COMUNICARE DIN PARTEA COMISIEI CĂTRE CONSILIUL ŞI PARLEMENTUL EUROPEAN

FOILE DE PARCURS PENTRU BULGARIA ŞI ROMÂNIA

- PROIECT -

1. INTRODUCERE În Documentul de Strategie „Către o Uniune Extinsă” din 9 octombrie 2002, Comisia a anunţat că va propune, pe baza analizei desprinse din Rapoartele Periodice pe 2002, foi de parcurs pentru România şi Bulgaria, înainte de Consiliul European de la Copenhaga. Prin Concluziile Consiliului European de la Bruxelles, din 24-25 octombrie 2002, Uniunea a aprobat evaluarea realizată de Comisie în ceea ce priveşte progresele realizate de Bulgaria şi România. Ţinând cont de natura complexă şi ireversibilă a procesului de extindere şi de Documentul de Strategie elaborat de Comisie, Consiliul şi Comisia au fost invitate să pregătească, în urma unor consultări intense cu Bulgaria şi România, deciziile necesare pentru Consiliul European de la Copenhaga. Acestea trebuie să prevadă, în primul rând, foi de parcurs detaliate, inclusiv calendare, precum şi asistenţă de preaderare întărită, în vederea accelerării procesului de aderare a acestor ţări. Consiliul European şi-a exprimat sprijinul pentru Bulgaria şi România în eforturile lor de a-şi atinge obiectivul de a deveni membre în 2007. Foile de parcurs pentru Bulgaria şi România acoperă perioada anterioară aderării. Scopul lor este de a indica principalii paşi pe care cele două ţări trebuie să îi întreprindă pentru a-şi putea asuma calitatea de membru. Foile de parcurs se bazează pe angajamentele asumate în cadrul negocierilor şi pe ceea ce trebuie făcut pentru îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga şi Madrid. De asemenea, acestea respectă principiile după care s-a ghidat procesul de aderare de la început, în special faptul că toate ţările candidate participă de pe baze egale şi că aderarea la Uniunea Europeană este condiţionată, pentru toate ţările, de aceleaşi criterii şi de progresele individuale. Foile de parcurs urmăresc sprijinirea eforturilor celor două ţări de a îndeplini criteriile de aderare rămase, prin identificarea prealabilă a sarcinilor şi furnizarea unui nivel superior de asistenţă financiară. Un accent special se pune pe capacitatea administrativă şi judiciară necesară pentru implementarea acquis-ului, precum şi pe reforma economică. Pentru capitolele de acquis, foile de parcurs oferă un sistem de repere faţă de care pot fi monitorizate progresele Bulgariei şi României. Acestea acoperă atât alinierea legislativă cât şi dezvoltarea capacităţii administrative. O evaluare detaliată a obstacolelor rămase de înlăturat este inclusă în Aprecierea generală şi Concluziile Rapoartelor Periodice pe 2002 referitoare la Bulgaria şi România. În foile de parcurs au fost identificate aspectele pe termen scurt şi mediu, urmând ca acestea să fie în continuare dezvoltate în Parteneriatul pentru Aderare revizuit care va fi prezentat anul viitor. Foile de parcurs au la bază principiul conform căruia progresele în negocieri sunt în mare măsură determinate de progresele înregistrate în implementarea reformelor necesare. În consecinţă, foile de parcurs identifică măsurile pe care ţările trebuie să le adopte în vederea

1

închiderii negocierilor de aderare; ele nu impun condiţii sau practici noi în derularea negocierilor de aderare. Închiderea capitolelor de negocieri cu Bulgaria şi România se va desfăşura, în continuare, conform practicilor deja stabilite pentru negocierile de aderare. În ceea ce priveşte capitolele pentru care negocierile au fost închise provizoriu, dificultatea constă actualmente în a asigura îndeplinirea la timp a angajamentelor. Din acest motiv, pentru capitolele închise provizoriu, angajamentele asumate în negocieri şi acceptate în cadrul Conferinţei de Aderare stau la baza foii de parcurs. Foile de parcurs nu înlocuiesc documentele de negocieri, prezentate la Conferinţa de Aderare. În ceea ce priveşte capitolele pentru care negocierile sunt în curs de desfăşurare, foile de parcurs identifică subiectele-cheie care vor trebui abordate pentru ca negocierile să progreseze. Foile de parcurs vor fi aduse periodic la zi, cuprinzând ultimele evoluţii din ţările candidate precum şi progresele înregistrate în cadrul negocierilor. 2. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ŞI JUDECĂTOREASCĂ Cu toate că este esenţială alinierea legislativă, aceasta trebuie să fie însoţită de capacitatea judiciară şi administrativă adecvată pentru implementarea şi aplicarea acquis-ului. Asupra acestui punct s-a insistat la Consiliul European de la Madrid din 1995, precum şi ulterior, cu alte ocazii. În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, Consiliul European de la Gotteborg din 2001 a afirmat că ţările candidate trebuie „să facă în continuare progrese [...] în transpunerea, implementarea şi aplicarea acquis-ului. Va trebui ca acestea să acorde o atenţie deosebită înfiinţării structurilor administrative adecvate, reformei sistemului judiciar şi funcţiei publice, [...]. Eforturi speciale vor fi consacrate sprijinirii Bulgariei şi României.” Procesul de reformă administrativă şi judiciară este în curs de desfăşurare, dar accelerarea progreselor în acest domeniu va fi benefică pentru pregătirea în vederea asumării statutului de membru în toate sectoarele acoperite de acquis. Pentru a întări sprijinul în acest domeniu, Comisia va ţine cont în mod special de aceste aspecte în programarea pe viitor a asistenţei Phare. Asistenţa Phare ar trebui să fie utilizată, de asemenea, pentru evaluarea implementării şi aplicării acquis-ului în domeniile cheie. Comisia va continua să sprijine dezvoltarea instituţională corespunzătoare implementării acquis-ului şi managementului fondurilor UE. O atenţie deosebită va fi acordată viitoarelor proiecte privind administraţia publică şi reforma judiciară. 3. ASISTENŢA FINANCIARĂ Aşa cum s-a arătat în „Documentul privind strategia”, Comisia propune ca asistenţa financiară pentru Bulgaria şi România să crească considerabil, începând cu data primei runde de aderări, în strânsa legătură cu progresul în implementarea foilor de parcurs şi cu capacitatea lor de absorbţie. Se intenţionează ca această creştere să sprijine Bulgaria şi România în parcurgerea paşilor rămaşi pentru a îndeplini criteriile de aderare. Parteneriatele de aderare vor continua să fie baza pentru programarea asistenţei de pre-aderare, iar priorităţile pentru asistenţă vor fi extrase din foile de parcurs, Rapoartele

2

periodice şi Planurile de dezvoltare naţională revizuite ce vor fi pregătite de fiecare ţară conform cerinţelor specifice fondurilor structurale. 3.1. Necesităţi Analizele făcute în Rapoartele periodice din 2002 au condus la concluzia că, în timp ce Bulgaria şi România au făcut progrese, acestea au mari necesitaţi în ceea ce priveşte:

- agricultura şi dezvoltarea rurală,

- infrastructura de transport şi mediu,

- coeziune economică şi socială,

- investiţiile şi construcţia instituţională aferente implementării acquis-ului. Cele trei instrumente existente, Phare, ISPA şi SAPARD, pot sprijini programele în domeniile menţionate aşa încât nu se propune o schimbare a instrumentelor disponibile. 3.2. Finanţare sporită În timp ce necesităţile sunt clare, Bulgaria şi România trebuie să-şi imbunatăţească semnificativ capacitatea lor de gestionare şi utilizare a fondurilor. Asistenţa suplimentară va fi condiţionată de realizarea progreselor conform foilor de parcurs şi de îmbunătăţirea semnificativă a capacităţii de gestionare şi utilizare a fondurilor. În acest sens, implementarea, până în 2004, a descentralizării extinse (EDIS) pentru PHARE şi ISPA trebuie puternic încurajată.

