Frământări de limbă

10
Şcoala de cultură generală Tereblecea r-nul Hliboca

Transcript of Frământări de limbă

Page 1: Frământări de limbă

Şcoala de cultură generală Tereblecea

r-nul Hliboca

Pregătit de învăţătoarea Panciuc Elena

Page 2: Frământări de limbă

TÂMPLARUL

În tâmplăria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, care din întâmplare auzise de întâmplarea întâmplată tâmplarului, s-a dus să vadă ce s-a întâmplat tâmplarului în tâmplărie şi din întâmplare s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului.

CĂRUŢAŞUL

Căruţaşul cară cărţile cărturarului cu carul.

M-AM GOSPODĂRIT

M-am gospodărit şi nu vreau să mă dezgospodăresc.

CAPRACapră albă,Piatră albă;Calcă capra, Crapă piatra.

Page 3: Frământări de limbă

TOT AM ZIS

Tot am zis ş–am zis c-oi zice,Dar n-am zis nici n-oi mai zice;Când oi zice tot oi ziceC-am să zic, c-am zis c-oi zice.

BROAŞTELE

Broaştele când cântă, spun: - Ai dat pânza, ai dat pânza?

- Am dat-o, am dat-o! - Cu cât, cu cât? - C-un ort, c-un ort! - O, că-că-că-că-că cu mult ai dat-o! O, că-că-că-că-că cu mult ai dat-o! O, că-că-că-că-că cu mult ai dat-o!

RAŢA

Raţa ragniţa piscuparniţa cu cinci puişori negrişori, albişori, toţi ca raţa ragniţa piscuparniţa.

UN MOŞ CU UN COŞ

Un moş avea un coş, În coş - un cucoş; Moşul cu coşul, Coşul – cu cucoşul.

O r t – monetă veche de valoare mică.

Page 4: Frământări de limbă

COCOSTÂRCUL

Un cocostârc se ducea la cocostârcărie şi vroia să se descocostârcărească.

GĂINA

Găinuşa orbului Şade-n vârful stogului Şi numără ouăle: Câte, câte, câte unul, Câte, câte, câte două, Câte, câte, câte trei, Câte, câte, câte patru, Câte, câte, câte cinci, Câte, câte, câte şase, Câte, câte, câte şapte Câte, câte, câte opt Câte, câte, câte nouă Câte, câte, câte zece.

TÂNDALĂ

Tândală trăieşte-n tindă, Trândav trântorul se-ntinde.

Page 5: Frământări de limbă

CĂSCATUL

Un căscat cu cască cască lângă cascadă.

PAPUCARUL

Papucarul păpucăreşte papucii papucăresei, pentru că papucăreasa nu păpucăreşte papucii papucarului.

RĂSĂRITA

A răsărit răsărita la răsăritul soarelui.

LINA ŞI PAVLINA

Două păsărele Joacă pe nuiele: Una-i Lina, Alta-i Pavlina. Zboară Lina, Zboară şi Pavlina; Vine Lina, Vine şi Pavlina.

Page 6: Frământări de limbă

TITIRIDVĂ, TITVĂ

Titiridvă, tidvă; nu-i greu a zice titiridvă, tidvă, da-i greu a destitiridvi titiridvătura titiridvei tidvei.

ŞAPTE SAPE LATE

Sunt şapte sape late, ş-alte şapte sape late, şi-ncă ş-alte şapte sape late, şi-ncă ş-alte ş-alte sape late.

CUPĂ CU CAPAC

Cupă cu capac Capac cu cupă.

HÂRB FRÂNT

Hârb frânt, Hrib fript.

CIUTURARUL Ciuturarul din Ciutureni a ciuturit ciuturile ciuturenilor.

PUII DE COCOSTÂRC

Pe casa lui Glagovişteanu erau doisprezece pui de cocostârci cu cocostârcoaicele la un loc.

Page 7: Frământări de limbă

CINTEZOIUL

- Cintezoi certăreţ, cu cine te-ai certat?- Certăreaţă, cearta certurilor, m-am certat c-un oarecine dintre

cei mai cercaţi certaşi certăreţi din ceata celor cincizeci de certaşi.

PREPELIŢA

Prepeliţa prepeliţă are doisprezece pui – prepeliţe pestriţe din neamul prepeliţelor pestriţe. E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi decât prepeliţa prepeliţă sunt puii prepeliţei pestriţe din neamul prepeliţelor pestriţe.