FOAIE DE CAPĂT Proiect 490/2016 - primariacosimbesti.ro · terasamentelor și fundațiilor);...

- FEBRUARIE 2016 -

FOAIE DE CAPĂT

Proiect 490/2016

TITLU PROIECT : CONSTRUIRE CASA FOTBALULUI TEREN

SPORT SATUL GIMBASANI

BENEFICIAR: COMUNA COSAMBESTI

AMPLASAMENT: JUD. IALOMITA, COM. COSAMBESTI,

SOS. SLOBOZIA-TANDAREI, NR. 1.

FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII DE

EXECUTIE (P.T.H. + D.D.E.).

PROIECTANT: S.C. ,,URBAN EXPERT” S.R.L.

- FEBRUARIE 2016 -

BORDEROU A. PIESE SCRISE:

1. Foaie de capăt

2. Borderou

3. Memoriu tehnic – arhitectură

4. Caiet de sarcini – arhitectură

5. Liste de cantitati – arhitectură

6. Memoriu tehnic – rezistenta

7. Caiet de sarcini – rezistenta

8. Liste de cantitati – rezistenta

B. PIESE DESENATE:

Arhitectura: Planşa nr.

1. Plan de încadrare în zonă - A01

2. Plan de situatie - A02

3. Plan parter - A03

4. Plan invelitoare - A04

5. Sectiune transversala A-A - A05

6. Sectiune longitudinala 1-1 - A06

7. Fatada Nord si Fatada Sud - A07

8. Fatada Vest si Fatada Est - A08

9. Tablou de tamplarie - A09

10. Detaliu cornisa - A10

Rezistenta:

11. Plan fundatii - R01

12. Detalii fundatii - R02

13. Armare longitudinala fundatii - R03

14. Plan armare placa, Cota -0.05 - R04

15. Plan armare stalp S1 - R05

16. Plan armare grinzi, Cota +2.85 - R06

17. Plan pozitionare grinzi lemn, Cota +2.85 - R07

18. Plan sarpanta - R08

19. Vedere izometrica 1 - R09

20. Vedere isometrica 2 - R10

Ionescu Radu-Alexandru PFANr. Reg. Com. F21/454/30.08.2013

LISTA CANTITATI DE LUCRARI CONSTRUCTII

0 1 2 3

1.1 Sapatura strat vegetal mc 111.2 Sapatura santuri fundatii mc 241.3 Umplutura parter mc 7.51.4 Pietris pentru ruperea capilaritatii - parter mc 11

LUCRARI DE CONSTRUCTII

1. TERASAMENTE

2. CONSTRUCTII

COMUNA COSAMBESTI

SUBCAPITOL Denumirea lucrarii Cant.UM

CONSTRUIRE CASA FOTBALULUI TEREN SPORT SATUL GIMBASANI

JUD. IALOMITA, COM. COSAMBESTI

2.1.1 Beton simplu C8/10 in fundatii parter mc 3.22.1.2 Beton armat C16/20 in fundatii parter mc 17.22.1.3 Beton armat C20/25 in placa pardoselii de la parter mc 7.52.1.4 Cofraje elevatii fundatii parter mp 55.12.1.5 Armatura BST500 S in fundatii kg 8952.1.6 Plasa STNB Ø6×Ø6/100×100 kg 380.22.1.7 Termoizolatie din placi de polistiren extrudat 5cm - parter mp 75

2.2.1 Beton armat C20/25 in stalpi parter mc 2.12.2.3 Beton armat C20/25 in grinzi mc 3.42.2.5 Cofraje planseu la cota -0.05 mp 5.42.2.6 Cofraje stalpi parter mp 25.02.2.9 Armatura BST500 S in stalpi kg 5202.2.10 Armatura BST500 S in grinzi kg 2702.2.11 Sarpanta din lemn ecarisat mc 4.2

Beton simplu C8/10 mc 3.215Beton armat C16/20 mc 17.235Beton armat C20/25 mc 5.472Armatura BST500 S kg 1685Plasa STNB Ø6×Ø6/100×100 kg 380.15

NOTA:

ing. Ionescu Radu

2.1 Fundatii

2.2 Structura de rezistenta

CANTITATILE PREZENTATE NU INCLUD PIEREDERILE TEHNOLOGICE

Intocmit:

S.C. "URBAN EXPERT" S.R.L. Titlu proiect: CONSTRUIRE CASA FOTBALULUI

Slobozia - jud. Ialomita TEREN SPORT SATUL GIMBASANI

Amplasament : JUD. IALOMITA, COM. COSAMBEŞTI.

IONESCU RADU ALEXANDRU P.F.A. Beneficiar: COMUNA COSIMBESTI.

1

CAIET DE SARCINI PENTRU PENTRU EXECUŢIA ŞI CONTROLUL

LUCRĂRILOR DE BETON ARMAT

1.LUCRĂRI DE TERASAMENTE

1.1.Lucrările de infrastructură.

Se execută în conformitate cu prevederile studiului geotehnic, care stabilește stratificatia

terenului, condițiile hidro-geologice și condițiile de fundare.

Constructorul va întocmi proiectul tehnologic de execuție care va cuprinde: planul de

organizare de șantier: planul de lucrări pregătitoare executãrii fundațiilor propriu-zise;

planul cu organizarea locului de muncă; lista mijloacelor (dispozitive de execuție a

terasamentelor și fundațiilor); proiecte de sprijinire și de cofraje.

1.2. Principala lucrare pregătitoare este materializarea cotei 0,00 m față de care se

măsoară toate cotele de nivel.

La trasarea detaliilor de construcții se vor respecta prevederile îndrumătorului privind

executarea trasării de detaliu în construcții, indicativ C 83-75.

Înaintea începerii lucrărilor de terasamente se verifică întreaga trasare pe teren,

încheindu-se un proces verbal de lucrări ascunse între beneficiar și executant.

1.3.Toleranţe admisibile.

Conform STAS 9824/1-87 toleranțele admisibile la trasarea pe teren a construcțiilor sunt

următoarele:

Pentru lungimi:

Pentru lungimi intermediare, toleranțele se stabilesc prin interpolare

- Poziția în plan orizontal a axelor fundațiilor ± 1 cm Pentru lungimi

intermediare, toleranțele se stabilesc prin interpolare

- Poziția în plan vertical a cotei de nivel ± 1 cm

În cazul în care aceste toleranțe sunt depășite, lucrările de terasamente, respectiv de

fundații, nu pot fi continuate decât cu acordul scris al proiectantului.

Constructorul va examina fiecare zonă de săpătură, asigurând sprijinirea malurilor

funcție de adâncimea și natura terenului, pentru a-i asigura stabilitatea.

1.4.Verificarea calității terenului de fundare.

Se face de către specialistul geotehnician care a elaborat studiul geotehnic şi este atestat

MTCT, conform Normativului pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de

construcţii și instalaţii aferente indicativ C56-85.





2

În acest sens dupã terminarea lucrărilor de săpătură va fi chemat specialistul

geotehnician pentru verificarea terenului de fundaţie, încheindu-se proces verbal de

recepție - faza determinantă împreună cu specialistul beneficiarului și executantul

lucrării.

În situația în care se constată diferențe între caracteristicile reale ale terenului și cele din

studiul geotehnic, se vor stabili de cãtre specialistul geotehnician mãsurile ce trebuiesc

luate.

Pe toată durata execuţiei lucrărilor de fundaţii este obligatorie monitorizarea geotehnică

pentru a se dispune măsuri de adaptare a detaliilor de execuţie ale fundaţiilor în funcţie

de condiţiile geotehnice întâlnite. Monitorizarea geotehnică trebuie efectuată de

elaboratorul studiului geotehnic sau de un specialist atestat MTCT pentru domeniul Af.

Raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei va cuprinde note de sinteză privind în

primul rând natura şi caracteristicile geotehnice ale terenurilor întâlnite şi compararea

cu datele din studiul geotehnic, precum şi note privind comportarea lucrării pe toată

perioada de execuţie. Întocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru

construcţii se vor realiza în conformitate cu prevederile ghidului GT 035/2002.

Pe parcursul executării lucrărilor de terasamente se vor lua măsurile corespunzătoare

pentru asigurarea protecției muncii

2. LUCRĂRI DE COFRAJE PENTRU BETON ARMAT

2.1.Alcătuirea cofrajelor.

Cofrajele pentru elementele din beton armat și susținerile lor trebuie să fie astfel alcătuite

încât să îndeplinească următoarele condiții: să se asigure obținerea formei și

dimensiunile prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate, să fie

etanșe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment, să fie stabile și rezistente

sub acțiunea încărcărilor, să permită un mare numar de refolosiri, să fie prevăzute cu

piese de asamblare de inventar.

Cofrajele din lemn se vor dimensiona în conditiile prevăzute în "Codul de practică pentru

executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat, indicativ NE 012-

2007".

Pentru reducerea aderenței dintre beton si cofraj, acestea se ung pe fețele ce vin în

contact cu betonul înainte de fiecare folosire cu substanțe decofrante. Acestea se aplică

prin pensulare, trebuie să-și păstreze proprietățile neschimbate în condițiile climatice de

execuție a lucrărilor și să nu atace betonul.

Eşafodajele de suținere a cofrajelor de planşee (plăci) sunt formate, în general, din grinzi

extensibile, rezemate pe popi de inventar, contravântuiți. Elementele eşafodajelor trebuie

sã prezinte suficientă rezistență şi stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile

provenite din greutatea cofrajului și a betonului proaspăt din plăci, a sculelor și

dispozitivelor de lucru şi a echipelor de muncitori, fiind verificate totodată pentru a

prelua şi solicitări orizontale din împingerea betonului din pereți, stâlpi și grinzi.

Lucrările de susținere/ eșafodaj se vor realiza și evalua de către ofertant conform

tehnologiei proprii.

Contravântuirile de pe cele două direcții perpendiculare trebuie să formeze triunghiuri

nedeformabile, iar prinderile să nu dea excentricități importante în noduri.





3

Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravântuiri tălpile continue de rezemare şi

grinzile de susținere, cu condiția ca prin detaliile de prindere adoptate să fie împiedicată

deplasarea relativă între popi și aceste tălpi, respectiv grile.

2.2.Trasarea poziției cofrajului

Pentru turnarea fundațiilor din beton se realizează de-a lungul sârmelor întinse între

reperii materializați în acest scop pe balizele de colț sau intermediare ce au servit la

trasarea lucrărilor de săpături.

Întrucât în timpul definitivării lucrărilor de cofrare, elementele cofrajului pot căpăta

deplasări de la poziționarea inițială, este necesar ca, înaintea turnării betonului să se

verifice corectitudinea poziției finale a acestora.

2.3.Abateri admisibile la montarea cofrajelor

Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se referă la următoarele categorii de mărimi:

- dimensiuni ale spaţiului cofrat;

- cote de nivel (pentru fundul cofrajului, înălţime de turnare a betonului etc);

- poziţia axelor, în plan şi pe înălţime (care include rectilinitatea şi

perpendicularitatea sau unghiul prevăzut după caz);

- forma suprafeţei (care include planitatea şi denivelarea locală, după caz);

Abaterile admisibile pentru dimensiuni, cote de nivel şi poziţie a axelor, vor fi cele

prevăzute pentru elementele respective.

Abaterile admisbile privind forma suprafeţei se stabilesc astfel:

- pentru suprafeţe cu formă deosebită (plăci sau pereţi curbi etc), se prevăd în

caietul de sarcini pentru realizarea proiectului tehnologic privind cofrajele respective;

- pentru celelalte situaţii (cofraje pentru suprafeţe plane ale elementelor), abaterile

admisibile se vor înscrie în clasele de toleranţă astfel:

clasa TS,III pentru planitate (Anexa C NE012/2/2010);

clasa TN,I pentru denivelări locale (Anexa C NE012/2/2010);

2.4.Montarea cofrajelor.

Operaţiunile de montare a cofrajelor se vor succede, de regulă, în următoarea ordine:

- curățirea și nivelarea locului de montaj;

- trasarea poziției cofrajelor; transportul şi asezarea panourilor şi a celorlalte

materiale şi elemente de inventar în apropierea locului de montaj;

- curățirea și ungerea panourilor; asamblarea şi susținerea provizorie a acestora;

verificarea poziției cofrajului pentru fiecare element de construcție, atât în plan orizontal

cât și pe vertical şi fixarea lor în poziție corectă;

- încheierea, legarea (blocarea) şi sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor cu

ajutorul dispozitivelor de montare (caloți, juguri, tiranți, zăvoare, proptele, contravânturi,

etc.);

- etanșarea rosturilor.

Menținerea alinierii panourilor asamblate se obține cu ajutorul montanților și al riglelor

de aliniere, respectiv al moazelor și cu ajutorul tiranților trecuți prin distanțieri.

Asigurarea verticalității se va face prin proptele, de preferință reglabile. Împingerea

betonului proaspăt care acționează asupra panourilor de cofraj se preia prin elementele

de sprijinire ale panourilor, montanți, respectiv moaze și prin tiranții de legătură realizați





4

în general din oțel beton. În cadrul proiectului de cofraj se vor verifica prin calcul

elementele de sprijinire și legătură din punct de vedere al rezistenței și al deformațiilor.

Cofrajele stâlpilor se alcătuiesc în general din panouri dispuse vertical. Trasarea bazei se

face, de regulă, printr-o ramă de scândură. Pentru a se putea controla si curăța baza

stâlpului se prevede o fereastră de vizitare.

Montarea elementelor de susținere a cofrajelor pentru planșee (plăci) se face în

următoarea ordine:

- se traseazã poziția elementelor verticale de susținere (popi) se amplaseazã

elementele verticale de susținere și de contravântuire provizoriu;

- se montează și se fixează elementele orizontale ale eșafodajului (rigle, grinzi

extensibile, etc.);

- se verificã poziția și dimensiunile efectuându-se corecturile necesare.

Strângerea definitivă a contravântuirilor se face după ultima verificare ce se efectuează

după montarea cofrajelor.

Cofrajele din panouri se ung cu atenție înaintea montării armăturilor în scopul de a

facilita operația de decofrare şi a se mări prin acestea numărul de folosiri al panourilor.

Ungerea se face imediat după scoaterea cofrajului sau chiar în timpul montării lui.

Pentru ungere se folosesc substanțe produse industrial în acest scop ,care se aplica după

decofrare și curățire, fiind interzisă folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care

degradează materialele lemnoase.

Pentru evitarea scurgerii laptelui de ciment prin rosturile dintre cofraje acestea vor fi

etanșate cu ajutorul benzilor autoadezive.

La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează recepția finală de către o comisie

formată din beneficiar (dirigintele de șantier) și constructor (șeful punctului de lucru,

șeful de echipă). Comisia va efectua verificările prevăzute mai sus, precum și alte

verificări prevăzute în “Fișele tehnologice“, întocmite de către responsabilul tehnic cu

execuția atestat MLPAT și în "Programul de control al calității" întocmit de către

controlorul de calitate atestat MLPAT. Rezultatele recepției se consemnează într-un

proces verbal de recepție.

La lucrările de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile IM 007-96

“Norme specifice de protecția muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre si

eșafodaje“, aprobat M.L.P.A.T. cu ordinul 74/N din 15.10.1996.

În timpul montajului şi al depozitării panourilor de cofraj din materiale lemnoase și a

celorlalte elemente din materiale combustibile, se vor respecta prevederile din

“Normativul pentru proiectarea și executarea construcțiilor din punct de vedere al

prevenirii incendiilor“, precum și cele cuprinse în “Instrucțiuni pentru prevenirea

incendiilor pe ramuri de producție“.

2.5.Verificarea şi recepţia cofrajelor şi susţinerilor acestora

Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se efectuează:

- la terminarea lucrărilor de cofraje, pentru o etapă de lucru, când se efectuează şi

recepţia cofrajelor;

- imediat înainte de punerea în operă a betonului în cofrajele respective, când se

efectuează o nouă verificare;

Verificarea cofrajelor şi susţinerilor acestora se efectuează prin:

- examinare directă şi măsuri simple;

- măsurări cu aparatură;





5

Prin măsurări se urmăreşte confirmarea încadrării în toleranţele prevăzute pentru

montarea cofrajelor.

Verificarea cofrajelor şi susţinerilor acestora prin observare directă şi măsurări simple se

referă la următoarele:

- compararea cu prevederile din proiectul tehnologic şi/sau prevederile

producătorului, în ceea ce priveşte:

alcătuirea de ansamblu: vizual;

tipurile de materiale şi integritatea acestora: vizual, precum şi analizarea

documentelor privind calitatea acestora;

dimensiunile: prin măsurare;

îmbinările (elementele de fixare şi contactul între elementele concurente în

îmbinare): vizual şi, prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc în îmbinare;

- aşezarea corespunzătoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, faţă de

baza de rezemare, precum şi între ele: vizual-poziţie şi fără spaţii libere între ele:

- faptul ca elementele de susţinere sau legătură punctuală (popi, contravânturi

înclinate, legături interioare etc) sunt fixate: prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc;

legăturile interioare sunt corect montate prin observare vizuală;

- starea de curăţenie: vizual;

- aplicarea agenţilor de decofrare: vizual;

- dimensiunile, în cel puţin 2 secţiuni pentru fiecare element, precum şi ale golurilor

şi poziţia relativă a acestora: prin măsurare directă;

- trasarea înălţimii de turnare a betonului: prin măsurare directă faţă de fundul

cofrajului, sau faţă de alte suprafeţe existente;

- aspectul general al suprafeţei care vine în contact cu betonul: vizual;

Verificările cofrajelor prin măsurători cu aparatură se referă la:

- cote de nivel pentru fundul cofrajului;

- axe, pentru spaţiul cofrat şi pentru goluri;

- înclinări, dacă este cazul;

- verificări în toate punctele şi secţiunile, care sunt precizate de inginerul de

structură, în cazul cofrajelor cu forme deosebite (plăci sau pereţi curbi etc);

Neconformităţile, fie în ceea ce priveşte alcătuirea şi montarea, fie în ceea ce priveşte

depăşirea toleranţelor (abaterilor admisibile) la dimensiuni şi/sau poziţie, se

consemnează şi trebuie să fie rezolvate de constructor.

Pentru a preveni apariţia unor neconformităţi, constructorul trebuie să asigure un control

preliminar privind aprovizionarea, manipularea şi depozitarea materialelor utilizate,

precum şi un control al instruirii personalului care va executa lucrările respective.

Verificarea cofrajelor şi susţinerilor acestora se face din nou, în intervalul de 24 de ore

înainte de montarea armăturii, dacă este cazul, precum şi înainte de punerea în operă a

betonului, dacă între aceste operaţiuni a trecut o perioadă mai lungă.

Această a doua verificare se efectuează prin observare directă şi măsurări simple şi, dacă

se constată neconformităţi, şi prin măsurări cu aparatură, după caz.

În cazurile în care constructorul lucrărilor de construcţii aplică un sistem de management

al calităţii, executarea şi verificarea lucrărilor de cofraje şi susţineri ale acestora trebuie

efectuate conform prevederilor aplicabile ale acestui sistem (proceduri, instrucţiuni şi

înregistrări privind:





6

aprovizionarea, recepţia, manipularea, depozitarea şi trasabilitatea materialelor;

executarea şi verificarea lucrărilor; echipamentele de măsurare; calificarea personalului;

tratarea neconformităţilor etc.).

Recepţia cofrajelor şi susţinerilor acestora constă în consemnarea conformităţii

lucrărilor, pe baza verificării efectuate la terminarea lucrărilor şi a rezolvării

eventualelor neconformităţi, printr-un proces verbal pentru recepţia calitativă pe faze

(pentru lucrări care devin ascunse), cu participarea reprezentantului clientului şi, în cazul

unor cofraje şi/sau eşafodaje deosebite, pentru care inginerul de structură a întocmit

caiete de sarcini, şi cu participarea inginerului de structură.

2.6. Condiţii prealabile şi condiţii necesare în timpul executării lucrărilor de cofraje şi

susţinerilor acestora

Pentru executarea lucrărilor de cofraje şi susţinerile acestora, este necesară asigurarea

condiţiilor prealabile, precum şi a celor necesare în timpul executării lucrărilor.

Condiţiile prealabile se referă, în principal, la următoarele:

- existenţa, pe şantier, a proiectului, care trebuie să cuprindă toate datele necesare

pentru executarea cofrajelor;

- existenţa, pe şantier, a proiectului tehnologic privind cofrajele şi susţinerile

acestora, dacă este cazul;

- existenţa, dacă este cazul, a recepţiei lucrărilor de terasamente, când acestea sunt

implicate;

- aprovizionarea şi recepţionarea cofrajelor şi/sau eşafodajelor de inventar,

complete, precum şi a documentaţiei tehnice privind utilizarea acestora sau, după caz, a

tuturor materialelor necesare executării, ca unicat, pe şantier;

Condiţiile care trebuie asigurate în timpul executării lucrărilor se referă, în principal, la

următoarele:

- dotări tehnice specifice necesare pentru montarea sau, dacă este cazul, executarea

şi montarea cofrajelor şi eşafodajelor pentru susţinerea acestora (scule, dispozitive etc);

- facilităţi necesare, după caz, pentru montarea sau executarea şi montarea

cofrajelor şi eşafodajelor (energie electrică, utilaje pentru ridicare şi manipulare cu

precizia necesară);

- personal calificat pentru montarea sau executarea şi montarea cofrajelor şi

eşafodajelor;

2.7. Pereţi din beton armat căptuşiţi cu zidărie.

Tehnologia de realizare a pereţilor de beton armat căptuşit cu zidărie va fi realizată după

efectuarea, pe şantier, a elementelor de probă.

Principalele etape de realizare a pereţilor din beton armat sunt:

- Montarea armăturilor şi/sau a armăturilor rigide (profile metalice);

- Realizarea pereţilor de zidărie. La realizarea acestora se va acorda o atenţie

deosebită următoarelor:

La zidirea cărămizilor nu se acceptă sa cadă mortar in spaţiul ce urmează a fi

betonat sau pe armătură. În cazul în care, totuşi, cade mortar pe barele de armătură

acestea se vor curăţa imediat. Dacă mortarul cade în spaţiul ce se va betona atunci se va

opri imediat zidirea şi se va curăţa. Se va folosi numai mortar de ciment (fără var) M100.

Rosturile vor avea o adâncime de 20mm.





7

În rosturile orizontale se vor monta, la fiecare 50cm pe verticală, câte două bare

orizontale Ø8.

