Fractura Generalitati Definitie Clasificare Simptomatologie (Recovered)

7/26/2019 Fractura Generalitati Definitie Clasificare Simptomatologie (Recovered)

1/26

CUPRINS

I Generaliti definiie, clasificare, date epidemiologice

II Etiologie cauze, mecanisme de producere, anatomie patologicaIII Criterii de sustinere a diagnosticului

- Examen clinic - semne subiective si obiective- Investigatii paraclinice - examen radiologic, probe de laborator, mobilitate si forta

musculara

IV Evolutie si prognostic - stadializare

V ratament- !rofilaxie

- ratament igienico-dietetic- ratament medicamentos- ratament ortopedico-c"irurgical

!artea a II -a

ratament recuperator #$%& !rincipii si obiective #$'& ratament prin "idroterapie (te"nica si efecte)*& ratament prin electroterapie (te"nica si efecte)+& ratament prin masa

a) .escrierea anatomica a zonei afectateb) e"nica masauluic) Efectele fiziologice ale masaului

/& ratament balneologic (ape minerale si namolurile) statiunile balneo-climaterice indicate

Concluzii

#ibliografie


2/26

Motto:


3/26

Capitolul 1 . Fractura , entorsa , luxaia generaliti, deiniie.

1.1.Fractura generalitati !einitie Clasiicare Si"pto"atologie

!einiie

$ractura se define0te ca o discontinuitate a osului, produs 1n urma unuitraumatism de mic importan, care acioneaz asupra unui os fragilizat printr-osuferin anterioar (osteoporoz, tumoare osoas, osteotit, etc&)& .e aceea astefoarte important s se studieze terenul pe care se produce fractura, 1n aparen

banal, introduc2nd astfel numeroase erori 1n pronosticul 0i tratarea leziunii&.up cum arat 3dulescu, putem vorbi de fracturi a oaselor sntoase 0i fracturiale oaselor bolnave, impropriu denumite fracturi patologice&$ractura nu este numai un simplu accident traumatic cu repercusiuni locale, ci un

proces de patologie complex care antreneaz 1ntreg organismul& $ractura este decio boal generalizat (dereglri post-traumatice generale) declan0ate mai ales prinintermediul 4&5&

Clasiicare:

Fractura directse produce la nivelul la care acioneaz fora reprezentatprin zdrobire, compresiune sau soc violent& 6cestea sunt fracturi aprute lamarile accidente, care se asociaz cu leziuni mai mult sau mai puin grave a

prilor moi&

Fractura indirectse produce 1n alt loc dec2t acolo unde a acionat agentultraumatic& 6ceste fracturi sunt cele mai numeroase 0i dup modul de aplicarea traumatismului, se pot produce diferite tipuri anatomo-patologice defracturi&

7n fracturile indirecte traumatismele pot aciona prin unul din urmtoarele +mecanisme

lexiune, c2nd fora se exercit asupra unei curburi osoase care depsindelasticitatea normal rupe osul la maximum de curbur8

traciunea, 1n urma traciilor musculare violente care duc la smulgerea unorfragmente osoase, ce prezint zone de inserie tendinoase sau fracturi

parcelare ale epifizelor prin traciune ligamentoas8


4/26

co"presiune, 1n lungul axului osului, duc2nd la fractura epifizei, ca 1nfracturile de astragal sau pilon tibial 1n urma cderii de la 1nlime8

torsiunea, c2nd fora vulnerant produce o rsucire a membrului

determin2nd totdeauna o fractur spinoid sau "elicoidal&*& Fracturi inco"pletese observ mai ales la copii 0i se prezint sub

urmtoarele forme

deor"area osului #n grosi"e, care are loc printr-un mecanism de presiune1n lungul osului& 7n aceste condiii se produce mai mult o dislocaretrabecular 1n regiunea metadiafizar, care se traduce radiografic printr-ou0oar 1ngro0are fusiforma sau 1n inel8

ruperea inco"plet sau #n lexiune, care se observ la copii c2nd datoritelasticitii 0i grosimii periostului se produce un traiect de fractur care,intereseaz numai corticala dinspre conconvexitatea osului& Este clasicafractura $en %ois &ert'(n lemn verde)8

#nundarea , se observ mai ales la oasele late ale craniului8

isurile, se 1nt2lnesc mai ales la aduli 0i mai rar la copii, integritatea formala osului este pstrat 0i numai radiografii din incidene diferite, pot s arate

traectul de fractur&4. Fracturi complete cu situaiile:

traiectul de ractur poate s ai% sediul &aria%il, 1n caz de fracturdirect 0i dimpotriv, s se situeze la nivelul punctelor slabe ale osului dacfractura este indirect& raiectul poate fi transversal, oblic, spiroid,longitudinal, n vrf de clarinet i n farin de fluture&

rag"entele sunt #n general #n nu"r de dou, uneori un traiect de

ractur accesoriu separ un al treilea rag"ent& C2nd exist mai multetraiecte fractur este cominutiv, fragmentele osoase purt2nd numele deesc"ile8

deplasarea rag"entelor este &aria%il uneori "inor, alteori esteca"plex& 6ceast deplasare se poate face


5/26

prin translaiec2nd unul din fragmente este deplasat 1nainte, 1napoi, internsau extern, fa de celelalte fragmente, produc2nd 1nclecarea lor8

prin rotaie, c2nd un fragment se rote0te 1n urul axului sau longitudinal, 1n

vreme ce cellalt rm2ne imobil sau ambele fragmente se rotesc unele fade cellalt, 1n aceste cazuri exist decalaul fragmentelor8

prin ung(iularea unui rag"ent a de cellalt& .e obicei, fragmentelesufer deplasri complexe, c2nd se asociaz ung"iularea cu 1nclecarea saudeplasarea lateral cu decala&


6/26

/& )e*iunile prilor "oi&7n timpul sau dup fracturarea unor oase, se produc leziuni ale prilor moi, fie prinagentul cauzal, fie prin fragmentele ascuite ale oaselor fracturate& !ot fi lezaimusc"ii tendoanelor, vasele, nervii, pielea& 9ezarea mu0c"ilor 0i a tendoanelorduce la tulburri de mi0care& 9ezarea oaselor poate determina tulburri extrem derare, 1ntruc2t dac sunt lezate oase mari, se pot produce "ematoame locale, uneori

pot lua na0tere c"iar necroze 0i cangrene, prin neirigarea tendonului asigurat de