Bulgaria şi România au început deja activitatea de extindere a sistemelor de implementare descentralizată, atât pentru PHARE cât şi pentru ISPA, dar, dacă este necesar, va fi acordat sprijin suplimentar pentru accelerarea procesului. SAPARD este deja descentralizat în totalitate. Bulgaria şi România au început dezvoltarea capacităţilor în vederea îmbunătăţirii utilizării fondurilor existente. Dacă pregătirile sunt continuate şi intensificate, ele ar trebui să fie gata să primească şi să utilizeze eficient fonduri suplimentare, începând cu 2004. In sensul celor de mai sus, Comisia propune ca asistenţa pentru România şi Bulgaria să crească progresiv astfel încât în 2006, să atingă nivelul unei suplimentari cu 40%4. Distribuţia între cele trei instrumente de pre-aderare trebuie determinată în funcţie de nevoile specifice şi de capacitatea de absorbţie a fiecărei ţări. 4. STATUTUL DE OBSERVATOR Bulgaria şi România participă deja la un număr de comitete şi agenţii ale Comunităţii5. În „Documentul privind strategia”, se afirmă că, după semnarea Tratatului de aderare, trebuie să se acorde statelor în curs de aderare posibilitatea să participe în continuare, oricare ar fi

4 aceasta crestere va lua ca linie de baza asistenta medie acordata prin PHARE/ISPA/SAPARD celor doua tari in perioada 2001-2003 5 Vezi comunicarea Comisiei din 20.12.99 privind “Participarea tarilor candidate la programele comunitare, agentii si comitete”, COM (1999) 710 final

3

posibilitatea legală, ca observatori în comitetele create prin procedura comitologică şi în toate celelalte comitete. Comisia consideră, de asemenea, că statele în curs de aderare trebuie să fie capabile să participe cel puţin ca observatori în structurile relevante ale tuturor agenţiilor comunitare. Principiile generale şi detaliile acestei participări vor trebui definite într-o etapă ulterioară. Aceste prevederi se aplică, de asemenea, Bulgariei şi României. 5. MONITORIZARE Bulgaria şi România au închis provizoriu multe capitole, pe baza datei de 1 Ianuarie 2007 ca data indicativa de aderare. Este deosebit de important pentru ţările candidate şi pentru UE să monitorizeze atent implementarea acestor angajamente şi a progresului în reforma economică. In acest scop, trebuie utilizate sistematic structurile Acordului European, pentru trecerea în revistă a progresului realizat în implementarea priorităţilor Parteneriatului de Aderare şi ale Planurilor de acţiune privind capacitatea administrativă şi judiciară. Sub-comitetele oferă posibilitatea de trecere în revistă a implementării priorităţilor Parteneriatului de Aderare, precum şi a progreselor privind armonizarea, implementarea şi respectarea legislaţiei. Structurile Acordului European rămân separate de procesul de negociere. Misiunile de evaluare s-au dovedit a fi un mecanism util în anumite domenii şi ar putea fi continuate. Comisia va continua să elaboreze Rapoartele sale periodice, până la îndeplinirea de către Bulgaria şi România a criteriilor de aderare. Rapoartele viitoare vor include o evaluare a implementării foilor de parcurs. 6. PARTENERIATUL DE ADERARE REVIZUIT Comisia va propune pentru Bulgaria şi România Parteneriate de Aderare revizuite în conformitate cu constatările din Raportul periodic 2002 şi cu foile de parcurs. Parteneriatele de aderare vor continua să identifice, pe baza analizelor din Rapoartele periodice, domeniile prioritare pentru activitatea viitoare. Ele vor fi complementare foilor de parcurs şi, împreună, vor fi instrumentele principale de ghidare a activităţii Bulgariei şi României, în vederea pregătirii pentru aderarea la UE. 7. TRASEUL DE AICI ÎNAINTE Foile de parcurs, elaborate în acest document, şi metodologia schiţata mai sus, reprezintă un ghid care va permite Bulgariei şi României finalizarea pregătirilor pentru aderarea la UE şi închiderea cu succes a negocierilor. Foile de parcurs demonstrează angajamentul Uniunii Europene de a lucra cu Bulgaria si România, cu mijloace de sprijin suplimentare, în vederea atingerii obiectivului comun de aderare la Uniunea Europeana. Bulgaria şi România au stabilit anul 2007 ca data indicativă de aderare şi aceasta dată a fost andosata de Consiliul European de la Bruxelles. Pe baza principiilor care au ghidat de la început negocierile de aderare, Comisia va sprijini puternic eforturile Bulgariei şi României pentru atingerea acestui obiectiv.

4

FOAIA DE PARCURS PENTRU ROMÂNIA 1. INTRODUCERE Analiza din Raportul periodic pe anul 2002 privind progresele înregistrate de România în îndeplinirea criteriilor pentru aderare arată că România a făcut progrese în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga:

- România continuă să îndeplinească criteriile politice. Ca urmare, în timp ce eforturile trebuie să fie sprijinite într-un număr de domenii, foaia de parcurs nu are în vedere probleme legate de acest criteriu.

- Deşi România a continuat să facă progrese pentru a deveni o economie de piaţă funcţională, nu îndeplineşte încă criteriile economice de la Copenhaga. Din acest motiv, foaia de parcurs se concentrează asupra paşilor rămaşi pe care România trebuie să-i facă pentru a îndeplini acest criteriu.

- România nu îndeplineşte încă în totalitate criteriile legate de acquis. În vederea terminării cu succes a pregătirilor, România trebuie să continue eforturile pentru transpunerea şi punerea în aplicare a acquis-ului.

România trebuie să continue reforma administraţiei publice şi în domeniul judiciar, în vederea obţinerii nivelului necesar al capacităţii administrative şi judiciare. Foaia de parcurs urmăreşte să sprijine eforturile României de a îndeplini criteriile rămase pentru aderare, prin identificarea sarcinilor pe care le are înainte. Un accent special se pune pe capacitatea administrativă şi juridică necesară pentru a implementa acquis-ul şi pe reforma economică. 2. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ŞI JUDICIARĂ 2.1. Capacitatea administrativă Raportul periodic pe 2002 privind România ajunge la concluzia că în timp ce „România a făcut progrese serioase în ceea ce priveşte adoptarea acquis-ului (…) în multe domenii, a existat o diferenţă din ce în ce mai mare între progresul în transpunerea legislaţiei şi capacitatea limitată a administraţiei române de a implementa şi aplica legislaţia nou adoptată. Întreaga capacitate a administraţiei publice de a implementa acquis-ul rămâne limitată şi reprezintă o constrângere majoră în ceea ce priveşte pregătirile României pentru aderare. Aceste temeri se extind dincolo de adoptarea acquis-ului şi se aplică, de asemenea, managementului asistenţei financiare primite din partea Comisiei Europene”. În acelaşi timp, Raportul periodic pe anul 2002 recunoaşte faptul că au avut loc importante dezvoltări în ceea ce priveşte lansarea unei reforme a administraţiei publice româneşti. Aceste iniţiative, dacă sunt susţinute şi sprijinite de o strategie clară, ar putea contribui semnificativ la îmbunătăţirea calităţii administraţiei publice din România. Raportul periodic pe 2002 şi Parteneriatul pentru Aderare pe 2001 identifică mai multe domenii cheie care ar trebui să fie luate în considerare ca prioritate pentru reformă:

5

- dezvoltarea cadrului acţiunii guvernamentale definite prin Legea din 1999 privind funcţionarii publici, prin adoptarea şi implementarea legislaţiei secundare necesare;

- asigurarea faptului că legislaţia pentru funcţionarii publici este aplicată efectiv în practică prin elaborarea mecanismelor de implementare;

- definirea mecanismelor pentru a asigura independenţa politică şi responsabilitatea funcţionarilor publici;

- îmbunătăţirea prevederilor atât pentru instruirea iniţială, cât şi pentru cea pe parcursul duratei serviciului;

- stabilirea unei structuri a carierei pe baza transparenţei promovărilor şi evaluărilor;

- introducerea elementelor managementului modern al resurselor umane; şi

- întărirea structurilor administrative în vederea asigurării faptului că România are capacitatea pentru a utiliza deplin şi efectiv fondurile Comisiei Europene.

- dezvoltarea în continuare a cadrului legislativ şi a capacităţii administrative pentru a proteja interesele financiare ale Comunităţii împotriva fraudei şi corupţiei.

