FONDAT~ |N REEDITAT~ DIN 1969 Autoturism Autoturism... · Autoturism Trimestrul 2 2019 PRIMA...

32
Autoturism Autoturism Trimestrul 2 Trimestrul 2 2019 2019 PRIMA REVIST~ AUTO DIN ROMÂNIA PRIMA REVIST~ AUTO DIN ROMÂNIA FONDAT~ |N FONDAT~ |N 1904, 1904, REEDITAT~ DIN 1969 REEDITAT~ DIN 1969 P este este 50 50 de ani de existen]` de ani de existen]` on line on line www.acr.ro REVISTĂ EDITATĂ DE AUTOMOBIL CLUBUL ROMÂN CU ACR, AUTOMOBILUL TĂU ESTE ÎN SIGURANŢĂ ORIUNDE {I ORICÂND ORIUNDE {I ORICÂND LA DISPOZI}IA LA DISPOZI}IA LA DISPOZI}IA LA DISPOZI}IA AUTOMOBILI{TILOR AUTOMOBILI{TILOR Ne pute]i accesa la: Ne pute]i accesa la: 021/222.22.22, 021/222.22.22, 021/222.22.22, 021/222.22.22, 0745.382.715, 0745.382.715, 0745.382.715, 0745.382.715, 0722.382.715 0722.382.715 0722.382.715 0722.382.715 [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected] [email protected] [email protected] [email protected]

Transcript of FONDAT~ |N REEDITAT~ DIN 1969 Autoturism Autoturism... · Autoturism Trimestrul 2 2019 PRIMA...

AutoturismAutoturism

Trimestrul 2Trimestrul 220192019

PRIMA REVIST~ AUTO DIN ROMÂNIA PRIMA REVIST~ AUTO DIN ROMÂNIA FONDAT~ |N FONDAT~ |N 1904,1904,REEDITAT~ DIN 1969REEDITAT~ DIN 1969PP esteeste 50 50 de ani de existen]`de ani de existen]`

on lineon line

www.acr.ro

REVISTĂ EDITATĂ DE AUTOMOBIL CLUBUL ROMÂN

CU ACR,AUTOMOBILUL TĂUESTE ÎN SIGURANŢĂ

ORIUNDE {I ORICÂNDORIUNDE {I ORICÂNDLA DISPOZI}IA LA DISPOZI}IALA DISPOZI}IA LA DISPOZI}IAAUTOMOBILI{TILORAUTOMOBILI{TILORNe pute]i accesa la:Ne pute]i accesa la:021/222.22.22, 021/222.22.22,021/222.22.22, 021/222.22.22,0745.382.715, 0745.382.715,0745.382.715, 0745.382.715,0722.382.715 0722.382.7150722.382.715 [email protected],[email protected],[email protected],[email protected],[email protected] [email protected]@acr.ro [email protected]

C O L E G I U LC O L E G I U LR E D A C } I O N A LR E D A C } I O N A L

SENIOR EDITOR:Ing. Constantin NICULESCU

Director:Dr. Ilie GABRA

Secretar de redac]ie:Florin JUMUG~

Art Director: Florin ZAGONEANU

Membri: Alin DROSUAlexandru VASILEMihai G~LE{ANUIoan OLARU

Tehnoredactor: Dan CÂRSTOIU

«Autoturism»Anul XLX - Nr. 2 - 2019 (520)Anul XLX - Nr. 2 - 2019 (520)

AutoturismAutoturism onlineonlineTrimestrul 2

2019

AUTOMOBILCLUBUL ROMÂN

- fondat \n anul 1904 -- fondat \n anul 1904 -Membru al Federa] ie iMembru al Federa] ie i

Interna] ionale Interna] ionale a Automobi lu lui (F IA)a Automobi lu lui (F IA)

[ i a l A l ian]ei Interna] ionale [ i a l A l ian]ei Interna] ionale de Tur ism (AIT)de Tur ism (AIT)

Publ ica] ie edi tat` de

Adresa r edac ] i e iAd resa r edac ] i e i ::S t r . Take Ionescu n r . 27 , Bucu re[ t i , s e c to r 1S t r . Take Ionescu n r . 27 , Bucu re[ t i , s e c to r 1

Te le fon : 021 .317 .82 .51 E -ma i l : au to tu r i sm@ac r . roTe le fon : 021 .317 .82 .51 E -ma i l : au to tu r i sm@ac r . ro

AutoturismAutoturismon lineon line

Datorit` dezvolt`rii specta -culoase a Internetului [i a flu -en]ei tot mai evidente a citito-rilor spre acest univers infor-ma]ional mo dern, inclusiv caurmare a evo lu]iei tot mai ac -cen tuate a sistemului de co -mu nicare în cadrul Auto mo bilClubului Ro mâ n, [i ca ur marea solicit`rii unui num`r impor-tant de membri ACR, în cepândcu anul 2010, revista „Auto tu -rism“ apare on-line, pe site-ulwww.acr.rowww.acr.ro [i poa te fi acce-sat` gratuit.

P r i m u l n u m ` r P r i m u l n u m ` r - f e b r u a r i e 1 9 6 9 -- f e b r u a r i e 1 9 6 9 -

COMITETUL EXECUTIVCOMITETUL EXECUTIVACRACR

P r eP r e [[ e d i n t ee d i n t ell Constantin NICULESCUConstantin NICULESCUD i r e c t o r G e n e r a lD i r e c t o r G e n e r a lllElena Corina N. SLAFF Elena Corina N. SLAFF D i r e c t o r O r g a n i z a r eD i r e c t o r O r g a n i z a r ell Ilie GIlie GABRAABRADirector EconomicDirector Economicll Sorina MIH~ILESCUSorina MIH~ILESCU

M e m b r iM e m b r ill Ioan OLARUIoan OLARUll Alin DROSUAlin DROSUll Alexandru VASILEAlexandru VASILEll Mihail G~LE{ANUMihail G~LE{ANUll Victor JUCUVictor JUCUll Ion POPIANUIon POPIANUll Nicoleta C~Nicoleta C~LINOILINOIUUll C`lin-Simion VAIDAC`lin-Simion VAIDASecretar - Lucia GHINJASecretar - Lucia GHINJACons. juridic - Carmen F|NARUCons. juridic - Carmen F|NARU

S U M A RS U M A R

ll Edi tor ia lEdi tor ia l :: Oare?Oare? - - autor Constantin autor Constantin Niculescu, Pre[edintele ACR Niculescu, Pre[edintele ACR

ll Activitatea interna]ional` a ACRActivitatea interna]ional` a ACRll Abordarea cronobiologic` a accidentului Abordarea cronobiologic` a accidentului

rutierrutierll Condusul pe timp de noapteCondusul pe timp de noaptell Educa]ia Rutier` ACREduca]ia Rutier` ACRll ”Veteranii” ACR la Cara[-Severin”Veteranii” ACR la Cara[-Severinll Permisul Interna]ional de conducere în Permisul Interna]ional de conducere în

JaponiaJaponiall Loca]ia ACR Ol`ne[ti î[i a[teapt` oaspe]iiLoca]ia ACR Ol`ne[ti î[i a[teapt` oaspe]iill Sportul automobilistic ACRSportul automobilistic ACRll Cu stângu-n dreptu’Cu stângu-n dreptu’ll {apte automobile ob]in cel mai mare rating{apte automobile ob]in cel mai mare rating

la ultimele teste la ultimele teste EuroNcapEuroNcapll Mobilitate nelimitat` numai cu ACRMobilitate nelimitat` numai cu ACRll Oameni eblematici ai ACR Oameni eblematici ai ACR

3

edi tor ia lautotur i sm

Aceast` întrebare devine din ceîn ce mai actual` în evolu]ia auto -mo bilis mului.

De jum`tate de secol tot ne în -treb`m: oare automobilul electricva fi viitorul automobil?

Unii dintre semenii no[tri s-au [igr`bit s` a[eze automobilul electricîntr-un loc favorizat, afirmând c`acesta este viitorul!

Înc` din facultate m` gândeam,ca orice student, cum s` aduc îm -bu n` t`]iri automobilului [i auto -mobi lis mului. Ast fel mi-am ima gi -nat „auto mo bilul cu ari pi”, care încondi]iile aglomer`rii pe [osele arfi fost binevenit, dar ulterior, amaflat cum este cu existen]a culoa -relor aeriene, care sunt mult mailargi decât [oselele [i visul meu ...s-a stins, iar acum câ]iva ani am ci -tit c` mai încer ca ser` ni[te spe cia -li[ti, dar [i ei au aban donat ideea.

{i automobilul cu propulsie elec -tric` precum [i cel cu motorWankel au fost, de asemenea, înaten]ia [i ideile mele. Dar, re -putatul meu pro fesor de motoare,fost inginer [ef la uzina de avioanedin Bra[ov, care ulterior a fabricattractoare, mi-a explicat c` ambelemotoare, elec tric [i Wankel, au a -

vantaje, dar [i sufi ciente deza van -taje care le fac nefo lo sibile în „pro -duc]ia de serie” a auto mo bilelor.

Un inginer german, Felix Wankela inventat motorul cu numele s`u,mai mul]i constructori de auto -mobile au echipat automobile deserie, dar în final acest motor a fostabandonat.

Deci motorul Wankel nu s-a do -vedit a fi de viitor!

Dar, oare, ce se întâmpl` cuauto mo bilul propulsat electric?

Profesorul meu, de la PolitehnicaBra[ovean`, ne spunea c` nici însecolul XXI nu vom vedea auto mo -bilul electric înlocuind automo bi -lele cu motoare cu ardere inter n`.

Revista „Autoturism”, nr. 7/IULIE1972, publica un articol „electro -mobilul”, în care se prezicea apa -ri]ia acestor auto mo bile electriceîntr-un viitor apropiat. Au trecut,iat`, 47 de ani [i automobilul elec -tric este to tu[i o apari]ie singular`în aglo mera]ia [oselelor.

Suntem în al nou`sprezecelea anal secolului XXI, iar automobilul e -lec tric nu este un produs de„serie”!

Automobilul electric are un mareavantaj din punct de vedere al

Oare ?Oare ?

Ü

4

po lu`rii chimice [i fonice. Dar,moto rul electric, alimentat de laba te rii de acumulatoare, are o pe -rioad` limitat` de timp în exploa -tare, corespunz` toare capa cit`]iibateriei.

Reînc`rcarea bateriei se face într-un timp mult mai lung, fa]` dealimen tarea cu combustibil!

