Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

49
Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2 STRUCTURĂ PROGRAM FORMARE

description

Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2. STRUCTURĂ PROGRAM FORMARE. ÎNVĂŢAREA INTERDISCIPLINARĂ; DEFINIRE ŞI MOD DE REALIZARE. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Page 1: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii

Ziua 2STRUCTURĂ

PROGRAM FORMARE

Page 2: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

ÎNVĂŢAREA INTERDISCIPLINARĂ; DEFINIRE ŞI MOD DE REALIZARE

Page 3: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Monodisciplinaritea este definită “acţiunea de a aborda un proiect sau de a rezolva o problemă prin limitarea la datele unei singure discipline (Legendre,1993, p. 8) apud Ciolan (2008, p.121).

Există integrare în cadrul unei discipline?

Monodisciplinaritatea

Page 4: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Integrarea multidisciplinară presupune juxtapunerea unor conţinuturi diverse, uneori fără relaţii aparente între ele.

Aceasta rezultă ca o simplă agregare a diferitelor discipline care păstrează neschimbate punctele lor de vedere specifice. Ele dezvoltă legături care nu sunt interactive, ci mai degrabă cumulative şi pot lucra împreună pentru a crea o imagine mai complexă a realităţii întrucât obiectul de cercetare poate dezvălui mai bine diferitele sale caracteristici atunci când este examinat de perspective diferite.

Multidisciplinaritatea, (pluridisciplinaritatea)

Page 5: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Integrare complementară: integrarea se realizează prin corelaţiile care se stabilesc între două discipline înrudite (socio-umane) sau din aceeaşi arie curriculară

Integrare paralelă: corelaţii între discipline, care nu fac parte din acelaşi grup de discipline

Tipuri de integrare multidisciplinară

Page 6: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Multidisciplinaritate

Nivel inferior de integrare a notiunilor/informatiilor comune mai multor stiinte sau ramuri ale stiintelor, in vederea solutionarii unei probleme.

Exemplu: utilizarea de notatii comune la mai multe discipline…

Page 7: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Exemple de rapoarte utilizate in practicaRaport Exemplu

1. Raport procentual = un raport de forma p% (pQ, p0)

17% = 17/100

2. Scara unei harti = raportul dintre distanta pe harta si distanta pe teren

Pe o harta, unui segment ce are lungimea de 1 mm ii corespunde o distanta de teren egala cu 5 km. Scara hartii este 1: 5 000 000.

3. Concentratia unei solutii = raportul dintre masa substantei care se dizolva si masa solutiei

In 190 g de apa de dizolva 10 g de sare. Concentratia solutiei este 0,05

4. Titlul unui aliaj = raportul dintre masa metalului pretios si masa aliajului

Un aliaj contine 240 g aur si 940 g cupru. Titlul aliajului este 0,2

5. Probabilitatea realizarii unui eveniment A = raportul dintre numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului si numarul cazurilor egal posibile ale experientei.

Intr-o cutie sunt 5 bile albe si 2 negre. Probabilitatea de a extrage la intamplare o bila neagra este 2/7

Page 8: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Formele matematice ale muziciiNotele unei octave si fractiile ordinare

Nota corespunzatoare Numele notei Durata

Nota intreaga Doua doimi

DoimeDoua patrimi

saujumatate din nota intreaga

PatrimeDoua optimi

saujumatate din doime

OptimeDoua saisprezecimi

saujumatate din patrime

SaisprezecimeDoua treizecidoimi

saujumate din optime

TreizecidoimeaDoua saizecipatrimi

saujumatate din saisprezecime

Saizecipatrimea Jumatate din treizecidoimea

Page 9: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Activitate Pe baza experientei personale, dati exemple de probleme

(teme) care pot fi tratate: - monodisciplinar - prin integrare multidisciplinara complementara - prin integrare multidisciplinara paralela

Page 10: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Interdisciplinaritatea În sens larg învăţarea este acceptată ca un proces prin

care se produce o modificare de comportament sau se achiziţionează un comportament nou în vederea unei adaptări mai adecvate la mediu, cu precizarea că modificarea de comportament sau noutatea acestuia să fie de durată. ( P.Popescu, Neveanu,1978, p. 56 )

Integrarea interdisciplinară (prefixul inter înseamnă „între”) reprezintă o formă de cooperare între discipline diferite privind un anumit proces, fenomen a cărui complexitate poate fi explicată, demonstrată, rezolvată numai prin acţiunea convergentă a mai multor puncte de vedere.

