FI TIP DE PROIECT

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIOARA FACULTATEA DE ECONOMIE I DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

DISCIPLINA: MANAGEMENTUL PROIECTELORAN UNIVERSITAR: 2014-2015PROIECT

TITLU PROIECTSTUDENT (GRUPA):Laurentiu Brihan

Grupa 1

1. INFORMAII GENERALETITLUL PROIECTULUI:BENEFICIARUL (APLICANTUL): Direcia Regionala de Drumuri i PoduriARIA TEMATIC:

programul operaional: POR axa prioritar: 2. Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport domeniul de intervenie: 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane, inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura operaiunea se va completa cu operatiunea aferenta domeniului de interventie selectat (daca e cazul)LOCAIA PROIECTULUI:

regiunea: Regiunea de Vest

judeul: Timis2. DESCRIEREA PROIECTULUI2.1. Scop i obiective

Scop: Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale de transport. Obiective: 1. Imbunatatirea calitatii drumurilor nationale 2. Disponibilitatea unui numar de 35 de locuri de munca pentru ingineri, specialisti in domeniu si muncitori necalificati.3. Achizitionarea unui numar de 10 utilaje noi si materiale de constructii

2.2. Justificarea proiectului Acest proiect are ca scop reabilitarea drumului national 6 pe o distanta de 73 de kilometri, intre localitatea Timisoara si Cenad. DN 6 este un drum naional din Romnia, care leag capitala Romniei de municipiul Timioara i de grania cu Ungaria, terminndu-se la Cenad. DN6 trece prin Alexandria, Roiorii de Vede, Craiova, Filiai, Caransebe i Lugoj. n total, DN6 tranziteaz 8 judee: Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedini, Cara Severin i Timi.Lungimea total a DN 6 este de 639km.DN 6 este unul dintre cele 7 drumuri naionale care pornesc din Bucureti ctre principalele zone ale Romniei. n primele opt luni ale anului, n judeul Timi, au avut loc cinci accidente rutiere la treceri la nivel cu calea ferat, soldate cu ase victime. Statistic, n Romnia, n fiecare an, se produc cel puin 200 de accidente ca urmare a coliziunilor dintre garnituri de trenuri aflate n micare i autovehicule, iar peste 20 de persoane i pierd viaa anual n urma impactului. Nu mai puin de cinci treceri la nivel cu calea ferat. Asta ntlnesc oferii care circul pe singura osea ce leag capitala Banatului de vestul Europei. Nu ar fi nicio problem dac acestea nu ar prezenta riscuri. Cel puin n dreptul localitii Becicherecu Mic, conductorii auto se expun atunci cnd trec peste liniile ferate, vizibilitatea fiind redus din cauza vegetaiei. Aici nu exist nici semafor i nici bariere. i asta pentru c, legislaia n vigoare, veche de 12 ani, nu i impune administratorului de cale ferat s foloseasc un anumit tip de semnalizare pe drumuri intens circulate, cum este DN6, Timioara - Cenad.

Acest drum este unul foarte circulat, fiind singura poarta spre U.E. din Timis. Sute de masini si camioane ies si intra zilnic din tara pe acest drum, iar avand in vedere fluxul mare de autovehicule consideram ca este necesar sa avem un drum pe masura, pentru a avea un trafic fluid, fara blocaje si incidente. O statistica facuta de cei de la politia de frontiera ne arata ca in timpul sarbatoriilor sau al concediilor numarul celor care folosesc acest drum creste substantial: Cltori romni la intrarea n tara: 5.400 de persoane cu peste 2.500 mijloace de transport; la ieirea din ar: 2 500 de persoane cu peste 1.300 mijloace de transport;

Cltori strini la intrarea n ar: 5.100 de persoane cu peste 1.800 mijloace de transport; la ieirea din ar: 2.300 de persoane cu peste 800 mijloace de transport.Evolutia traficului pe DN6

Prin acest proiect dorim sa imbunatatim nivelul infrastructurii acestui drum national, beneficiarii fiind atat cetatenii tarii noastre cat si cetatenii straini care vor intra sau iesii din tar ape aceasta ruta. Avand in vedere cele mentionate mai sus, consideram necesara si utila realibitarea acestui drum national.