Un alt impediment este cel algreut`]ii bateriei de acumulatoare,care nu este neglijabil` [i conducela un consum su plimentar deenergie.

Mai exist` un aspect, deloc deneglijat, din punct de vedere eco -no mic: Oare merit` s` ob]inemenergie electric` folosind combus -tibili (solid sau lichid), s` o tran -sport`m, la o sta]ie de înc`rcatbaterii, s`-l transfe r`m, curentulelec tric, în automobil (toate cupierderi relative) [i apoi s` ob ]i emlucru mecanic pentru de plasareaautomobilulului?

Oare, nu cumva, este mai eco -nomic s` introducem combustibilulauto în rezer vor [i prin arderea luiîn motor s` ob ]i nem lucru meca -nic?

Sigur este mult mai economic [iar tre bui ca cercetarea, în domeniulautomo bilismului, s` se ocupe depoluare!

Despre rezervele de ]i]ei ale Pla -netei, nu cred c` trebuie s` ne spe -riem, deoa rece mereu se desco -per` noi z`c`minte, iar în prezenteste o perioad` de supra produc]ie!

{i, ca o simpl` constatare saupre viziune: Oare milioanele deproprie tari ai impun`toarelor a[azise „sta]ii de com bustibili auto” sevor trans forma în „sta]ii de înc`rcatbaterii de acumula toare”?

Mai exist` [i o consecin]`:Confec ]io narea bateriilor deacumulatoare este o procedur`super poluant`! (Sigur, în condi]iilede ast`zi, poate în viitor se vorinventa alte baterii!)

* * *

Se mai vorbe[te ast`zi despreauto mobilul hibrid, adic` cel carecon sum` combustibil auto,produce energie electric`, încarc`bateriile [i apoi devine automobilelectric. Deci iat` c` am combinatdou` auto mobile (electric [i cuardere intern`) [i avem un auto -mobil hibrid, dar mult mai greu,mult mai cos tisitor [i cu mult maimult` tehnologie, care înseamn`costuri de exploatare mult maimari!

Se pune întrebarea: merit` oareefor tul de a scoate din via]a cot -dian`, „copilul“ a dorat al secolelor19, 20 [i 21, care este automobilulcu motoare cu ardere in ter n`?

Opinia mea este c` dintre dou`alter native, noi oamenii ar trebui s`facem bilan]uri energetice [icosturile acestora, tocmai pentru ane proteja, din toate punctele devedere!

P .S .P .S . Ast`zi tr`im epoca tro -tinetelor ac]ionate electric [i înmulte mari me tropole se caut`solu]ii pentru a elimina accidenteleproduse de acestea. (dar despreaceste aspecte, în viitor)

IIngng . CONSTANTIN NICULESCU. CONSTANTIN NICULESCUPre[edintele Pre[edintele

Automobil Clubului RomânAutomobil Clubului Român

Ü

edi tor ia lautotur i sm

5

mobilitate [i sport auto

ACTIVITATEA INTERNA}IONAL~ACTIVITATEA INTERNA}IONAL~A ACRA ACR

La Conferin]a FIA 2019

La invita]ia adresat` dec`tre Federa]ia Interna]ional`a Automobilului (FIA), o de -lega]ie ACR a participat laConferin]a FIA 2019, care aavut loc la Sun City, Africa deSud, în perioada 29 aprilie –2 mai 2019.

În acest an, Conferin]a FIA afost organizat`, în premier`,atât pentru mobilitate, cât [ipentru activitatea de sport.G`zduit de c`tre clubul AASAdin Africa de Sud, eveni -mentul a reunit 470 delega]i,reprezentan]i din 161 cluburiautomobilistice si ASN-uri din117 ]`ri. Conferin]a a foststructurat` pe [edin]e ple -nare, workshop-uri [i activit`]ipractice, atât pentru mobili -

tate, cât [i pentru motorsport. Conferin]a a fost deschis`

de c`tre dl. Jean TODT – Pre -[edinte FIA, care, înso]it de dl.Anton ROUX – Pre[edinteAASA, a subliniat importan]aaducerii împreun`, în cadrulevenimentului, a celor dou`componente ale FIA: mobili -tatea [i sportul automo bilistic.Pre[edintele FIA a sub liniat,de asemenea, c` alegerealocului organiz`rii Conferin]eiîntr-o ]ar` afri can` a fostf`cut` din dorin]a expres` dea promova uni versul automo -bilistic de pe acest continent[i organiza ]iile automobilis -tice de pe cuprinsul acestuia.

Ca membru al FIA, caredesf`[oar` o sus]inut` ac ti vi -tate interna]ional`, Auto mobilClubul Român a parti cipat laPlenara de Mobilitate, pre -cum [i la workshop-uri axate

pe domeniul sportului auto -mo bilistic: Rally Safety, FIAGrant Sport Program, Rela -tions with Goverments. De -lega]ia ACR a participat atât laworkshop-urile de motor -sport, cât [i la cele de mobi -litate, care au avut ca o com -ponent` principal` activit`]ilepractice, incluzând karting,Smart Driving [i E-Racing.

În urma particip`rii laworkshop-urile desf`[urate,precum [i la prezent`rile destartup-uri în domeniul mobi -lit`]ii [i al siguran]ei rutiere,ACR î[i propune s` imple -menteze unele idei deta[atedin dezbaterile Conferin]ei înconformitate cu poten]ialulde care dispune [i din dorin]adezvolt`rii în continuare aactivit`]ii de mobilitate [imotorsport.

A l in DrosuAl in Drosu n

6

{edin]a Coresponden]ilor de Club

din Regiunea I FIA

O delega]ie a Automobil Clubului Român aparticipat, în perioada 27-28 mai 2019, laîntâlnirea anual` a coresponden]ilor de clubdin asocia]iile automobilistice ale Regiunii I aFIA, care a avut loc la Viena, sub auspiciileclubului austriac OAMTC.

În cadrul întâlnirii s-au prezentat o serie deproiecte printre care cel al clubului slovenAMZS privind cre[terea imaginii sale în rândultinerilor. S-au bucurat de o audien]` deosebit`seria de „m`rturii“ (testimoniale) video [i textpublicate pe toate canalele de comunica]ie aleclubului, „m`rturii” prin care membrii clubuluiî[i exprimau mul]umirea privind ajutorul a -cordat pentru continuarea c`l`toriilor [i, im -plicit pentru reu[ita vacan]ei sau un week-endreu[it.

Un alt proiect interesant a fost pezentat deRegiunea I FIA constând într-un site în caresunt publicate toate ini]iativele de succes alecluburilor din Regiunea I FIA [i de unde neputem [i noi inspira în aplicarea de noi ideicare s` vin` in sprijinul membrilor ACR.

Un moment de mare succes pentru to]iparticipan]ii la aceast` reuniune l-a constituitprezentarea noului sediu al clubului OAMTC,precum [i proiectul s`u de salvare aerian`

„Christophorus”, care [i-a construit una dintrebazele aeriene pentru elicoptere chiar pecl`direa clubului austriac.

În cea de a doua zi a fost organizat un trai -ning privind îmbun`t`]irea aptitudinilor de co -municare [i prezentare în public cu parti cipa -rea unui reputat specialist din acest do meniu.În acest context, delega]ia ACR a pre zentat [isus]inut experien]a dobândit` de a socia]ianoastr` în cadrul Federa]iei Inter na ]ionale aAutomobilului si a proiectelor sale europene.

A lexandru A lexandru VASILEVASILE nn

La ForumulInterna]ional

pentru Siguran]`Rutier`

[i Inova]ie

În perioada 15 – 16 mai2019, Automobil Clubul Ro -mân a participat la ForumulInterna]ional pentru Siguran -]` Rutier` [i Inova]ie, caurmare a invita]iei adresatede c`tre EuroRAP (European

Road Assesment Program),organiza]ie care are ca obiectde activitate evaluareariscurilor de accident a c`ilorrutiere [i acordarea stelelorde siguran]` (asem`n`toarecu cele EuroNCAP), organi -za]ie al c`rei membru este [iAutomobil Clubul Român.

Acest eveniment s-a desf` -[urat sub patronajul Minis -terului de Dezvoltare Regio -nal` [i Lucr`ri Publice dinBulgaria, al Ministerului deInterne, MinisteruluiTran spor turilor, precum Ü

proiecte europene

7

[i al Agen ]iei de Statpenru Siguran]` Rutier`.

Au fost prezente, deasemenea, EuroRAP, ComisiaEuropean`, Banca Mondial`,Crucea Ro[ie Interna]ional`,Banca European` de Inves -ti]ii, îm preun` cu altecompanii care activeaz` îndomeniul traficului rutier, al

prelucr`rii de date rezultatedin acci dentele rutiere, sis -teme inteligente de trafic(ITS) [i solu]ii ale inginerieitraficului rutier.

Important este faptul c`pân` la 1 octombrie 2019 vaintra în vigoare Directiva UEprivind Mana gementul Sigu -ran]ei Infras tructurii Rutiere,

respectiv Directiva 2008/96/EC, care se afl` în plinproces de revizuire, urmândca pân` la 1 octombrie 2021s` fie transpus` în legisla]iiletuturor statelor membre UE,iar prima evaluare a dru -murilor s` fie încheiat` pân`cel târziu la 31 decembrie2024.

Ü

F IA VOLUNTEERSFIA VOLUNTEERSWEEKENDWEEKEND

Weekend-ul 25 - 26 mai 2019 a fostdedicat, de c`tre Federa]ia Interna]ional` aAutomobilului (FIA), s`rb` toririi voluntarilor ceactiveaz` în domeniul motorsportului. Ace[tiaaloc` timp [i energie pentru a face posibil`desf` [urarea cu succes a compe ti]iilor dinîntreaga lume.

FIA, prin intermendiul ASN-urilor, profi -tând de acest weekend înc`rcat de com peti]iiinterna]ionale, dore[te s` le mul]umeasc`volunta rilor care desf`[oar` o mare varietatede roluri esen]iale, f`r` de care sportul auto nupoate avea loc.

„Voluntarii sunt eroii ne[ti u]i ai sportuluiauto. F`r` ei, pur [i simplu, nu am puteamerge la curse“, a declarat Pre[edinteleFIA, dl. Jean Todt. „Este important ca FIA s`recu noasc` contribu]ia lor vital`, iar ocaziaWeekend-ului Voluntarilor atrage aten]iaasupra muncii lor [i dedic`rii pentru a

asigura siguran]a [i succesul evenimentelordin întreaga lume. Aceasta este, deasemenea, o oportunitate de a promovabeneficiile pozitive pe care voluntarii lecâ[tig` prin implicarea lor [i de a ajuta laatragerea de noi oameni în sportul cumotor“.

