Fofa besericsca si scolastica. - ==

Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alba-Julia si Fagarasiu.

Apare in 1 si 15 st. 11. a fia-carei luni.

Abonamentele de cate 6 ti. v. a. pre anu se se adreseze ||| Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate la tipogra'a seminariului gr. catolicu in Blasiu. | | la redactiuni.

Anulu IIL Klasiu 1 prilu 1890. Nr. 13.

Partea besericsca. Epistol'a encicl ica

a Preasntului nostru Printe Leonu XIII Ctra toti Patriarchi, Primaii, Archiepiscopii, Episcopii si Ordinarii, cari se afla in pace si in unire cu Scaunulu

Apostolicu.

Despre celea mai de frunte detorintie ale cetatieniloru catolici.

(Urmare din Nr. 12 si fine).

Tte nesuint ie le aces te inse nu voru ajunge la nimicu, deca nu se va duce o vitia corespundie tre moralului c res t inescu. Desp re J u d e i a fostu dsu S n t ' a S c r i p t u r a : Pana ri au pecatuitu naintea Do-mnedieuhii seu eru bunettUe mpreuna cu ei, c Domnedieulu loru uresce nedreptatea . . . ra cndu s'au abatutu dela calea carea le-a pusu loru, forte multi au pieritu in multe resbie1). Inse na iunea evrea por t in sine desemnatu t ipulu poporului e re - j s t imi , si in in tmplr i le sale cele de demul tu adeseori j ; in t ipui adeverulu viitoriu ; cu aceea deosebire, c [ pre noi b u n t a t e a domnediesca ne-a inzes t ra tu si ne-a impodobitu cu da rur i multu mai nsemnate , si c pr in u r m a r e pecatele crest ini loru suntu cu mul tu mai grele, po r t ndu p re sine si p t ' a ing ra t i tud inea P

Beser ic ' a nu e p r s i t a de Domned ieu nici oda t si nici i n t r ' u n u t ipu, si d rep tu aceea n ' a r e s se i ! tma nimicu de r eu t a t ea men i lo ru ; na iuni le inse, cari se ab tu dela vir tu i le crest inesci , nu potu fi to tu asemenea de l init i te. P e n t r u - c pecatele

') Judith, V, 16, 17.

impucinsa sementale*). Adevere ta tea sent in t ie i acesteia s 'a observa tu in to te vcuri le t r e c u t e ; c ine pot da ra se ne as igure c aceea nu se va implini si in alu n o s t r u ? M a din mul te semne se vede ap r i a tu , c pedps 'a mer i t a t a deja ne s ta de a s u p r ' a c a p u l u i ; chiaru si condi t iunea Sta te loru m o d e r n e o in ta resce acs t ' a , de-re-ce vedemu c mul te d i n t r e ele suferu de rele in te rne , si c nici unulu nu se afla in depl ina Unisce si s igur i ta te . Si dca faciunile

; celoru frdelege voru ina in t cu cu tezare pre calea incepu ta , dca voru pot cresce in influintia si in po te re , a tunci e de t emu tu c dnsele, cari p r in unel t i r i le si p r in apuca tur i l e loru cele pecatse au facutu deja a t t ' a ru , voru subsap chiaru si t emet e l e puse de n a t u r a ale edificiului socialu. Nici

I nu e cu pot in t ia se depr teze dela sine Sta te le pe r i -culele aceste numai cu a jutore omenesci , mai alesu pen t ru -c o mul ime de cret ini , l apedndu c red in t i ' a ,

\ sufere pedps 'a cuveni ta trufiei sale pr in aceea, c, orb i ta de pat imi , crca inzadaru adeverulu , si im-

|' bracis iza errea d rep tu adeveru , si se crede int ie lpta , '.: cndu numesce reulu bine si binele ru, si cndu

chiama intunereculu lumina, si lumiria intunerecu3). Asia da ra este de lipsa c insu-si Domned ieu se

ii in t revina , si aducundii-s i amin te de b u n t a t e a sa, se privsca cu ochiu indura to r iu la societatea omensca. De aceea, precum V ' a m u mai legat 'o si de al te ori

II de sufletu, este de lipsa se spori i in zelu si in s ta torn ic ia , c pr in rogat iuni umili te s se conjure bune ta t ea lui Domnedieu, si se reinvie v i r tu i le acele,

*) Pild. XIV, 34. 3 ) Isai. V, 20.

202 Nr. 13.

cari fonnza esen t i ' a vieii crest inesci . Si inainte de tte t rebue s se descepte in inimi iubirea, carea e temeiulu celu mai de frunte alu vieii crest inesci , f ra de care seau nu esista vir tu i , seau si dca esis ta , suntu nerodi tdre . De aceea indemnndt i feri-citulu Pau lu pre Coloseni se incungiure tte pecatele si se depr ind vir tu i le cre t ine , adause : ra preste tte aceste se avei iubirea, carea este legatar'a de-pUnireil). Si in t ru adeveru leg tura a deplinirei este iubirea , pent ru-c pre cti-i imbracis iza, p re aceia-i si uuesce forte s t r nsu cu insu-si Domnedieu, facndu-i se pr imsca chiaru del Domnedieu vi t i 'a sufletului, si se t raisca cu Dnsulu si pent ru Dnsulu. J u b i r e a facia cu Domnedieu inse t rebue se fia mpreuna t cu iubirea facia cu deaprpele , pent ru-c omenii suntu asia dcndu o impar tas i re a bunet t i i celei nemrg in i te a lui Domnedieu, si por ta in t ipar i tu in sine t ipulu si a semenarea Lu i . Acestu mandatu avemu del Domnedieu, c celu ce iubesce pre Domnedieu, se iubsca si pre fratele seu'2). Dca va dce cineva, c iubescu pre Domnedieu, ra pre fratele seu 'Iu uresce, min-tiunosu este3). Legiui tor iu lu domnedieescu a numi tu preceptulu aces t ' a alu iubirei nou, nu c si cndu nici o a l ta lege si chiaru si n a t u r ' a ins 'a-s i nu a r ' fi demnda tu si mai ina in te s se iubsca deaprpele ; ci fhndu-c modulu aces t ' a alu iubirei prescrisu de Chris tosu e r cu totulu nou si ne mai aud tu in t re omeni . Pen t ru -c Isusu Chris tosu iubirea aceea-si a dobnd i t ' o invet iacei loru si urmasi loru sei, eu carea e iubitu Dnsulu de Ta ta lu , si eu carea iubesce Elu insu-si p re omeni , c toti se p ta fi in Dnsulu o inima sngura si unu snguru eugetu, p recum si Dnsulu eu Ta ta lu din fire u n ' a sun tu . E s t e cunoscuii t o tu ro ru ctu de adncu n rdc ina ta e r la inceputu in inimile crest ini loru v i r tu tea preceptului acestuia , si c te si ce frupte de bunavoin t ia imprumuta t a , de bunain t ie legere , de pie ta te , de r bda re si de t a r i a a adusu lumei. Pen t ru -ce nu se imitza acum esemplele s t ramos loru ? Ins 'a-si condi t iunea tmpur i loru ne este unu indemnu forte poternicu spre iubire . In mesu r ' a aceea , in carea cresce u r ' a celoru frdelege in c o n t r a lui Isusu Chris tosu, t rebue s se in ta rsca si cretinii in p ie ta te si s se insufletisca pr in iubire , carea este ma ic ' a fapteloru celoru mar i . ncete da ra neint iele-geri le , dca esista ; amut isca certele acele cari im-prasc ia poteri le lupta tor i loru , si car i nu folosescu nimicu religiunei, si toti uni i in cugete pr in credint ia , si in smtr i pr in iubire , se viet iuisca, precum se si cuvine, in iubirea lui Domnedieu si a omenimei.

