Fondurile comune de plasament.doc

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Student: Preda Elena Alexandra

Specializarea Finanţe-Bănci Anul III Grupa 1

Târgovişte

2012

1

Fondurile comune de plasament sunt instituţii care acţionează , de asemenea în domeniul deţinerii de hârtii de valoare şi obţinerii de venituri din acestea . În fondurile comune de plasament se reunesc deopotrivă , trăsăturile fondului comun de creanţe şi ale SICAV .

Conceptul de fond de investiţii Tipuri de fonduri de investiţii Fonduri de investiţii deschise Fonduri de investiţii închise Conceptul de SIF

Sa cunoastem definitia fondurile comune de plasament

Să cunoaştem definiţia definitia conceptului de investitii

Să observăm tipurile de fonduri de investitii

Să analizăm fonduri de investitii deschise

Să analizăm fonduri de investitii inchise

Să comparam SIF-urile

2

Societăţile de investiţii au luat o amploare deosebită prin faptul că satisfac cererile micului investitor de a asigura un venit optim capitalului sau economiilor sale disponibile .

Micul investitor a fost din totdeauna victima variaţiilor cursurilor bursiere , fiind neavizat şi incompetent în a aprecia prognoza dezvoltării economice şi a pieţei . Societăţile de investiţii dispunând de personal specializat , analişti şi economişti cu experienţă , sunt în măsură să desfăşoare a selecţie eficientă a hârtiilor de valoare şi să asigure astfel venituri optime . Asemenea societăţi există în toate ţările dezvoltate .

O expresie tipică a existenţei lor o găsim sub forma Societăţii de Investiţii cu Capital Variabil (SICAV) , care funcţionează în Franţa . Aceste societăţi sunt considerate că deschise întrucât posibilitatea de participare este liberă pentru toţi prin achiziţia de acţiuni la ghişeele societăţii la preţ de emisie . Pe de altă parte , deţinătorii de acţiuni pot renunţa la ele prin returnarea la ghişeele societăţii la preţul de răscumpărare . Aşa se face că , de la zi la zi , numărul acţiunilor se modifică , şi implicit , capitalul este diferit , deci este variabil , de unde şi denumirea specifică a acestei societăţi .

3

Acţiunile SICAV nu sunt cotate la bursă . Cursul acestora se determină zilnic având în vedere activul net (respectiv suma hârtiilor de valoare deţinute ponderate cu cursul fiecăreia) şi numărul de acţiuni SICAV existente . Cursul unei acţiuni SICAV se determină după formula :

Curs actiune SICAVnrA cA nrB cB nrZ cZ

nr actiuni SICAV_ _

[( ) ( ) ... ( )]

_ _

în care nrAnrB - numărul hârtiilor

de valoare …

deţinute de tipul A , B , … , ZnrZ

şi cAcB - cursul

hârtiilor de valoare deţinute…

de tipul A , B , … , ZcZ

Cursul acţiunilor SICAV reprezintă şi preţul de răscumpărare plătit acţionarilor care se retrag din SICAV în ziua respectivă .

Preţul de emisie al acţiunilor SICAV se stabileşte prin adăugarea la cursul SICAV a unui supliment de 4,75 % reprezentând cheltuielile de emisie şi partea ce se constituie ca fond indivizibil . Deci :

Pr _ _ _ _,

et actiune SICAV curs SICAV curs SICAV 4 75

100Societăţile de investiţie cu capital variabil , numeroase în fiecare ţară , pot să se

specializeze în câteva tipuri de plasament . Astfel , unele SICAV urmând rezultate immediate , se vor orienta spre achiziţia de hârtii de valoare de un randament ridicat pentru a asigura obţinerea unor venituri cât mai ridicate din dobânzi sau

4

dividente care se distribuie în totalitatea membrilor la sfârşitul exerciţiului (trimestru , semestru , etc.) .

Alte societăţi se orientează spre achiziţia de acţiuni ale întreprinderilor noi , în dezvoltare , urmând un câştig de capital . Prin creşterea în câţiva ani a valorii la bursă a acestor acţiuni , vor creşte şi dimensiunile cursului acţiunii SICAV şi astfel preţul de răscumpărare a acestuia , cuvenit deţinătorului se va majora .

