Forme hibride ale civilizatiei romanesti la mijlocul sec XIX

Romanii s-au aratat preocupati de intelegerea dezvoltarii culturale ca fenomen dublu:pe de o parte ca expresie a unor trasaturi spirituale proprii,iar pe de alta parte ca expresie a interactiunii cu alte culturi si a influentelor suportate din partea acelora care au marcat istoria lor.

Orient si Occident sunt doi termeni care devin concepte culturale si identitare odata cu confruntarile dintre civilizatii pe care le deschid marile descoperiri geografice.Continutul celor doi termeni nu este insa univoc,ci incarcat de sensuri in care se tes si conlucreaza numeroase variabile:istorice,culturale,geografice,politice,religioase.

Toata civilizatia creatoare sta intr-o singura sintagma:aptitudine creatoare.Ridicat deasupra mediului,dominandu-lprin stapanire de sine,prin curaj,prin rabdare si initiativa,occidentalul e spirit activ mai inainte de toate.El preface ambianta ,sfinteste locul, caruia ii impune legea si ideea sa si care il asculta docil si invins.In asemenea conditii filosofia occidentala nu poate fi alta decat una voluntarista,individualismul fiind idealul suprem al occidentalului.

Psihologia orientalului este exact contrara. Deobicei ea se reduce la o resemnare pasiva.Daca occidentalul se impune mediului,orientalul se supune.Fatalismul si constatarea acestei acestei asezari prestabilite si pe care vointa omului e prea slaba sa o indrepte,i se pare singura solutie. Filosofia vietii orientale este supunerea,resemnarea la fortele care ne depasesc si pe care nu le putem schimba,ci doar imblanzi prin ascultare.

La mijlocul secolului al XIX lea civilizatia romaneasca preia elemente din cultura si civilizatia occidentala,acestea coexistand cu forme ale orientalului,date de contextul istoric,avand in vedere domniile fanariote.Formele hibride devin si sursa de inspiratie pentru scriitorii romani,cel mai reprezentativ fiind Vasile Alecsandri.

Vasile Alecsandri a fost un poet,prozator si dramaturg care a ramas in istoria literaturii romane.El se naste la Bacau intr-o familie boiereasca care reuseste sa-i dea o educatie aleasa in tara apoi la Paris.Dramaturgul are un rol hotarator in formarea si dezvoltarea teatruluui national, prin alcatuirea unui repertoriu romanesc,prin scrierea primelor piese originale si prin formarea gustului publicului pentru teatru.Scrie vodeviluri,comedii de moravuri(ciclul Chiritelor) si drame.Mare parte din scrierile sale au caracter satiric si critic impotriva moravurilor sociale si politice ale vremii.

“Chirita in provintie”face parte din “ciclul chiritelor” si are ca tema demascarea parvenitismului, a snobismului si a abuzurillor administratiei.La nivelul operei se creeaza un conflict principal intre familia Barzoi,Chirita reprezentand falsul progres, iar sotul sau pastran o atitudine conservatoare, si tanarul cuplu de indragostiti,Luluta si Leonas,care aduc un suflu nou,venind cu idei noi,progresiste.Acest conflictse realizeaza gradat intr-o actiune complicata cu elemente pline de neprevazut, cu travestiri neverosimile si quiproquo.

Chirita este un personaj ridicol prin contrastul dintre aparenta si esenta;astfel,prin conturarea portretului sau moral,Alecsandri critica o serie dintre aspectele epocii:incultura, imitarea cu orice pret a modei,cosmopolitismul,negarea traditiei.Grigore Barzoi vine in completarea portretului famillial prin trasaturi ca:lipsa de educatie si de cultura precum si de personalitate,el fiind un loial supus al sotiei sale,care doreste a-l imbraca nemteste.Abaterile de la moralitate ale ispravnicului sunt sintetizate in modalitatea ingennioasa de a scoate bani de la impricinati:un curcan este cumparat de solicitant in anticamera cancelariei si oferita ca plocon ispravnicului,astfel incat,dupa scurt timp,pasarea a fost vanduta de 57 de ori.

Chirita ramane un personaj autohton tipic epocii de dupa 1848 dar si a alte vremuri marcate de parvenitism.Prin aceasta “doamna pretioasa si ridicola”Alecsandri realizeaza expresia comica a “formelor fara fond” inaintea formularii lui Titu Maiorecu.

La polul opus este prezentat cuplul romantic:Luluta si Leonas,care sunt prezentati ca fiind doi tineri cinstiti si indragostiti,reprezentand ideile noi si progresiste.Acest cuplu mai are rolul de a scoate in evidenta,cu cjutorul antitezei,carcaterul Barzoienilor.Din grupul taranilor,care apar ca personaj colectiv,se desprinde Ion,feciorul din casa familiei Barzoi,care, comenteaza cu bunul simt si ironia omului simplu moda si tertipurile stapanilor sai.

Referindu-se la comediile lui Alecsandri,in special la ciclul chiritelor,Calinescu afirma ca:”acestea ilustreaza un amestec de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman.de ieturi patriarhale si de inovatii de lux occidental care constituie un lucru inedit pentru ochiul de azi.”