În România, Weekend-ul Voluntarilor estemarcat cu ocazia desf`[ur`rii Raliului Aradului,etap` interna]ional` înscris` de ACR în ca l en -darul FIA – European Rally Trophy.

Automobil Clubul Român consider` c` esteimportant s` eviden]iem contribu]ia vital` avoluntarilor [i s` aducem \n prim plan, cuocazia Raliului International al Aradului, tu -turor pasiona]ilor de automobilism (specta -tori, echipe [i pilo]i), faptul c` succesul eveni -mentelor din întreaga lume nu poate fi realizatf`r` implicarea [i dedicarea volun tarilor careasigur` siguran]a [i buna desf`[urare acompeti]iilor.

contribu]ia voluntarilor auto

8

Cunoscut` drept [tiin]abioritmurilor, cronobiologiaeste „acea parte a biologiei,care se ocup` cu observarea[i studierea fenomenelor fi -zio logice periodice [i a mo -delelor comportamentalere pe tabile în cadrul organis -melor vii, care se afl` con -tinuu sub influen]a ac]iuniiunor factori externi: suc ce -siunea anotimpurilor, rota]iaP`mântului în jurul axei sale(noapte/zi)” [1].

Din punct de vedere eti -mologic, denumirea de cro -no biologie este rezultatulcompunerii a trei termeni pro -veni]i din limba greac` ve -che: „crono” – timp, „bios” –via]` [i „logos” - [tiin]`.

În acest articol ne pro pu -nem s` identific`m leg`tu -rile dintre cronobiologie [iacci dentele rutiere sau, maipre cis, cum este influen]atcom por tamentul conduc` -torilor auto de c`tre biorit -mul zilnic.

De când automobilul adevenit un „lux necesar”, dince în ce mai mul]i oamenise afl` la volan înc` de laprimele ore ale dimine]ii. Bamai mult, odat` cu dezvol -tarea transporturilor într-unritm alert, necorelat` cu in -frastructura rutier` din Ro -mânia [i cu preg`tirea teo -retic`, practic` [i psihic` aconduc`torilor auto, o mareparte din traficul rutier sedes f`[oar` pe timp denoapte, un lucru nu tocmainormal, întrucât, în aceast`perioad`, organismul umanar trebui s` se odihneasc`prin somn.

Ca de altfel orice orga nismviu de pe p`mânt, omul areun ritm propriu (zilnic, s`p -t` mânal, lunar, anual, etc),f`r` de care supra vie ]uireaar fi imposi bil`.

Tre buie notat faptul c`inter valul orar în care orga -nis mul uman trebuie s` seodih neasc` este 23:00 –23:00 –

06:00. 06:00. Orice activitate deru -lat` în acest interval repre -zint` un risc pentru produ -cerea de accidente, inclusiva celor rutiere.

În cele ce urmeaz`, pre -zent`m câteva repere orareinteresante pentru automo -bili[ti, mai ales atunci cândace[tia doresc s`-[i planificeo c`l`torie sigur`:

La ora 06:00,06:00, nivelul cor -ti zolului, acel hormon carene pune practic în mi[caredup` perioada de odihn`din tim pul nop]ii [i care esteeliberat ca urmare a unorfactori de stres, are nivelulmaxim. Va sc`dea treptat,minimul fiind atins la miezulnop]ii. În aceast` situa]ie, nuvom mai putea face fa]`factorilor de stres (încorda -re, tensiune, solicitare), iarriscul de a fi implicat într-unacci dent rutier va cre[teconsi derabil.

Intervalul 07:00 – 08:0007:00 – 08:00este rezervat micului dejun.Nu pleca]i la drum f`r` a luaun mic dejun bogat în pro -teine [i f`r` zah`r. Dimi -nea]a, nivelul glicemiei estecel mai mic, iar colesterolulare valoa rea maxim`.

Cel mai bun moment de apleca la drum este în in te -rvalul 10:00 – 11:00: 10:00 – 11:00: ca -pa ci ta tea de a lua deciziieste la nivelul maxim, cre -ierul este foarte receptivla diver[i sti muli, iar

ABORDAREA CRONOBIOLOGIC~ ABORDAREA CRONOBIOLOGIC~ A ACCIDENTULUI RUTIERA ACCIDENTULUI RUTIER

comportamentul la volan

Ü

9

tempe ra tura corpuluieste optim`, fapte care con -duc la reflexe [i aten]iesporite.

12:00 – 14:00:12:00 – 14:00: activita -tea creierului nu este unafoarte performant`, scadenivelul de oxigen din sânge[i cel al aten]iei. Este nevoiede pauza de prânz, cel maiactiv organ fiind stomacul.

14:00 – 15:00:14:00 – 15:00: organis -mul simte nevoie de odihn`,un motiv în plus pentru a v`gândi dac` este absolut ne -cesar s` v` afla]i la volan!

23:00:23:00: ar trebui încetat`orice activitate: temperatura,activitatea cardiac` [i tensiu -nea ating nivelurile minime,iar producerea cortisolului,acel hormon care ne ap`r`de stres, este oprit`. Iat` dece, începând cu aceast` or`,organismul uman trebuie s`se odihneasc`.

De ce trebuie s` ne afl`mînc` la volan dup` aceast`or`, când ar trebui s` neodihnim? Greu de r`spuns,mai ales c` statisticile arat`c` cele mai multe accidenteproduse pe timpul nop]ii sereg`sesc în intervalul orar02:00 – 04:00,02:00 – 04:00, atunci cândtoate sim]urile se afl` într-ostare de inhibi]ie.

De[i este aproape imposi -bil de dovedit, oboseala lavolan pare s` fie o cauz`principal` a producerii acci -dentelor rutiere. De exem -plu, în UK, studiile arat` c`cele mai multe accidenterutiere pro duse din cauzaoboselii con duc`torilor autose reg`sesc în intervalul orar

02:00 – 06:00,02:00 – 06:00, o u[oar`cre[tere în registrându-se [iîntre 14:00 – 16:0014:00 – 16:00 [2].Dup` cum aminteam maisus, pe timp de noapte, lip -sa din organism a corti zo -nului ne face sa fim apatici,f`r` lips` de reac]ie.

Într-un studiu care a avutdrept obiectiv analizarea vi -gi len]ei factorului uman înactivi t` ]ile de transport de -ru late în Fran]a, s-a ar`tat c`lipsa de alert` a ope ra -torului uman este una dintreprinci palele cauze aleincidentelor [i accidentelordin transportul rutier [i fe -roviar. Vârful riscu lui deaccidente a fost de tec tat lamijlocul dup`-amiezii, târziunoaptea [i diminea]a devre -me, ceea ce corespunde ti -parelor de somnolen]` [3].

Pentru România, am ana -li zat accidentele ru tie re pro -duse în afara locali t`]ilor înanul 2018, în in tervalul orar23:00 – 04:59 23:00 – 04:59 (figura 1).

Dup` cum se poate ob -serva din figura 1, riscul celmai mare de deces seînregistreaz` în intervalulorar 23:00 – 23:5923:00 – 23:59 (22,76%), urmat de intervalul02:00 – 02:5902:00 – 02:59 (21,43 %),iar cel mai mare risc der`nire grav` se reg`se[te înintervalul 01:00 – 01:5901:00 – 01:59(46,84 %).

Pentru a evalua severi ta -tea accidentelor produse înaceste intervale orare, amutilizat metoda IndiceluiPonderat de Severitate (IPS)[5], calculat` cu rela]ia [1]:

IPS = 41*D + 4*RG + 1*RU[1]

unde:

IPS = Indicele Ponderat deSe veritate corespunz`tor in ter -valului orar analizat

D = num`rul de deceserezul tate \n intervalul oraranalizat.

RG = num`rul de vic -time r` nite grav rezultate

Ü

Ü

Fig. 1: riscurile de deces, r`nire grav` [i r`nire u[oar`aferente accidentelor rutiere cauzatoare de v`t`m`ri

corporale, produse în afara localit`]ilor în anul 2018, petimp de noapte între 23:00 – 04:59.23:00 – 04:59.

comportamentul la volan

10

\n intervalul orar analizatRU = num`rul de vic -

time r`nite usor rezultate \n in -ter valul orar analizat.

Valorile rezultate ale IPSsunt prezentate în figura 2:

Indicele Ponderat de Se -ve ritate arat` amplitu dineaunui accident din punct devedere al gradului de v`t` -mare al victimelor. Cu câtmai multe persoane dece -da te, cu atât IPS este maimare. Dup` cum se poateobserva din fig. 2, cea maimare valoare a IPS se înre -gistreaz` în intervalul orar23:00 – 23:5923:00 – 23:59 [1466], ur -mat de intervalul 02:00 –02:00 –02:5902:59 [982].

Planificarea orelor de c`l` -torie ar trebui s` constituie oprioritate pentru orice con -du c`tor auto, atât amator,cât [i profesionist.

Evitarea deplas` rilor petimp de noapte [i o dihnasuficient` a condu c` torilorauto în ziua premer g`toareplec`rii în c`l`torie, ar puteaconduce la sc`derea num` -rului de ac cidente ru tieredin Ro mânia.

A l i n D R O S UA l i n D R O S U nn

Ü

Fig. 2: Fig. 2: Indicele Ponderat de Severitate în accidenteleru tiere cauzatoare de v`t` m`ri corporale, produse în

afara localit`]ilor în anul 2018, pe timp de noapte între23:00 – 04:59.23:00 – 04:59.

R E P E R E B I B L I O G R A F I C ER E P E R E B I B L I O G R A F I C E[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Cronobiologie[2] Rajaratnam, S. M., & Arendt, J. (2001). Health in a 24-H

Society. Lancet, 358(9286), 999-1005.[3] Dr. Habib HADJ MABROUK, Contribution of human factors

and chronobiology vigilance in public transport safety in france.Annual Special issue of Magazine on The Rail Industry of India,Volume1, Issue2, January 2017[4] Direc]ia Rutier` din cadrul IGPR[5] R.R.Sorate , R.P. Kulkarni, S.U. Bobade, M.S. Patil, A.M. Talathi,

I.Y. Sayyad, S.V.Apte. Identification of Accident Black Spots onNational Highway 4. IOSR Journal of Mechanical and CivilEngineering (IOSR-JMCE) e-ISSN: 2278-1684,p-ISSN: 2320-334X,Volume 12, Issue 3 Ver. I (May. - Jun. 2015), PP 61-67

comportamentul la volan

11

Drumul de noapte cuprinde riscuri multede accident. O situa]ie banal` în timpul zileipoate deveni o primejdie real` noaptea. Latoate acestea se adaug` factorii subiectivi aiconduc`torului auto, starea de spirit careevolueaz` în defavoarea lui în condi]ii deplictiseal` [i monotonie pe care le ofer` c` -l` toria noap tea. De aceea este re comandats` condu cem automobilul înso ]i]i.