Aflamu de bine a adinoni aici mai alesu pre pr in i i de familia, s se nesuisca a oc rmui dupa

') Colos. III, 14. 2 ) I Jo. IV, 21. 3 ) I Jo. IV, 20.

normele aceste famili 'a, si a cresce bine din e t a t ea cea mai frageda pre prunci i Ioni. Fami l i ' a este leagnulu societti i civile, si in mare pa r t e la v a t r ' a

i par in t isca se pregatesel i dest inele Sta te lo. P r i n 1 u r m a r e aceia, cari voiescu se smulg Sta te le din

; braciele cret inismului , le a t aca chiaru in radec ina ,

1 corumpndu p re tote cile famili 'a. Dela t icalosi 'a

acs t ' a nu-i re t ine si nu-i impiedeca nici cugetulu ' nedrept i i enorme ce o comitu in con t r ' a pa r in t i lo ru , ; car i dela n a t u r a au pr imitu dreptulu de-a cresce pre ! aceia, c ro r ' a le-au da tu vit i 'a ; unu dreptu aces t ' a ,

ca re e impreuna tu cu de to r in t i ' a de-a indrep t ins t ruc iunea si crescerea prunci loru la scopulu acel 'a ,

; pen t ru care au pr imi tu din bunavo in t i ' a lui Domnedieu darulu de prunci . Asia d a r a de tor in t i ' a par intiloru este s se nesuisca si s se silsca a resp inge

| in respectulu aces t ' a ori ce a t en t a tu , si se-si apere ! cu ori ce pre t iu , precum e si justu, dreptulu de-a } cresce crest inesce prunc i i , depar tndu- i mai cu sma I dela scolile acele, in cari se afla espusi pericolului i de-a sorbi veninulu impiet i i . Cndu e vorba de 1 crescerea buna a junimei , nici o gr igia si nici o ! ostenla nu e destulu de mare . In p r iv in t i ' a a c s t ' a

mer i ta admi r a r ea to tu ro ru catolicii na t iuni loru ace lor 'a , ; cari cu spese enorme si cu o s ta to rn ic ia inca si mai

m a r e au deschisu scoli pen t ru crescerea prunci loru . l Esemplu lu aces t ' a sa lu ta r iu t rebue se fia imi ta tu I p re to t indenea , unde o poftescu ju r s t r i l e ; se-si insemne j inse bine to tu insulu c spre a deda la v r tu t i ini-! mile prunci loru , in loculu celu d ' n t iu si mai p re |i susu de to te e de lipsa crescerea familiara. Dca I j un imea va afla la v a t r ' a par in t isca o vitia mora la , I si asia dcundu o scla prac t ica a v r tu t loru cres-

i t inesci , in m a r e par te va fi a s igura ta m n t u i r e a ; socie t t i i .

Ni se pare c amu at insu deja lucruri le cele ,j mai nsemnate , cari t r ebue se le implinsca seau se lj le incungiure catolicii in tmpur i le nos t re . Acunl |! vine rndulu la Voi , Venerabi l i loru F r a t i , se ve in-! gr ig i t i , c vcea Nos t r a se resune pre to t indenea , si .;! c toti se intielga ctu este de lipsa, s se p u n a I in pracsa lucruri le acele, despre car i amu vorbiii in |i Ep is to l ' a acs t ' a . mpl in i rea detorint ie loru desfasiurate ! nu pot se fia grea si nep lcu ta nimenui , de-re-ce il jugulu lui Isusu Chris tosu e placutu si sa rc in ' a Lu i ii usira. Si decumva vreunu lucru s ' a r ' pare anevoia i! de implini tu , Voi cu auc to r i t a t ea si cu esemplulu ij vostru veti p remerge , c totu insulu s se lupte cu rj cea mai mare t r i a sufletsca, si se desfasiore in ij faci 'a to tu ro ru greuta t loru o s ta torn ic ia nenvinsa . 1 Spunet i - le , precum V ' a m u spus 'o si Noi adeseori , c !| se afla pericl i ta te bunur i le cele mai sublime si mai ij scumpe ale omenimei, pen t ru ape ra r ea c r o r ' a n ' a r ' l! t r ebu i s se crut ie nici o ostenla ; si c pen t ru

suferinde s 'a repusu o resp la ta forte mare , cores-pundietre unei vieti crest inesci . De a l ta p a r t e cine nu se lupta pen t ru Chris tosu, se lupta in con t r ' a L u i - si E lu insu-si a dechiara tu c se va laped naintea Ta t lu i seu din cer iur i de aceia, car i nu-lu voru fi mar tu r i s i tu na in tea meniloru pre pamn tu .