Raportul periodic pe 2002 constată de asemenea că ar trebui luate măsuri pentru a îmbunătăţi procesul legislativ şi, în mod special, că ar trebui limitat procesul de legiferare prin ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă. Sprijinul suplimentar Phare pentru reforma administraţiei publice va fi acordat pentru a oferi asistenţă în implementarea reformelor specifice identificate mai sus. 2.2 Capacitatea judiciară În timp ce Raportul periodic 2002 constată progrese în anumite domenii legate de funcţionarea sistemului judiciar, el a exprimat mai multe temeri serioase şi a identificat domenii prioritare pentru reformă:

- necesitatea măsurilor pentru garantarea independenţei efective a sistemului judiciar;

- sistemul de recurs în anulare ar trebui să fie revizuit în conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi cu scopul de a re-impune principiul siguranţei legale;

- elaborarea unei strategii cuprinzătoare pentru a îmbunătăţi funcţionarea sistemului judiciar (elementele cheie ale strategiei ar trebui să fie măsurile practice de a garanta independenţa deplină, pentru a intensifica etica, instruirea şi profesionalismul judecătorilor, procurorilor şi profesiilor din domeniul legislativ şi pentru a îmbunătăţi organizarea internă a Curţii şi de a realiza coordonarea mai eficientă între agenţiile de stat responsabile cu probleme judiciare).

Odată ce o strategie cuprinzătoare de reformă, incluzând un plan de acţiune, a fost dezvoltată şi finalizată, vor fi dezvoltate proiecte Phare pentru a implementa reformele specifice. 3. REFORMA ECONOMICĂ

6

Raportul periodic pe anul 2002 a concluzionat că România a continuat să facă progrese către o economie de piaţă funcţională, pentru care perspectivele de realizare s-au îmbunătăţit. Implementarea susţinută şi deplină a măsurilor planificate şi finalizarea reformelor avute în vedere ar permite României să facă faţă pe termen mediu presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul Uniunii. O serie de realizări însemnate în materie de stabilizare macroeconomică au fost înregistrate în ultimii ani. Aplicarea unui mix mai adecvat de politici macroeconomice are ca rezultat scăderea inflaţiei, pe fondul reluării creşterii economice şi menţinerii unei poziţii externe sustenabile. Au fost făcute progrese considerabile în procesul de creare a instituţiilor necesare unei economii de piaţă. Reforma în curs a sectorului bancar, îmbunătăţirile succesive aduse cadrului de supraveghere şi reglementare a pieţelor financiare şi progresele în privatizare au întărit progresiv disciplina financiară a întreprinderilor. Liberalizarea preţurilor şi a comerţului, cumulată pe parcursul anului trecut cu ajustarea semnificativă a tarifelor la energie şi reforme importante ale sistemului fiscal au creat condiţiile pentru o alocare mai eficientă a resurselor. Restructurarea avansează într-o serie de sectoare. Pentru ca autorităţile să poată consolida aceste progrese, Raportul periodic a identificat un set de priorităţi concrete. În mod deosebit, autorităţilor li s-a solicitat să asigure un trend de stabilitate macroeconomică bazat pe continuarea procesului dezinflaţionist, pe menţinerea unui mix adecvat de politici macroeconomice şi susţinerea acestuia prin impunerea disciplinei financiare. În acest sens, angajamentele de limitare a cheltuielilor salariale în sectorul de stat trebuie respectate, iar creşterea masivă recentă a masei monetare şi a creditelor necesită o monitorizare atentă şi pregătirea pentru a întreprinde acţiuni prompte. Impunerea disciplinei financiare necesită îmbunătăţirea administraţiei fiscale şi respectarea obligaţiilor fiscale, aplicarea consecventă şi transparentă a măsurilor recente de reducere a arieratelor consumatorilor de energie, utilizarea fermă şi transparentă a legislaţiei recent aprobate de accelerare a privatizării şi determinarea de a lichida întreprinderile producătoare de pierderi. Finalizarea privatizării în sectorul bancar, continuarea reformei în domeniul cheltuielilor publice şi al procedurilor bugetare şi asigurarea implementării cadrului legal şi de supraveghere îmbunătăţit ar sprijini, de asemenea, edificarea unei economii funcţionale de piaţă şi dezvoltarea capacităţii României de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul Uniunii. Pentru a evalua realizarea acestor progrese, Comisia va urmări în mod special evoluţiile pozitive din următoarele domenii: − Rata inflaţiei;

− Evoluţia arieratelor inter-întreprinderi;

− Cheltuielile salariale în sectorul de stat;

− Ratele de încasare a facturilor la energie şi ajustarea preţurilor reglementate funcţie de evoluţia costurilor;

− Reforma reglementărilor fiscale şi a administraţiei fiscale;

− Reforma procedurilor bugetare şi a cheltuielilor publice;

− Eficienţa procedurilor de faliment;

7

− Dezvoltarea intermedierii financiare şi a sectorului financiar nebancar;

− Respectarea dreptului de proprietate;

− Numărul de tranzacţii şi preţurile terenurilor agricole;

− Progresele în restructurarea întreprinderilor de stat, inclusiv finalizarea aplicării planurilor de restructurare, privatizarea entităţilor viabile şi lichidarea celor neviabile;

− Finalizarea privatizării în sectorul bancar;

− Volumul şi calitatea investiţiilor publice, inclusiv infrastructura, educaţia, protecţia mediului şi sănătatea;

− Reducerea ajutorului de stat direct şi indirect.

4. CAPITOLELE DE ACQUIS COMUNITAR Capitolul 1: Libera circulaţie a mărfurilor România trebuie să depună eforturi suplimentare pentru intensificarea procesului de aliniere în acest domeniu. Capacitatea administrativă trebuie consolidată şi, în anumite domenii, structurile necesare trebuie finalizate. Negocierile la acest capitol continuă. Măsurile-cheie vor include: Pe termen scurt Asigurarea transpunerii tuturor Directivelor Noii Abordări şi alinierea totală a textelor cu legislaţia CE. De asemenea, trebuie asigurată alinierea sistemului român de standardizare la sistemul european de standardizare şi transpunerea tuturor standardelor europene armonizate în standarde româneşti. Realizarea unei analize complete a întregii legislaţii din domeniile nearmonizate în vederea verificării conformităţii cu articolele 28-30 din Tratatul CE. Pregătirea administraţiei şi a agenţilor economici din domeniul alimentar pentru aplicarea principiilor pe care se sprijină sistemul CE de securitate alimentară. Pe termen mediu Finalizarea armonizării cu acquis-ul sectorial pentru domeniile guvernate de Directivele Vechii Abordări. Îmbunătăţirea capacităţii administrative globale pentru implementarea acquis-ului cu privire la produsele industriale. În privinţa securităţii alimentare: este necesară dezvoltarea capacităţii instituţionale a laboratoarelor şi a organismelor de evaluare a conformităţii; restructurarea sistemului de control al alimentelor; eliminarea sistemului de autorizare anterior comercializării produselor

8

alimentare; alocarea de resurse sporite (atât echipament, cât şi personal) pentru îmbunătăţirea serviciilor de control. Consolidarea capacităţii administrative în ceea ce priveşte infrastructura de evaluare a conformităţii. Până la momentul aderării Se va avea în vedere modificarea legislaţiei din domeniile nearmonizate pentru asigurarea conformităţii cu articolele 28-30 din Tratatul CE. Este necesară includerea unei clauze cu privire la recunoaşterea reciprocă în fiecare act normativ al legislaţiei româneşti cu privire la mărfuri. Se impune adoptarea normelor de implementare în domeniul achiziţiilor publice. Capitolul 2: Libera circulaţie a persoanelor România trebuie să depună eforturi suplimentare pentru înlăturarea lacunelor identificate în domeniul recunoaşterii reciproce, mai ales în privinţa programelor şi instruirii. România se află în cursul procesului de înfiinţare a structurilor administrative necesare, iar aceste eforturi vor trebui menţinute. România va trebui, de asemenea, să se pregătească, în timp util, pentru îndeplinirea obligaţiilor financiare şi administrative ce vor rezulta din aplicarea regulilor privind coordonarea reglementărilor privind securitatea socială. Negocierile pentru acest capitol vor continua. Măsurile-cheie vor include: Pe termen scurt Legislaţia asupra recunoaşterii profesionale reciproce ( în general) şi în special cea cu privire la asistenţi medicali, medici, dentişti, moaşe şi farmacişti necesită a fi reanalizate pentru a remedia lipsurile identificate. Pe termen mediu România trebuie să se asigure că legislaţia este aliniată cu reglementările comunitare în special în privinţa naţionalităţii, reşedinţei şi limbii. Legea privind regimul străinilor trebuie modificată în concordanţă cu acquis-ul comunitar. România trebuie să îşi alinieze legislaţia la acquis-ul comunitar în domeniul egalităţii de tratament şi permiselor de muncă. Este necesară întărirea serviciilor publice de ocupare în vederea participării la reţeaua EURES. Accentul trebuie să fie pus pe instruirea personalului în domeniul limbilor străine. Se impune dezvoltarea structurilor administrative în domeniul sistemelor de securitate socială. Capitolul 3 : Libera circulaţie a serviciilor