Prima regul` atunci când circula]i pedrumuri slab iluminate este s` nu conduce]iniciodat` cu o vitez` mai mare decât ceacare i]i permite s` opre[ti pe distan]a pecare o vezi clar în fa]` cu ajutorul farurilor.

Oamenii conduc noaptea, în general, când

au drumuri lungi de parcurs [i vor s` ajung`la timp la destina]ie, f`r` s` petreac` mult`vreme în trafic aglomerat. De aceea esteabsolut necesar s` fim bine odihni]i, s` fa -cem pauze dup` fiecare 100 – 150 km par -cur[i (la circa 2 ore). Totu[i, dac` sim]i]ibrusc necesitatea de a dormi, trebuie s`opri]i automobilul într-un loc sigur, în afaracarosabilului pentru a v` odihni. Trucurilepentru a alunga somnul m`resc [i mai multprimejdia.

Cum se întâpl` de obicei, majoritatea con -duc`torilor auto se consider` a[i ai vola -nului, cunosc`tori perfec]i ai trucurilorauto. Pericolul cel mai mare pe [osea

CONDUSUL AUTOMOBILULUICONDUSUL AUTOMOBILULUIPE TIMP DE NOAPTEPE TIMP DE NOAPTE

A] i a f la t d in con] inutu l ar t ico lu lu i anter ior când se produc ce le maiA] i a f la t d in con] inutu l ar t ico lu lu i anter ior când se produc ce le maimul te acc idente rut iere .mul te acc idente rut iere .

Pe t imp de noapte condusul unui automobi l a re mul te dezavanta je . DePe t imp de noapte condusul unui automobi l a re mul te dezavanta je . Deaceea ne-am gândi t s` facem un mater ia l în care s` cupr indem, în l in i iaceea ne-am gândi t s` facem un mater ia l în care s` cupr indem, în l in i imar i , toate aspecte le de care t rebuie s` ] ine] i seama atunc i cândmar i , toate aspecte le de care t rebuie s` ] ine] i seama atunc i cândexerc i ta ] i condusul pe t imp de noapte .exerc i ta ] i condusul pe t imp de noapte .

Ü

comportamentul la volan

12

noaptea este conduc`torul incon[tientsau în stare de ebrietate care vine din

sens in vers pe banda noastr` de circula]ie.De aceea este bine s` oprim în afara caro -sabilului, dac` este posibil. Folosi]i mereuluminile de întâlnire în virajele strâmte prinaprinderea intermitent` a acestora. Un altpericol îl constituie animalele, multe dintreaceastea s`rind în fa]a automobilului orbitefiind de lumina puternic` a farurilor. Esteimportant, de asemenea, s` nu orbi]i peceilal]i participan]i la trafic, schimbând dintimp faza lung` cu luminile de întâlnire,dac` din sens opus vine un alt autovehiculO situa]ie deosebit` care se poate întâplanoaptea: suntem obliga]i s` circul`m culumin` insufiecient` (un bec devine ne -func]ional). Ce putem face în asemeneacaz?n Profita]i de lumina dat` de alte auto -

vehicule din fa]a dumneavoastra;n Observa]i balizele reflectorizante, ele

formeaz` o galerie de lumin`;n Orienta]i-va dup` benzile marcate pe

[osea.În cazul în care carosabilul este slab lu -

minat, cel mai bine este s` circula]i cu auto -mobilul pe banda de lâng` axul drumului.Astfel ve]i putea evita anumite obstacole cese pot ascunde (ex. biciclist f`r` vest` re -flectorizant`, vehicul parcat, gropi, animale,etc).

Noaptea trebuie s` acord`m foarte mult`aten]ie pietonilor, deorece ace[tia obi[nu -iesc s` traverseze prin locuri nemarcate oripe culoarea ro[ie a semaforului, datorit` flu -

xului redus de autovehicule pe[osea.

Dep`[irea unui automobil, petimp de noap te, poate fi un lucruriscant. Vizibilitatea va fi limitat` dincauza întunericului. Nu v` asuma]iniciodat` riscuri. Asigur`-te c`drumul în fa]` este liber. Odat` ceajunge]i în dreptul autovehicululuipe care îl dep`[i]i, schimba]i farurilepe faz` lung`, pentru o vizualizaremai larg` a drumului.

Închide]i luminile interioare(plafonier`) [i p`stra]i nivelul delumin` de pe bord la un nivelminim, dac` acest lucru este posibil.

Condusul pe timp de noapte ridic` uneleprobleme chiar [i pentru conduc`torii autoexperimenta]i. Nu for]a]i atunci când sunte]ifoarte obosit, pentru ca mai bine ajunge]imai târziu decât niciodat`. Fi]i aten]i ladetalii, practica]i un condus preventiv [i]ine]i, întotdeauna, seama de condi]iilemeteorologice.

Automobil Clubul Român poate informamembrii s`i în leg`tur` cu condi]iile meteo,probleme de trafic ap`rute [i, de ce nu, cuinterven]ii în caz de urgen]`. Contacta]i-neoricând la 021/222.22.22. 0745.382.715,0722.382.715 [i v` oferim imediat ajutorulrutier de care ave]i nevoie în ]ar` [istr`in`tate.

F lor in JUMUG~ F lor in JUMUG~ nn

Ü

comportamentul la volan

13

vie]ii pe [oseasa lvarea

Recent a avut loc în Mu ni -cipiul Târgovi[te, Con cur sulNa]ional de Educa]ie Rutier`„TROFEUL CORESI” edi]ia aXXII-a, în organizarea Minis -terului Educa]iei Na]ionale,Automobil Clubului Român[i Inspectoratului Jude]eande Poli]ie. Competi]ia s-ade sf`[urat la [coala Gim na -zial` Coresi.

La competi]ia „TROFEULCORESI” au participat peste150 de elevi [i profesoriinstructori din 25 de jude]e.La ini]iativa Automobil Clu -

bului Român aceast` Com -peti]ie a avut ca model Cam -pionatul European de Edu -ca]ie Rutier` organizat deFedera]ia Interna]ional` aAutomobilului (FIA), avândca direc]ii principale:

a) cunoa[terea legisla]ieirutiere;

b) prob` de îndemânareîn poligon special amenajat;

c) cunoa[terea tehnic` abicicletei;

d) personalizarea c`[tii deciclist;

e) activitate interactiv` [i

de socializare a copiilor.În deschiderea festiv` a

Competi]iei, dup` intonareaImnului Na]ional al Româ -niei, au fost prezentate „Cu -vântul de Salut” al Minis tru -lui Educa]iei Na]ionale, pre -cum [i Mesajul Pre[e dinteluiACR, dl. Ing. Con stantinNiculescu.

Se cuvine o apreciere po -zitiv` a nivelului ridicat depreg`tire teoretic` [i prac -tic` a elevilor participan]i laCompeti]ie, a calit`]ii echi -pamentelor inscrip]ionateale copiilor, a nivelului ridi -cat al chestionarelor dinconcurs [i preg`tirii poligo -nului pentru testarea capa -cit`]ii de îndemânare teh -nic` a bicicletei.

Automobil Clubul Româna acordat diplome [i premiiconstând în materiale spor -tive câ[tig`torilor Competi -]iei.

I l ie GABRAI l ie GABRA n

CONCURSUL NA}IONAL „TROFEUL CORESI”CONCURSUL NA}IONAL „TROFEUL CORESI”edi ] ia a XXI I -aedi ] ia a XXI I -a

E D U C A } I A R U T I E R ~ A C RE D U C A } I A R U T I E R ~ A C R

Prob` practic`: depanarea bicicletei

14

CUNOSC REGULILE DECIRCULA}IE, DECI EXIST!

La Scoala Gimnaziala nr. 1 din localitateaValu lui Traian, jude]ul Constan]a, se re -alizeaz`, cu consecven]`, an de an, nu me -roase ac]iuni de educa]ie rutier` în rândulelevilor, sub auspiciile Sucursalei jude]eneACR. În ziua de sâmb`ta 11 mai 2019 a avutloc competi]ia „Cunosc regulile de circula]ie,

deci exist!”, la care au par ticipat numero[ielevi de la scolile gim naziale nr. 1 Castelu,nr. 1 Nisipari, nr. 31 Constan]a, nr. 1 Cio -cârlia, nr. 1 Poarta Alb`, {coala ViceamiralIon Murgescu, [coala Adrian V. R`dulescu,colegiul oficial Poarta Alb`, liceele teoreticedin localit`]ile Murtfatlar, Deleni [i Cobadin,îndruma]i de Sucursala ACR Constan]a, dinini]iativa directorului acesteia.

Aceast` competi]ie [colar` tradi]ional`,aflat` la a treia edi]ie anual` a cuprins oprob` teoretic` privind legisla]ia rutier`, oprob` referitoare la conducerea bicicletei peun poligon special amenajat [i o a treiaprob` privind recunoa[terea echipa men te -lor de pe biciclet`, precum [i a inexiste]ei a -cestora, în perioada concursului.

Pe baza punctajului total, pe primul loc s-auclasat elevii {colii Gimnaziale nr. 1 PoartaAlb`, pe locul secund elevii Liceului Teoretic

din Deleni, iar pe locul trei elevii {colii Gim -naziale nr. 1 Castelu. Echipajele premiateau primit din partea organizatorilor di -plome, echipamente sportive cu inscrip]iileACR, precum [i produse de papet`rie [icofet`rie.

Va ler ica G`vanValer ica G`van nnDirector Sucursa la ACR Constan]Di rector Sucursa la ACR Constan] a a

vie]ii pe [oseasa lvarea

15

În perioada 10 – 11 mai2019, s-a desf`surat celebraCup` Crisius gazduit` dePrim`ria Chi[ineu-Cri[ [i

clubul copiilor din localitate,jude]ul Arad, cu participareinterna]ional`. Aceast` edi]iejubiliar`, a 40-a, are deja oistorie arhicunoscut` de to]iiubitorii sportului multidisci -plinar din peste 80 de uni -t`]i de înv`]`mânt din ]ar`,precum [i din RepublicaMoldova, Ungaria, Serbia [iFran]a. Cu acest prilej, Clu -bul Copiilor Chi[ineu Cri[ as`rb`torit 45 de ani de laînfiin]are.

