FOTO: MIHAI BALOIANU · 2012-09-17 · Neagu Djuvara [i câ]iva al]ii – oamenii s-au obi[nuit s`...

4
FOTO: MIHAI BALOIANU

Transcript of FOTO: MIHAI BALOIANU · 2012-09-17 · Neagu Djuvara [i câ]iva al]ii – oamenii s-au obi[nuit s`...

Page 1: FOTO: MIHAI BALOIANU · 2012-09-17 · Neagu Djuvara [i câ]iva al]ii – oamenii s-au obi[nuit s` cumpere c`r]ile autorilor care nu i-au dezam`git niciodat`. Ace[tia vând la o carte

FOTO

: MIH

AI B

ALO

IAN

U

Page 2: FOTO: MIHAI BALOIANU · 2012-09-17 · Neagu Djuvara [i câ]iva al]ii – oamenii s-au obi[nuit s` cumpere c`r]ile autorilor care nu i-au dezam`git niciodat`. Ace[tia vând la o carte

e foarte greu s` mai g`se[ti\n lumea cultural` structuri

coerente.

De când face]i gazet`rie [i cumv` influen]eaz` scrisul?Fac gazet`rie de vreo opt ani, afost foarte ciudat pentru mine la\nceput. Am scris articole culturalemult` vreme, \ns` când am \nce-put s` scriu jurnalistic` de opinie,mai ales politic`, am scris cu marereticen]`, chiar repulsie. Am cu-noscut \n ultimii ani, scriindgazet`rie, “lumea real`”, Româniareal`, despre care aveam \nainte ono]iune fantastic`. Acum cred c`[tiu foarte bine pe ce lume tr`im [icum stau lucrurile cu adev`rat.Dup` p`rerea mea este un câ[tigpersonal, mi-am descoperit olatur` de lupt`tor, pe care nu mi-ocuno[team, c`ci eu am fost \ntot-deauna mai contemplativ [i mairezervat. Am descoperit c` pân` [i\n lumea asta brutal` [i urât` suntlucruri pentru care merit` s` lup]i.Jurnalistica este \ntotdeauna unsacrificiu pentru un scriitor. Din

punctul de vedere al scrisului crea-tiv, e o calamitate. |]i stric` mâna,\]i deformeaz` stilul. Totu[i, eucred c` acest sacrificiu merit`f`cut. Cred c` pot s` fac [i jurnalis-tic` la un nivel destul de bun. Scriu la “Evenimentul Zilei”s`pt`mânal [i am c`p`tat, scriindgazet`rie, mult respect pentru colegii mei jurnali[ti.

Cum vede]i revolu]ia electro-nic` a c`r]ilor?|n general, cultura pe hârtie, dac`lucrurile continu` s` mearg` a[a,probabil c` va disp`rea \ntr-o genera]ie, sau va deveni o ni[` cufanii ei. Nu doar ziarele, ci [ic`r]ile vor trece \n mare parte \nformat electronic. Se vor citi pereadere. Este un fenomen nou [iderutant, pentru c ,̀ dup ̀McLuhan,mediul este mesajul \nsu[i. Esteimportant pe ce cite[ti acestmesaj: TV, ziar, reader sau ta-blet`. Mediul modific` de faptmesajul. Tr`im \ntr-o lume vir-tual`, care va schimba felul de raportare la realitate. Eu citesc

LIFE INTERVIU

69Biz

Un scriitor

Odat` cu apari]ia ultimului s`u volum, “Ochiul c`prui al dragosteinoastre”, Mircea C`rt`rescu dep`[e[te pragul de o jum`tate de milionde exemplare publicate. Unul dintre cei mai aprecia]i scriitori românicontemporani duce o via] ̀\mp`r]it ̀\ntre scris [i familie. DE OANA GRECEA

ar trebui s` cå[tige din

scrisul lui

Volumul “Orbitor II” a fost pre-miat la \nceputul lunii iunie laBerlin. Este cea mai important`distinc]ie literar` interna -]ional` a anului. Ce a \nsemnatasta pentru dvs. [i cum a fostprimit premiul \n ]ar`?Premiul meu de la Berlin nu afost mediatizat aproape deloc \nRomânia. Nu a interesat preamult` lume. {tirile culturale, \ngeneral, nu mai sunt [tiri. |nlumea literar` nu a fost niciodiscu]ie despre asta. Dar nicilumea noastr` cultural` nu mai ece-a fost. Este o lume disipat` [iinvoluat` fa]` de ce a fost acum7, 8 sau 10 ani. Nu mai are uncentru, o structur`, este plecat`\n bun` parte \n internet [i cear`mas pe hârtie e aproape insig-nifiant. Practic, nu mai exist` curente, grupuri artistice. Fie-care autor e singur [i \[i g`se[tesingur debu[eele. Pentru mineeste anormal [i foarte trist. Euam crescut \n cenacluri, \n cultulprieteniei [i al solidarit`]ii \ntreautori care gândesc la fel. Ast`zi