9

România trebuie să depună eforturi suplimentare pentru finalizarea alinierii în materie legislativă, pentru întărirea capacităţii administrative şi pentru stabilirea unei evidenţe eficiente a supravegherii. Continuarea progreselor în ceea ce priveşte cadrul instituţional al supravegherii financiare este necesară încă în domeniul asigurărilor si valorilor mobiliare. Procesul de screening al legislaţiei româneşti în domeniul serviciilor nefinanciare ar trebui să înceapă cât de curând posibil. Negocierile cu România în legătură cu acest capitol nu au fost încă demarate. Pe termen mediu În sectorul asigurărilor, continuarea restructurării şi completarea cadrului legal vor fi necesare (în special cu privire la asigurarea autovehiculelor). Este necesară asigurarea de resurse umane adecvate pentru implementarea noii legislaţii adoptate în domeniul pieţei valorilor mobiliare. Se impune alinierea completă a legii privind protecţia datelor la acquis-ul comunitar, acordându-se o atenţie deosebită normelor de implementare. Capitolul 4: Libera circulaţie a capitalurilor România trebuie să-şi intensifice eforturile pentru alinierea legislaţiei în acest domeniu. Revizuirea cadrului legal în domeniul spălării banilor trebuie să continue. Negocierile asupra acestui capitol continuă. Măsurile-cheie vor include: Pe termen scurt Trebuie să fie eliminate restricţiile la investiţiile directe făcute în România, cu privire la prevederile discriminatorii din anumite reglementări sectoriale. Este necesară implementarea sistemului de identificare a clienţilor la deschiderea conturilor la instituţiile de credit. Trebuie adoptată legislaţia cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemelor de plăţi. Pe termen mediu Este necesară implementarea Convenţiei europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii. Trebuie înlăturată orice constrângere asupra dezvoltării liberei circulaţii a capitalurilor pe o piaţă concurenţială. Capitolul 5: Dreptul societăţilor comerciale România trebuie să depună eforturi suplimentare pentru reducerea nivelului pirateriei şi al contrafacerii. Este necesară continuarea transpunerii legislaţiei comunitare în ceea ce priveşte Grupările de interes economic, ca şi prevederile asupra recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine în materie civilă şi comercială. Negocierile asupra acestui capitol au fost

10

închise provizoriu. Trebuie asigurată respectarea angajamentelor asumate în procesul de negociere. Măsurile-cheie vor include: Pe termen mediu Trebuie continuată alinierea legislaţiei pentru transpunerea Directivei asupra dreptului de proprietate intelectuală în societatea informaţională şi a Directivei privind drepturile de revânzare. Sunt necesare progrese în privinţa personalului, bugetelor şi raportărilor statistice pentru Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Pentru depistarea bunurilor contrafăcute, sunt necesare noi progrese în privinţa implementării controlului la frontieră şi întăririi cooperării între diferitele agenţii responsabile cu aplicarea legislaţiei. România trebuie să întărească reţeaua inter-instituţională pentru realizarea progreselor în lupta împotriva pirateriei şi contrafacerii. Capitolul 6: Concurenţa România trebuie să depună eforturi suplimentare pentru întărirea continuă a capacităţii instituţionale şi pregătirii personalului atât în cadrul Consiliului Concurenţei, cât şi în cadrul Oficiului Concurenţei. Este necesară abordarea problemelor generate de alinierea schemelor de ajutoare de stat incompatibile cu acquis-ul, precum şi punerea în aplicare a regulilor concurenţiale cu privire la schemele de ajutor care nu au fost notificate, precum şi cu privire la ajutorul existent. Negocierile la acest capitol se află în curs de desfăşurare. Măsurile-cheie vor include: Pe termen scurt: Este necesară îmbunătăţirea cooperării între Consiliul Concurenţei şi Oficiul Concurenţei şi întărirea responsabilităţilor acestor două autorităţi în relaţiile cu ministerele din România şi cu celelalte autorităţi relevante. Legislaţia din domeniul concurenţei trebuie să prevaleze asupra oricărei legislaţii anti-concurenţiale. În special, autorităţilor din domeniul concurenţei trebuie să li se acorde dreptul de a se opune legislaţiei în baza căreia este acordat ajutorul de stat. În domeniul legislaţiei anti-trust, este necesară abrogarea cerinţei notificării individuale şi concentrarea resursele asupra cazurilor care reprezintă cele mai serioase distorsionări ale concurenţei. Este necesară o abordare pro-activă, inclusiv efectuarea de investigaţii din oficiu, precum şi o politică de sancţionare cu caracter preventiv. Se impune completarea cadrului legislativ cu privire la normele subtanţiale de implementare a ajutorului de stat. Este nevoie de îmbunătăţirea expertizei şi ameliorarea calităţii deciziilor pronunţate în domeniul ajutorului de stat, precum şi de creşterea transparenţei ajutorului de stat.

11

Este necesară îmbunătăţirea evidenţierii acordării ajutorului de stat. Se impune o abordare fermă şi pro-activă pentru a asigura aplicarea şi îndeplinirea efectivă a regulilor ajutorului de stat, inclusiv în privinţa ajutorului care nu a fost notificat, a ajutorului existent, precum şi a legislaţiei conform căreia autorităţile, la diferite niveluri, acordă ajutorul de stat. Este necesară sporirea transparenţei pentru ajutorul de stat acordat în sectorul oţelului, ca şi pentru ajutorul acordat sub formă de scutire/reducere de taxe fiscale. Se vor fixa plafoane pentru aceste ajutoare de stat. Se impune creşterea gradului de conştientizare de către autorităţile din cadrul administraţiei care acordă ajutorul de stat în privinţa politicilor şi a reglementărilor legislative din acest domeniu. Pe termen mediu Sunt necesare eforturi în privinţa pregătirii, în special în sistemul judiciar. Se impune creşterea gradului de cunoaştere a reglementărilor, în special de către cei care acordă ajutorul de stat, de către membrii comunităţii de afaceri şi ai sistemului judiciar. Capitolul 7: Agricultura România va trebui să facă eforturi suplimentare în vederea întăririi capacităţii administrative pentru implementarea acquis-ului, în special în sectoarele veterinar şi fitosanitar, precum şi în scopul accelerării reformelor structurale în sectoarele agriculturii şi al produselor agro-alimentare. Investiţii importante sunt necesare pentru a completa reforma cadastrului şi înregistrarea titlurilor de proprietate în registrele de carte funciară. În cadrul acestui capitol, România a deschis negocierile numai în ceea ce priveşte aspectelor referitoare la domeniile fitosanitar şi veterinar. Se vor avea în vedere următoarele măsuri-cheie: Pe termen mediu Noua politică a statului privind sprijinirea agriculturii va trebui să se concentreze mai mult pe dezvoltarea unei politici agricole orientată către piaţă şi care să pună accent pe dezvoltarea rurală. Se are în vedere şi sporirea personalului şi a altor resurse, pentru a permite implementarea integrală a acquis-ului recent transpus în sectorul agricol. În ceea ce priveşte aspectele orizontale, eforturi suplimentare sunt necesare în privinţa cadastrului agricol, a organizaţiilor inter-profesionale, a politicii în domeniul calităţii, precum şi în privinţa Reţelei de Informare Contabilă Agricolă şi în vederea înfiinţării Sistemului Integrat de Administraţie şi Control (în special a sistemului de identificare a parcelelor de teren). De asemenea, este necesară elaborarea normelor metodologice a nou adoptatei legi a viei şi vinului, (în special a normelor privind registrul viticol).