7/26

vasul respectiv& 9eziunile nervoase pot provoca apariia unor paralizii sau tulburrisenzoriale 1n zona respectiv& 9ezarea pielii creaz a fractur desc"is&:& $racturi 1nc"ise cand segmentele osoase sunt acoperite cel puin de piele&;& $racturi desc"ise 1n care pielea a fost lezat 0i osul aunge 1n contact cuexteriorul& 7n acest caz se poate infecta, poate apare un proces septic de osteit sauc"iar osteomielit care 1nt2rzie vindecarea sau poate da na0tere unor complicaii,distrugeri osoase, calus vicios, pseudoartroze&

Si"pto"atologie

$ractura, 1mpreun cu leziunile ce se produc 1n prile moi, inclusiv "ematomullocal sau difuz - la distan - constituie focarul de fractur& 6cest focar de fractureste centrul de unde pleac toate tulburrile care dau tabloul clinic al fracturii&.eosebim 1n acest tablou semne generale 0i locale

Se"ne generale& #olnavul traumatizat cu fractur, are stare general multmai puin alterat, de obicei indispoziie general, frisoane 0i temperatur ce

poate aunge c"iar la valori ridicate (*neori poate fi subfebril de tipaseptic& 6ceste fenomene dispar 1n scurt timp fr s fie necesar un tratamentspecial& ulburarea strii generale este urmarea resorbiei din focarul defractur8

Se"ne locale& !ot fi de probabilitate 0i de certitudine& Cele de probabilitatesunt importante 0i trebuie cercetate atent&

!urereaeste un semn constant 0i valoros& Ea poate s apar 0i dup untraumatism care nu a produs fractura, se datoreaz excitrii proprietilorexisteni 1n focarul de fractur& 9a examinarea bolnavului durerea poatelocaliza destul de exact sediul fracturii& .urerea pate fi un element 0ocogenimportant care s declan0eze prin ea 1ns0i 0ocul traumatic&

+c(i"o*a, apare la scurt timp dup ce s-a produs fractura 1n cazul fracturiioaselor superficiale 0i mai t2rziu atunci c2nd fractura se gse0te 1ntr-un

segment de os acoperit de mase musculare puternice (difuzarea s2ngelui spresuprafa se face mai greu)&

e"ato"ul, este redus dac nu s-a produs ruperea unui vas mare& !oate fi1ns extrem de voluminos declan02nd un 0oc "emoragic&

6stfel


8/26

deor"area regiuniieste un semn extrem de important care arat lipsa decontinuitate normal a celor dou fragmente& .eformrile iau uneori aspectetipice pe baza crora se pune cu u0urin diagnostic de fractur& !rezenaunei fracturi determinat de traumatism sau de luxaie articular, poate

provoca de asemenea o deformare local astfel 1nc2t este indicat s seefectueze un examen atent pentru a face distincie 1ntre aceste afeciuni 0ifractur&

scurtarea regiuniieste de cele mai mule ori insesizabil& !entru unele oaselungi unice, cum ar fi femurul, dac se produce o fractur oblic, scurtarea

poate fi evident& rebuie s 0tim c exist scurtare 0i 1n cazul unei luxaii,ceea ce impune un examen atent pentru evidenierea sigura a acestuisimptom&

I"potena uncionalse datoreaz lipsei de continuitate a p2rg"iei osoase&>neori impotena funcionala este determinat numai de durere, dup cum 1ncazul fracturilor cu fragmente bine angrenate, este mai puin evident&rebuie cunoscut bine aspectul, pentru c un accidentat cu fracturangrenat, (fractura care are 0ansele s se evidenieze repede 0i corect), s numai fie lsat s fac mi0cri care pot dezangrena fragmentele osoase, 1ncansecin s 1nrutaeasc starea fracturii pun2nd sub semnul 1ntrebrii0ansele de 1nsnto0ire&

Se"nele de certitudine(siguran) au valoare mai mare pentru diagnostic1nsa ele trebuie cutate cu gri pentru a nu agrava leziunea&

Mo%ilitatea anor"alse manifest atunci c2nd execut2nd manevre asupraoaselor pe care le bnuim fracturate, constatm mobilitatea anormal aacestora 0i avem certitudinea de fractur a acestora& ?anevrele pentrudepistarea fracturilor pe aceast cale trebuie s fie extrem de bl2ndedeoarece mobilizarea segmentelor fracturate este extrem de dureroas&4emnul acestora este uneori greu de pus 1n eviden (1n cazul fragmentelorangrenate sau al oaselor 1nvelite de mase mari musculare), 0i de cele mai

multe ori neindicat&

Crepitaia osoasse percepe o dat cu abilitatea normal& Ea nu trebuieconfundat cu crepitaia fin a c"eagurilor "ematomului&

-ntreruperea continuitii osoaseapreciat prin palpare, constituie unsemn pretios&


9/26

Netrans"iterea "icrii de/a lungul unui oseste un semn de fracturcomplex& Examenul radiologic este milocul cel mai sigur pentru a pune 1neviden o fractur, cu condiia unei bune execuii te"nice& El trebuie fcutsistematic, mai 1nainte de orice tentativ de reducere, 0i pentru a putea fi

complet 1n aprecierea impotenei deplasrilor, el trebuie s fie efectuat decel puin doua incidente&

6lte semne

Flicte"eleprovin prin decalarea epidermei de ctre plasm sau s2nge careprovine din focarul de fractur& Constituie un semn aproape constant dartardiv&

0e"peratura ridicat local& egumentele din urul focarului de fractur

local au temperatura mai ridicat semn al responsabilitii crescute&

+de"ul localse explic tot printr-o vasodilataie local ca 0i prin tulburrilocale care apar fie reflex, fie determinat de modificri patologice locale,compresiune pe vasele de 1ntoarcere&