În sfârşit , alte SICAV se orientează către hârtii de valoare emise în valută sau mai recent în ECU , urmând astfel stabilitatea investiţiilor efectuate şi obţinerea de câştiguri din diferenţele eventuale ce decurg din evoluţia discrepantă a cursurilor valutare între ţara respectivă şi alte ţări sau media ţărilor europene exprimate în ECU .

Aşa cum s-a subliniat , activitatea SICAV se bazează pe menţinerea plasamentelor pe timp îndelungat , pentru că numai deţinerea acţiunilor sau obligaţiunilor timp de un exerciţiu (trimestru , semestru său an) permite încasarea venitului respectiv (dobânzi sau dividende) . Bineînţeles că SICAV-urile sunt libere să-şi modifice plasamentele , să vândă unele , să cumpere altele , în aplicarea politicii proprii de optimizare a plasamentelor .

În conformaţia generală a plasamentelor , SICAV-ul trebiue să respecte anumite proporţii minime stabilite prin lege în scopul asigurării lichidităţii , protejării sau pentru a evita deturnarea scopului funcţional .

Astfel , capitalul mobilizat de SICAV trebuie plasat în proporţie de cel puţin 30 % în obligaţii ale statului , respectiv , bonuri de tezaur pentru ca astfel SICAV-ul să-şi asigure lichiditatea . Eventualele solicitări ale membrilor privind răscumpărarea vor fi astfel uşor satisfăcute şi fără efecte negative pentru societate , întrucât obigaţiile de stat , bonurile de tezaur au cursuri deosebit de stabile , astfel că de regulă nu apar pierderi mari din diferenţe de curs pentru societate . De asemenea , bonurile de tezaur sunt imediat vandabile , deci au lichiditate imediată .

Remarcăm cu această ocazie că se statuează prin lege obligativitatea acestui plasament şi prin aceasta se crează debuşee garantate pentru obligaţiile sau bonurile de tezaur ce reprezintă datoria publică , canalizându-se astfel în acest sens , o bună parte din plasamentele de capital din economie .

Pentru restul plasamentelor , legea urmăreşte o dispersare a participanţilor în scopul de a evita pierderile importante pentru investitorii angajaţi în SICAV (atunci când vreo întreprindere a cărei acţiuni sunt deţinute de către SICAV ar da faliment sau ar avea timp îndelungat rezultate nefavorabile) . Astfel , se prevede ca SICAV să nu angajeze mai mult de 10 % din titlurile emise de o singură întreprindere.

Aceste prevederi au şi o altă utilitate . Ele acţionează pentru păstrarea propriei funcţionalităţi a SICAV şi împiedică transformarea ei într-o societate holding de

5

control asupra pachetului de acţiuni majoritar şi prin acesta de influenţare a conducerii activităţii întreprinderii respective .

Un asemenea procedeu ar însemna de fapt folosirea de către un grup din conducerea SICAV a capitalului comun aparţinând numeroşilor membri ai societăţii , în scopuri personale , fapt care nu intră în atribuţiile SICAV şi care , prin rezultate , nu se pot răsfrânge asupra tuturor membrilor .

Se poate spune , în concluzie , că aceste reglementări de amănunt dau mecanismului SICAV o funcţionalitate concentrată asupra atribuţiilor statutare şi contribuie în atragerea în continuare a micilor sau marilor deţinători de capital disponibil , pe calea unei asemenea valorificări .

Fondurile comune de plasament sunt instituţii care acţionează , de asemenea în domeniul deţinerii de hârtii de valoare şi obţinerii de venituri din acestea . În fondurile comune de plasament se reunesc deopotrivă , trăsăturile fondului comun de creanţe şi ale SICAV .

Astfel , fondurile comune de plasament preiau de la fondurile comune de creanţe următoarele caracteristici 1:

- fondurile reprezintă o formă de coproprietate asupra deţinerii unei valori mobiliare ;

- efectiv fondurile sunt încredinţate unui depozitar (societate financiară) sub supravegherea unui girant , care trebuie să fie şi el interesat în rezultatele fondului deţinând parte din acesta);

- în scopul asigurării obiectului plasamentului ce implică mobilizarea capitalului pe un timp dat , retragerea , respectiv răscumpărarea părţilor , este interzisă un număr de ani (de la 3 la 10 ani) .

De la SICAV fondul comun de plasament preia prescripţiile privind regulile de plasament care trebuie să acţioneze şi aici pentru protejarea asociaţilor .