12

Pentru a completa transpunerea acquis-ului în domeniul veterinar, se va avea în vedere alocarea suplimentară a unor resurse umane şi financiare către Agenţia Naţională Sanitar Veterinară. Capitolul 8: Pescuitul Măsurile ulterioare în acest domeniu vor trebui să urmărească implementarea recent adoptatei legislaţii privind funcţionarea principalelor structuri administrative. Negocierile privind acest capitol au fost închise provizoriu, dar este necesar să se asigure respectarea angajamentelor asumate în acest proces. Măsurile-cheie vor include: Pe termen scurt Clarificarea reponsabilităţilor între Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, şi Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. Pe termen mediu Recrutarea de personal suplimentar pentru Departamentul privind politica pescuitului din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor (MAAP). Întărirea activităţilor de control, accentul urmând să cadă pe instruirea inspectorilor de pescuit, pe furnizarea echipamentelor necesare, precum şi pe creşterea numărului de inspectori pentru controlul pescuitului maritim. Transpunerea reglementărilor în domeniul gestionării şi controlului resurselor. Transpunerea reglementărilor comunitare privind gestionarea fondurilor structurale şi înfiinţarea Oficiului Fondurilor Structurale, în cadrul MAAP. Transpunerea legislaţiei comunitare privind organizarea pieţei de pescuit şi înfiinţarea unei Agenţii de Plată. Capitolul 9: Politica în domeniul transporturilor Eforturile României în acest domeniu trebuie să vizeze dezvoltarea instituţiilor responsabile cu implementarea noii legislaţii, precum şi asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea investiţiilor de amploare impuse de cerinţele acquis-ului. De asemenea, sunt necesare măsuri suplimentare care să vizeze: implementarea acquis-ului fiscal şi tehnic/social în domeniul transportului rutier, transpunerea şi implementarea acquis-ului în domeniul aviaţiei şi sectorului maritim, îmbunătăţirea substanţială a siguranţei înregistrării maritime, restructurarea flotei apelor interioare, în scopul îndeplinirii standardelor europene, precum şi întărirea autorităţii pentru siguranţa maritimă şi garantarea independenţei acesteia. Negocierile în cadrul acestui capitol sunt în curs, iar măsurile-cheie vor include Pe termen scurt Să se asigure că inspecţia sistemului de vehicule rutiere nu va crea nici o discriminare de facto între transportatorii şi/sau vehiculele româneşti şi cele CE.

13

Să se întărească Autoritatea pentru siguranţa maritimă, asigurându-se în acelaşi timp şi independenţa acesteia. La data aderării Să se definitiveze restructurarea transportatorului naţional aerian. Să se deschidă traficul internaţional, reţeaua de drumuri principale, care să respecte acquis-ul comunitar privind greutăţile şi dimensiunile, înainte de modernizarea sa totală (chiar şi acolo unde acest lucru ar presupune folosirea secţiunilor de drumuri secundare nemodernizate, pentru încărcare şi descărcare) şi fără să se impună măsuri restrictive pentru accesul pe drumurile nemodernizate. Să se asigure alinierea flotei române de transport la acquis-ul UE prin restructurarea flotei apelor interioare conform normelor tehnice ale UE, prin aplicarea strictă a acquis-ului în ceea ce priveşte securitatea maritimă (şi îmbunătăţirea siguranţei înregistrării sub pavilion românesc) şi prin implementarea acquis-ul tehnic, social, al siguranţei şi al mediului în domeniul transportului rutier. Capitolul 10: Impozitarea România ar trebui să-şi intensifice eforturile pentru transpunerea completă a acquis-ului, ca şi pentru întărirea capacităţii de implementare şi aplicare. În cadrul reformelor administrative, un accent deosebit trebuie pus pe îmbunătăţirea colectării de venituri şi a sistemelor de rambursare, precum şi pe reducerea fraudei ocazionată de rambursarea TVA. Negocierile pentru acest capitol continuă. Măsurile-cheie vor include: Pe termen scurt Continuarea transpunerii legislaţiei referitoare la TVA, acordându-se o importanţă deosebită reducerii ariei scutirilor şi introducerii schemelor speciale de TVA. Este de asemenea necesar un efort major în legătură cu alinierea legislaţiei referitoare la accize. Adoptarea regimului suspensiv al accizelor (în special a prevederilor cu privire la antrepozitele fiscale). Dezvoltarea şi adoptarea unui Cod de Etică. Pe termen mediu Să se asigure compatibilitatea cu Codul de Conduită al Impozitării afacerilor . Creşterea capacităţii administrative a administraţiei financiare. Capitolul 11: Uniunea economică şi monetară România ar trebui să-şi intensifice eforturile pentru urmărirea alinierii legislaţiei sale la acquis-ul comunitar în acest domeniu. Negocierile pentru acest capitol au fost închise provizoriu. O atenţie sporită trebuie acordată respectării angajamentelor luate în timpul negocierilor. Măsurile-cheie includ:

14

Pe termen mediu Alinierea legislaţiei la prevederile acquis-ului referitoare la independenţa băncii centrale, interzicerea accesului privilegiat al autorităţilor din sectorul public la instituţiile financiare şi interzicerea finanţării directe a sectorului public. Armonizarea deplină a statisticilor financiare guvernamentale cu cerinţele ESA 95. Capitolul 12: Statistică România ar trebui să-şi concentreze eforturile pe modernizarea metodologiilor statistice şi îmbunătăţirea calităţii şi acurateţii datelor. De asemenea, trebuie să fie dezvoltată capacitatea personalului din cadrul direcţiilor de statistică şi să se urmărească ca această capacitate să fie menţinută în viitor. Negocierile pe acest capitol au fost provizoriu închise. Trebuie acordată atenţie asigurării respectării angajamentelor asumate în acest proces. Măsurile-cheie includ: Pe termen scurt Dezvoltarea calităţii şi ariei de acoperire a statisticii în domeniul macro-economic. Definirea mai clară a sarcinilor şi responsabilităţilor celor opt birouri regionale principale. Pe termen mediu Introducerea sistemului Intrastat. Definirea strategiei pe termen lung pentru dezvoltarea statistică. Modernizarea şi dezvoltarea continuă a capacităţii în domeniul tehnologiei informaţiei.(IT) Este necesară continuarea pregătirii personalului de la nivel central şi regional în vederea utilizării eficiente a echipamentului şi a aplicaţiilor de software. Capitolul 13: Politica socială şi ocuparea forţei de muncă România ar trebui să-şi concentreze eforturile pentru adoptarea unui nou cod al muncii, pentru continuarea transpunerii şi implementarea acquis-ului referitor la sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, continuarea promovării incluziunii sociale, alinierea deplină a legislaţiei anti-discriminare cu acquis-ul comunitar care protejează drepturile femeilor însărcinate şi asigură accesul liber la munca pe timpul nopţii. De asemenea, se impune îmbunătăţirea cooperării inter-instituţionale, descentralizarea responsabilităţilor sociale la nivel local, organizarea bugetară, şi asigurarea unui număr adecvat de personal şi a unei pregătiri profesionale corespunzătoare. Negocierile pe acest capitol au fost provizoriu închise. Trebuie acordată atenţie asigurării respectării angajamentelor asumate în acest proces. Măsurile-cheie includ: Pe termen scurt Adoptarea unui nou cod al muncii.

15

Clarificarea repartizării responsabilităţilor la nivel local şi între nivelele locale şi nivelul naţional în ceea ce priveşte implementarea legislaţiei referitoare la asistenţă şi protecţie socială. Transpunerea şi implementarea noii directive europene privind regimul tutunului. Implementarea priorităţilor şi angajamentelor cuprinse în Evaluarea Comună asupra Priorităţilor din domeniul Politicii de Ocupare a forţei de muncă (JAP). Pe termen mediu Transpunerea completă a acquis-ului comunitar în ceea ce priveşte sănătatea şi siguranţa la locul de munca şi legislaţia muncii. Îmbunătăţirea capacităţii de implementare şi aplicare în special pentru inspectoratele de muncă. În ceea ce priveşte tratamentul egal pentru bărbaţi şi femei, se impune alinierea legislaţiei cu acquis-ul referitor la sarcina probei, protecţia drepturilor femeilor însărcinate şi liberul acces la munca pe timp de noapte. Transpunerea completă a acquis-ul comunitar în domeniul anti-discriminării, în particular în ceea ce priveşte discriminarea indirectă şi obligaţia administrării probei. Întărirea capacităţii administrative a partenerilor sociali, îndeosebi în ceea ce priveşte noile politici inclusiv politica privind ocuparea forţei de muncă şi incluziunea socială. Promovarea dialogului social autonom în special la nivel sectorial şi în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii cu scopul de a îmbunătăţi aria de acoperire a acestuia. Asigurarea unei capacităţi adecvate pentru administrarea proiectelor tip Fondul Social European, care prefigurează Fondurile Structurale. Dezvoltarea unei abordări comune la nivel naţional în ceea ce priveşte incluziunea socială, în concordanţă cu orientările UE. O deosebită prioritate trebuie acordată dezvoltării statisticii sociale în domeniul sărăciei şi al excluderii sociale. Reorganizarea la nivel naţional a sistemului de control şi supraveghere a bolilor transmisibile în scopul armonizării acestuia cu acquis-ul comunitar şi pentru intensificarea pregătirii personalului din domeniu. Asigurarea dezvoltării unui sistem informatic în domeniul sănătăţii, la standarde comunitare. Capitolul 14: Energia România va trebui să depună în continuare eforturi deosebite pentru abordarea problemelor structurale cu care se confruntă sectorul: neîncasarea facturilor energetice, restructurarea Termoelectrica precum şi îmbunătăţirea eficienţei energetice în tot sistemul energetic. De asemenea, trebuie să se treacă de la actuala politică energetică, -orientată spre producţie-, către o politică energetică bazată pe economisirea energiei. România trebuie să ia măsurile necesare în scopul asigurării implementării integrale şi în termen a legislaţiei în sectorul energetic, precum şi pentru întărirea capacităţii administrative a noilor instituţii înfiinţate (în

