Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10
-
Upload
felice-wenger -
Category
Documents
-
view
429 -
download
26
description
Transcript of Franceza Pentru Incepatori - Lectiile 09-10
RECAPITULARE
Incepand ell acea. l.i Ice~ic. vurn face 0 curta recapitulare a problemelor abordalC In manualelepr~CCuenle.Am ucordat mulla atent'c udjectivc or posesive care pot cauza clificulta\i pentru ca reguliJe lor defolosire In francez1i <liTera de cele din lim a roman5.Regula gcncHlla pc c,lre IllI In.:bui :a 0 ilMn, este ca In franccza adjectivul posesiv se aeonla innumar~i gcn ell subSlalitivul prcccdat. forma sa depinde de numarul ..posesorilor". Aceste reguli au
fost pre-.lcnlate in Jeqiil pn:teuente. totu~i vom r eni la a estea 111 tabeJul de mai jos.V1.i "om prezenta intai adj.ectivde poscsi vc care desemnea - un singur ..poseso ....
singular plural
mon per talnl meu mcs Jeres fra\ii meieu . Oles s(y:u . - surorilc meIemam re· mama mea
to pere ~ tata] tiiu te fr res - fra'lii taitu
101 men.: - mam3 la tes SQ;urs - surorile tale
el, eason pi':.re - tatal sau esfr'er - fialii ~f1i
sa mere - m:llna sa ~\!S l;tl:1I - surorile sale
In continuare yfl prczcntam adjectivele posesive care desemneaz Illui mulli "posesori":
singular plural
_otre pen: - tat5l nostru ,INS frcres - fralii no~tri
nOInotre mere - mama noastra !lOS S(~lIrs - sumrile I oasU'e
,
vos frere' - fralri vo~tTi
voivotre perc - tntcii voslru (tatiH dunmeavoastrfi) (fra~i.i doll llmcavoastra)VOlTe m Ie - mama voustra (mama dumneavoastr~) vos soeur - surorile voastre
(. urorile dumneavoastra)I
ei, eleleur pi':re - tatal lor
Ileur fr\;rcs - [ralii lor
leur me'c- tatililor leurs su.:urs surerile lor
Citi1i Inca odata aceleia~i sllbstant'ive i'ntr-o alta mdine:
Sa i'ncepem lec\ia eu Doile cuvinte. Cititi-Ie tll voce tare ~i fili atcnti lasensullor in limba romana:
Ie temps [l \' J - limpul
Ie soleil :> [I II:IJ - soarele
la lune > III nJ - luna
l'etoile (f.) :> I IJ - steaua
Ie eiel > [I ) 1'1J - cend
Ie printemps (m.) >[l )pl-(:n - primavara
I'ete (f) ..u. 7 :> [lEI ] vara
I'automne (m.) :> 11 lonl - toamna
I'hivcr(m.) 1I1\ cR J - lama
Ie vent :> [II -J - v,lDtul
Ja neige >ll 11 JJ - zapada
la saisoo > [I 701 - anotimplll
I'annee (f.) :> [I. n - anul
lcs saisons de I' nonee :> [lL~ 'lO Je I I :.] - anolimplIrilc anllilli
PARTEA INTAILECTIA 9,
I'hiver (m.) III c ] - lama
Ie solei! :> (I I, ] - soarele
la saisof1 :> r 'iii] - anotimpul
Ie temps > II I J - timpul
I'ete (f.) ~I [1 - vara
I'annee (f.) :> [I - anul
la neige > [I q] - zap,lda
Ie printemps (m.) >[1 - pn avara
la lune > {Ia II] -luna
les saisons de I'annee - anotimpurilc anullIi
I'automne (m.) > 'Iu un] - toamna
Ie ciel > Pl 'ell - ecru I
Ie vent :> [It .1 - vanl'lll
l'etoilc (f.) :> [I I I] - stealla
2
- Nu lucrez repede, am timp.
- Scara admiramluna ~j stelele.
- Astazi eerul este albastru.
- TaUilui vostru nu-i placedeloe toamna.
- Fratelui nostru ii placeiama decat toamna.
- Prietcnlllui meu ji place primavara.
- Lui Paul Ii place vantul putcmic.
- Primavara, vara.toamna ~i iama suntanotimpurilc anului.
- EI adora zapada.
t1 - Prietenii no~tri prive-sc soarele.
>
> (I
> 111 i.hlo! II I:JI
> r11 tI IRt:I( pi ElL!
11\ .J{. 11 In]
> [r
Mon ami aime Ie printemps.
Aujourd'hui Ie ciel est bleu.
II adore la neige.
Paul aime Ie vent tres fort.
Le soir oous admironsla lune et les etoiles.
Nos amis regardent Ie soleiL
Je ne travaille pas vite,j'ai Ie temps.
Vatn: pere n'aime pasdu tout I'automne.
Sa folosim acum substanliv n I in p pozi ii:
Notre frere, prefere .w m'~l'hjver a I'automne.
Le prinlemps, l'ete,l'automne et I'hiver ce sontles saisons de I'annee.
II y a quatre saisons de I'annee. - intr-un an sllnl palru anotimpuri.
in ultima propozilie ali i'ntalnit un nou numeral:
quatre > l LRJ - patru
Citi\i eu atentie propoziliile urmatoare:
Au printemps DOUS
travaillons dans no jardin.> Primavara lucram In
gradinile noastre.
Eo ete Ie eiel est bleu. > - Vara cemI este albastru.
En automne j'admireles couleurs de la nature.
>IIR]
- Toamna eu admirculorile naturii.
Eo hiver cHt cst IOlljoursa la maison.
lU u lama ca esle mereu acasii..
Spunem: en ele > l r r • - vara
ell aulol1lnc >1 lion] -toamna
en hiver >[ RJ - lama
Dar: au printemps [ r -} - primavara
3
e t gris.
eSI une belle
III
I t1 III 1l1ll1 nous re ardoDst ujours k 'oir >l . tJcl>\ lun
pri l mp n tr jardin\lsI be
- l. r 1111
II md
- Fn t je vai. ala mer.
- Marie n'aime pas >1 II
- > I ll\ je veux allera la montagne.
- Anne ador > n Lg lanchc.
- Leurs parents e -outentsouvenl Ie con ert>. [ .w I' I n
- Aujourd'hui >I~
- Voila rna belle> IIlJ
nb
o I'
>[m
>
> l luRd i U
in seritc de loamna priviminlotdeauna slelele ~i lunD.
Marie flU iube., ( iama.
\lara mLl due lCl mare.
lama \Ireal m'rgla 11111111 .
Primavara e. te un anotimpfrumo. al anului.
Anne ad rn zapada alba.
lala stcaua mea frumnasa!
Pri,milVaro. gradina noaslrae I IItlOas·-.
Ast:l i eeru! e e gri.
In exeeitiul um1iitor vom folosi nou) vocabular si l$xpresiile men!iOnall: IJ1;]i SU .·omplelatiproPQ7.i\iik de mai jos folosind fillrul r-o~u iar :lpoi eiti!i-.e conform pronufltici indicate pe col03nadin mijluc:
Parintii lor aseulla adeseoriconccrtul "Cele palruanolimpuri".
imi fae term pl:ntru aeasa.
- a face
- iti faei foartc bille treaba.
4
> l I]
>
;, III
"i(i\i eu alentie eonjugarea lui ~i urmari\i eu atentie cum Sl: pronlln!a:
faire
Sa invat~lIn aeum un nou verb:
Acest verb Cslc ncrcuu!nl.