De precizat că , suplimentar , se acceptă angajarea acestui fond şi în hârtii de valoare necotate la bancă , deci aferente unor socităţi de importanţă mai redusă , sau recent înfiinţate , în dezvoltare .

Asemenea deţineri mai pot fi reduse (20%) în formă “clasică” a fondului comun sau mai ample (40%) în formă de “risc” , declarată ca atare .

În sfârşit , cluburile de investiţii au drept scop iniţierea în tehnica bursieră şi atragerea de economii , cu regularitate , în vederea fructificării , pe baza achiziţiei de valori mobiliare .

Pornind de la aportul iniţia relativ modest , membrii cluburilor se obligă a cotiza lunar în vederea dezvoltării activităţii de acest gen a micului colectiv format ca atare (maxim 20 de mambri) .

1 Violeta Elena Dragoi,Madalina Antoaneta Radoi,”Banci si alte institutii de credit.Administrarea banilor”,Editura Cartea Studenteasca,Bucuresti,2011.pag.127

6

Un element comun tuturor acestor forme de atragere la fructificarea capitalului , prin achiziţia de valori mobiliare , este transparenţa finală . Veniturile obţinute de aceste forme de plasament nu sunt supuse impozitării la sursă . Persoanele beneficiare le include însă în veniturile lor , dar aici , în cadrul sistemului de impozitare , aceste segmente de venit sunt de regulă favorizate .

Tipuri de fonduri de investiţii

Fondul de investiţii este definit de legiuitor ca un „ organism de plasament colectiv fără personalitate juridică”.

.Fonduri de investiţii deschise

Pe langă conceptul de fond de investiţii, legiuitorul defineşte şi conceptul de fond deschis de investiţii, prin care înţelege un „organism de plasament colectiv în valori mobiliare, fără personalitate juridică, ale cărui unităţi de fond fac obiectul unei emisiuni şi răscumpărări continue”.

Modul de organizare şi funcţionare a unui fond deschis de investiţii (fond mutual) este foarte important pentru decizia de investire a unui potenţial investitor. Fondurile mutuale nu sunt organizate ca societăţi pe acţiuni, ci prin contract de societate civilă conform reglementărilor legale în vigoare. Administrarea fondurilor şi reprezentarea acestora în relaţiile cu investitorii sau alte persoane/ instituţii se realizează de către societăţi specializate numite societăţi de administrare a investiţiilor (SAI). Un SAI are drept unic obiect de activitate administrarea investiţiilor. Activitatea SAI include toate operaţiunile legate de administrarea unui fond, de la lansarea acestuia la stabilirea strategiei de investiţii şi implementarea acesteia. Experienţa şi profesionalismul SAI şi a specialiştilor săi sunt esenţiale pentru buna funcţionare a fondului şi pentru rezultatele obţinute de acesta. Fiecare fond de investiţii are un prospect de emisiune – document oficial ce prezintă modul de organizare, strategia, obiectivele, comisioanele şi entităţile cu care colaboreaza fondul. Activitatea şi plasamentele fiecărui fond deschis de investiţii sunt certificate zilnic de către o bancă special autorizată de lege în acest sens. Banca (numită banca depozitară) reprezintă o garanţie în plus pentru investitori în ceea ce priveşte corectitudinea şi legalitatea operaţiunilor derulate de

7

fond. Activitatea fondurilor este verificată şi supravegheată în mod regulat şi de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritate administrativă autonomă subordonată parlamentului, cu rol de supraveghere şi reglementare a pieţei de capital. În fine, administatorii de fonduri sunt asociaţi într-o asociaţie profesională numită Uniunea Naţională a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC), organism ce are drept scop şi preluarea şi prelucrarea unor informaţii despre fondurile membre. Fondurile deschise de investiţii nu se listează la bursa de valori sau pe o alta piaţă reglementată. Vânzarea şi răscumpărarea de unităţi de investiţie ale fondurilor se realizează direct de către SAI sau de către societăţi de distribuţie autorizate de aceasta. Societăţile de distribuţie pot fi bănci sau societăţi de servicii de investiţii financiare (SSIF) cu care SAI a încheiat contracte de distribuţie pentru fond.

