Fractura DFractura Deschisa La Gambaeschisa La Gamba

7/30/2019 Fractura DFractura Deschisa La Gambaeschisa La Gamba

1/45

SCOALA SANITARA POSTLICEALA

CAROL DAVILA

BUCURESTI

PROIECT DE ABSOLVIRE

Domeniul : Sanatate si Asistenta Pedagogica

Calificarea : Asistent Medical Generalist

Indrumator : Prof. Spataru Ruxandra

Candidat: Mazilu Nicolae

III E

August 2011


2/45

FRACTURA DESCHISA LA GAMBA


3/45

CUPRINS

MOTTO-Motivatia lucrarii

CAPITOLUL l

- lntroducere

- Istoricul bolii

CAPITOLUL ll- Notiuni despre anatomia si fiziologia sistemului osos

- Conformatia interioara a unui os lung pe sectiune longitudinala

CAPITOLUL lll

- lngrijiri generale ale pacientului cu fractura deschisa la gamba

- Definitie

- Etiologie

- Patologie

- Simptomatologie

- Diagnostic

- Complicatii

- Tratament

- Prognostic

- Profilaxia


4/45

CAPITOLUL IV

- Ingrijiri generale ale asistentei medicale acordate bolnavilor

imobilizati la pat.

- Ingrijiri preoperatorii

- Pregatirea pentru operatie

- Supravegherea postoperatorie

- Administrarea medicamentelor

CAPITOLUL IV

- lngrijiri specifice propriu-zise

- Clinic I

- Clinic II

- Clinic III

CAPITOLUL V

-Fise anexe

CAPITOLUL Vl

-Concluzii

BIBLIOGRAFIE


5/45

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Oasele, in ansamblu, constituie scheletul si impreuna cuarticulatiile reprezinta elemente pasive ale aparatului locomotor caresunt puse in miscare de elemetele active respectiv de muschi.

Oasele au forme si structuri variabile legate de functia si situatia lorin corp. In general intr-un os se gaseste o substanta compacta sau osulcortical iar in interiorul oaselor scurte, plate si cu epifiza oaselor lungi segaseste o retea aparent spongioasa, in ochiurile caruia se afla maduva

osoasa.Dupa forma deosebim:>Oase lungi;>Oase plate;>Oase scurte;>Oase pneumatice.

Oasele sunt invelite la exterior de o membrana numita periost incare se gasesc multiple terminatii nervoase. Canalul medular estecaptusit de o membrana numita endoos. Vasele sangvine impreuna cufilete nervoase patrund in os prin gauri nutritive.

Pot exista in oase canale nutritive prin care tree vene emisare.Tesutul osos este alcatuit din celule si substanta intracelulara.Acesta substanta intracelulara, la randul ei, este formata dintr-un sistemfibrilar si dintr-o substanta amorfa - substanta fundamentala.


6/45

MOTTO

MOTIVATIA LUCRARII

"...Voi indruma ingrijirea bolnavilor spre folosul lor pe cat ma vorajuta puterile si mintea si ma voi feri sa le fac orice rau sau nedreptate"

JuramantuI lui Hipocrate

Mi-am ales ca studiu aceasta problema atat de veche a omeniriideoarece in viata actuala a crescut riscul tot mai mare de accidentelor de

circulatie, de munca, de sport si tinand cont de complicatiile derivatedintr-o fractura, rolul asistentei medicale este extrem de important.Constienta de complexitatea acestei meserii, am inteles ca numai

prin studiu si observatie atenta poate fi ajutat omul sufennd de oricemaladie.


7/45

ISTORICUL BOLII

Fractura deschisa nu este o problema noua in istoria medicinii.Istoricul fracturilor deschise si evolutia ideilor privind fiziopateologia sitratamentul lor se confunda cu insusi istoria chirurgiei.

Evolutia oricarei fracturi deschise este dominata insasi de pericolulpermanent a infectiei focarului de fractura, solutia de contmuitate fiind overitabila poarta de intrare pentru germeni.

Fractunle deschise de gamba si-au ameliorat prognosticul simtitor,gratie metodelor terapeutice moderne.

Sunt necesare radiografii executate cu foarte mare acuratete,fistulografii, tomografii. Studiul bacteriologic presupune izolareaagentului microbian cauzal si testarea sensibilitatii sale la antibiotice.

Cresterea continua a numaruluio de accidente a facut ca leziuniletraumatice sa ocupe locul al-III-lea si chiar al-II-lea in cazul morbilitatiigenerale, astfel incat au ajuns sa constituie o problema sociala de interesmajor.


8/45

CAPITOLUL II

NOTIUNI DESPRE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA

SISTEMULUI OSOS

SCHELETUL GAMBEI

Oasele in ansamblu, constituie scheletul si impreuna cu articulatiilereprezinta elementele pasive ale aparatului locomotor care sunt puse inmi scare de elementele active, respectiv muschii.

Oasele au forme si structuri variabile legate de functia si structuralor in corp.

In general intr-un os se gaseste o substanta compacta sau osul

cartical, iar in interiorul oaselor scurte, plate si epifiza oaselor lungi segaseste o retea aparent spongioasa in ochiurile careia se afla maduvaosoasa.

Scheletul membrului superior si inferior se caracterizeaza prinfaptul ca este simetric si omogen, deoarece gasim aceleasi oase cuaceeasi morfologie de dreapta si stanga, aceeasi dispozitie pe segmente aoaselor o intalnim si la membrul superior si la eel inferior.

Membrul inferior are un schelet format din Centura pelvina simembrul propriu-zis. Scheletul gambei face parte din scheletulmembrului propriu-zis, din care face parte si femurul, torsul si scheletul

propriu-zis.

Tibia>Este un os lung si pereche cu directie verticala;>Are un corp si doua epifize - in jos se aseaza epifiza mai mica, medial

prelungirea ei iar anterior marginea cea mai ascutita a osului;>Corpul prezinta doua usoare curburi: una convexa medial si alta

inferioara - concav medial care le dau aspectul leterei "S";>Corpul este prismatic triunghiular si prezinta trei fete (fata mediala,

fata laterala, fata posterioara) si trei margini (anterioara, mediala si

interioara).Peroneul>Are un corp si doua extremitati;>Are forma unei baghete osoase, fina cu mica valoare mecanica;>Extremitatea superioara este fixata de tibie si nu participa la articulatia

genunchiului;Extremitatea infenoara este prevazuta cu o proeminenta: maleola

externa


9/45

CONFORMATIA INTERIOARA A UNUI OS LUNG PE SECTIUNEA

LONGITUDINALA

1. CORPUL OSULUIEste format dintr-un:

a)Cilindru de tesut ososa compact, strabatut in tot lungul sau de uncanal central larg numit cavitatea medulara. Caviatea medulara

patrunde in epifiza, unde se ingusteaza datorita unor sisteme lameraleogivale. In cavitatea medulara se afla maduva osoasa.

b)Periostul este o membrana convectivo-musculara cu rol in crestereaosului in grosime si in refacerea tesutului osos la nivelul fracturilor.Periostul este alcatuit din fibre conjuctive si elastice din celuleconjuctive si este bogat vascularizat inervat.

