Folosirea sticlei

7/23/2019 Folosirea sticlei

1/9

Exerciiu de observare a materialelor

n realitatea construit

Sticla folosit n construciilemoderne

Student:

Ciuncanu Paula-Gabriela

An I, semigrua !A


2/9

Sticla- origini "i evoluie

#n Egit s-a $abricat rima dat sticla e la %&'' ( e( n((Aici se gsesc )gurate toate $a*ele $abricrii +i relucrriisticlei, gsindu-se inclusiv unelte +i aarate utili*ate n aceaerioad(

enicienii, la rndul lor, relund de la egitenime+te+ugul roducerii sticlei, exortau n ntreaga lume obiecte

de odoab, vase +i .acoane din sticl( Poate +i din acest motivs-a cre*ut ini/ial c sticla a $ost descoerit de ace+tia(

0n alt moment imortant n evolu/ia sticlei a $ost lanceutul sec( I e(n(, cnd un me+ter roman a inventat /eava de)er, lung +i sub/ire, rev*ut la un cat cu o micum.tur, iar n cellalt cat cu o relungire din lemn rincare se su.a aerul( A+a a arut metoda de su.are a sticleicare a $ost utili*at o erioad lung de tim(

Se sune c 1ene/ia $usese n trecut un centru imortantal $abricrii sticlei, seciali+tii sticlari ce erau adu+i smunceasc aici erau i*ola/i e insula 2urano, entru a nude*vlui secretul $abricrii sticlei( 3ot de ctre sticlarii din2urano au $ost ob/inute +i rimele oglin*i din sticl n cursulsec( al 4II- lea( Giorgio Agricola, vestitul me+ter vene/ian, esteconsiderat rintele te5nologiei de $abricare a sticlei( El ne-alsat scris n anul %6'' rocedeul exact de $abrica/ie a sticlei(


3/9

Compoziie i proprieti zico-chimice

Sticla este un amestec comlex de silicai "i de dioxit desiliciu care rin rcire brusc s-au solidi)cat n stare amor$,$r s cristali*e*e(

#n general, sticlele se caracteri*ea* orin duritate sire*isten la comresiuni $oarte mari( Ele sunt er$ectimermeabile( #n sc5imb, re*istena la ntindere a sticlei esteatat de mic nct oate ) negli7at8 sticlele nu sunt elastice si

se sarg $oarte usor( 9e aceea din sticl nu se ot $ace oesesuuse la ncovoiere( Printr-un tratament termic otrivit seoate obine ns o sticl cu oarecare elasticitate(

Sticlele re*ist deosebit de bine aciunii agenilor c5imicicurent ntlnii, $at cruia i se datorea* durabilitatearoduselor din sticl, roduse ce sunt ractic inalterabile ntim(

Fabricarea produselor din sticl

Sticla se $abric din nisi silicios ct mai curat, carbonatde calciu care rin ardere trece n oxid de calciu "i reacionea*cu dioxidul de siliciu $ormnd silicatul de calciu, carbonat desodiu sau otasiu care in mod analog $ormea* silicaiicoresun*tori(

#n rocesul te5nologic intervin mai multe etae:

Alctuirea amestecului,


4/9

3oirea sticlei, asonarea roduselor din sticl su.are, tragere, turnare

combinat cu laminare;, a mi7locul secolului 44 se dore+te mbunt/irea calit/ii+i roriet/ilor )*ice ale sticlei, ceea ce a dus la aari/iasticlei securizate( Aceasta este ob/inut rin ncl*irea ntr-un

cutor de securi*are la circa ?''@ C, urmat de o rcire brusc(Prin acest rocedeu se ec5ilibrea* tensiunile din interiorulsticlei, ceea ce i con$er calit/i deosebite recum: re*isten/$oarte mare n ca*ul unui imact mecanic uternic +i stabilitatela di$eren/e de temeratur( #n ca* de sargere, se roduce oadevrat exlo*ie si geamul securi*at se $rm n articulemici netioase, riscul unor accidentri )ind redus considerabil(Sticla total securi*at este cea mai otrivit alegere entru

alicaiile ublice, comerciale "i domestice care necesit ungrad ridicat de siguran: u+i de interior, ere/i desr/itori,mobilier din sticl, cabine de du+, li$turi, trete, vitrine entrumaga*ine +i sa/ii comerciale(


5/9

anca 3ransilvania, Sediul Central( Clu7-Baoca, Clu7, str( G( ari/iunr(

otogra)a de mai sus ilustrea* o u" de intrare nsediul unei bnci, reali*at din sticl securi*at( Avanta7ul$olosirii acestui ti de sticl este acela c ermite reali*areaunei u"i $r rame, caracteri*at att rin economia de metal

ct si rin lumino*itate( 3rebuie menionat, ns, c aceastutili*are este condiionat deexisten"a unor armturiadecvate ivoi, balamale;executate la un nivel nalt dereci*ie si destul de costisitoare(

>i$tul din incinta comlexului demaga*ine Iulius 2all este reali*atdin sticl securi*at emailat ce arerol estetic, ermindu-le


6/9

utili*atorilor s se bucure de o rivire de ansamblu asura mall-ului(

Iulius 2all, Str.Alexandru Vaida Voevod 53-55

Pentru construirea $aadei rinciale a cldirii s-a otat, deasemenea, entru $olosirea sticlei securi*ate e o structurametalic, entru crearea unui saiu ct mai desc5is (


7/9

>ibrria 0niversiti 3e5nice, Str( 9aicoviciu, nr %6

0n de*avanta7 al $olosirii sticlei securi*ate la exterior esteacela nu este re*istent la murdrie, iar *onele resective suntgreu accesibile entru o eventuala curare ( Acest lucru se oateobserva la intrarea n librria 03CB(

0n alt ti de sticl $olosit la construcia ma7oritii cldirilordin sticl este sticla de control solar (reectorizant(Aceasta oate avea o varietate de straturi metalice acoeritoarecare re.ect uternic energia cu lungimi de und de D''-!%''nanometri nm; care constituie sectrul solar(

Avanta7ele ma7ore ale sticlei de control solar includurmatoarele:

-asect estetic: straturile acoeritoare in argintiu, albastru,aramiu, auriu sau culori de amant alicate unei game largi desticla clara sau colorata, con$era o mare .exibilitate ar5itectilor inreali*area designului exterior8

-economia de energie: rin caacitatea sa de a re.ecta,

absorbi si radia energia solara, sticla solara re.ectiva reduce inmod substantial aortul de caldura solara in interior8


8/9

-costurile adaugate a$erente acoeririi vor ) amorti*ate rinreducerea dimensiunilor si costurilor de oerare entru sistemelede climati*are(

-con$ortul interior: este imbunatatit datorita reducerii

acumularilor de caldura in interior si osibilitatii de a controlatemeraturile(

anca 3ransilvania, Sediul Central( Clu7-Baoca, Clu7, str( G( ari/iunr(


9/9

olosirea sticlei re.ectori*ante entru re*olvarea $aadelorsediului bncii este una insirat, deoarece *ona n care se a.este una aglomerat, ar sticla d imresia de mai mult saiu(Avanta7ul cel mai mare l constituie lisa e$ectului de ser(

!eferine

%( Con$( ar5( 9orian AA-

9E-CHBS3

Folosirea sticlei

Documents

Transcript of Folosirea sticlei