Pentru sprijinirea zidăriei la turnarea betonului se vor folosi metode specifice

cofrajelor obişnuite (tiranţi recuperabili în teci din PVC).

Înălţimea maximă a zidăriei va fi de 1,50-2,00m.

- Turnarea şi vibrarea betonului la cel puţin 7 zile de la realizarea zidăriei.

2.8.Demontarea cofrajelor.

La decofrarea elementelor verticale (pereți, stâlpi) ordinea operațiilor, în general, inversã

celor indicate la montarea cofrajelor și anume: desfacerea zãvoarelor și scoaterea

tiranților; scoaterea elementelor de susținere (montanți, rigle, moaze, caloți) scoaterea

fururilor de compensare la pereți, montarea panourilor la pereți începând de la fururi,

demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.

3. LUCRĂRI DE ARMARE.

3.1. Produse pentru armătură nepretensionată

Produsele pentru armătura nepretensionată, care fac obiectul prezentului caiet de sarcini,

sunt produsele din oţel, neted, profilat sau amprentat, livrate ca atare sau sub formă de

plase sau carcase sudate, uzinate.

Produsele din oţel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie în conformitate cu

prevederile specificaţiei tehnice ST 009, iar utilizarea lor trebuie să se conformeze

prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR

EN 1998, împreună cu anexele naţionale ale acestora şi ale celor din ST 009.

Produsele din oţel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie identificabile în ceea ce

priveşte tipul şi clasa produsului, asigurându-se trasabilitatea lor începând de la

producător şi până la punerea în operă. Pentru aceasta:

a) fiecare colac, fiecare legătură de bare sau plase sudate, fiecare carcasă sudată, trebuie

să poarte o etichetă durabilă, bine ataşată, care să conţină:

- denumirea producătorului;

- tipul şi clasa produsului;

- numărul lotului şi al colacului/legăturii;

- marcajul de conformitate;

- ştampila controlului de calitate;

b) documentele care însoţesc livrarea produselor trebuie să conţină cel puţin următoarele

informaţii cuprinse în declaraţia de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie

după acest document:

-numele şi adresa producătorului;

-numărul certificatului de conformitate, ataşat;

-referinţe la caracteristicile produsului:

i. numărul standardului de produs;

ii. tipul şi clasa produsului;

iii. dimensiunea;

iv. limita de curgere;

v. rezistenţa la rupere;

vi. alungirea la forţa maximă şi la rupere;

vii. conţinutul de carbon echivalent pe oţel lichid;





8

- date de identificare a şarjei/lotului/colacului sau legăturii;

Prin tipul produsului se înţelege forma suprafeţei:

- neted;

- cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil;

Prin clasa produsului se înţelege încadrarea în categoriile privind limita de curgere,

raportul între rezistenţa la rupere şi limita de curgere, alungirea (la forţa maximă şi la

rupere) şi sudabilitatea, conform specificaţiei tehnice ST 009.

Marcarea, livrarea, transportul, manipularea şi depozitarea produselor pentru armături

trebuie să se facă astfel încât să nu modifice caracteristicile acestora. Produsele pentru

armături trebuie depozitate separat pe tipuri, clase şi diametre, în spaţii amenajate şi

dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:

- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii, inclusiv prin ventilarea

spaţiilor;

- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte substanţe;

- accesul şi identificarea uşoară a fiecărui sortiment;

Suprafaţa produselor pentru armături nu trebuie să fie acoperită cu rugină neaderentă şi

nici cu substanţe care pot afecta negativ oţelul, betonul sau aderenţa între ele.

Inginerul de structură va preciza în proiect, tipul şi clasa produselor care trebuie să fie

utilizate, precum şi diametrul şi forma armăturilor, notate distinct şi unitar în tot

cuprinsul proiectului.

În cazurile în care constructorul nu poate aproviziona produsele conforme cu prevederile

din proiect, modificările privind tipul şi clasa produselor se pot face numai cu acordul

scris al inginerului de structură (dispozitie de şantier, care face parte din proiect şi intră

în cartea tehnică a construcţiei).

Trasabilitatea se referă la produsele utilizate efectiv în lucrare, precizându-se elementele

şi poziţiile acestora în cazul care s-au utilizat alte produse decât cele prevăzute iniţial în

proiect, conform dispoziţiei de şantier.

Produsele pentru armături pot fi utilizate în următoarele condiţii:

- corespund prevederilor din proiect în ceea ce priveşte tipul şi clasa produsului;

- au atestată conformitatea conform prevederilor legale;

- constructorul efectuează următoarele:

verificarea caracteristicilor geometrice;

încercarea la tracţiune (rezistenţa la rupere, limita de curgere, alungirea după

rupere), încercarea la îndoire simplă şi încercarea la îndoire-dezdoire.

Încercările se vor efectua pe câte 3 epruvete din fiecare lot şi diametru, în laboratoare

având dotarea necesară.

În cazurile în care rezultatele determinărilor nu sunt corepunzătoare, constructorul ia

măsurile necesare pentru aprovizionarea cu produse corespunzătoare.

3.2. Pregatirea barelor.

Curățirea şi îndreptarea barelor sunt operații care trebuie efectuate înaintea tăierii şi

fasonării acestora.

La curățire se vor îndepărta:

- pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurități;

- rugina neaderentă care se desprinde prin lovire cu ciocanul;

- rugina aderentă, prin frecare cu peria de sârmă în zona de sudare a barelor care

urmează să fie înnădite prin sudură.





9

După îndepărtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor

secțiunii barei nu trebuie să depăsească abaterile limită la diametru prevăzute în Codul

NE 012-2007 și anume:

- pentru bare cu d < 25 mm abatere limită de 0,5 mm;

- pentru bare cu d > 25 mm abatere limită de 0,75 mm.

3.3. Fasonarea barelor.

Conform normativului de execuţie NE012-2/2010 Constructorul are obligaţia ca înainte

de a trece la fasonarea armăturii să analizeze posibilitatea de a realiza armarea conform

prevederilor din proiect (privind, în special, montarea şi fixarea barelor, înnădirile

barelor, dar şi turnarea şi compactarea betonului) şi să solicite, dacă este necesară,

reexaminarea, împreună cu inginerul de structură, a prevederilor din proiect.

Fasonarea armăturii se poate efectua de către constructor (în ateliere proprii şi/sau la

faţa locului, pe şantier) sau prin comandarea acesteia, de către constructor, la un

prelucrător specializat în fasonarea armăturii.

Fasonarea armăturii se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare în

ceea ce priveşte echipamentul tehnologic utilizat şi personalul care execută această

activitate.

În cazul fasonării armăturii prin comandă la un prelucrător, se aplică următoarele

condiţii:

a) constructorul, care emite comanda, trebuie să transmită prelucrătorului toate datele

din proiect privind armătura;

b) încercările produselor pentru armături vor fi efectuate de cel care aprovizionează

produsele şi rapoartele de încercare cu rezultatele obţinute vor face parte din

documentele care însoţesc armătura fasonată;

c) prelucrătorul va însoţi armătura fasonată de declaraţia de conformitate care trebuie să

se refere la:

i. certificatele de conformitate ale produselor utilizate, anexate în copie;

ii. declaraţia că au fost respectate toate prevederile proiectului în ceea ce priveşte:

produsele utilizate, forma şi dimensiunile armăturilor, precum şi condiţiile de fasonare;

d) armătura fasonată va fi recepţionată de constructor, pe baza prevederilor din proiect,

recepţie care are în vedere şi existenţa cumentelor şi marcajelor privind trasabilitatea

pentru produsele utilizate;

Armătura fasonată în atelier (la constructor sau prelucrător) poate fi livrată, pentru

montare, fie sub formă de elemente separate, fie asamblată în carcase.

În primul caz, elementele de acelaşi tip vor fi depozitate în pachete separate, etichetate,

astfel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor

până la montarea acestora.

În al doilea caz, depozitarea şi manipularea vor trebui să asigure indeformabilitatea,

precum şi starea de curăţenie. Asamblarea în carcase va fi realizată în următoarele

condiţii:

a) nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elemntelor între ele;

b) fixarea elementelor între ele se face prin legare cu sârmă neagră, fiind interzisă

utilizarea sârmei galvanizate care, prin atingerea cu armătura, poate forma pilă electrică

cu pericolul de coroziune care decurge din aceasta;

Fasonarea armăturii trebuie efectuată cu respectarea următoarelor condiţii:

a) fasonarea nu se execută la temperaturi sub -10° C;





10

b) fasonarea cu maşina a barelor cu profil periodic, la maşini cu două viteze, se va face

numai cu viteza mică;

c) îndoirea barelor se execută cu mişcare lentă, cu viteză neuniformă, fără şocuri;

d) diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea barelor trebuie să fie:

i. pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel puţin patru ori

diametrul barei;

ii. pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel puţin şapte ori diametrul

barei;

e) forma şi dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor

tehnice aplicabile şi sunt precizate în proiect;

f) razele de îndoire pentru barele înclinate şi pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea cele

prevăzute în reglementările tehnice aplicabile, ele trebuind să fie precizate în proiect;

În cazul elementelor structurale, este interzisă utilizarea metodei de a fasona şi monta

barele de armătură în aşteptare prin îndoirea acestora şi montarea în cofraj, pentru ca

după decofrare acestea să fie dezvelite, prin spargerea betonului în jurul lor, şi să fie

îndreptate.

În cazul în care constructorul vrea să aplice această metodă la armarea elementelor

nestructurale, va trebui să obţină în prealabil acordul inginerului de structură care, prin

dispoziţia de şantier, va preciza condiţiile pentru aplicarea acestei metode.

Bare sau piese în aşteptare sunt bare de armătură sau piese speciale (spre exemplu, tipuri

de conectori), care ies din betonul unui element turnat (prefabricat sau in situ) în vederea

înglobării în betonul care se va turna adiacent suprafeţei respective (la rosturile de lucru

sau la îmbinări prin monolitizare, spre exemplu), şi care constituie armătură de

continuitate.

Clasele de toleranţe la fasonarea armăturii sunt următoarele:

a) la dimensiuni (lungime de tăiere, dimensiuni totale şi parţiale):

i. domeniul până la 1,0 m: TD,VII (Anexa C NE012/2/2010);

ii. domeniul peste 1,0 m: TD, IX (Anexa C NE012/2/2010);

b) la rectilinitate: TR,IV (Anexa C NE012/2/2010);

c) la unghiuri: TU,II (Anexa C NE012/2/2010);

3.4. Montarea armăturilor.

Montarea armăturii se efectuează în următoarele condiţii:

- Cofrajele în care se montează armătura trebuie să fie recepţionate şi verificate

imediat înaintea începerii montării armăturii. Verificarea trebuie să asigure că acestea şi-

au menţinut conformitatea în ceea ce priveşte:

Stabilitatea şi punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale.

Forma şi dimensiunile;

Etanşeitatea;

Starea de curăţenie.

- Asigurarea conformităţii cu prevederile din proiect. Se referă la tipurile şi clasele

produselor utilizate, poziţia relativă a acestora, între ele şi faţă de cofraj, precum şi la

poziţia şi tipul înnădirilor, cu încadrarea în toleranţele admisibile.

- Asigurarea bunei desfăşurări a punerii în operă a betonului. Se referă la:

Crearea posibilităţii de circulaţie a personalului implicat, în cazul în care

armătura este montată pe suprafeţe orizontale/înclinate mari;





11

Crearea, în cazul armăturilor dese la partea superioară, la intervale de maximum

3,00m, a unor spaţii libere pentru pătrunderea betonului sau a furtunelor prin care se

descarcă acesta;

Crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum

2,5 ori diametrul acestuia, la intervale de maximum 5 ori înălţimea elementului. Crearea

spaţiilor libere se face fie prin amplasarea armăturii, în acord cu proiectantul, fie prin

montarea unor bare în ultima etapă de turnare a betonului.

- Asigurarea poziţiei relative între bare şi faţa de cofraj are în vedere:

Legarea armăturii la încrucişări;

3.5. Legarea armăturilor.

Trebuie efectuată la încrucisarea barelor, prin legături cu sârmă neagră sau prin sudură

electrică prin puncte.

Când legarea se face cu sârmă se vor utiliza două fire de sârmă moale de 1,0 mm până la

1,5 mm diametru. Legarea armăturii se va face numai cu sârmă neagră, fiind interzisă

utilizarea sârmei zincate.

Legarea armăturii se va face după cum urmează:

- La reţele de armături din plăci şi pereţi:

Fiecare încrucişare, pe două rânduri de încrucişări marginale, pe întregul contur;

Restul încrucişărilor, în câmp, se vor lega în şah, din două în două;

- La reţelele de armături din plăci curbe subţiri, se vor lega toate încrucişările;

- La grinzi şi stâlpi:

Toate încrucişările cu colţurile etrierilor şi cu ciocurile agrafelor;

Încrucişarile cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate în şah, din două în

două;

Barele înclinate se vor lega, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se

încrucişează;

Etrierii şi agrafele montate înclinat precum şi fretele, se vor lega la toate

încrucişările cu barele longitudinale.

După caz, pentru elementele la care armarea se face cu un număr mare de bare şi/sau de

diametru mare, se vor prevede şi alte tipuri de elemete de susţinere temporare sau

definitive. Aceste elemente vor fi de tip “confecţie metalică” şi se vor stabili de comun

acord cu executantul după desemnarea acestuia.

În nodurile cu armãturi dese se va urmãri dispunerea barelor astfel ca sã permitã si

pãtrunderea vibratorului.

3.6. Înnădirea barelor.

Înnădirea barelor de armătură se va realiza:

- prin suprapunere (pentru diametre mai mici de 25mm, dacă în proiect nu este

specificat altfel);

- prin sudare electrică, în mediu normal sau de bioxid de carbon, cap la cap, în

cochilie pentru diametre de 25mm sau mai mari.

Executarea înnădirilor prin sudură, inclusiv calificarea sudorilor, precum şi verificarea

calităţii acestora se vor face conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.

Înnădirile sudate se vor poansona şi verifica prin probe distructive, executate intercalat

de acelaşi sudor şi în aceleaşi condiţii cu sudurile din operă, în proporţie de 3% din

numărul total al înnădirilor.

După caz, dar numai cu avizul proiectantului, se acceptă şi alte metode de înnădire:





12

- înnădirea cu filet, normal sau conic;

- înnădirea cu manşon presat radial;

Utilizarea acestor metode de înnădire se va face pe baza prevederilor reglementărilor

tehnice specifice.

Executarea lucrărilor se va face cu grijă pentru a nu introduce în cofraj pământ sau alte

corpuri care ar dăuna calității betonului.

La executarea fundațiilor, pe stratul de beton de egalizare se așează barele fasonate

conform proiectului, legându-se între ele și montând distanțierii pentru asigurarea

stratului de acoperire cu beton.

Se introduc de asemenea mustățile pentru stâlpi sau pereți și se fixează de armătura

fundației.

Montarea armăturilor va fi efectuată în pozițiile prevăzute în proiect asigurându-se

mentinerea acestor poziții şi în timpul turnării betonului.

La montare se vor prevedea:

- cel putin 3 distanțieri la fiecare mp de placă sau perete;

- cel putin 1 distanțier la fiecare ml de stâlp.

Distanțieri pot fi confecționați din masă plastică sau prisme de mortar prevăzute cu câte o

sârmă pentru a fi legate de armături.

Nu se acceptă înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect decât cu acceptul

proiectantului.

Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat, are drept scop

asigurarea protecției armăturii contra coroziunii și buna conlucrare a acesteia cu

betonul. Dacă nu se specifică altceva pe planurile de armare, straturile minime de

acoperire se vor realiza conform SR EN 1992-1-1-2004.

La terminarea montării armăturilor, datorită importanței deosebite a calității execuției

acestora cât și a faptului că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu

mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepționate, încheindu-se proces verbal de

lucrări ascunse.

Verificările trebuie efectuate şi însuşite de către beneficiar (dirigintele de șantier atestat

MLPAT), executant (șeful de lucrare împreuna cu responsabilul tehnic cu execuția atestat

MLPAT) și trebuie să se refere la toate aspectele lucrării și anume:

- numărul, diametrul și poziția barelor în diferite secțiuni transversale,

caracteristice elementului de structură;

- distanțele dintre etrieri, diametrul acestora și modul lor de fixare;

- lungimea porțiunilor de bară care depășesc reazemele sau care urmează a fi

înglobate în elemente care se toarnă ulterior (mustăți);

- lungimea de suprapunere la înnădirii;

- numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;

- dispozitivele de susținere a poziției armăturilor în cursul betonării (agrafe,

distanțieri etc.);

- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii;

Aceste elemente se consemnează cronologic în procesele verbale de lucrări ascunse.

3.7. Prevederi specifice elementelor de beton armat rigid.

Pentru armătura rigidă se vor respecta prevederile din “Caiet de sarcini pentru execuţia

şi controlul execuţiei structurilor metalice” cu următoarele observaţii:

- Profilele metalice, tablele, conectorii nu se vopsesc.





13

- Sudarea conectorilor, inclusiv calificarea sudorilor, precum şi verificarea calităţii

acestora se vor face conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.

4. BETOANE

4.1. Prevederi generale

Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului

de lucru, care are următoarele obligaţii:

- să aprobe începerea turnării betonului pe baza verificării directe a următoarelor:

starea cofrajelor şi/sau a gropilor sau terasamentelor în care se toarne betonul;

starea armăturii;

starea tecilor/ţevilor montate pentru realizarea canalelor pentru armătura

pretensionată, dacă este cazul;

starea rosturilor de turnare, dacă este cazul;

- să verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la staţia proprie de

preparare);

- să verifice faptul că sunt asigurate condiţiile corespunzătoare pentru transportul

betonului la locul de punere în operă, precum şi mijloacele, facilităţile şi personalul

pentru punerea în operă a betonului, inclusiv cele necesare în caz de situaţii neprevăzute;

- să cunoască şi să supravegheze modul de turnare şi compactare a betonului (cu

respectarea prevederilor privind rosturile de turnare), precum şi prelevarea de probe

pentru încercările pe beton proaspăt şi beton întărit, cu întocmirea unei proceduri de

punere în operă, dacă este cazul;

Aprobarea începerii turnării betonului trebuie să fie reconfirmată pe baza unor noi

verificări, în cazul în care au trecut 7 zile fără a începe turnarea sau au intervenit

evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării.

Sunt necesare măsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul

turnării şi întăririi betonului, astfel:

- în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să

fie cuprinsă între 5°C şi 30°C;

- în condiţiile în care temeratura mediului în momentul turnării sau în timpul

perioadei de întărire scade sub 5°C, se aplică prevederile din NE012-1/2007. Pământul,

piatra, susţinerile sau elementele structurale în contact cu betonul ce urmează a fi turnat

trebuie să aibă o temperatură care să nu provoace îngheţarea betonului înainte ca acesta

să atingă rezistenţa necesară pentru a rezista la efectele îngheţului;

- în cazul în care temperatura mediului depăşeşte 30°C în momentul turnării sau în

timpul perioadei de întărire este necesară utilizarea unor aditivi întârzietori de priză

eficienţi şi luarea de măsuri suplimentare (de exemplu: stabilirea de către un laborator

autorizat sau acreditarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în

operă şi tratare a betonului);

Specificarea privind betonul, prevăzută în proiect, pentru comanda la furnizori sau

pentru preparare în staţii proprii, se face în conformitate cu prevederile NE 012-1, având

în vedere şi eventuale alte condiţii precizate în proiect.

Comanda pentru beton trebuie să fie conformă cu prevederile aplicabile din NE 012-

1/2007.

Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe.

Epruvetele confecţionate vor fi păstrate astfel:





14

- epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus în operă se păstrează în

condiţiile prevăzute în SR EN 12390-2;

- epruvetele de control pentru verificarea rezistenţelor la compresiune la termene

intermediare se păstrează în condiţii similare betonului pus în operă;

- epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, dacă este cazul,

se păstrează în condiţiile prevăzute în standardele de încercare aplicabile;

Pentru betoanele puse în operă, pentru fiecare construcţie, trebuie ţinută, la zi, condica de

betoane, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

- datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente în cazul producerii

betonului de către constructor;

- locul unde a fost pus betonul în operă în lucrare;

- ora începerii şi terminării turnării betonului;

- temperatura betonului proaspăt;

- probele de beton prelevate şi epruvetele turnate, modul de identificare a acestora şi

rezultatele obţinute la încercarea lor;

- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt turnat;

- eventualele evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc);

- temperatura mediului ambiant;

- personalul care a supravegheat turnarea şi compactarea betonului;

Datele din condica de betoane trebuie să asigure trasabilitatea betonului, de la

prepararea acestuia şi până la punerea în operă.

4.2 Prepararea şi transportul betonului.

Prepararea și verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor

din "Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton

precomprimat, indicativ NE 012-2007",

Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea conului cu 5...9 cm, respectiv

10...15 cm) se face cu autoagitatoare iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu

1...4 cm) cu autobasculantă cu benă amenajată corespunzător.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, jgheaburi sau roabe.

Mijloacele de transport trebuie să fie etanșe pentru a nu permite pierderea laptelui de

ciment.

Pe timp de arșiță sau ploaie, suprafața liberă de beton trebuie să fie protejată astfel încât

să se evite modificarea caracteristicilor betonului.

Durata de transport se consideră din momentul începerii încărcării mijlocului de

transport și sfârsitul descărării acestuia și nu poate depăși valorile de mai jos decât dacă

se utilizează aditivi întârzietori:

Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea și reîncărcarea cu beton a

mijloacelor de transport depăsește o oră, precum și la întreruperea lucrului, acestea vor fi

curățate cu jet de apă.

Rezistențele betonului la compresiune la o varsta mai mica de 28 zile se pot estima

conform capitolului 3.1.2 din SR EN 1992-1-1:2004. Pe graficul următor s-a reprezentat





15

cu linie roșie variația rezistenței la compresiune conform SR EN 1992-1-1:2004, și cu

bare verticale rezultatele obținute de producatorul de beton pe betonul pus în opera în

radier.