1.. +N02RS+)+

Entorsele reprezinta traumatisme articulare inc"ise ce afecteaza partile moiarticulare si periarticulare in urma unei suprasolicitari bruste ce determinamiscari de amplitudine mai mare decat limitele fiziologice ale articulatieirespective, fara , insa a provoca o deplasare permanenta a elementelorosoase ce constituie articulatia&.e multe ori aceste leziuni sunt negliate atat de pacient cat si de personalulmedical ceea ce face ca numarul complicatiilor dupa aceste leziuni sa fiedestul de mare&

$recventaEntorsele reprezinta una din cele mai des intalnite traumatisme ale

sistemului osteoarticular&Varful de incidenta se afla la tineri si adulti ( mai ales la sportivi)&4unt rare la copii deoarece ligamentele si capsula articulara au o elasticitatecrescuta iar amplitudinea miscarilor articulare este fiziologic crescuta&

Etiopatogenie$actorii care determina o entorsa pot fi clasificati in factori determinanti si


10/26

factori predispozanti& $actorul determinant este traumatismul& $actoriipredispozanti se pot clasifica in doua grupe congenitali si dobanditi& 9afactori congenitali am putea aminti genum valgum congenital, piciorul vare@uin congenital etc& 9a factori dobanditi amintim laxitatiile articulare

postraumatice&!rincipalul mecanism implicat este cel indirect prin fortarea intr-un anumitsens a articulatiei respective exagerarea unei miscari normale (varus,valgus, "iperextensie, "iperflexie, rotatie sau diverse miscari combinate) sauefectuarea unei miscari anormale&?ai rar entorsa se datoreaza unui mecanism direct&

6natomie patologicaIn functie de violenta traumatismului se produc leziuni anatomopatologicece pot fi grupate in

a& leziuni ale ligamentelorA Intindere sau elongatie ligamentara caracterizata prin flaciditate siextensibilitate excesiva a ligamentelor respective&A 3uptura ligamentara-partiala ( ligamentul este efilosat) sau totala (nu existanici o fibra care sa continue traiectul ligamentul intre cele doua insertii aleacestuia) & In general cedeaza initial ligamentele scurte si apoi cele lungi&A .ezinsertia ligamentara- este o leziune mai rara ce consta din desprinderealigamentului de la locul sau de prindere osoasa cu sau fara smulgerea unuimic

fragment osos&b& 9eziuni articulare asociateA 3upturi ale capsulei articulare- desirari sau ruptura francaA 9eziuni ale sinovialei cu "emartrozeA 9eziuni ale meniscurilor intraarticulareA 9eziuni ale cartilaelor articularec& 6lte leziuni asociateA 3upturi tendinoase sau musculareA 3upturi ale vaselor sanguine si filetelor nervoase ce determina sufuziunisanguine subcutane&

In cazul in care aceste leziuni nu sunt tratate sau daca tratamentul lor estedefectos apar sec"eleA 9igamente rupte sau libere si retractateA Biperemie si edem mai mult sau mai putin important al sinovialei&A steoporoza importanta a epifizelor osoase ce alcatuiesc articulatiarespectiva (osteodistrofia posttraumatica)


11/26

$iziopatologie.esi uneori leziunile antomopatologice sunt minime (ex doar o simplaintindere ligamentara) manifestarile clinice locale sunt importante& 6ceastadiscrepanta a dus la studierea proceselor fiziopatologice declansate deentorsa&!rintre primii care au studiat aceste mecanism a fost 9erric"e careexpune conceptul tulburarilor vasomotorii ce apar in cadrul entorselor&6stfel, cand o articulatie este traumatizata sunt stimulati numerosi receptorinervosi prezenti la nivelul structurilor anatomice lezate ( ligamente, capsula,sinoviala, )& 4e declanseaza un mecanism reflex ce determina contracturamusculara locala, modificari a metabolismului celular local& 3ezultatul estecresterea volumului de lic"ide in spatiul extracelular, aparitia"emoconcentratiei si cresterea vascozitatii sanguine, incetinirea circulatieilocale& ot reflex, dar tardiv la unele cazuri poate aparea si osteoporoza&.e aceea in perioda imediat urmatoare traumatismului apare tumefactie

locala cu cresterea temperaturii locale& 6ceasta perioada a vasodilatateiactive poate diura in medie D-% zile dupa care procesele fiziologice revin lanormal&

Entorsele pot fia) gradul I

- 1ntinderi ligamentare cu eventuale leziuni microscopice- examen radiologic

b) gradul II- ruptura parial a ligamentelor

- diminuarea stabilitii articulare- examenul radiologic poate evidenia o lrgire a spaiului articular, dacaceasta este fcut la amplitudinea maxima a mi0crii pe care s-a produsentorsa c) gradul III

- ruptura complet a ligamentelor siFsau smulgerea inseriei osoase aligamentelor (fracturi parcelri)

- stabilitatea articular este compromis- examenul radiologic poate evidenia eventuale fragmente osoase,

intraarticular, cu lrgirea semnificativ a spaiului articular 1n mi0careforat&


12/26

1.3.)uxatia

9uxatia reprezinta o deplasare a doua extremitati osoase ale unei articulatiiantrenand o pierdere a contactului normal a doua suprafete articulare& luxatieeste provocata de un soc sau de o miscare fortata, mult mai rar de o malformatie&

luxatie partiala, sau subluxatie, apare cand osul deplasat a alunecat intr-oparte dar inca ramane in contact pe o anumita suprafata cu al doilea os alarticulatiei& In luxatie incidentul traumatic determina o ruptura a capsuleiarticulatiei (capsula ce asigura stabilitatea articulatiei) si de aceea cele doua oasenu mai au legatura, unul din oase sare de la locul lui prin bresa aparuta in capsula&!rima interventie a ortopedului in luxatie este grabnica, el trebuie sa readucasuprafetele osoase in contact, dupa care sa urmeze imobilizarea articulatiei&9uxatiile gleznei sunt foarte comune si sunt, de obicei, rezultatul sucirii gleznei&4imptome -durere, -deformatie, -imposibilitatea de a misca articulatia& 9uxatiilegleznei produc imediat durere severa, ce poate fi debilitanta, invalidanta&