Sa f h)sirn for lele verbuilli in propozitii. Citi\i-le Cl voce tare ~i unnariti eu atentie tTadueerea I r Inlimb<l rnmana:
Jc [ais mon devoir.
III fuis t1'(;,) bil:n ton travail.
e fais > f 0 I J - eu fae nou.s faisons > - !loi faeem
lu faiL ( II I ] - tu faei VOLl- faites ;> I] - voi faccti
il hlit [ II ] - el face ils font l ) I IJ - ei fae~
eUe fait - [ I 1 - ea face dies font [ It 1 - ele fae
Ei nu gatesc niciodaUi.
- I e facern paturile.
- Pierre face ceva penni mine.
- Face\i cura~enie in camera voa Ira.
- Ea nu face nimic.
- Tala) lor consll"l.lieste 0 c.as'-l.Leur pere fait une maison. :>L II m 70J
Nous faisons nos [its.
Vous faites votre chambre.
lls ne font jamais 1<1 cuisine. Izi
Elle ne fait rien.
Pierre fait quclque chose 1 z
pour moi. plRm
In ultimcle doua propozi\ii am 'intllnit cuvintele:
nen
quelque chose
>[Rr~1 - DifUlC
- ceva
- a construi a casu
- a fac·e patul
- a face ceva
- a face cura\enie jn camera
- a gati, a face de m ocare
- a nu face nimic
- I\u fae.
- Nu fac l1irnic.
Iz'nl>[1 R I
> [I RUllI IIi]
>lfl
:>
lie rien faire
faire la chambre
faire la cuisine
faire Ie lit
La fOnllele negative ale infinitivului cele doua pa~i ale nega\iei se pun inaintea infinilivllilli, de
exemplu:
faire une maison
faire quelquc chose
lata exprcsiile care au aparut jn propozi\iile de mai sus:
Je ne fais rieo.
Da - olosim C1lvcinlul .. rien .. intr-o propozifie negalivii acesta va in/oeui a dOlla parte a Ilegafiei
.. pas", de exemplu:
Je ne fais pas.
ne pas parler >[IOr l RIE] - a nu vorbi
ne pas travailler >[ nO pJ II - a nu lucra
ne pas faire > n 1 r.l c:1 - a nu face
ne rieo faire > 11 RH~ d J - a nu face nimic
5
Folositi cuvintele ~i expresiile recent inviitatc In excrcitiul urmutor. folositi filtrul ro~u in completarea
unniltoarelor propozi~ii ~i eitj~i-Ie eu voce tare:
.- Le malin vous >- I ht .
- Elle >1 I I ~ dans
sa chambre.
- En de Paul et Pierre >t n
r·
- Ma mere aime 1f~
I C 11 i
- Au printemps nOlls >j I n
11 II I q I I . dlll
dan l jardin.
- Marie et Sophie r nl vite
leurs devoirs,
- Le samedi nOlls
h 1
- lis adorent >r
- Est-ce que tll> 11 'ill I:h '/
Sa studiem acum 0 utiliz-are mai aparte a verbului "fair ". E. Ie vorba despre persoaoa a treia singular
a verbului, Care aparc in mai multe expresii. lata cateva dintre ete:
il fait beau
il fail mauvais
il fait chaud
it fait froid
il fait du venl
il fait du soleil
- III I II
> r11 t
6
- Non,je >ne fais riell.
- Au printemps notre voisin
>1 II 1 n l' et
un garage.
- e(ste) vreme buna
- (este) vreme rea
- cste cald
- cste trig
- este vant
- este soare
Sa folosim expresiile Doi in propozil":
Astazl este vreme ur:Hii.
- Primavara este \'feme buna.
- 'lara este cald.>1
Au printcmps il fait beau.
Aujourdhuj il fait mauvuis.
En ete il fait chaud.
En automne il fait souvent
du vent.
>l1l Toamna este adeseori vant.
En hivcr it fait froid. - lama este frig.
Pentru a illtreba cum este vremea, spuncm:
Quel temps fail-il? hiJ - Cum este vremea?
Sa folQsim acensla expresie in diteva exemple. Ciliti eu atentie inlrebarile ~i raspunsurile de mai jos
eu ajutQrul filtrului ro~u. Traduceti-lc in limba romana:
- Aujourd'hui il fait mauvais et it fait du vent.
> IlJ II n, l d II
m
Quel temps fait-il aujourd'hui?
1 t LI 1I J I' IJ'WI
Quel temps fait-il en France?
<:1, II I
- En France .il fait beau.
> -I I • 111 "j
urn
11m
En hi er fail-il ehaud aussi?
n1\' 1't"1
- Non, en hiver il ne fait pas chaucl il fait froid.
>[nnJPI lin '111:! •.
>'
I. .t-ce qUlI [,ut beau en automne?
I <: .1! (I ]
- Non, en automne il De fait pas beau.
nIl r 111 II II I P I ,1I, I m bUll
Acum vom introduce doua exprcsii legate de voeabularuI1eqiei noaslrc:
it pleut
il neige
> I I l lJ
> (II t ~ 1
- ploua
- ninge
7
Sa Ie folosim In propozi(ii. Cititi propoziliile eu voce tare $i llrmariti tradueerea lor in limba romana:
- lama este foarte frig ~i
ninge des.
- 103111na este vant ~i ploua.
>[c 11'1 J
II il II n) I r<l]
>;1 urn nl J1 I
nOr01 tll \a
l: Il lU]
nl\eRlll:1 n" l.
It n J ' U\ I)
- Est-ce qu >il pi 'u ?
- Non, >i Ill' plt:ll[ .1.
- Aujourd bui >11 t:1 1.:.
- En Roumani,e >11 pi ulbeaucoup.
En hiver il fait Ires froid etil neige souvent.
En uutomne il fait du venlet il pleut,.
OaTe plou,i'?
Nu, nu ploua.
Astazi ninge.
In Romania plaua mult.
Complela\i urmaloarele propozi!,ii eu cuvintele sau exprcsiile corespunzaloare. Dupa aceea citilipropozitiile ~i uITllani\i pronun\ia lor. 'Folositi filtrul ro~;u:
>1
>. UJUU '1111 Jl pI
Piirin\ii no~tri se due vara la mare.
La ffiunle iama ninge des.
Primavara este un anotimp fiumos.
Nu imi place iama, esle prea Frig.
Merg cu taxiul, este vreme ur{lta.
In ultimul exerci,iu al primei par1i din leqia 9, vom re edea cuvinlele ~i cxpresiile noi, Pulctiverit1ca dael! ali reu~it sa Ie I'etituni. I'raduce\i in limba franceza eu ajutorul filtmilli ro~u:
Astazi ploua, dar este eald.
Oare astazi bate vanlul? I,'
Vnra nu ninge niciodatA. :> l r l II n Illil
Sunt patru anotimpuri. >11 "
Este timp fTwnos. Ne putem uita la stele~i la IUlla.
Nu pot sa fae nimic to gradina.
E~IC destul de frig ~i ploua.
>1
:> III
r IlI\U lI'r
rt n
> 11 llllt
.1 I
Este soare, pute~i merge la muote.
Faci ceva? Nu, oimic.
Vara nu-mi place sa gaksc.Este prea cald.
Ei nu fae cura\cni:.: nieiodata.
Cum cste vremea la munte? > I
Primavara cerul esle albastru,
Marie detesta sa-~i faca patu!.