Este de remarcat [i faptulc` aceast` competi]ie s-a

bucurat [i se bucur` în con -tinuare de o audien]`deosebit`, fiind prezenteimportante oficialit`]i locale

[i mass-me -dia.

Sucursa laACR Arad afost prezent`,ca la toatee d i ] i i l eanterioare, lat o a t emomen te lede concurs,dar în moddeosebit, prinmobil izareacelor maibuni karti[ti

din numeroase jude]e.Sucur sa la ACR Arad a fostpremiata cu medalia ju bi -liar` a Com peti]iei, pre cum[i cu Di plo ma de Excelen]`pentru contribu]ia adus` de-a lun gul anilor în activita]ile[co lare de edu ca]ie rutier` [ialtor activit`]i [colare.

Concursul de karting, or -ga nizat cu acest prilej, s-adesf`[urat pe strada G`riidin ora[ul Chi[ineu Cri[,unde au participat peste 40de copii.

V ic tor JUCUVictor JUCU nnDirector Di rector

Sucursa la ACR AradSucursa la ACR Arad

CUPA JUBILIAR~ „CRISIUS“ 2019, JUDE}UL ARAD

vie]ii pe [oseasa lvarea

16

Recent am trecut pragul sucursaleiJude]ene ACR Cara[-Severin cu sediul laRe[i]a, una din fostele „metropole” alemetalurgiei române[ti, care[i ast`zi mai vie]uie[te gra]iecelor câteva sute de o]elaricare mai semneaz` condicade prezen]`. Directorul su -cursalei, inginerul SilviuPanait, reu[e[te s` men]in`nucleele de membri ACR înCaransebe[, Oravi]a, O]eluRo[u, Bozovici [i altelocalit`]i unde automobilulconstituie, mai mult caoricând, principalul mijloc allibert`]ii de mi[care allocuitorilor acestora. Sediul sucursalei seafl` în Pia]a Central` a Re[i]ei, iar sta]ia deasisten]` tehnic` auto st` non-stop ladispozi]ia membrilor Asocia]iei.

O puternic` emo]ie produce pentru oriceturist placa comemorativ` confec]ionat` [ifixat` în urm` cu dou` decenii, moment lacare am avut onoarea s` fiu prezent, carereme mo reaz` prima etap` a CampionatuluiNa ]ional de Vitez` pe Traseu Montan VALEADOMA NULUI, din urm` cu 40 de ani.Aceasta se p`streaz` [i ast`zi, ca un simbolal tradi]iilor mi[c`rii automobilistice de laRe[i]a. Analele sportului cu motor românescconsemneaz`, ca o legend` faptul c`renumitul pilot re[i ]ean Hirschvogel Werner[i-a construit per sonal un automobil originalpentru a participa la competi]iile automo -bilistice or ganizate de ACR [i, de asemenea,se p`s treaz` [i ast`zi, renumele lui C`t`lin}u]u ianu care [i-a câ[tigat admira]ia una -nim` a genera]iei sale pentru performan]eleredu tabile în kartingul românesc [i euro -pean.

În acest memorial re[i]ean nu poate fiuitat veteranul Nicola Gheorghe care conti -nu` s` fie prezent [i activ la manifesta]iileautomobilistice organizate de Sucursala

ACR Cara[-Severin. Dialogul purtat recent cudl Nicola Gheorghe ni se pare sem nificativ:

Întrebare: Din ce dat` sunte]i membruACR.

R`spuns: În luna mai2019 am împlinit 43 de anide când port carnetul demembru al ACR. Asocia]ianoastr` num`ra atunci 72de ani de existen]` [i pân`ast`zi când num`r` 115 ani,nu m-am dep`rtat de clubulnostru.

Întrebare: Ce v-a deter -minat s` deveni]i membru alACR?

R`spuns: Ce s` v` spundin memoria mea? Re[i]a organiza prin anii1980 multe campionate pe ]ar`, pe traseumontan, p`n` la Semenic; cursa P`cii [iPrieteniei s-a organizat ani de-a rândul. LaRe[i]a, care era un ora[ cu in dustrie pu ter -nic` meta lur gic` [i con structoare de ma[inipentru in dustria „grea” cum i se spunea, nuera o pro blem` s` se fac` [i ma[ini de curseauto. Aveam pilo]i de renume [i competi]iide renume care f`ceau deliciul tinerilor. Îmiamintesc c` [i pre[e dintele ACR dl.Constantin Niculescu era mereu la

„Veteranii” ACR la Cara[-Severin„Veteranii” ACR la Cara[-Severin

de onoareoameni

Ü

Nicola Gheorghe - membru ACR

17

Re[i]a la aceste com -peti]ii [i ziarele localescriau mult de acesteeveni mente [i, la fel, cinade-acas` o serveam în„cântecul” motoarelor decurse. Era o mândrie s` fiimembru ACR!

Întrebare: Avea]i ma[i -n` personal`?

R`spuns: Cum s` nuam!? Am strâns cu reaua[i mi-am cump`rat oma[in` cu care m` f`leam. ACR-ul neasigura între]inerea ei, avea ateliere auto întoate ora[ele: la Re[i]a, la Caransebe[, laO]elul Ro[u, la Bozovici [i în aproape toateora[ele mari din ]ar`, [i desigur meseria[ifoarte buni.

Întrebare: Afar` din ]ar` a]i fost cu auto -mobilul personal?

R`spuns: Toat` lumea putea pleca prinACR, mai ales în ]`rile vecine unde ni seasigura non-stop asisten]` auto, turistic` [ichiar medical` prin cluburile auto parte -nere. Aceast` facilitate se men]ine [iast`zi. Personal, în urm` cu câ]iva ani,daca re]in bine, în anul 2010, am r`mas în

pan` de motor în Austria[i când m-am dat mareîn fa]a familiei [i prie -tenilor cu care c`l` to -ream împre un`, c` m`va scoate din impasclubul auto din Austria,trimis de ACR. Am ar`tatdoar carnetul de mem -bru ACR când a venitechipajul de ajutor rutieral clubului austriac [itotul s-a rezolvat ope -

rativ [i f`r` s` pl`tesc nimic. ACR-ul „nu sejoac`” cu membrii s`i când ace[tia r`mânpe dreapta din cauza unei defec]iuni auto,inclusiv în str`in`tate unde are rela]ii cupeste 200 de cluburi automobilistice dincasdrul Federa]iei Interna]ionale a Auto -mobilului. De aceea, eu nu m` urc la vo -lan, dac` nu am calitatea de membru ACR.

Întrebare: A]i spus c` ACR-ul este pentrudumnea voastr` ca o familie. Cum adic`?

R`spuns: Clubul nostru organizeaz` multeevenimente cu membri s`i. Atât la 5 aprilie,când î[i aniverseaz` data înfiin]`rii sale, cât[i la confluen]a dintre ani. Nu odat`, laaniversarea zilei mele de na[tere, am primit

[i felicitarea ACR. Între mem -brii ACR exist` o rela]ie defamilie: la nevoie, pe [osea,membrul ACR î]i vine în ajutordac` îl solici]i. Ast`zi, pe [osea,nimeni nu opre[te pentru a teajuta într-o situa]ie critic`, darmembrii ACR dac` v`d car -netul galben ACR în mânaunui participant la trafic,opresc de fiecare dat`. Aceastaînseamn` spiritul de familie.Solidaritatea pe [osea este,poate, cel mai mare câ[tigpentru membrii ACR. Niciodat`nu r`mâi singur în situa]iilimit`, pe [osea.

I l ie GABRA I l ie GABRA nn

Ü

de onoareoameni

18

PermisInterna]ional de Conducere

în Japonia

Orice c`l`torie în Japoniatrebuie atent planificat`,mai ales c` în aceast` ]ar`regulile sunt mult diferitefa]` de cele din România.În Japonia se circul` pepartea stâng` a drumului,iar permisele europene nusunt valabile.

Pentru a putea conduceun automobil în Japonia,ave]i nevoie de un Permis

Interna]ional de Condu ce -re. Acesta vi se poate eli -bera de c`tre orice sucur -sala a Automobil ClubuluiRomân.

Trebuie s` [ti]i c` unpermis international deconducere pentru Japoniaeste eliberat în conformi tatecu prevederile Con ven ]iei dela Geneva Asu pra Circula]ieiRutiere din 1949, acestedetalii fiind men]ionate [ipe website-ul MinisteruluiAfacerilor Externe(https://www.mae.ro/travel-conditions/3712)

În plus, dup` cum spe -cific` [i Ministerul Aface -rilor Externe, „În Japoniasunt recunoscute doar per -misele de conducere inter -na]ionale eliberate pe bazaConven]iei de la GenevaAsupra Circula]iei Rutieredin 1949 (pentru mai mul -te detalii v` rug`m contac -ta]i Automobil Clubul Ro -mân).“

A[adar, pentru c`l`toriaîn Japonia ave]i nevoie deun permis interna]ional deconducere. Pentru alte in -forma]ii, v` rug`m s` con -tacta]i una dintre sucursa -lele noastre.

Iat` care sunt principa le -le reguli de circula]ie a -tunci când v` deplasa]i înJaponia având un permisinterna]ional de condu -cere:

Circula]ia auto \n Japonia

În Japonia se cir cu l` pepartea stâng` a drumului.

Starea drumurilor în Japonia

Starea gene ral` a drumu -rilor şi infrastructurii estefoarte bun`. Ü

pe mapamondrut ie r i smul

CIRCULA}IA RUTIER~ ÎN LUMECIRCULA}IA RUTIER~ ÎN LUMEÎn perioada de var` arterele de circula]ie rutier` din str`in`tate sunt foarteÎn perioada de var` arterele de circula]ie rutier` din str`in`tate sunt foarte

solicitate de conduc`torii auto din România. La cererea acestora, revista „Auto solicitate de conduc`torii auto din România. La cererea acestora, revista „Auto --turism” [i-a propus s` publice un ciclu de materiale referitoare la legisla]iaturism” [i-a propus s` publice un ciclu de materiale referitoare la legisla]iarutier` specific` unor ]`ri europene sau de pe alte continente [i alte informa]iirutier` specific` unor ]`ri europene sau de pe alte continente [i alte informa]iide interes automobilistic, în func]ie de orizonturile de interes ale cititorilorde interes automobilistic, în func]ie de orizonturile de interes ale cititorilorpublica]iei noastre. Primul semnal primit în acest sens vizeaz`, iat`, Japonia.publica]iei noastre. Primul semnal primit în acest sens vizeaz`, iat`, Japonia.