16

particular autorităţile de reglementare a energiei, agenţia pentru eficienţă energetică şi autoritatea pentru siguranţă nucleară). România trebuie să asigure conformitatea cu procedurile şi cerinţele Euratom si să întreprindă toate măsurile pentru constituirea progresivă a stocurilor de ţiţei şi produse petroliere. Negocierile la acest capitol continuă. Măsurile-cheie vor include: Pe termen scurt

Remedierea problemei nivelului redus al salariilor personalului CNCAN, care a condus la o fluctuaţie continuă de personal.

Găsirea unei soluţii pentru problema deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear ars.

Îmbunătăţirea nivelului colectării facturilor energetice, precum şi a colectării arieratelor datorate companiilor de utilităţi energetice.

Urmărirea unei politici de introducere a transparenţei şi înlăturarea distorsiunilor din preţurile energiei, astfel ca toate preţurile energiei să acopere costurile.

Promovarea în continuare a utilizării resurselor regenerabile; alinierea cu acquis-ul din domeniul eficienţei energetice şi dezvoltarea unei politici pro-active în vederea reducerii intensităţii energetice a economiei României, prin promovarea eficienţei energetice la toate nivelurile ciclului energetic. Pe termen mediu Continuarea eforturilor de restructurare în sectorul carbonifer.

Asigurarea conformităţii cu acquis-ul în sectorul huilei.

În sectorul nuclear, continuarea programelor de îmbunătăţire a securităţii nucleare, acordându-se o atenţie specială recomandărilor din Status Report 2002.

Constituirea stocurilor de ţiţei/produse petroliere în conformitate cu calendarul progresiv.

Continuarea implementării unei politici de eficienţă energetică care să vizeze reducerea intensităţii energetice a economiei României, incluzând promovarea utilizării energiei regenerabile. Capitolul 15: Politica Industrială România îşi va focaliza eforturile pentru finalizarea procesului de privatizare, într-o manieră transparentă, atrăgând investiţii prin simplificarea şi stabilizarea mediului de afaceri, precum şi prin dezvoltarea capacităţii administrative şi a structurilor necesare pentru implementarea Strategiei de politică Industrială. Trebuie acordată o mare atenţie faptului ca politica de restructurare să fie implementată într-o manieră conformă cu acquis-ul din domeniul concurenţei şi a ajutorului de stat, astfel încât să se creeze firme competitive, eficiente. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. Capitolul 16: IMM România ar trebui să îşi concentreze eforturile pe implementarea completă a Planului de Acţiune pentru eliminarea barierelor cu care se confruntă IMM-urile şi să realizeze

17

îmbunătăţirile necesare mediului legal şi administrativ. Ar trebui implementată Carta Europeană pentru micile întreprinderi. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru asigurarea coordonării acţiunilor diferitelor instituţii implicate. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. Atenţie deosebită trebuie acordată îndeplinirii angajamentelor asumate pe parcursul acestui proces. Capitolul 17: Ştiinţă şi cercetare România trebuie să-şi canalizeze eforturile viitoare către întărirea capacitaţii administrative şi a infrastructurii în domeniul cercetării, pentru a maximiza beneficiile ce vor rezulta în urma participării la Programele Cadru comunitare, inclusiv Programul Cadru 6 (2002-2006), pentru care a fost deja semnat acordul de asociere. Negocierile pentru acest capitol au fost închise provizoriu. Trebuie avută în vedere respectarea angajamentelor asumate în procesul de negociere. Capitolul 18: Educaţia, formarea profesională şi tineretul România va trebui să-şi concentreze viitoarele eforturi asupra finalizării alinierii la acquis şi să facă astfel încât măsurile de reformă să fie sprijinite de fonduri la un nivel adecvat. Negocierile la acest capitol sunt închise provizoriu. Trebuie acordată atenţie respectării angajamentelor asumate în cursul acestora. Măsurile-cheie vor include: Pe termen scurt Clarificarea unor aspecte ale legislaţiei secundare aprobate în octombrie 2001, în vederea alinierii depline la Directiva privind educaţia copiilor lucrătorilor migranţi (definirea beneficiarilor şi predarea gratuită a limbii române). Pe termen mediu

Extinderea învăţământul şcolar obligatoriu de la 8 la 9 ani.

Elaborarea unui plan general de reformă a sistemului educaţional.

Dezvoltarea unui sistem structurat de formare profesională, în special în ceea ce priveşte formarea profesională continuă. Capitolul 19: Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei România trebuie să îşi concentreze eforturile în direcţia dezvoltării unei administraţii de reglementare eficiente şi independente, precum şi pe adoptarea legislaţiei de implementare. Este necesară continuarea transpunerii acquis-ului actualizat şi finalizarea procedurilor de implementare cât de curând posibil. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. Trebuie acordată atenţie asigurării faptului că angajamentele asumate în procesul de negocieri sunt respectate. Pe termen scurt

Eforturi de construcţie insituţională pentru a se asigura că autoritatea de reglementare îşi va putea îndeplini atribuţiile în timp util în contextul liberalizării pieţei de telefonie fixă.

18

Creşterea nivelului de pregătire a personalului şi a investiţiilor financiare pentru asigurarea capacităţii administrative adecvate în ceea ce priveşte autoritatea de reglementare. Capitolul 20: Cultura şi audiovizualul România va trebui să-şi concentreze viitoarele eforturi în vederea efectuării ultimelor modificări legislative şi va trebui să continue să-şi consolideze capacitatea administrativă. Negocierile la acest capitol continuă. Măsurile-cheie vor include: Pe termen scurt

Garantarea faptului că restructurarea operată în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, în ceea ce priveşte problemele audiovizuale, nu va afecta capacitatea instituţională a României de a asigura o aliniere legislativă efectivă şi o implementare corectă a proiectului Phare.

Dezvoltarea capacităţii Consiliului Naţional al Audiovizualului de a aplica noua lege a audiovizualului.

Organizarea unor cursuri specializate de pregătire pentru personalul Consiliul Naţional al Audiovizualului. Pe termen mediu Stabilirea şi consolidarea mecanismelor de reglementare, în vederea implementării depline a acquis-ului audiovizual, începând cu momentul aderării. Capitolul 21: Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale România trebuie să-şi concentreze eforturile asupra proiectării sistemului de management şi implementare a fondurilor structurale. O atenţie deosebită trebuie acordată pentru clarificarea rolului nivelului regional şi pentru întărirea cooperării interministeriale şi a parteneriatului. Trebuie stabilite sistemele şi procedurile de monitorizare, management şi control financiar. Este necesară îmbunătăţirea semnificativă a capacităţii administrative în ceea ce priveşte programarea, inclusiv identificarea şi pregătirea proiectelor. Negocierile pentru acest capitol continuă. Măsurile-cheie vor include: Pe termen mediu Continuarea eforturilor pentru elaborarea unei politici de coeziune clară şi consolidată.

Dezvoltarea, în domeniul programării, a capacităţii de selectare, dezbatere şi clarificare a priorităţilor de dezvoltare, atât la nivel naţionat cât şi la nivel regional.

Imbunătăţirea coordonării şi cooperării între ministere, precum şi între agenţii relevante şi partenerii economici şi sociali.