5egliarea luxatiilor gleznei se transforma intr-o problema cronica& otusi, dacaeste tratata corespunzator si prompt, se vindeca bine, asigurand o intoarcere sigurasi in scurt timp la activitate& ricare din urmatoarele semne si simptome ar trebuisa atentioneze necesitatea prezentarii la medic imediat - auzirea sau simtirea uneitrosnituri sau unei serii de trosnituri indicand ruptura ligamentului sauligamentelor - incapacitatea continuarii activitatii sau mentinerii ortostatismului(pozitia in picioare) - aparitia unei tumefieri care se accentueaza rapid a piciorului,


13/26

gleznei sau regiunii inferioare a membrului inferior respectiv - deformarea vizibilala locul traumatismului - decolorarea sau vanatai evidente - un traumatism anteriorcu aceeasi localizare&

!iagnostic:

3adiografia permite confirmarea diagnosticului& luxatie poate fiasociata cu o fractura a unuia sau ambelor oase& .e altfel, ea se poate complica pescurta durata cu o compresie a arterelor sau a nervilor invecinati, ori a maduveispinarii in cazul vertebrelor& luxatie vec"e poate reaparea cu ocazia unortraumatisme, c"iar a unor miscari din ce in ce mai mici atunci se vorbeste deluxatie recidivanta& 9uxaiile pot fi

a) .up comunicarea cu exteriorul - 1nc"ise- desc"ise - dinuntru

- din afar

b) .up integritatea osoas - fr fracturi- asociate cu fracturi - intraarticulare

- decolri epifizare- diafizare

c) .up gradul de reductibilitate- reductibile spontan (traumatice)

- "abituale (recidivante)- reductibile prin manevre - ortopedice

- c"irurgicale- inductibile (recente, vec"i)

d) .up momentul producerii - congenitale (intrauterine)- prenatale- post-traumatice accidentale- progresive (inflamatorii)

e) .up de plasare- cu deplasare mare (1nclecarea epifizelor)- cu translaie moderat- subluxaie (deplasare pariala)

f) .up v2rst

- copii (rare)


14/26

- adolesceni 0i tineri (sportivi) - aduli (1n special brbai cu v2rsta 1ntre *-:/ ani)

- v2rstnici (foarte rare)

g) .up motiv - traumatice- convulsii (epilepsie, tetanus)

0rata"ent:Ingriirea imediata a luxatiilor acute de glezna inseamnacontrolul durerii si limitarea tumefierii tesuturilor moi& ratamentul de prim autoreste rezumat in bine-cunoscutul acronim 3ICE& 3ICE consta din - 3est - repaus a

partii traumatizate - Ice - g"eata aplicata indirect pe piele - Compression -compresie cu un banda elastic - Elevation ridicarea membrului afectat 3ICE artrebui aplicat in primele ;' de ore dupa traumatism&

rtostatismul trebuie mentinut in limita tolerantei fara aparitia durerii si cuminima sc"iopatare& Glezna ar trebui pusa in repaus, pe cat posibil cu ridicareaacesteia deasupra nivelului inimii& !entru a reduce durerea si tumefierea, se aplicag"eata sparta intr-o punga de plastic bine inc"isa, mentinand pielea uscata& !ungase aplica direct pe piele timp de %/-' minute, la fiecare trei sau patru ore& >n

banda elastic pentru compresie ar trebui purtat tot timpul, inclusiv in timpulsomnului& Ibuprofen, doua tablete de trei ori pe zi per os, ar trebui luate pentru areduce durerea si inflamatia& 6spirina nu ar trebui folosita deoarece poate producesangerare excesiva din tesuturile traumatizate&

.aca luxatia nu este tratata corespunzator, se aunge la artroze timpurii si lalimitarea miscarilor& Cand exista dubii asupra unui traumatism acut al gleznei, serecomanda initierea masurilor 3ICE si prezentarea prompta la medic& ratamentulconsta intr-o reducere de urgenta, la spital, a celor doua oase8 aceasta operatie

poate fi ortopedica sau c"irurgicala&6rticulatia este apoi imobilizata, timp in care capsula si ligamentele se

cicatrizeaza timp de '-* saptamani pentru o articulatie mica, o luna pentru luxatiasoldului, aceasta necesitand in plus punerea in tractiune a gambei&

?ult mai rara si mai grava, luxatia genunc"iului, care antreneaza o ruptura atuturor ligamentelor articulatiei, necesita o reparatie c"irurgicala si o imobilizare a

membrului inferior timp de aproximativ : saptamani& #olnavul poate mergeautandu-se de bastoane apoi, la aproximativ doua luni dupa accident, fara sa sespriine pe piciorul respectiv& 4unt frecvente sec"ele ca o redoare sau, din contra, oinstabilitate a genunc"iului&


15/26

Capitolul II Studiu de ca*Ca*ul nr.1

5ume &!renume G&Varsta :/ ani6dresa Comuna 9uncavita, Hudetul ulceacupatia !ensionara.ata internarii +&'&'%'

.iagnosticul la internare fractura de col femural stang?otivele internarii !acienta in varsta de :/ de ani acuza dureri puternice,impotenta functionalaIstoricul bolii !acienta a suferit un traumatism prin cadere la domiciliu in urma cu; zile&

Ca*ul nr.