Fonduri de investiţii închise

Deşi legiuitorul nu defineşte şi conceptul de fond închis de investiţii, el face referire în actele normative emise. Pe baza definiţiei date conceptului de fond deschis de investiţii în cadrul Legii nr.27 din 28 iunie 2004 privind piaţa de capital, putem concluziona că, prin fond de investiţii închis înţelegem un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, ale cărui unităţi de fond fac obiectul unei emisiuni predeterminate.

Fondurile închise de investiţii, având drept caracteristică esenţială permanenţa capitalului sunt societăţi pe acţiuni acre emit acţiuni ce sunt cotate pe pieţe reglementate şi care în scopul creşterii resurselor financiare pot emite noi acţini şi obligaţiuni. Aprecierea investitorilor în legătură cu calitatea politicii investiţionale promovate de un fond închis de investiţii şi reflectată prin randamentul portofoliului administrat se regăseşte în preţul de tranzacţionare de pe piaţă a acţiunilor acestuia.

Fondurile închise de investiţii se constituie sub forma unei societăţi pe acţiuni cu minim 50 de acţionari, pe baza contractului şi a statutului de societate, având ca obiect de activitate exclusiv utilizarea resurselor financiare disponibile de la persoane fizice şi juridice şi plasarea lor în valori mobiliare.

8

În acest fel, membrii fondului de investiţii sunt invesitorii şi acţionarii care achiziţionează valorile emise de către fond.

Atât înfiinţarea cât şi desfăşurarea activităţilor societăţilor de investiţii sunt supuse autorizării prealabile a CNVM , care efectuează examinarea:

Contractului de societate, statutului şi reglemetărilor sale interne; Alegerii unei societăţi de depozitare Alegerii membrilor consiliului de administraţie şi conducerii societăţii de

investiţii, din punct de vedere al calităţii personale şi calificărilor profesionale;

Contractului de administrare.

Dacă societatea de investiţii dovedeşte existenţa unor resurse, structuri şi capacităţi organizatorice şi de conducere adecvate, atunci funcţionarea acestei societăţi va fi autorizată de CNVM fără încheierea unui contract de administrare; în caz contrar, cu avizul autorităţii naţionale, se va încheia un contract de administrare cu o societate autorizată de administrare a investiţiilor.

Conceptul de SIF

Societăţile de Investiţii Financiare sunt organisme de plasament colectiv ce funcţionează pe baza Legii 297/2004 privind piaţa de capital. SIF-urile au fost înfiinţate pe baza Legii133/1996 privind transformarea Fondurilor Proprietăţii Private în societăţi de investiţii financiare. Fondurile Proprietăţii private au fost înfiinţate în cadrul programului de Privatizare în Masă a societăţilor comerciale prin Legea 58/1991. SIF-urile fac parte din categoria fondurilor închise de investiţii, fiind listate la BVB.

În temeiul prevederilor Legii 58/1991 privind privatizarea societăţilor comerciale, s-au înfiinţat cinci fonduri ale proprietăţii private, având ca obiectiv principal privatizarea cu titlu gratuit în România. Cele cinci fonduri ale proprietăţii private au realizat mai multe variante de privatizare, începând cu cea de tip MEBO, oferte publice, cea întemeiată pe prevederile Legii nr.77/1994 privind programul

9

acţiunilor salariaţilor, participând de asemenea la procesul de privatizare în masă în baza Legii nr 55/1995. Începând cu 1 noiembrie 1996, aceste fonduri s-au reorganizat şi s-au transformat în societăţi de investiţii financiare care funcţionează ca societăţi comerciale pe acţiuni, în temeiul prevederilor Legii nr 31/1990 republicată şi modificată, respectând totodată şi reglementările pieţei de capital, în principal acestea fiind: Legea nr. 164/1999, OUG nr 28/2002 aprobată şi modificată de Legea nr. 525/2002. Organul de supraveghere şi control a pieţei de capital este Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare – CNVM.

Societăţile de investiţii financiare, constituite ca societăţi pe acţiuni, a căror act constitutiv trebuie să respecte reglementările legale şi cele specifice elaborate de CNVM, au ca obiect exclusiv de activitate:

o Mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoane fizice şi

juridice;o Plasarea în instrumente financiare acceptate de CNVM.

Constituirea capitalului social se realizează prin ofertă publică pe baza unui prospect de emisiune elaborat fie pe răspunderea Consiliului de Administraţie a Societăţii de Investiţii Financiare, fie pe răspunderea unei societăţi de administrare a investiţiilor. Drept urmare, membrii acestui tip de fond închis de investiţii au o dublă ipostază: investitori şi acţionari.