19

Centura de siguran]`\n Japonia

Utilizarea cen turii de si -gu ran]` este obligatorie atâtde c`tre condu c` -torul auto cât şi dec`tre pa sa gerulsituat pe scau nul dinfaţ`. Copiii avândvârsta sub şase anitrebuie aşe za]i pescaune spe cial des -tinate lor.

Limitele de vitez`admise \n Japonia

40 km/or` în ora[[i 80 km/or` peauto strad`.

Parcarea în Japonia

Se face numai înlocuri special ame -na jate.

Conducerea sub

influen ]a alcoolului estestrict in terzis`, indiferentde nive lul con centra]iei dealcool. Înc`l c`rile minoreale re gu lilor de trafic sunt

pena lizate cu amenzi cetrebuie pl`tite în termende 7 zile.

Indiferent de gravitateaaccidentului rutier, persoa -na implicat` trebuie s` a -corde imediat pri mul aju -tor vic timei [i s` anun]e celmai apropiat post de poli -]ie. În Japo nia, conduc` -torii auto trebuie s` aib`încheiat`, în mod obligato -riu, o asigurare de r`spun -de re civil`.

Aten]ie:

{i în caz de ac cidentrutier, auto rit`]ile soli cit`prezentarea unui PermisIn terna]ional de Condu -cere.

Redac]ia Redac]ia nn

Ü

pe mapamondrut ie r i smul

20

Automobil Clubul Român dispune, înrenumita Sta]iune B`ile Ol`ne[ti asemuit`cu Karlovy-Vary, de o loca]ie proprie, în cen -trul ora[ului, aflat` la dispozi]ia membrilorAsocia]iei. Loca]ia ACR Ol`ne[ti pune ladispozi]ia membrilor s`i 6 camere dublemoderne, nou mobilate.

Membrii ACR pot beneficia de cele 35 deizvoare ale sta]iunii, precum [i de bazinelede ap` sulfuroas` pentru b`i, recunoscuteca fiind printre cele mai eficiente din lume.Motivele s` alege]i pentru concediu B`ileOl`ne[ti sunt foarte numeroase:o în prezent, centrul turistic, împreun` cu

aleea izvoarelor, din Sta]iunea B`ile Ol`ne[tisunt integral modernizate. Totodat`, recentau fost deschise 3 obiective majore în parculcentral (piscin` acoperit` cu ap` termal`,centru balnear, parcare supraetajat` de 200locuri). Este de men]ionat [i faptul c` B`ileOl`ne[ti dispune de cele mai multe izvoaredin ]ar` (35 la num`r) [i multe sonde cuap` sulfuroas` pentru b`i;o apele izvoarelor din Sta]iunea B`ile O -

l` ne[ti au fost medaliate cu AUR la Expozi]iaInterna]ional` de la Viena, datorit` eficien]eilor în tratamentele medicale;o mediul inconjur`tor [i climatul permit

urmarea unei cure de climatologie ce are

carezultat calmarea, lini[tirea [i eliberareade stres;o sta]iunea se afl` într-o zon` montan`

cu rezerva]ii naturale deschise vizitatorilor,precum Rezerva]ia de Tisa si Rezerva]ianatural` Stogu (în cadrul Parcului Na]ionalBuila-Vânturari]a), precum [i rezerva]iaR`di]a – Mânzu din Mun]ii C`p`]ânii, rezer -va]ia Lacul Frumos din Mosoroasa si Re -zerva]ia de Nuferi Albi [i Galbeni din B`ileOl`ne[ti;o bisericile din Ol`ne[ti, precum [i schi -

turile [i m`n`stirile din imediata apropiere,în primul rând: M`n`stirea dintr-un lemn,

Biserica lui Horea, str`mutat` din Al -bac, schi tul Pahomie, schitul Iezer [ialte mo numente intrate în patri -moniul na]ional [i universal repre -zint` o foarte bun` ocazie pentruturismul monahal.

Pentru detalii sau rezerv`ri Pentru detalii sau rezerv`ri pute]i apela la:pute]i apela la:

Sucursa la ACR-VâlceaSucursa la ACR-Vâlceatel: 0250/733.140, 0745.382.779tel: 0250/733.140, 0745.382.779

e-mai l : acr_v l@acr . roe-mai l : acr_v l@acr . ro

Adminis t ra ] ia Centra l` ACRAdminis t ra ] ia Centra l` ACR021/317.82.51, 021/317.82.51,

e-mai l : organizare@acr . roe-mai l : organizare@acr . roRedac] iaRedac] ia nn

L o c a ] i a A C R O l ` n e [ t i L o c a ] i a A C R O l ` n e [ t i î [ i a [ t e a p t ` o a s p e ] i iî [ i a [ t e a p t ` o a s p e ] i i

automobilistictur i smul

Râul Ol`ne[ti

21

RALIUL ARADULUI 2019RALIUL ARADULUI 2019

Raliul Aradului, etapa din cadrul TrofeuluiEuropean pentru Raliuri (ERT), a ajuns anulacesta la cea de-a XI-a edi]ie. Evenimentuls-a desf`[urat în perioada 24 - 25 mai 2019,sub egida Automobil Clubului Român, \ncalitatea sa de Autoritate Sportiv` Na]ional`(ASN) recunoscut` de c`tre FIA.

Startul festiv s-a dat joi, 23 mai, de peplatoul din fa]a Palatului Administrativ dinmunicipiul arad. Pasiona]ii competi]iilor deraliu au f`cut cuno[tin]` cu toate cele 65 deechipaje înscrise la start. Totodat`, a fost [i

o [ansa pentru fani de a vedea de aproapeautomobilele, rulând la vitez` mic`. În primaparte a zilei de vineri, în localitatea Chesin],au fost programate testele oficiale premer -g`toare raliului, când cei interesa]i au pututdeveni copilo]i de ocazie, experimentând

astfel senza]iile oferite de un automobil deraliu.

În a doua parte a zilei, cu începere de laora 20:00, în centrul Aradului a avut locSuper Speciala, prob` care a adunat înfiecare an mii de spectatori curio[i s` vad`acest spectacol automobilistic. Sâmb`t` afost sosirea festiv` pentru primele treiechipaje, în faţa Prim`riei Arad, iar de la ora21:30 a fost programat` festivitatea dePremiere.

V ic tor JUCUVictor JUCU nnDirector Sucursa la ACR AradDirector Sucursa la ACR Arad

Prima etap` a Concursuluide îndemânare auto ACRInternational Autotest Cha -llenge a debutat în for]` înacest weekend, încingândasfaltul din fa]a PavilionuluiRomexpo din Bucure[ti.

Având pentru primadat` drept partener

SPORTUL CU MOTOR ACR

21

Ü

CONCURSUL DE ÎNDEMÂNARE AUTO ACRCONCURSUL DE ÎNDEMÂNARE AUTO ACRINTERNATIONAL AUTOTEST CHALLENGE 2019INTERNATIONAL AUTOTEST CHALLENGE 2019

la el acas`automobilismul

22

ROMEXPO, orga ni -zatorii GT Auto Club

Sportiv [i Auto mobilClubul Român au sta -bilit un nou re cord depar ticipare, adunând lastart nu mai pu]in de83 de pilo]i dornici s -̀[ide monstreze m ̀iestriala volan, contra crono - metru.

Aceast` a 9-a edi]iea concursului nu afost doar cea maibogat`, ci [i cea maidivers`. Grupa femi -nin` a num`rat zeceparticipante, care auintrat în final` într-ocurs` extrem de dis -putat`, luptându-se pesutimi de secun d`.

ACR InternationalAutotest Challengeeste [i o pepi nier`pentru tinere ta lente, pentruc` per mite partici parea ju -niorilor înce pând cu 8 ani.Mul]i dintre ei duc maideparte o bogat` tradi]ie defamilie. Prima clasat`, A -lexandra Tes lovan, de 13 ani,mem bru ACR sim patizant,aflat` la prima sa participarela un concurs auto, este totfiic` de pilot de raliuri, iarlocul doi a fost adjudecat totde fiul unui pilot de curse,Alexandru Cristea, de 13 ani,membru ACR sim patizant.

Îns` vârsta nu conteaz`,dup` cum a demonstrat Mi -hai Alexandrescu, unul dinveteranii sportului auto ACR,care la 65 de ani a ob]inutlocul I la grupa A1 [i locul IIIla grupa A2.

ACR International AutotestChallenge este o competi]iecare încurajeaz` talentul, dar[i aten]ia [i respon sa bilitateala volan, [i este deschis`oricui. Particip` atât ma[inide strad`, de la cele maimodeste, cât [i ma[ini decurse preg`tite special, cumotoare puter nice – toatedepartajate pe grupe [i clase,pentru a da [anse echitabiletuturor con curen]ilor.

Anul acesta, pentru primadat`, am dat o „voce” [ipublicului, introducând titlulde „Cel mai ova]ionat pilot”.Presta]iile extrem de spec -taculoase, precum cea a luiPavel Iulian din Br`ila, care aoferit un adev`rat regal alderapajelor contro late, dar

f`r` [anse la un timpbun pentru podium.Frumosul s`u danspe ro]i, atât de gustatde spec tatori, a me -ritat îns` o cup`.

La etapa a douade la Rm. Vâlcea,CUPA SHOPPINGCITY, ce s-a desf` -[urat în perioada 22– 23 iunie, au con -curat pilo]i cu ma[inide strad` sau decom peti]ie, iar ace[ -tia au trebuit s` în -depli neasc` urm` -toarele condi]ii: s`parcurg` f`r` gre -[eal` traseul concur -sului, s` exe cute ma - nevre de mare pre -cizie, cu elemen te deslalom, întoar ceri cusau f`r` frâna de

mân`, totul cu maxi mumde vi tez` [i mult` st`pâ -nire de sine.

Au fost invita]i s` se în -scrie to]i cei care au vrut s`î[i testeze reflexele [i abi -litatea la volan. Au fostbine veni]i juniorii cu vârstaîntre 8 [i 18 ani, [oferi]ele –care au beneficiat de grupede concurs speciale, cât [iseniorii de peste 60 ani.Publicul, foarte im por tantpentru noi, a fost me reuaproape de pilo]i, sa vu rândviteza [i scrâ[ netul ro]ilor,iar de anul acesta ei au fostcei care au dese m nat ceamai spectaculoas` evolu]ie.