8
>
>
nn
9
dix IUl )
- noua prieteni
- ~aple baie\i
- opt vecini
- dou:lsprezece case
- unsprezece ciiini
- zece magazine
- zece copii
- ~ase me e
- cinci caJ1i
- ~ase elevi
- opt studcnli
huil [' 11]
>[
>[ 11
>[ I t.lbl]
>f IzEI J- l llElUu,-j
l 1\ 17 ]
si . ( I J
LECTIA 9 - PARTEA A nOVA,
Sa i'n\'il\3m a v numerale noi. Citi\i-Ie cu voce lare:
huit Ctudiants
six el~ves
ooze cbiens
huit \'oisins
lata din nou nllmeralele i'ntr-o alIa ordinc; ele ~unt Inso(ite ~i de substantive.Citi\i cu voce lare ~i fiti ahm\i la pronun\ia lor:
Ali remarcat, desigur, diferen\a dinlre anumite pronun\ii in cazul c.l!orvanumerak atunci cand determina aoumite sub tantive de exemplu:
six tables
six f1lles se pronun\i1 >( I 1I
six hommes >( 11111
six enfants >1 I;{al' J
SIX >[ I]
cinq livres
dOllz~ maisons
neuf arnis
Pronun!ia difera daca subslantivul care unneaza dupa numeral incepe cu 0
consoana, sau cu 0 vocala, sau eu un "h" mut 1\U daca nllmeralul esleslI1gur:
numcralul
sept gar«ons
dix magasins
dix ellfanls
Daca dupa numeralele ,.six", "huit" san ,.dix" unncaza un Cl1vant careincepe eu 0 eonsoana, nu pronuntam ultima eonS03na a numcralulul.Cand dupa "six", .,huit" san "d.ix" apare un cuv~'int ce incepc cu 0
vocala sau ell ..h" mul, yom pronun~a numera1ele in fchl! urmator:[. II
UII 17. In eelelahe cazuri pronun~am:l L l I J.
huil garyOnS >1 1 'IR I]
huit tSkvcs >[ l!lL
huit appartements >l t It Rt m]
dix livres >[ II 11\ R)
~5ndix >[ I J
dix etudianb >1 [LEI L.ll ~]
dix hlHds >[dLl.Ql l J
Sa folosim numeralele invil!ate in propozitii. Cititi cu vote tare propozitiile de mai jos:
Monsieur et madameDupont Ollt einq enfants.
II y a six chaises dans Ie salon. [oj
- Oomnul ~i doamn:i
Dupont au einci copii.
- in salon sunt ~ase seaLlne.
Il Ya six enfants dansIe jardin.
- ill gradil1u sunt ~ase copii.
Yo,s arnis ont dOllZC jourslibrcs dans l'annce.
- Prietenii vo~tri audouasprezece zile libere, pe an.
Je eherche mes dix crayons. >11 101 - Eu imi caut cek I.CCe creioanc.
As-tu Illes sept livres?Non, six.
. La tine sunt cdc ~apte caJ1iale mele? Nu, ~ase.
Marie est neufjours:l P[lris. r. i) - Marie petrece. noua zile la Paris.
Acb~tcz-vous hllit cabiers?Qui, huit.
> - Yoi cUll1para~i opt caiclc'!
Da, opt.
Cbez madame Duval il yases neufamies.
._. La dOaml13 Duval sunt celeJiloua priete,nc ale e,i.
Dans son jardin it y aonze cbiens.
> ~ In gradina sa suntunsprezecc caini,
lls sont dix. l J II j - Ei sunt zece.
10
- Unu ~i CUi llnll rae dOl.
- !Doi ~i eu Uilll file trei.
Cinei ~.i eu doi fae ~aptc.
- Trei ~i elJ unu rae patru.
- Cat fae?
- Cil fae einei ell doi?
• d
> [[ :.ll: t LtRJ
>1
> [J{
>[
>
Un et un font deux.
Deux et un font trois.
Trois et un font quatre.
Combien font?
Combien font eing et deux?
$tili deja raspunsul la aceasla intrebare:
Cinq et deux font sept.
Desigur, ati obs~r\'at C~l in propoziliile de mai sus am folosit ve~bul "faire" la persoana a Ireia plural.
Aeeea~i forma va fi folosita In propoziliile unn~Hoare:
Arninti\i-va de numeralele lradu eiJl Ie lllic anterioare. Cititi C;:ll atemlie propozitiile de mai j()s~i
urman\i tradueerea In limba roman::
J J
- Cali copii ai'}
- Cite eaqi cumperi?I tUJII R
,ffi IIUJ
>Cum ICIWLJ Ir'l Id~
>
>
Combien de livres aehetes-tu? > l
Complela\i exnci\iul urmator eu ajutorul earuia veti exersa euno~tin\ele recent Jnvatatc. Traduccli
In limba franccza exereiliile de mai jos, folosind filtrul ro~u:
Combien d'enfants as-tu?
lata cateva Intrebari eu ajutorul carora oblinem informalii asupra eantita!ii:
Vad ~ase copii pe strada.
Cal [ae trei cu doi?
Cali elevi are
profesorul nostru?
In casa sunt ~apte camere.
Cali dini ai?
Zeee.
Zece elevi.
Ei Ii privese pe cei ~ase barbali
in cafenca.
Cali sunteli 10 familie? >
II
Sa Invatllm cateva cuvinte Doi. Citili cu voce tare:
une heure
un quart d'heure
:> I t I I J - ora
- un sfert de ora
II - 0 jumatate de ora
une minute
Ie minllit
rnaintcnant
Ie Inidi
:> II nil 1 [t
Il<lmll]
~ 1C Iludt]
- un minut
- miezul nop\ii
-acum
-amiaza
Citi1i in alta ordine ,cuvinteh: de mai sus:
lllle minute
Ie rninuit
une beure
maintenant
11 I I lilt I - un minut
- miezul nOPlii
- 0 ora
-aeum
un quart d'heure >[ - un sfert de ora
une demi-heure
Ie midi 1 iJ
- 0 jumatate de ora
. amlaza
Acum yom folosi cuvintele noi In propozj~ii. Citi!i Cll ateotie propozitiile de mai jos ~i llrmarilitrac..lUl:Crea In Iimba romana:
Le lundi je travaillecioq beuIes.
Dans un quart d 'hcure tu vas
a['ecule.
- Luni lucrez cinei ore.
- Peste un sfert de ora mergila ~coala.
Maintenant je fais la cuisine. :>
Je suis chez Pierre dans line :>
demi-heure.
Dans cinq minutes je PC\lX
parler avec vous, Monsieur.
(
II m t '1
- Acum fac de mancare (giitesc).
- Peste 0 jumatate de orasunt la Pierre,
- Peste cillei minute pot sa vorbesccu dumncavoastra, dornnuJe.
A dix hCLlrcs je suis toujoursala maison.
:> La ora zcee suntIlltotdeaulla aeasa.
Dans dix heures je vais aPans. :> loJ Peste zece ore merg la Paris.
...
POllvez-vous ecollter la radioaminuit?
Mon pere travaille dedeux heures 'a huit heun:s.
A midi je ne fais rien.
In t IJ
> l milh J n J t I J
12
Puteti sa ascultali radioulla miezul nop\ii?
- Tatal meu lucreaza de laora doua la ora opt.
- La pranz nu fac nlmic.
Acum ave\i posibilitatea sa ex'ersa~i cuvintele $i expresiilc recent Invalate. Comp1cta1i propoziriile
de mai jos. Citil'i cu voce tare respect:ind regulile de pronunlie invalat.e. Folosili filtTul m~u:
In propo:<::ilille de mai sus am fol'l unnflt arelc expn:sii:
la ora zece
- de la ora dourl pil.na la ora opt
- peste (in) cinei miJlute
- la mieztll nop\ii
- > r h ur' Marie entre dans son bureau.