Societăţile de Investiţii Financiare emit numai acţiuni ordinare nominative care asigură investitorilor drepturi şi obligaţii egale, al căror preţ este determinat de confruntarea cererii cu oferta de pe piaţa de capital şi influenţat de performanţele obţinute de către acestea precum şi de tendinţa pieţei.

Mecanismul de funcţionare a Societăţilor de Investiţii Financiare se realizează după acelaşi principiu ca şi în cazul fondurilor deschise de investiţii, cu deosebirea că, acesta se simplifică deoarece oferta de acţiuni nu este continuă şi dispare veriga societăţii de distribuire.

[1]

10

ACŢIONARI 1,2,...n

SOCIETATE DE INVESTIŢII

FINANCIARE (CAPITAL SOCIAL)

[2a] [2b]

[3]

Figura 1: Mecanismul de funcţionare şi fluxurile unei Societăţi de Investiţii Financiare

[1] : resurse băneşti versus acţiuni;

[2a] : administrare prin Consiliu de Administraţie (directă);

[2b] : administrare prin Societate de Administrare a Investiţiilor (indirectă) pe baza contractului de administrare, când nu există structuri de administrare la nivelul SIF-urilor;

[3] : contract de depozitare.

Aşa cum ilustrează figura 1, SIF-urile pot opta pentru 2 modalităţi de administrare. Astfel, administrarea poate fi realizată prin Consiliul de Administraţie ales de către acţionari în prima Adunare Generală, în condiţiile în care acestea dispun de resurse, structuri, capacităţi organizatorice şi de conducere necesare, sau în caz contrar, se încheie un contract de administrare cu o Societate de Administrare a Investiţiilor autorizată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, administratorii desemnaţi fiind nevoiţi să respecte nivelurile de diversificare prudentă a portofoliilor, pentru evitarea acumulării excesive a riscului.

11

CONSILIU DE ADMINISTRAŢIE

SOCIETATE DE

ADMINISTRARE A INVESTIŢIILOR

SOCIETATE DE DEPOZITARE

Cele cinci societăţi de investiţii financiare poartă numele zonelor geografice pe care le reprezintă : Banat-Crişana, Moldova, Transilvania, Muntenia şi Oltenia. Acestea s-au format prin preluarea în administrare a acţiunilor aferente cupoanelor de acţionar nesubscrise de populaţie în cadrul Procesului de Privatizare în Masă. Astfel, aceste societăţi au ajuns să deţină portofolii de acţiuni formate din participaţii la sute de societăţi comerciale.

SIF BANAT-CRIŞANA

Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crişana, înfiinţată în baza Legii 133/1996 privind reorganizarea şi transformarea FPP în SIF, este o societate comercială pe acţiuni ce funcţionează în baza Legii 31/1990). Fondul Proprietăţii Private Banat- Crişana a fost înfiinţat ca societate comercială pe acţiuni în anul 1992, în baza Legii nr. 58/1991.

Obiectul de activitate: Administrarea şi gestionarea acţiunilor la societăţile comerciale pentru care s-au emis acţiuni proprii, corespunzător certificatelor de proprietate şi cupoanelor nominative de privatizare subscrise de cetăţeni; gestionarea portofoliului de acţiuni şi efectuarea de investiţii financiare în vederea maximizării valorii propriilor acţiuni; mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoanele fizice şi persoanele juridice şi plasarea lor în valori mobiliare.

12

Acţionari semnificativi. Conform Statutului si Contractului de societate ale SIF Banat-Crişana SA nici o persoană fizică sau juridică nu va dobîndi acţiuni în societatea de investiţii dacă, rezultat al unei astfel de dobîndiri, respectiva persoană fizicî sau juridică deţine mai mult de 0,1% din totalul acţiunilor subscrise. Această limitare nu se va aplica deţinătorilor depăşind 0,1% rezultate din moştenire, fuziune sau alte situaţii similare, cu condiţia ca respectivul investitor să-şi reducă deţinerile la maxim 0,1% într-o perioadă ce nu va depăşi un an.

Evidenţa acţiunilor şi a acţionarilor societăţii este ţinută de societatea de registru independent Regisco SA, iar serviciile de depozitare a activelor sunt asigurate de societatea de depozitare ABN AMRO BANK .