Ce ne privesce p re Noi si pre voi tot i , de siguru nu vomu las se lipssca pana la capetulu vieii auc tor i t a tea , sfatulu si luc ra rea nos t ra in l u p t ' a acs t ' a . Si nu sufere nici o indoila, c pana la nvingerea depl ina ajutoriulu specialu alu lui Domne-dieu uu va lipsi, nici dela t u r m a nici dela pas tor i .

n t r i i de spe ran t i ' a acs t ' a , c o preves t i l e a darur i loru ceresci si c unu pemnu alu bunavoint ie i Nos t re , ve dmu din adnculu inimei in Domnulu , Vue Venerabi l i loru F r a t i , p recum si in t regu Clerului si poporului vos t ru b inecuvn ta rea apostol ica .

Da tu in R o m ' a la S. P e t r a in 10 J a n u a r i u 1890, in anulu alu doisprediecelea alu Pontif icatului nos t ru .

L e o n u XIII Papa. Tradusa de Dr. Basiliu Hossu.

Jurnalistica Mai muli corespondint i si aici ai foiei nos t re

ceru, se ne octrpirnu cu i m p o r t a n t ' a cest iune a j u r -nalisticei, din punc tu de vedere besericescu, si se iudemumu pre cei competen i a medi ta ctu-si de ctu asupr'a influintiei, ce o depr inde ju rna l i s t i c ' a cu privire la viti'a us t r a religiosa, polit ica si soc ia le ; pentru c se p a r e , c omenii notr i au ui ta tu cu totulu de ce ne l ipsimu noi . Bine, scrie unulu din corespondint i i no t r i , c in sinulu besericei greco-catol ice apru in p re sen te 3. foi besericesci pe r iod ice : preotulu romanu in Gher l ' a , rev is t ' a catolica in B a i ' a m a r e si foi'a besericesca si scolast ica in B l a s i u ; inse cine nu scie, c aceste foi, ce si asia a p r u totu numai dupa 15. dle-se cupr indu cu in t rebar i teologice, cu predici si cu lucrur i ce interesza numai pre preo i . U n d e r emanu acum al te cestiuni de impor tan t i a v i t a l e? unde remne poporulu credinciosu, care in to t a d iu 'a a re lipsa de ins t ru i re si n d r e p t a r e ? Cum este ape ra tu acel 'a de periclulu i r rel igiosi ta tei ce in t o t a d iu 'a lu aducu a s u p r ' a lui ju rna le l e cele neboteza te p recum si acelea j u r n a l e indiferente, car i numai cu numele suntu cre t ine?

Pen t ru aceea ni se p ru ndrep t i t e plngeri le corespondint i loru no t r i , c as tadi nu suntu de ajunsu, pen t ru caus 'a ns t r a , foile besericesci de cupr insu teologicu, c as tad i e de lipsa c pre lenga foile besericesci ori in loculu ace lor ' a se se r idice j u r n a l e politice besericesci cu misiunea s n t a : de a p ropune poporului credinciosu in to ta d iu ' a pr incipele religiunei cre t ine cele a t t u de necesar ie pen t ru v i t i ' a publica

si f ami l i a ra : de a se lup t pen t ru ins t i tu t iuni le besericesci, pen t ru c red in t i ' a parent i loru no t r i , p e n t r u adeveru si v i r t u t e : de a p r o p u n e reforme, legi si no rme compatibi le cu d r e p t a t e a : de a cult iva si nobi la poporulu in p r iv in t i ' a in te lectuale , morale si rel igiosa, p recum si de a -lu descept si cu pr ivi re la a l te cause de interesu publicu si p r iva tu .

Unu al tu corespondentu t r a c t n d u despre neces i ta tea unui j u rna lu poli t icu besericescu in p rov inc i ' a nos t r a met ropol i tana , i n t r e altele scrie aces t ea : Cu t a i in tempur i le alegeri loru de deputa i pen t ru p a r l a m e n t u , de oficiali in comita te si in comune , si vedei cum fii cei mai as tu t i ai seclului amagescu in to tu modulu si seducu p re credincioii besericei nos t re se voteze si se lucre in c o n t r ' a intereseloru loru propr ie , in cont ra in tereseloru nos t re besericesci . E u credu, dice corespondintele , c unu ju rna lu politicu beser icescu cu res iedint i ' a in locu acomodatu , a r ' pote face mul tu pen t ru desceptarea poporului si pen t ru in to rce rea lucrur i loru in mai spre bine, cu a t t u mai v i r tosu c in u r m ' a in t roducere i invet iamentului obl igator iu s 'a immult tu si in comune numeru lu ce t i tor i loru . Lua i esemplu dela a l te confesiuni, si vedei c tu sacrifica acele pen t ru ju rna le le loru si c tu spesmu si noi pent ru al te j u r n a l e in l ips 'a aloru nos t re , p e n t r u care in schimbu p r imimu destule lectiuni, impu t r i si de t rager i . D e ce a tep ta i c si acum se ve v ina nout i le , se ve apere cuele cei de acolo si din co lo? Pote le , d rumur i le de feru. firele electr ice t recu as tad i si pre la Blasiu, Oradea mare , Gher l ' a si Lugosiu , in togma c si pre a iu rea . Punc te l e nos t re pr inc ipa le au destule poter i in te lectuale , morale si mate r ia le spre a se smulge oda t din s t a rea nesuferi ta de p a n a aci. Acum tempur i le s 'au schimbatu ; acum i e r a r ch i ' a nu se pote res t r inge numai la pas tora le , numai la foi besericesci periodice, ci spre a p e r a r e a auc tor i t a te i s 'ale, spre ape ra r ea ins t i tu t iuni loru si in terese loru besericesci a re lipsa ne incongiura ta de j u r n a l e quo t id iane , si p recum credemu noi nice nu-i va fi cu greu a s i le inf ient i; cci afara de al te midloce de d i spunere , a re sub conducerea s 'a pre preoi si credincioi , p re cari usioru i - a r po te descept se imbracisieze caus ' a jurnal is t icei p ropr ie . E adevera tu , ca avemu o s n t a de tor in t ia se spriginimu pres ' a , ce se lupta pen t ru derep tu si de rep ta te , p res ' a ce vorbesce cu r e v e r e n d a de religiune, beserica si preoi i e i ; da r ' a a ju ta cu bani i tei j u r n a l e indiferente de cuele credint ie i s i besericei t ' a l e ; j u r n a l e cari fia pr in foisiore or ig inale , fia pr in reproducer i ori in a l tu modu p ropaga pr incipie cont ra r ie re l ig iune i ; j u rna l e cari calumnieza si va tema clerulu cu istorie de scandale scorni te si cu menciuni istorice despre pontifici de o miia de ori refutate , eu unulu nu aflu a fi lucru p ruden tu , ci din con t r a unu actu ne ie r t a tu , de care t rebue se

jo i F o l A 15KSK1UCESCA Si SCOLASTICA. Nr. H.

n e l apedmu ' ' . Asia cugeta corespondentele nost ru in c a u s : a de l a d a , si cine se nu-i dee d rep tu , si se nu recunosca ctu este de s imt ta la noi l ips 'a de j u rna l e politice besericesci!