2. EXTREMITATILE SAU EPIFIZELE OSULUI LUNGa) Sunt formate dintr-un patura subtire* de substanta osoasa compacta

la periferie care imbraca o masa de substanta spongioasa.b)Cavitatile acesteia comunica printr-un grup de areole cu cavitatea

medulara.c) La batrani, substanta spongioasa a extremitatilor se resoarbe partial,

iarcavitatea medulara a diafizei se extinde pana la acest nivel. Cavitateasubstantei osoase spongioase ca si cavitatea medulara a oaselor lungisunt umplute cu o substanta moale, semifluida, buretoasa, bogata inelemente sangvine numita maduva osoasa.

Se deosebesc trei varietati de maduva osoasa:>Maduva rosie;>Maduva galbena;>Maduva cenusie.


10/45

CAPITOLUL III

INGRIJIRI GENERALE ALE PACIENTULUI CU FRACTURADESCHISA LA GAMBA

1.DEFINITIE

Fracturile sunt acelea in care segmentele osoase fracturate iaucontact cu exteriorul atunci cand pielea a fost lezata de agentul vulnerantsau de un segment al osului fracturat. Aceasta determina infectareaoaselor.

In aceste cazuri se produc distrugeri masive de parti moi, creaza unmediu bun de cultura pentru dezvoltarea microbilor adusi din afara decorpii straini ce patrund in plaga.

2. ETIOLOGIE

In marea majontate a cazurilor, actiunea agentului traumatic trebuiesa fie foarte violenta pentru a produce o factura.

La persoanele in varsta, la care exrsta un proces de rarefiere

(distrugere) a structurii osoase - osteoporoza - rezistenta osului scadefoarte mult, astfel incat fractura se poate produce si dupa traumatismemici.

Copiii fac foarte rar fracturi datorita elasticitatii oaselor.Oasele "patologice" care au in ele abcise sau formatiuni tumorale,

se fractureaza cu usurinta la nivelul leziunii, pentru ca acolo fracturaosoasa normala, rezistenta nu mai exista.

Fracturile sunt numeroase datorita accidentelor de circulatie, demunca, practicarii sportului, etc.

3. PATOLOGIE

In cazurile fracturilor deschise osul se poate infecta, poate apareaun proces septic de osteita sau chiar de osteomielita care intarzievindecarea sau poate da nastere altor complicatii:

> Distrugerea de oase; rCalus ricios;> Pseudartroze.


11/45

Adeseori, in timpul sau dupa fracturare, se produc leziuni ale partilor moi. Pot fi lezati muschii, tendoanele,, vasele, nervii sau pielea.

Lezarea muschilor si a tendoanelor poate duce la tulburari demiscar.Lezarea vaselor produce himatoame locale sau chiar necroze si

gangrene prin neirigarea teritoriilor asigurate de artera respectiva.Leziuniile nervoase pot provoca aparitia unor paralizari sau

tulburari senzoriale.

4. SIMPTOMATOLOGIE

Fractura impreuna cu leziunile ce se produc in partile moi inclusivhematonul local sau difuz - la distanta - constituie focarul de fractura.Acesta este centrul (locul) de unde pleaca toate tulburarile care dautabloul clinic al fracturii:

A. SEMNE GENERALE

- bolnavul traumatizat, cu fractura are o stare generala mai mult saumai putin alterata de obicei cu indispozitie generala;

- poate prezenta frisoane, temperatura (39 C)Aceste fenomene dispar dupa imobilizarea la scurt timp, fara a mai

fi nevoie de tratament general

B, SEMNE LOCALE

1. Durerea- este un semn constant si valoros;- este o durere puternica intr-un punct fix si care se intensifica mult

atunci cand miscam fragmentele osoase.- Poate fi un element socogen important, care sa declanseze prin ea

insasi socul traumatic.

2. Echimoza- apare la scurt timp dupa ce s-a produs fractura in cazul oaselor

superficiale si mult mai tarziu atunci cand fractura se gaseste intr-un

segment de os acoperit de mase musculare marl3. Hematomul- este de obicei redus;- daca s-a produs ruperea unui os mare el poate fi extrem de valoros

declansand un foe hemoragic.

4. Deformarea regiunii

- este un semn important;


12/45

- se pot constata defecte in continuitatea normala a celor douafragmente osoase.

5. Intreruperea continuitatii osului- poate fi constata odata cu deformarea regiunii sau practic la oasele

care se gasesc in contact direct cupielea.

6. Scurtarea regiunii- este de celle mai multe ori insesizabila;- impune un examen atent.7. Impotenta functionala- accidentatul cu fractura angrenata sau incompleta nu trebuie lasat sa

faca miscari care pot sa dezangreneze fragmentele osoase sau sarupoa complet osul.

8. Frecatura osoasa

- miscarea (foarte blanda) a fragmentelor osoase produce un zgomotcaracteristic unei frecaturi, o crepitatie care daca se poate percepepoate fi un indiciu foarte important.

9. Mobilitatea anormala

- acesta este un semn ce ne arata cu certitudine ca avem ofractura. lO.Flictenele

- constituie un semn aproape constant dar tardiv.11. Temperatura locala ridicata

- aceasta se datoreaza vasodilatatiei locale crescute.

12. Edem local- se explica prin vasodilatatie si tulburari circulatorii locale,

compresumi pe vasele de intoarcere.

5. DIAGNOSTICExamenul radiologic este obligatoriu in orice suspiciune de

fractura pentru ca precizeaza diagnosticul si arata cu exactitate sediul siaspectul fracturii.

Pe baza radiografiei si a examenului local efectuat de medic sepoate face si prognosticul fracturii si mai ales se poate stabilii atitudineaterapeutica.


13/45

6. COMPLICATII

Complicatiile fracturiilor deschise ce pot aparea sunt urmatoarele:1. Imediate- leziuni vasculare ce impun reducerea urgenta a deplasarii;- leziuni nervoase ce se manifesta clinic prin pareze sau paralizii;- leziuni de parti moi de piele - aceasta poate prezenta echimoze sau

poate fi distrusa, muschii, tendoanele pot fi rupte total sau partial;- leziuni articulare = hemartroza (sangele se aduna in articulatie);- soc.2. Tardive- intarziere de consolidare;- pseudoartroze confirmate - interventia chirurgicala esteindispensabila;- pseudoortroze supurate - sunt complicatii majore. In afara de infectie

locala se insoteste de o pierdere osoasa si de alterarea tegumentelor;- calusul vicios - trebuie operat;- tulburari trofice - se trateaza preventiv, se administreaza sistematic

anticoagulante (Heperina) se reia mersul precoce;- gangrena gazoasa - se fac incizii multiple, debridari largi, se recurge

la extensie, se administreaza ser antigangrenos plivalent, antibioticecu spectru larg. Cand viata pacientului este pusa in primejdie,amputatia la distanta devine inevitabila;

- radarele articulare - pot aparea in urma tratamentului chirurgical siortopedic. Pentru evitarea aparitie lor, reducerile fracturilor se vorface cu multa atentie.