4.3. Turnarea și compactarea betonului

Înainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:

- corespondența cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât și pe verticală, cu cele

din proiect;

- orizontalitatea și planeitatea cofrajelor;

- existența măsurilor pentru menținerea formei cofrajelor și pentru asigurarea

etanșeității lor;

- măsurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susținere;

- rezistența şi stabilitatea elementelor de susținere existente şi corecta montare și

fixare a susținerilor, existența panelor și a altor dispozitive de decofrare, a tălpilor pentru

repartizarea presiunilor pe teren, etc.;

În cazul în care se constată nepotriviri față de proiect sau se apreciază ca neasigurată

rezistența şi stabilitatea susținerilor, se vor adopta măsuri corespunzătoare.

Înainte de a se începe betonarea, cofrajul și armăturile se vor curăța de eventuale corpuri

străine, beton rămas de la turnarea precedentă, rugină neaderentă, etc. și se va proceda

la închiderea ferestrelor de curățire.

În urma efectuării verificărilor și a măsurilor menționate mai sus, se va proceda la

consemnarea celor constatate într-un proces verbal de lucrări ascunse. Dacă până la

începutul betonării intervin unele evenimente de natură să modifice situația constatată

(întreruperi, accidente etc.) se va proceda la o nouă verificare.

Înainte de turnarea betonului trebuie verificată funcționarea corectă a utilajelor de

transport local şi de compactare a betonului (vibratoare).

Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor și aplicarea masurilor

indicate în Codul NE 012-2007, capitolul 17.





16

Betonarea construcției va fi condusã nemijlocit de maistrul sau șeful punctului de lucru.

Acesta va fi permanent la locul de turnare și va supraveghea comportarea și menținerea

poziției inițiale a susținerilor cofrajelor și armăturilor și va lua măsuri operative de

remediere a oricăror deficiențe constatate. Atât deficiențele constatate cât și măsurile

adoptate vor fi consemnate în condica de betonare.

Betonul trebuie să fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de

turnare. Punerea în lucrare se va face fără întrerupere. Daca acest lucru nu este posibil

se vor crea rosturi de lucru conform prevederilor normativului NE 012-2007.

La turnarea betonului trebuie respectate urmãtoarele reguli generale:

- la locul de punere în lucrare, descărcarea betonului se va face în bene, pompe de

beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulări;

- dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu este amestecat omogen, se va

proceda la descărcarea și reamestecarea lui pe platforma special amenajată, fără a se

adăuga însă apă;

- înălțimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,5 m;

- turnarea betonului de înălțime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcătuite

din tronsoane de formă tronconică;

- betonul trebuie să fie răspândit uniform și în grosime de cel mult 50 cm. Întinderea

acestuia se face prin tragere cu grebla. Nu se admite azvârlirea cu lopata a betonului la o

distanță mai mare de 1,50 m;

- se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor față de

poziția prevăzută în proiect, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a

plăcilor în consolă; dacă totuși se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în

timpul turnării;

- se va urmări cu atenție, înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-

se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;

- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării și nici

așezarea pe armături a vibratorului;

- betonarea se va face fără întrerupere, chiar și atunci când turnarea se face prin

ferestre laterale;

- turnarea se va face în straturi orizontale de 30 ... 40 cm înălțime, acoperirea cu un

strat nou trebuie să se facă înaintea începerii prizei cimentului din betonul stratului

inferior.

Compactarea betonului se execută prin vibrare mecanică; în cazul imposibilității de

continuare a compactării prin vibrare, defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent

electric, etc.), turnarea betonului se va continua până la poziția corespunzătoare pe rost,

compactând manual betonul.

Betonul trebuie turnat şi compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură şi

piesele înglobate sunt acoperite în mod adecvat, în intervalul toleranţelor acoperirii cu

beton compactat şi că betonul va atinge rezistenţa şi durabilitatea prevăzute.

Viteza de turnare şi compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a evita formarea

rosturilor de turnare şi suficient de redusă pentru a evita tasările sau supraîncărcarea

cofrajelor şi susţinerilor acestora.

Se pot utiliza numai vibratoare omologate pentru care se folosesc caracteristicile tehnice

şi functionale şi pentru care se gasesc prescriptii de utilizare şi întretinere. Personalul

care efectueazã vibrarea betonului trebuie sã fie instruit în prealabil asupra modului de

utilizare a procedeului pe care urmează să-l aplice.





17

Distanța dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de

maximum 1,0 m. În cazurile în care nu este posibilã respectarea acestei distanțe (din

cauza configurației armăturilor a unor piese înglobate sau alte cauze) se recomandă

utilizarea concomitentă a mai multor vibratoare.

Grosimea stratului de beton supusă vibrării se recomandă să nu depășească 3/4 din

lungimea capului vibrator (butelia); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sã

pãtrundã 5...15 cm în stratul compactat anterior. Grosimea stratului de beton armat

(înainte de compactare) trebuie să fie de 1,1 - 1,35 ori mai mare decât grosimea finală a

stratului compactat în funcție de lucrabilitatea betonului.

Distanța între două poziții succesive de lucru ale zonelor vibrate trebuie să fie astfel

stabilită încât să fie asigurată acoperirea succesivă a întregii suprafețe de beton

compactat.

Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, forța perturbatoare și

frecvența corespunzătoare a acestuia) se va face în funcție de dimensiunile elementelor şi

de posibilitățile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armătură.

Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare internă se recomandă să fie L3 sau L4.

Durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnico-economic se situează între durata

minimă de 5 sec. şi durata maximă de 30 sec. Prelungirea duratei de vibrare până la 50

sec. impuse de condiții speciale locale, nu este de natură să dăuneze calității betonului.

Semnele exterioare după care se recunoaște că vibrarea betonului s-a terminat, sunt

următoarele:

- betonul nu se mai tasează;

- suprafața betonului devine orizontală şi usor lucioasă;

- încetează apariția bulelor de aer la suprafața betonului.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

- cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidăriile care sunt în contact cu betonul

proaspăt, trebuie să fie udate cu apă atât cu 2...3 ore înainte cât şi imediat de turnarea

betonului, dar apa rămasă în denivelări trebuie să fie înlăturată;

- descărcarea betonului din mijlocul de transport, se face în bene, pompe, benzi

transportoare, jgheaburi sau direct în cofraj;

- refuzarea betonului adus la locul de turnare şi interzicerea punerii lui în operă, în

condiţiile în care nu se încadrează în limitele de consistenţă prevăzute sau prezintă

segregări; se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin utilizarea unui aditiv

superplastifiant cu respectarea prevederilor aplicabile din NE 012-1;

- înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,0 m în cazul

elementelor cu lăţime de maximum 1,0 m şi 1,5 m în celelalte cazuri, inclusiv elemente de

suprafaţă (plăci, fundaţii etc);

- turnarea betonului în elemente cofrate pe înălţimi mai mari de 3,0 m se face prin

ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă

tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betonează;

- răspândirea uniformă a betonului în lungul elementului, urmărindu-se realizarea

de straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de

începerea prizei betonului turnat anterior;

- corectarea poziţiei armăturilor în timpul turnării, în condiţiile în care se produce

deformarea sau deplasarea acestora faţă de poziţia prevăzută în proiect (îndeosebi pentru

armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă);





18

- urmărirea atentă a înglobării complete în beton a armăturii, cu respectarea

grosimii acoperirii, în conformitate cu prevederile proiectului şi ale reglementărilor

tehnice în vigoare;

- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici

aşezarea pe armături a vibratorului;

- urmărirea atentă a umplerii complete a secţiunii în zonele cu armături dese, prin

îndesarea laterală a betonului cu ajutorul unor şipci sau vergele de oţel, concomitent cu

vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, trebuie create posibilităţi de

acces lateral, prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului în beton;

- luarea de măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări ale

poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora;

- asigurarea desfăşurării circulaţiei lucrătorilor şi mijloacelor de transport în

timpul turnării pe podine astfel rezemate, încât să nu modifice poziţia armăturii; este

interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt;

- turnarea se face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau în

procedura de executare;

- durata maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este necesară

luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de

începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se consideră

de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri şi 1,5 oră în cazul

cimenturilor fără adaosuri;

- reluarea turnării, în cazul când s-a produs o întrerupere de turnare de durată mai

mare, numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor;

- permiterea instalării podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de

transport local al betonului pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe acestea a

unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după 24 … 48 ore, în funcţie de

temperatura mediului şi de tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore, dacă temperatura

este de peste 20°C şi se foloseşte ciment de tip I, având clasa mai mare de 32,5).

Compactarea betonului trebuie realizată după cum urmează:

- betonul trebuie astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus;

- compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, în

funcţie de consistenţa betonului, tipul elementului etc.;

- în afara cazului în care se stabileşte o altă metodă, compactarea se efectuează cu

vibrator de interior. Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în

paralel, după caz, cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:

introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor

secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă;

întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care punerea în

operă trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare unui rost;

este prevăzută prin reglementări speciale (beton fluid, beton monogranular, beton

autocompactant);

- vibrarea se utilizează ca metodă de compactare şi nu ca metodă de deplasare a

betonului pe distanţe lungi, sau de prelungire a duratei de aşteptare pe şantier înainte de

turnare;





19

- vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafaţă se aplică sistematic după

turnare până la eliminarea aerului oclus. Se evită vibraţiile excesive care pot conduce la

slăbirea rezistenţei suprafeţei sau la apariţia segregării;

- în mod normal, se recomandă ca grosimea stratului de beton turnat să fie mai mică

decât înălţimea tijei vibratoare, asigurându-se sistematic vibrarea şi revibrarea suprafeţei

stratului anterior;

- în cazul în care structura conţine cofraje pierdute, trebuie luată în considerare

absorţia de energie a acestora, la selectarea metodei de compactare şi la stabilirea

consistenţei betonului;

- în secţiuni cu grosimi mari, reluarea compactării stratului de suprafaţă este

recomandată pentru compensarea tasării plastice a betonului situat sub primul rând de

armături orizontale;

- când se utilizează numai vibratoare de suprafaţă, stratul de beton după

compactare nu trebuie, în mod normal, să depăşească 100 mm, în afara cazului în care se

demonstrează prin turnări de probă că sunt acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obţine

o compactare corespunzătoare, poate fi uneori necesară o vibrare suplimentară la

margini;

- în timpul compactării betonului proaspăt, trebuie evitată deplasarea armăturilor

şi/sau a cofrajelor;

- betonul se compactează numai atât timp cât este lucrabil.

Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) se face respectându-se

următoarele prevederi suplimentare:

- în cazul elementelor cu înălţimea de maximum 3,0 m, dacă vibrarea betonului nu

este stânjenită de grosimea redusă a elementului sau de desimea armăturilor, se admite

cofrarea tuturor feţelor pe întreaga înălţime şi turnarea pe la partea superioară a

elementului;

- în cazul în care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului precum şi în cazul

elementelor cu înălţime mai mare de 3,0 m, se adoptă una din soluţiile:

cofrarea unei feţe pe maximum 1,0 m înălţime şi completarea cofrajului pe măsura

turnării;

turnarea şi compactarea prin ferestrele laterale

- în cazul pereţilor de recipienţi, cofrajul se montează pe una din feţe pe întreaga

înălţime, iar pe cealaltă faţă, pe înălţime de maximum 1,0 m, completându-se pe măsura

turnării;

- primul strat de beton trebuie să aibă o consistenţă la limita maximă admisă prin

procedura de executare a lucrărilor şi trebuie să nu depăşească grosimea de 30 cm;

- nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului.

Turnarea betonului în grinzi şi plăci se face respectându-se următoarele prevederi

suplimentare:

- turnarea grinzilor şi a plăcilor începe după 1…2 ore de la terminarea turnării

stâlpilor sau pereţilor pe care reazemă, dacă procedura de executare a lucrărilor nu

conţine alte precizări;

- grinzile şi plăcile care sunt în legătură se toarnă, de regulă, în acelaşi timp; se

admite crearea unui rost de lucru la 1/5 … 1/3 din deschiderea plăcii şi turnarea

ulterioară a acesteia;





20

- la turnarea plăcii se folosesc repere dispuse la distanţe de maximum 2,0 m, pentru

a asigura respectarea grosimii plăcilor prevăzute în proiect

Turnarea betonului în structuri în cadre se face acordând o deosebită atenţie zonelor de

la noduri, pentru a asigura umplerea completă a acestora.

Turnarea betonului în elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mică

dimensiune este cel puţin egală cu 1,5 m, se face având în vedere aspectele particulare

prezentate în continuare:

- adoptarea de măsuri speciale la stabilirea compoziţiei betonului şi a tehnologiei de

tunare, în vederea asigurării calităţii lucrării. În scopul reducerii eforturilor din

temperatură şi contracţie, la stabilirea compoziţiei şi preparării betonului se urmăreşte:

adoptarea unui tip de ciment cu căldură de hidratare redusă (corelat cu clasa

betonului) şi a unui dozaj cât mai scăzut, utilizând în acest scop un aditiv reducător de

apă şi agregate cu dimensiuni cât mai mari;

asigurarea unei temperaturi cât mai scăzute pentru betonul proaspăt, reducerea

temperaturii agregatelor prin stropire artificială, utilizarea de apă rece, fulgi de gheaţă

etc;

- turnarea betonului în elemente masive se face fie în strat continuu, fie în trepte,

conform detaliilor din figura de mai jos. Aceste prevederi se aplică şi în cazul

elementelor cu grosimea de 0,8 … 1,5 m, dacă volumul acestora depăşeşte 100 m3;

- detalierea tehnologiei de turnare a betonului se face în mod obligatoriu, prin

proceduri de executare a lucrărilor, ţinând seama de:

capacitatea de turnare a betonului Cb exprimată în m3/h, respectiv cea mai mică

dintre valorile capacităţii de preparare şi a capacităţii de transport de la staţie sau de la

locul de preparare la cel de punere în operă;

durata de timp Ta maximă admisă pentru turnarea unui nou strat sau treaptă de

beton;

grosimea stratului sau treptei, care nu poate depăşi 50 cm;

numărul necesar de trepte suprapuse.

Durata de timp, Ta, se stabileşte cu ajutorul relaţiei:

Ta = T - Tt - Ts,

în care:

T - durata de timp până la începerea prizei betonului;

Tt - durata de transport, între terminarea încărcării mijlocului de transport al betonului

la staţia de preparare şi terminarea descărcării la locul de turnare;

Ts - durata de staţionare şi de transport local, până la tunarea betonului.

Durata de timp T, până la începerea prizei betonului se determină de un laborator de

specialitate autorizat. În lipsa unor asemenea determinări se pot avea în vedere valorile

orientative prezentate în tabelul de mai jos:

Grosimea stratului sau dimensiunile treptei (lăţime - B, grosime - H) se stabilesc prin

respectarea următoarelor condiţii privind:





21

- grosimea stratului (H):

H ≤ CbxTa / BxL

H ≤ 50 cm

- dimensiunile treptei:

HxL ≤ CbxTa / nxB

în care:

Cb şi Ta – conform celor arătate mai înainte;

n – intervalul maxim de suprapunere a treptelor (în exemplul de mai jos, n=4, rezultat

pentru treptele 8/4 şi următoarele)

Turnarea betonului în elemente masive, în strat continuu, sau în trepte

(direcţia de turnare este de la stânga la dreapta)

Finisarea suprafeţei prin netezire cu rigla sau mistria se efectuează la intervale şi într-o

manieră care să permită obţinerea finisării specificate. La finisarea suprafeţei nu trebuie

să rămână lapte de ciment. În timpul finisării nu se adaugă apă, ciment, agenţi de întărire

a suprafeţei sau alte materiale, decât în cazul în care se specifică altfel.

4.4. Rosturi de lucru (de betonare).

În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se execuția

astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere. În cazul în care rostul de lucru nu poate

fi evitat, acesta se va prevedea vertical, la o distanță de circa 1,00 m de marginea

stâlpului , realizat cu tablă expandată sau cofraje cu sicane, dispunându-se armături

suplimentare şi eventual benzi de etanșare.

Rosturile de lucru vor fi realizate ținându-se seama de următoarele reguli:

- durata maximă admisă a întreruperilor de betoane pentru care nu este necesară

luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depășească momentul de

începere a prizei cimentului folosit. În lipsa unor determinări de laborator, acest moment

se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri și

respectiv 1,5 ore în cazul cimentului fără adaos;

- suprafața rostului de lucru va fi bine curățată, îndepărtându-se betonul ce nu a fost

bine compactat şi pojghița de lapte de ciment și oricare alte impurități.

- în rosturile verticale care nu au fost realizate cu tablă expandată, suprafața

acestora se va prelucra prin șpițuire.

- imediat, înainte de turnarea betonului proaspăt, suprafața rosturilor va fi spălată

cu apă dupa regula "betonul trebuie să fie saturat dar suprafața zvântată".





22

Reluarea turnării în continuarea rosturilor de lucru este permisă numai după pregătirea

suprafețelor acestora în modul următor (Codul NE 012-2007, capitolul 13).

Executantul va prezenta spre avizare proiectantului un proiect tehnologic, în care va

indica poziţia rosturilor de lucru, tehnologia de turnare şi modul de tratare al rosturilor.

Cofrajele de lemn și betonul vechi vor fi bine udate cu apă înainte de turnare.

La 2-3 ore dupa turnarea betonului, acesta va fi din nou udat cu apa.

4.5. Tratarea și protectia betonului după turnare.

Tratarea şi protecţia betonului, în perioada de după turnare, au scopul de a asigura

atingerea caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv, în funcţie de domeniul de

utilizare şi de condiţiile de mediu din această perioadă.

Caracteristicile avute în vedere sunt:

- rezistenţele şi deformaţiile betonului;

- evitarea efectului contracţiei betonului, a producerii fisurilor şi, după caz,

impermeabilitatea;

- durabilitatea, în funcţie de clasele de expunere. Aceste caracteristici sunt

determinate, din punctul de vedere al tratării şi protecţiei betonului, de:

împiedicarea evaporării apei din beton;

evitarea, după caz, a acţiunilor mecanice dăunătoare (vibraţii, impact etc.), a

îngheţului sau a contaminării cu substanţe dăunătoare (uleiuri, agenţi agresivi etc.).

Prevederile privind tratarea şi protecţia betonului nu se referă la:

- tratarea termică accelerată prin încălzire internă sau externă care, dacă este

cazul, trebuie să facă obiectul unor prevederi speciale;

- aplicarea unor produse care se înglobează în stratul de suprafaţă al betonului

pentru a-i conferi proprietăţi speciale (de exemplu, sclivisire);

- tratarea suprafeţei văzute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exemplu,

agregate monogranulare aparente).

Principalele date necesare pentru aplicarea metodelor de tratare şi protecţie a betonului

sunt:

- stabilirea, pe baza cunoaşterii domeniului de utilizare, a condiţiilor specifice

privind unele caracteristici ale betonului şi, după caz, a suprafeţei acestuia (lipsa

fisurilor, duritate, porozitate, impermeabilitate etc.);

- cunoaşterea comportării betonului utilizat, în ceea ce priveşte evoluţia rezistenţei

în timp, în funcţie de tipurile de ciment, agregate şi aditivi, precum şi caracteristici ale

betonului proaspăt (raport A/C, temperatură etc.), în perioada de întărire şi cea după

întărire;

- cunoaşterea influenţei condiţiilor de mediu (temperatură, umiditate, viteza

curenţilor de aer în contact cu betonul etc.) asupra comportării betonului respectiv în

perioada de întărire şi cea după întărire;

- cunoaşterea mijloacelor şi produselor care se pot utiliza, pentru tratarea şi

protecţia betonului, în funcţie de tipul betonului şi de condiţiile de mediu preconizate.

Pentru protecţia betonului se utilizează, de regulă, următoarele metode, separat sau

combinat:

- păstrarea cofrajului în poziţie;

- acoperirea suprafeţei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini şi

la îmbinări pentru a preveni uscarea;





23

- amplasarea de învelitori umede pe suprafaţă şi protejarea acestora împotriva

uscării;

- menţinerea unei suprafeţe umede de beton, prin udare cu apă;

- aplicarea unui produs de tratare corespunzător

Utilizarea produselor de tratare pentru protecţie la îmbinările constructive, pe suprafeţele

ce urmează a fi tratate sau pe suprafeţele pe care este necesară aderarea altui material,

este permisă numai dacă acestea sunt îndepărtate complet înainte de următoarea

operaţie, sau dacă se dovedeşte că nu au nici un efect negativ asupra operaţiilor

ulterioare.

La stabilirea duratei de tratare şi de protecţie a betonului trebuie să fie avuţi în vedere

următorii parametri:

- condiţiile de mediu din perioada de exploatare a construcţiei exprimate prin

clasele de expunere stabilite în NE 012-1. În acest sens, se deosebesc două situaţii:

construcţii aflate în clasele de expunere X0 sau XC1;

construcţii aflate în alte clase de expunere.

- sensibilitatea betonului la tratare, în funcţie de compoziţie. Cele mai importante

caracteristici ale compoziţiei betonului, care influenţează durata tratării betonului, sunt:

raportul apă/ciment (A/C), tipul şi clasa cimentului, tipul şi proporţia aditivilor. Betonul

cu un conţinut redus de apă (raport A/C mic) şi care are în compoziţie cimenturi cu

rezistenţă iniţială mare (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid

decât betonul preparat cu un raport A/C ridicat şi cu cimenturi cu rezistenţă iniţială

uzuală (N), rezultând durate ale tratării diferite. De asemenea, având în vedere că, în

funcţie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip II - V compozite sunt

mai sensibile la carbonatare decât betoanele preparate cu cimenturi Portland de tip I, în

cazul utilizării aceluiaşi raport A/C, se recomandă prelungirea duratei de tratare pentru

primul caz.

- procentul din valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, la

care trebuie să ajungă rezistenţa betonului în perioada de tratare. Pentru acest procent

sunt stabilite trei clase: 35%, 50% şi 70%.

- viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului, care poate fi stabilită în funcţie de:

raportul (r) dintre valoarea medie a rezistenţei la compresiune după 2 zile (fcm2)

şi valoarea medie a rezistenţei la compresiune după 28 zile (fcm28), determinate prin

încercări iniţiale sau bazate pe performanţele cunoscute ale unui beton cu compoziţie

similară (a se vedea NE 012-1).

- condiţiile de mediu în timpul tratării: temperatura şi expunerea directă la soare,

umiditatea, viteza vântului sau curenţilor de aer, după caz.