2.3. Contextul proiectului n anul 2004, lungimea total a reelei drumurilor publice din Romnia a fost de 79.454 km, distribuia acestora fiind relativ uniform pe ntreg teritoriul rii, cu excepia regiunii Bucureti-Ilfov, care dispune de o densitate mai mare a drumurilor publice.

n anul 2004, din totalul de 79.454 km (reea naional exclusiv stradal), 15.712 km (19,8%) erau drumuri naionale i 63.742 km erau drumuri judeene i comunale. Din punct de vedere al gradului de modernizare reeaua rutier public (ntreaga infrastructur rutier accesibil ntregii populaii; reeaua rutier public este alctuit din drumuri naionale, drumuri judeene i drumuri comunale) deine 26,3% (20.880 km) drumuri modernizate, 24,4% (20.200 km) drumuri cu mbrcmini uoare rutiere i 48,3% (38.374 km) drumuri pietruite i de pmnt. Drumurile naionale constituie partea cea mai important din punct de vedere al capacitii, pe ele desfurndu-se cca. 70% din traficul rutier.

Reeaua de autostrzi, care msura la sfritul anului 2004 doar 211 km, este sub-dezvoltat att n comparaie cu media comunitar, ct i cu reelele din noile state membre (Ungaria 448 km, Polonia 398 km, Cehia 517 km). n conformitate cu politicile europene de transport, cererea de autostrzi va crete n Europa Central i de Est i implicit i n Romnia, unde reeaua romneasc nu va putea satisface necesitile de tranzit i de trafic intern. Astfel incat din decembrie 2013, se afl n folosin 632,8km de autostrad. Traficul rutier nregistreaz o cretere susinut: media zilnic anual vehicule standard, n anul 2000, a fost de 6.500 i va atinge nivelul de 11.019 vehicule standard n 2013. Trebuie menionat faptul c n prezent Romnia nu are nici o legtur la nivel de autostrad cu reeaua de autostrzi din Uniunea European. RETEAUA DE DRUMURI DIN ROMNIA

Calitatea infrastructurii rutiere (capacitate, riscul de accidente, planeitate, impact asupra mediului) i foarte slaba dezvoltare a reelei de autostrzi nu fac fa creterii rapide a cererii generate de traficul intern i de tranzit i nici nu respect cerinele comunitare. n ceea ce privete viitoarea reea TEN-T pe teritoriul Romniei, conform angajamentelor asumate n negocierile la Capitolul 9 Politica n domeniul transporturilor, cu privire la reabilitarea viitoarei reele rutiere TEN-T, aceasta constituie o prioritate de prim rang.

Prin urmare, pn la data de 1 ianuarie 2007, pe aceast reea, se vor finaliza lucrrile de reabilitare, astfel nct, ncepnd cu aceast dat s fie permis accesul vehiculelor cu mase i dimensiuni conform Directivei 96/53 (11,5 tone/osie simpl). n prezent, 34,22% din viitoarea reea rutier TEN-T (total TEN-T 4.604,6 km, inclusiv autostrzi) de pe teritoriul Romniei a fost reabilitat pentru a permite traficul acestor vehicule, urmnd a se executa lucrri i pe restul reelei (3.030,9 km).

Dei n perioada 1995-2004, reeaua drumurilor publice modernizate din Romnia a nregistrat creteri, densitatea drumurilor publice (33,3 km/100 km2 n 2004) continu s fie foarte sczut comparativ cu media rilor UE (116 km/100 km2 n 2002) sau chiar cu unele dintre noile state membre (79,9 km/100km n Polonia).

Din reeaua de drumuri naionale n lungime de 15.712 km, 90,5% au mbrcmini moderne, 7,7% mbrcmini asfaltice uoare i 1,7% sunt pietruite i de pmnt. Din totalul reelei de drumuri naionale, 1,4% reprezint autostrzi (211 km n 2004), 37,3% drumuri europene (5.868 km), restul fiind drumuri naionale principale i secundare. O mare parte din drumurile naionale deschise traficului internaional, cunoscute i sub denumirea de drumuri europene, nu corespund condiiilor prevzute n Acordul european referitor la cele mai importante artere de trafic internaional (AGR), 60,16% din lungimea drumurilor naionale avnd durata de exploatare depit n anul 2003.