Jn caus 'a aces t ' a , precum am intielesu, esista si o r ep resen ta t iune tormala subscrisa de unu numeru considerabi lu de protopopi si preoi din dieces 'a Lugosiului , in care aceia dupa ce sedech ia ra nemult iumit i cu form'a si modulu r edac ta t e i p resente a foiei besericesci si scolastice din Blasiu, si dupa ce enunt ia , ca aces t 'a foia nu este acomodat pent ru lmuri rea in t rebar i lo ru publico-besericesci , si c acea nu se pote t iene in curentu cu foile besericesci politice ale a l toru confesiuni, propunu cu to tu adinsulu a se lu mesuri pen t ru infientiarea unui j u rna lu politicu besericescu separa i i de foi'a besericesca, cerendu totu o da ta c si pana a tunc i foi'a besericesca se se separeze de cea scolast ica si se se edee celu put nu oda t pre sep temana . Bine, dat - a t tu real isarea propunere i referi torie la edarea unui j u r n a l u politicii besericescu, c tu si adausulu propuii cu privire la reformarea foiei beserieesci ceru sacriticie mai mar i c pana aci, si acelea de o cam da t a nu se potu a t e p t a dec tu erasi numa i de l ac l e ru ; cci fara asecurarea subvent iunare i din susu, si fara consensulu si asecurarea espresa de abonamin te din par tea de diosu, anevoia credemu, c se va afla cineva, care se se espuna la o in-t r ep r inde re impreuna ta cu a t t ea spese, fatigie si per icule . P e n t r u aceea aflmu consultu a recomanda propuner i le de mai susu, a ten t iune i venera tu lu i cleru provinciali i , cu rogare c p reaonora t i i por ta tor i ai oficieloru protopopesci . in conferintiele pas tora le se iee la desbatere acele p ropuner i si se binevoiesca a notifica redac t iune i vederile avende.

Despre coiieelebrarea in s. liturgia/ De Dr. Victorii Szmigelski .

(Continuare din Nr. 12.) In cest iunea de fatia nu voiu se me provocu la

prea multe documinte , ci me voiu res t r inge dupa po t in t ia la documinte de cele publice. Incred in t iezu inse pre domnulu B o r o s i u , c s ' a insielatu forte, candii a prevediu tu , c prtinitorii concelebrarci, spre justificarea procedurel loru se voru provoc la decretulu pontificale din 30 Martin 1720.

Asia d a r a ina in te de tote prescrie discipl in 'a besericei nos t re , c p re acel 'a-si a l tar iu in ace 'a-si d se se pota aduce o s ingura jer t fa . Lucru lu aces t ' a l 'a i n t a r i tu si Roni 'a . Fica ce scrie Pontificele Benedictti X I V in enciclic 'a Demanda tane" din 2 4 Decembre 1 7 4 3 :

Simili modo nullam innovat ionem fieri debere decrev imus in eo, quod respici t celebrat ionem Sacrosanc i Missae Sacrificii, quod unicum in singulos dies super

quolibet Al tar i offerri, veteruni Sanc to rum Ecclesiae Graecae P a t r u m praecepto , et consuetudine t radi t imi est ; p rop te reaque minime indulgendum censuimus peti t ioni per eundein P a t r i a r c h a m Nobis por rec tae , qua pos tu lavera t , ut ad sat isfaciendum pietati Sace rdo tum, et mult ipl icibus Fidel ium Oblat ionibus, p raedic tum l i t u m a n t i q u i t a t e c o n i m e n d a t u n i i m m u t a l i pe rmi t t e remus et in Ecclesiis L iban i , et Ant i -L iban i plures Missas eodem die super eoduni Al tar i offerendi Sacerdot ibus fieret p o t e s t a s " 1 ) .

Despre acel 'a-si lucru scrie Benedic tu XIV si in encicl ic 'a Al la tae s u n t " din 26 Ju l iu 1 7 5 5 .

Ad illud au tem Al ta re , ad quod Sacerdos Missam celebravit , nequit. alius Sacerdos eodem die i te rum Missae Sacrit icium offerre. E u t h y m i u s Tyr i ac Sidonis Archiepiscopus , et Cyrillus P a t r i a r c h a Ant iochenus Graecorum, in Poiit i t catu Clementis X I . , Benedi r t i XI I I . et Clementis X I I . scisci tat i sunt , an vigentem re l inquere deberent praedic tan i discipl inam ve tan tem, ne secundiim Missae Sacri t icium eadem die, eodem in Al ta r i offeratur. A t illis semper responsuni fuit : nihil esse innovanduni , sed veterem R i tum omnino re t i -n e n d u n i 2 ) ".

Asia da ra in besericele de r i tu grecescu se pot celebra la acel 'a-si a l ta r iu o s ingura l i turgia in ace 'a -s i di. D a r a apoi ce se se in tmple ad sat isfaciendum pietat i Sacerdo tum, et mult ipl ic ibus Fidel ium Obla-t ion ibus?^ Domnulu B o r o s i u respunde la n t r eba rea acs t ' a : Era ce se tiene de impregiurarea ace'a, c la loculu resiedintiei simtu mai multi preoi, carii ar' dori se celebreze, adec c prin aplicarea intentiunei cerute se satisfac detorntiei primite, atunci si in acesta casu mai antaiu ar' trebui cerutu aredicarea mai multoru altaria in ace'a-si beserica. A audi tu pot Domni ' a sa, c pre la Ruteni i uni t i din Gal i t i ' a si din U n g a r i ' a de india npte se afla r id ica te a l t a r i e mai multe in ace 'a-si beserica. Si eu am audi tu despre lucrulu a c e s t ' a ? D a r a concede re R o m ' a si disciplin 'a besericei nost re lucrulu a c e s t ' a ? E c a ce dice enciclic 'a Pontificelui Benedic tu XIV Al la tae s u n t " din 26 Jul iu 1 7 5 5 :