Durata de tratare a betonului se determină după cum urmează, pentru:

- elemente nestructurale, pentru care nu se pun condiţii privind tratarea: perioada

minimă de tratare trebuie să fie de 12 ore, cu condiţia ca priza să nu dureze mai mult de 5

ore şi temperatura la suprafaţa betonului să nu fie sub 5°C;

- elemente structurale din construcţii ce urmează a fi supuse doar condiţiilor din

clasele de expunere X0 sau XC1, dacă prin proiect nu se prevede altfel: conform

condiţiilor pentru atingerea a 35% din valoarea caracteristică a rezistenţei la

compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 1;

- elemente structurale din construcţii ce urmează a fi expuse unor condiţii

corespunzătoare altor clase de expunere decât X0 sau XC1, astfel:





24

dacă acestea nu sunt supuse altor condiţii prevăzute în proiect: conform

condiţiilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristică a rezistenţei la

compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 2;

dacă acestea sunt supuse unor condiţii prevăzute în proiect (de exemplu

rezervoarele pentru lichide): conform condiţiilor pentru atingerea a 70% din valoarea

caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 3.

În cazul în care parametrii care determină durata tratării nu pot fi cunoscuţi în detaliu, se

recomandă aplicarea indicaţiilor din figura de mai jos.





25

Temperatura suprafeţei betonului nu trebuie să scadă sub 0°C înainte ca suprafaţa

betonului să atingă o rezistenţă care poate suporta îngheţul fără efecte negative (de

regulă, în cazul în care rezistenţa atinsă de beton, fc, este mai mare de 5 N/mm2).

4.6. Turnarea betoanelor pe timp friguros.

Se vor respecta prevederile din Normativele C 16-84 si NE 012-2007.

Măsurile specifice ce se adoptă în perioada de timp friguros se vor stabili ținând seama

de:

- regimul termoclimatic real existent pe șantier pe timpul preparării, transportului,

turnării și protejării betonului;

- dimensiunile și masivitatea sau subțirimea elementelor ce se betonează;

- gradul de expunere a lucrărilor ca suprafață şi durată la acţiunea timpului

friguros în cursul întăririi betonului;

- intensitatea prezumată a frigului în perioada respectivă.

La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar să se exercite un

control permanent şi deosebit de exigent din partea conducătorului tehnic al lucrării,

responsabilului CTC atestat MLPAT şi al beneficiarului (dirigintele de santier atestat

MLPAT). În procesele verbale de lucrări ascunse se vor menționa măsurile adoptate

pentru protecţia lucrărilor și constatărilor privind eficiența acestora.

5. DECOFRAREA

Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistență suficientă pentru

a putea prelua integral sau parțial, dupa caz sarcinile pentru care au fost proiectate.





26

Trebuie acordată o atenție deosebită elementelor de construcție, care după decofrare

suportă aproape întreaga sarcină prevazută în calcul.

Părțile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistență de

minimum 2,5 N/mm2 astfel încat fețele și muchiile elementelor să nu fie deteriorate.

Stabilirea rezistențelor la care au ajuns părțile de construcție în vederea decofrării se

face prin încercarea epruvetelor de control, pe faze, confecționate în acest scop şi păstrate

în condiţii similare elementelor în cauza conform STAS 1275-88. La aprecierea

rezultatelor obținute pe epruvete de control trebuie să se țina seama de faptul că poate

exista o diferență între aceste rezultate și rezistența reală a betonului din element

(evoluția diferită a căldurii în beton în cele două situații, tratarea betonului, etc.). În

cazurile în care există dubii în legătură cu aceste rezultate, se recomandă încercări

nedistructive.

În tabelul următor se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare

ale feţelor laterale funcţie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistenţei

betonului.

Dacă în timpul intăririi betonului temperatura se situeaza sub +5

0 C atunci se recomandă

ca durata minima de decofrare să se prelungească cu aproximativ durata înghețului.

În cursul operației de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli :

- desfășurarea operației va fi supravegheată direct de către conducatorul punctului

de lucru în cazul în care se constată defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot

afecta stabilitatea construcției decofrate, se va sista demontarea elementelor de susținere

până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare;

- susținerile cofrajelor se vor desface începând din zona centrală a deschiderii

elementelor şi continuând simetric către reazeme;

- decofrarea se va face asfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcarilor de

către elementele care se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea

materialului cofrajului și susţinerilor.

În termen de 24 ore de la decofrarea oricarei părți de construcție se va proceda, de către

conducatorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului și de către proiectant (dacă

acesta a solicitat să fie convocat), la o examinare amănunțită a tuturor elementelor de

rezistență ale structurii, încheindu-se un proces-verbal în care se vor consemna calitatea

lucrărilor precum şi eventuale defecte constatate. Este interzisă efectuarea de remedieri

înainte de aceasta examinare.

6. ABATERI ADMISIBILE.

6.1. Abateri limitã la dimensiunile elementelor executate monolit

Lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor plăcilor pereților:

- până la 3,0 m ± 16 mm

- 3,0...6,0 m ±20 mm

- peste 6,0 m ±25 mm

Dimensiunea secțiunii transversale:





27

- grosimea pereților și plăcilor

până la 10 cm inclusiv ±3 mm

peste 10 cm ±5 mm

- lățimea și înălțimea secțiunii grinzilor și stâlpilor

până 50 mm ±5 mm

peste 50 cm ±8 mm

- fundații

dimens. în plan ±20 mm

înălțimea

o până la 2,0 m ±20 mm

o peste 2,0 m ±30 mm

6.2. Abateri limită la forma dată muchiilor și suprafețelor

- pentru 1,0 m lungime de muchie respectiv 1mp de suprafață 4mm

- pentru lungimea totală a muchiilor respectiv de suprafață totală, cu latura ce mai

mare L (indiferent de tipul elementului)

L £ 3,0 m ±10 mm

3,0 < L £ 9,0 m ±12 mm

9,0 < L £ 18,0 m ±16 mm

L > 18,0 m ±20 mm

Observație: Prin abatere de la forma dată se înțelege distanța maximă dintre profilul

efectiv și profilul adiacent de forma dată (proiectată) în limitele lungimii, respectiv a

suprafeței de referință.

Nota: Valorile de mai sus sunt aplicabile în cazurile curente. Pentru anumite categorii de

lucrări, prescripțiile tehnice pot indica valori diferite.

6.3. Abaterile limită la înclinarea muchiilor și fețelor față de prevederile proiectului





28

6.4. Abateri limită specifice elementelor prefabricate.

Pentru dimensiunile elementelor se aplică clasele de toleranță, precizate în proiect și

STAS 6657/189.

6.5. Abateri limită la armături pentru beton armat.

- la lungimea segmentelor barei și la lungimea totală din proiect

sub 1,0m ±10mm

între 1,0 si 10,00m ±20mm

peste 10,0m ±30mm

- lungimea de petrecere a barelor, la înnădiri prin suprapunere

(față de prevederile proiectului sau ale prescripțiilor tehnice) 0 mm

- la poziția înnădirilor (față de proiect)

distanțe între axele barelor (față de proiect și de prescripțiile tehnice)

o la grinzi și stâlpi ±3mm

o la plãci și pereti ±5mm

o la fundații ±10mm





29

o între etrieri și pasul fretelor ±10mm

- La îmbinări și înădiri sudate conform instrucțiunilor tehnice C28–83.

6.6. Defecte limită ale betonului monolit, inclusiv monolitizările din îmbinările

elementelor prefabricate.

- Rupturi și știrbituri la colțuri

până la fața exterioară a armăturilor principale

până la fața interioară a armăturilor principale - cel mult una max. 5 cm, lung. de

1m

cu adâncimea mai mare decât cele precedente si de maximum 1/4 din dimensiunea

cea mai mică a secțiunii - cel mult una de maximum 2 cm lungime de 1,0 m

cu adâncimi mai mari decât 1/4 din dimensiunea cea mai mică a secțiunii - nu se

admit

- Segregări și lipsuri de secțiune, vizibile sau nu la fața elementului

până la fața exterioară a armăturii principale - maximum 400 cmp la 1,0 mp

până la fața interioară a armăturilor principale - cel mult una de max. 30 cmp la 1,0 mp

cu adâncimi mai mari decât cele precedente, dar până la max. 1/4 din adâncimea cea mai

mică a secțiunii:

la planșee si acoperișuri max.20cm²/m²

la fundații masive max.20cm²/m²

la grinzi, stâlpi, buiandrugi max.5cm²/m²

pereți (diafragme) la clădiri max.10cm²/m²

- Fisuri

pentru elementele încărcate cu mai puțin decât încărcarea de exploatare nu se admit

decât fisuri superficiale de contracție cu adâncimea maximă până la fața exterioară a

armăturii principale;

pentru elementele cu încărcări de exploatare numai în limitele prescrise de

STAS10102/75;

nu se admit armături de rezistență tăiate sau întrerupte ca urmare a spargerilor de beton;

spargeri ale betonului după întărirea lui, se pot face numai în limitele prevăzute la

defecțiuni;

Observații: Defectele admise și menționate mai sus, se vor remedia prin închiderea cu

mortar de ciment, eventual cu adezivi de rășină epoxidică. În cazul unor defecte mai mari

soluția se va stabili de către proiectant și numai în scris.

7. EVALUAREA REZISTENȚEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI PUS ÎN OPERA

7.1. Prelevare carote

Pentru extragerea carotelor se vor folosi carotiere specializate (care vor fi fixate ferm pe

poziție pe durata extragerii). Prelevarea se va efectua la distanța de îmbinările

armăturilor, marginile elementelor de beton și în locuri fără armături metalice sau care

prezintă puține armături metalice. Trebuie să fie evitată pe cât posibil prelevarea

carotelor din armături. Se asigură că epruvetele utilizate pentru determinarea rezistenței

la compresiune nu conțin nici o armătură. Pentru evitarea tăierii armăturilor se vor folosi

obligatoriu tahometre pentru determinarea poziției exacte a barelor. Se va folosi ca

normativ de referință pentru extragerea carotelor SR EN 12504-1 Încercări pe beton în

structuri Partea 1: Carote – prelevare, examinare și încercări la compresiune.





30

7.2. Principiu

Epruvetele sunt încărcate până la cedare la compresiune în mașina de încercare, conform

SR EN 12390-4. Se înregistrează sarcina maximă la care a rezistat epruveta și se

calculează rezistența la compresiune a betonului.

7.3. Epruvete de încercat

Epruveta de încercat (carota) trebuie să fie un cilindru cu diametrul de 100mm și înalțime

de 100mm care să îndeplinească condițiile din SR EN 12350-1, SR-EN 12390-1, SR EN

12390-2, SR EN 12504-1. Vârsta minimă a betonului testat este de 28 de zile. Deoarece

trebuie redusă marimea carotei prin tăiere este necesar ca suprafețele portante să fie

pregătite prin una dintre metodele urmatoare:

- polizare;

- mortar cu ciment de aluminat de calciu;

- mixtura cu sulf;

- cutie cu nisip.

După prelucrare epruveta trebuie să se încadreze în toleranțele admisibile conform SR

EN 12390-1 punctul 4.3.3:

- Toleranța la diametru ±0,5%;

- Toleranța la planeitatea suprafețelor portante ±0,0006d (adică ±0,06mm pentru

epruveta cu diametrul de 100mm);

- Toleranța la perpendicularitate ±0,5mm;

- Toleranța la înalțime ±5% din înalțimea epruvetei (±5mm pentru epruveta cu

diametrul de 100mm și înalțimea de 100mm)

Având în vedere toleranțele restrictive ce trebuiesc îndeplinite se impune ca suprafața

portantă să fie prelucrată prin acoperire.

7.4. Metoda mixturii cu sulf.

Conform SR EN 13791:2007 anexa A punctul 3.4. straturile subțiri din mortar sau din sulf

nu influențează semnificativ rezistența la compresiune.

Înainte de acoperire se asigură că suprafaţa epruvetei care trebuie acoperită este uscată,

curată şi că toate particulele libere au fost îndepărtate.

Acoperirea trebuie să fie cât mai subţire posibil şi nu trebuie să fie mai mare de 5 mm

grosime, cu toate că se admit abateri locale mici.

Amestecurile de acoperire pe bază de sulf sunt în general acceptate. Ca alternativă,

materialul de acoperire poate fi alcătuit dintr-un amestec constând din părţi egale de

masă sulf şi nisip silicios fiind (majortatea amestecului care trece prin sita de ţesătură de

sârmă de 250 µm este reţinut pe sita de ţesătură de sârmă de 125 µm conform ISO 3310-

1). Se poate adăuga o proporţie mică de pâna la 2 % negru de fum.

Se încălzește amestecul până la temperatura recomandată de furnizor sau până la o

temperatură unde, sub agitare continuă, se atinge consistenţa dorită.

Amestecul este agitat continuu pentru a asigura omogenitatea sa şi pentru a evita

depunerea de sediment la baza vasului de topire.

Nota 1: Dacă trebuie să se facă repetat operaţii de acoperire, este recomandabil să se

utilizeze două vase de topire cu reglare termostatică.





31

Nota 2: Nivelul amestecului în vasul de topire nu trebuie lăsat să scadă prea mult,

deoarece există un risc crescut de producere a vaporilor de sulf care pot lua foc.

Atenţionare: Trebuie să se utilizeze un sistem de evacuare a gazelor in timpul întregului

proces de topire, pentru a asigura extragerea completă a vaporilor de sulf, care sunt mai

grei decât aerul. Trebuie să se aibă grijă să se asigure ca temperatura amestecului să fie

menţinută in domeniul specificat, pentru a reduce riscul poluării.

Partea inferioară a epruvetei, mentinută pe verticală într-un bazin cu amestec de sulf topit

pe o placă orizontală/cofraj. Se lasă amestecul să se întărească, înaintea repetării

procedurii pentru celălalt capăt. Se utilizează o ramă de acoperire pentru a se asigura că

ambele suprafeţe sunt paralele şi ulei mineral ca decofrant pentru plăci/cofraje.

Nota 3: Poate fi necesar să se elimine surplusul de material de acoperire de pe muchiile

epruvetei.

Se verifică epruveta pentru a se asigura că materialul de acoperire a aderat la ambele

capete ale epruvetei. Dacă stratul acoperitor sună a gol, acesta se îndepărtează şi se

repetă operaţia de acoperire.

Se lasă în repaus 30 minute de la operaţia de acoperire până la încercarea de copresiune

pe epruvetă.

7.5. Pregătirea și poziționarea epruvetei

Se șterg toate suprafețele portante ale mașinii de încercat și se îndepartează orice resturi

sau alte materiale străine de pe suprafețele epruvetei înainte de a fi in contact cu

platanele.

Nu trebuie să se utilizeze altceva între epruvetă și platanele mașinii de încercat decât

platane auxiliare și blocuri de spațiere (a se vedea SR EN 12390-4).

Se șterge excesul de umezeală de pe suprafața epruvetei înainte de a o așeza în mașina de

încercare.

Se centrează epruveta față de platanul inferior cu o exactitate de 1% din diametrul

desemnat al epruvetei cilindrice.

Dacă se folosesc plăci auxiliare, acestea se aliniază față de partea de sus și de jos a

epruvetei.

7.6. Încărcare

Se alege o viteză constantă de încărcare în domeniul (0,6 ± 0,2) MPa/s. După aplicarea

sarcinii inițiale, care trebuie să depășească aproximatix 30% din sarcina de rupere, se

aplică sarcina pe epruveta fără șoc și se crește continuu la viteza aleasă constantă ±10%

până când epruveta nu poate suporta o sarcina mai mare.

Atunci când se utilizează mașini de încercare controlate manual, se corectează orice

tendință de scădere a vitezei de încărcare selectată pe măsură ce se apropie cedarea

epruvetei, prin ajustarea corespunzatoare a comenzilor.

Se înregistrează sarcina maxima indicată.

7.7. Evaluarea tipului de cedare

Exemple de cedare a epruvetei care arată că încercările s-au realizat în mod satisfacator

sunt indicate in SR EN 12390-3:2009 figura 1 (pentru cuburi).





32

Dacă cedarea este nesatisfăcătoare, acest lucru trebuie să fie înregistrat cu referire la

aspectul epruvetei conform figurii 2 din SR EN 12390-3:2009.

Cedarea nesatisfăcătoare a epruvetei poate fi cauzata de:

- Atenție insuficientă la efectuarea încercării;

- O defecțiune a mașinii de încercat.

7.8. Raport de încercare.

Raportul de încercare trebuie să conțină:

- identificarea epruvetei de încercat;

- dimensiunile desemnate ale epruvetei ;

- detaliile ajustării prin polizare/ acoperire;

- data încercării;

- sarcina maxima la cedare, în kN;

- rezistența la compresiune a epruvetei, rotunjită până la cel mai apropiat 0,1MPa;

- cedarea nesatisfăcătoare (dacă este cazul) și dacă este nesatisfăcătoare, tipul cel

mai apropiat;

- orice abatere de la metoda standard de încercare;

- o declarație de la persoana responsabilă din punct de vedere tehnic pentru

încercare, că încercarea s-a efectuat conform SR EN 12390-3:2009;

Raportul de încercare mai poate să conțină:

- masa epruvetei;

- densitatea aparentă a epruvetei, rotunjită pana la cel mai apropiat 10kg/m3;

- starea epruvetei la recepție;

- condițiile de conservare până la recepție

- timpul încercării;

- vârsta epruvetei în momentul încercării.

7.9. Evaluarea rezistenței caracteristice la compresiune prin încercarea carotelor.

Rezistența caracteristică la compresiune in-situ se evaluează conform SR EN 13791:2007

utilizând abordarea A (punctul 7.3.2 SR EN 13791:2007). Rezistența caracteristică la

compresiune in-situ nu trebuie să fie mai mica de 43MPa corespunzatoare clasei de beton

C40/50 (tabelul 1). Conform SR EN 13791:2007 “încercarea unei carote de lungime

egală și un diametru nominal de 100mm indică o valoare a rezistenței echivalente cu

valoarea rezistenței unui cub de 150mm”. Rezistența caracteristică la compresiune in-situ

reprezintă valoarea rezistenței la compresiune in-situ, sub care se pot situa 5% din

populația tuturor rezultatelor determinarilor de rezistență posibile ale volumului de beton

considerat (SR EN 13791:2007).

7.10 Evaluarea rezistenței caracteristice la compresiune prin metode indirecte.

Încercările indirecte furnizează alternative la încercările pe carote pentru evaluarea

rezistenței la compresiune in situ a betonului dintr-o structură sau pot suplimenta datele

obținute dintr-un numar limitat de carote.

Metodele indirecte sunt de natură nedistructivă sau semidistructivă. Metodele indirecte

pot fi folosite după validarea cu încercările pe carote în urmatoarele moduri:

- Separat;

- Combinație de metode indirecte;





33

- Combinație de metode indirecte și metode directe (carote).

La încercarea cu o metoda indirectă se masoară altă proprietate decât rezistența. Prin

urmare este necesară utilizarea unei relații între rezultatele încercării indirecte și

rezistența la compresiune a carotelor.

Se vor respecta cu strictețe prevederile normativului SR EN 13791:2007 capitolul 8.

8. OBLIGAȚII SPECIALE ALE BENEFICIARULUI

In mod suplimentar față de aspectele tehnice la care s-a facut referire mai înainte este

necesar să se menționeze, în atenția beneficiarului lucrării, că are urmatoarele obligații

legale:

- Să nu inceapă execuţia lucrărilor mai inainte de a obţine autorizaţia de construcţie

prevăzută de Legea nr. 50/1991;

- Să recurgă la serviciile unui executant care are angajat un responsabil tehnic cu

execuția, atestat în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 925 / 1995, și care să verifice și să

avizeze fișele și proiectele tehnologice de execuție ale lucrărilor, procedeurile de realizare

a lucrărilor, planurile de verificare a execuției, proiectele de organizare a execuției

lucrărilor, precum și programele de realizare a construcțiilor;

- Să asigure urmarirea execuției lucrărilor de către un diriginte de șantier atestat

legal, angajat în acest scop, sau să solicite atestarea acestuia pentru tipul de lucrări pe

care le presupune realizarea construcției proiectate;

- Să solicite, la recepția lucrărilor, predarea de către executant a Cărții construcţiei

şi să asigure pe parcursul existenței construcției urmărirea curentă a acesteia în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 261 / 1994. Se menționează că în

sensul acestui act normativ categoria de importanță a construcției este C (normală);

- În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 10 / 1995 construcția se

încadrează în categoria celor al caror proiect este obligatoriu a se supune verificării

tehnice. În această situație este necesar ca beneficiarul să asigure verificarea proiectului

de rezistență de către un inginer verificator de proiecte autorizat şi atestat în domeniile

A1 şi A2;

- Să anunțe Inspecția de Stat în Construcții înainte de începerea lucrărilor pentru

luarea în evidență și să pună la dispoziția acesteia Programul de control al execuției

lucrărilor;

- Să asigure recepția lucrărilor, la terminarea acestora, conform prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 273/1994.

La execuție se vor lua toate măsurile impuse de normele privind tehnica securității

muncii, norme care trebuie să fie menționate în mod expres în proiectul tehnologic de

execuție.

Intocmit,

Ing. Ionescu Radu-Alexandru




Beneficiar: COMUNA COSIMBESTI.

1

CAIET DE SARCINI ARHITECTURĂ

CUPRINS:

1- TENCUIELI EXTERIOARE

2- JGHEABURI SI BURLANE DIN TABLA ZINCATA

3- TAMPLARIE DE ALUMINIU SI P.V.C.

4- GEAM TIP ,,TERMOPAN’’

5- TENCUIELI INTERIOARE

6- PARDOSELI

7- ZUGRAVELI SI VOPSITORII

8- PLAFOANE DIN GIPS CARTON

9- TROTUAR GARDA

1.TENCUIELI EXTERIOARE

GENERALITATI

Acest capitaol cuprinde specificatiile tehnice privind executia lucrarilor exterioare aplicate

pe suprafetele constructiilor.

STANDARDE, NORMATIVE SI MATERIALE

- C.18 – 83 - Normativ pentru executarea tehnologiilor umede

- STAS – 1500 – 70 - Ciment Portland

- STAS – 388 – 80 - Ciment P.35 A.

- STAS – 1667 – 76 - Agregate naturale

- STAS – 146 – 84 - Var pentru constructii

- STAS – 7055 – 87 - Ciment Portland alb

- NE001 – 1996 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase şi subţiri

LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, UTILIZARE

Cimentul se transporta in saci de 50 kg si se va depozita astfel incat san u fie posibila udarea,

murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine. Depozitarea se va face in magazii sau soproane,

ferit de inghet.