Cea mai mare parte a operatorilor de transport marf i persoane sunt operatori privai, ponderea prestaiilor realizate de sectorul privat fiind de cca. 83%.

n anul 2004, au fost transportate pe cile rutiere 294.221 mii tone marf (din care 12.470 mii tone n trafic internaional i 34 mii tone n trafic de tranzit), respectiv 37,2 miliarde t-km, valoare situat mult sub media rilor UE (50,2 miliarde t-km). Transportul rutier de persoane a nregistrat 216.524 mii pasageri (9,4 miliarde pasageri-km) - transport interurban i internaional, din care 4.050 mii pasageri n trafic internaional.

n ultimii ani, parcul de autovehicule s-a mbogit cantitativ i calitativ, datorit noilor legi privind protecia mediului si datorit creterii cererii. n 2004, n Romnia erau nregistrate 3.225,4 mii autoturisme, 43,1 mii autobuze/microbuze i 482,4 mii autovehicule pentru transportul de marf. Totui, parcul de camioane este redus fa de media comunitar (n 2001, 20 camioane/1000 locuitori n Romnia fa de 64 de camioane/1000 locuitori n UE) sau noile state membre (31 camioane/1000 locuitori n Cehia, 37 camioane/1000 locuitori n Ungaria, 51 camioane/1000 locuitori n Polonia), precum i fa de celelalte state candidate (39 camioane/1000 locuitori n Bulgaria)19. n schimb, rata de nnoire a parcului de camioane este destul de ridicat (camioane nregistrate pentru prima dat/numr total de camioane): 9,4% n Romnia fa de 8,3% media comunitar sau 9,0% n Ungaria.

O preocupare major n ceea ce privete transportul rutier o constituie dezvoltarea durabil i diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimic sau fonic. Ca urmare, normele de omologare pentru autovehicule i de inspecie tehnic periodic au fost aliniate la prevederile n domeniu din UE.

Reeaua rutier a Romniei2.4. Activitile proiectului (descrierea detaliat): tipurile de activitati si subactivitati necesare pentru realizarea proiectului (constructii, achizitii, publicitate etc.)

1.Activitatea de management de proiect presupune formarea unei echipe compuse din manager de proiect, responsabil cu constructia, responsabil cu publicitatea, echipa care se va ocupa de coordonarea activitatilor proiectului.2.Activitatea de achizitiiNr. Crt.Denumire echipamentCantitatePret unitarPret total

1.Freza de asfalt1442.493 lei442.493 lei

2.Finisor asfalt1247.252 lei247.252 lei

3.Betoniera1161.772 lei161.772 lei

4.Incarcator frontal1171.140 lei171.140 lei

5.Cilindru compresor1235.993 lei235.993 lei

6.Cilindru compactor1120.546 lei120.546 lei

7.Autocamion basculant1356.692 lei356.692 lei

8.Taietor beton162.732lei62.732lei

9.Buldoexcavator1170.863 lei170.863 lei

10.

Masina pentru marcaje rutiere125.040 lei25.040 lei

3. Activitate de constructii Acest proiect are ca scop reabilitarea drumului national 6 pe o distanta de 73 de kilometri, intre localitatea Timisoara si Cenad.

Importana construciei:

Categoria de importana a construciei este categoria C, adic construcie de importana normal.4. Activitate de informare si publicitate a proiectului

-amplasare pancarde

-conferinte la lansarea si finalizarea proiectului

2.5. Rezultatele proiectului (enumerate i indicatori de msurare) - corelarea rezultatelor cu obiectivele1. Rezultat: O echipa formata din specialisti

2. Rezultat:

3. Rezultat: Un drum reabilitat pe o distanta de 73 de kilometri

4. Rezultat: 2 conferinte de presa, la inceputul si finalul proiectului;

5 pancarde amplasate 2.6. Beneficiarii proiectului (se vor descrie i cuantifica, pe ct posibil, beneficiarii direci i indireci) Direcia Regionala de Drumuri i Poduri este unul dintre beneficiarii directi, fiind cel care a aplicat pentru proiect si va beneficia de fonduri nerambursabile in vederea realizarii obiectivelor propuse.