Planul Naţional de Dezvoltare trebuie să fie coordonat cu procesul de stabilire a Bugetului Naţional şi cu procesul de elaborare a politicilor, care să includă programarea şi finanţarea bugetară multi-anuală.

19

Examinarea atât a aspectelor legislative cât şi a aspectelor administrative care se referă la cerinţele comunitare pentru managementul şi controlul financiar (funcţiile de control şi audit, mobilizarea şi circulaţia fluxurilor financiare, co-finanţarea naţională).

Intensificarea eforturilor de îndeplinire a cerinţelor Fondurilor Structurale în ceea ce priveşte monitorizarea şi evaluarea.

Îmbunătăţirea pregătirii proiectelor. Capitolul 22: Mediu România trebuie să-şi concentreze eforturile către dezvoltarea capacităţilor de implementare. Actele normative trebuie adoptate numai după consultări suficiente şi trebuie să prevadă termene realiste de realizare şi evaluări financiare. La nivel local, sunt necesare resurse semnificative pentru îmbunătăţirea situaţiei personalului existent, angajarea de noi inspectori şi formarea profesională adecvată a acestora. De asemenea, România trebuie să aibă în vedere îmbunătăţirea coordonării între ministerele implicate în gestionarea problemelor de mediu, precum şi integrarea acestor în definirea şi implementarea tuturor celorlalte politici sectoriale, pentru promovarea dezvoltării durabile. Negocierile pentru acest capitol continuă. Măsurile-cheie vor include: Pe termen scurt

Definitivarea unei evaluări generale a situaţiei în acest domeniu pentru identificarea problemelor ce trebuie rezolvate.

Elaborarea de planuri de implementare şi a strategiilor financiare pentru identificarea paşilor necesari pentru implementarea integrală pe termen mediu şi lung. Aceste planuri trebuie să aibă în vedere resursele disponibile şi întărirea capacităţii instituţionale, şi să elaboreze mecanisme pentru monitorizarea implementării propriu-zise.

Întărirea capacităţii administrative pentru implementarea acquis-ului, atât la nivel central (MAPM şi celelalte structuri relevante pentru acest sector), cât şi local şi regional prin întărirea cu personal de specialitate.

Îmbunătăţirea modului de elaborare a legislaţiei prin organizarea de consultări cu principalii beneficiari (alte ministere, operatori economici şi ONG) şi respectarea cerinţelor de implementare, inclusiv o evaluare amănunţită a costurilor de implementare.

Adoptarea legislaţiei secundare în domeniul evaluării impactului asupra mediului şi accesului la informaţia de mediu.

Întărirea structurilor şi mecanismelor necesare integrării obiectivelor de protecţie a mediului în definirea şi implementarea altor politici sectoriale pentru promovarea principiului dezvoltării durabile. Pe termen mediu

Continuarea procesului de transpunere a legislaţiei in toate sectoarele de mediu.

Implementarea acquis-ului transpus, inclusiv prin asigurarea resurselor financiare necesare.

Întărirea structurilor administrative necesare implementării depline a acquis-ului, conform angajamentelor luate în negocieri.

20

Capitolul 23: Protecţia şi sănătatea consumatorilor România trebuie să-şi concentreze eforturile către completarea transpunerii legislaţiei comunitare în domeniile creditelor de consum, proprietăţii cu timp partajat, cesiunii de acţiuni, vânzǎrilor de produse cǎtre consumatori şi garanţiilor asociate. România trebuie să pună accent pe implementarea şi asigurarea aplicării legislaţiei existente, ceea ce presupune structuri administrative care sunt capabile să funcţioneze eficient. Acest lucru este cu atât mai important pentru supravegherea pieţei şi ridicarea nivelului de conştientizare al producătorilor şi consumatorilor asupra noilor reglementări. Trebuie susţinut în continuare rolul asociaţiilor de consumatori în dezvoltarea şi implementarea politicilor de protectie a consumatorului. Negocierile pentru acest capitol au fost închise prvizoriu. O atenţie deosebită trebuie acordată respectării angajamentelor luate în decursul procesului de negociere. Măsurile-cheie vor include: Pe termen mediu Completarea cadrului legislativ în domeniul protecţiei consumatorilor, mai ales în ceea ce priveşte publicitatea, siguranţa produselor, credite de consum, proprietatea cu timp partajat, cesiunea de acţiuni, vânzǎrile de produse cǎtre consumatori şi garanţiile asociate. Asigurarea unui nivel eficient de protectie a drepturilor economice şi legale ale consumatorilor. Formarea profesională a personalului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor ca şi a celui al instituţiilor relevante,ca poliţia, vama şi magistratura. În ceea ce priveşte activităţile de supraveghere a pieţei, o mai mare atenţie trebuie acordată siguranţei produselor nealimentare precum şi alocării de resurse sporite pentru testările de laborator. Trebuie întărită cooperarea între actorii relevanţi ai acestui sector şi clarificarea rolului şi responsabilităţilor acestora. Trebuie avută în vedere implicarea organizaţiilor de consumatori în protecţia consumatorilor. Capitolul 24: Justiţie şi afaceri interne România ar trebui să-şi concentreze eforturile asupra armonizării legislative în domenii precum migraţia, Schengen, cooperarea în domeniul drogurilor, şi cooperarea judiciară. România ar trebui să continue eforturile în vederea creşterii capacităţii administrative şi cooperării interinstituţionale a instituţiilor însărcinate cu aplicarea legii. O atenţie deosebită trebuie acordată organismelor însărcinate cu combaterea fraudei şi corupţiei. Sunt necesare eforturi majore pentru întărirea capacităţii judiciare şi asigurarea deplinei sale independenţe. Negocierile la acest capitol continuă. Masurile-cheie vor include: Pe termen scurt

Implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie şi consolidarea autonomiei Parchetului.

Reexaminarea şi actualizarea periodică a Planului de Acţiune Schengen.

Implementarea programelor de integrare pentru solicitanţii de azil şi refugiaţi.

Adoptarea Strategiei pentru Managementul Integrat al Frontierei care să acopere toate frontierele României, cu atenţie deosebită pentru modernizarea graduală a infrastructurii

21

frontierei şi echipament, pregătirea necesară pentru (noii recrutaţi) gărzile profesioniste la frontieră şi ofiţerii vamali şi pentru cooperarea dintre autorităţi. Începerea recrutării de ofiţeri de poliţie suplimentari la frontieră.

Îmbunătăţirea capacităţii administrative a autorităţilor centrale de emitere a vizelor.

Adoptarea noii legislaţii pentru alinierea deplină la acquis-ul UE în domeniul dreptului penal, precum şi în materie de protejare a intereselor financiare comunitare.

Modificarea legii privind regimul străinilor în România şi alte legi relevante în domeniul migraţiei şi alinierea deplină cu acquis-ul. Continuarea încheierii şi implementării acordurilor de readmisie.

Implementarea legislaţiei adoptate recent privind reforma forţelor de Poliţie.

Adoptarea şi implementarea Strategiei naţionale pentru combaterea diferitelor tipuri de crimă organizată, în special cele cu caracter transfrontalier cum sunt: traficul de droguri, de fiinţe umane, de bunuri furate sau contrafăcute, arme, materiale nucleare etc…, şi acordarea unei atenţii speciale creşterii coordonării dintre instituţiilor însărcinate cu aplicarea legii pe baza principiilor Pactului de Preaderare asupra Crimei Organizate.

Adoptarea şi implementarea Strategiei Naţionale Antidrog în concordanţa cu Strategia UE pentru droguri 2002-2004 şi continuarea procesului de pregătire pentru participarea la reţeaua REITOX.

Continuarea întăririi reţelei instituţionale cu competenţe în domeniul spălării banilor, cu atenţie specială asupra cooperării interinstituţionale şi internaţionale. Pe termen mediu

Alinierea deplină a politicii în domeniul vizelor cu listele UE ale statelor terţe ale căror cetăţeni sunt supuşi obligativităţii vizelor şi ale celor ale căror cetăţeni sunt scutiţi de această obligaţie. Continuarea dotării misiunilor diplomatice şi consulare cu dispozitive pentru detectarea documentelor falsificate. Continuarea implementării unei politici anticorupţie coerente, acordându-se atenţia cuvenită prevenţiei.

Continuarea eforturilor de stabilire a sistemului de securitate la frontieră de tip Schengen pentru implementarea completă a Planului de Acţiune Schengen.