Matertiale speciale (praful de piatra, piatra de mozaic) se transporta de la furnizor si se

depoziteaza astfel incat san u fie posibila murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine.





2

Perioadele maxime de utilizare a mortarelor, din momentul prepararii lor,astfel incat sa fie

utilizate in bune conditii la tencuielile exterioare, sunt :

- la mortar de var – ciment M25T – pana la 10 ore minim;

- la mortar de var – ciment M50T si M100T fara intarzietor de priza – maxim 16 ore

CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Toate materialele vor fi introduce in lucrare numai dup ace in prealabil s-a verificat ca au

fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.

Mortarele de la statiile centralizatepot fi introduce in lucru numai daca transportul este

insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.

Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare, trebuie sa corespunda

urmatoarelor tasari ale epruvetei etalon.

- pentru sprit : - aplicarea mecanizata a mortarului – 12 cm

- aplicarea manuala a mortarului - 9 cm

- aplicarea pe blocuri b.c.a. - 14-15 cm

EXECUTIA LUCRARILOR

OPERATIUNI PREGATITOARE

Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor exterioare :

- Controlul suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite;

- Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara cu executia tencuielilor

ar putea provoca deteriorarea acestora;

- Suprafetele ce se tencuiesc san u prezinte abateri mai mari ca cele premise;

- Suprafetele suport sa fie curate, plasa rabit sa fie bine intinsa si legata;

- Rosturile zidariei sa fie curate 3-5 mm, iar suprafetele de beton vor fi aduse in stare

rugoasa;

- Pe suprafetele exterioare ale peretilor, trasarea se face prin repere de mortar (stalpisori)

- Se vor fixa repere de mortar la toate colturile cladirii, precum sip e suprafetele dintre

golurile ferestrelor si usilor exterioare, repere ce se vor executa din acelas mortar ca si grundul;

EXECUTIA AMORSARII

- suprafetele de beton ale zidariei de caramida se stropesc cu apa, apoi se amorseaza cu

un sprit de ciment si apa;

- pe suprafetele de b.c.a. se va executa cu mortar de ciment-var, compozitie 1 : 0,25 :3

(ciment, var, nisip);

- pe suprafetele de plasa rabit se va aplica direct mortarul cu aceeasi compozitie cu a

mortarului pentru grund;

- amorsarea se va face cat mai uniform, fara discontinuitati, fara prelungiri pronuntate,

avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait;

EXECUTIA GRUNDULUI

- grundul in grosime de 15÷20 mm se va executa, pe suprafetle de beton(plasa rabit)

dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de

caramida.

- grundul va fi la tencuielile din praf de piatra din mortar M50-T, iar la tencuielile tip





3

similipiatra din mortar de ciment – var marca M100-T;

- pe suprafetele de b.c.a. pe care se executa tencuiala din praf de piatra, grundul va fi de

10-11 mm grosime, din mortar 1:2:6 (ciment, var, nisip 0,3 mm), consistente 12-13 cm

- grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de tasare (stalpisori) si se va

verifica obtiunea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati, neregularitati, goluri;

- interzis aplicarea grundului pe suprafetele inghetate sau daca pericolul ca grundul sa

inghete sau daca pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire;

- pe timpul de arsita se iau masuri contra uscarii rapide;

- grundul se va aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schela de fatada

independenta montata la circa 50 cm fata de suprafata fatadelor.

- inainte de aplicarea tinciului, suprafata grundului trebuie sa fie uscata si sa nu aiba

granule de var nestins.

EXECUTIA STRATULUI VIZIBIL

La tencuielile din praf de piatra, stratul vizibil din 10-12 mm grosime se va executa

driscuit si periapt cu mortar var – ciment marca M.25-T, confectionat cu piatra de

mozaic in loc de nisip , iar pana la 60% din ciment va fi ciment Portland alb.

La tencuielile similipiatra, stratul vizibil de 15÷20 mm grosime se va executa din

mortar marca M.100-T, confectionat cu piatra din mosaic, in loc de nisip finisat buciardat sau

pieptanat in asize.

Tencuielile exterioare se vor realize pe campuri mari, din aceeasi cantitate de mortar,

pregatita in prealabil, pentru evitarea diferentei de culoare.

Intreruperea lucrului nu se va face la mijlocul suprafetelor pentru evitarea petelor si

diferentelor de nuante.

Nu se vor executa tencuielile exterioare la temperature mai mica de +5˚ C.

Dupa executarea tinciului se vor lua masuri de protectie a suprafetelor proaspat tencuite.

CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIA LOR

Suprafetele suport ale tencuielilor,vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor

pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.

In timpul executiei se vor verifica respectarea tehnologiilor de executie,utilizarea

timpului si compozitia mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in

grosimea prescrisa.

Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate sau a inghetului.

Rezultatul incercarilor pe epruvetele de mortar se vor prezenta investitorilor in termen de

48 de ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot de mortar.

Incercarile de control, la care rezultatele sunt sub 90% din marca prescrisa, conduce la

refacerea lucrarilor,cazuri ce se inscriu in register.

Recetia pe faze de lucrari pentru tencuielile exterioare se face prin verificarea:

a). rezistentei mortarului

b). numarul de straturi aplicate si grosimile respective(un sondaj la 100mp)

c). aderenti la suport si intre straturi (un sondaj la 100mp)

d). planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor bucata cu bucata

e). fatada, bucata cu bucata, la dimensiuni,calitate, pozitia elementelor decorative





4

ABATERILE PERMISE SUNT CUPRINSE IN ANEXA

La receptia preliminara a lucrarilor se efectueaza aceleasi verificari, dar cu o frecventa

de minim 1/sec din frecventa precedenta.

Verificarea aspectului tencuielilor se va face visual cercetand suprafata tencuita, forma

muchiilor intrande si iesinde.

Suprafetele vor fi uniforme, ca prelucrare si culoare fara denivelari, ondulatii, fisuri,

impuscaturi, urme de reparatii locale. Se va controla corespondenta mortarului si modul

de prelucrare, a fetei vazute cu prevederile din proiect.

Muchiile de racordare, spaletii si glafurile golurilor trebuie sa fie vii sau rotunjite,

drepte, verticale sau orizontale.

Solbancurile si diferentele de profile trebuie sa aibe pantele spre exterior, precum si o

executie corecta a lacrimarului.

Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu dreptarul de 2 m lungime, in

orice directie pe suprafata tencuita.

Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in

locuri mai putin vizibile.

Aderenta stratului de tencuiala la statul suport se va verifica prin ciocanire sau cu un

ciocan de lemn, un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita refacerea intregii

suprafete dezlipite.

MASURATORI SI DECONTARI

Tencuielile exterioare se masoara si se platesc la mp. de suprafata desfasurata.

Nuturile la tencuielila fatade se masoara si se deconteaza la metru .

Adaosurile de coloranti se masoara si se deconteaza la kg.

Golurile de tencuieli pentru ferestre si usi, a caror suprafata este mai mica de 0,50 mp

nu se scad din suprafata tencuielilor exterioare, iar cele mai mari de 0,50 mpse scad, dar

se adauga suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti.

Profilele trase cu sablonul, la fatada cu iesinduri mai mici de 5 cm inclusive si cu latime

de pana la 20 cm inclusive, nu se masoara separate, ele incluzandu-se in pretul tencuielilor

respective.

Suprafetele partial ramase netencuite in vederea placarii cu placaj(ceramice,piatra) sau

executarii de ornamente, se scad din suprafata tencuielilor, fiecare dimensiune pentru calculul

acestei suprafete se reduce cu 5 cm.





5

ANEXA

ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR

Denumirea

defectelor

Tencuieli la retrageri,

curti de lumina

fatada posterioara

Tencuieli la fatade si alte

elemente exterioare ale

constructiei

Umflaturi,ciupituri(impuscaturi)

Crapaturi,fisuri,lipsuri de glafuri,

Solbancuri,cosuri,ventulatii

Nu se admit

Nu se admit

Zgrumturi mari( pana la 3mm),

Basici si zgarieturi adanci formate

La driscuire in stratul de acoperire

Nu se admit

Nu se admit

Neregularitati ale suprafetelor (la

verificarea cu dreptarul de 2 m )

Max. 2 neregularitati/mp orice

directie avand adancime sau

inaltime de pana la 2 mm

Maxim 2 neregularitati/mp

in orice directie avand

adancimea sau inaltimea

pana la 2 mm

Abateri fata de verticala sau

orizontala

a unor elemente ca intranduri,iesinduri

ornamente,pilastri,coloane,muchii,braie

cornise,solbancuri, ancadramente,avize

rosturi adancite, etc.

Pana la 2 mm/m maxim 5 mm

pe inaltimea unui etaj

Pana la 1 mm/m si maxim

3 mm pe inaltimea unui

etaj

Abateri fata de raza a suprafetelor

curbe

Pana la 5 mm Pana la 3 mm

2.JGHEABURI DIN TABLA ZINCATA

STANDARDE SI NORME

Se aplica urmatoarele standarde si norme de referinta:

C 37-88 Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii

STAS 2389-92 Constructii civile, industriale si agricole. Jgheaburi si burlane. Prescriptii de

proiectare si alcatuire

ELEMENTE COMPONENTE

a.-Jgheab

b.-carlige de pridere

c.-legatura la teava pentru apa de ploaie





6

CARACTERISTICI

Jgheabul este suspendat de streasina inferioara a acoperisului pentru a colecta apa de

ploaie de pe acoperis. Este trapezoidal in sectiune, si se racordeaza la pazia exterioara de protectie.

La burlan are gratar din plasa pentru frunze.

Lungimea maxima a unei bucati este de 6,00 m

Lungimea maxima a jgheabului fara prelungire este de 12,00 m

Inclinatia jgheabului este de 3-4 mm/m reglata de carlige de pridere

Carligele de prindere trebuie sa permita reglarea inaltimii jgheabului

TEHNOLOGIE

Carligele de prindere sunt prinse de ultima pana astfel incat sa previna inclinarea

jgheabului.

Distanta maxima dintre 2 carlige este 45 cm (3 pe metru).

Profilul jgheabului este fixat in carlige astfel sa permita dilatatrea.

Elementele de prelungire sunt prevazute la cel mai inalt punct al inclinatiei pentru a micsora

scurgerile.

La conectarea cu burlanul de scurgere este prevazut un gratar de retinere frunze.

APLICABILITATE

Conform planurilor si/sau masuratorilor.

MATERIALE

- Jgheab tabla zincata

- Carlige de prindere : otel galvanizat prin scufundare la cald (275 gr./ml), 25x5mm.

- Parafrunzar : otel galvanizat

PROTECTIA MUNCII

Se va respecta legislatia si normele in vigoare privind protectia muncii.

* Va fi prezentat de catre contractor agrementul tehnic (producator) conform Legii nr.

10/1995 ca exista standard de produs sau normativ specific.

3.TAMPLARIE DE ALUMINIU SI P.V.C.

DATE GENERALE

Timplaria va fi livrata pentru montare pe santier. Pentru caracteristicile golurilor din

structura de baza, vezi: desenele si/sau tabelele de masuratori.

ELEMENTE COMPONENTE

- Cadru de tamplarie

- Cadru fix





7

- Cadru mobil

- Panou opac de umplutura + strat izolator

- Panou translucid sau transparent de umplutura

- Baghete de fixare pentru geam

- Pervaz

- Lacrimar (wasser nase)

- Feronerie (elemente de sustinere si inchidere)

- Elemente automate si de siguranta.

CARACTERISTICI

Timplaria prevazuta in peretii exteriori ai halei (ferestre cu geam termopan) are urmatoarele

caracteristici :

- coeficient de transfer termic k = 2,5 W/m² 0K;

- caracteristicile geometrice ale profilelor si detaliile de montaj vor fi stabilite de firma

producatoare;

- profilele tamplariei vor fi cu rupere de punte termica.

CADRE FIXE SI MOBILE

Date generale

Golurile sunt proiectate In functie de elementele care se vor fixa In ele. Spatiul dintre cadrul

fix si cel mobil este fixat cu cel putin un falt dublu cu cordon de plastic atasabil In vederea

asigurarii unei izolatii sporite. Acest cordon nu este lipit si nici Insurubat si poate fi Inlocuit.

Canelurile sunt adaptate la tipul de panou de umplutura (translucid sau transparent). Ele

sunt de tipul cu canal Inchis de scurgere.

MATERIALE SI ALIAJE

Tocurile/sprosurile de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 In conformitate cu DIN

1725 sau PVC dur. Aceste materiale sunt recomandate pentru contururi cu rezistenta mecanica

ridicata. Caracteristicile mecanice se bazeaza pe norma DIN 17615.

TOCURI/SPROSURI DE ALUMINIU CU IZOLATIE TERMICA SAU PVC

Fiecare element de aluminiu este alcatuit din 2 contururi Inchise extrudate care, dupa

tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica

armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la

caldura (220°C). Tratarea de suprafata se face In urma izolarii. Dispozitivul central, flexibil de

etansare din portiunea izolatoare apasa pe stratul izolator din benzi poliamidice, creeaza o

egalizare a presiunii sau camera de presiune care regleaza presiunea aerului In exterior, permitand

astfel scurgerea usoara a apei care ar putea intra. In vederea asigurarii unei bune etansari, toate

contururile au fost prevazute cu un canal inferior de scurgere (diferenta de Inaltime Intre marginea

geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm). Contururile de extindere sau pentru

lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate In profilele de aluminiu. Profilele de aluminiu sunt egale

cu exteriorul si pot fi asamblate Intr-o gama variata de ferestre. Majoritatea tipurilor brevetate de





8

elemente de feronerie poate fi Inglobata In profile. Ferestrele sunt ancorate cu fitinguri adaptate

evitand astfel transferul frigului Intre peretii exteriori si ferestre. Trebuie asigurata aerisirea

geamurilor si a panourilor.

Profilele din PVC dur care vor avea cel putin 2 camere interioare in sectiune transversala si

profile laminate si galvanizate din otel .

BAGHETE DE ANCORARE PENTRU GEAMURI

Aceste baghete sunt facute dintr-un aliaj AlMgSi 0.5 sau PVC dur. Ele pot fi prinse pe toata

lungimea conturului fara cleme. Geamurile se fixeaza cu banda de cauciuc satinat.

LACRIMAR

Este din aliaj de aluminiu sau PVC dur si se gaseste la fiecare ochi mobil de fereastra. Este

adaptat fiecarei situatii si permite eliminarea apei dincolo de pervaz.

ELEMENTE DE SUSTINERE SI INCHIDERE

Balamalele sunt dintr-un aliaj AlMgSi. Ele se gasesc In varianta standard anodica si contin

pivoti inoxidabili 18/8 fixati Intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul.

Balamalele pentru toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de

utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri. Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu

permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se

deschid pot fi atasate si reglate.

Daca nu sunt si alte precizari, toate fitingurile, In afara de balamale si manere, sunt

ascunse. Fitingurile introduse In contururi nu sunt flexibile.

Vezi desenele si/sau tabelele cu masuratori.

Toate elementele trebuie mai Intai supuse spre aprobare.

Antreprenorul va prezenta spre aprobare consultantului un caiet de detalii complet pentru

toate tipurile de noduri, prinderi si subansamble.

TEHNOLOGIE DE ASAMBLARE

Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate diagonal In

canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5), presand astfel capetele taiate unul de altul. Inainte

de a fi presate In unghiuri, capetele sunt Invelite In clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi

cu email uscat) pentru a preveni patrunderea apei. In cazul In care apa este evacuata prin camera

de presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic.

TESTE

Trebuie prezentate certificate de aprobare conform standardelor.

MATERIALE

Antreprenorul va prezenta proiectantului si beneficiarului toate agrementarile, conform

legislatiei in vigoare din constructii in Romania, care permit folosirea sistemelor de timplarie din

aluminiu sau PVC in industria alimentara.





9

FINISAJ

Se aplica un Invelis de lac poliester Intarit la cald sub tensiune electrostatica de +/- 90,000 V.

Acest Invelis are o grosime de 60 microni pe fetele expuse. Apoi, acest Invelis este Intarit

Intr-un cuptor la +/- 200° C. Este un Invelis dur si nu se va exfolia pe margini daca este gaurit,

taiat, Intors sau smirgheluit. Emailul are urmatoarele garantii:

- 5 ani pentru culoare

- 10 ani pentru aderenta

PROTECTIA MUNCII




4.GEAMURI TIP ,,TERMOPAN’’

SPECIFICATII GENERALE

STAS 3593-89

STAS 853-80

STAS 11552-89

C 47-86

DATE GENERALE

Planurile si lista deschiderilor indica prezenta acestor geamuri.

ELEMENTE COMPONENTE

- Foi de geam

- Blocuri suport

- Garnituri si baghete de etansare

- Fasii de ancora

CARACTERISTICI

In general se recomanda o structura de tip „6-12-6mm” a grosimii termopanului, deci cu

sticla de cel putin 6mm grosime.

GENERALITATI

Grosimile sunt calculate in functie de cerintele de performanta ale tamplariei si de

dimensiuni.

Calculele se efectueaza conform cerintelor din standarde





10

Sticla izolanta.

Sticla izolanta si care nu permite trecerea razelor solare calorice cu capacitati ridicate de

izolare facuta din doua foi oglindate separate printr-n spatiu care e umplut cu un amestec de gaz

care are calitati izolatoare mai puternice decat aerul.

Foaia ce margineste cavitatea la interior a fost acoperita in timpul turnarii cu oxid metalic

printr-un proces de piroliza.

Idem pentru foaia ce margineste cavitatea la exterior.

Cele doua foi sunt montate pe o teava interioara din otel galvanizat prin intermediul a 2

garnituri.

Imbinarile de colt sunt complet etansate cu butil care este injectat sub presiune.

Date tehnice:

latimea cavitatii: 12 mm.

transparenta: 97%

factorul de protectie impotriva soarelui: 58%

valoarea k : <1.9 W/m2°K masurata conform standardului, NBN 60-204 european

EXECUTIE

Nivelul presiunii

Nivelul presiunii: 3. (presiunea de baza a vantului, Rom. standard : categ C1, zona C)

Tehnici de instalare

Baghete de fixare: de-a lungul partii interioare sau de-a lungul partii exterioare, conform

specificatiei.

Ulucuri:vezi timplaria.

Inserarea in ulucuri

Inainte de instalarea foilor de geam, antreprenorul se va asigura daca:

- geamurile au respectat toate cerintele de protectie si finisaj;

- ulucurile au fost uscate;

- imbinarile corespund cu tehnicile de instalare;

- nu este murdarie prinsa in uluc.

Antreprenorul trebuie sa informeze biroul tehnic, daca una sau mai multe conditii nu au fost

indeplinite.

Antreprenorul trebuie sa se convinga ca ulucurile sunt temeinic curatite.

Blocuri suporti pentru montaj

In timpul instalarii, urmatoarele puncte trebuiesc luate in considerare:

- blocurile vor fi plasate aproape de colturi

- in plus ele vor fi plasate in asa fel incat luand in considerare tipul ferestrei si incarcarea pe

fereastra si pe geam, sa nu apara deplasari ale foilor de geam.





11

Aplicabilitate:

In urmatoarele locuri:

- ferestre fixe: pe elementele de fixare in - partea inferioara a foii de geam;

- geamuri orizontale culisante: la reazeme;

- ferestre rotative: la pivoti.

Presiune admisa pe blocurile suport

Cea mai mare presiune admisa pe blocurile suport este:

- lemn rezistent: 1.5 N/mm²

- sintetic: 0.43 N/mm².

Etansarea rostului dintre fereastra si foaia de geam

TESTE

Conform normelor in vigoare si la cererea Proiectantului. Pretul lor va fi pe cheltuiala

Antreprenorului.

Toate geamurile aprobate vor fi livrate cu o eticheta continand informatii tehnice despre

fiecare element cu propria etansare.

Geamurile cu doua randuri sunt garantate 10 ani impotriva opacitatii cauzate de condens

sau depunerile de praf pe partile interioare ale geamului. Garantia il face raspunzator pe

producator de greselile de executie si pe antreprenor raspunzator de greselile de montaj.

Antreprenorul trebuie sa prezinte biroului tehnic certificat de garantie.

Garantia incepe din momentul instalarii provizorii.

Garantia acopera: inlocuira vechilor si instalarea noilor foi de geam/rame, incluzand toate

lucrarile de finisare.

PROTECTIA MUNCII


* Va fi prezentat de catre contractor agrementult tehnic (producator) conform Legii nr. 10/1995 ca

exista standard de produs sau normativ specific.

5.TENCUIELI INTERIOARE

GENERALITATI

Cuprinde specificatii tehnice privind executia tencuielilor interioare, umede, aplicate pe

suprafete de zidarie de caramida, sau blocuri din b.c.a., beton, sau plasa rabit, inclusive executarea

gletului de var sau ipsos.

STANDARDE, NORMATIVE SI MATERIALE

C 18 – 83 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede





12

C 17 – 82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de

zidarie si tencuieli

NP 60 – 89 - Instructiuni tehnice provizorii privind compozitia si prepararea

mortarelor de zidarie si tencuiala cu plastifianti

C 16 – 79 - Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros

STAS 388 – 68 - Ciment Portland

STAS 790 – 84 - Apa

STAS 1667 – 76 - Nisip

STAS 146 – 78 - Var pentru constructii

NE001 – 1996 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase şi subţiri

CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Toate materialele vor fi introduce in lucrare numai dupa ce, inprealabil, s-a verificat ca au

fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.

Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduce in lucrari numai daca transportul e insotit

de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora.

Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielilor umede interioare, vor trebui sa

corespunda urmatoarelor trasari ale epruvetei etalon:

- pentru sprit: - aplicarea mecanizata a mortarului 12 cm

- aplicarea manuala 9 cm

- aplicarea pe blocuri b.a.c. 14 – 15 cm

- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor 5 – 7 cm

- pentru grund, in cazul aplicarii manuale 7 – 8 cm

iar in cazul aplicarii mecanizate 10 –12 cm

- pentru stratul vizibil (tinci) executat manual 7 – 8 cm

iar pe zidarie din blocuri de b.c.a. consistenta

EXECUTIA LUCRARILOR, OPERATIUNI PREGATITOARE

Controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite, suprafetele suport trebuie lasate un timp

oarecare pentru ca sa nu mai produca tasari sau contractii; mortarul la zidarii sa se intareasca in

rosturi. Iar suprafata de beton sa fie relative uscata, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta

tencuielilor.

Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea

tencuielilor.

Suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa

sis a fie cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica.

Suprafetele pe care se aplica nu trebuie sa prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai

mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective.

Rosturile zidariei de caramida vor fi curate pe o adancime de 3 – 5 mm, iar suprafetele netede

(sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa.

EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT

Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu

latimea de 8 – 12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale, cu o





13

planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi

similar cu cel din care se va executa tencuiala.

EXECUTAREA AMORSARII

Suprafetele de beton inclusive stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor

amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm.

Suprafetele de zidarie din caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar

fluid de grund in grosime de 3 mm, suprafetele de b.c.a.; spritul se va executa cu mortar din ciment,

var, nisip. Compozitie 1 : 0,25 : 3.

Pe suport de plasa rabit galvanizata, se va aplica direct un strat din mortar cu aceeasi

compozitie ca a mortarului pentru grund.

Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri

pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.

EXECUTAREA GRUNDULUI

Grundul in grosime de 5 – 20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin 24 ore

de la aplicarea spritului si dupa cel putin o ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata

spritului este prea uscata sau pet imp foarte calduros, aceasta se va uda cu apa in prealabil

executarii grundului.

Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperi, pe pereti si tavane, la inaltime, pana

la 3 m, se va executa de pe pardoseala sau de pe capre mobile.

Partea superioara a peretilor si tavanele incaperilor inalte, mai mari de 3 m, se vor executa de

pe platforme de lucru continue.

Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare(stalpisori) si se va verifica

in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara: asperitati pronuntate,

neregulalitati, goluri.

Pe suprafetele de b.c.a., stratul al 2-lea de grund va fi de 10 – 12 mm grosime si se va executa

dupa zvantareaprimului strat, cu mortar 1 : 2 : 8 (ciment,var,nisip).

EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL

Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului, sa fie uscata si sa nu

aibe granule de var nestins.

Stratul vizibil al tencuielilor interioare – tinci – va avea compozitia ca si grundul, insa cu nisip

fin de pana la 1 mm.

Grosimea tencuielilor de 2 – 5 mm se va obtinedin aruncarea cu mistrial a mortarului la

intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafetele de tinci cu drisca.

Grosimea tinciului la peretii de b.c.a. va fi de 1 – 3 mm din acelas mortar ca pentru grund, cu

nisip de 0,1 mm.

Gletul de var la incaperile zugravite se va realize prin inchiderea porilor tinciului cu strat

subtire de 1 mm de var si adios de ipsos, 100 kg la 1 mc de var pasta.

Gletul de ipsos executat pe suprafetele ce urmeaza a se vopsi, se va realize prin acoperirea

tinciului cu un strat subtire de circa 2 mm de pasta de ipsos.

Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate





14

In cantitatile strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.

Tencuielile interioare pe peretii de b.c.a. se vor executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la

executarea zidariei.

La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din

pasta de ciment.

In cazul executiei tencuielilorinterioare, la o temperature mai mica de +50C, se vor lua

masurile speciale prevazute in ,,NORMATIVUL PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR PE

TIMP FRIGUROS”, indicativ C 16 – 79.

CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA

LOR

Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru

verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.

Pe parcursul executarii lucrarilor, se vor verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea

timpului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive.

Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si a uscarii fortate si daca

este cazul, in primele zile de executie a tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a., se vor stropi cu

apa.

Rezultatul incercarilor pe eprubetele de mortar se vor prezenta dirigintelui de lucrare in termen

de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot de mortar.

Incarcarile de control in care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisa, conduce la

refacerea lucrarilor respective fiind consemnate in registrul de procese verbale.

Receptia pe faze a lucrarilor se face in cazul tencuielilor interioare, prin verificarea:

a. rezistentei mortarului

b. numarul de straturi

c. aderenta la suport si intre straturi sondaj la 200 mp

d. planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata)

Verificarea aspectului tencuielilor se va face visual cercetand suprafata tencuita, forma

muchiilor intrande si iesinde.

Suprafetele tencuite sa fie uniforme, san u aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var

nestins, urme vizibile de reparatii locale.

Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, portiuni neacoperite cu mortar la

racordare tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si a tevilor.

Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu dreptarul de 2 m lungime, in orice

directie, pe suprafata tencuita.

Grundul de netezire al suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va

aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respective.

Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai

putin vizibile.

Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de

lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si se necesita verificarea intregii suprafete

dezlipite.





15

MASURATORI SI DECONTARE

Tencuielile interioare pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la mp de suprafata

desfasurata. Suprafata tencuielilor interioare, pereti si stalpi, se determina inmultind inaltimea

acestora, masurate intre fata bruta inferioara a planseului superior si fata finisata a pardoselii, la

care se adauga 2 cm, cu latimea lor, masurata intre fetele brute ale peretilor si stalpilor.

La peretii prevazuti cu plinte, scafe, lambriuri, placaje, inaltimea tencuielilor, se masoara

intre fata bruta inferioara a planseului superior si muchia superioara a plintei, scafei, lambriului

sau placajului la care se adauga 2 cm.

La tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala, la care pentru

grinzi, se adauga suprafetele laterale ale grinzilor.

Golurile, in tencuieli, a caror suprafete sunt mai mici de 0,5 mp, nu se scad din suprafata

tencuielilor, cele mai mari de 0,5 mp se scad , dar se adauga suprafetelor glafurilor si spaletilor

tencuiti.

Suprafetele ramase partial netencuite in vederea acoperirii lor cu placaje (faianta, lemn,

etc.) sau cu ornamente, se scad din suprafata totala a peretilor tencuiti la calculul suprafetelor care

se scad, se iau in consideratie dimensiunile reale ale acestora reduse fiecare cu cate 5 cm.

ANEXA

ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR

Denumirea

defectului

Tencuieli

brute

Tencuieli

driscuite

Tencuieli

gletuite Umflaturi, ciupituri,(impuscaturi)

crapaturi, fisuri,lipsuri de glafuri,

ferestre, la pervazuri etc.

Maxim 3 cmp

la fiecare metro

patrat

Nu se admit

Nu se admit

Zgrunturi mari (pana la max.3 mm)

basici si zgarieturi adanci, formate

la driscuire in stratul de acoperire

Maxim 2 cmp

la metro patrat

Nu se admit

Nu se admit

Neregularitati ale suprafetelor

(la verificarea cu dreptarul de 2m

lungime )

Nu se verifica


in orice directie, avand

adancime sau inaltime

pana la 2 mm


in orice directie, avand

adancimea sau inaltimea

pana la 1 mm

Abateri la verticala a tencuielilor

peretilor

Maxim cele admise

pentru elementele

suport

Pana la 1mm/m si maxim

3 mm pe toata inaltimea

incaperii

Pana la 1 mm/m si maxim


Sau lungimea elementului

Abateri fata de verticala sau

orizontala a unor elemente ca :

intranduri, iesinduri, glafuri,

pilastrii, muchii, slituri

Maxim cele admise

Pentru elementele

suport


3 mm de element



sau lungimea elementului

Abateri fata de raza la suprafetele

curbe

Nu se verifica Pana la 5 mm Pana la 3 mm





16

6.PARDOSELI

DIN CIMENT SCLIVISIT, MOZAIC TURNAT, GRESIE CERAMICA

Prevederile din prezentul capitol se refera la conditiile tehnice privind executarea

pardoselilor din ciment sclivisit, mosaic turnat si gresie ceramica din grupa pardoselilor reci.

MATERIALE UTILIZATE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ

- NP013 – 1996 Ghid privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la

construcţii în care se desfăşoară activităţi de producţie;

- GP037/0 – 1998 Normativ privind execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la

clădiri civile – Caiet I – IV;

- GT041 – 2002 – Ghid privind reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor

civile;

- piatra de mozaic conform STAS 1134 – 71;

- placi de gresie ceramica conform STAS 5939 – 80;

- ciment Portland conform STAS 388 – 80;

- ciment PA 35 conform STAS 1500 – 78;

- ciment alb Portland conform STAS 7055 – 87;

- agregate naturale conform STAS 1667 – 76;

- corpuri abrasive conform STAS 601/1 – 84;

- apa pentru constructii conform STAS 790 – 84;

-

TRANSPORT SI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE SANTIER

Piatra de mozaic de marmura sau de calcar, se va contracta livrata in saci de 50 kg pe

sortimente si culori diferite. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.

Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta in cutii de carton (max. 40 kg/buc.)

Depozitarea se face in spatii acoperite

Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea prevederilor

in vigoare referitoare la securitatea muncii privind pardoselile corozive. Transportul se va face in

ambalaje de sticla sau material plastic, care vor fi inchise cu dopuri de sticla sau plastic.

Ambalajele cu whit – sprit se va depozita in magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele

soarelui.

Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau alte ambalaje, se va depozita in magazii

uscate.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE PARDOSELI

Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica, va fi:

ciment sclivisit;

- stratul suport format din beton B100, simplu sau armat (cand se executa peste umpluturi)

de 8 – 10 cm grosime;

- imbracaminte de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit 600 kg la mc nisip;

- plint sau scafe.

mozaic turnat:





17

- sapa de mortar de ciment, de egalizare sau montaj de 30-50 mm grosime;

- imbracaminte din mozaic turnat de cca. 15 mm grosime.

gresie ceramica:

- sapa de mortar de ciment, egalizare sau montaj de 30 – 50 mm grosime;

- imbracaminte gresie ceramica;

- plinte sau scafe de gresie ceramica.

EXECUTAREA PARDOSELILOR CIMENT SCLIVISIT

Stratul suport se va executa din beton marca B100 simplu sau armat(plasa 5 ф 8 pe

umplutura) de 8 - 10 cm grosime, se vor lasa rosturile de turnare la 4 – 5 cm distanta in ambele

sensuri: betonul turnat intre fasii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fasii de ghidaj, in incaperile

cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului panta de 1 – 1,5% spre punctul de scurgere.

Imbracamintea de mortar de ciment sclivisit se recomanda sa se execute imediat dupa

turnarea stratului suport, dupa terminarea prizei betonului, inainte de intarirea acestuia pentru

asigurarea unei bune legaturi intre imbracaminte si stratul de suport.

EXECUTAREA IMBRACAMINTILOR DIN MORTAR DE CIMENT SCLIVISIT

Imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de

ciment de cca. 20 mm grosime, cu fata sclivisista (neteda sau rolata cu ajutorul unei role, cu dinti)

Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 kg ciment la 1mc nisip. La inceput se

va amesteca nisipul uscat si cimentul pana la obtinerea unu amestecomogen si se va amesteca

nisipul uscat si cimentul pana la obtinerea unui amestec omogen si de culoare uniforma.

Cantitatea de apa, care se va introduce ulterior trebuie sa dea un mortar care sa se intinda

usor cu mistria, fara sa fie fluid. Mortarul de ciment se va prepara in cantitatile strict necesare care

pot fi puse in lucrare inainte de inceperea prizei.

Daca in incaperile unde se executa pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor

prevedea pante de 1 – 1.5% spre punctele care colecteaza aceste scurgeri.

Inainte de aplicarea imbracamintii din mortar de ciment sclivisit, suprafata stratului suport

rigid din beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf, moloz, ipsos, var, vopsele,

pete de grasime, uleiuri si se va uda din abundenta cu apa.

Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicata in proiect se va face prin

turnare intre sipci de reper(mortar).

Fata nevazuta sclivista se va obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat asternut cu

mistria(pana la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment si

sclivisirea acestuia prin trecerea cu mistria.

In cazul suprafetelor rotate se va trece rola cu dinti pe suprafata imbracamintii din mortar

de ciment, imediat dupa sclivisirea ei.

Dupa executarea sclivisirii, pentru a se evita fisurarea datorita actiunii soarelui si curentilor

puternici de aer, imbracamintea din mortar de ciment sclivisist, se va proteja dupa terminarea

prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi,etc. , care se vor stropi cu apa timp de 7 zile.

Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari cu imbracaminti

din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale. Daca proiectul

nu prevede distantele dintre rosturi, atunci imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se va

executa in panouri cu laturile de 2,0 – 2,5 m.





18

EXECUTAREA PARDOSELILOR DIN MOZAIC TURNAT

Stratul suport se va realiza pe o suprafata rigida de beton dintr-un strat de adeziv special de

poza marca M100 de 30 - 50 mm grosime se vor lasa rosturile la turnare la suprafetele mari, la

2.0 – 2.5 m distanta in ambele sensuri, se va controla nivelul fata de linia orizontala prin sipci de

repere asezate la 1.5 – 2.0 m: in intervalul dintre sipci se va turna si indesa mortar care se va nivela

cu ajutorul dreptarului; apoi se scot sipcile, iar golurile se umplu cu acelasi mortar; suprafata va fi

rugoasa, se recomanda ca imbracamintea de mozaic turnat sa se execute imediat dupa terminarea

prizei mortarului de sapa, insa inainte de intarirea acestuia.

Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra

de mozaic.

Mortarul va fi executat cu piatra de mozaic cu granulozitate continua sau discontinua, de

aceeasi provenienta si culori diferite. Cand se va folosi piatra de mozaic de proveniente diferite,

rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie egala.

Cantitatea de ciment va fi de 600kg ciment la 1 mc de piatra de mozaic. Pentru colorarea

stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi in

proportie de cel mult 5 % din greutatea cimentului.

Cand pentru colorare sunt necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pana la 15%

din greutatea cimentului) se vor face incercari prealabile, pentru a se stabili amestecul optim, care

sa nu conduca la scaderea rezistentelor mortarului de ciment cu piatra de mozaic.

Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecand intai bine, in

stare uscata, cimentul si colorantul, amestec care apoi se rastoarna peste piatra de mozaic asezata

in prealabil pe platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se executa raspandirea

uniforma a granulelor de mozaic in masa. Apoi se va adauga apa necesara pana se va obtine un

mortar care sa se intinda usor, fara a fi prea fluid.

Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. In incaperi prevazute cu

sifoane de pardoseala sau guri de evacuare, imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu

pante de 1 – 1.5 % spre punctele de scurgere.

Dupa intinderea mortarului de ciment pe poza, se va turna tot intre sipci de reper, mortarul

de ciment, mortarul de ciment cu piatra de mozaic intr-un strat de 15 mm grosime stratul de mortar

de ciment cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si nivela cu dreptarul, dupa care se va

compacta cu dosul mistriei grele pana va aparea laptele de ciment la suprafata.

Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa intr-o singura culoare sau cu

desene(carouri figuri)in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect. Pentru stabilirea

nuantei, culorii si a marimii si uniformizarii mozaicului se vor efectua incercari preliminare.

Cimentul obisnuit se utilizeaza impreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorilor:

rosu, negru cenusiu, iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde, albastru.

La imbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci de tabla de

forma desenului cerut. In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar de ciment cu

piatra de mozaic care se va lasa sa se intareasca o zi sau doua, dupa care se scot sabloanele si se

toarna mortar de ciment cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata imbracamintii

ramase neumplute cu mortar.

Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru

a se evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiuniisoarelui

(cand imbracamintea din mozaic turnat se va proteja in primele zile de la turnare prin acoperire cu

rogojini, saci de hartie sau rumegus de brad(in grosimea de 20 – 40mm)) care se vor uda cu apa,





19

asigurandu-se la suprafata pardoselii o stare de umiditate care se va mentine pana la frecarea

imbracamintii, nu se utilizeaza rumegus de stejar sau alte foioase deoarece pateaza suprafata

imbracamintii.

Bordurile se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie dar avand o alta culoare

decat campul imbracamintii.

Finisarea suprafetei imbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire si

eventual lustruire sau prin buciardare sau spalare, cand aceasta operatie este prevazuta in proiect.

Incercarea se face in mod obligatoriu dupa 4 – 6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu

piatra de mozaic, dupa care se va putea executa operatia de frecare se va determina pe baza

probelor care se fac pe imbracamintea de pardoseala respectiva.

Frecarea se face cu masina de frecat sau manual, cu piatra abraziva, prin frecare se inlatura

pojghita de ciment aderenta pe fata mozaicului cu granula de mozaic devine aparenta, totodata se

corecteaza micile denivelari, inlaturandu-se toate asperitatile de pe fata mozaicului. In tot timpul

frecarii suprafata imbracamintii din mozaic turnat se mentine umeda. A doua frecare, denumita

slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie mai fina, pana la netezire perfecta udandu-se

suprafata pardoselii continuu cu apa.

In timpul frecarii, mai alescu masina, se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se faca

in mod uniform pe intreaga suprafata a pardoselii, astfel incat o portiune sa nu fie frecata mai mult

decat cealalta.

Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita, suprafata se va curata cu pasta

rezultata de la frecat, cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee, apoi se va spala

suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce, dupa care se va cerui(ceara de parchet) si se va

lustrui. Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris cu ajutorul unei bucati de

pasla.

In incaperi cu suprafata pardoselii mai mare de 9 mp pentru a se preintampina fisurarea

mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri cu suprafete de maximum 2,00 mp,

despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de ciment cu

piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. In locul benzilor de mortar de

ciment cu piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe muchie, cu fata superioara a

nivelului imbracamintii de pardoseala.

EXECUTAREA PARDOSELILOR DIN GRESIE CERAMICA

Imbracamintile din placi de gresie ceramica se vor executa pe un suport rigid din beton sau

pe un planseu de beton armat.

Placile de gresie ceramica se vor monta pe stratul suport rigid de beton sau pe planseul de

beton armat, prin intermediul unui strat de adeziv special, in grosime de 30 – 50 mm.

Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate intre ansamblul de pardoseala

– imbracamintea din placi de gresie ceramica si adezivul special cu restul structurii stratul rigid

suport din beton sau planseul de beton armat si conturul peretilor, stalpilor, se vor lua masuri care

sa permita deformarea acestora independent.

I n cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si adezivul special direct pe planseul

din beton din elemente prefabricate care si-au consumat deformatiile, sau pe plansee turnate

monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 de zile de la terminare, imbracamintea din

placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton.





20

In cazul in care se aplica pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din beton, intre

acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei – hartie, folie de

polietilena.

Asezarea placilor se va face montandu-se placile ca reper la inceput. Placile se vor muta in

patul de adeziv astfel pregatit in randuri regulate cu rosturi de 1 – 2 mm. Dupa asezarea placilor pe

o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului (6 cm latime) la placile la care

se constata denivelari se adauga sau se scoate local din adeziv. Apoi se face o verificare a

planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa nivelul

portiunii de pardoseala executata anterior indesandu-se atent in adeziv.

Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru.

Umplerea rosturilor se va face 3-5 zile dupa montarea placilor de gresie ceramica, iar in

intervalul de montare si pana la rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie.

Imbracamintea din placi de gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea

se va sterge cu carpe inmuiate in apa si se va cerui.

Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau cu borduri de alta culoare, in

conformitate cu desenele din proiect.

La intersectia pardoselii cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspatii de

5 – 10 mm, care se vor umple cu material elastic.

In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare de circa 30 mp sau 6m

functie de modularea structurii.

EXECUTAREA SCAFELOR SI PLINTELOR

La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100 - 150 mm

inaltime, turnate de ciment sclivisit cu dozaje si in conditii tehnice identice la aceste imbracaminti.

La imbracamintile din mozaic turnat, scafele se vor executa turnate pe loc sau vor fi

prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete, prin

intermediul unui strat din mortar de ciment.

Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozaie si in conditiile tehnice

indicate la imbracamintile din mozaic. Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de circa 100 - 150 mm,

iar grosimea lor va fi astfel stabilita incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5 – 8 mm.

La imbracamintile din placi de gresie ceramica se vor monta elementele de racordare

(colturi, socluri, scafe) fixate cu adeziv special astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5 – 8

mm.

CONDITII TEHNICE DE CALITATE

In timpul executarii imbracamintilor din ciment turnat monolit (sclivisit sau mozaical) se vor

face verificari:

- se va controla timpul de lucru pentru ciclul de turnare (turnarea apei in betoniera pana la

terminarea punerii betonului in opera) acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp

calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa;

- se va verifica lucrabilitatea betonului determinata prin metoda tasarii trunchiului de con

avand inaltimea de 30cm conform STAS 1759-88;

- se va confectiona cuburi de proba din betonul utilizat pentru verificarea marcii acestuia;

- se vor respecta conditiile tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/1 – 83 si STAS 2560/2

– 75 prin metodele de verificare prevazute de STAS 2560/3-84;





21

- pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere

saurefacere.

7.ZUGRAVELI SI VOPSITORII

GENERALITATI

In acest capitol sunt cuprinse specificatiile tehnice privind executia zugravelilor si

vopsitoriilor, asemanatoare ca materiale si tehnologie de executie si sunt prezentate fiecare in

subcapitole separate.

Continutul subcapitolelor este urmatorul:

A – Zugraveli de var

B – Zugraveli culori de apa

C – Vopsitorii in ulei

D – Vopsitorii cu vinarom

MATERIALE, LIVRARE, TRANSPORT, DEPOZITARE

Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile

tehnice conform standardelor si normelor interne de productie specificate in subcapitolele

respective.

Varul in bulgari si huma livrata in vrac se transporta in vagoane inchise. Ipsosul se livreaza

numai in saci de hartie si se transporta in vagoane inchise.

Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise ferrite de umezeala.

Materialele utilizate la lucrari de vopsitorie, livrate in bidoane de tabla, in butoaie PVC cu

saci de polietilena la interior, vor fi depozitate separate pe laturi in locuri uscate si ferrite de inghet,

ambalajele fiind inchise ermetic si etans.

Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda

ca temperatura in locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 70C si + 20

0C.

LUCRARI CARE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE

ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuieli, gletuiri,

placaje, pardoseli, exclusiv lustruirea acestora, instalatii electrice, sanitare si incalzire inclusiv

remedierile si probele acestora.

In incaperile cu pardoseli din PVC, parchet, mochete zugravelile se vor executa inaintea

executarii imbracamintii pardoselilor. Stratul suport al pardoselii se va proteja contra umiditatii si

murdariei.

Ultimul strat al vopsitoriei se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de

montarea pardoselii. Raschetarea parchetului, ceruirea PVC, lustruirea marmora si mozaic. Se vor

lua masuri de protectie contra murdariei imbracamintii pardoselilor.

PREGATIREA SUPRAFETELOR

SUPRAFETE TENCUITE SAU DE BETON

In vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie driscuite cat mai fin, urmele de

drisca sa fie putin vizibile: toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si uscate.