Page 11: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Interdisciplinaritatea rezultă din procesul de combinare şi integrare a diferitelor discipline, împreună cu metodologiile şi ipotezele lor de lucru.Aceasta implică trecerea frontierelor tradiţionale dintre ştiinţe şi combinarea tehnicilor lor în efortul de a atinge un obiectiv comun. Metodologiile şi ipotezele care aparţin unor discipline diferite sunt conectate şi modificate pentru a se adapta la nevoile de cercetare, construind noi instrumente care să permită investigarea unor subiecte dificile, care depăşesc posibilităţile unei singure discipline. În domeniul economiei, de exemplu, subiecte complexe cum ar fi inflaţia, piaţa forţei de muncă, creditul sau piaţa schimburilor valutare necesită diferite abordări care combină economia, matematica, geografia, politica, sociologia, biologia, fizica şi altele.

Interdisciplinaritatea

Page 12: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Interdisciplinaritatea presupune decantarea de noi practici şi ipoteze de lucru pentru fiecare disciplină implicată. În acest sens, putem da ca exemplu ştiinţa sustenabilităţii, care are particularizări în practic toate disciplinele ştiinţifice (ecologie, economie, sociologie, medicină, chimie, ştiinţele pământului etc.) a căror compunere conduce la metode noi de cercetare integrativă. De regulă, apariţia de noi paradigme se datorează trecerii de la o etapă la alta în progresul ştiinţei şi tehnologiei cum ar fi trecerea de la mecanică (mecanizare) la era electricităţii şi superconductivităţii (electronica, informatica etc.), care a permis accelerarea mai intensă a secvenţialităţii proceselor până la cvasisimultaneitatea acestora.

Interdisciplinaritatea

Page 13: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Un tip interesant de interdisciplinaritate îl reprezintă relaţia dintre ştiinţele fizice şi economie, care au generat aşa-numita disciplină ştiinţifică nouă – Econofizica (Econophysics) – ca domeniu de cercetare care aplică teoriile şi metodele iniţial generate de fizică în soluţionarea unor probleme economice îndeosebi în domeniile incertitudinii, proceselor dinamicii neliniare şi pieţelor financiare.

Interdisciplinaritatea

Page 14: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Importanta interdisciplinaritatii

Page 15: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Activitate practică pe grupe Realizaţi o schiţă de activitate

interdisciplinară, prin care tema abordată să fie tratată din punct de vedere al disciplinelor: matematică, fizică, chimie şi biologie.

20 min

Page 16: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Transdisciplinaritatea este specifică proiectelor de cercetare care abordează probleme care traversează graniţele a două sau mai multe discipline, ţintind spre o abordare holistică. Aceasta implică, de asemenea, concepte sau metode care au fost iniţial dezvoltate de către o disciplină, dar în prezent sunt utilizate pe scară largă de către alte discipline ştiinţifice.

Transdisciplinaritatea

Page 17: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Transdisciplinaritatea

Gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului (mergând uneori până la fuziune) îl reprezintă transdisciplinaritatea.

Abordarea transdisciplinară plasează procesele individuale de învăţare ale elevilor în centrul experienţelor de învăţare producând o responsabilizare a elevilor în raport cu propria învăţare.

Page 18: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

TransdisciplinaritateTransdisciplinaritate: nivel superior de

integrare/conexiune/influenta/relationare in vederea construirii unui sistem total si functional trecerea dincolo de frontierele disciplinelor.

Obtinerea unor rezultate …transcedentaleIntegrarea transdisciplinară (prefixul trans înseamnă

„dincolo”, „peste”) presupune o întrepătrundere a mai multor discipline, care poate genera aparitia unor noi domenii de cunoaştere.

Vizează ceea ce se află în acelaşi timp înăuntrul diverselor discipline, între discipline, şi dincolo de orice disciplină.

Page 19: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Integrarea orizontală reuneşte într-un ansamblul coerent de două sau mai multe obiecte de studiu

aparţinând unor domenii (sau arii curriculare) diferite. Un exemplu îl constituie integrarea geografiei, biologiei, chimiei, ecologiei, educaţiei civice în studierea unei teme care se poate numi „Educaţia pentru mediul înconjurător”.

Integrarea verticală reuşeşte într-un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte de studiu aparţinând aceluiaşi domeniu (arie curriculară) (ex.: „ştiinţe socio-umane”). Un exemplu clar în acest sens îl oferă integrarea istoriei, educaţiei civice, filosofiei etc., într-o temă intitulată „Educaţia pentru drepturile omului”.

Page 20: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Activitate practică

Găsiți elementele care diferențiază multidisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea.