Grupul tinta pentru acest proiect este format din persoanele care folosesc acest tronson pentru diverse activitati sau interese personale.

Realizarea acestui obiectiv prezint avantaje:

-tehnice

-economice

-sociale;ntruct se reduc timpii de parcurs; costurile de exploatare a vehiculelor; reducerea accidentelor; poluarea prin eliminarea circulaiei lente i a ntreruperilor datorit faptului ca laimea platformei este mai mare; sporete gradul de confort al populaiei pentru ca se diminueaz poluarea mediului n interiorul localitilor (noxe mai putine, zgomot mai mic) i nu n ultimul rnd ajut la accelerarea dezvoltrii socio-economice a zonei, ca urmare a capacitii unui drum cu elemente geometrice superioare celui existent.

Furnizorii fac parte din categoria beneficiarilor indirecti, ei avand beneficii in urma nevoilor constructorilor de materiale si echipamente necesare reabilitarii drumului.

De asemenea cei care au nevoie de un loc de munca fac parte din beneficiarii indirecti deoarece in urma unui astfel de proiect se creaza un numar important de locuri de munca. Benefic. Indirecti: furnizorii, membrii echipei, crearea locurilor de muncaBeneficiari directi: aplicantul si grupul tinta

Beneficiari indirecti: alte grupuri afectate de implementarea proiectului

3. MANAGEMENTUL PROIECTULUI

3.1. Echipa de proiect (numr, competene, responsabiliti n cadrul proiectului)Nr. Crt.ResponsabilNr. PersoaneCompetenteResponsabilitati

1.Manager Proiect1-Studii superioare, de preferat in

domeniul de

activitate pentru

care se

implementeaza proiectul.-Cursuri de Project

Management.-Cunostinte limbi

straine: engleza,

nivel avansat si

eventual o alta

limba de circulatie

internationala

(franceza,germana).

-capacitate de

concentrare, analiza

si sinteza;

-capacitate de

previziune a

evenimentelor; -Coordoneaza activitatile din cadrul proiectului supervizand direct echipele tehnice,consultantii si alti colaboratori implicate. - Pregateste bugetul si cash-flow-ul proiectului pentru contractele finale in conformitate cu propunerea inaintata

-Face propuneri de

imbunatatire a stilului de

lucru pentru a maximiza

eficienta atingerii obiectivelor propuse.

2.Responsabil cu

constructia1- Studii

superioare in

domeniul

constructiilor-Capacitati de

analiza si sinteza

-Atentie, profesionalism, constiinciozitate

-Organizeaza lucrarile pe santier;

-Verifica planurile de

executie si propune solutii constructive pentru rezolvarea neconformitatilor

identificate si tehnologii;-Studiaza detaliile de

proiectare si

documentatia

tehnica necesara pentru

lucrarile de constructie;-Urmareste executia

lucrarilor pe santier din

punct de vedere al

cantitatii, calitatii, si

respectarii termenelor de

executie;

3.Responsabil cu

publicitatea1-Studii superioare

-Operare PC:

MS Office,

editare

grafica(Corel,

Adobe)

-Cunoasterea pietei

-Pregatirea de

materiale si

rapoarte.

-Asigura relatiile publice

si promovarea

publicitara

-Identificarea solutiilor optime de promovare-Utilizarea resurselor

existente exclusiv in

interusul proiectului

4.Responsabil financiar1-studii universitare n domeniul tehnic /economic/juridic/administratie publica;- cunostiinte de management- calitati si aptitudini manageriale- Cunoaterea procedurilor de achiziii publice prin SEAP-particip la intlnirile de lucru ale echipei de

implementare

- particip la analizele lunare privind stadiul de implementare;- ntocmete i transmite catre Coordonatorul proiectului, conform instruciunilor emise i ori de cte ori este nevoie i au loc modificri, lista achiziiilor publice planificate n anul curent (N) de implementare a proiectului;

- asigura buna accesibilitate a fiecrui dosar de achiziii generat din implementarea proiectului;

-elaboreaz rapoarte proprii de activitate, timesheet-uri/fie de pontaj individuale; execut orice alte dispoziii primite de la managementul ce are legtur direct cu activitile din proiect.

