenis

la televizor.

Aceasta nu este 0 carie pcntru copii.

Copiii au locurile lor Ja ~coala.

Preferi sa mergi: la Pierre pentru slar$itul

de saptamana?

In magazin sunt rochii fmmoase, fuste

~i bluze albe.

Plecam la mare penLru doua sapHunani.

PantaJonij, mei sunt foarte mici.

~ Jean ne arata cama~ile sale noi.

Page 23: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

t .

Citi!i cu voce tare propozitiile de mai jos. Atentie la construqiilc prezentate ~i la sensul in limbarom~[Ia:

- Acest baiat este foarte s·impatic.

- Acest apartament cste frumos.

- Aceasta carte nu este interesanltL

- Paul se uiU! la acest om

din cafenea.

- Eu lucrez in a ca 'Iat '. coal

- Aceasta [emde este foarte

frumoasa.

- Ace~tj copii merg la ~coala.

- 0 iubesc pe fata aceasta.

- Noi admiram accste

cxpozitii in Franta,

- Ea cumpara aceste creioane de

la magazin.

- Medicul nostru est·e ocupat

sapUimana aceasta.

- in SCaTa aceasla mergi la Andre.

- Astazi dimineaFi nu merg

la ::;coala.

III J

Ce gare;,on est Ires

sympathique.

Ce livre n 'est pas inleressant.

Cel appartemenl est beau. >r.., '1, I aR

Paul regarde cet homme

dans Ie cafe,

Je travaille dans cette cL'ole. >[IOIR.\

Cette femme est tres belle.

J'aime cette fille.

Ces enfants vont a I'ecole. >1

Nous admirons

CCs expositions en France.

Elle acht:te ccs crayons

au magasln.<-»

"'''" Ce suir ttl vas chez Andre. >r () RIII

Ce matin je ne vais paS'a['ecole.

'ette semaine notre medecin

est occupe.

In propozitiile de mai sus ati intalnit diferite forme ale acljectivului demonstraliv. Pana ac.um v-am

prczentat urmrltoardc forme de demonstrativ in iimba franceza:

ce - aCOsta

CD care sefolose,~te inaintea substantivelor de genul mascI/lin, singu/w; care ineep C/( () C0l1S0UI1CI. deexemplu:

ce Jardin >1 aceasta gradjna

CDeet > t ) - acesta

I U'Zut/l .care se!olosl::.>·t.e inaintea substantive/or de genul mascufin, la singular, care incep c/lf vocala, dev;emplu:

cet opera - aceasta opera

cet homme > It:l Ill] - aces! an

cette - aceasta

23

Page 24: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

CD. care ~e f%se~/e fnaintea substanti....e/or de genul jeminin, singular. cure Ille 'P ell 0 consuolICi, de

exemplll:

ccttc [cnune >1 ] - ac~asta [emcie

eette usine - I' ,tl LI J - aceasta uzinfl

ces > l F aeeste

r.

11m lU.

- uceste cast:

- acc:;>ti oameni

- in scara aeeasta

- acesle paturi

- azi dimineata

- anul acesta

t'. h III1 <' parient anglais.

111 no us allons au cinema.

- J'ecoute volonticrs

- Nous visilOIlS

aSucares!.

- Je veux achetcr

- J'habite toujours dan. I.

RJ

I· 111

>[ E czu]

>1 Z I

>1

:>[

cette annee

Vreau sa cumpar acest caiel.

cc matin

Ace$ti oameni vorbcsc engleza.

ees Ii Is

Completa\i exerci\iul de mal JOS cu [onna potrivita a adjectivului demonstrativ. Nu uitati sa

folosl\i filtrul ro~u:

Vizitam aeeusta expozilie

la Bucurcs\i.

I.n seara aeeasta mcrgem la cinema.

ccs maisons

care se jolose,vte Inainiea substantivelor de genul masculin sew femin/n. la plllral. de er.emplu:

ces bommes

Imi place sa ascult aceasla muzica.

Adject/vul demonstrativ poate fi /ulosit in locu!wni /emporale:

ce soir

Intotdcauna locuiesc in acest hotel.

CD

Maria nu iube~te acest baiat. - Marie n'aime pa... ;:' r In.