Continuarea implementării Strategiei Managementului Integrat al Frontierei şi a modernizării infrastructurii la frontieră, echipamentului şi pregătirii continue în scopul de a permite, la aderare, un nivel ridicat de control la frontiere, în special la viitoarea frontieră externă a UE. Completarea tuturor posturilor vacante ale Poliţiei de Frontieră.

Continuarea eforturilor pentru stabilirea unei organizări responsabile şi pe deplin coordonate profesional a forţelor de Poliţiei, capabilă să combată în mod eficient crima organizată în formă obişnuită şi diferitele sale forme cum ar fi traficul de droguri, oameni, etc…Asigurarea deplinei conformităţi cu acquis-ul şi cu celelalte standarde internaţionale pentru combaterea abuzului în sistemul financiar şi a finanţării terorismului.

Pregătirea pentru implementarea completă, la data aderării, a celui de-al treilea pilier -Convenţiile de cooperare vamală.

Luarea măsurilor pentru a asigura implementarea instrumentelor comunitare în domeniul cooperării judiciare în materie civilă, în special în ceea ce priveşte recunoaşterea reciprocă şi executarea hotărârilor judecătoreşti.

22

Modificarea legislaţiei în vederea aderării şi implementării, la data aderării, a Convenţiei UE asupra asistenţei reciproce în domeniul penal.

Parcurgerea etapelor necesare pentru pregătirea implementării depline a instrumentului care aplică principiul recunoaşterii reciproce şi, în special, a mandatului de arestare şi a Deciziei cadru asupra obţinerii şi conservării probelor în străinătate. Capitolul 25: Uniunea vamală România trebuie să îşi conentreze eforturile suplimentare pentru completarea armonizării legislaţiei vamale, în special în ceea ce priveşte regulile de origine, statutul zonelor libere, bunurile cu dublă utilizare şi precursorii. Eforturi suplimentare sunt necesare, de asemenea, pentru reducerea nivelului corupţiei în cadrul administraţiei vamale şi pregătirea în avans pentru aplicarea măsurilor care vor fi introduse la data aderării. Negocierile pentru acest capitol au fost închise provizoriu. O atenţie deosebită trebuie acordată respectării angajamentelor luate în decursul procesului de negociere: Pe termen scurt Îmbunătăţirea cooperării între serviciile vamale şi alte organisme de implementare.

Combaterea iregularităţilor prin utilizarea metodelor analizei de risc şi întărirea funcţiei de ”intelligence” în cadrul administraţiei vamale.

Combaterea corupţiei în cadrul serviciilor vamale. Pe termen mediu Întărirea capacităţii operaţionale şi administrative a administraţiei vamale, inclusiv capacitatea IT. Capitolul 26: Relaţiile externe România trebuie să-şi concentreze eforturile suplimentare în direcţia asigurării faptului că există capacitatea pentru implementarea totală şi aplicarea acquis-ului comunitar în acest domeniu până la aderare şi realizarea unor paşi decisivi, ca măsură de urgenţă, spre renegocierea sau abrogarea tratatelor sale de investiţii bilaterale în deplină conformitate cu obligaţiile sale de membru al UE. Trebuie, de asemenea, pus în practică un mecanism de evaluare atentă a întregii legislaţii legate de comerţ pentru asigurarea faptului că acestea sunt compatibile cu obligaţiile internaţionale ale României. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. Atenţia trebuie să fie acordată în continuare asigurării faptului că angajamentele luate în procesul de negociere sunt respectate. Masurile-cheie includ: Până la data aderării Aducerea tratatelor bilaterale de investiţii în conformitate cu obligaţiile asumate prin Tratat.

Alinierea completă a României la reglementările CE privind bunurile cu dublă utilizare.

Dezvoltarea progresivă a politicii de cooperare pentru dezvoltare, în conformitate cu liniile directoare ale CE.

23

Capitolul 27: Politica Externă şi de Securitate Comună România trebuie să îşi concentreze eforturile în direcţia asigurării faptului că orientările sale de politică externă rămân conforme cu dezvoltările din cadrul politicii externe şi de securitate a UE, a adoptării legislaţiei privind sancţiunile economice şi finalizarea dezvoltării structurilor administrative. În special, România trebuie să se asigure că politicile sale naţionale sunt conforme cu poziţiile comune ale UE, şi trebuie să apere aceste poziţii în forurile internaţionale. În acest context, o atenţie specială ar trebui acordată acordului bilateral semnat cu SUA în august 2002 privind nepredarea cetăţenilor fiecărei părţi către Curtea Penală Internaţională, şi care nu este în acord cu principiile directoare stabilite de Consiliul din 30 septembrie 2002. Negocierile pe acest capitol au fost închise provizoriu. Atenţia trebuie să fie îndreptată în direcţia asigurării faptului că angajamentele luate în acest proces sunt respectate. Capitolul 28 – Controlul financiar România ar trebui să îşi concentreze eforturile în vederea implementării unor sisteme eficiente de control financiar prin finalizarea armonizării, dezvoltarea în continuare a cadrului legislativ şi a capacităţii administrative pentru protecţia intereselor financiare ale Comunităţii şi completarea şi întărirea structurilor instituţionale necesare. Negocierile la acest capitol continuă. Masurile-cheie includ: Pe termen scurt

Finalizarea înfiinţării compartimentelor de audit intern independente funcţional la toţi ordonatorii de credite, cu atribuţii în realizarea auditului de sistem şi a auditului de performanţă.

Definirea metodologiei de lucru pentru Unitatea Centrală de Armonizare a Auditului Public Intern (UCAAPI).

Dezvoltarea şi perfecţionarea resurselor umane pentru compartimentele de audit intern şi UCAAPI.

Adoptarea proiectului legii auditului intern şi a actului normativ pentru controlul financiar preventiv.

Elaborarea manualelor pentru managementul financiar, sistemele de control şi auditul intern.

Realizarea colaborării efective cu OLAF prin serviciul de coordonare anti-fraudă. Pe termen mediu Descentralizarea controlului financiar preventiv către controlorii financiari din cadrul ordonatorilor de credite.

Întărirea independenţei membrilor Curţii de Conturi printr-un amendament al articolului relevant din Constituţie.

Elaborarea unui set complet de standarde de audit extern, în conformitate cu acquis-ul şi standardele de audit extern acceptate pe plan internaţional.

Îmbunătăţirea procedurii de examinare a constatărilor Curţii de Conturi de către Parlament şi a diseminării rapoartelor Curţii de Conturi.

24

În ceea ce priveşte controlul cheltuielilor din acţiunile structurale, întărirea sistemelor naţionale de control financiar public intern şi audit extern.

Dezvoltarea în continuare a unei structuri efective de coordonare şi a cadrului legislativ pentru protecţia intereselor financiare ale Comunităţii şi întărirea mecanismelor pentru desfăşurarea anchetelor administrative şi continuarea judiciară a investigaţiilor anti-fraudă. Capitolul 29: Prevederile financiare şi bugetare România ar trebui să îşi concentreze eforturile în vederea pregătirii aplicării acquis-ului privind resursele proprii şi creării unui cadru pentru asigurarea unor fluxuri financiare transparente şi eficiente de la şi către bugetul UE. România ar trebui să continue implementarea ESA-95 şi să acorde atenţie specială îmbunătăţirii calităţii şi metodologiei calculării PNB şi a conturilor naţionale, asigurând exhaustivitatea acestora. De asemenea, România ar trebui să îmbunătăţească calcularea bazei TVA. Negocierile la acest capitol nu au fost încă deschise. Masurile-cheie includ: Pe termen scurt

Crearea capacităţii efective de implementare a mecanismelor bugetare multi-anuale definite în Legea finanţelor publice, în special pentru asigurarea co-finanţării instrumentelor de pre-aderare.

Întărirea unităţii de coordonare a resurselor proprii din MFP. Pe termen mediu Continuarea eforturilor de aliniere a principiilor şi regulilor bugetare la standardele generale aplicabile în Comunitate.

Îmbunătăţirea conformităţii statisticii conturilor naţionale cu ESA-95.

Asigurarea capacităţii administrative adecvate pentru colectarea şi transferul viitoarelor resurse proprii ale UE către bugetul comunitar în timp util.

Continuarea eforturilor de înfiinţare a unor instrumente eficiente pentru combaterea fraudei referitoare la TVA şi taxe vamale.

25