Capital social 54.884.927 RON

Valoare nominală 0,10 RON

Număr de acţiuni 548.849.268

Capitalizare bursieră 529.639.544 RON

Tabel 1. : Informaţii despre acţiunile emise

SIF MOLDOVA

Societatea de Investiţii Financiare Moldova SA este succesoarea Fondului Proprietăţii Private II Moldova, reorganizat şi transformat în conformitate cu prevederile Legii 133/1996.


Acţionari semnificativi. Conform Statutului si Contractului de societate ale SIF Moldova SA nici o persoană fizică sau juridică nu va dobîndi acţiuni în societatea de investiţii dacă, rezultat al unei astfel de dobîndiri, respectiva persoană

13

fizicî sau juridică deţine mai mult de 0,1% din totalul acţiunilor subscrise. Această limitare nu se va aplica deţinătorilor depăşind 0,1% rezultate din moştenire, fuziune sau alte situaţii similare, cu condiţia ca respectivul investitor să-şi reducă deţinerile la maxim 0,1% într-o perioadă ce nu va depăşi un an.

Evidenţa acţiunilor şi a acţionarilor societăţii este ţinută de societatea de registru independent Regisco SA, iar serviciile de depozitare a activelor sunt asigurate de societatea de depozitare ABN-AMRO BANK Romania S.A.






SIF TRANSILVANIA

Societatea de Investiţii Financiare Transilvania s-a înfiinţat ca societate pe acţiuni la data de 01.11.1996 în baza Legii 133/1996 prin reorganizarea şi transformarea Fondului Proprietăţii Private III Transilvania.

Obiectul de activitate: Conform actelor constitutive, obiectul de activitate este reprezentat de: administrarea şi gestionarea acţiunilor la societăţile comerciale pentru care s-au emis acţiuni proprii, corespunzător certificatelor de proprietate şi cupoanelor nominative de privatizare subscrise de cetateni; gestionarea portofoliului de acţiuni şi efectuarea de investiţii financiare în vederea maximizării valorii propriilor acţiuni; mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoanele fizice şi persoanele juridice şi plasarea lor în valori mobiliare.

Acţionari semnificativi. Conform Statutului si Contractului de societate ale SIF Transilvania SA nici o persoană fizică sau juridică nu va dobîndi acţiuni în societatea de investiţii dacă, rezultat al unei astfel de dobîndiri, respectiva persoană fizicî sau juridică deţine mai mult de 0,1% din totalul acţiunilor subscrise. Această limitare nu se va aplica deţinătorilor depăşind 0,1% rezultate din moştenire,

14

fuziune sau alte situaţii similare, cu condiţia ca respectivul investitor să-şi reducă deţinerile la maxim 0,1% într-o perioadă ce nu va depăşi un an.

Evidenţa acţiunilor şi a acţionarilor societăţii este ţinută de societatea de registru independent Regisco SA, iar serviciile de depozitare a activelor sunt asigurate de societatea de depozitare Banca Comercială Romană .



Număr de acţiuni 1.092.143.332



SIF MUNTENIA

Societatea de Investiţii Financiare Muntenia provine din transformarea FPP IV Muntenia (în noiembrie 1996, conform Legii 133/1996), în societate de investiţii financiare.


Acţionari semnificativi. Conform Statutului si Contractului de societate ale SIF Muntenia SA nici o persoană fizică sau juridică nu va dobîndi acţiuni în societatea de investiţii dacă, rezultat al unei astfel de dobîndiri, respectiva persoană fizicî sau juridică deţine mai mult de 0,1% din totalul acţiunilor subscrise. Această limitare nu se va aplica deţinătorilor depăşind 0,1% rezultate din moştenire, fuziune sau alte situaţii similare, cu condiţia ca respectivul investitor să-şi reducă deţinerile la maxim 0,1% într-o perioadă ce nu va depăşi un an.

15

Evidenţa acţiunilor şi a acţionarilor societăţii este ţinută de societatea de registru independent Regisco SA, iar serviciile de depozitare a activelor sunt asigurate de societatea de depozitare Banca Romană de Dezvoltare.






SIF OLTENIA

Societatea de Investiţii Financiare Oltenia s-a infiinţat la 01.11.1996 prin reorganizarea FPP V Oltenia în conformitate cu legea nr. 133/1996.