Acest copil este trist. I est lri

IllI

Jl: ~ i _ ule.

.. il ne lT3vaille pas beullcoup.

e till sont trop minces.

- Je visile souvent

- Nous prcfcrons

24

Anul acesta el nu lucreaza mult.

Noi preferam accastii ma~ina.

Eu vizitez des aeeste muzee.

Saptamana aceasta sunt singura.

Acestc fete sunt prea slabe.

Page 25: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Yom introduce cateva adjective, cu ajutol1.l1 cnrora veti avea posibilitatea de a exprima nuanle. Citi\i

deci cu aten\ie:

libre > [hh ] - liber

gai > [I! .J - vesel

gaie :> [I! ] - vesela

gentil :> [I Ii] - amabil, bine-crescut

gentille :> [J li,l - amabila, bine-crescuta

mechant [I -- J - rau, rautacios

mechante > [ E iilJ - rea, rautacioasa

vleux :> l j J - vechi, batran

(se folose~te Inaintea substantive lor care 'Incep cu 0 cODsoana)

vieil > [\it:l1 -vecbi,batnm(forma folosita 'Inaintea substanti velor de gen masculin, la singular, care 'Inc.ep Cll 0 vocala sau eu "h"mut)

vieille - vecbe, batrana (fern)

Cititi 'Inca 0 datii acelea~i adjective In alta ordine:

mechante >1 I ~ll - rea, rautacioasa

Iibre >111 R] -liber

gai l_ ] - vesel

gentille IJ III - amabila, bine-crescuta

V1CUX >1 I] - vechi. batran

gale >1 ' . - vesela

mechant >1 I - - rau, rautacios

gentil >1 !Jlil - bine-crescut, amabil

vieit >1 J 11 - vecru, batran

Dupa cum v-ali obi~nuit deja, yom folosi Cuvilltele noi In propozi\ii. Citili cu voce lare ~i cu multa

aten\ie. lncercali sa traduceli propoziliile in Iimba romana:

Cclte robe verte est vieille.

Est-ce que celte place

est l.ibre?

Nous sommes toujours gaies.

Tu es mechant, Pierre'

Marie n 'est jaroais

mechante.

Je cherche mon vieux pantalon.

C'est un vieit hotel.

Ma mere est trop gentilleavec Marc.

II ne veu! pas etre genti!.

Notre pere est rarement gai.

b 1:1 t

> I I I /Old]

2S

Page 26: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

nu m

> "pLi' pO cPo [11 I-L-1

..!I

>lrl

n I

- Aparlamentul meu nOlleste mai modem.

- Azi suntClll mai veseh.

- Paul poate fi mai dragu\.

- Marc este mai lnalt.

- Ttl e~ti mai tanaradecat Sophcie.

- Rochia mea alba este lllai ' 1m, r uveche decat rochia ta neagrii.

- Programul la televizoreste, mai interesantin aceasta seara.

- Anne este mai driigu!iidecat sora ei.

- PielTe esle un baiat bun,dar tu c~ti mai bun.

Man nouvel appartementest plus modeme.

Aujourd'hui nous sommesplus gais.

Paul pcut eire plus genti!.

Marc est plus grand.

Ttl cs plus jeuneque Sophie.

Ma robe blanche cst plusvieille que ta robe noire.

Ce SOif la tele est plusintelessante.

Piem:: est un bon garyon,mais tu es meilleur.

Anne est plus gentille quesa sreur.

In exercitiul care urmeaza apar ~i adjectivele recent i'nva!ate. in timp ce citi!i eli voce tare, urmari,i ~i

regulile de formare a propozi!iilor:

Completali propozitiile urmlHoare eu adjeclivele potrivite fa gradul comparativ. Folosi\i filtrul rO~lI:

m~ que Paul.

- mai bun (dedit)

- mai bu deciit)

- Mon chat est;,. I I~ 'f LIlJ que ton chien.

- Tu as mai.ntenant un J 1l:Ilkur ami.

- Ton frere est - r k

- ous achetons un~ rnaison

26

meil1eur (que)

meilleure (que)

- bun

- bunabonne

bon

Feminin:

Maseulin:

Fratele tau esle mai sub!ire dedit Pau!.