[r1 In· m I R
11]
>[ tJlZO I l
>[Dans cinq minutes
Pn.:cum ~i
adix hcun:s
a minuit
de deux beufes ~I huit heures :> r ll' I lIt .R UHf) R]
La ora ~apte Marie intra in biroul ei.
VQUS etes chez Pierre
mmuit je suis t-uuj.ours au lit.
ld[nl l J j,l I [uJIlRu [I]
- >. m ,monsieur Dupont va au r·estaurant.
[il 'nidi" \ )~j( dL1r) \.ll I ~~IIR' j
-> all I:l1l.J
>[ : sd(mm
- EIIe travaille >d
> Id tl{. i d ~ I '
- Vas-tu au jardin? Oll i, >J"Jn lin run L..l·h~
> [\' J Rde, " d.1 ~ \...1 d:
- Est-ce que tu regarcles >mJJnl'n f la tde?
[ . a lU RU", mel( )1 -Ill t-:l .J
- Peux-tu aller au cjn~ma? Volontiers. mais
>UUI. ~I mi hcUJ
>[ p(
I.laz 'II dt IIll : 1
In cinci minute 'imi [ac ordine j'n camera.
lEa lucrcaza de la ora ~aph; la ora trei.
Acum te ui\i la te!evjzor?
La miczul nop\ii SUllt intotdeauna in pat.
La pr~m: d~llnnul Dupollt merge la restaurant.
Peste doua ore sunteti la Pierre I.a lara.
P'o~i sa vii La cinema? Cu pHicere, dar
!]!mm peste 0 jumatate de ora.
t"''\ Mergi in gradina.? Da, peste 0 ju -tate de ora.
13
® Acum vom i'nva\a aile doua intrebari noi, aflate In stransa legatur3 cu subiectulleqiei noal\lTe. Citi\i
deci cu aten\ie:
Quelle heure est- iP
A queUe heme?
>r to I till
:.>0 [
- Cit este ceasul'!
- La ce oriP
lJrmcazl1 acelea~i intrehari, de data aceasta insolite $i de raspunstllile corespullzatoare. Citi\i eu voco
tare ~i incercali sa It: traduce\i in limba romanii:
Quelle hcurc est-il? [I est bois beu:res.
>1 Ii ]
>11
Je va is au cinema asix heures.
>
A qudlc hcurc vas-tu au cinema?
>
Verificali-va cuoo$tin\ele incercand sa aDali ora exacta eu ajutorul intrebarilor invdtate. Traduce\i
propoziliilc urmatoare in limba franceza ~i apoi citili-Ie ate nt, cu vocelare:
La ce ora putem sa mergem la Paul? ;>
>
La ora naua pute!i sa merge!i la Paul. ;>
> l
La ce ora faci ordine in camera 13?
La ora opl fac ordine In camera.
~~
~ La ce ora se uit Paul;;i Pierre[a stele?
11 I
tEi se uita la stele la miezul nOPlii.
Cit este ora acum?
Ac,ull1 este ora dOlla. til
iJ I
UltimUll exerci~u va ajuUi sa va verificali cunO$lintele insu~ite pe parcursul acestei lec'lii. Traduceli
propoziliile de mai jos ill limba franceza:
Toamna vantul sutla putemic. > In 11
Sunt patru anotimpuri. > II
14
15
etoile, froid
pl~t, n.euf
I J .q.uatre, .q.uel.q.ue chose, .q.uart d'heurc, quelle heurc, Q.I.lcl temps
16
in Ineheierea leetiei urmcza un exerci!iu de pronun\ie:
Peste un sfert de ora rna due la prietenii mel.
Cat fae opt Cli unu?
Opt ell unu fac noua.
Iti place sa gatc~ti')
lmi place sa nu fac nimie.
Mergi la gam? Da, peste a jumatate de ora.
Am !ren la ora unu.
I J sol~il, ei~l, f'lire, mauvais, hiv~r
[ J sais.on, chos.e, cuisine
IJ.lne, minute
RECAPITULAREA LECTJEI 9,
9.1. in nou<I leqie <iIi int51nit urmatoarele expresii:
en alitOfTme
eo hiver
en et~
au printemps
faire In chamhre
faire Ie lit
faire Ia cuisine
faire um.: maison
ne rien fail'
il fait beau
i\ fait mallvais
i\ fait ehaud
il fait froid
il fait du vent
il fait du soleI!
il plclIt
il neige
n l llJ
[m -II
[ Tl "IE]
1[ HJ 11]
[1.:1{ I k illn]
11 , II]
(11
[11
[ II
rill ]
[II - ]
[11
[II
(II n J
- toamna
-iama
- vara
- primavara
- a fact: ordine in camera
- a face patul
- a face miincare
a constrlli 0 casa
a ou face n,imic
- este vreme frumoasa
- este Vfeme urata
cstc eald
- estc reee
- bate antul
e soare (a ie~it soarelc)
- ploua
- nmge
9.2. Ati invalal deja ~i urmatoarck lntrcbari:
Quel temps fait-il?
Qucllc heure cst-il'.'
A quelle heure... ?
Combien de ... '!
II - Cum esle vremea'?
- Cat este eeasul?
- La ee orfl. ..?
- Cat/cali ... ?
9.3. Ati inva!at verbul nereguJat .,faire"p R] - "a face":
je fais - eu fae nous faisons [ u ilj noi facem
tu fais It - tu faei vous faites l I tJ - voi face,i
il fait [il I ] - el face ils font I II I] -ei fae
elle fait [ 11 •J - ea face elles font I ~I I J -ele fae
17
9.4. Ali Inva~at ~i urmaloarele numerale:
quatre [ k.· I 1 - patnt cinq [ -cinci
SIX I 1 J - ~ase sc:pl [ t] -:?aptc
huil IIJ - opt neuf [ i1 -nuua
dix I J - zccc onze 1- - unsprezece
douze I zJ - doisprezece
B. Pronun~ia
Pronun~ia unora dintre numerale, depinde de cuvantul care urmeazn dupa numeral. De exemp!u:
- daca numeralele six, IlUi(. dix sunt urmate de un cuvilnt care Incepe ell "h" 111ut, atunci
pronunlia cstc urroatoarea: ./'--J'" II (of
six hommes [ I 1111
six ecoles I I wI]
huit eleves
dix eludianls
- daca acelea~i numerale sunl urmale de un cuviint care incepc cu consoana, accslca vor tipronun~ale astfel:
six filles
huil garc;ons
dix livres
I l/ J
J II
- in cazul In care aceste numerale nu sunt urmale de alt cuvanl, acestea vor fi pronunlale:
SIX
huil
dix
l I J
II]
i J
~ase
opt
zece
18
1. Lc samedi VQlIS failes vas chambres.
Nalls aimans beaucaup Ie printemps.3.
5. Dans tine demi-heureje vais chez mes parents.
4. A quelIe heure vas-tu aParis?
2. Cum e~te vremea azi la Cluj?
I. Cat fac opt eu patru?
2. Aujourd'hui il fait du vent et il ne fait pas chaud.
3. lama ninge des ~i este reee.
A Traduceii urmatoarele propozi\ii in Iimba ram~ll1a:
Rezo(va\i unuatoarele exerci\ii ~i trimite\i-Ie pe adresa naastra. pentru ca evemualele gre~eli sa paata
fi corectate.