Acţionari semnificativi. Conform Statutului şi Contractului de societate ale SIF Oltenia SA persoană fizică sau juridică nu va dobîndi acţiuni în societatea de investiţii dacă, rezultat al unei astfel de dobîndiri, respectiva persoană fizică sau juridică deţine mai mult de 0,1% din totalul acţiunilor subscrise. Această limitare nu se va aplica deţinătorilor depăşind 0,1% rezultate din moştenire, fuziune sau alte situaţii similare, cu condiţia ca respectivul investitor să-şi reducă deţinerile la maxim 0,1% într-o perioadă ce nu va depăşi un an.

Evidenţa acţiunilor şi a acţionarilor societăţii este ţinută de societatea de registru independent Regisco SA, iar serviciile de depozitare a activelor sunt asigurate de societatea de depozitare ABN AMRO BANK .

16






Grafic 1. : Informaţii despre acţiunile emise de cele 5 SIF-uri

În graficul anterior se observă mici diferenţe în ceea ce priveşte mărimea capitalului social pentru SIF 1, SIF 2 şi SIF 5. SIF-ul ce deţine cel mai mare capital social este SIF 3.

Se poate observa ca, deşi capitalul social cât şi numărul de acţiuni emise de către SIF 3 este dublu faţă de SIF 5, capitalizarea bursieră pentru cele 2 societăţi este apropiată ca valoare, ceea ce înseamnă că preţul unei acţiuni SIF 5 este dublu

17

faţă de preţul unei acţiuni SIF 3, capitalizarea bursieră reprezentând valoarea de piaţă a capitalului social; altfel spus, cursul curent al acţiunilor societăţii înmulţit cu numărul de acţiuni emise.

Deasemenea, valoarea capitalizării bursiere pentru SIF 1, SIF 2, SIF 3 şi SIF 4 ne arată că pe piaţa de capital valoarea acţiunii este mai mică decât 0,1 RON, reprezentând valoarea nominală a unei acţiuni. Spre deosebire de acestea, SIF 5 înregistrează o valoare mai mare a preţului unei acţiuni la bursă decât valoare nominală a acţiunii respective.

Astfel, pentru data de 6 noiembrie 2010 preţurile de închidere pentru acţiunile SIF s-au prezantat astfel: SIF1 0,9650, SIF2 0,9150, SIF3 0,5800 , SIF4 0,6150 , SIF5 1,0400.

Structura portofoliilor de acţiuni

18

Nr. Crt.

Structura portofoliuluiSIF Banat-Crişana SIF Moldova

SIF Transilvania SIF Muntenia SIF Oltenia

0 1 Nr.SC % Nr.SC % Nr.SC % Nr.SC % Nr.SC %

1

Total valori mobiliare portofoliu din care: 343 100 249 100 280 100 235 100 180 100

Societăţi comerciale cotate BVB 120 34.99 28 11.24 22 7.85 18 7.66 22 12.22

Societăţi comerciale cotate RASDAQ 14 4.08 58 23.29 111 39.64 62 26.38 49 27.22

Societăţi comerciale închise 195 56.85 130 52.2 141 50.35 111 47.23 50 27.78

Societăţi comerciale necotate şi tranzacţionate pe BVB 1 0.29 4 1.60 1 0.35 4 1.70 2 1.11

Societăţi comerciale necotate deschise 13 3.79 1 0.40 5 1.78 40 17.02 0 0.00

Societăţi comeciale în reorganizare, lichidare judiciară 0 0 0 0.00 0 0.00 0 0.00 39 21.67

Societăţi comerciale listate şi netranzacţionate 0 0 28 11.24 0 0.00 0 0.00 18 10

2

Sectoarele economice cu pondere în portofoliul valoric SIF : 48 173 163 160 144

Activităţi ale instituţiilor financiare şi bancare 14 4.08 8 4.62 17 6.07 17 10.62 10 6.94

Industrie 34 9.91 93 53.75 71 25.36 77 48.12 80 55.55

Agricultură şi servicii auxiliare 0 0 54 31.21 27 9.67 25 15.62 30 20.83

Comerţ şi turism 0 0 18 10.40 48 17.14 41 25.62 24 16.66

Tabel nr. 5 : Situaţia portofoliilor de acţiuni ca număr de societăţi componente la 31.10.2010