7. TRATAMENTOrice fractura deschisa trebuie transformata in cat mai scurt timp

posibil, intr-o fractura inchisa. Pentru aceasta, plaga se curata de corpuristraine, se face hemostoza, se acopera cu pansament steril si se faceimobilizarea provizorie.

Intr-o sectie de ortopedie sau chirurgie se efectueaza:> toaleta locala minutioasa;>

excizia sfacelurilor;> inchiderea chirurgicala a plagilor.

In acest mod se transforma o fractura deschisa in fractura inchisa,fapt ce permite aplicarea tratamentului ortopedie specific.

Fracturile deschise ale gambei pot' fi tratate prin urmatoareleproceduri:

1.Reducerea manuala ortopedica- dupa efectuarea anesteziei, reducerea se face de multe ori cu multa

usurinta;


14/45

- este metoda cea mai simpla si eel mai eficace motiv prin care aceastaeste prima metoda care trebuie folosita;

- miediat dupa aplicarea aparatului gipsat se efectueaza un control'radiologic pentru a vedea daca fragmentele osoase sunt bine reduse -in caz contrar, aparatul gipsat se scoate si se reiau manevrele dereducere.

2.Reducerea prin extensie continua- extensia se aplica cu benzi de leucoplast, cu brose Kirschner (andrea

subtire metalica) care se trece prin os si este prinsa apoi printr-opotcoava ortopedica. De aceea se leaga o sarma moale care se treceprintr-un scripete si de care se agata greutati in functie de fortamusculara care trebuie invinsa. Contraextensia este realizata degreutatea corpului.

- dupa patru ore de extensie continua contractura musculara esteinvinsa iar reducerea se realizeaza relativ usor;

- apoi se aplica aparatul gipsat;- extensia continua acesta continuand sub control radiologic.3. Reducerea chirurgicala sangeranda- ori de cate ori, reducerea fracturii nu a reusit pe cale ortopedica si nici

prin extensie continua, se recurge la reducerea pe cale chirurgicala,asa numita cale sangeranda;

- dupa reducerea sangeranda, peste segmentul fracturat se aplica unaparat gipsat;

- durata de imobilizare este cu 20-30 de zile mai lunga decat pe caleortopedica.

Dupa efectuarea interventiei chirurgicale se realizeaza

urmarirea evolutiei prin:- supravegherea pozitionarii postoperatorii a membrului fracturat (pe

doua perne);- constantelor biologice (VHS, HL);- temperatura;- evolutia l,ocala a pansamentelor;- efectuarea controlului radiologic al stabilizani fracturii;

In orice fractura deschisa se administreaza ATPA, antibiotice(cefalosporme de generatie a-III-a), Gentomicina 2f/zi, Algocalmin3f/zi, Diclofenac 3f/zi.


15/45

8. PROGNOSTIC

Evolutia depinde de mai multi factori:a)varsta - la copii fracturile se consolideaza mai rapid;

b)starea de sanatate a organismului;c)tratamentul aplicat.

Fracturile deschise ale gambei si-au ameliorat prognosticul simtitor

gratie metodelor terapeutice moderne.Evolutia lor este dominata de riscul infectarii focarului de fractura

care poate duce la instalarea unei pseudoartroze cronice sau supurate,complicatiile de o gravitate deosebita face uneori, in ultima instanta,amputatia inevitabila.

9. PROFILAXIA

Se va acorda atentie repausului psihic deoarece emotiile, surmenajulintelectual pot sta la baza tulburarilor echilibrului nervos care poatedetermina aparitia unui proces morfologic lent.


16/45

CAPITOLUL IV

1- INGRIJIRI SPECIFICE ALE ASISTENTEI MEDICALE

ACORDATE BOLNAVILOR IMOBILIZATI LA PAT

Bolnavii imobilizati la pat se simt handicapati si isi pun intreagalor nadejde in asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. De aceea

bolnavii necesita o preocupare deosebita.Comportarea personalului fata de bolnavii imobilizati la pat trebuie

sa fie cat se poate de atenta, deoarece acestia sunt irascibili, mai nervosi,capriciosi.

Asistente trebuie sa tina seama de starea sietmul nervos, sa aibe ocomportare plina de blandete, atitudine calma, sa se preocupe de

programul lor zilnic, sa-i scoata la aer, etc.Atentia cu care este inconjurat bolnavul contribuie la intarirea

increderii lui. Astfel bolnavul ca suporta mai usor starea de imobilizarela pat.

1. Crearea conditiilor optime de conforta)asigurarea unui pat special cu sonerie prevazuta cu utilaj accesoric:

agatatoare din metal sau confectionat din panza de care bolnavul sa seprinda cu mainile si care sa-i permita sa execute anumite miscarisingur;

b)plasarea acestor bolnavi se realizeaza in asa fel incat sa fie feriti decurentii de aer;c)camerele vor fi mici, linistite, avand la indemana declansatorul

aparatelor de semnalizare, lampa de pat;d)in caz de plikiurie sau perturbarea functiilor spiceriene, este

recomandabil ca urinarul sa fie asezat in asa fel incat bolnavul sa ilpoate lua;

e)asistenta medicala va procura de la biblioteca sectie sau spitaluluimaterial necesare de lecturat conform dorintelor acestuia.

2. Igiena generala si corporate

a)aerisirea salonului;b)curatenia asternuturilor si a lenjenei de corp - schimbarea acestora ori

de cate ori este nevoie;c)igiena gurii, este necesara o igiena deosebita a bolnavilor care au

proteza (dupa fiecare masa);d)toaleta sub forma de baie partiala la pat;e)igiena mainilor la fiecare masa;f) igiena parului saptamanal sau la doua saptamani;


17/45

g)igiena generala - se acorda o importanta deosebita respectandu-sepudoarea bolnavului.

3, Alimentatia bolnavuluia)alimentatia trebuie facuta la pat, activ sau pasiv in functie de starea

bolnavului, asigurandu-se acestuia o pozitie cat mai comoda;b)se va respecta cu strictete orarul meselor, servirea calda a alimentelor

si prezentarea acestora in mod estetic.

4 Supravegherea starii generalea)se urmaresc si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puis,

tensiune arteriala, temperatura, diureza, scaun, tegumente, mucoasa,edeme;

b)examinarile paraclinice, tratamentele se executa la pat (EKG, RXpulmonar-portative) sau daca nu este posibil, bolnavul va fitransportat cu patul la serviciul respectiv.