Muzica ,aceasta este mai bun~i.

Cumparam 0 cas[\ mai modema.

Tu ai acum un prieten mai bun.

Pisica mea este mai mare decal caioele tau.

beau frumos plus beau (que) mai frumos (decal)

grand mare,lnalt plus grand (que) mai mare (d~cat) (Inal0

fatigue obosit plus fatigue (que) rnai obosil (dedit)

Jeune lanar plus jcune (que) mai tunar (decal)

Ati observat cd udjectivul "bon ,... "bun" ntl formeaza companttivul conform modelllll'li de mai sus:

Ati observat desigur cii in propozi!iile de mai sus am folosit campara/iI'lIl adject.il'eIOl: care seformeazii prin adiiugarea particl/lei "plus ,. I(l 1 inaintea adje ·tivului:(D.

Page 27: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

Am ajuns deja la ultimul exerei1iu al primei pfll1i din leelia 10. Aeum pute~ verilica Yn cc m sura ali

rell~it sa va Insu~ili materialul parcurs panii acurn ~i daca pute\i Sa trece\i mai dcpartc. Traduce\i

urmiitoarele propozi\ii In lirnba franceza:

Tatal Dostru cste rnai intercsant dedit

domnul Dupont.

Mama noastra este mai tanara ~i mai

frumoasa dedit solia lui.

Dar casa lor este mai modema. > 11 LIT m J lin

Gradina lor este deasemenea mai mare. > r ur ,1f(]1Jl

Dar familia noastra este mai veseHi ~i

cainii no~trj sunt mai prieteno~i.

Ace~ti pantaloni sunt vechi. >

In aceusta scara am Intiilnire eu

un tanar.

p La sIar~itul saptaIDiillii mergern

la pr:1.

1Aeest loe este al meu!

Aceusta este 0 bluza pentru Maric?

>

>

\ Aeeste expozilii sunt mai bune decatI aceste spcetacole.

EI este mai rau decat profesorul nostru.

Da, in accasta dimineaVi sunt I iber.

Accasta cama~a este prea mare pcntm fratele meu.

Tie Iii plac fustele mini? [

Aceasta roehie veche nu este deloe frumoasa. >

Dc la ora trei ~i jumatate pana la ~ase ~i un sfert >sunt ocupata.

La noua fiira un sfert avem intalnire.

27

> h r

Page 28: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

28

In timp ce eititi eu voce tare unnatorultexl, va rugam sa titi atenli la ,,liaison" ~i la intonatie.

.?' ~.?'veut acheter un nouveau pantalon. Leur men: I n'est pas contente.! I

PARTEA A DOVALECTIA ]0,

.../' I . ~ II' I ../' '11 ~ I . , S ~Illlnce et aussl plus petit",. Ce Vleux panta on I est mel eur pour SophIe. Iv1ais . ophu:

ausS'iune belle saj~n.11 En ett:! fait tres cha~.11 Nous allons a la ~r et a la mo~gne.11

print0:1ps.1 Au pril~mps I il fait tres beit.11 Le ciel est bleu I il fait du s~il.ll L elF, est

.?' ~.?'.....,. ../' .....,.Marie deteste cetle robe. I I Elle n'est pas belle. II Elle prcfCre I sa minijupe noire. I I l:11e aimc

En aUlOmn"" I il fait souvent m~vai .11 II pleut, I it fait du ~l1t.11 Je ~ime pas l'au~rnne.11

Je prffire 1'h.~er.11 En hi~r I il fait froid I eli!"ne~.11 J'ad&t: Iia neige blanc(,e I ' la cam-

.....,. ../'../' ../'../' .....,.pagnelll En ville Iia neige n'est pas blanche, I elle cst grise let elle n'est pas du tout belle. I I

Ace$!~ demente sunt escntiale pentru exprimarea fluenl,i I'n franccZii. Un strain pmnc sa invele binelimba franca.a, dour dupa 0 lunga perioadil de exersare. Cusetclc Iloastre reprezintii un man: ajutorpentru cei care au (uat hotararea de a-~i perfeqiona pronunlia in Iimba fTanceza.