Ca*ul nr.3

Capitolul III. 0rata"ent


16/26

1. Tratamentul igieno-dietetical bolnavilor 1n perioada posttraumatic vizeazrepausul zonei afectate8 regimul dietetic va avea 1n vedere ca aportul caloric sevite supra1ncrcarea ponderal& 4e recomand alimente bogate 1n calciu, dar 0i 1nvitamine 0i minerale&

'&0rata"ent "edica"entos i ortopedico/c(irurgicalConst 1n aspatizarea plgii (ap 0i spun) soluii antiseptice a tegumentelor

din urul plgi, pansament steril 0i imobilizare&7n spital se va face toaleta plgii (excizii, "emostaz, splare) 0i 1n funcie de

starea plgii 0i de experiena c"irurgului sutur sau nu, cu drena sau nu, a plgiiapoi imobilizarea& 4e adaug antibioterapie general (sau local) vaccinare(antitetanic, antigangrenoas), iar 1n cazurile cu supuraie precoce, sinovectomie(mai rar rezecie articular)& 4e imobilizeaz articulaia 1n poziie funcional

pentru cel puin '% zile, timp necesar cicatrizrii 0i 1nceputului de remaniereelastic a cicatricei fibroase& 4e poate asocia tratamentul antalgic 0i fizioterapie&

4e recomand reluarea imediat a mi0crii segmentelor neimobilizate 0i acontracturilor izometrice& 7n cazul rupturilor ligamentare 0i al entorselorrecidivante se recurge la c"irurgie (suturi 0i plastii ligamentare) &

3edorile articulare neoperabile prin fizioc"inetoterapie, c"isteleartrosinoviale dureroase sau enante, funcionale, sinovitele cronice secundare,deasemeni beneficiaz de tratament c"irurgical&

ratamentul luxaiilor recente este ortopedic sau c"irurgical&ratamentul ortopedic const din reducerea sub anestezie local sau

general, manevrele reproduc2nd 1n general, mecanismul de producere& manevrele

vor fi lente, progresive pentru a obine relaxarea capsulo-ligamentare 0i muscular,evit2nd astfel eventualele complicaii (1n special fractura epifizelor sau decolrilorepifizare)&

ratamentul c"irurgical reducerea se face 1n cazurile de ireductibilitateortopedic sau complicaii&

?eninerea reducerilor se face 1n aparat gipsat sau cu transfixie metalic(bro0e) articular 1n poziie de repaus 0i stabilitate a articulaiei, pentru cel puin '%de zile, acesta fiind termenul minim de obinere a unei cicatrizri capsulare cucapacitate de rezisten 0i elasticitate&

3ecuperarea funcional se instituie imediat dup aplicarea aparatului gipsat

(contracii musculare, izometrice, mi0cri active ne imobilizate) 0i continua(fizioterapie, balneoterapie, cultur fizic medical) p2n la recuperarea total& 7ncazul de mi0cri limitate sau reduceri articulare se vor evita mobilizrile sau subanestezie, mi0crile active bine diriate 0i masaele musculare fiind singureleindicate&

4ec"elele grave dup luxaii (subluxaii restante, artroze, necroze epifizare,redori dureroase, etc&) beneficiaz 1n ultim instan de artrodez&


17/26

ratamentul este ortopedico-c"irurgical&ratamentul ortopedic cu aparat gipsat femuro-gambier (burlan) pentru 'D

de zile 1n fracturile fr deplasare&ratamentul c"irurgical-osteosintez cu cercla de s2rm, 0urub, "obana,

sutur metalic, doar dup reducerea perfect&- patellectomia parial 1n fracturile v2rfului sau polilor superolaterali 0isuperomediali&

- patellectomia total 1n fracturile cominutive sau sec"elelor fracturilor tenorafie 0itenomioplastie cu fascia lata, piele sau fire din material plastic&

0rata"entul recuperator 4F0

I !rincipiile 0i obiectivele tratamentului #$

#alneofizioterapia are cele mai largi recomandari, cu cele mai eficienterezultate& 6proape c nu exist contraindicaii, excluzand numai formelecomplicate (cardiaci, pulmonari decompensai, etc&)

?iloacele fizicale cele mai folosite sunt din domeniul electroterapiei,termoterapiei si balneoterapiei&

ratamentul funcional are ca scop promovarea exerciiilor de asuplizare agenunc"iului, de armonizare a curburilor fizice 0i de tonifiere a musculaturii&

Crearea unui comportament igienic 0i ergonomic va protea genunc"iul,preintampinand evoluia 0i agravarea bolii&biective urmarite de tratamentul #&$&&, sunt urmatoarele

Combaterea durerii 3efacerea ec"ilibrului muscular onifierea musculaturii 3efacerea mobilitatii articulare&

II ratamentul prin "idro-termoterapie

%& #ile locale fierbini alternate cu bi reci&a) 4cop 0i efecte

- 6lterneaz contracia 0i dilataia vaselor de s2nge- determin o cre0tere marcat local 0i reflex a fluxului de s2nge- intensific metabolismul 0i procesul de oxidare- grbe0te vindecarea


18/26

- activitatea sporit a globulelor albe din s2ngeb) e"nic

4e introduce partea care trebuie tratat 1n ap fierbinte (+C timp de *-+minute)&

4e introduce partea interesat 1n ap cu g"ea sau sub apa de la robinet (;-'%C timp de *-: sec&) 7n timp ce pacientul se afl 1n apa rece cre0te temperatura apei fierbini p2n

la temperatura iniial sau puin peste& (cre0te temperatura apei fierbini defiecare dat c2nd partea respectiv este introdus 1n apa rece, dar nu trece de+* )

4e verific pulsul la fiecare / min, se aplic comprese reci la g2t 0i o pungcu g"ea la inim, dac pulsul dep0e0te %'bpm&

4e repet operaiunea de :-; ori 0i se 1nc"eie cu ap rece& 1n caz depoliartrit reumatoid, se 1nc"eie cu ap fierbinte&

4e usuc complet&c) Indicaii

Circulaie venoas redus >lcere nedureroase (escare, ulcer varicos) Infecii, inflamarea vaselor limfatice Entorse, luxaii, traume (dup '+ ") $racturi !oliartrit reumatoid 0i artroz

.urere de cap congestiv (se trateaz picioarele) Edemed) Contra indicaii

Cancer #oli ale vaselor periferice sau diabet 4ensibilitate dureroas sczut endin de "emoragie