5. Prevenirea escorelora)se va verifica sistematic zonele expuse escarelor;

b)se va acorda mare importanta schimbarii pozitiiei (din doua in douaore, manevrare executate cu mare blandete);

c)zilnic se efectueaza masaj cu o durata de eel mult 10 minute, frectiunicu alcool urmate de pudraje;

d)bolnavul va primii in mod regulat urinarul si pplosca pentru a numurdarii lenjeria. Asistentele asigura utilizarea acestora cu

promptitudine si discretie.

6. Prevenirea altor complicatiia) pneumoniae hipostatice se previn prin ridicarea bolnavului in pozitiasezanda si prin gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi;

b)trombozele se previn prin masajul usor al membrelor, mobilizareapasiva si activa a degetelor, eventual a gambelor, antebratelor;

c)atrofierea muschilor si scaderea tonusului organismului in general,vor fi prevenite prin frectionari cu alcool diluat'pe toata suprafatacorpului si prin masaj;

d)stomatia se previne printr-o igiena riguroasa a cavitatii bucale, clatireacu bicarbonata sau plus mentol;

e)constipatia se previne prin stimularea tranzitului intestinal prinmijloace naturale. Se recomanda un regim bogat in celuloza si lichide;f)deformarile articulare, pozitiile vicioase se previn prin asigurarea

pozitie corecte in pat. Asistenta va incerca cu rabdare si mult tact saeduce bolnavul astfel incat sa se acomodeze.


18/45

INGRIJIRI! PREOPERATORIIPregatirea pacientului inaintea interventie chirurgicale este un

element major de prevenire a infectiilor preoperatorii. De ea depindereusita operatie si evolutia postoperatorie.

A. PREGATIREA FIZICA SI PSIHICAAjuns in sectie, pacientiilor trebuie sa li-se asigure confort fizic si

psihic. Acestia sunt agitati, speriari, inhibati. Asistenta medicala areobligatia ca comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea deanxietate ajutandu-1 sa-si exprime gandurile, sa-i insufle incredere inechipa operatorie, sa-i explice ce se va intampla cu el in timpultransportului in sala de observatie, il asigura ca va fi insotit si ajutat

Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate,profesionalism, siguranta si promptitudine la solicitarea pacintului.

Prin atitudinea ei nici distanta, nici formala, nici dura dar nici cuslabiciuni, binevoitoare dar si autoritara va reusi cu siguranta ca inspireincredere.

B. PREGATIREA GENERALA

1. Bilantul clinic general - asistenta medicala urmareste:a)aspectul general al bolnavului, inaltimea, greutatea, aspectul pielii,

tinuta, mersul, starea psihica, fociesul;b)necesitatile pacientului si manifestarile de dependenta;c)detaliile, schimbariile;d)culegerea de date - pincipala susrsa a pacientului.2. Culegerea de date privind antecedentele pacientului:a)familiale - daca in familie au fost bolnavi de neoplasm, diabet, HTA,

TBC, cardiopatii;b)chirurgicale - daca au suferit alte interventii, daca au avut o evolutie

buna, daca au fost complicatii;c)patologice - daca au fost afectiuni pulmonare, daca este fumator,

afectiuni cardiace, epilepsie, tare cronice, diabet, etilism.

3. Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative:a) se va urmarii, masura si nota tensiunea arteriala, pulsul, respiratia,

temperatura, scaunul, diureza;4. Examenul clinic pe aparate:a) este facut de catre medic.

C. BILANTUL PROTEIC

Acesta compleaza bilantul clinic si este compus din:a)examene de laborator obligatorii: TS, TC, grup sanguin si Rh,

hematocrit, glicemie, uree sangina;


19/45

b)examene complete: HL, VHL, coagulogramie, examen de urina,EKG, Rx pulmonar;

c)examene speciale: in functie de aparatul sau organul pe care seintervine.


20/45

PREGATIREA PENTRU OPERATIE

A. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT1 . I n ziua precedenta- repaus;- regim alimentar: usor digrabil, consum de lichide;- alte pregatiri: antibioterapie, spalatura gastrica, spalatura vaginala.2. I n sear a zilei precedente:

- baie generala - dus;- toaleta cavitatii bucale, a dintilor;- toaleta nasului;- ras (in functie de zona, cu aparat propriu, badijonat cu alcool);- pregatirea tubului digestiv - clisma evacuatorie (nu se dau purgative)

sau alimentatie lejera: supe, bauturi dulci sau alcaline.3. Ziua interventiei :- pacientul nu mai bea, nu mai mananca.a) in salon:

-

se efectueaza o clisma cu patru ore inainte;- se indeparteaza proteza dentara;- se indeparteaza bijuteriile;- se badijoneaza zona rasa;- se imbraca cu lenjerie curata;- se pregatesc documentele: foaia de observatie, analize, radiografii.b) transportul:- se face insotit de asistenta medicala care are obligatia de a preda

pacientului impreuna cu documentele asistentei de anestezie;- se face cu brancard, pat rulant, carucior, in mod confortabil acoperit.c) in sala de preanestezie se verifica:- regiunea rasa;- starea de curatenie;- daca s-a indepartat proteza dentara;- se aplica sonda urinara.d) in sala de operatie:- se instaleaza pacientul pe masa;- monitorizarea functiunilor vitale;- obtinerea unui abord venos;-badijonarea cu tinctura de iod;- aplicarea campurilor sterile.

. TIMP SUFICIENT PENTRU PACIENT DEPENDENTEste obligatoriu doua toalete generale la pat in 24 de ore daca este

posibil cu sapun antiseptic, in rest pregatirea este aceeasi.


21/45


22/45

SUPRAVEGHEAREA POSTOPERATORIE

Supravegherea postoperatorie a pacientului incepe in momentulterminarii interventiei chirurgicale deci inainte ca el sa fie transportat incamera.1. Reintoarcerea in camera- este indicat sa se faca cu un pat rulant sau cu caruciorul;- pacientul va fi acoperit, ferit de curentii de aer sau schimbari detemperatura;- pacientul va sta comod, tubulatura (drene, sonde, perfuzii) sa nu fie

comprimata;- pozitia este in decubit dorsal cu capul intr-o parte pentru a nu se

inghiti eventualele vomismente;- in timpul transportului se vor urmarii aspectul fetei, respiratia, pulsul

si perfuzia.2. Instalarea operatului- se va face intr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil, care va fi

curatata, aerisita linistita, in semiobscuritate, cu temperatura cuprinsaintre 18-20C prevazuta cu instalatie de oxigen montata in perete.