TEMA PENTRU ACASA
B. Traduce\i unnatoarele propazilii in limba franceza:
4. Sunt patru anatimpuri: primavara, vara, toamna ~i iarna.
5. Acum este vreme frumoasa.
C Raspunde\i la intrebarile de mai jos:
1. Quelle heure est-if?
2. Que! temps fait-il au printemps?
3. Combien de livres avez-vous sur volre bureau?
4. Aimcz-vaus Ie vent tres fort?
5. Cambien font einq et sept?
D. Copiali urmatoarele propozi\ii ~i eorecta\i gre~elile:
1. h printemps il fail du solei!
2. Au automne il pleut souvent.
3 Vaus faisez vos chambres.
4. lis font rien Ie soir.
5. II est trois heme.
19
- teni lit
[usta mini
ntalonii
- sp CI colu!. picsa1 I 'atm
- bl z..a
- pantaJonii
- fusta mini
- jlllllatatea
- XpOZl la
- SfCltul
- usIa
- rochia
- 10 'ul
- loelll
- sfertul
- bluza
- cama~a
- 'umalatea
- sfar~it de saptamana
- cama~a
. c. p z.i ia
- fusta
- rochia
- tenisul
- spectac ut, piesade te tru
I)
J
I
~ [ ,
~,( II' I j
. ( p II,do]
>[1 I I nllli
>1
1.1 1'1
>[1 1 ni
:>
>[
>[ II ml]
>l
>110 I ,ij]
>11.1 pl •• ]
II 'I)
>1 '. 'n
>[1 tI I \ I
>[
>[t ~ ) i7:]
>[I.l
20
Ie 'peetacle
Ie pantalon
ta demie
la minijupe
Ie quart
la chemise
Ie chemisicr
Ie quart
la che.mise
Ie chemisier
week-end (m.)
Ie tennis
week-end (m,)
la place
Repeta\i cuvintele noi 1n it ta orcline. Aten\ic la pro lln\i
la place
la robe
la jupe
la jupe
Ie tl;llnis
la minijupe
LECTIA 10 - PARTEA iNTAI,
la robe
I xposition (f.)
.0 pantalon
I'exposition (f.)
It: Sll:ClaC C
Studiu\i eu atcn\i v cabt larul de mai jo·. Ca de obicei, v:l rugam sa citi~i
cuvintele cu voce tare si . a fi\i atefl!i la pronuntie:
la demie
Sa folosim cuvinfele noi in propozi~ii:
A sept beures et demie je vais >1 RI )11 j I -I
au rnagasin. I m
Vous visitez souvent
Lcs expositions aParis?
Pierre adore Ie tennis.
Marie regarde un spectacleMe
ala tele.
Ma place dans Ie cinema Ill!
est oc.upee.
Ils achetent des pantalons
Doirs et des chemises blanches.
MC$ amies aiment les robes
rouges, les minijupes et
Ie chemisiers bleus.
II est sept heures moins >[111-
Ie quart. Jka
II e:;t dix heures et quart. - (II
Pour Ie week-end nOlls allons >(1 Dl .l:1Jv - P II
ala mer. 11
Urrn;iriti Cli atcnlic umlatoarclc expresii inf3lnite in ultimele trei propozitii;
sept heures mQins Ie Q,JJart >1 . () I III - ora ~apte fara un sfert
dix heures eLq.Uilll > U1ZU I - ora zece ~i un sfert
PQ-Uf Ie week-end > [puR 1 - pentru srar~ilul saptamanii
Propozi\iile de mai jos sunt ~i ele corecte:
J'achete une robe pour Anne. > I 'I 11 puJ 1111 - Ii cumpar Annei 0 rochie.
Je vais au bureau
pour travailler.
> II
11111 ','1 t.j
- Eu merg la birou
ca sa lucrez.
21
Ill,um:
ste douasprezecc f<ll'a un sfert.
Noi mergem in Fran\a penlm
a vizita muzeele.
'oi avcm trenulla ora
unu 'i un sferl.
pour travailler
- Cat este ceasul?
- Paul mer e Ia Paris
penlru zece zj e .
- Este 0 pereche de pantaloni
pentru Marc.
- A deux heures et demie nO liS visilons:>
- Aujourd'hui .j[ y a un tres bon >~
au theatre.
- A une heure >11 11[ • I ~l (Paul va
chez son pere au ga e.
- Hs aimcnt regarder >
a la WIt:,
- Les enJants ont leur a re' I .
- ESl-ce que tu pr t ,re a er r
h: t!L LIl chez Pierre?
- Je veux etre a la maison aonze hcurcs
> 1 LI hi
- Dans Ie magasin it ya de belles >rL.lL. I 1. ! JI: bL 111 I J l"n'
~-
- Mon :>p,mt, I 'I est tros ,~etit.
- Ce n'est pas un livre:> ur I . ~n(l nl .
- Nous allons ala mer:> 11 1 r d 'U
R
22
pour Anne
> l . tf :R "II
> 111 I mllli m I H 1
> II I \ I 1 pa.:11 ul I
> [nur:do fRu
II \II.IIE 1 m lLI
pour Ie week-end
Quelle heure est-il?
II est m.idi mains Ie quart.
Paul va aParis pour
dix jOUFS.
C'est lin pantaloO'
pour Marc.
Nous avons Ie train
a line heme et quart.
,"ous alI')Hs en France
pour visiter les musees.
La ora unu lara un sfert Paul mergt:
la tataI sau la garaj.
Comp1dati proPozilile eu cuvintele corespunzatoare pe care Ie-ali i'nvalal recent. Folosili filtfUll
l'O~u:
Astazi esle un spectacoL foarte bun
la lcalm.
La ora doua ~i jumatate vizitam
oexpozilie.
AClim urmt:aza cafeva propo:Litii In care apar expn.'siile nou-invalate. Cititi cu voce tare ~i i'nccrca\i
si~ re\ine\i sensullor in limba romana:
A~adar ~tim deja ca prepozilia "pour" l flU Jarc mai multe senSllri ~i poate fi folositil io llnnatoarele
trei expresii:
La ora unsprezece ~i un sferl vreau
sa fiu·acasa.
Lor Ie place ~a se uite la (meciuri de) tenis
la televizor.
Aceasta nu este 0 carie pcntru copii.
Copiii au locurile lor Ja ~coala.
Preferi sa mergi: la Pierre pentru slar$itul
de saptamana?
In magazin sunt rochii fmmoase, fuste
~i bluze albe.
Plecam la mare penLru doua sapHunani.
PantaJonij, mei sunt foarte mici.
~ Jean ne arata cama~ile sale noi.
t .
Citi!i cu voce tare propozitiile de mai jos. Atentie la construqiilc prezentate ~i la sensul in limbarom~[Ia:
- Acest baiat este foarte s·impatic.
- Acest apartament cste frumos.
- Aceasta carte nu este interesanltL
- Paul se uiU! la acest om
din cafenea.
- Eu lucrez in a ca 'Iat '. coal
- Aceasta [emde este foarte
frumoasa.
- Ace~tj copii merg la ~coala.
- 0 iubesc pe fata aceasta.
- Noi admiram accste
cxpozitii in Franta,
- Ea cumpara aceste creioane de
la magazin.
- Medicul nostru est·e ocupat
sapUimana aceasta.
- in SCaTa aceasla mergi la Andre.
- Astazi dimineaFi nu merg
la ::;coala.
III J
Ce gare;,on est Ires
sympathique.
Ce livre n 'est pas inleressant.
Cel appartemenl est beau. >r.., '1, I aR
Paul regarde cet homme
dans Ie cafe,
Je travaille dans cette cL'ole. >[IOIR.\
Cette femme est tres belle.
J'aime cette fille.
Ces enfants vont a I'ecole. >1
Nous admirons
CCs expositions en France.