Teodor Gheorghe Teodor Gheorghe nnPre[edinte GT Auto Pre[edinte GT Auto

Club Sport ivClub Sport iv

Ü

la el acas`automobilismul

Sub eg ida Automobi l C lu Sub eg ida Automobi l C lu --bulu i Român, în ca l i ta tea sabulu i Român, în ca l i ta tea sade Auto r i ta te Sport iv` Na de Auto r i ta te Sport iv` Na --] io na l` în motor spor t , re ] io na l` în motor spor t , re --cunoscuta de c`t re Fede cunoscuta de c`t re Fede --ra ] ia Interna] ional` a Auto ra] ia Interna] ional` a Auto --mobi lu lu i (F IA) [ I C lubu lmobi lu lu i (F IA) [ I C lubu lSport iv R iders Satu Mare ,Sport iv R iders Satu Mare ,Munic ip iu l Care i a g`zdui tMunic ip iu l Care i a g`zdui tsâmb`t` , 15 iunie , cea de-asâmb`t` , 15 iunie , cea de-apat ra etap` d in cadrul Cam pat ra etap` d in cadrul Cam --p io natu lu i In ternapio natu lu i In terna ţţ ional deional deRal ly Spr int , ia r în cadrul e iRa l ly Spr int , ia r în cadrul e is -au înscr is 48 de p i los-au înscr is 48 de p i lo ţţ i d ini d inmai mul te judemai mul te jude ţţ e a le Ro e a le Ro --mânie i .mânie i .

Pe strada principal` 1 Decembrie 1918s-au desf`[urat toate probele de concurs.Potrivit organizatorilor, toate verificariletehnice au inceput de la ora 08.00,antrenamentele [i man[ele cronometrate laora 10.00 iar festivitatea de premiere s-adesf`[urat la ora 16,00.

Competi]ia a fost deschis` pentru orice tipde autoturisme [i orice categorie de pilo]i,atât debutan]i cât [i avansati.

C lasament :C lasament :Juniori: Locul 1 – Dominik Balog (Satu

Mare), 2 – Darius Toth (Satu Mare), 3 –Tudor Pal (Cluj-Napoca)

Debutanţi:Clasa 1: 1 – Janos Abraham (M`d`ras/

Bihor), 2 – Raul Pal (CJ), 3 – Vlad Silaghi(Satu Mare)

Clasa 2: 1 – Mihal Filip (Baia Mare), 2 –Ervin Petras (Satu Mare), 3 – MariusSopoian (Seini/ Maramureş)Avansaţi

Clasa 1: 1 – Zsolt Vajda (Satu Mare), 2 –Ferenc Kui (Satu Mare), 3 – Emerich Gindele(Carei)

Clasa 2: 1 – Attila Nagy (Baia Mare)Clasa 3: 1 – Florin :tecka (Satu Mare), 2 –

C`t`lin Farc`u (Satu Mare), 3 – CristianHeredea (Sînmartin/ Bihor)

Clasa 4: 1 – Robert Szabo (Zal`u), 2 –Adam Szabo (Pişcolt)

Open: 1 – Robert Szabo (Zal`u), 2 – Florin:tecka (Satu Mare), 3 – Emerich Gindele(Carei)

Se letye Dav id Se letye Dav id nnDirector Sucursa la ACR Satu MareDirector Sucursa la ACR Satu Mare

Campionatul Interna] ional de Ral ly Spr int , Campionatul Interna] ional de Ral ly Spr int , etapa a IV-a Careietapa a IV-a Carei

23

la el acas`automobilismul

24

Sub egida Automobil Clu -bului Român, în calitatea sade Autoritate Sportiv` Na]io -nal` (ASN) recunoscut` dec`tre Federa]ia Inter na ]io -nal` a Automobilului (FIA), aavut loc, în premier` în Rm.Vâlcea, în zilele 15 [i 16iunie 2019, Super CupaRomâniei la Karting electric„Marele E-premiu al ora[uluiRm. Vâlcea.”

În centrul ora[ului au rulatîn competi]ia pentru MareleE-premiu al ora[ului Rm.Vâlcea, la categorii diferite,22 de Karturi elec trice deultim` genera]ie, pilotate decopii cu vârsta cu prins` între5 [i 12 ani.

Participarea insti tu ]iilor lo -cale, profesio na lismul orga -nizato rilor [i nu în ultimulrând pasiunea specta torilorvâlceni pentru moto r sport,au f`cut ca acest eveniments` fie un succes.

Astfel, pe 15 [i 16iunie s-a scris o nou`

U N W E E K - E N D E L E C T R I C U N W E E K - E N D E L E C T R I C L A R Å M N I C U V Å L C E A !L A R Å M N I C U V Å L C E A !

Ü

la el acas`automobilismul

25

fil` în com peti]iile de motorsportelectric dar s-a f`cut [i un pas

important în sportul auto mobilistic .Ca în fiecare competi]ie de motorsport

au existat antrenamente [i calific`ri, îns`com pe ti]ia propriu-zis` a fost acerb`,fiecare pi lot încercând s` ob]in` cel maibun loc.

Automobil Clubul Român sus]ine motor -sportul în rândul copiilor [i tinerilor, creândastfel, competi]ii automobilistice dedicatevii torilor pilo]i sportivi.

A l in DROSUAl in DROSU nn

Bucov`] HillclimbCha llenge s-a bucurat,ca în fiecare an, de unnum`r foarte mare departicipan]i la etapacare s-a desf`[urat în23 iunie 2019, lâng`Municipiul Craiova, maiexact pe Dealul Buco -v`]ului, în organizareaSucursalei ACR Dolj [iPrim`riei Bucov`].Com peti]ia este înscris`în Calendarul Sportiv2019 pentru amatori [ilicen]ia]i, sub auspiciileComisiei Na]ionale deAutomobilism [i Kartinga ACR.

Traseul, în lungimede 2,65 km a fost par -curs de cei 80 de pilo]iînscri[i (un record pentru a -ceasta competi]ie) în 4 urc`ri,dup` cum urmeaz`: prima ur -care a fost una de re cu noa[ -tere, urmat` de man[a de an -tre na mente, acestea avândstartul la fiecare 30 de secun -

de. Celelalte 2 urcari care s-aupunc tat au avut startul la mi -nut. La start au luat parte [ipilo]i din multe jude]e ale ]` -rii, precum [i din Serbia [i Bul -garia, având în vedere pres -tigiul de care se bucur` a -ceast` redutabila competi]ie.

Informa]ii suplimentareInforma]ii suplimentarepute]i g`si pe eveni men pute]i g`si pe eveni men --tul creat pe pagina de so tul creat pe pagina de so --cializare facebook Bu co cializare facebook Bu co --vat Hillclimb Challenge.vat Hillclimb Challenge.

Eugenia NI}~ nDirector Sucursala ACR

Dolj

B u c o v ` ] - H i l l c l i m b C h a l l e n g e 2 0 1 9B u c o v ` ] - H i l l c l i m b C h a l l e n g e 2 0 1 9

Ü

la el acas`automobilismul

26

Viteza ex ce siv` este una dintreViteza ex ce siv` este una dintreprinci pa lele cauze ale acci princi pa lele cauze ale acci --dentelor rutiere, mai ales ale acci dentelor rutiere, mai ales ale acci --dentelor soldate cu victime. Re dentelor soldate cu victime. Re --glementarea legilor rutiere arglementarea legilor rutiere artrebui s` reduc` num`rul acci trebui s` reduc` num`rul acci --dentelor, mai ales c`, la niveluldentelor, mai ales c`, la nivelulUE suntem pe primul loc în ceeaUE suntem pe primul loc în ceeace prive[te rata de mortalitate înce prive[te rata de mortalitate încazul acci dentelor rutiere, nu m` cazul acci dentelor rutiere, nu m` --rul a cestora fiind de 99 de rul a cestora fiind de 99 de --cese/milion de locuitori (în 2017)cese/milion de locuitori (în 2017)fa]` de media Uniunii Europenefa]` de media Uniunii Europenede 45 decese/mi lion locuitori.de 45 decese/mi lion locuitori.

Dincolo de considerentele financiare [ide infrastructur`, de care legiuitorului nuîi pas` pentru c` nu este în „respon sabi -

litatea” lui, acesta g`se[te o solu]ietocmai pe dos, stipulând c`: „se interziceampla sa rea aparatelor radar care nu suntsta]ionate în locuri vizibile, ceea ce în -seamn` c` ra darele nu mai pot fi ascunseîn curbe sau tufi[uri, dup` diferite ob sta -cole. Dispo zi ti vele mobile, de tip pistol,destinate m` sur`rii vitezei se utilizeaz` lao distan]` maxim` de 10 metri”.

La baza acestei decizii st` un „amplustu diu” legat de preven]ie: „Legea punebazele pe preven]ie, întrucât amplasarearadarelor la vedere înseamn` c` [oferulîncetine[te [i devine prudent. Statisticiledemonstreaz` c` acolo unde au fostmon tate machete ale automobilelor depoli]ie, num`rul acciden telor din cauzavitezei s-a redus sim]itor”, spune ini ]ia -torul proiectului de lege. Gata suntemsalva]i!

Cu stångu´n dreptu´ !?Cu stångu´n dreptu´ !?

Ü

rutierereglement`ri

27

Asta nu înseamn` ca modul deoperare al agen]ilor de la Poli]ia Ru -

tier` este întotdea una pe placul nostru,îns`, pentru reglemen tarea acestei situa -]ii este potrivit ca ini]ia torul acestei legis` invite la discu]ii spe ciali[ti în domeniu[i so cietatea civil`, altfel, o decizie uni -late ral` poate avea [i efecte ne gative. Po -zi]ia Poli]iei Rutiere nu este luat` în sea -m`, poate [i din cauza imaginii ne gativepe care aceast` institu]ie a dobândit-o înanii trecu]i, probabil aceasta având ceamai bun` expertiz` în domeniu.

Preluarea [i adaptarea unor m`suri dinle gis la]ia rutier` ale ]`rilor europene a[acum ne-au convenit, doar s` demonstr`mc` am f`cut ceva pentru preven]ie, poateprovoca mai mult r`u - cel pu]in dintr-unsingur motiv - dac` pe un sector de drumcare nu este semnalizat` prezen]a unuiradar, nu poate fi sanc]ionat` dep`[irea

vitezei legale, ce îi opre[te pe [oferii teri -bili[ti s` apese pedala la maxim? Nimic.