- patul va fi accesibil din tate partile si va fi prevazut cu musama bineintinsa, fara perna, cu saltea antiescara;

- aparatele de incalzit nu vor fi lasate niciodata in contact cu un operatadormit pentru a se evita riscul unor arsuri grave. Caldura excesiva a

patului produce transpiratie ceea ce duce la pierderi de , iarsenzatia de frig duce la aparitia frisoanelor;

- trans ferul de pe caracior in pat va fi executat de catre trei persoane acaror miscari trebuie sa fie sin crone pentru a evita bruscarea

paientului.

3. Pozitiile pacientului- pozitia pacientului este variabila, in functie de tipul interventiei

chirurgicale;- cea mai frecventa pozitie este decubit dorsala cu capul intr-o parte

pana cand isi recapata cunostiinta. Pentru a favoriza irigarea centrilorcerebrali patul va fi usor inclinat;

- pozitia decubit lateral (drept sau stang) se va schimba din 30 in 30 deminute. Pentru a usura drenajul cailor respiratorii. Aceasta pozitie

impiedica lichidul de varsatura sa patrunda in caile aericne.

4. Supravegherea operatului

- este sarcina fundamentala a asistentei medicale;- supravegherea este permanenta in vederea depistarii precocea

incidentelor si complicatiilor postoperatorii;- prezenta permanenta langa pacient permke asistentei medicale ca

pe langa elemetele de supraveghere indicate de chirurg si anestezistsa sesizeze orice alte mici modificari si acuze subiective (durerea) si


23/45


24/45

> Vomismentele- se va nota cantitatea, aspectul si caracterul (biloasa alimentara,

sanghinolenta).> Pierderi de drenaj

- se noteaza aspectul si cantitatea la fiecare dren in

parte. 4. Alte semne clinice- sunt urmarite de chirurg si anestezist (contractare, balonare, accelerarea peristatismului intestinal).

B. ELEMENTE COMPLEMENTARE> Radiografii pulmonare;> Teste de coagulare;> Hemograma, hematocrit;> Examenul clinic al lichidului de drenaj.>pielea va fi curata si uscata in regiunea sacrococcigiana;> aceasta se va unge dupa baie;> la fiecare 2 ore se va schimba pozitia;> se va evectua masaj in regiunii expuse escarelor;> se pot folosi saltele antiescara sau blana de oaie;g)Rehidratarea:- se vor administra la inceput 300ml ceai sau in prima zi,administrata cu lingurita, 500ml a doua zi, 1000ml a treia zi;- perfuziile venoase aduc organismului necesarul de , electroliti sicalorii;h)Alimentatia si realimentatia:

- pacientul va bea atunci cand nu vomita;- va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze;nu va consuma fructe crude sau glucide in exces


25/45

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Administrarea antibioticelor:- trebuie administrate dupa efectuarea antibiogramei;-

vor fi administrate strict in infectii pentru a pastra aparare naturalaorganismului.Se administreaza:

ZINACEF- se administreaza intravenos;- activ pe germeni rezistenti la cefalorina;- doza normala 4x0.75 - 1.5gr. (gram + )GENTAMICINA- se administreaza intramusular si iv;-

doza 2 fiole/zi; ,- reactii adverse: nefrotoxicitate cand nivelul maxim este peste 1 Op/mlHEPARINA- se administreaza iv sau SC;- indicata in infectii si imobilizare peste 18 ore/zi;- doza 8x5000 ui SC/zi.ALGOCALMIN- se administreaza IM;- doza se adminitreaza 3 fiole/zi.DIAZEPAM

-

se administreaza IM;- doza se administreaza 1 fiola/zi sau 2 fiole/zi.


26/45

2. INGRIJIRI SPECIFICE PROPRIU-ZISE

STUDIU DE CAZCLINIC I

Pacientul I.C. in varsta de 50 de ani, este mecanic si locuieste cusotia. Are doua fice care sunt casatorite si nu locuiesc cu el. Din interviureiese ca a alunecat si a cazut prezentandu-se la spital cu plaga,impotenta functioanala, mobilitate anormala. La examinarea in camerade garda de catre medic se pune diagnosticul: fractura deschisa gambadreapta.

Pacientul acuza dureri, nu se poate deplasa fara spijin.In urma efectuarii RSX, ECG, de laborator, se intervine hirurgical

practicandu-se: osteosinteza cu doua tije Ender.Postoperator pacientul prezinta dureri, este incapabil sa se

mobilizeze manifestand anxietate, se imbraca si se dezbraca greu, esteconstipat:

1= 1.80 m TA= 130/180 mm HG = 78 K Res iratie = 18 r/mT = 38C P = 70 b/minEKG = normal, ntm cardiacnormal; cord in limite normale

Pg pulmonar = nu se constataleziuni pulmonare.

Examenul de laborator- Hemoblobina (Hb) - 15.60;- Leucocite - 5300;- Glicemie - 1.05;- Uree - 50.6;- Creatinina - 1.05;- TQ-15";- -15";- Timol - 3 uml;Culegerea de date

1. Date relativ stabile:Nume: I, Prenume: C, varsta: 50 ani,Starea civila: casatorit, ortodox,Ocupatia: mecanic.Gusturi personale:- ii place sa manance;- ii place sa se plimbe cu nepotii in pare.Elemente biologice de sanatate:- bolile copilariei;- apendicectomie la 16 ani.


27/45

Elemente rationale:- nu este alergic la elergentii din mediu;- nu este alergic la medicamente.2. Date variabile:

1= 1.80 m p = 70/min

G = 78 K R = 18 r/minTA = T = 28C

Nu se poate deplasa - impotenta functionala si mobilitate anormala.Dimensiuni psiho-sociala:- se teme sa nu fie dependent de fiicele sale;- se teme sa nu-si piarda locul de munca;- este anxios.Analiza si interpretarea datelor

Elemente de independenta: I - 1.80 mG = 78 Kg in prezent Nu estealergicDimensiunea psiho-sociala:- este iubit de sotie si familie;- este respectat de copii;- este util in gospodarie.- Dimensiunea culturala:

- ii place sa citeasca.- Manifestari de dependenta:- durerea;- anxietatea;- impotenta functioanala;- alterarea tegumentelor manifestata prin prezenta plagii operatorii;- constipatia.Nevoi prior itare- Nevoia de a evita pericole;- Nevoia de a elimina;- Nevoia de -si proteja tegumentele si mucoaseleNevoia de evita per icoleleProblema: durere, anxietate.Cauza: intreruperea continuitatii osoase si tegumentare.Manifestata: disconfort fizic si psihic, pozitieinadecvata. Obiectiv:- restabilirea confortului fizic si psihic prin diminuarea durerii si

reducerea starii de anxietate in decurs de 48h;


28/45


29/45

Rol delegat:- la indicatia medicului ii administram un supozitor u glicerina.Evaluare:- reluarea tranzitului intestinal in 24hNevoia de-siproteja tegutnentele si mucoaseleProblema: Alterarea integritatii tegumentelor.