Page 21: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Multi / Inter / Transdisciplinaritate

Multidisciplinaritate: nivel inferior de integrare a notiunilor- se utilizează simboluri comune

Interdisciplinaritate: nivel mediu de integrare a notiunilor- se produce o modificare de comportament care să fie de durată

Transdisciplinaritate: nivel superior de integrare/conexiune/influenta/relationare.

Plasează procesele individuale de învăţare ale elevilor în centrul experienţelor de învăţare producând o responsabilizare a elevilor în raport cu propria învăţare.

Page 22: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Multidisciplinaritatea reuneşte pur şi simplu o serie de discipline independente, care contribuie împreună la realizarea demersului ştiinţific, în timp ce interdisciplinaritatea contopeşte şi transformă metodele, generând instrumente noi şi îmbunătăţite, mai bine adaptate la subiectul cercetării.Transdisciplinaritatea merge şi mai departe, vizând o unitate a cunoaşterii dincolo de disciplinele izolate, în timp ce cercetările pluri şi interdisciplinare rămân întotdeauna în graniţele disciplinelor tradiţionale.

Page 23: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

II. LEGISLAŢIA ŞI

REGLEMENTĂRILE

ÎN VIGOARE

Page 24: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Termenul de curriculum poate fi definit ca ansamblu de acţiuni planificate pentru a suscita instrucţia, incluzând: definirea obiectivelor învăţământului,

conţinuturile, metodele (inclusiv cele vizând evaluarea), materialele (incluzând şi manualele şcolare) dispozitivele de formare a cadrelor didactice

(De Landsheere, 1992).

Page 25: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

3.1 Cadru legislativ actual

cu privire la CDŞ

Page 26: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Legea nr.1/2011 Art. 65. (5) Curriculumul la decizia școlii se

constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de invățământ. Consiliul de administrație al unității de invățământ, în urma consultării elevilor, părinților si pe baza resurselor disponibile, stabilește curriculumul la decizia școlii.

Page 27: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Legea nr.1/2011 Art. 65. (6) Programele școlare pentru

disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opționale se elaborează la nivelul unităților de învățământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale și, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învățământ are relații pentru pregătirea practică a elevilor. Programele școlare sunt aprobate de consiliul de administrație al unității de învățământ.

Page 28: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Legea nr.1/2011 Art. 66. (4) In cadrul Curriculumului national,

disciplinele optionale au o pondere de 20% in planurile-cadru pentru invatamantul obligatoriu si de 30% in cele pentru liceu.

Page 29: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

A. Legislaţie la care ne raportăm:

ROFUIP ART. 13 (1) În învăţământul liceal, în cadrul aceluiaşi

profil/specializare, clasele se constituie în funcţie de oferta educaţională a unităţii de învăţământ, de limbile moderne care se studiază în unitatea de învăţământ, de opţiunile elevilor şi de alte criterii proprii, cuprinse în regulamentul intern.

Page 30: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

A. Legislaţie la care ne raportăm:Constituirea de grupe

ROFUIP ART. 13 (2) Pentru studiul disciplinelor din

curriculum la decizia şcolii, al limbilor moderne sau pentru situaţii speciale clasele pot fi împărţite în grupe. Constituirea de grupe poate fi efectuată numai în situaţia în care studiul cu întreaga clasă nu este posibil.

Page 31: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

A. Legislaţie la care ne raportăm:Număr minim de elevi

ROFUIP ART. 13 (3) O grupă de studiu conţine minimum 10

elevi; în situaţii speciale, inspectoratul şcolar poate aproba grupe cuprinzând cel puţin 7 elevi, cu asumarea consecinţelor financiare implicate.

Page 32: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

A. Legislaţie la care ne raportăm:ROFUIP ART. 13 (4) În învăţământul preuniversitar, în situaţii

speciale, grupele, clasele şi anii de studiu sub efectiv funcţionează cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Page 33: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

A. Legislaţie la care ne raportăm:Atribuțiile Consiliului profesoral

ART. 28 Consiliul profesoral are următoarele atribuţii: l) validează oferta de discipline opţionale

pentru anul şcolar în curs;

Page 34: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

A. Legislaţie la care ne raportăm:Atribuţiile catedrelor/comisiilor metodice

ART. 36 Atribuţiile catedrelor/comisiilor metodice

sunt următoarele: a) elaborează propunerile pentru oferta

educaţională a unităţii de învăţământ şi strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalităţi, resurse materiale şi umane, curriculum la decizia şcolii;

Page 35: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

A. Legislaţie la care ne raportăm: Atribuţiile Consiliului

părinţilor/asociaţiei de părinţi

ART. 52 Consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia

de părinţi are următoarele atribuţii: c) propune unităţilor de învăţământ

discipline şi domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia şcolii;

Page 36: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

A. Legislaţie la care ne raportăm:Drepturile elevilor

ART. 104 Elevii au dreptul să opteze, conform legii,

pentru tipul şi forma de învăţământ pe care le vor urma şi să aleagă parcursul şcolar corespunzător intereselor, pregătirii şi competenţelor lor. Pentru elevii minori acest drept se exercită de către părinţii/tutorii legali ai copiilor.