P raec l a rum par i te r est ad rem nost rani id, quod inox subjiciemus. Disc repan t in ter se erudi t i vir i , ext i ter i t ne, j u x t a veterem discipl inam, in Basilicis Flcclesiae Occidental is unum, an p lura Al ta r ia . Veruni si de Templis , a tque Basilicis Or ienta l ibus , et Graecis sermo sit, perspicuum videtur , nonnis i unum a l t a re in ipsis exti t isse, a tque mine e t iam tempor is , p le rumque existere . Cumque in Tempio S. A thanas i i , quod Komae a Graecis obt ine tur , p lura ex ta ren i t a l ta r ia , Leo Allat ius in epistola ad l o a n n e m Mor inum

') Magnum Bullarium Romanum ed. Luxemb. 1752. T. XVI. pag. 168. 2) Encicl. Allatae sunt-> . 37.

scripta de Templis Graecorum recentiorwm num 2 asserere uou dubi tavi t , in praed ic ta Ecclesia nihil Graecae formae reperir i p rae ter Berna, idest Sep imentum, quod A r a m majorem a reliquis Ecclesiae pa r t ibus sece rn i t 1 ) " .

Doresce cum va domnulu B o r o s i u , c si despre besericele nost re se se scria a s i a ? Adevera tu c dice domnulu B o r o s i u mai depar te , c la noi r idicarea mai mul toru a l tar ie in ace 'a-si beserica nu e de lipsa, de re-ce aceloru preoti li remane tempii destulu c se celebreze in dile comune in loculu cele-branteluiseptemanariu, (care nuprea are intentiuni) ; ori se celebreze in alta beserica esistenta, c la metropolia, unde suntu 3 beserice, dara ace'a celebrare se nu se faca la unulu si acel'asiu altariu. Acst 'a se fia da ra t a i a t u r ' a in nodulu Gordiani! : Unu preotu se impedece pre celu alal tu in t ru a celebra s. L i tu rg ia . Dara dca l i turgiele, car i au se le celebreze cei din Blasiu, voru fi mai mul te de t rei p re riesce care din dlele acelea ale anului , in car i dupa d i s c i p l i n a besericei nos t re se pot celebra s. liturgia"? C se se satisfac pietati Sacerdotum, et multiplicibus Fidelium Oblationibus, ca ce serie Pontificele Benedic tu X I V in enciclic 'a D e m a n d a t a m " :

Pe rmi t t imus t ameu , ut alia Al ta r ia in loco Ecclesiae ap to erigi p o s s i n t " 2 )

Spre espl icarea acestei permisiuni servsca enciclic'a Al la tae s u n t " , in care se potu ceti u rmatre le :

Iu commodum autem Sacerdo tum, qui p r iva tum Missae Sacrificium offerre cupiunt , salva semper consuetudine , u t ad u n u m a l t a re u n u m t andummodo Sacrificium in dies siugulos offeratur, Graec i const i tuere coeperunt Paracclesias. Paracc les iae vero nil aliud sunt , quam Ora to r i a quaedam Eccles iae cont igua, in quibus e rec tum ades t Al ta re , ubi Sacerdotes Missam celebrant , quam in Ecclesia celebrare nequeunt , eo quod ad Al ta re in ea ex t ruc tum alius Sacerdos j a m ce lebraver i t " .

D a r a unde nu suntu a ta r i paraclisi i , ori unde ele nu-su de a junsu? c a ce dice encicl ic 'a D e m a n d a t a m " :

Si au tem a l ta r ium numerus Celebrant iuni , et Offerentium mult i tudini non respondeat , liceat pluribus Sacerdot ibus , ubi hujusmodi consuetudo viget, super eodem Al tar i unacuni Episcopo, vel alio Sacerdote Sacrificium peragente , concelebrare ; i ta tamen, u t sacris vest ibus more Celebrant ium indut i , unusquisque totani L i tu rg i am in tegre reci te t , et verba Consecra t ionis proferat , per inde ac si Sacrosanc tum Sacrificium sin-gulatini c o n t c e r e n t 3 ) " .

') Altariele acelea chiaru de ace'a s'au si delaturatu din beseric'a din Rom'a a s. Atanasiu la mandatulu Pontificelui Gregoriu XVI.

L. c. 3) L. c. . 39. ') L. c. . 9.

Si ce e mai multu , R o m ' a nu numai concede, ci chiarii ap rba si demanda concelebrarea acs t ' a ca unu lucru, care nu s'a in t rodusu de ieri a la l ta ie r i , ci a esistati! si s'a deprinii in beser ic 'a in t rga din tnipuri le cele mai vechi. Asia cetimu in encicl ic 'a Al la tae s u n t " :

Denique , communis ohm fuit Occidental i aeque, a c Oriental i Ecclesiae Ri tus , u t Presbyte r i una cum Episcopo Missae Sacrificium offerrent. - Concelebrandi '

!i Ri tus nunc ternporis in Occidental i Ecclesia obsolevit , j p rae te rquam in O r d i n a t o n e Sacerdo tum, quam pe rag i t

Ep i scopus , et in Consecra t ione Episcoporum, quae a b Episcopo cum duobus aliis Episcopis ass is tent ibus

j pert ci tur. Sed in Oriental i Ecclesia viguit , v igetque adhuc frequentior usus concelebrat ionis P r e s b y t e r o r u m cum Episcopo, au t cum alio Sacerdote , qui pr imi

! Celebrant i s pe rsonam sust inet , isque usus refer tur a d Const i tu t iones , quae Apostol icae n u n c u p a n t u r lib. 8, et ad Canonem octavum, ex iis, qui Apostolici d icun tur .

| i P o r r o ubicumque ea consuetudo inter Graecos , et ;! Or ienta les viget, non modo app roba tu r , sed e t iam

c u s t o d i a p r a e c i p i t u r 4 ) " .