Cauza: Fractura si interventia chirurgicala.Manifestata: Prezinta plagi operatorii.Obiectiv: Prevenirea aparitie infectiei la nivelul plagiioperatorii(pseudortrozei).Interventie:- efectuarea pansamentului plagii zilnice (steril) pentru prevenirea

infectiei;- pregatirea materialelor necesare (comprese, manusi sterile,

oxigenata, alcool iodat, vata sterila, leucoplast. fasa);- ii explicam bolnavului neesitatea efectuarii pansamantului;- il invat sa se aseze in pozitia decubit dorsal;- daca plaga a mai fost pansata se indeparteaza pansamentul folosind

oxigenata;- se indeparteaza din plaga eventualele secretii prin tamponare

(tampoane sterile uscate);- se folosesc doua pense anatomice sterile, cu o pensa se ia o compresa

sterila si cu ajutorul celei de-a doua se efectueaza tamponarea cu untampon care se imbiba cu oxigenata (turnata din sticla);

- in plaga se toarna oxigenata (are rol dezinfectant. Hemostatic, deindepartare a secretiilor);

- marginiile plagiise curata periferic de cateva ori, de fiecare data cu unalt tampon;

- dezinfectarea tegumentelor sanatoase se face cu alcool iodat;- se acopera plaga cu 2-3 comprese sterile care sa depaseasca marginile

plagii cu 1-2 centimetrii (uscat sau imbibat cu solutie antiseptica);- se pune vata sterila;- se bandajazeaza;- se fixeaza cu leucoplast;- se indeparteaza masuta de pansament din salonul pacientului in

vederea reorganizarii locului de munca;- se aeriseste salonul;- se va spala pacientul la pat cu burete si sapun antiseptic;- se face toaleta organelor genitale.Evaluare:- plaga are evolutie favorabila, nu supureaza, pansamentul este curat.


30/45

STUDIU DE CAZ

CLINIC II

Pacientul B.R. in varsta de 30 de ani, este inginer si traieste cuparintii, nu este insurat.

Din interviu reiese ca a fost lovit de un corp dur, prezentand-se laspital cu plaga punctiforma, impotenta functioanala, mobilitateanormala. Pacientul acuza dureri, nu se poate deplasa fara sprijin.

La examinarea in camera de garda de catremedic se punediagnosticul de "Fractura deschisa la gamba stanga".

In urma efectuarii radiografiei, EKG, examen de laborator, seimobilizeaza membrul inferior stang in gipsul femuro-podal pentru o

perioada de 3 saptamani, in urma reducerii ortopedice efectuate subecran TV.

In urma imobilizarii, pacientul acuza durere, nu se odihneste bine,este auxios. Este incapabil sa se deplaseze pentru ca nu stie sa foloseascacarjele.

Prezinta tegumente su mucoase uscate, nu se poate imbraca sidezbraca fara ajutor.

1= 1.72 m TA = 130/90 mm HG = 69 K Res iratie = 20 r/mT = 37C P = 80 b/minEKG = normal, fara modificari;cord in limite normale

Pg pulmonar = nu se constataleziuni pulmonare.

Examen de laborator- Hemoblobina (Hb) - 12.30;- Leucocite - 5400;- Glicemie - 8.02;- Uree-51.7;- Creatinina - 1.08;- TQ-15";- -15";-

Timol - 2 uml;C. Primele zile post-operatorii

Aceste ingrijiri sunt de ordin general si de ordin local -pansamentul.

a) Lupta impotriva durerii:- nu se vor administra caimante fara prescriptie medicala;- nu sunt contraindicatii a schimba pansamentulb) Lupta impotriva insomniei:


31/45

- in afara hipnoticelor pe care asistenta medicala le are la dispozitie(recomandate de medic) se pot administra ceaiuri calmante si se poateasigura un climat de liniste.

c) Lupta impotriva anxietatii:- asistenta medicala trebuie sa faca bolnavul sa aibe incredere in echipa

operatorie, jn echipa de asistente medicale, sa-1 faca sa inteleagaevolutia post-operatorie si faptul ca vindecarea va fi fara alte

complicatii sau sechele.d) Lupta impotriva complicatiilor pulmonare:- este necesara o profilaxie activa prin: dezinfectie faringiana, evitarea

frigului (noaptea), exercitii respiratorii de doua ori pe zi, obligareapacientului sa scuipe prin tappling,. asocierea aerosolilor cu produsefluidizante ale secretilor bronhice.

e) Lupta impotriva stazei nervoase se va efectua prin:- miscari actice si contractu musculare statice ale membrelor inferioare

alternate cu perioade de repaus;- flexia si ectensia degetelor de la picioare;-

ridicarea din pat precoce reprezinta o metoda eficace;- in afara contraindicatiilor toti operatii se vor ridica din pat in searainterventie sau a doua zi de dimineata;

- ridicarea se face treptat, mai intai la marginea patului se face putinagimnastica respiratorie cu bratele ridicate in inspiratie si coborate inexpiratie;

- va merge sprijinit de asistenta medicala;- se va tine cont de ceea ce doreste, daca continua sau nu cu mersul;- daca nu mai vrea sa mearga, trebuie sa se aseze intr-un fotoliu inainte

de reintoarcerea in pat.

f ) Lupta impotriva complicatiilor de decubit:- in cazul interventiilor chirurgicale ortopedice care necesitaimobilizarea de lunga durata, survin complicatii de decubit-escarele;

- este important ca acestea sa fie prevenite, aceasta fiind cartea devizita a asistenului;

- se va mentine in permanenta lenjeria de pat curata, bine intinsa, faracute, finmituri pe pat;


32/45

SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE

De calitatea si minutiozitatea acestor ingrijiri depind in maremasura evolutia postoperatorie si absenta complicatiilor.

A. Momentul treziriiIn momentul trezirii si pana la aceasta asistenta ca supraveghea

permanent operatul pentru a impiedica eventualele incidente si urmarilelor:- varsaturile: va aseza operatul cu capul intr-o parte, pentru a evitarea

trecerii acestora in caile aeriene;- agitatia:prezenta asistentei medicale este obligatorie langa patient.

La trezirea in starea de semiconstienta, operatul tinde sa traga depansamente, de drenuri, de sonde.

- Imprudenta posibila: sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea 1-2 lingurite de dupa trezire daca nu a vomat in ultimele doua ore,sau ca familia sa-i dea sa bea fara discernamant.