../' ../' C ../':'-.,i. ../'Il y a quatn: saisons: lie printemps II ete, I l'automne I et l'hiver.. I J'aime beaucoup le

.?' .?'- Vas-tu arecole cc matin? II

../' ../' .....,.- Oui, dans cinq minutes. I I

P· .?' I .....,. .- .Ierre, que He heure est-l1711

-!' . .....,. II- II est hult heures moms Ie quart .

? . ~..?'.. ?' ~ /.' .?'aussli son vleux pantalon. IIMals Illest trap petit I pour efte. IISophie, I sa .u:ur, est plus

../' .?'- Michel, est-cc que tu es libre ce soir?

~

-Oui·11

Page 29: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

I' 1

t quart.II • I CirRI

;> I UC 11 1~1lI • HI m 111 en. nl

> Esl­

11.11

? ?- VCtlX-tll aller avec nOllS I chez Pierre et sa sreur'? II

Este cinci ~i un sfert.

AnuJ ace-sta nll mergem la Paris.

Te uiti discara la piesa de teatru

de la televizor?

In acest ultim exerci\iu al aceste,i lec\ii sa recapiruliim toate cllvintcle noi, toatc regulile ~i constnlqiile

gramaticale ment.ionate in leC\iile noua ~i zece. Traduce\i propozi!iile de mai jos in limba france a:

- Mais ils on

? ~ ~- Non, leur chien n 'est pas dll tout meehant.11 II est genti!.11

~ ? ~- Je prefere aller chez Andre. II II est plus sympathique I et sa soeur est plus be1le·11

Cat fa\.: opt cu l'rei? > ( ombl 'n lunl hlill e

Opt ell trei fac uDsprezece,

Tat~H nostru este mai bun dedI mama tao ;>

Ave\i program ]:n aceasla scara? >[

La ce am admiri tu luna ~i stele Ie? • t.lmne - IIIII

La miezul noptii. , lllJl1UI

heur'

It'lL

Cl.:tlc r!u ',,; c, l [)CC'I P

> olr

Acest anotimp nu esle frumos.

Primavara soarele straluce~te.

Acesl loc este oeupal.

In aceasla dupa amiaza Pierre este liber de la

ora doua la ora ~ase.

Cum este vremea toamna?

Prietenul nostru este lntotdeauna amabi!.

Surorii sale ii place sa faca ordine in camera,

sa faea pattll dar delesta sa faca de mancare.

Acesta cste un caine rau.

lama suflil vanrul, ninge ~i este frig, > EJ III I Ii tolit d I nl II n I' 11 JI I r lid,

29

Page 30: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

LIT I

e k- n j"

JUfl 'I lin .~ Ol I

hl'lI

lum len d' h\ -Ill [1f1ur P t I

til II u,ul rJ ~ P r lIT l) t

... n

qlllrt I'll l

lell

>le:.

>

, t pI I

>. IJI1,III,1I1 1 U\.II..

> \ILJ

[1 IIH \ 'Ire f11t:T'

Acest h,iiat este mai vesel dedit aceasta fata.

Vara ceml esle alhastm.

Ace~ti sluden\i merg In Fran!a, sa lucreze.

Este vn:me frumoasa la voi astazi?

La ora zecl: fara un sfert parin!ii mei merg

la 0 expozitie.

Nu, este vrcme urata.

Aceste Tochii sunt vechi.

Cite cill"\i ai p~lltru Paul?

Unde mergi lu sf;]r~it de stiptamana?

Poti sa cumperi doi pantaloni ~i trei cama:;;ifratelui tau')

Domnule, va place tenisul?

Ii curnp,iram mamei voastre 0 fUSla ::oi 0 bluza.

Citi\i eli atentie cuvintele de mai jos care conlin vocate identicc:

In dimineata aceusta 1I11 facem nimic.

\ 0 jumatate de ora nu este un sfert de orfl!