3.2. Metodologia de implementare (sub aspect managerial i tehnic)managementul prin proiecte, obiective si bugete definire + alegerea si motivarea alegerii uneia dintre cele 3 metode de implementare a proiectului Managementul prin obiective poate fi definit, ca un instrument managerial axat pe

determinarea riguroasa si derivarea obiectivelor pana la nivelul posturilor si

executantilor implicati nemijlocit in stabilirea lor si corelarea recompenselor/sanctiunilor cu gradul de realizare a acestor obiective.

Managementulprin proiecte este o modalitate specifica de adaptare a managementului in amploarea si ritmul actual de manifestare a progresului stiintifico-tehnic.Proiectul este ansamblul unor activitati, de natura diferita, a caror realizare urmareste indeplinirea cu succes a unei misiuni complexe, cu o specificitate ridicata.

Managementulprin proiecte are o durata de actiune limitata si este conceput in vederea solutionarii unor probleme complexe, cu un caracter inovational, care implica aportul unei largi game de diversi specialisti.

Managementul prin bugete reprezinta unul dintre cele mai intens utilizate sisteme de management ale ultimelor decenii. Considerat de catre majoritatea specialistilor in

domeniu a fi un instrument de managemet extrem de valoros, bugetul reprezita expresia financiara a dimensionarii obiectivelor, veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor unei

organizatii, ce permite evaluarea eficientei economice prin compararea rezultatelor cu

nivelul bugetat al acestora

Pentru acest proiect se va alege metoda managementului prin

3.3. Riscuri (categorii, evaluare, msuri de atenuare a efectelor) identificarea categoriilor de riscuri care pot afecta implementarea sau realizarea proiectului + masuri de atenuare sau prevenire a acestora minim 3 categorii de riscuri1. Risc natural2. Risc de furnizori/aprovizionare3. Risc tehnic sau tehnologic4. Risc economic5. Risc financiarRiscul natural este o funcie a probabilitii apariiei unei pagube i a consecinelor probabile, ca urmare a unui anumit eveniment, fiind neles ca msur a mrimii unei ameninrinaturale. Cu alte cuvinte, riscul este dat de nivelul ateptat al pierderilor n cazul producerii evenimentului natural ateptat. Riscul este n funcie de hazard i vulnerabilitatea elementelor de risc, n condiiile expunerii lor. Elementele de risc fiind oamenii, cldirile, terenurile cu diferite folosine, infrastructura, serviciile etc.

Riscul tehnologic rezulta din neindeplinirea modernizarilor, inovatiilor in domeniul productiei. Se concentreaza pe aspecte cum ar fi : fiabilitatea si estetica produselor sau tehnologiilor de fabricatie, eficacitatea sistemului informatic in productie.

Riscul economic sau de exploatare exprima incapacitatea firmei de a se adapta la timp i cu cele mai mici costuri la variaiile mediului economico-social i reflect variabilitatea rezultatului economic n funcie de condiiile de exploatare. Aceasta nesiguran asupra rezultatelor financiare, provine de la faptul ca nici veniturile i nici costurile ce detremin aceste rezultate nu sunt sigure. Riscurile financiare sunt riscurile de credit, de rata a dobanzii, de schimb valutar, de lichiditate si de re-investitie.

Capitalul mprumutat de ctre o firm genereaz pentru aceasta un cost fix cudobnzile,

nivelul acestora nedepinznd de rentabilitatea degajat de ntreprindere. Din acest

motiv,se poatespunecstructura financiardetermin pentru firmun anumit

risc,respectivnesiguranaobineriiunuirezultatdeexploataresuficientpentru acoperirea

costului surselormprumutate. Acest tipde risccu carese confrunt firma poart

denumirea de risc financiari reflect variabilitatea indicatorilor de rezultate caurmare a

modificrii structurii financiare a ntreprinderiiRiscul de aprovizionare este reprezentat de riscul de a nu putea aproviziona continuu procesul de productie cu materii prime, materiale, combustibil, energie.