Elle acht:te ccs crayons
au magasln.<-»
"'''" Ce suir ttl vas chez Andre. >r () RIII
Ce matin je ne vais paS'a['ecole.
'ette semaine notre medecin
est occupe.
In propozitiile de mai sus ati intalnit diferite forme ale acljectivului demonstraliv. Pana ac.um v-am
prczentat urmrltoardc forme de demonstrativ in iimba franceza:
ce - aCOsta
CD care sefolose,~te inaintea substantivelor de genul mascI/lin, singu/w; care ineep C/( () C0l1S0UI1CI. deexemplu:
ce Jardin >1 aceasta gradjna
CDeet > t ) - acesta
I U'Zut/l .care se!olosl::.>·t.e inaintea substantive/or de genul mascufin, la singular, care incep c/lf vocala, dev;emplu:
cet opera - aceasta opera
cet homme > It:l Ill] - aces! an
cette - aceasta
23
CD. care ~e f%se~/e fnaintea substanti....e/or de genul jeminin, singular. cure Ille 'P ell 0 consuolICi, de
exemplll:
ccttc [cnune >1 ] - ac~asta [emcie
eette usine - I' ,tl LI J - aceasta uzinfl
ces > l F aeeste
r.
11m lU.
- uceste cast:
- acc:;>ti oameni
- in scara aeeasta
- acesle paturi
- azi dimineata
- anul acesta
t'. h III1 <' parient anglais.
111 no us allons au cinema.
- J'ecoute volonticrs
- Nous visilOIlS
aSucares!.
- Je veux achetcr
- J'habite toujours dan. I.
RJ
I· 111
>[ E czu]
>1 Z I
>1
:>[
cette annee
Vreau sa cumpar acest caiel.
cc matin
Ace$ti oameni vorbcsc engleza.
ees Ii Is
Completa\i exerci\iul de mal JOS cu [onna potrivita a adjectivului demonstrativ. Nu uitati sa
folosl\i filtrul ro~u:
Vizitam aeeusta expozilie
la Bucurcs\i.
I.n seara aeeasta mcrgem la cinema.
ccs maisons
care se jolose,vte Inainiea substantivelor de genul masculin sew femin/n. la plllral. de er.emplu:
ces bommes
Imi place sa ascult aceasla muzica.
Adject/vul demonstrativ poate fi /ulosit in locu!wni /emporale:
ce soir
Intotdcauna locuiesc in acest hotel.
CD
Maria nu iube~te acest baiat. - Marie n'aime pa... ;:' r In.
Acest copil este trist. I est lri
IllI
Jl: ~ i _ ule.
.. il ne lT3vaille pas beullcoup.
e till sont trop minces.
- Je visile souvent
- Nous prcfcrons
24
Anul acesta el nu lucreaza mult.
Noi preferam accastii ma~ina.
Eu vizitez des aeeste muzee.
Saptamana aceasta sunt singura.
Acestc fete sunt prea slabe.
Yom introduce cateva adjective, cu ajutol1.l1 cnrora veti avea posibilitatea de a exprima nuanle. Citi\i
deci cu aten\ie:
libre > [hh ] - liber
gai > [I! .J - vesel
gaie :> [I! ] - vesela
gentil :> [I Ii] - amabil, bine-crescut
gentille :> [J li,l - amabila, bine-crescuta
mechant [I -- J - rau, rautacios
mechante > [ E iilJ - rea, rautacioasa
vleux :> l j J - vechi, batran
(se folose~te Inaintea substantive lor care 'Incep cu 0 cODsoana)
vieil > [\it:l1 -vecbi,batnm(forma folosita 'Inaintea substanti velor de gen masculin, la singular, care 'Inc.ep Cll 0 vocala sau eu "h"mut)
vieille - vecbe, batrana (fern)
Cititi 'Inca 0 datii acelea~i adjective In alta ordine:
mechante >1 I ~ll - rea, rautacioasa
Iibre >111 R] -liber
gai l_ ] - vesel
gentille IJ III - amabila, bine-crescuta
V1CUX >1 I] - vechi. batran
gale >1 ' . - vesela
mechant >1 I - - rau, rautacios
gentil >1 !Jlil - bine-crescut, amabil
vieit >1 J 11 - vecru, batran
Dupa cum v-ali obi~nuit deja, yom folosi Cuvilltele noi In propozi\ii. Citili cu voce lare ~i cu multa
aten\ie. lncercali sa traduceli propoziliile in Iimba romana:
Cclte robe verte est vieille.
Est-ce que celte place
est l.ibre?
Nous sommes toujours gaies.
Tu es mechant, Pierre'
Marie n 'est jaroais
mechante.
Je cherche mon vieux pantalon.
C'est un vieit hotel.
Ma mere est trop gentilleavec Marc.
II ne veu! pas etre genti!.
Notre pere est rarement gai.
b 1:1 t
> I I I /Old]
2S
nu m
> "pLi' pO cPo [11 I-L-1
..!I
>lrl
n I
- Aparlamentul meu nOlleste mai modem.
- Azi suntClll mai veseh.
- Paul poate fi mai dragu\.
- Marc este mai lnalt.
- Ttl e~ti mai tanaradecat Sophcie.
- Rochia mea alba este lllai ' 1m, r uveche decat rochia ta neagrii.
- Programul la televizoreste, mai interesantin aceasta seara.
- Anne este mai driigu!iidecat sora ei.
- PielTe esle un baiat bun,dar tu c~ti mai bun.
Man nouvel appartementest plus modeme.
Aujourd'hui nous sommesplus gais.
Paul pcut eire plus genti!.
Marc est plus grand.
Ttl cs plus jeuneque Sophie.
Ma robe blanche cst plusvieille que ta robe noire.
Ce SOif la tele est plusintelessante.
Piem:: est un bon garyon,mais tu es meilleur.
Anne est plus gentille quesa sreur.
In exercitiul care urmeaza apar ~i adjectivele recent i'nva!ate. in timp ce citi!i eli voce tare, urmari,i ~i
regulile de formare a propozi!iilor:
Completali propozitiile urmlHoare eu adjeclivele potrivite fa gradul comparativ. Folosi\i filtrul rO~lI:
m~ que Paul.
- mai bun (dedit)
- mai bu deciit)
- Mon chat est;,. I I~ 'f LIlJ que ton chien.
- Tu as mai.ntenant un J 1l:Ilkur ami.
- Ton frere est - r k
- ous achetons un~ rnaison
26
meil1eur (que)
meilleure (que)
- bun
- bunabonne
bon
Feminin:
Maseulin:
Fratele tau esle mai sub!ire dedit Pau!.
Muzica ,aceasta este mai bun~i.
Cumparam 0 cas[\ mai modema.
Tu ai acum un prieten mai bun.
Pisica mea este mai mare decal caioele tau.
beau frumos plus beau (que) mai frumos (decal)
grand mare,lnalt plus grand (que) mai mare (d~cat) (Inal0
fatigue obosit plus fatigue (que) rnai obosil (dedit)
Jeune lanar plus jcune (que) mai tunar (decal)
Ati observat cd udjectivul "bon ,... "bun" ntl formeaza companttivul conform modelllll'li de mai sus:
Ati observat desigur cii in propozi!iile de mai sus am folosit campara/iI'lIl adject.il'eIOl: care seformeazii prin adiiugarea particl/lei "plus ,. I(l 1 inaintea adje ·tivului:(D.
Am ajuns deja la ultimul exerei1iu al primei pfll1i din leelia 10. Aeum pute~ verilica Yn cc m sura ali
rell~it sa va Insu~ili materialul parcurs panii acurn ~i daca pute\i Sa trece\i mai dcpartc. Traduce\i
urmiitoarele propozi\ii In lirnba franceza:
Tatal Dostru cste rnai intercsant dedit
domnul Dupont.