19

Societăţile de Investiţii Financiare sunt cele mai dorite şi mai apreciate societăţi de la Bursa de Valori Bucureşti. Acest lucru se datorează faptului că au fost constituite pentru a da posibilitatea tuturor investitorilor să joace în acest miraculos joc de bursă. Aceste firme pe lângă faptul că nu dau dreptul să deţină cineva acţiuni peste limita stabilită, asigură un grad mare de siguranţă în ceea ce priveşte plasamentul de fonduri. Aceste societăţi ar trebui să fie ceea ce există pe marile burse ale lumii, un colector masiv de fonduri economisite şi care retribuie aceste fonduri cu sume uriaşe asigurând lichiditatea în economie. La noi pe bursa de la Bucureşti aceste societăţi asigură destul de bine partea cu retribuirea fondurilor dar din păcate lipsa de încredere în sistemul economic actual împiedică dezvoltarea SIF-urilor. Nu există zi în care aceste societăţi să nu întreprindă ceva pe bursă, lucru vizibil prin trendul bursier al SIF-urilor. SIF-urile acoperă aproape toate domeniile de activitate chiar dacă nu toate societăţile la care se deţin acţiuni sunt listate pe BVB sau RASDAQ.

Pentru aceste societăţi principala prioritate este aceea de a se asigura împotriva riscului de pe piaţă pentru că gestionează banii a sute de mii de investitori care ar putea să fie ruinaţi şi prioritar este remunerarea avantajoasă pentru banii investiţi.

După acestă analiză se poate constata că Societăţile de Investiţii Financiare au în portofoliul lor a gamă largă de tipuri de societăţi, unele dintre SIF-uri au un portofoliu diversificat si în ceea ce priveşte sectoarele de activitate în care deţin participaţii. Un punct comun tuturor celor cinci este că o mare parte din portofoliul valoric este format din acţiunile la bănci sau instituţii financiar bancare, care au oferit o rentabilitate relativ mare deoarece economia noastră se află în plină dezvoltare.

Deşi nici un SIF nu merge în pierdere şi toate au rezultate financiare bune,în ciuda crizei financiare generale, indicatorii au valori semnificativ diferite la o

20

comparaţie generală, de unde rezultă că activitatea lor este mereu pusă sub semnul riscului și incertitudinii.

SIF-ul fiind principala modalitate în care în Romania s-au făcut învestiţii masive de către oameni simpli care şi-au rulat micile economii în speranţa unui cîştig. O părere pur personală, poate că ar trebui să fie lăsat SIF-ul să aibă un acţionariat mai puternic dar nu majoritar pentru început, deoarece sunt convinsă că atunci investiţiile ar fi altele dar mai ales societăţile în care s-ar investi fondurile atrase vor fi mult mai bine administrate. Acestă problemă este una cu două tăişuri deoarece s-ar putea în condiţiile lipsei de bani din partea micilor investitori ca aceştia să piardă posibilitatea de a mai câştiga de pe urma SIF-ului în acelaşi mod, lucru care ar duce la vânzarea titlurilor deţinute şi astfel s-ar forma o conducere majoritară.

21

1. Dropol Gheorghe Mircea - „Investiţii financiare, burse şi asigurări”, Ed. Gaudeamus 2003;

2. Iosif Anda - „Gestiunea şi contabilitatea instituţiilor financiare acreditate pe piaţa de capital”, Ed. Mirton Timişoara 2004

3. Opriţescu Marin – „Pieţe de capital”, Ed. Universitaria Craiova 20024. Pop Iustin Atanasiu – „Concepte, forme şi modalităţi de participaţii şi

investiţii financiare în economia românească” , Ed. Alma Mater Cluj-Napoca 2006

5. SIF Banat-Crişana – „Pieţe de capital: evoluţia şi tendinţe”, Ed. Universităţii de Vest Timişoara 2004

1. www.banat-crisana.ro 2. www.bvb.ro 3. www.sifm.ro 4. www.sifmuntenia.ro 5. www.sifolt.ro 6. www.transif.ro

22

http://www.transif.ro/

http://www.sifolt.ro/

http://www.sifmuntenia.ro/

http://www.sifm.ro/

http://www.bvb.ro/

http://www.banat-crisana.ro/

Fondurile comune de plasament.doc

Documents

Transcript of Fondurile comune de plasament.doc