In t rebu acum pre domnulu B o r o s i u , dca i cuvintele Domniei sale : Dara apoi indultulu acelu

pontificale sci. se nimerescu cu cuvintele lui Benedic tu X I V : non modo approbatur, sed etiam custodiri praecipitur? E u unulu in cuvintele acestea din u r m a

; nu aflu unu indulti!, ci o lege.

D o m n i ' a sa scrie : Dara apoi indultulu acelu pontificale este impreunatu cu impregiurarea ace'a speciala, candii numerulu altarialoru nu corespunde multimei offerentiloru si celebrantiloru, si dca e in datina o atare concelebrare. Aceste impregiurari

! condiionate inse celu putienu dupa cunosciinti'a j : mea in beseric'a nstra nu esista, nici chiaru pre

la episcopie. Pentru-c la besericele nstre catedrale atari liturgie fundate mai c nu suntu, su numai de totu putiene, offerenti inca nu suntu asia multi, in catu votului acelor'a se nu se pota satisface prin liturgie destinde. Asia esplica domnulu B o r o s i u

i cuvintele lui Benedic tu X I V pietati Sacerdotum, et \ multiplicibus Fidelium Oblationibus. Se pa re c 1 Domni ' a sa a folositu int ru espl icarea acs t ' a p r in -

c ip iulu: Favores sunt restrigendi. Ier te-mi obser-varea acs t ' a , da r a eu espl icarea Domniei sale de mai

i susu vrndu nevrndu t rebue se mi -o formulezu in p r a c s a cam a s i a : Dca cineva, fia din pa roch i ' a vecina fia din altu cont inentu , mi -a r ' t r ami t e comisiunea de a celebra mai multe l i turgi i , a r ' t rebui se-i respundu : F a bine si nu-mi da comisiuni de acestea ; dora a i pot se scii, c po te rea mea de a aplica s. l i tu rg ia

200 N r . 13 .

nu t rece nici pres te margini le parochiei , in care sum apl icau , necum se t rca pres te Oceanulu a t lant icu .

E r a la cuvintele lui Benedictu XIV : ubicumque ea consuetudo inter Graecos, et Orientales viget, voiesce 1

s se nimersca observarea domnului B o r o s i u : Datin'a de concelebrare, la noi nu se pot numi inca, \ c e stabila si ntrit, ori legitima, pentru-c ace'a j ; numai de unu tempu incce ncepe a se observa, ; /ara temeiu sufficientu, si in contr'a disciplinei statorite | a besericei. L a cuvintele ul t ime in contr'a disciplinei \ statorite a besericei, p recum vediuramu, respunde | Benedic tu X I V d cundu, c da t in ' a concelebrrei ! da tza nu numai de mai ina in te de ce s 'a r ' fi in- | t mpla tu desbinarea cea mare resar i tna , ci chiaru '! din vcurile celea de n t iu ale besericei , si mai | ina in te de Inocentiu III se observa si in beser ic 'a |! a p u s n a . ' ) L a cuvintele fura temeiu sufficientu l autezu a observa, c pie ta tea preot loru e destulu i! temeiu nu spre a incepe observarea unei da t ine in i con t r ' a disciplinei s t a to r i t e a besericei, ci spre a j | sustin o da t ina , ca rea o concede, ma o chiaru ,' demanda dicipl in 'a s t a to r i t a a besericei, si spre a nu ]; cerca nlocuirea ei cu innoiri in con t r ' a acestei dis- j i cipline, p recum face domnulu B o r o s i u p ropunendu , ji s se cra concesiune spre a ridica in ace 'a-si be- j i serica mai mul te a l tar ie . Datin'a de concelebrare, \ la noi nu se pot numi inca c e stabila si intarita ? \ Adevera tu c ea nu se observa pre to t indenea in il provinc i ' a nos t ra besericsca, si anume din s impl 'a !; causa , c la concelebrare suntu de lipsa celu put nu doi p reo i , ra parochi i le acelea, in cari se fa doi \ preo i , sun tu frte r a r e p re la noi. D a r a cu tte aces te viget ea consuetudo si pre la noi. Despre j a c s f a s 'a po tu tu convinge si domnulu B o r o s i u ! vedindu pre preoi concelebrndu cu episcopulu loru. Si c nu cun va se faca cine va observarea , c con- i celebrarea acs t ' a nu a r ' fi analoga cu concelebrarea ! j mai mul toru preoti cu altu preotu , voiu se amintescu, i| c fericitulu episcopii J o a n u B o b u a dispusu, c | membri i capitulului in temeia tu de dnsulu se cele- l| breze la olalta in fiesce care luna de dtie ori s n t ' a jj l i turgia cu in tent iunea s t a to r i t a de dnsulu. r a il disposi t iunea, ce se atta adausa ordinei , dupa care au li se se celebreze in ca ted ra l ' a din Blasiu l i turgii le fundate J' de fericitulu metropol i tu Alesandru Sterc 'a -Siu lu t iu , 1

suna astu-fel iu: Dca ditele aceste voru cade in dite \ feriate s'au de septemana, cndu nu va fi, serbatre, si va fi alta Preotu la ronda, atunci celebracele din j celi mai susu nsemnai (si de nu va fi la ronda) va | ave antaiatate la S. Altariu, avendu a face amintire j la esirea cu darurile pentru repausatulu Metropolitu \ Alesandru, r' in ainte de Eogati-ve celi chiamati

) V. Goar Euchologion p. 247.

Domnului"' va dce ecteniele mortloru cu voce nalta* Er' decum-va roru cade dlele susu nsemnate in di de Domineca ori Serbatore, atunci celebrantele va asist pre lenga pontificantele (unulu d in t re membr i i capitulului) avendu a scote prticea la pregtirea Snteloru (Proscomedia) si a face s amintirile mai susu dse, dar' in secreta. Asia da ra nu esista nici o causa de a nu t r i in pr iv in t i ' a aces t 'a o scrupulos i ta te de prisosii. Viget ea consuetudo si pre la noi , si s tabi lesca-o numai si in taresca-o preoi i not r i , cci asia nu numai voru purcede amesura tu prescr ise loru discipl inare ale besericei nos t re , ci fra indoiela voru si corespunde mai bine s ta tului preot iescu, dec tu unii preot i , car i ani n t regi nu celebreza de locu, seu c alti preot i , cari cu consci int ia l ini t i ta seu mai bine dsu amor i t a t recu cu vederea chiaru si dec re tu lu ; Parochii in tote dominecile si serbatorile obligate se se aproprie de altariulu Domnului sacrificndu pentru poporn, ma chiaru si acelu decretu , dup care ei celebrndu s. l i turga si cuminecndu-se au se fie nemn-cati si neleuti. Asia d a r a nu ince tarea concelebrr i loru, ci crescerea pie t i i si a spir i tului adevera tu preotiescu e de lipsa pre la noi , si domnulu B o r o s i u gresiesce deci forte, cndu proc lama pr inc ip iu lu i : Se lumu lucrulu numai asia cum st. Lucrulu nu st chiaru bine.