Mama noastra este mai tanara ~i mai
frumoasa dedit solia lui.
Dar casa lor este mai modema. > 11 LIT m J lin
Gradina lor este deasemenea mai mare. > r ur ,1f(]1Jl
Dar familia noastra este mai veseHi ~i
cainii no~trj sunt mai prieteno~i.
Ace~ti pantaloni sunt vechi. >
In aceusta scara am Intiilnire eu
un tanar.
p La sIar~itul saptaIDiillii mergern
la pr:1.
1Aeest loe este al meu!
Aceusta este 0 bluza pentru Maric?
>
>
\ Aeeste expozilii sunt mai bune decatI aceste spcetacole.
EI este mai rau decat profesorul nostru.
Da, in accasta dimineaVi sunt I iber.
Accasta cama~a este prea mare pcntm fratele meu.
Tie Iii plac fustele mini? [
Aceasta roehie veche nu este deloe frumoasa. >
Dc la ora trei ~i jumatate pana la ~ase ~i un sfert >sunt ocupata.
La noua fiira un sfert avem intalnire.
27
> h r
28
In timp ce eititi eu voce tare unnatorultexl, va rugam sa titi atenli la ,,liaison" ~i la intonatie.
.?' ~.?'veut acheter un nouveau pantalon. Leur men: I n'est pas contente.! I
PARTEA A DOVALECTIA ]0,
.../' I . ~ II' I ../' '11 ~ I . , S ~Illlnce et aussl plus petit",. Ce Vleux panta on I est mel eur pour SophIe. Iv1ais . ophu:
ausS'iune belle saj~n.11 En ett:! fait tres cha~.11 Nous allons a la ~r et a la mo~gne.11
print0:1ps.1 Au pril~mps I il fait tres beit.11 Le ciel est bleu I il fait du s~il.ll L elF, est
.?' ~.?'.....,. ../' .....,.Marie deteste cetle robe. I I Elle n'est pas belle. II Elle prcfCre I sa minijupe noire. I I l:11e aimc
En aUlOmn"" I il fait souvent m~vai .11 II pleut, I it fait du ~l1t.11 Je ~ime pas l'au~rnne.11
Je prffire 1'h.~er.11 En hi~r I il fait froid I eli!"ne~.11 J'ad&t: Iia neige blanc(,e I ' la cam-
.....,. ../'../' ../'../' .....,.pagnelll En ville Iia neige n'est pas blanche, I elle cst grise let elle n'est pas du tout belle. I I
Ace$!~ demente sunt escntiale pentru exprimarea fluenl,i I'n franccZii. Un strain pmnc sa invele binelimba franca.a, dour dupa 0 lunga perioadil de exersare. Cusetclc Iloastre reprezintii un man: ajutorpentru cei care au (uat hotararea de a-~i perfeqiona pronunlia in Iimba fTanceza.
../' ../' C ../':'-.,i. ../'Il y a quatn: saisons: lie printemps II ete, I l'automne I et l'hiver.. I J'aime beaucoup le
.?' .?'- Vas-tu arecole cc matin? II
../' ../' .....,.- Oui, dans cinq minutes. I I
P· .?' I .....,. .- .Ierre, que He heure est-l1711
-!' . .....,. II- II est hult heures moms Ie quart .
? . ~..?'.. ?' ~ /.' .?'aussli son vleux pantalon. IIMals Illest trap petit I pour efte. IISophie, I sa .u:ur, est plus
../' .?'- Michel, est-cc que tu es libre ce soir?
~
-Oui·11
I' 1
t quart.II • I CirRI
;> I UC 11 1~1lI • HI m 111 en. nl
> Esl
11.11
? ?- VCtlX-tll aller avec nOllS I chez Pierre et sa sreur'? II
Este cinci ~i un sfert.
AnuJ ace-sta nll mergem la Paris.
Te uiti discara la piesa de teatru
de la televizor?
In acest ultim exerci\iu al aceste,i lec\ii sa recapiruliim toate cllvintcle noi, toatc regulile ~i constnlqiile
gramaticale ment.ionate in leC\iile noua ~i zece. Traduce\i propozi!iile de mai jos in limba france a:
- Mais ils on
? ~ ~- Non, leur chien n 'est pas dll tout meehant.11 II est genti!.11
~ ? ~- Je prefere aller chez Andre. II II est plus sympathique I et sa soeur est plus be1le·11
Cat fa\.: opt cu l'rei? > ( ombl 'n lunl hlill e
Opt ell trei fac uDsprezece,
Tat~H nostru este mai bun dedI mama tao ;>
Ave\i program ]:n aceasla scara? >[
La ce am admiri tu luna ~i stele Ie? • t.lmne - IIIII
La miezul noptii. , lllJl1UI
heur'
It'lL
Cl.:tlc r!u ',,; c, l [)CC'I P
> olr
Acest anotimp nu esle frumos.
Primavara soarele straluce~te.
Acesl loc este oeupal.
In aceasla dupa amiaza Pierre este liber de la
ora doua la ora ~ase.
Cum este vremea toamna?
Prietenul nostru este lntotdeauna amabi!.
Surorii sale ii place sa faca ordine in camera,
sa faea pattll dar delesta sa faca de mancare.
Acesta cste un caine rau.
lama suflil vanrul, ninge ~i este frig, > EJ III I Ii tolit d I nl II n I' 11 JI I r lid,
29
LIT I
e k- n j"
JUfl 'I lin .~ Ol I
hl'lI
lum len d' h\ -Ill [1f1ur P t I
til II u,ul rJ ~ P r lIT l) t
... n
qlllrt I'll l
lell
>le:.
>
, t pI I
>. IJI1,III,1I1 1 U\.II..
> \ILJ
[1 IIH \ 'Ire f11t:T'
Acest h,iiat este mai vesel dedit aceasta fata.
Vara ceml esle alhastm.
Ace~ti sluden\i merg In Fran!a, sa lucreze.
Este vn:me frumoasa la voi astazi?
La ora zecl: fara un sfert parin!ii mei merg
la 0 expozitie.
Nu, este vrcme urata.
Aceste Tochii sunt vechi.
Cite cill"\i ai p~lltru Paul?
Unde mergi lu sf;]r~it de stiptamana?
Poti sa cumperi doi pantaloni ~i trei cama:;;ifratelui tau')
Domnule, va place tenisul?
Ii curnp,iram mamei voastre 0 fUSla ::oi 0 bluza.
Citi\i eli atentie cuvintele de mai jos care conlin vocate identicc:
In dimineata aceusta 1I11 facem nimic.
\ 0 jumatate de ora nu este un sfert de orfl!
[tl expositi.Qll, pantal.Qll, cQIDbieu, fais.Qlls
[ 1 gentil, meehant, pantalon. printemps
[ I c~t, c~tte, sp~ctacle
f1 I plus, jupe, lune
l ] sp~tacle, q.yart, week-end
30
RECAPITULAREA LECTIEI 10•
10.1. In Icclia zect: v-am pre.zentat adjectivele demonstrative. lata fonnele acestora:
ce i OJ - acesta
care se folose~te inaintea substantivelorde genul masculin, la singular, care i'neep eu 0 consoana,de exemplu: ce garyon, ce livre
eet 'll - aeesta
care se folosc~tc inaintea substanti.velor de genu I feminin: cette maison. celte femme
Adjectivcle demonstrative pot fi folosite inaintea complementului de limp, avand unnalomVinteles:
CUre se folose~te inaintea substantivelor de genul masculin sau feminio, la plural, de exemplu:ces hommes. ces livres, ces femmes.