'& #i cu parafina) 4cop 0i efecte

Cre0te cantitatea de s2nge care circul 1n zona respectiv plus alte efecte ale1nclzirii locale !iele devine moale, neted, supl fiind pregtit astfel pentru masa&

a) e"nica 4e spal zona respectiv pentru a o cura de praf 0i grsimi& I se arat pacientului cum sa-0i relaxeze m2inile sau picioarele, astfel ca s

evite crparea mnu0ii de parafin


19/26

!acientul trebuie 1nvelit adecvat pentru a se pstra cald 4e a0eaz confortabil emperatura parafinei s fie de /*-/+ 4e 1nmoaie partea respectiv a corpului de :-%' ori (sau se d cu parafin cu

pensula pe genunc"i, pe coate, pe spate, etc&) 4e las parafina s se 1ntreasc (se transform 1ntr-un alb splcit) 1nainte

de a o 1nmuia din nou& .up ultima 1nmuiere se 1nvele0te pacientul 1n plastic 0i se acoper cu un

prosop pentru a pstra cldura8 se las acoperit %/-' min& .ac trebuie 1nmuiate ambele m2ini, se 1nmoaie mai 1nt2i o m2n, se face

tratamentul complet 0i se 1nf0oar 1n plastic, iar apoi se trateaz cealaltm2n& Efectul este prelungit 1nmuind ambele m2ini&

4e 1ndeprteaz mnu0a de parafin 0i se folose0te ca pe o minge, fc2nd

exerciii cu degetele 0i m2inile, frm2nt2nd-o 0i str2ng2nd-o& C2nd se termin se pune parafina la loc 1n cutie& 4e acord 1ngriire medicalde rutin dup recomandarea medicului&

alt metod de aplicare este folosirea parafinei fierbini 1ntinse cu pensulape piele de :-% ori 0i apoi acoperirea cu plastic 0i estur&c) Indicaii

6rtroz 6rticulaii rigide 3efacerea tendoanelor

9uxaii 0i entorse Inflamarea tendonului sau a 1nveli0ului sau (teac) 6rsuri vec"i Grefe de piele .up fracturi

d) Contra indicaii !lgi desc"ise 1n zona ce urmeaz a fi tratat !acieni cu diabet (s se foloseasc prudent) !acieni slbii, 1n v2rst (trebuie s se asigure c nu ating cu m2inile partea

de os a vasului s nu se frig)*& ?asa cu g"eaa) 4cop 0i efecte

6linarea durerilor Cre0terea tonusului 4 rceasc esuturile 4 amoreasc nervii


20/26

b) e"nica?asaul cu g"ea const 1n frecarea pielii cu o bucat de g"ea 1n scopul

unei rciri profunde a esuturilor& Efectul de rcire fiind facilitat de scdereacirculaiei & 4e a0eaz pacientul 4e acoper corespunztor 4e ine g"eaa cu mnu0ile 4e netezesc marginile g"eii

4e freac zona respectiv cu m2na, apoi cu g"ea folosind mi0cri circularetimp de /-%/ min& (/ min pentru esutul subire, de suprafa 0i %/ min

pentru esuturi din profunzime)&!acientul simte consecutiv patru senzaii

3ceal 6rsur .urere 6moreal

c) Indicaii .ureri articulare .ureri musculare prin contracturi, 1ntinderi, inflamaii ale esutului muscular .ureri ale esuturilor moi .ureri ale g2tului 0i spatelui

+& 7mpac"etrile cu g"eaa) 4cop 0i efecte

6lin durerea !revine umflarea 0i 1nvineirea esutului lovit 4cade fluxul sanguin 3educe metabolismul local 3educe s2ngerarea esutului profund 4cade rspunsul nervos la excitaii

b) e"nic 4e pregte0te pac"etul de g"ea, 1ntinz2nd un prosop plu0at sau un flanel pe

o suprafa plan & 4e 1mpr0tie g"eaa pisat mrunt pentru a face un strat de cca& ',/ cm

grosime


21/26

4e 1mpture0te form2nd un plic 0i se prind marginile cu ace de siguranpentru a preveni 1mpr0tierea g"eii, adug2nd 1nc un strat de prosop sauflanel 1ntre piele 0i pac"et&

4e modeleaz pac"etul uniform deasupra prii care trebuie s fie tratat

5u se las nici o pictur de ap s se scurg prin pac"et spre piele 4e acoper pac"etul cu plastic 0i prosoape 4e poate continua tratamentul * min& la intervale de '-+ ore 4e verific dac patul este uscat

c) Indicaii Entorse, contuzii, plgi ale esuturilor moi 6rtrita acut 0i bursit&

III& ratamentul prin electroterapie

a) Curentul gal&anic se aplic direct cu electrozi metalici& 7ntre electrozi 0itegument se aplic un strat "idrofil&Electrozi pot fi aplicai longitudinal, transversal sau 1n c2mpuri 1ncruci0ate& $ixarealor se face prin benzi elastice sau saci de nisip& 7n timpul aplicrii se va urmriintensitatea curentului care cre0te 1n timpul tratamentului din cauza rezistivitii&

6plicaiile longitudinale sunt aplicate pentru meninerea troficitiiesuturilor 1n mobilizrile prelungite& ot aplicaii longitudinale se fac 0i 1n cazul

leziunilor nervoase sau dup sutura nervilor, c2nd exercit 1n afara unui rol troficasupra esuturilor 0i un tropism pe fibra nervoas& 4e pot aplica asociate 0edinelorde excitoterapie sau singure o dat pe zi&

b) Curentul cu i"pulsuri de 5oas rec&eneste un curent 1n care aparvariaii bru0te, intense 0i de durat relativ scurt cu o frecven cuprinsa 1ntre -/stimuliFs&

6plicat pe unitate neuromotorie, mai ales de panta descendent, stimululpoate crea un efect excitator sau un fenomen de acomodare&

Curentul cu impulsuri de oas frecven este indicat 1n sec"ele

posttraumatice dureroase ca entorse, luxaii, redori (formula antialgic), 1n"ipotrofiile 0i atrofiile musculare, dup imobilizare o formul cu stimuliexcitomotori pe mu0c"i&

c) Curenii dina"ici provin din cureni sinusoidali redresai 0i suntcaracterizai printr-o pant ascendent sinusoidal 0i una descendent exponenial&

Este indicat 1n tratamentul entorselor, luxaiilor, reumatismelormusculoligamentare, contuzii redori articulare, anc"iloze dup imobilizri, fracturi,


22/26

osteoporoz dureroas post traumatic, edeme posttraumatice, atrofii musculare 1ntimpul imobilizrii&

d) Curentul de rec&en "edie este indicat 1n maoritatea afeciunilorposttraumatice, sec"elelor dup fracturi, entorse, luxaii edeme posttraumatice,tulburri trofice&