(Va urm).

Unu actu istoricii besericescu. Ni se cere, c se s p u n e m u : ce feliu de actu

autenticu posiedemu, p r in care se dovedesce c, S i a g u n ' a in anulu 1 8 4 8 a in t rodusu in afacerile in t e rne ale Consistoriului l imb 'a mag ia ra , c l imba oficiosa, f ra de a fi fostu silitu de-a face asia ceva?

R e s p u n s u : Es t e originalulu protocolu despre a t r e i ' a s iedint ia consistoriale, din 20 J a n u a r i e 1 8 4 8 in care s 'au p e r t r a c t a t u 2 0 de obiecte, dela N r . 2 5 pana inclusive 4 4 . Acestu originalu protocolu este subscrisu de Vicar iu lu , de cinci asesori si de Nota r iu lu consistorialu.

Subscr ier i , care suntu aici la noi prea bine cunoscute , ina in tea mai mul toru b rba i de repu ta t iune .

Acestu protocolu se afla aici la Redac t iune si lu- pote vede ori si cine, in t empu de 30 de dile, adec din 1-a Apri l ie , p a n a in 1-a Maiu a. c. in care d i se va res t i tu i p ropr ie ta r iu lu i .

Bedactiunea.

Predica pre S. domineca a pasciloru. tS'fir scohttn, nu este aichl Marcu 16. 6.

Neci o in templare din viet i 'a lui Isusu, nu e a t tu de s t r luc i ta si nsemnata pen t ru noi c in-templarea ce serba tor imu adi , despre care nu numai adi , ci in td te dominecele anului se face amin t i re . Si aces t ' a in templa re , a t a tu de nsemnata pent ru noi

este inviarea lui Isusu din mor i . La aces t ' a in tem-j a r e c la motivulu pr incipalu s'a provocatu

densulu spre a devedi c dela Domnedieu a fostu t ramisu .

Anume candu odinidra unii din c r t u r a r i si farisei au cerutu semne deia densulu, respundiendu ]i-a d su : Neamulu vicleanu si preacurvariu caut semne, si semnu nu se va d lui, ci numai semnnlu lui Jon'a profetulu. C-ci precum a fostu Jon'a in pntecele chitului trei le si trei nopi, asia va fi si Fiulu omenescu in anim'a pamentului trei dle si trei nopi" (Mat . 12 39) . Inviarea lui Isusu din mor i si apostolii o au t ienutu de bas ' a a to ta c re-d in t i ' a loru, ce apostolulu popdreloru in epis tol 'a sa I c t ra Corinteni invedera tu a si espr imatu d c u n d u : De n'a inviatu Christosu, inzadarnica e predicarea nostra, si inzadarnica e si credini'a vostru". (15 13) .

Asia e ! de n ' a inviatu , a tunci Isusu celu nascutu si crescuii in sor tea de diosu nu s 'a p reamar i tu , a tunci viet i 'a nos t ra impreso ra ta de a t t e a necasur i a r ' fi l ipsita de ori ce s p e r a n t i a ; a tunci t i en t ' a a to t a mr i r ea si dor in t i ' a nos t ra a r ' fi numai viet i 'a p a m e n t e s c a ; si c red in t i ' a n i -ar ' fi inzadarn ica . n semn ta t ea inviri i lui Isusu din mor i au recunoscutu ch i a r ' si vrmai i lui, pen t ru acea au mersu la P i la tu si au ceru tu padi tor i la mormentu , pen t ru acea au sigilatu si p e t r ' a m o m e n t u l u i . Deci cea mai insemnata in templare din viet i 'a lui Isusu a fostu inv ia rea lui din m o r i ; aces t ' a e temel i ' a dela carea to te cele alal te fapte ale lui Isusu si- m p r u m u t a po te rea si viet i 'a loru. Se ne bucurmu deci a s t d i si se can t mu serbatoresce cu s a n t ' a bese r i ca : , Christosu a inviatu"!

1. Acest 'a ni-a vesti tu noue angeru lu . 2 . Aces t ' a adeverescu invetiaceii lui. 3 . Aces t ' a dovedescu vrmai i lui. E r a Tu prea dulce Isuse, carele ai dsu c t r a

T o m ' a : fericii cari nu au vediutu si au c r ed iu tu" , f-ne pre noi pr ta i acestei fer ic i r i ! E t a noi nu vedemu, da r ' medilocesce c baremi audndu se cre-demu. In numele celui invia tu din mor i voiu de a vi vorbi adi .

F i t i cu luare a m i n t e ! I.

Cum-c Isusu aieve a inviatu din mor i , adeve-resce int ia ora angeru lu . Angeri i au vest i tu in t ia ora si bucur ' a nasceri i lui Isusu, ivindu-se pas tor i loru si indruniandu-i pre ace i ' a la ieslea din Viflaimulu Judeiei , candu a inviatu e ra to tu anger i i aduser aces t ' a scire imbucura td r i a . In d u 'a cea dint ia a septemanei forte de demanet ia muieri le por ta td r ie de miru au veniii la mormen tu , si dcea in t ra sine p r e ca l e : cine va res to rn noue p e t r ' a de pre usi 'a m o m e n t u l u i " ? D a r ' c tu se m i r a r candu pasndu

mai ap rdpe de mormen tu , vediura p e t r ' a r e s t o r n a t a , ; si i n t r andu in mormentu , in locu de mortulu iubi tu i vediura unu angeru siediendu de-adrep t ' a , carele le

manga i se nu se tema, mai de pa r t e li-spuse c Isusu celu res t igni tu nu este deja aici, s 'a scolatu ,

j si c numai loculu unde l 'au pusu p re elu potu vede , da r ' pre densulu nu.