B. Imediat dupa trezire- pacientul va fi asezat in decubit dorsal, primele ore decubit lateral

dreapta si stanga, apoi semisezand (in special peste 50 ani) exceptandpacientii operati cu rahianestezie;

- va fi asigurat confortul plasandu-i bine perna, verifivcand de maimulte ori pe zi a cearceaful sa nu aibe cute, indreptand bine asternutulseara inainte de culcare;

- inainte de culcare ii va fi curatata gura mentinund-o umeda inpermanenta;- toaleta zilnica este completa cu pieptanatul si perianal parului,

neuitand toaleta cavitatii bucale de 3-4 ori pe zi;- lenjeria de corp va fi schimbata zilnic, sau ori de cate ori este nevoie;- bazinetul sau urinarul va fi pus cu blandete, incalzit la temperatura

corpului, iar dupa folosirea lor se va face obligatoriu, toaleta primara;- asistenta medicala va urmarii atmosfera din jurul bolnavului sa fie

calma, sa fie linistita, fara conversatii zgomotoase, fara multivizitatori;

- va incuraja pacientul sa se miste in pat, sa se intoarca singur de oparte pe alta, sa-si miste picioarele si mainile, sa se ridice in pozitiasezandapentru a pregati sculatul din pat precoce, in prima zi dupaoperatie, exceptand cazurile in care se respecte micile obisnuinte alefiecarui patient.

Culegerea de date1. Date rclativ stabile:

Nume: B, Prenume: R,


33/45

varsta: 30 ani,starea civila:necasatorit, ortodox,ocupatia: inginer.

A .Gusturi personale:- ii plac dulciurile;- ii place sa danseze.Elemente biologice de sanatate:- bolile copilariei;- nu este alergic la alergentii de mediu;- nu este alergic la medicamente.2. Date variabile:

1= 1.72 m P = 80 b/min

G = 69 K R = 20r/minTA = 130/9 mm T = 37C

Nu se poate deplasa - impotenta functionala si mobilitate anormala.Dimensiuni psiho-sociala:

- se teme sa nu fie povara pentru parinti;- este anxios.Analiza si interpretarea datelor

- Elemente de independenta: I-1.72m, G = 69 Kg in prezent- Nu este alergic;- Fonere si mucoase integre si curate.- Dimensiunea psiho-sociala:- este respectat de colegii de serviciu; ,- Dimensiunea culturala:- ii place sa citeasca, sa danseze.- Manifestari de dependenta:

- durerea;- anxietatea;- insomnie;- alterarea tegumentelor;- dificultatea de a se imbraca si dezbraca datorita lipsei de mobilizare;dificultate de a se mobiliza datorata necunoasterii tehnicilor de utilizare

a carjelor.Nevoi prior itare- Nevoia de a evita pericole;


34/45

- Nevoia de a se imbraca si dezbraca;- Nevoia de a dormi si de a se odihni.Nevoia de evita pericoleleProblema: durere, anxietate.Cauza: intreruperea continuitatii osoase.Manifestata: disconfort fizic si psihic, pozitie inadecvata, datorata

imobilizarii membrului inferior.Obiectiv:- reducerea durerii si readucerea starii de anxietate.Interventii:- il asiguram ca este necesar sa-si gaseasca o pozitie confortabila;- il asiguram ca il vom ajuta ori de cate ori considera necesar;- il asiguram ca il vom ajuta in activitatile zilnice;- in vederea inlaturarii anxietatii ii raspundem la intrebari pe inteiesul

lui folosind o voce calma si linistita;- ii explicam necesitatea aplicarii aparatului gipsat pentru vindecareafracturii cat mai repede posibil;

- creez o atmosfera odihnitoare si linistita;- manipulezcu grija instrumentarul;- port pantofi ce nu fac zgomot;- aerisesc salonul ferind bolnavul de curentii de aer;- ii explic necesitatea efectuarii unor tehnici de relaxare.Evaluare:- durerile s-au diminuat considerabil;- starea de anxitate a fost redusa.Nevoia de a se imbraca si dezbracaProblema: dificultatea, incapacitatea in a se imbraca si dezbraca.Cauza: diminuarea imobilitatii, imobilizarea in aparatul gipsat (femuro-

podal).Manifestata: neidemanarea de a se imbraca si dezbraca,anxietate.

Obiectiv:- ajutarea pacientuluiin vederea dobandirii unui grad de independenta

in a se imbraca si dezbraca in decurs de 48h.Interventii:- il ajut sa se imbrace si sa se dezbrace sigur odata cu mobilizareaactiva;- il ajut sa se incalte pe piciorul sanatos pentru a fi ferit de traumatisme;- odata cu mobilizarea activa il invat cum se poate sprijini pe carje si

deplasa pana la cuier unde poate imbraca halatul;


35/45

- in vederea schimbarii lenjeriei personale il ajut la inceput prinsprijinirea la marginea patului unde ii ofer lenjerie curata;

- ii explic necesitatea folosirii unor pantaloni de pijama putin mai maripentru ca acestea sa poata fi imbracati mai usor peste aparatul gipsataplicat piciorului stang traumatizat;

Evaluare:- pacientul deprinde tehnicile de imbracare, dezbracare si le efectueaza

cu placere in decurs de 48h.

Nevoia de a dormi si a se odihniProblema: insomnia. Cauza:durerea.Manifestata: somn agitat si insuficient.Obiectiv:- refacerea (8 ore de somn) somnului atat cantitativ cat sicalitativ.Interventii:

- in vederea obtinerii unui som calitativ si cantitativ (8 ore pe noapte)educ pacientul in vederea stabilirii unui orar de somn si de odihna;- ii explic rolul somnului si odihnei pentru refacerea organismului;- ofer pacientului inainte de culcare o cana cu lapte sau la alegere un

ceai de tei;- aerisim salonul ferindu-1 de curentii de aer;- il invata daca se trezeste devreme sa citeasca, sa asculte muzica apoi

sa se culce din nou.Evaluare:- pacientul este cooperant, se odihneste 8 ore pe noapte.


36/45

STUDIU DE CAZ

CLINIC III

Pacienta D.S. in varsta de 58 de ani, este pensionara si locuiestesingura fiind vaduva. Nu are copii, doar un nepot de la o sora. Din

interviu reiese ca a cazut pe scari prezentandu-se .la spital ei plaga,impotenta functionala, mobilitate anormala.La examinarea pacientei in camera de garda, medicul pune

diagnosticul de fractura deschisa la gamba dreapta.Pacienta acuza dureri, nu se poate folosi de carje pentru ca nu stie

sa le foloseasca si se prezinta cu un grad avansat de lipsa de igiena acorpului, fonerelor, anxietate.

In urma efectuarii Rx, EKG, examene de laborator, se practicareducerea ortopedica sub ecran TV si se imobilizeaza membrul inferiordrept in aparat gipsat femuro-podal pentru sase sapatamani.

I - 1.56m TA= 120/60 mm HG = 79 K Res iratie = 20 r/mT = 37C P = 80 b/minEKG = normal, ritm cardiacnormal; cord in limite normale

Rgx pulmonara = nu se constataleziuni pulmonare.