Timpul este cel care ne va demonstradacă implementarea acestei legi vareduce numărul de accidente produsedin cauza vitezei excesive. Dacă nu va fiașa, atunci cine va răspunde pentrucarnagiile de pe [osele?

ACR este prima organiza]ie non ACR este prima organiza]ie non --guver na mental` din România care aguver na mental` din România care asemnat Carta European` a Siguran]eisemnat Carta European` a Siguran]eiRut iere [ i este un sus] in`tor a lRut iere [ i este un sus] in`tor a ldrepturilor automo bili[tilor [i tuturordrepturilor automo bili[tilor [i tuturorparticipan]ilor la trafic. Organiza]iaparticipan]ilor la trafic. Organiza]ianoastr` a derulat proiecte de sigu noastr` a derulat proiecte de sigu --ran]` rutier` în acest sens cu impactran]` rutier` în acest sens cu impactpe termen lung cum ar fi Cartea depe termen lung cum ar fi Cartea deSalvare la Bord, Plimb` Ursul, Seat Salvare la Bord, Plimb` Ursul, Seat --beltb00bing.beltb00bing.

Mihai }U}U Mihai }U}U nn

Ü

rutierereglement`ri

28

Automobil Clubul Roman v` informeaz`c` EuroNCAP a publicat ratingurile desiguran]` pentru [apte vehicule noi, dintrecare trei modele electrice sunt la prima lortestare de siguran]`: primul model electricde la Audi e-tron, Volkswagen T-Cross [ihibridul Lexus UX. Euro NCAP public`, deasemenea, rezultatele testelor efectuate lanoile modele Mazda 3, Renault Clio V,Toyota Corolla [i RAV4. Toate cele [apteautomobile au ob]inut un rating maxim decinci stele, bazat pe noile norme de testare.Pe m`sur` ce tot mai multe vehiculeelectrice noi intr` pe pia]`, doar trei vehiculedintre acestea au fost testate. Noul model4×4 al lui Audi a fost evaluat ca fiind com -plet electric [i poate fi comparat cu Modelul3 al lui Tesla, iar modelele Jaguar I-Pace [iNissan Leaf au fost testate în acela[i regimde rating din 2018.

Toyota Corolla, care inlocuieste modelulAuris din Europa, a fost testata in variantelesedan si hatchback, in colaborare cuorganizatia AustralAsianNCAP. Ambele va -riante au ob]inut acela[i rezultat complet de5 stele.

În aceea[i categorie, g`sim Clio V [i ri -valul Mazda 3, ambele avnad o per for -man]` deosebit` în testele pentru pro -tec]ia ocu pan]ilor automobilelor (adul]ii [imai ales copiii). Noul VW T-Cross este uncrossover de dimensiuni reduse, ase -m`n`tor cu mo delul Polo testat în anul2017. În timp ce VW Polo ofer` deja multecaracteristici de siguran]`, T-Cross adaug`un suport la rularea pe [osea care ajut` laprevenirea abandon`rii accidentale abenzii de depla sare [i intervine în unelesitua]ii critice.

Federa]ia Interna]ional` a Automobilului(FIA), organiza]ie din care face parte [iAuto mobil Clubul Român, este membru

fonda tor al programuluiEuroNCAP.

Automobil Clubul Ro -mân a sus]inut [i continu` s`im ple menteze în rândulauto mobili[tilor valorile cir -cula]iei în siguran]` pentruto]i parti cipan]ii la trafic.

Pentru rezultatele com -plete vizitati https://www.euroncap.com.

Redac]ia n

{APTE AUTOMOBILE OB}IN {APTE AUTOMOBILE OB}IN CEL MAI MARE RATING CEL MAI MARE RATING

LA ULTIMELE TESTE LA ULTIMELE TESTE EURONCAPEURONCAP

de siguran]`norme

29

Cu „ACR Auto” [i „ACRAuto Interna ]io nal” l`saţigrijile la o parte! Oriundec`l`toriţi în România sauEuropa, suntem la dispo -zi]ia dumneavoastr` 24h/24, prin call center-ul de -dicat (021/222.22.22),ofe rindu-v` asisten]a rutie -r` de care aveţi nevoie.

{i nu numai atât! Dac`autovehiculul nu poate fireparat în aceea[i zi, v`asigur`m cazarea, parca -rea, transportul persoane -lor [i multe alte facilit`ţicare v` vor ajuta s` v`reluaţi c`l`toria, f`r` efor -turi şi cu costuri minimepentru dumneavoastr`! Dease menea, la oricare pa -chet achizi]ionat, men ]io -nat mai sus, primi]i gratisun card de reduceri lacombustibilii auto, precum[i reduceri importante lapachete turistice!

A[adar, pentru a benefi -cia de mul titudinea de a -vantaje [i facilit`]i, com -pletez` cererea al`turat` [itrimite-o pe [email protected], iar încel mai scurt timp, unconsultant ACR v` vaînscrie ca membru în a -socia]ia noastr`!

Cu ACR e[ti mult maiasigurat acum! Pute]i c` -l`tori f`r` griji!

M o b i l i t a t e n e l i m i t a t ` M o b i l i t a t e n e l i m i t a t ` n u m a i c u A C Rn u m a i c u A C R

pentru membribeneficii

30

memoriamin

{tefan Dumitrana{tefan Dumitrana

În ziua de 31 mai 2019,inima lui {tefan Dumitrana,membru al ComitetuluiExecutiv al ACR, a încetat s`mai bat`, dup` o lung` [igrea suferin]`. De pestecinci decenii, începând cu anul 1967, {tefanDUMITRANA a activat ca membru al AutomobilClubului Român, iar din anul 1999, ca membru alComitetului Executiv al ACR, înscriind o pozi]ieemblematic` în structurile de con ducere aleAsocia]iei automobilistice din ]ara noastr`, în timpce îndeplinea, în acela[i timp, func]ii de conducere,de prim rang în unele institu]ii na]ionale ale Fi -nan]elor Publice din România. Finan]ist de profesie,st`pânind cu competen]` legisla]ia financiar` na -]ional` [i principiile [i valorile deontologiei profe -sionale, {tefan DUMI TRANA a îndeplinit, timp înde -lungat, func]ia de Vicepre[edinte [i de Pre[edinteOnorific ale ACR.

Comitetul Executiv al Automobil Clubului Român i-a încredin]at lui {tefan DUMI TRANA func]ia dePre[edinte al Comisiei de Etic` [i Onorabilitate aAsocia]iei, din care fac parte membri ACR dinSucursale [i A gen ]ii jude]ene, în scopul promov`riijudec`]ilor de valoare ale deontologiei profesionale[i de management.

Prin plecarea dintre noi a economistului {tefanDUMITRANA, Automobil Clubul Român sufer` o greapierdere, fiind cu deplin` sinceritate [i durere al`turide întreaga sa familie îndoliat`, de to]i prietenii [icolegii care l-au stimat [i iubit.

La ceremonia de adio de la {tefan Du mitrana, carea avut loc în Bucure[ti la Cimitirul Bellu, au fostprezen]i to]i cei care l-au iubit [i respectat [i pentrucare a constituit un model de via]` dedicat` înîntregime profesiei, demnit`]ilor sociale [iprofesionale, al`turi de familia sa atât de îndurerat`[i afectat` de dispari]ia sa pentru totdeauna.

Dumitru Ghi]unDumitru Ghi]un

În diminea]a zilei desâmb`t`, 18 mai 2019, fostuldirector al Sucursalei Jude -]ene ACR Boto[ani timp deaproape 30 de ani, DumitruGhi]un, [i-a luat adio de lafamilia sa, de la prieteni [icolegi. Beneficiind de o preg`tire profesional` re -marcabil` conferit` de Academia de Studii Economicedin Bucure[ti, de o filozofie a ac]iunii sociale [i morale,statornice [i performante, precum [i de un echilibrufamilial nest`vilit, Dumitru Ghi]un a îndeplinit, deasemenea, de-a lungul timpului, func]ia de primar alco munelor Cop`l`u [i Vorniceni, din jude]ul Boto[ani,de membru titular al organismelor na]ionale deconducere ale Automobil Clu bului Român, ca Asocia]iea auto mobili[tilor din ]ara noastr`.

La [aptezeci de ani [i înc` unu, inima lui DumitruGhi]un s-a oprit sub puternica pre siune a unei afec -]iuni necru]`toare, cu care s-a luptat doi ani, fiindu-ial`turi so]ia sa [i fiul s`u, colegii [i prietenii depretutindeni, ca [i familiile lor atât de respectate înora[ul Boto[ani [i în comunele Cop`l`u [i Vor ni ceni.

Dumitru Ghi]un a l`sat în urma sa un mo del deetic` profesional`, civic` [i cama ra derie. DumitruGhi]un [i-a f`cut o datorie de con[tiin]` [i pe deplin,preg`tindu-l pe fiul s`u, atât ca inginer, cât [i camanager destoinic, cinstit [i devotat valorilor ACR,pentru a-l înlocui cu succes pentru func]ia de directoral Sucursalei ACR Boto[ani.

La ceremonia de adio din Municipiul Bo to[ani, de lacel care a fost Dumitru Ghi]un, a luat parte repre -zentan]i ai Consiliului de Conducere [i ai ComitetuluiExecutiv ale Automobil Clubului Român, precum [ireprezentan]i ai Consiliilor locale ale Co munelor Co p` -l`u [i Vorniceni. {i-au luat adio, de asemenea, mem -brii îndurera]i ai familiei sale, prietenii de-o via]` aineui tatului [i iubitului Dumitru Ghi]un.

B i roul de pres` a l ACRBiroul de pres` a l ACR n

Oameni emblemat ic i a i ACROameni emblemat ic i a i ACRÎn existen]a sa de peste 115 ani, Automobil Clubul Român, care se înscrie, la

începutul secolului trecut, printre primele zece cluburi automobilistice din Europa [iprintre primele paisprezece din lume, î[i datoreaz` longevitatea secular` unui [ir lungde genera]ii de membri fideli din toate categoriile socioprofesionale din România. Ceimai mul]i dintre membrii ACR [i-au consacrat zeci de ani propuls`rii valorilor sociale aleclubului nostru [i, nu în ultimul rând, dezvolt`rii managementului acesteia la nivelna]ional [i jude]ean. În luna mai 2019, Automobil Clubul Român a adus un ultimomagiu la dou` dintre personalit`]ile sale emblematice

31