[tl expositi.Qll, pantal.Qll, cQIDbieu, fais.Qlls

[ 1 gentil, meehant, pantalon. printemps

[ I c~t, c~tte, sp~ctacle

f1 I plus, jupe, lune

l ] sp~tacle, q.yart, week-end

30

Page 31: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

RECAPITULAREA LECTIEI 10•

10.1. In Icclia zect: v-am pre.zentat adjectivele demonstrative. lata fonnele acestora:

ce i OJ - acesta

care se folose~te inaintea substantivelorde genul masculin, la singular, care i'neep eu 0 consoana,de exemplu: ce garyon, ce livre

eet 'll - aeesta

care se folosc~tc inaintea substanti.velor de genu I feminin: cette maison. celte femme

Adjectivcle demonstrative pot fi folosite inaintea complementului de limp, avand unnalomVinteles:

CUre se folose~te inaintea substantivelor de genul masculin sau feminio, la plural, de exemplu:ces hommes. ces livres, ces femmes.

- aceasta

- ace~tj,a, acestea

- In aceasta seara sunt singur acasa.

[E

cel1e l. 11

ces

care se folose$te inaintea substantivelor de genul mi'lseulin, la singular. care incep Ctl 0 vocala,de exemplu: eet nomme, eet ctudiant

Ce soir je suis seu! ala maison.

IO.~. in leqia zece ati {O'vulat sa folosili adjectivele la gradul c0mparativ, care se fonneaz5 prinadaugarea particuki .,plus" inaintea adjectivului. de exemplu:

Pierre est grand mais Paul est plus grand.

Pierre est plus grand que Robert.

- Pierre este illalt, dar Paul este mai inaIt.

- Pierre este rnai inalt decat Robert.

Adjectivele .,bon", "bonne" au forme neregulate la gradul comparativ rintr-un mod neregulat:

Man velo est bon. TOD vela est meilleur. - Bicicleta mea este buna. A tn cste mai blmiL

Marie est bonne. Sophie est meilIeure. - Marie este buna. Sopbie este mai buna.

31

Page 32: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

TEMA PENTRU ACASA 10

Rezolv3\i cxerciliile de mai jos ne trimite!i-ne rezolvarea prin po. tll, sprc corectare.

32

Cette exposition n' est pas du tout interessante.

Tu es libre ahuit heures et demie.

Il est neufheurcs moins Ie quart.

Nous allons au magasin pour aeheter une belle robe.

Ces filles sont plus mechantes que nos sreurs.

1.

2.

3.

4.

5.

I. Acest hotel este mai modem.

2. Acest loc nu este ocupat.

3. Sunteii ocupat in aceasU'i dupa masa'J

4. Acest speetacot nu este pentru copii.

5. Cinematograful fcancez eSle mai bun decal cel englez.

I. Tu es plus bon que Paul.

2. Celles tilles onl des minijupes.

3. A une hcure moins quartje travail\e.

4. Aujourd'hui soil' nous allons au cinema.

5. C'est un vieux appartement.

B. Traduceli unnatoarele propozilii in limba franceza:

A Traducl;:!i urmatoarele propozi!ii in limba romaoa:

D. Copia\i ProPoziljile de mai jos ~i corecta\i gre~elile:

c. lnloeui\i al1ieolele din propozi\iile de mai ,iOS, eu articolelt: demonstrative corespunzatoar ':

I. Le garl;on est sympathique et gai.

2. Les ecoles son I modemes.

J. Un homme entre dans Ie cafe.

4. Le soir je suis tres fatigllce.

5. Nous regardons l'exposition.

:,

Page 33: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

...

VOCABULARUL LECTIILOR 9 SI 10, ,

(m.) - a'culin (f. - feminin~I quelle heure

amidi , nlllij

l'ann~e (f.) > JrILJ

au printemps (, RYJ

automne (111.) :;-. r Illt nJee > ( II]

.~i ' eet >[ 'l]

- b ce ora

- Ia amiaza

- anul

- primavara

- toam.na

- acesta

- aCl.:sla(inainlea substant ivelora cilfor prima litera estco vocala sail ,X' mul)

celte

ces

chemise ([.)

chemis' '[ (m.)

> l lJ[lj

> r i]

:> L mllJ"J

- acea_ ta (f.)