Examen de laborator- Hemoblobina (Hb) - 12.40;- Leucocite5200;- Glicemie - 0.88;- Uree - 0.4;- Creatinina - 0.7;- TQ- 14";- TH-1'14";- Timol - 3 uml;- USH - 20/2hCulegerea de date1. Date relativ stabile:

Nume: D, Prenume: S,varsta: 58 ani,starea civila: vaduva, ortodoxa,ocupatia: pensionara.

> Gusturi personale:- ii plac dulciurile;- sa asculte radiolul si sa priveasca la TV;- sa mearga in vizitala rude si prieteni.> Elemente biologice de sanatate:


37/45

- bolile copilariei;> Elemente rationale:- nu este alergica la alergentii de mediu, nu este alergica lamedicamente;> Reteaua de sustinere:

- se intretine de pensie fund vaduva si neavand copii.

2. Date variabile:

1= 1.56 m P = 80 b/minG = 79 K R = 20 r/minTA = 120/60 mm T = 37 C

Nu se poate deplasa - impotenta functionala si mobilitate anormala.

> Starea de igiena: 1

- prezinta un grad avansat de lipsa de igiena a corpului, fonerelor.> Dimensiuni psiho-sociala:- se teme ca nu are cine sa o ingrijeasca;- se teme sa nu fie o povara pentru sora ei.Analiza si interpretarea datelor

> Elemente de independenta: 1 = 1 .56 m

G = 79 Kg in prezent- Nu este alergica;> Dimensiunea psiho-sociala:- ii este dor de familie si prieteni; (- se teme de singuratate.> Dimensiunea cultural a:- ii place sa asculte radioul si sa priveasca la TV.> Manifestari de dependenta:- durerea;- impotenta functionala;- alterarea tegumentelor fiind intr-un grad avansat de lipsa de igiena a

corpului, fonerelor;

- anxietate.Nevoi prior itare>Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre;>Nevoia de a se imbraca si dezbraca;>Nevoia de a evita pericole.


38/45


39/45


40/45


41/45


42/45

FISA ANEXA NR.2

APARATUL GIPSAT

- gipsul (sulfat de calciu natural calcinat) are propietatea de a se intaridupa ce a fost udat cu ;

- gipsul se prepara intr-un strat foarte subtire pe fasa desfacuta careapoi se ruleaza usor strans;

- se va avea grija ca in timpul depozitarii prafului de gips sa nu sescurga de pe fasa;

- se folosesc in mod curent fesele de 10 cm., pentru atele se pot foloside 15 si 20 cm.;

- inmuierea feselor se face intr-un vas sau chiuveta, aceasta trebuie safie complet acoperita cu si nu se vor misca;

- fesele sunt bine inmuiate atunci cand din interiorul lor nu mai iesebule de aer. Acestea nu trebuie lasate mult la inmuiat pentru ca dupa10-15 minute gipsul de intareste;

- daca avem nevoie de mai multe fese la pun'em pe rand la inmuiat;- se foloseste aplicarea feselor pe piele sau dupa ce pielea a fost

acoperita cu un strat de tifon. Se pun mici pernite de vata la nivelulproieminentelor osoase, calcai, maleole;

- fesele se ruleaza repede, cu multa abilitate fara sa creeze cute si faraca segmentele osoase sa se deplaseze;

- aparatul gipsat nu trebuie sa fie prea gros dar sa fie suficient derezistent. Aceste trebuie sa prinda intotdeauna articulatia de deasupracat si pe cele dedesubtul fracturii;

- aparatul gipsat este lasat sa se usuce. Cu foarfeca de gips se face ofereastra pentru ingrijirea plagii.


43/45

FISA ANEXA NR.3

PREVENIREA ESCALELOR

Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua planundure (os si pat), ele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile.- eviarea imobilizarii;- schimbarea pozitiei se face la 2-3 ore, la nevoie mai des;- este necesara o foaie de supraveghere a escarelor in care se noteaza:

orele de schimbare a pozitiei, aspectul cutanat, zonele de masaj;- evitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp;- spalarea zilnica cu si sapun in ungerea regiunilor expuse umezelii

(pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata);

- scuturarea patului zilnic, sau ori de cate ori este nevoie;- se folosesc materiale complementare pentru prevenirea escarelor(saltele speciale, perne de diverse dimensiuni si forme, colaci decauciuc);

- se fac masaj pentru favorizarea vascularizarii in zonele comprimate;- se folosesc unguente, violet de gentiala, pansament gros, bioxiteracor,

pansamente.


44/45

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Din studiul celor trei cazuri, am ajuns la concluzia ca problemaprincipala a acestor pacienti este comunicarea, aceasta fiind consecintanecunoasterii a ceea ce va urma. La suferinta fizica s-a adaugatnelinistea, iritabilitatea, neincrederea.

De acord cu pacientii am aplicat cele mai eficiente interventiiprivind inlaturarea durerii, diminuarea anxietatii, concomitent facandu-le educatie privind tehnici de mobilizare. I-am ajutat sa se alimenteze,hidrateze, si sa-si efectueze igiena personala.

La toate acestea am pus mult suflet si m-am purtat in asa fel incatsa simta ca sunt alaturi de ei, de suferintele lor.

Am incercat sa tin locul cercurilor lor afective prin blandete,caldura, atitudine binevoitoare. In aceasta profesie, corectitudinea inaplicarea tratamentului, ordinea, punctualitatea sunt lucruri la fel deimportante ca atitudinea egala si obiectiva fata de toti bolnavii.

Comunicarea trebuie sa fie in corcordanta cu starea psihica abolnavului cu posibilitatile acestuia de intelegere, toate acesteainfluentand pozitiv evolutia bolii.

Propria mea cunostiinta a fost in permanenta judecatorul meusuprem si va fi in lupta dintre viata si moarte unde greselile pot fi uneorifatale.

"Eu nu te intreb de ce rasa esti, nici de religie ori origine, ci numaide suferintele tale; trebuie sa dau ajutorul oricarei fiinte in suferinta farasa ma mai intereseze rangul, averea, varsta, frumusetea, inteligenta saudaca este chinez sau barbar, prieten sau dusman".

SUEN SEU MO sec. al-VII-lea


45/45

BIBLIOGRAFIE

1 . LUCRETIA TITIRCA - "Breviar de axplorari functioanale si deingriiri speciale acordate bolnavului" .

2.LUCRETIA TITIRCA - "Ghid de nursing "3.LUCRETIA TITIRCA - "Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate deasistenti medicali".4.N. GORUN - "Fracturi deschise ".5.Prof. A. DENINSCHI - "Ortopedie si traumatologic ".6.Dr. M. MIHAILESCU

Dr. DASCHIEVICI - "Chirurgie pentru cadre medii - teorie sipractica ".

Fractura DFractura Deschisa La Gambaeschisa La Gamba

Documents

Transcript of Fractura DFractura Deschisa La Gambaeschisa La Gamba