- aceasta
- ace~tj,a, acestea
- In aceasta seara sunt singur acasa.
[E
cel1e l. 11
ces
care se folose$te inaintea substantivelor de genul mi'lseulin, la singular. care incep Ctl 0 vocala,de exemplu: eet nomme, eet ctudiant
Ce soir je suis seu! ala maison.
IO.~. in leqia zece ati {O'vulat sa folosili adjectivele la gradul c0mparativ, care se fonneaz5 prinadaugarea particuki .,plus" inaintea adjectivului. de exemplu:
Pierre est grand mais Paul est plus grand.
Pierre est plus grand que Robert.
- Pierre este illalt, dar Paul este mai inaIt.
- Pierre este rnai inalt decat Robert.
Adjectivele .,bon", "bonne" au forme neregulate la gradul comparativ rintr-un mod neregulat:
Man velo est bon. TOD vela est meilleur. - Bicicleta mea este buna. A tn cste mai blmiL
Marie est bonne. Sophie est meilIeure. - Marie este buna. Sopbie este mai buna.
31
TEMA PENTRU ACASA 10
Rezolv3\i cxerciliile de mai jos ne trimite!i-ne rezolvarea prin po. tll, sprc corectare.
32
Cette exposition n' est pas du tout interessante.
Tu es libre ahuit heures et demie.
Il est neufheurcs moins Ie quart.
Nous allons au magasin pour aeheter une belle robe.
Ces filles sont plus mechantes que nos sreurs.
1.
2.
3.
4.
5.
I. Acest hotel este mai modem.
2. Acest loc nu este ocupat.
3. Sunteii ocupat in aceasU'i dupa masa'J
4. Acest speetacot nu este pentru copii.
5. Cinematograful fcancez eSle mai bun decal cel englez.
I. Tu es plus bon que Paul.
2. Celles tilles onl des minijupes.
3. A une hcure moins quartje travail\e.
4. Aujourd'hui soil' nous allons au cinema.
5. C'est un vieux appartement.
B. Traduceli unnatoarele propozilii in limba franceza:
A Traducl;:!i urmatoarele propozi!ii in limba romaoa:
D. Copia\i ProPoziljile de mai jos ~i corecta\i gre~elile:
c. lnloeui\i al1ieolele din propozi\iile de mai ,iOS, eu articolelt: demonstrative corespunzatoar ':
I. Le garl;on est sympathique et gai.
2. Les ecoles son I modemes.
J. Un homme entre dans Ie cafe.
4. Le soir je suis tres fatigllce.
5. Nous regardons l'exposition.
:,
...
VOCABULARUL LECTIILOR 9 SI 10, ,
(m.) - a'culin (f. - feminin~I quelle heure
amidi , nlllij
l'ann~e (f.) > JrILJ
au printemps (, RYJ
automne (111.) :;-. r Illt nJee > ( II]
.~i ' eet >[ 'l]
- b ce ora
- Ia amiaza
- anul
- primavara
- toam.na
- acesta
- aCl.:sla(inainlea substant ivelora cilfor prima litera estco vocala sail ,X' mul)
celte
ces
chemise ([.)
chemis' '[ (m.)
> l lJ[lj
> r i]
:> L mllJ"J
- acea_ ta (f.)
- ace~tia. acestea
- ca.ma:
- bluza
chaud ., [ I]
chaudc " T
- cald (rn,)
- calda (f.)
chose (qudqul: chose) (fern.) 7.)
ciel (m,) > I 'lJ
- lu<.:ru (cl:va)
- 'cr
cinq :>
combien /l j
dan' (<.:inq minutes) > [JlL i: minllt
demi-heure ([.) . IdOl III " 1
demie (f.) , [ ( m
dix ;> [ I ]
dOllze It.I '1
- CInCI
- cali, ciite
- peste cinei minute
- 0 jUfll::'itatc de or:1
- jumatate
- zece
- duispr 'z 'ce
ell automne
n ','
>[ In 11J
> In£:.1 ]
- toamna
- vam
en hiver - iarnn
d'
~ stea
- ara
- a tace ordine
- expozi\ic
n race
>faire la chambn:
l' (m.)
ctoi Ie (f.)
exposition (f.)
rai-faire la cuisine i1.inJ - a face mancare. gati
33
m
·.. ~
«.
faire Ie Iii [IoU Ilj - 11 face palul
faire quelque chose - a face ceva
faire une m<lison 1;0 - a conslrui 0 casa
fait (iI, elIe) > I - face (el, ea)
fais (je) t~j - fac (eu)
, . fais (Iu) > [t I - faci (Iu)
raisons (nous) > 7..] - facem (noi)
faites (vous) > It: Ij - faceli (voi)
font (iIs, elles) > I ' 1 - faceti (voi)
gal > [ 'l:;] - vesel (m.)
gale >Lt:] - vesela(£.).
genlil > JJl"] - amabil, prietcnos,
bine-crescut (m.)
genti lle >l I j - amabila, bine-cn.:scuta
prietenoasa (f.)
hcure (f.) > , ] - ora
hiver(m.) > 11 eR] iama
huit , [I III - opl
il fait beau > IIll' ,] _. estc vreme frumoasa
il fail chaud > r 11"1: II) - este cald
it fait du soleil - bate $oarele
U fait du vent - bate vantul
il fait froid :> (1 j"tR - eslc rece
il fait mauvais > fillc m ~ I - este vreme urfWi
ilncige 1111 JI - nin e
~il pleut [II pi - ploua
jupc(f.) > I I Jl - fusta
libre [II -liber
June (f.) > [I [1 -luna
maintenant - acum
mechaot - rau (m.)
mcch,mte >1 1 - rea (r.)
mcilleur > II ( 11 -mJI un(m
rneilkure - mai b n (f)
midi > m Jj] - amiaza
minijupe (f) :> - fusta mini
minuit (m.) > ([ lin I - miczul oop!ii
minute (f.) :> 1m I I -minut
34
- anotimp
- veche, batriinii (f.)
- vechi, batnin (m.)
- rocbie
- veelli, batran (forma folosita
inaintea substantivelor de gen
mascubn, la singular,
a caror prima litera este
o vocala sau ,,h" mllt)
- vant
- srar~it de saptamana
- UD sfert
- saple
.- cat este eeasul?
. . spectacot. picsii de leatru
- soare
-~ase
- timp, vreme
- tenis
-nimic
- cum cste vremea?
- patru
- sfert de ora
- ceva
- prinuivara
- pcntru
- mai bine, mai mult
- unsprezece
- nOll a
- a nll face nimic
- zapada
- panlaloni
-loc
:> r I II
> [ IJ
vieille
neigc (f.) :> [r JJ
ne rien faire
neuf :>[ ]
onz.: :> [- J
pantalon (masc.) :> Ipat luI
place (f.) :>[ I JpIllS :>[pl
pour - lpLIRJ
printernps (m.) >lra--)
quart (m.) >(k~ ]
quart d'heure (m.) 1k.1 10
quatr.: :> [k..11
<tt quellemps fait-il?
quelle heure esl-iP
quelquc chose 7.J
nen >( eJ
robe (f.) :>[ b]
";'00 (de I',nn'e)(f >[ ali]
sept >1
SIX :> [-1.\
soleil (m.) > [" I
~. spectacle (m.) IJ
-f tclUpS (m.) :>(.-j
tennis (m.) :> [l~n-. J
week-eud (m.) - [Ilk Ll
vent (m.) ~'lva]
vieil [ /-1
35