Contra indicate sunt regiunile precordiale,infeciile 0i inflamaiile acute,tromboflebitele, tumorile maligne&

e) Curenii interereniali se indic 1n sec"ele dup fracturi, entorse,luxaii, osteoporoze cu sindrom 9E3ICBE 0i 4J.EK, instabilitate articular,edeme posttraumatice atrofii 0i "ipotrofii musculare de origine traumatic&

f)Ultrasunetulse indic 1n contuzii, entorse, sec"ele posttraumatice ca 1nconsolidarea osoas, reacii fibroase, cicatrici& .easemeni 1n epicondilite, mialgii,1n sindrom 9E3ICBE 0i 4J.EK&

Este contraindicat 1n toate procesele tumorale, fragilitate capilar, afeciuni

cardiace manifeste sau latente,toate procesele inflamatorii acute, de orice natur,zonele de cre0tere a oaselor la copii&

IV& ratamentul prin masa

?asaul const dintr-un ansamblu de manipulri manuale sau mecaniceaplicate metodic pe tegumente, mobiliz2nd esuturile subiacente 0i declan02ndreflexe superficiale profunde la distan 0i cu efecte terapeutice locale sau generale&

Efectele fundamentale ale masaului sunt aciunea analgezic aciunea decontracturant aciunea mecanic aciune trofic aciune psi"ogen

6ceste proprieti confer masaului un rol important 1n recuperareafuncional a sec"elelor posttraumatice&

?asaul se indic, de obicei, la 1nceputul 0edinelor de Linetoterapie, pentrupregtirea bolnavului& Este tot at2t de indicat la sf2r0itul 0edinelor pentru a face s

dispar oboseala 0i s se obin relaxarea&Cele mai cunoscute manevre ale masaului sunt

Nete*irea sau efleuraul const din alunecri u0oare 0i ritmice ale m2inilorpe tegument fr antrenarea esuturilor subiacente&

4e indic la 1nceputul 0i sf2r0itul 0edinelor de masa, de asemenea esteintercalat 1ntre toate celelalte manevre ale masaului&


23/26

5etezirea scade durerea 0i contractura planurilor superficiale 0i d o stare derelaxare a esuturilor fc2nd ca manevrele forte care urmeaz s fie mai plcute 0imai eficace&

?2na trebuie s se adapteze perfect reliefului regiunii interesate& 4e executde obicei cu toat palma c2nd regiunea de masa este suficient de 1ntins sau cuv2rful degetelor, rdcina m2inii, marginea cubital sau radial a m2inii, a

pumnului, c2nd regiunea este redus ca 1ntindere& Fr"6ntatul(petrisaul) cuprinde mai multe manevre, care se deosebesc 1n

funcii pe care le mobilizeaz 1n funcie de forma regiunii& $rm2ntarea se executcu o m2n, cu dou m2ini 0i 1n contratimp&

$rm2ntarea este indicat 1n tratamentul celulalgiilor, cicatricelor, arsurilordatorit efectului trofic 0i 1n tratamentului durerilor superficiale localizate&

$rm2ntarea 1n contratimp const 1n apucarea, ridicarea esuturilormusculare, precum 0i 1n deplasarea lor unele fa de celelalte, realiz2ndu-se o

presiune, un 1nceput de torsiune 0i o alungire&Contratimpul creeaz o vasodilataie arterial 0i are o aciune mecanic

asupra sistemului de 1ntoarcere, conduc2nd la un aport de s2nge crescut 0i la o maibun eliminare a produselor metabolice, deci la o nutriie tisular ameliorat&

6ceast frm2ntare este indicat 1n tratarea oboselii, surmenaului,alternrilor mu0c"iului 0i funciei sale&

Contraindicaii locale absolute nu exist& Friciuneaeste o manevr care const 1n mobilizarea diferitelor straturi

tisulare, unele 1n raport cu celelalte&

$riciunea se execut cu o m2n sau cu ambele m2ini folosind mai frecventpulpa unuia sau a dou degete, partea cubital a m2inii, pumnul sau toat faapalmar, dup zona de tratat sau precizia pe care o urmre0te&

4e indic 1n aderene, cicatrici, celulalgii, retracii periartriculare cu redori& 7i%raiile constau 1ntr-o serie de tremurturi, transmise esuturilor fr a

pierde contactul cu tegumentul&Vibraiile se indic 1n traumatologie pe punctele 0i esuturile dureroase, 1n

contracturi 0i stri de oboseal muscular& 4e pot aplica pe zonele dermatomericedureroase& 0apota"entul sau %atereaconst 1ntr-o serie de lovituri scurte, dese 0i

repetate ritmic, executate cu partea cubital a m2inii, palma 1ntins sau puin1ndoit, cu dosul m2inilor, cu pumnul incomplet 1nc"is, lovind cu partea cubital alui&

apotamentul acioneaz asupra sistemului nervos, stimul2nd excitabilitateanervoas& !rovoac o diminuare a cronaxiei, o excitare prorioceptiv a mu0c"iuluicare declan0eaz o contracie prin reflex miostatic&


24/26

6ceast manevr se indic 1naintea efortului muscular,mai ales celui sportiv&!e mu0c"i atrofiai sau traumatizai eficacitatea este discutabil 0i se indicrestricii din cauza riscului unei traumatizri&

apotamentul este contraindicat atunci c2nd masaul trebuie s fie calmantsau sedativ, 1n strile de spasticitate 0i contractur& 4e vor evita organele 0i zonelefragile, suprafeele osoase subcutanate 0i regiunile periarticulare& !escrierea anato"ic a regiuni

6rticulaia genunc"iului este cea mai mare articulaie a corpului omenesc8comparativ cu alte articulaii mari este mai puin acoperit 0i mai proteat de primoi, cea ce explic frecventele sale expuneri la aciunea factorilor nocivi externi 0ide asemenea, fiind foarte mult solicitat 1n static 0i locomoie este grbit uzuraelementelor sale componente& oate acestea fac ca articulaia genunc"iului s fiesediul a numeroase traumatisme, procese inflamatorii 0i tumorale&