Page 37: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Aplicatie

Identificati trei metode adaptate grupurilor de elevi cu care lucrati, pentru a identifica teme care pot fi integrate intr-un CDS al ariei curriculare “Matematica si stiinte”

Page 38: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

1. Eşti o învăţătoare la clasa a 4-a într-o şcoală de copii provenind din familii din mediul rural.Trebuie să afli nevoile de dezvoltare specifice acestui grup. Cum vei face asta?

Listează împreună cu colegii tăi 3 metode. Prezintă concluziile grupului.

2. Esti profesor de specialitate la clasa a 8 -a. Îţi doreşti foarte mult să dezvolţi abilităţi/competenţe prin activităţi de învăţare interdisciplinară, atât în orele de CDŞ cât şi în activităţi extracurriculare.

Prin ce metode le evaluezi aspectele esenţiale care să capaciteze elevul şi să-l motiveze în dezvoltarea sa?

Listează împreună cu colegii tăi 3 metode.

Page 39: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

3. Eşti coordonator de programe şi proiecte la nivelul şcolii.

Ce metode vei folosi pentru a afla care sunt priorităţile grupului de educabili din şcoală?

Listează împreună cu colegii tăi 3 metode.4. Lucrezi cu copiii unei clase a 5-a cu

abilităţi deosebite în domeniul ştiinţific. Îţi doreşti să dezvolţi această latură prin activităţi neconvenţionale.

Ce metode foloseşti pentru a obţine de la elevi domeniile de interes proprii şi tipul de activitate în care s-ar implica?

Listează împreună cu colegii tăi 3 metode.

Page 40: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

ACTIVITATE PRACTICĂ Propuneți un nume de opțional transdisciplinar în funcție de: cadrul social în care trăiesc elevii; zona geografică în care trăiesc elevii;; preferințele / interesele elevilor; aptitudinile /abilitățile elevilor ; nevoile comunității.

Argumentați!

Page 41: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Metode de lucru

Invatarea pe baza de proiectInvestigareaProblematizareaDezbaterea

Page 42: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

PROIECTUL Proiectul este o formă activă, participativă

care presupune şi încurajează transferul de cunoştinţe, deprinderi capacităţi, facilitează şi solicită abordările interdisciplinare, şi consolidarea abilităţilor sociale ale elevilor.

Page 43: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Identificarea unei probleme/ teme/ subiect;

2. Culegerea, organizarea, prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă;

3. Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei;

4. Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă.

Page 44: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

INVESTIGAŢIA

Constă în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau de a realiza o activitate practică pentru care elevul este nevoit să întreprindă o documentare, observarea unor fenomene, experimentarea pe un interval de timp stabilit.

Page 45: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Cu ajutorul acestei metode se poate aprecia: gradul în care elevii îşi definesc şi înţeleg problema investigată; capacitatea de a identifica şi a selecta

procedeele de obţinere a informaţiilor, de colectare şi organizare a datelor; abilitatea de a formula şi testa ipotezele; modul în care elevul prezintă metodele de investigaţie folosite; conciziunea şi validitatea raportului-analiză a rezultatelor obţinute .

Page 46: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

ProblematizareaEste prielnica dezvoltarii gandirii stiintifice.Etape:Identificarea problemeiDefinirea, enuntarea problemeiIdentificarea notiunilor, informatiilor si

resurselor necesare disponibileGenerarea solutiilorPrezentarea solutiilorEmiterea si analiza concluziilor

Page 47: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

DezbatereaDezvolta capacitatea de a dezvolta o tema, o

afirmatie ,un enunt din perspective multiple.Etape:Etapa de initiere: se enunta tema, se discuta idei

legate de sursele de informareEtapa de documentare: pregatirea pentru

dezbatereEtapa dezbaterii: desfasurarea efectiva (se aleg

echipele, arbitri, are loc dezbaterea, se stabileste echipa castigatoare)

Page 48: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

Activitate

Realizati o dezbatere referitoare la testarile initiale.

Page 49: Formarea profesorilor de matematică şi     ştiinţe în societatea cunoaşterii Ziua 2

FEEDBACK

Ce aţi învăţat în aceasta zi de curs ? Cum consideraţi că a fost atmosfera de lucru

pe parcursul zilei de azi?