- ace~tia. acestea

- ca.ma:

- bluza

chaud ., [ I]

chaudc " T

- cald (rn,)

- calda (f.)

chose (qudqul: chose) (fern.) 7.)

ciel (m,) > I 'lJ

- lu<.:ru (cl:va)

- 'cr

cinq :>

combien /l j

dan' (<.:inq minutes) > [JlL i: minllt

demi-heure ([.) . IdOl III " 1

demie (f.) , [ ( m

dix ;> [ I ]

dOllze It.I '1

- CInCI

- cali, ciite

- peste cinei minute

- 0 jUfll::'itatc de or:1

- jumatate

- zece

- duispr 'z 'ce

ell automne

n ','

>[ In 11J

> In£:.1 ]

- toamna

- vam

en hiver - iarnn

d'

~ stea

- ara

- a tace ordine

- expozi\ic

n race

>faire la chambn:

l' (m.)

ctoi Ie (f.)

exposition (f.)

rai-faire la cuisine i1.inJ - a face mancare. gati

33

m

Page 34: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

·.. ~

«.

faire Ie Iii [IoU Ilj - 11 face palul

faire quelque chose - a face ceva

faire une m<lison 1;0 - a conslrui 0 casa

fait (iI, elIe) > I - face (el, ea)

fais (je) t~j - fac (eu)

, . fais (Iu) > [t I - faci (Iu)

raisons (nous) > 7..] - facem (noi)

faites (vous) > It: Ij - faceli (voi)

font (iIs, elles) > I ' 1 - faceti (voi)

gal > [ 'l:;] - vesel (m.)

gale >Lt:] - vesela(£.).

genlil > JJl"] - amabil, prietcnos,

bine-crescut (m.)

genti lle >l I j - amabila, bine-cn.:scuta

prietenoasa (f.)

hcure (f.) > , ] - ora

hiver(m.) > 11 eR] iama

huit , [I III - opl

il fait beau > IIll' ,] _. estc vreme frumoasa

il fail chaud > r 11"1: II) - este cald

it fait du soleil - bate $oarele

U fait du vent - bate vantul

il fait froid :> (1 j"tR - eslc rece

il fait mauvais > fillc m ~ I - este vreme urfWi

ilncige 1111 JI - nin e

~il pleut [II pi - ploua

jupc(f.) > I I Jl - fusta

libre [II -liber

June (f.) > [I [1 -luna

maintenant - acum

mechaot - rau (m.)

mcch,mte >1 1 - rea (r.)

mcilleur > II ( 11 -mJI un(m

rneilkure - mai b n (f)

midi > m Jj] - amiaza

minijupe (f) :> - fusta mini

minuit (m.) > ([ lin I - miczul oop!ii

minute (f.) :> 1m I I -minut

34

Page 35: Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10

- anotimp

- veche, batriinii (f.)

- vechi, batnin (m.)

- rocbie

- veelli, batran (forma folosita

inaintea substantivelor de gen

mascubn, la singular,

a caror prima litera este

o vocala sau ,,h" mllt)

- vant

- srar~it de saptamana

- UD sfert

- saple

.- cat este eeasul?

. . spectacot. picsii de leatru

- soare

-~ase

- timp, vreme

- tenis

-nimic

- cum cste vremea?

- patru

- sfert de ora

- ceva

- prinuivara

- pcntru

- mai bine, mai mult

- unsprezece

- nOll a

- a nll face nimic

- zapada

- panlaloni

-loc

:> r I II

> [ IJ

vieille

neigc (f.) :> [r JJ

ne rien faire

neuf :>[ ]

onz.: :> [- J

pantalon (masc.) :> Ipat luI

place (f.) :>[ I JpIllS :>[pl

pour - lpLIRJ

printernps (m.) >lra--)

quart (m.) >(k~ ]

quart d'heure (m.) 1k.1 10

quatr.: :> [k..11

<tt quellemps fait-il?

quelle heure esl-iP

quelquc chose 7.J

nen >( eJ

robe (f.) :>[ b]

";'00 (de I',nn'e)(f >[ ali]

sept >1

SIX :> [-1.\

soleil (m.) > [" I

~. spectacle (m.) IJ

-f tclUpS (m.) :>(.-j

tennis (m.) :> [l~n-. J

week-eud (m.) - [Ilk Ll

vent (m.) ~'lva]

vieil [ /-1

35