forme turism

Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”Facultatea de Relaţii Economice

Internaţionale Braşov

Cursuri online

TEMA 6

FORME DE TURISM

Obiective

Cunoaşterea tipologiei voiajelor

Conţinut

6.1 Tipologia voiajelor

6.1. TIPOLOGIA VOIAJELOR

Conform Organizaţiei Mondiale a Turismului există următoarele modalităţi de clasificare, astfel:

1. după originea turiştilor: 1.a. turism intern, se desfăşoară în interiorul

graniţelor unei ţări contribuind la formarea PIB-ului din sectorul serviciilor;

1.b. turism internaţional, se desfăşoară în afara graniţelor ţării de provenienţă a turiştilor, contribuind la echilibrarea balanţei de plăţi. Această formă de turism se poate subdivide în plecări ale turiştilor autohtoni peste graniţă şi sosiri ale turiştilor străini în ţară;


2. după modalitatea de angajare a prestaţiei turistice, turismul poate fi: organizat, organizat parţial şi pe cont propriu;

2.a turism organizat, se practică în grupuri sau colective de turişti individuali;

Necesitatea cunoaşterii şi cuantificării fenomenului turistic.


2.b turism organizat parţial, presupune desfăşurarea unei părţi din activităţile turistice în grup, dar oferă individului posibilitatea desfăşurării unui program liber;

2.c turism pe cont propriu, este caracterizat de deplina libertate a turistului în ceea ce priveşte condiţiile de călătorie şi sejur.


3. după gradul de mobilitate a turistului putem vorbi de:

3.a. turism itinerant sau de circulaţie, caracterizat prin mobilitate ridicată;

3.b. turism de sejur, caracterizat prin mobilitate redusă, petrecerea vacanţei într-o singură locaţie, indiferent de durată. Acesta poate fi, după durată, pe termen scurt, mediu şi lung sau rezidenţial:


turismul de distanţă mică este sensibil la factorii de climă, fiind afectat de sezonalitate;

turismul de distanţă medie, care se practică predominant în scop cultural şi curativ;


turismul de distanţă mare, care se desfăşoară pe teritoriul unei ţări sau continent sub forma circuitelor turistice. Această formă de turism se adresează persoanelor cu venituri ridicate, preţurile acestui tip de serviciu fiind mari.


4. după periodicitatea de manifestare a cererii şi după modul de desfăşurare a ofertei turistice, turismul poate fi: continuu sau permanent, sezonier şi ocazional, din punctul de vedere al particularităţilor funcţionării infrastructurii operatorului de turism;


5. după mijloacele de transport folosite pentru călătoria turistică, formele de turism sunt: pedestru, rutier, feroviar, naval, aerian;


6. după motivaţia călătoriei, formele de turism sunt: de recreere şi de agrement, vizite la rude şi prieteni, motive profesionale şi afaceri, deplasări oficiale, de stat, turism din motive medicale, turism religios / pelerinaje, turism cultural, de afaceri şi alte motivaţii;


6.a turism de recreere, ce are ca scop satisfacerea trebuinţelor de recreere ale populaţiei, desfăşurându-se în timpul liber;


6.b turism din motive medicale, este o formă veche de practicare a turismului, practicată în special de persoane vârstnice cu posibilităţi financiare;

6.c turism cultural, are drept scop vizitarea obiectivelor turistice din ţară şi străinătate, individual sau în grup;


6.d turism profesional (de afaceri), este practicat în interes de serviciu sau în interes individual de către oamenii de afaceri ce desfăşoară activităţi economice şi sociale.

Din combinaţia tipurilor anterioare de turism rezultă turismul polivalent, plurimotivaţional.


7. după caracteristicile socio-economice ale turiştilor, distingem:

7.a. turism particular, privat, pentru persoanele cu venituri mari; uneori se identifică cu turismul de lux;


7.b turism social, subvenţionat, destinat persoanelor defavorizate cu venituri modeste.


8. În prezent, în practica turistică internaţională şi mai recent în ţara noastră s-au produs mutaţii ale circulaţiei turistice în sensul diversificării formelor de turism, apărând o nouă posibilă clasificare a turismului după mediul de destinaţie: turismul rural şi urban.

8.a. Turismul rural presupune petrecerea timpului liber în spaţiul rural, în structuri de primire rustice, gospodării ţărăneşti, hanuri, campinguri, pensiuni agroturistice, sate de vacanţă etc.


8.b.Turismul urban se referă, în general, la petrecerea timpului liber şi a vacanţelor în oraşe pentru vizitarea acestora şi / sau desfăşurarea unor activităţi culturale diverse.


Turismul rural reprezintă una din cele mai eficiente soluţii de armonizare a turismului cu exigenţele protejării mediului şi dezvoltării durabile. În cadrul turismului rural cazarea se face în gospodăria ţărănească (pensiune), fermă agroturistică şi echipamente turistice de factură generală (hanuri, popasuri, cabane rustice).

Agroturismul presupune şederea în gospodăria ţărănească, consumul de produse agricole şi participarea într-o anumită măsură la activităţile sociale, de grup, ale gospodăriei ţărăneşti. Această formă de turism a căpătat amploare în ultimul deceniu.

Expresii şi concepte cheie

Turism intern și internațional Turism organizat Turism itinerant Turism de sejur Turism urban Turism rural

Bibliografie

Cristureanu Cristiana, Economia și politica turismului internațional, Casa Editorială pentru Turism și Cultură Abeona, București, 1992

Cristureanu Cristiana, Strategii și tranzacţii în turismul internaţional, Editura C.H.Beck, București, 2006

Draica Constantin, Turismul internațional : Practici de elaborare și distribuție a produsului turistic, Editura All Beck, București, 2003

Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Ediția a- III-a, București, 2005

Turcu Vasile, Morariu Daniela, Weisz Janeta, Turism internaţional-concepte, realităţi, politici, Editura Eurostampa, Timișoara, 2003

forme turism

Documents

Transcript of forme turism