Page 3: FOTO: MIHAI BALOIANU · 2012-09-17 · Neagu Djuvara [i câ]iva al]ii – oamenii s-au obi[nuit s` cumpere c`r]ile autorilor care nu i-au dezam`git niciodat`. Ace[tia vând la o carte

LIFE INTERVIU

70 Biz

acum adesea pe iPad, am ajuns s`fac [i lucrul `sta, de[i nu a[ fi cre-zut. Am pe iPad o mic` bibliotec`.Sigur c` aici pierzi ceea ce nostal-gicii regret` \ntotdeauna: mirosulc`r]ii, textura, paginile \ng`lbe-nite. Eu nu sunt \ns` un adversaral noului fel de citire. C`r]ile ro-mâne[ti a[teapt` la rând, vortrece [i ele pe acest format, \ntimp.

Ce se \ntâmpl` cu tirajele?|n medie, tirajele c`r]ilor tind s`scad`. La noi, dac` acum 10 aniputeam numi best-seller un romanap`rut \n 4.000 de exemplare,acum 5 ani num`rul s-a redus la2.000 de exemplare, iar azi tirajul

mediu pentru un autor român ecam de 1.000 de exemplare. Eusunt un caz special. Sunt unul din-tre autorii care au devenit un“brand”, cum se zice azi, al`turi deGabriel Liiceanu, Andrei Ple[u,Neagu Djuvara [i câ]iva al]ii –oamenii s-au obi[nuit s` cumperec`r]ile autorilor care nu i-au

dezam`git niciodat`. Ace[tia vândla o carte chiar [i peste 20.000 deexemplare. O cultur` ar trebui s`tr`iasc` prin num`rul mare de oa-meni care vând [i care câ[tig` dinarta sau meseria lor. La noi, dar [i\n alte p`r]i, se v`d doar vârfurile,ceilal]i nu câ[tig` decât foartepu]in sau nimic din scrisul lor.

{i totu[i, despre dumnea-voastr` se spune c` tr`i]inumai din scris [i o face]i de-cent. Sunt adev`rate cifrelecare se vehiculeaz` referitor laveniturile ob]inute?Din scrisul de literatur` amcâ[tigat mai ales \n ultimii cincisau [ase ani, [i \n ]ar` [i \n

str`in`tate, dar nu te po]i\mbog`]i din scris, [i a[ zice c`nici nu e bine. Important e s` ai orela]ie de \ncredere cu editura ta,[i din acest punct de vedere cuHumanitas am avut mereu rela]iiexemplare. Timp de 20 de ani nuam câ[tigat nici eu aproape nimicdin scris, am tr`it din salariul de la

facultate. Un scriitor ar trebui s`câ[tige decent din scrisul lui, darasta nu e posibil aproape nic`ieri.|n afar` scriitorii totu[i, g`sesc, edrept, tot mai greu, diversedebu[ee, \n Germania spre exem-plu tr`iesc din lecturi publice, \nSUA tr`iesc pe lâng` universit`]i, din cursuri de scrierecreativ`, la noi nu exist` niciunsistem de acest fel. Chiar [i ceicare vând mult câ[tig`, practic,doar vreo 5% din pre]ul unei c`r]i,din cauza sistemului absurd detaxe. Pu]in` lume [tie acest lucru.Scriitorul ia cea mai mic` partedin pre]ul c`r]ii sale. |n contractde pild`, ai 8% pân` la 10% dinpre]ul total al unei c`r]i. Numai c`

din ace[ti bani aproape jum`tatesunt impozite. |n afara grani]elor]`rii e foarte greu de crezut c` veiatinge 5.000 sau 10.000 de exem-plare vândute ca s` mai \ncasezi [iprocente din vânz`ri. Un autordintr-o cultur` mic` [i pu]in cu-noscut` se alege de obicei doar cuavansul, care poate merge de la