Supraee articulare aparin epifizei interioare a femurului, epifizei

superioare a tibiei 0i patelei8 fibula nu ia parte la alctuirea acestei articulaii&Corespondena suprafeelor articulare se face astfel faa patelar a femuruluirspunde feei posterioare a patelei, feele articulare ale condililor femurali rspundfoselor articulare ale platoului tibial, iar eminena intercondilian continu creasta

patelei& 7n aceast articulaie nu exist o concordan perfect 1ntre suprafeelearticulare, ceea ce a dus la dezvoltarea unor fibrocartilae semilunare, numitemeniscuri intraarticulare& 6cestea sunt 1n numr de dou radial 0i medial& Ele suntunite 1n partea anterioar printr-o bandelet transversal, numit ligamentultransversal al genunc"iului&

Mi5loace de unire: sunt reprezentate de capsula articular 0i de o serie deligamente&Capsula se prezint ca un man0on ce une0te cele trei oase& 7n partea

anterioar capsula este perforat de patela pe marginile creia se 0i inser&Epicondilii femurali rm2n extracapsulari& Capsula ader 0i de baza meniscurilor 0iastfel, ea este 1mprit 1ntr-o poriune submeniscal 0i alta suprameniscal&

4inoviala articulaiei genunc"iului prezint c2teva prelungiri importante- bursa suprapatelar este o prelungire pe care sinoviala genunc"iului o trimite

sub mu0c"iul cvadriceps, 1ntre faa profund a acestui mu0c"i 0i femur&- recesul subpopliteu este o prelungire a sinovialei sub mu0c"iul popliteu&

- bursa mu0c"iului gastrocnemian- bursa mu0c"iului semimembranos

9igamentele sunt reprezentate de- ligamentul patelei sau rotulian se prezint ca o formaiune fibroas,

puternic, situat 1naintea articulaiilor8 are form triung"iular 0i se insercu baza sa pe v2rful patelei 0i cu v2rful pe partea inferioar a tuberozitiitibiei& El este considerat tendonul terminal al mu0c"iului cvadriceps&


25/26

- ligamente posterioare ligamentul popliteu oblic 0i popliteu arcuit- ligamentul colateral fibular acest ligament se inser 1n partea superioar pe

epicondilul lateral al femurului, iar 1n cea inferioar pe partea anterolaterala capului fibulei8 acest ligament nu ader la capsul&

- ligamentul colateral tibial se inser pe epicondilul medial al femurului 0i pefaa medial a tibiei8 1n partea sa posterioar se confund cu capsulaarticular& 9igamentele colaterale au rolul de a asigura stabilitatea articular1n extensia genunc"iului&ligamentele 1ncruci0ate sunt 1n numr de dou 0i se gsesc posterior, 1n fosa

intercondilian& .e0i profund situate, aceste ligamente se gsesc 1n afaraarticulaiei& .up localizarea lor avem ligamentul 1ncruci0at anterior 0iligamentul 1ncruci0at posterior& El prezint o dibl 1ncruci0are una 1n sensanteroposterior 0i alta 1n sens frontal& $aa lor posterioar vine 1n contact cucorpul adipos posterior al genunc"iului&

0e(nica "asa5ului#olnavul se a0eaz confortabil 1n decubit dorsal cu genunc"iul u0or flectat 0i

se 1ncepe 0edina de masa prin manevre de netezire 0i presiuni dinamicesuperficiale, dup care se trece la te"nici mai solicitante cum ar fi

- presiuni dinamice profunde, petrisa, vibraii, palpare, rularea a tegumentului0i esutului celular subcutanat&oate aceste manevre 0i troficizant prin cre0terea circulaiei locale 0i a

clearance-lui tisular&7n cazul entorselor este indicat imobilizarea 1n aparat gipsat timp de ;-%

zile, dup care masaul efectuat prin manevre calmante 0i cu rol de activare acirculaiei duce la recuperarea complet a oricror leziuni articulare 0i tendinoase&7n timpul imobilizrii 1n gips sau fa0 elastic se face un masa la distan,

superficial la 1nceput, apoi mai profund&6trofia muscular reflex care poate aprea 1n entorsele grave este evitat

prin masaul trofic&.up scoaterea gipsului, masaul local 1nceput prin manevre calmante 0i

circulare se continu cu friciuni transversale, profunde pe puncte dureroaseligamentare contribuind astfel la formarea unor cicatrici suple&

7n luxaii masaul, se adreseaz 1n general tratrii punctelor dureroase 0i

contraciei musculare pentru u0urarea mobilitii active 0i pentru prevenirearedorilor articulare&

7n fracturi, 1n general masaul intervine 1n 1mbuntirea circulaiei localepentru reducerea edemelor 0i pentru prevenirea atrofiei musculare 0i a sec"elelorarticulare& dat cu scoaterea aparatului gipsat masaul are un rol activ pentru

prevenirea redorilor articulare, fibrozrii esuturilor moi, atrofiei musculare, etc&


26/26

C>36 #695E63M

biectivele curelor balneoclimaterice este de recuperare imediat 0i derefacere a funciilor diminuate din cauza traumatismelor&

#olnavul poate beneficia de tratament balneo-fizical 1n staiuni profilate petratamentul afeciunilor aparatului locomotor ($elix, Eforie 5ord, ?angalia,ec"irg"iol etc&), unde asocierea factorilor naturali (apa mineral, nmolterapeutic, climatul) este benefic 0i 1mpreun cu programele de Linetoterapieadecvate, vor asigura recuperarea total&

4taiunile indicate sunt ec"irg"iol (0i tot litoralul) care are nmol sapropelic8 6mara, 4ovata, elega, #azna, 4lnic !ra"ova (nmoluri de lacuri srate)8

Vatra .ornei, #orsec, $elix (turb)8 Govora (nmol silicos 0i iodat)8 Geoagiu (nmoluri feruginoase)

Fractura Generalitati Definitie Clasificare Simptomatologie (Recovered)

Documents

Transcript of Fractura Generalitati Definitie Clasificare Simptomatologie (Recovered)