22

In cazul suprafetelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de

ciment – var, dupa ce bravurile si dungile iesinde au fost indreptate, iar fetele de decofral se vor

freca cu piatra de slefuit sau cu peria de sarma.

SUPRAFETE GLETUITE

Suprafetele de tecuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi

sau fisuri.

Toate fisurile si neregularilarile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi

compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire preparata in volume (2 parti ipsos si

o parte apa) in cantitati mari. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos – var (1 parte

ipsos si o parte lapte de var) folosita in cel mult 20 de minute de la preparare.

Dupa uscarea suprafetelor reparate se slefuiesc cu hartia de slefuit, peretii de sus in jos si se

curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate.

SUPRAFETE DE LEMN

Tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate, degradarile, acolo unde este cazul, din

transport sau montaj.

Vopsitorul va verifica si va corecta suprafetele de lemn astfel incat nodurile sa fie taiate,

cuiele ingropate si bine curatate.

Umiditatea tamplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15%, verificata cu aparatul

electric tip „RYGROMETTE”.

Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi

grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.

SUPRAFETE METALICE

Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea

veche, noroi, etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sarma, spaclu de otel, hartie

sticlata sau solutii decapante. Petele de grasime se sterg cu solvanti, exclusiv petrol lampant si

benzina auto.

Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu grund anticoroziv corespunzator

vopselelor de ulei.

CONDITII DE EXECUTIE

Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si

prevederile din prezentul „Caiet de sarcini”.

Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in medii

ambiante de cel putin + 50C in cazul zugravelilor si cel putin + 15

0C in cazul vopsitoriilor, regim de

temperatura ce se va tine tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 9 ore pentru zugraveli si 15 ore

vopsitorii dupa executarea lor.

Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la

incetarea ploii si nici pe timp de vant puternic sau arsita mare.

Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele

suport au umiditate de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii de

umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura + 150C - + 20

0C, acestea se obtin in 30 de zile de

la tencuire si 15 zile de la gletuire. Se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1% ce se





23

aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are

umiditate mai mare de 30%.

Diferentele de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie

sa fie mai mare de 60C pentru evitarea condensarii vaporilor.

Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se vor folosi numai pe baza de

confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele standardelor

si normelor de fabricatie.

CONDITII DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR

Pe parcursul executarii, lucrarile se verifica in mod special de catre dirigintele santierului:

1. indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport verificata mai sus;

2. calitatea principalelor materiale introduse in executie conform standardelor si normelor

interne de fabricatie;

3. respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier;

4. corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate.

Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite

necorespunzatoare se vor reface sau remedia.

Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.

ZUGRAVELI

Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica:

corespundenta acestora cu proiectul;

aspectul suprafetelor zugravite: sa aiba un ton de culoare uniform, fara pete, scurgeri,

cojiri,

fire de par, urme de bidinea, corecturi sau resturi locale ce discorda cu tonul general;

aderenta zugravelilor se constata prin frecarea usoara cu palma pe perete. O zugraveala

aderenta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma;

rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual daca este cazul si cu dreptar de

lungime potrivita avand o latime uniforma si fara innadituri. Se admite o deviere izolata care sa nu

se abata da la dreapta cu mai mult de 2 mm.

VOPSITORII

Se controleaza daca s-a format o pelicula rezistenta, care se constata prin ciocnire usoara a

vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte.

Se verifica vizual aspectul vopsitoriilor si anume:

vopsitoriile de ulei trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare, aspect

luminos sau mat.

vopseaua trebuie sa fie aplicata si sa se prezinte in conditii foarte bune, perfecte, fara

straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, crapaturi, fisuri, care pot genera

desprinderi, aglomerari de coloranti, neregularitati de chituire sau slefuire, fire de par, urme de

vopsea insuficient amestecata si alte asemenea.

vopsitoria aplicata pe tamplarie se va verifica vizual: acoperirea foarte buna cu pelicula de





24

vopsea a suprafetelor de lemn sau metal bine chituite si slefuire; se va controla ca sildurile,

cremoanele, etc., sa nu fie patate de vopsea.nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe

suprafetele vopsite.

verificarea respectarii tehologieide pregatire a suprafetelor manuale de vopsire

(curatare,slefuire, chituire rosturi etc.) se va face prin sondaj, indepartandu-se cu grija vopseaua

pana la stratul suport. se verifica vizual vopsirea tevilor, radiatoarelor, etc., daca sunt vopsite in

culoarea prescrisa sau vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de pensula sau alte

defecte; de asemenea se va controla daca pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si

pe spatele acestora, ca elemente respective, nu au locuri neacoperite sau necuratate de mortar si

zugraveala; pentru verificarea spatelui conductelor, radiatoarelor, etc. se va folosi oglinda; se

vacontrola prin sondaj aplicarea vopselei pe suprafetele corect pregratite si succesiunea indicata.

liniatura, frizura, bordurile trebuie sa fie de latime egala pe toata lungimea; sa nu prezinte

curburi, franturi pe acelasi aliniament.

separatiile intre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete si cale dintre zugraveala peretilor si

tavanelor, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii, etc.; verificarea rectiliniaritatii

liniilor de separatie se face cu un dreptar de lungime cat mai mare pe intreg peretele sa nu existe

mai mult de o denivelare izolata si care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.

8.PLAFOANE DIN GIPS CARTON

SPECIFICATII GENERALE

Specificatii tehnice conform buletinului de agrementare din Romania.

DATE GENERALE

Plafoanele suspendate sunt furnizate si instalate de firme specializate, sau in conformitate cu

indicatiile furnizorului.

ELEMENTE COMPONENTE

- Panouri din gips-carton.

- Structura metalica de sustinere.

- Elemente de fixare.

- Elemente de prelucrare si etansare a rosturilor.

CARACTERISTICI

PANOURI DIN GIPS-CARTON

Panoul este alcatuit dintr-un miez de ipsos marginit de doua fete laterale din carton special,

de calitate superioara; muchiile longitudinale sunt semicirculare si aplatizate, imbracate in carton,

muchiile transversale sunt drepte tip B.K.S.

- grosime 12,5 mm.

- latime 1,20 m.

- lungime 2,00/2,50/2, 60/2,75/3,00 m.

- greutate 8-11,0 Kg./mp.





25

NOTA: Pentru incaperile cu umiditate peste 60% se vor folosi panouri cu carton impregnat (

culoare verde). Pentru incaperi ce necesita protectie la foc, se vor folosi panouri rezistente la foc in

unul sau mai multe straturi , functie de necesitati si conform indicatii furnizor (panouri de culoare

rosie).

REZISTENTA LA FOC

Este necesara rezistenta la foc de cel putin 30 min. Inainte de inceperea lucrarii se va

inainta biroului tehnic un protocol emis de un laborator acceptat care sa demonstreze ca toata

constructia corespunde criteriilor de exigenta.

IZOLARE FONICA

Panourile de gips-carton asigura scaderea nivelului de zgomot cu valori de pana la 8 dB.

ACCESORII

Sistemele de iluminat, de ventilatie si climatizare vor fi montate in goluri decupate in

panourile din gips-carton, conform indicatiilor din proiect.

FINISAJ

Conform indicatiilor din proiect si din antemasuratori.

STRUCTURA METALICA DE SUSTINERE:

ELEMENTE:

- profil de baza C.D. 60x27 mm.

- profil portant- ancore de suspendare si piese de ancorare de colt - piese de imbinare si de

legatura

- piese de siguranta C.D. a legaturilor transversale pentru structuri cu inaltime constanta.

ALCATUIRE

tabla de otel zincata, cu grosimea de 0,6 mm. si cu protectie anticoroziva.

ELEMENTE DE FIXARE SI SUSPENDARE

- Tija de suspendare cu bucla, lungimi standard: 12,5/25/37, 5/50/75/100/150 cm.

- Sistemul de fixare si suspendare va asigura o reglare orizontala perfecta a inaltimii plafonului

indiferent de neregularitatile din structura de care urmeaza sa fie suspendat plafonul.





26

ROSTURI

Materiale de etansare:

- banda adeziva de 50mm. latime

- profile de imbinare

- pasta de umplut rosturile

- profile de protejare a muchiilor din tabla zincata de 0,5 mm. gros.,tratata anticoroziv, in

forma de L sau U.

Antreprenorul va furniza, inainte de confectionare, toate desenele detaliate, desenele de

asamblare si notele de calcul in legatura cu stabilitatea, valoarea K si rezistenta la difuzia vaporilor

pentru plafoane si va inainta aceste date spre aprobare proiectantului.

TEHNOLOGIE

Fixarea suporturilor pentru panouri se va face de structura principala sau de structuri

auxiliare prevazute chiar de catre antreprenor, astfel incat plafonul sa fie stabil, omogen si perfect

orizontal.

Plafoanele din panouri nu vor devia mai mult de 1/300 th din deschidere.

Se prefera panourile cu cea mai mare deschidere in vederea reducerii numarului de puncte

de suspendare.

Toate colturile sunt asamblate conform descrierii din cataloagul de producator.

Toate imbinarile dintre panouri vor fi etansate cu benzi adezive si pasta de umplere a

rosturilor, aplicate la partea inferioara a plafonului.

In interiorul camerelor elementul de etansare a panourilor va fi de aceeasi culoare cu

panoul sau transparent cu conditia ca suportul elementului de etansare sa aiba aceeasi culoare.

Antreprenorul general va instala plafonul de comun acord si in cooperare cu

subantreprenorul care asigura instalatiile electrice, de ventilare si de climatizare.

Instalarea plafonului se va efectua conform indicatiilor furnizorului si ale proiectantului.

APLICABILITATE

Conform indicatiilor din planuri si antemasuratorilor.

TESTE

Comform cu agrementul tehnic in Romania

MATERIALE

-Panouri din gips-carton ( RB, RF) de 12,5 mm. gros.

-Suruburi rapide de montaj

-Profile de sustinere, suspendare si fixare

-Banda de protectie a rosturilor

-Pasta de umplere, etansare si finisare a rosturilor.





27

PROTECTIA MUNCII


* Va fi prezentat de catre contractor agrementul tehnic (producator) conform Legii nr. 10/1995 ca

exista standard de produs sau normativ specific.

9.TROTUAR DE GARDA

DATE GENERALE

Trotuar de garda imprejurul constructiei.

CARACTERISTICI:

o Trotuar din beton turnat pe loc

o Fundatie din balast compactat mecanic

o Suport din nisip pilonat, pentru terenuri normale

o Etansari: Mastic de bitum

o

TEHNOLOGIE:

Trotuarele de garda vor avea materialul pentru fundatii pozat fie pe umpluturi compactate,

cu placi vibrocompactoare.

Fundatia trotuarelor va fi formata din 8 cm balast compactat cu gradul de 95% PROCTOR

NORMAL.

Turnarea trotuarelor se va face pe stratul suport din nisip pilonat pentru terenuri normale,

avand rosturile de 6 mm latime mastic de bitum.

Indiferent de tipul de trotuar, pe laturile constructie este obligatorie etansarea in profunzime

de min. 3cm. cu mastic de bitum aplicat in rost. peste nisip pilonat.

PROTECTIA MUNCII




ÎNTOCMIT,

Arh. Gogu Valentin

Nr Simbol UM CantitateaPretul unitar

(Lei)

Pretul total

(Lei)

35

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

7.5

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

11

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

17.2

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

7.5

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

55.1

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

895

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

904

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

380.2

Material:

Manopera:

Obiectivul: CASA FOTBALULUI

Obiectul: Rezistenta

Devizul: Deviz

Lista cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari22 Februarie 2016

SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA

Capitolul de lucrari

1 TSA02A1 Sapatura manuala de pamant in spatii

limitate,avand sub 1.00 m sau peste 1.00 m

latime,executata fara sprijini,cu taluz

vertical,la

fundatii,canale,subsoluri,drenuri,trepte de

mc

2 CG32A1 Umpluturi în straturi compactate cu argilă

(pământ galben), compactate cu mijloace

manualei

mc

3 TSD16B1 Strat de repartitie din balast cu granulatie de

0.7 mm,prevazut sub prisma de balastare

c.f., compactat cu: placa vibratoare de 0.7 t

cu motor cu ardere interna < 10 CP

mc

4 CA02D1 Turnarea betonului armat in elementele

construcţiilor, exclusiv cele executate in

cofraje glisante marca C16/20 în fundaţii

continue, radiere şi pereţi cu grosime

peste 30 cm;

mc

5 CA02D1 Turnarea betonului armat in elementele


cofraje glisante marca C18/22,5 în fundaţii

continue, radiere şi pereţi cu grosime

peste 30 cm;

mc

6 CB02A1 Cofraje pentru beton în elevaţie, din panouri

refolosibile, cu astereală din scânduri de

răsinoase, la ziduri drepte avand inaltimea

de 0-3m.

mp

7 CC01A1 Montarea armăturilor din oţel-beton in

fundaţii izolate (inclusiv fundaţii pahar), cu

diametrul armăturilor pana la 18 mm

inclusiv, distantier din mase plastice

kg

8 CZ0301E1 Confecţionarea armăturilor din otel beton

pentru beton armat în fundaţii fasonarea

barelor pentru fundaţii izolate (inclusiv

fundaţii pahar) continui şi radiere, în ateliere

centralizate BST 500 S

kg

9 CC02F1 Montarea armăturilor din oţel-beton în

elemente de construcţii, exclusiv cele din

construcţiile executate în cofraje glisante la

construcţii executate la o înălţime până la

35 m inclusiv, din plase sudate având

kg

Utilaj:

Transport:

5.5

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

30.4

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

790

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

798

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

Material Manopera Transport Total

Valoare Material Manopera Transport Total


9 CC02F1 Montarea armăturilor din oţel-beton în




35 m inclusiv, din plase sudate având

kg

10 CA02J1 Turnarea betonului armat in elementele


cofraje glisante marca c18/22,5 la

construcţii cu înălţimea până la 35 m

inclusiv în planşee (grinzi, stâlpi, plăci) cu

mc

11 CB04A1 Cofraje pentru beton armat în plăci, grinzi si

stâlpi. din panouri refolosibile, cu astereală

din scânduri de răsinoase la construcţii

având înălţimea până la 20 m inclusiv, la

placi si grinzi

mp

12 CC02B1 Montarea armăturilor din oţel-beton în




35 m inclusiv, din bare fasonate având

kg

13 CZ0302E1 Confecţionarea armăturilor din oţel beton

pentru beton armat în elemente de

construcţii turnate în cofraje, exclusiv cele

executate în cofraje glisante fasonarea

barelor pentru pereţi, grinzi, stâlpi şi

kg

Total ore manopera (ore)

Total greutate materiale (tone)

Utilaj

Total Cheltuieli Directe

Alte cheltuieli directe

Coeficient Utilaj

CAS

Sanatate

Somaj

Fond de risc

Fond de

Concedii si

Utilaj


Cheltuieli

Profit

Total General fara TVA

TVA (20%)

TOTAL GENERAL (Lei)

Nr Simbol UM CantitateaPretul unitar

(Lei)

Pretul total

(Lei)

19

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

5

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

71.32

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

98.56

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

107.9

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

22.4

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

12.8

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

39.7

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

22.4

Material:

Manopera:

Obiectivul: CASA FOTBALULUI

Obiectul: Arhitectura

Devizul: Deviz

Lista cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari22 Februarie 2016

SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA

Capitolul de lucrari

1 IZA16A

+

Hidroizolatie minerala rigida executata cu

AQUAFIN - 1K - cu grosimea stratului de

1,75 mm impotriva umiditatii solului;

mp

2 CD08E1 Zidărie din plăci din beton celular

autoclavizat GBN în pereţi despărţitori în

grosime de 12,5 cm, fără armătură de

siguranţă, in vrac

mc

3 CD07C1 Zidărie din blocuri mici din beton celular

autoclavizat în ziduri cu o grosime de 24

cm, la construcţii executate la o înălţime

până la 35 m inclusiv, cu blocuri GBN in

vrac

mc

4 CE17B1 Şarpantă din lemn la acoperişuri simple pe

scaune la invelitori grele

mp

5 CE05A1 Invelitoare din tablă zincată profilată

ondulată sau cutată, panourile fixate si

tesute cu suruburi autofiletante

mp

6 CE13A1 Jgheaburi din tablă zincată semirotunde, cu

diametrul de 15 cm

m

7 CE14A1 Burlane din tablă zincată de 0,5 mm, inadita

prin petrecere pe circa 6 cm si lipite, fixate

in zid prin bratari din otel zincat inclusiv

coturi rotunde, cu D= 15,4 cm

m

8 CQ17A-

1+

Tavane false executate din placi de gips-

carton, montat pe schelet metalic de

sustinere fixat cu elemente de fixare directa

Cu vata minerala

mp

9 CE19B1 Păzii şi streşini pazii la streasina sau

frontoane din scinduri geluite profilat

m

Utilaj:

Transport:

104.85

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

104.85

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

69.96

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

69.96

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

39.7

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

39.7

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

40

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

4.32

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:

8.4

Material:

Manopera:

Utilaj:

Transport:


9 CE19B1 Păzii şi streşini pazii la streasina sau

frontoane din scinduri geluite profilat

m

10 CF01A1 Tencuieli interioare driscuite la pereti si

stalpi la pereţi şi stâlpi, executate manual,

pe suprafeţe de zidărie de cărămidă, cu

mortar de var-ciment marca M10-T în

grosime medie de 2 cm, inclusiv schela pe

mp

11 CN01A+ Vopsitorii interioare cu vopsea lavabila

DEKO 1 STRAT aplicate manual Un strat

DEKO AMORSA (dilutie 1:4) si un strat

vopsea DEKO 1 STRAT, aplicate pe

suprafete interioare noi, mai putin

mp

12 IZF70A

+

Sistem de termoizolatie la pereti exteriori -

Arcotherm

mp

13 CN03A+ Vopsitorii exterioare cu vopsea DEKO

Vopsea Lavabila pentru exterior, aplicate

manual Un strat DEKO AMORSA (dilutie

1:4) si din doua straturi DEKO Vopsea

Lavabila pentru exterior (stratul 1 diluat cu

mp

14 CG01D

1

Strat suport pentru pardoseli executate din

mortar de ciment marca M 100-T de 3 cm

grosime, cu suprafaţa fin drişcuită ;

mp

15 CG11A1 Pardoseli din plăci din gresie ceramică

patrate sau dreptunghiulare de aceias

culoare asezate simplu

mp

16 CG12A1 Scafe sau plinte din gresie ceramică fixate

cu mortar de ciment marca M 100-T

m

17 CK01C+ Montare ferestre din tamplarie de PVC, cu

un singur canat fix, avand suprafata tocului

pana la 1mp inclusiv, izolarea rosturilor cu

spume poliuretanice, etansarea cu spume

siliconice. montata la perti din caramida cu

mp

18 CK25A# Usi profiluri mase plastice,1 canat,supraf

toc<= 7 mp,inclusiv armaturi si

accesorii,montate in zid de orice fel la

constructii cu H <= 35 m

mp

Total ore manopera (ore)

Total greutate materiale (tone)

Utilaj


Valoare Material Manopera Transport Total


Alte cheltuieli directe

Coeficient Utilaj

CAS

Sanatate

Somaj

Fond de risc

Fond de

Concedii si

Utilaj


Cheltuieli

Profit

TOTAL GENERAL (Lei)

Total General fara TVA

TVA (20%)





1

MEMORIU TEHNIC ARHITECTURĂ

DATE GENERALE: DENUMIREA INVESTIŢIEI: CONSTRUIRE CASA FOTBALULUI TEREN SPORT

SATUL GIMBASANI

AMPLASAMENT: JUD. IALOMITA, COMUNA COSAMBESTI,

SAT GIMBASANI, SOS. SLOBOZIA-TAMDAREI, NR. 1.

FAZA DE PROIECTARE: PROIECT TEHNIC SI DETALII DE

EXECUTIE (P.T.h. + D.D.E.) TITULARUL INVESTIŢIEI: COMUNA COSAMBESTI

ELABORATORUL DOCUMENTAŢIEI: ,,URBAN EXPERT” S.R.L. - SLOBOZIA

1. GENERALITĂŢI

Prezenta documentaţie a fost întocmită la solicitarea COMUNEI COSAMBESTI în vederea realizari proiectului tehnic. Documentaţia a fost întocmită în conformitate cu prevederile Legii 50/1991 cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordinului 839/2009 – Norme metodologice de aplicare a Legii 50/1991.

Amplasamentul pe care este situat imobilul se află în intravilanul comunei

Cosambesti, jud. Ialomita şi apartine domeniului public conform inventarului bunurilor.

2. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIEI

Suprafaţa terenului aferent este de 30 000 m.p. conform măsurătorilor cadastrale cu

următoarele vecinătăţi:

- la Nord: Dig aparare

- la Sud: Sos. Slobozia – Tandarei (DJ 201) - la Est: domeniul privat al primariei Cosambesti- la Vest: domeniul privat al primariei Cosambesti





2

1. BILANT TERITORIAL

(mp.)

ZONE FUNCTIONALE SITUATIA EXISTENTA SITUATIA PROPUSA

0 1 2 3

1 ZONA DE CONSTRUCTII 0.00 76.17

2 TEREN FOTBAL(SPATIU INIERBAT) 5 000 5 000

3 SPATII VERZI 25 000 24 923.83

TOTAL 30 000 30 000

S teren = 30 000 m.p., P.O.T. existent = 0.00 %, C.U.T. existent = 0,00, P.O.T. propus =

0.25 %, C.U.T. propus = 0.002.

Distanţele minime ale construcţiei faţă de vecinătăţi sunt:

de 115.02 m. faţă de limita de proprietate din Nord, de 78.96 m. faţă de limita de proprietate din Sud, de 71.80 m. faţă de limita de proprietate din Est, de 91.70 m. faţă de limita de proprietate din Vest.

Din punct de vedere arhitectural construcţia va avea următoarele destinaţii şi

suprafeţe:

CASA FOTBALULUI

- Hol S = 4.00 m.p - Vestiar gazde S = 16.00 m.p. - Vestiar arbitri S = 4.00 m.p. - Vestiar oaspeti S = 16.00 m.p. Suprafaţă utila = 39.70 m.p.

Suprafaţa construita a construcţiei = 73.92 m.p. Suprafaţa desfăşurată a construcţiei = 73.92 m.p. Înălţimea construcţiei: - la streaşina: 2.10 m.