An lansare1993

Tiraj

35.000

An lansare1996

Tiraj

31.000

An lansare2010

Tiraj

35.980

An lansare2004

Tiraj

178.040

Cele mai våndute volume

Page 4: FOTO: MIHAI BALOIANU · 2012-09-17 · Neagu Djuvara [i câ]iva al]ii – oamenii s-au obi[nuit s` cumpere c`r]ile autorilor care nu i-au dezam`git niciodat`. Ace[tia vând la o carte

LIFE INTERVIU

71Biz

gent. Era cel pe care am sim]it c`nu mai pot s`-l amân la nesfâr[it.Apoi le voi face [i pe celalalte, multmai pl`cute pentru mine.

De unde v` vine inspira]ia, cumv` alege]i subiectele?Eu sunt \n principal autor de jur-nal, scriu jurnal de la 17 ani, acoloapar ideile, acolo se [i dezvolt`,acolo g`sesc [i material pentru ele.Un proiect nu este ceva care \]ivine deodat`, \ncoifat [i\mpl`to[at, \n minte. Este de obiceimai \ntâi o idee vag`. Dar la unmoment dat sim]i c` ideea astaface s` vibreze ceva puternic \ntine, c` duce undeva adânc \n tine,a[a c` merit` s` mergi pe ea [i s` o

dezvol]i. Dac` tu, scriind un romansau un poem, nu descoperi nimicnou despre tine, ai lucrat degeaba.Fiindc` pentru mine scrisul estecunoa[tere de sine. Eu scriu ca s`m` \n]eleg pe mine \nsumi. Pentrumine \n primul rând o carte estedrumul pân` la ea, e un tunel prinpropria mea minte. Biz

câteva sute la câteva mii de europentru o carte publicat`, la care ailucrat câ]iva ani. Ca autor românnu prea e[ti \n pozi]ia s` nego-ciezi. Eu am \nceput s` primescroyalties doar de câ]iva ani, de lacâteva dintre editurile din afar`.|n Germania, volumul I din “Orbi-tor” a dep`[it 10.000 de exem-plare vândute [i a avut dou` edi]ii.|n acest moment, de[i am trecutpe un palier superior cu acestedou` premii interna]ionale pe carele-am luat, \n Slovenia [i Germa-nia, [i sunt destul de cunoscut \nEuropa, cele mai multe venituri\mi vin tot din c`r]ile din Româ-nia. Dar pentru un scriitor, [i astatrebuie mereu spus, important nu

e succesul comercial, ci reputa]iade care se bucur`. Din acest punctde vedere stau bine, sunt \nc` \nascensiune. C`r]ile mele sunt tra-duse \n cam 20 de limbi [i au unreal succes mai ales \n zona nor-dic`, \n Germania, Olanda, Suediasau Norvegia. |n Italia, Spania sauFran]a mai am loc pentru cre[tere.

Ave]i vreun proiect \n lucru?Scriu iar`[i o carte serioas`, dup`câ]iva ani \n care am scris c`r]ifoarte dragi mie, dar pe care nu leconsider \ntre scrierile mele celemai importante, [i sunt emo]ionat[i nesigur pe mine. Ca de obicei,fac tot ce pot ca s` ias` o carteadev`rat`, sper ca ea s` se dezvolte[i s` capete for]`. Deocamdat` amc`p`tat \ncredere \n ea, sunt la 200de pagini, la un sfert, adic`, [i mise pare c` pân` acum e ce trebuie.Merg pe ghea]` sub]ire, trosne[tesub fiecare pas al meu, dar \nc`m` ]ine. Asta \mi d` \ncredere s`merg mai departe. Scriu pe caietemari, studen]e[ti. Scriu pentrumine \nsumi, ca [i când a[ scrie

\ntr-un jurnal. Când m` hot`r`scs` \ncep un proiect, ceea ce esteextraordinar de greu pentru mine,scriu constant, pot s` scriu aproa-pe 200 de pagini pe an. Dup` ceam terminat “Orbitor” am ezitattimp de patru ani \ntre trei pro-iecte. Pân` la urm` l-am ales pe celmai greu, pentru c` era cel mai ur-

An lansare1994

Tiraj

30.000

An lansare2012

Tiraj

11.000

An lansare2007

Tiraj

21.964

An lansare2002

Tiraj

20.000

Sursa: Editura Humanitas