4. DURATA ACTIVITILOR (grafic Gantt) se completeaza graficul gantt cu activitatile stabilite anterior si se aloca perioade de timp pentru fiecare tip de activitateNr.

crt

Activitate/ subactivitate

Poziia/ persoana responsabil cu implementarea activitii

Anul 1Anul 2Anul.

Luna 1Luna 2Luna 3Luna 4Luna 5Luna 6Luna 7Luna 8Luna 9Luna 10Luna 11Luna 12Luna 1Luna 2Luna 3Luna 4Luna 5Luna 6Luna 7Luna 8Luna 9Luna 10Luna 11Luna 12Luna 1Luna ..

1Activitate de

Management de proiectManager de proiect

2Activitatea de achizitiiResponsabil financiar

3Activitatea de constructiiResponsabil cu constructia

4Activitatea de PublicitateResponsabil publicitate

5. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI (cum va continua proiectul i cum i va menine impactul dup ncetarea finanrii aspecte instituionale i financiare)

6. PUBLICITATEA PROIECTULUINr.crt.Activitatea de informare i publicitateDurata estimat/ PerioadaCosturi estimate

1

2

....

7. CONCORDANA CU POLITICILE UE I LEGISLAIA NAIONAL

(principiul poluatorul pltete, dezvoltarea durabil, egalitatea de anse) definirea celor 3 principii + modul in care proiectul respecta fiecare principiu (daca e cazul)8. BUGETUL PROIECTULUINr. crt.Denumirea capitolelor i subcapitolelorCheltuieli neeligibileCheltuieli eligibileTOTALTVA*

12345=3+46

1CAPITOL 1

Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului

1.1Achiziionarea (exproprierea) terenului

1.2Amenajarea terenului

1.3Amenajarea pentru protecia mediului

TOTAL CAPITOL 1

2CAPITOL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare obiectivului

2.1Alimentare cu ap, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electric, telecomunicaii

2.2Cheltuieliaferente racordrii la reelele de utiliti

TOTAL CAPITOL 2

3CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic

3.1Studii de teren (geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice i de stabilitate a terenului)

3.2Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaii de construcie

3.3Proiectare i inginerie

3.4Consultan

3.5Asisten tehnic

TOTAL CAPITOL 3

4CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investiii

4.1Construcii i instalaii

4.2Utilaje i echipamente specifice i funcionale

4.3Dotri de specialitate

TOTAL CAPITOL 4

5CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli

5.1Organizare de antier

5.1.15.1.1. Lucrri de construcii i instalaii aferente organizrii de antier

5.1.25.1.2. Cheltuieli conexe organizrii de antier

5.2Comisioane, taxe i cote legale

5.3Cheltuieli diverse i neprevzute

TOTAL CAPITOL 5

6CAPITOLUL 6

Cheltuieli aferente implementrii proiectului

6.1Cheltuieli de publicitate i informare

6.2Cheltuieli de audit

TOTAL CAPITOL 6

ITOTAL cheltuieli

IIAlte cheltuieli neeligibile

IIITOTAL GENERAL (I+II)

9. SURSE DE FINANARENR. CRT.SURSE DE FINANAREVALOARE

(RON)

IValoarea total a proiectului, din care:= a + b + c

aValoarea neeligibil a proiectului

bValoarea eligibil a proiectului

cTVA

I IContribuia proprie n proiect, din care:= a + b + c

aContribuia solicitantului la cheltuielile eligibile

bContribuia solicitantului la cheltuielile neeligibile

cAutofinanarea proiectului

iiiTVA

IVAsisten financiar nerambursabil solicitat= I b II a II c

n care:

I Valoarea total a proiectului = Valoarea neeligibil a proiectului + Valoarea eligibil a proiectului + TVA

II Contribuia proprie n proiect = Contribuia solicitantului la cheltuieli eligibile + Contribuia solicitantului la cheltuieli neeligibile + Autofinanarea proiectului**Autofinanarea proiectului se va calcula numai n cazul proiectelor generatoare de venit