- maximă : 8.25 m.

W.C. ECOLOGIC Suprafaţa construita a construcţiei = 2.25 m.p.





3

3. CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE:

CASA FOTBALULUI

Imobilul se dezvoltă în plan cu dimensiuni de 6.60 m x 11.20 m şi pe verticală până la

+ 4.25 m, are regim de înălţime parter.

Fundaţiile construcţiei se vor realiza pe un pat de lucru din balast compactat cu

grosimea de cca. 10 cm şi vor fi executate în sistem de fundaţii continue de tip bloc din beton

simplu şi cuzinet din beton armat monolit Adâncimea de fundare este de -1.10 m. (realizată la

faţa superioară a patului de lucru) faţă de cota + 0.00.

Suprastructura imobilului va fi alcătuită în sistem de cadre transversale şi

longitudinal dezvoltat pe un nivel. Stâlpii cadrelor vor fi realizaţi din beton armat monolit

având secţiunea de 0,30 x 0,30 m, dezvoltaţi pe înălţimea de 2.70 m. Grinzile principale si

secundare vor fi realizate din beton armat monolit clasa C 16/20 având secţiunea de 0,30 x

0,30 m. Pereţii perimetrali şi despărţitori sunt prevăzuţi a se realiza din B.C.A

Planseul de la cota +2.80 se va realiza din grinzi de lemn cu dimensiunile de 10x12 cm. placat pe partea interioara cu placi de OSB (250x125x2 mm.)pentru o rigiditate sporita.

Şarpanta va fi realizata din elemente din lemn ecarisat având popi de 15x15cm, capriori de 10x10 cm, pane de 12x12 cm şi şipci din scândura aşezate la dimensiuni compatibile cu tipul de ţiglă care se foloseşte ca învelitoare.

Învelitoarea este prevăzută a se realiza din tabla cutata, iar unghiul şarpantei va fi de

49.00 c.m./m., respectiv 47.00 c.m./m. in doua ape.

Sistemul de preluare a apelor pluviale se va realiza in exteriorul incintei si este

format din jgheaburi si burlane metalice. Pantele de scurgere au o inclinatie de 2%.

Pereţii perimetrali şi despărţitori sunt prevăzuţi a se realiza din zidărie de BCA.

Tavanul va fi placat in sistem rigips si finisat cu vopsea lavabila de interior.

Finisajele interioare vor fi zugrăveli în culori de apă, tapete, placari cu faianta si

elemente ceramice, pardoseli din ceramică în spaţiile reci şi parchet laminat în camerele

calde.

Finisajul exterior al cladirii va fi de tip vopsea lavabila de culoare alba. In zona

soculului se va pastra aceelasi tip de finisaj dar in culoarea gri.

Tamplaria este propusa a se realiza din P.V.C. de culoare maro iar geamul va fi unul

termorezistent cu minim 3 camere.

Exteriorul va fi termoizolat cu placi de polistiren expandat, pentru fatade cu grosimea

de 20 mm.

Construcţia va fi protejată perimetral de un trotuar cu latimea de 80 cm., realizat din

beton de 10 cm grosime si rostuit la interval de minimum 1,5 m pentru evitarea fisurilor

generate de fenomentul de contracţie al betonului.

Rosturile dintre tronsoanele trotuarului cât şi dintre trotuar şi cladire se vor umple cu

mastic de bitum pentru evitarea infiltraţiilor apelor meteorice.





4

Terasele adiacente construcţiei şi accesele pietonale şi auto se vor realiza din beton slab armat si se vor placa cu gresie sau pavele, în culori complementare nuanţelor folosite la faţade şi învelitori.

W.C. ECOLOGIC

Baza sportiva va beneficia de doua grupuri sanitare ecologice vidanjabile( dim. 1.50 x 1.50 m.) Toaletele sunt realizate din polisteri armati cu fibra de sticla.

Protectie civila Nu se impune realizarea unui adapost de protectie civila, in conformitate cu legislatia

in vigoare in domeniu. Protectia mediului Destinatia nu impune masuri speciale de protectie a mediului. Protectia impotriva incendiilor Activitatea se va desfasura cu respectarea prevederilor legale in domeniu: Legea

307/2006 – privind apararea impotriva incendiilor, Ordinul 210/2007- pentru aprobarea metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscului de incendiu.

4. MĂSURI P.S.I. ŞI N.T.S.M.

Pe parcursul executării lucrărilor cât şi în exploatare, constructorul şi beneficiarul

vor ţine cont de toate prevederile legale referitoare la Normele de tehnica securităţii muncii şi

de prevenire şi de stingere a incendiilor şi în orice caz vor respecta următoarele recomandări.

4.1 Recomandări P.S.I.

Muncitorii vor fi instruiţi periodic şi pe categorii de lucrări asupra măsurilor ce

trebuiesc luate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

Activităţile cu foc deschis vor fi executate numai de personal autorizat şi în spaţii

separate total de zonele de depozitare a materialelor combustibile, inflamabile sau

explozibile.

Şantierul va fi dotat cu pichet de incendiu, amplasat la loc vizibil şi uşor accesibil şi

dotat cu 2 butoaie de apă de 200 litri, ladă cu nisip, 8 găleţi, 4 lopeţi, 4 târnăcoape, 4

stingătoare cu spumă chimică şi 4 stingătoare cu praf şi CO2.

Periodic, la un interval ce nu va depăşi 24 luni, toate elementele metalice ale

construcţiei se vor trata pentru evitarea fenomenului de coroziune, prin grunduire şi vopsire.

De asemenea, toate elementele din lemn se vor trata antiseptic şi ignifug, la un interval ce nu

va depăşi 12 luni.

Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor de construcţie şi al exploatării, spaţiile de

circulaţie se vor păstra libere şi neobturate de materiale, iar uşile de evacuare din clădire,

vor avea sensul de deschidere spre exterior şi nu vor fi încuiate sau blocate, pentru

asigurarea unei evacuări rapide în caz de incendiu.





5

4.2 Recomandări N.T.S.M.

Muncitorii vor fi instruiţi periodic şi pe categorii de lucrări asupra măsurilor de

protecţie ce trebuiesc luate pentru prevenirea oricărui tip de accident şi vor fi echipaţi,

funcţie de lucrările pe care le execută, cu echipament de protecţie corespunzător normelor în

vigoare.

Utilajele vor fi echipate cu apărători de protecţie, vor avea legăturile la sursă şi la

pământ executate conform normelor şi vor fi folosite numai de personal autorizat şi instruit.

Zonele în care acţionează utilajele vor fi marcate distinct şi vor fi avertizate vizual şi

sonor.

Muncitorii, prin grija constructorului, vor fi examinaţi medical, periodic, asupra stării

psihomotorii.

Personalul care va lucra la înălţime va fi verificat medical şi va fi dotat cu tot

echipamentul de protecţie prevăzut de norme.

Prezentele recomandări se vor completa permanent cu instrucţiunile şi recomandările

avizatorilor de specialitate ai proiectului şi vor fi aduse la îndeplinire, prin grija

beneficiarului şi a constructorului, în termenele indicate de aceştia.

5. MENŢIUNI FINALE

Orice modificare adusă proiectului de faţă se va face numai cu acordul scris al

proiectantului şi organelor avizatoare în drept, altfel constituindu-se în culpă pentru

beneficiar şi constructor, exonerând proiectantul de orice responsabilitate.

Beneficiarul va incepe aceste lucrari, numai dupa obtinerea Autorizatiei de construire.

Categoria de importanţă a clădirii este ,,C”.

Clasa de importanţă este III

Valoareafara TVA a lucrării este de 83 010.50 lei.

ÎNTOCMIT,

Arh. Gogu Valentin





1

MEMORIU TEHNIC REZISTENTA

DATE GENERALE: DENUMIREA INVESTIŢIEI: CONSTRUIRE CASA FOTBALULUI TEREN

SPORT SATUL GIMBASANI

AMPLASAMENT: JUD. IALOMITA, COMUNA COSAMBESTI,

SOS. SLOBOZIA - TANDAREI, NR. 1. FAZA DE PROIECTARE: PROIECT TEHNIC SI DETALII DE

EXECUTIE (P.T.h. + D.D.E.) TITULARUL INVESTIŢIEI: COMUNA COSAMBESTI

ELABORATORUL DOCUMENTAŢIEI: ,,XANDER” S.R.L. - SLOBOZIA

1. GENERALITĂŢI

Prezenta documentaţie a fost întocmită la solicitarea COMUNEI COSAMBESTI în vederea realizari proiectului tehnic. Documentaţia a fost întocmită în conformitate cu prevederile Legii 50/1991 cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordinului 839/2009 – Norme metodologice de aplicare a Legii 50/1991.

Amplasamentul pe care este situat imobilul se află în intravilanul comunei Cosambesti,

jud. Ialomita şi apartine domeniului public conform inventarului bunurilor.

2. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI STRUCTURAL: Solutia propusa pentru infrastructura este de fundatii continue sub stalpi, fundatii alcatuite

dintr-o elevatie de beton armat monolit cu inaltimea de 65 cm si bloc de beton armat monolit de 40 cm inaltime, pentru a respecta prevederile normativelor tehnice referitoare la adancimea de inghet pentru zona jud. Ialomita. Constructia este ridicata deasupra terenului natural cu 20 cm pentru a evita partunderea apelor meteorice in interiorul cladirii.

Fundatiile au fost calculate pentru un teren de fundare alcatuit din prafuri argiloase cu P conv= 180 kPa.

Tipul structural al suprastructurii este de cadre de beton armat monolit. Pardoseala este din beton armat turnat monolit de 10 cm grosime, iar planseul de peste parter este din lemn avand





2

grinzi cu sectiunea de 12x12 cm dispuse la 60 cm interax. Acoperisul este de tip sarpanta de lemn pe scaune.

3.CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIEI

CARACTERISTICI AMPLASAMENT Terenul pe care este amplasată construcţia face obiectul prezentei documentaţii si are

urmãtoarele caracteristici tehnice: - adancimea maxima de inghet in zona respectiva este de 90 cm de la suprafata terenului

(STAS 6054-77). - cladirea este amplasata in zona de actiune a zapezii caracterizata de incarcarea din

zapada pe sol sk=2,5 kN/mp, si in zona de actiune a vantului caracterizata de valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului qb= 0.5 kPa.

- zona seismica de calcul avand acceleratia terenului ag = 0.25 g (pentru cutremure avand intervalul mediu de de recurenta IMR = 225 ani) si valoarea perioadei de control a spectrului de raspuns Tc=1.0s

2.2 REGLEMENTARI TEHNICE UTILIZATE Cod de proiectare-“Cod pentru proiectarea seismica a cladirilor“ Indicativ P 100-

1/2013 ; Cod de proiectare-“Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor” Indicativ CR 1-1-

3/2012 Cod de proiectare-“Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor” Indicativ CR 1-1-

4/2012 2.3 DATE TEHNICE ALE LUCRARII

Imobilul se dezvoltă în plan cu dimensiuni de 6.60 m x 11.20 m şi pe verticală până la +

4.25 m, are regim de înălţime Parter.

Infrtastructura este alcatuita din sistemul de fundatii continue sub stalpi. Suprastructura cladirii este alcatuita din cadre de beton armat, dispuse ortogonal pe cele

doua directii principale ale cladirii avand regularitate atat in plan cat si in elevatie, fiind capabile sa preia solicitarile produse de incarcarile seismice si gravitationale pentru nivelul de hazard asociat nivelurilor de performanta corespunsatoare starilor limita din codul P100-1/2013.

Stalpii sunt realizati din beton armat monolit, cu dimensiunenile de 30x30 cm din beton C18/22.5, iar grinzile longitudinale si cele transversale au dimensiunile de 30x30cm si sunt din beton C18/22.5

Betoanele folosite la realizarea construcţiei sunt din clasa obişnuită, curent folosită la noi în ţară C8/10 pentru betonul de egalizare, C16/20 pentru infrastructura si C18/22.5 pentru suprastructura. Betonul trebuie răspândit uniform în lungul elementului turnat de la o inaltime maxima de 1,5 m pentru evitarea segregarii. Turnarea noului strat se va face înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior.

Compactarea betonului se va face pe tot timpul turnării cu vibratoare interne tip lance, iar unde accesul acestora este greoi prin batere cu ciocane de cauciuc aplicată cofrajelor elementelor respective .

Pentru asigurarea condiţiilor favorabile de întărire a betonului se va proceda la menţinerea umidităţii acestuia minimum 7 zile după turnare, protejând suprafeţele libere prin acoperirea cu materiale de protecţie stropite periodic cu apă sau aplicând pelicule de protecţie.

Cofrajele şi susţinerile acestora trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii obligatorii:





3

- să asigure obţinerea formei, dimensiunile şi gradul de finisare al elementelor ce urmează a fi executate;

- să fie etanşe pentru a nu pierde laptele de ciment; - să fie stabile şi rezistente sub acţiunile încărcărilor care apar în procesul de

execuţie. Elementele orizontale din beton (grinzi, plăci, centuri) vor trebui să fie sprijinite după

decofrare o perioadă de minimum 17 zile, până ce betonul va atinge 80% din clasa. Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton armat constituie în majoritate lucrări

ascunse , astfel încât, verificarea şi controlul calităţii acestora trebuie să fie consemnate în ,,Registrul de Procese Verbale de Lucrări Ascunse“ .

Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate între reprezentanţii beneficiarului şi ai executantului şi vor fi aduse la cunoştinţă proiectantului .

Tipurile de armături folosite, conform proiectului, pentru realizarea structurii de beton armat sunt tipuri curent folosite la noi în ţară în lucrări de construcţii S500 (BST500 S).

Lucrările de fasonare se vor executa în conformitate cu prevederile proiectului. Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate în aşa fel încât să se evite

confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până la momentul montării .

Etrierii se vor confecţiona cu ciocuri la 45 (135), lungimea acestora pe porţiunea dreaptă fiind de minimum 10 diametre şi se vor depozita în standuri distincte pe dimensiuni şi diametre.

Montarea armăturilor va începe după recepţionarea calitativă a cofrajelor. Armăturile vor fi montate în poziţiile prevăzute prin proiect şi detalii. Menţinerea poziţiei

trebuie să fie asigurată pe tot timpul turnării betonului. Se va respecta numărul şi diametrele barelor prevăzute în proiect. Orice modificare a

diametrelor sau a numărului barelor se va face numai cu acordul scris al proiectantului . Închiderile etrierilor se vor face urmărind o spirala pe lungimea elementului astfel încât

închiderea fiecărui etrier să se facă pe colţul următor în sensul urmăririi spiralelor faţă de etrierul anterior .

Pentru asigurarea continuităţii armăturilor înnădirea barelor se va face conform indicaţiilor şi a standardelor şi normativelor în vigoare pe o distanţă de 60 diametre. Zidaria exterioara si compartimentarile interioare se vor realiza din blocuri de zidarie B.C.A.

Buiandrugii vor fi realizati cu elemente profilate de cofraj (Ytong dim. 300x200x600 mm.).Sistemul de pereţi despărţitori şi de închidere va avea prinderi şi legături speciale cu structura de rezistenţă in asa fel incat sa interactioneze cu structura urmarind deformaţiile relative ale acesteia.

Acoperisul este de tip sarpanta de lemn pe scaune. Elementele sarpantei au urmatoarele dimensiuni: capriorii 12x12 cm, panele 12x12 cm, COSOROABE 15x15 cm, sipci 5.8x3.8 cm dispuse la distante compatibile cu invelitoare, scoabe cu diametrul de 12 mm, astereala 2.5x15 cm. Invelitoarea va fi realizata din tabla cu aspect de tigla asezata pe astereala.

DATE FINALE Soluţia de rezistenţã a fost întocmitã conform nivelului de hazard seismic asociat starilor

limita conform codului de proiectare seismica P100-1/2013. Categoria de importanta a cladirii este ,,C”. Clasa de importanta este III. La execuţie se vor respecta cu stricteţe normele de protecţie a muncii şi cele de pază şi

securitate împotriva incendiilor. Pentru aceasta se vor respecta toate actele normative în vigoare





4

şi în orice caz, recomandãrile pe linie N.T.S.M. şi P.S.I. prezentate în memoriul general de arhitectura.

Construcţia se va realiza din surse proprii ale beneficiarului, iar avizele şi acordurile necesare vor fi obţinute de cãtre acesta.

Orice modificare adusă proiectului de faţă se va face numai cu acordul scris al proiectantului şi organelor avizatoare în drept, altfel constituindu-se în culpă pentru beneficiar şi constructor, exonerând proiectantul de orice responsabilitate.

Intocmit,

Ing. Ionescu Radu-Alexandru

Proiectant: IONESCU RADU-ALEXANDRU P.F.A. Beneficiar: COMUNA COSAMBESTI Titlu proiect: CONSTRUIRE CASA FOTBALULUI

ParticipantiActul ce se intocmeste

0 1 2 31 Ordin de atacare a lucrarilor - primirea documentatiei tehnice B + E PVC2 Predare-primire amplasament si a bornelor de reper B + P + E PVC3 Trasarea lucrarilor P + E + T PVC4 Decapare strat vegetal B + E + G PVC5 Sapatura fundatii B + E PVCLA

6 Receptie strat fundare - aviz geo G + B + E +

TPVCLA

7 Ceritificat de garantie a otelului-beton pentru fundatii E ---

8Cofraj-armare fundatii (faza premergatoare turnarii betonului in cuzineti)

I + B + E + P

PVCFD

9 Aspectul betonului din fundatii B + E PVC10 Buletin incercari beton fundatii Laborator ---11 Umplutura pana la cota - 0.10 m B + E PVC12 Determinarea gradului de compactare a umpluturii Laborator ---13 Receptie placa cota -0.05 m cu armatura montata, fara beton B + E PVCLA

14 Axarea fundatiilor B + E PVC

15 Montaj stalpi parter (inainte de inchiderea cofrajului la stalpi) B + E PVCLA

16 Ceritificat de garantie a calităţii materialului folosit pentru stalpi parter E ---

17 Verificarea planeităţii stâlpilor parterului B + E PVC18 Montaj armatura grinzi, centuri si planseu peste parter B + E PVCLA

19Ceritificat de garantie a otelului folosit pentru grinzi, centuri si planseu peste parter

E ---

20 Aspectul montajului pentru verificarea planeitatii planseului peste parter B + E PVC

21Definitivarea montajului armaturilor la grinzile, centurile si planseul peste parter

I + B + E + P

PVCFD

Nr. Crt.

Denumirea lucrarilor ce se receptioneaza calitativ sau a fazelor de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor

a calitatii lucrarilor si a fazelor de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor

PROGRAM DE CONTROL

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii (HG 272/1994) si Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor (Ordinul nr. 31/N/1995 al MLPTL), unitatea de proiectare IONESCU RADU-ALEXANDRU P.F.A. reprezentata de ing. Ionescu Radu-Alexandru, in calitate de responsabil cu specialitatea rezistenta, stabileste prezentul program de control la investitia: EXTINDERE LOCUINTA amplasata in mun. Slobozia, judetul Ialomita . Participantii la receptia lucrarilor vor fi anuntati cu 2 zile inainte de ajungerea in faza de executie programata, prin grija constructorului.

Proiectant: IONESCU RADU-ALEXANDRU P.F.A. Beneficiar: COMUNA COSAMBESTI Titlu proiect: CONSTRUIRE CASA FOTBALULUI

0 1 2 322 Montaj stalpi etaj (inainte de inchiderea cofrajului la stalpi) B + E PVCLA23 Ceritificat de garantie a calităţii materialului folosit pentru stalpi etajului E ---24 Verificarea planeităţii stâlpilor etajului B + E PVC25 Montaj armatura grinzi, centuri B + E PVCLA26 Ceritificat de garantie a otelului folosit pentru grinzi, centuri peste etaj E ---27 Definitivare cofraj si armare scara acces la etaj B + E PVCLA28 Verificarea planeităţii rampelor si a podestelor la sacara B + E PVC

29 Ceritificat de garantie a otelului folosit pentru rampe si podeste scara E ---

30 Ceritificat de garantie a calităţii betonului folosit pentru scara de acces E ---

31 Definitivarea montajului panelor si capriorilor sarpanteiI + B + E +

PPVCFD

33 Verificari lucrari de instalatii interioareI + B + E +

PPVCFD

34 Verificari lucrari de instalatii exterioareI + B + E +

PPVCFD

LEGENDA:B - beneficiarP - proiectantI - inspectia in constructiiPVC - proces verbal de controlPVCLA - proces verbal de control - lucrari ascunsePVCFD - proces verbal de control - faza determinantaG - specialist geodez T - specialist topometrist

PROIECTANT, CONSTRUCTOR,

LUAT LA CUNOSTIINTA BENEFICIAR,

S.C. "XANDER" S.R.L. Titlu proiect: CONSTRUIRE CASA FOTBALULUI

Slobozia - jud. Ialomita TERENSPORT SATUL GIMBASANI.

Amplasament : jud. Ialomita, com. Cosambeşti.


PROIECTANT GENERAL:

S.C. ,,URBAN EXPERT” S.R.L. Slobozia, judeţul Ialomiţa

COLECTIVUL DE REALIZARE A LUCRĂRII:

Lista de semnături:

Sef proiect:

Ing. Sorin Brânză ……………………………

Arhitectura:

Arh. Gogu Valentin ……………………………

Rezistenta(proiectant de specialitate):

Ing. Radu Ionescu ……………………………

Instalatii:

Ing. Ivan Iulian …………………………….

Tehno-redactare:

Th.arh. Banica Valentin …………………………….

Director,

ing. Sorin Brânză

Proiectantul deţine toate drepturile de autor asupra proiectului; nimeni şi sub nici o formă nu poate

interveni asupra proiectului fără acordul prealabil al autorului. Utilizarea documentaţiilor de către Beneficiar pentru

alte obiective sau scopuri decât cel de aprobare şi executare a investiţiei, fără acordul scris al Proiectantului,

conduce la plata de către Beneficiar a unor despăgubiri egale cu valoarea actualizată a proiectului, despăgubiri

datorate Proiectantului ca drept de protecţie asupra propriei creaţii.

- FEBRUARIE 2016 -

FOAIE DE CAPĂT Proiect 490/2016 - primariacosimbesti.ro · terasamentelor și fundațiilor);...

Documents

Transcript of FOAIE DE CAPĂT Proiect 490/2016 - primariacosimbesti.ro · terasamentelor și fundațiilor);...