i D a r ' nu numai angerulu adeveresce inviarea lui ! Isusu din m o r i ! I n t r e acelea umeri credint idse se

afla si M a r i ' a Magda len ' a , carea vediendu pe t r ' a r e s t o r n a t a si iieaflandu t rupulu Domnului Isusu, a a ler-ga tu la P e t r u si la J o a n u si li-a spusu loru cele ce vediuse. Dupa acea a mersu e ra la mormentu si plecandu-se in acel 'a a vediutu doi anger i , inse t rupulu Domnului nu l 'a aflatu. Dupa acea M a r i ' a in torcundu-se , vede s taudu langa dens ' a unu b a r b a t u , si parendu- i -se c este grad inar iu lu , p langundu lu-i n t r e b a : Domne de ai luatu tu pre densulu, spune-mi

i unde l'ai p u s u ? Acestu b a r b a t u e r Isusu, da r ' M a r i ' a | nu-lu cunoscu. Acumu Isusu o agraiesce pre n u m e si M a r i ' a dupa acea voce blnda cu carea i dsese

od in id ra : ier ta-se te pecatele ta le , c-ci ai iubi tu m u l t u " , de locu lu- recunoscu si agra indu- lu cu bucur ia cadii la petidrele lui spre a le cumula ace lea

i cu s ru t r i l e si lacrimele ei.

II . I Isusu dupa colrea sa din mor i , s 'a a r e t a t u

nu numai Mrie i , ci si celoru alal t i invetiacei ai sei, car i asemene au mar tu r i s i tu inviarea lui. S. P e t r u

! Apostolulu d ce : Pre acestu Isusu a scolatu Domnedieu, carui'a toti noi suntemu mrturii. (Fap t . A p .

] 2 . 32 ) . Mr tu r i s i r ea invetiaceiloru despre inviarea lui Isusu e t a r e ponderdsa, c-ci aces t i ' a nu erau us ioru

i credietor i , ma in multe cauri indoi t ios i ; m r t u r is irea loru e ponderdsa si pen t ru acea, c-ci sor tea

I loru in u rmarea aces te i ' a nu fu al ta de catu ba t jocura , despret iu i re , pr igonire , inchisdre si mor te . C u m - c

| invetiaceii lui Isusu nu au fostu usioru c redie tor i , I avemu mai multe dovede din s. sc r ip tura . C-ci

desi Isusu, de mul te ori a t a tu de invedera tu l i -a vorbi tu despre inviarea sa, totui aces t i ' a dupa mdr t ea

! lui, abdcundu de to ta spe ran t i ' a , voiau de a se r e -intorce e ra la ocupatiuii i le loru de maina in te . Candu

I muieri le li-au adusu p r im ' a veste a invirii lui Isusu : nu au crediutu , si ca cu deosebire T o m ' a in ca tu

tempu nu voi de-a crede, ni spune in de ta iu s. sc r ip tura . Desi acum mai muli mar tur i s iau c Isusu a inviatu , densulu remase necredint iosu . Densulu numai asia voia de a crede de va vede in manele lui semnulu cuieloru si va pipai cdst 'a lui s t r puns .

Ce T o m ' a a dor i tu , s 'a implini tu . Densulu a vediutu, si fii silitu se creda si se mar tur i sesca inviarea lui Isusu din mor i . Deci da ra , deca ace t i omeni , car i asia cu greu se poteau convinge, c a r i

2 0 8 F O F A B E S E R I C K S f A S I S C O L A S T I C A . Nr. 13.

pen t ru c red in t i ' a loru nu avur neci unu avantag iu , neci o dest ingere seu resp la ta , ci din con t ra a t a tu de niultu au suferita si p t imi t pen t ru a c e a : deca aceti omeni dci;, cari nu erau usioru credie tor i si nu avur neci unu avan tag iu , in a resp la t ' a predica i i lifi p t imirea indelungata , si totui cu unu sufletu si cu o an ima au vest i ta inviarea lui Isusu, asia densii de sigura au fosta convini despre ade- verulu intemplr i i .

III. Inviarea lui Isusu din mor i o dovedescu in line

ch ia r ' si vrmaii lui. Acest i 'a neci dapa uciderea ! mielului nevinovatu nu erau odichnit i , t rupulu lui si in , mormentu lu intunecosu era obiectulu spaimei pent ru ei. Si- aduser aminte ca Isusu a predisu. ca va se invia din mor i , si desi nu erau ca totulu convini | ca aces t 'a va se se in temple , da r ' si numai la cu- !, getulu aces t ' a t r emurau , si se temeau ca voru se , ' j fia pcli i . P e n t r u acea au mersu densii la P i la tu ) si l 'au r o g a t u : Domne , adusu-ni -amu aminte ca i acelu amagi tor iu a dsu inca fiindu v i u : dapa trei !, dle me voiu scol. Deci demanda se padiesca mor- 1 mentu lu pana a t r e i ' a d, nu cumva venindu in- 1 vetiaceii lui ndp tea se-lu fure pre elu si se dca ,'i poporului ca s 'a scolatu din mor i . Dor in t i ' a l i-s 'a 1 implini tu . Cape la r pad tor i . p re cari i as iediara !. l anga mormentu lu sigi latu, c se-lu padiesca. Si | astu-feliu ei insisi pr in po r t a rea loru ni dedera dovad ' a cea mai ec la tan ta despre inviarea lui Isusu !' din mor i , de 6ra-ce ei insisi facura inposibila furarea ' t rupulu i din mormen tu . Ma vrmai i lui Isusu mai !; ver tosu pr in acea impreg iu ra re dovedir inviarea lui I , Isusu c dedera argint i muli padi tor i loru d icundu- l i : | dceti c invetiaceii lui venindu ndptea l 'au furatu dormindu n o i " . Ce vorba n e r o d a ? Voi at i dormii i 1

i

dice S. Augus t inu si totui at i vediutu ce s 'a i ; in templa tu pana ce voi a-ti dormi ta ? D a r ' prin aces t ' a | veni i in con t rad cere cu voi insisi. Deca aieve a-ti [ i dormi tu , a tunci nemicu a-ti potutu vede, era deca | a-ti vediutu ce s'a in templa tu , a tunci nu a-ti dormi tu . ' O h voi pad tori dormi tor i , si dormitor i p a d t o r i ! \ Ca ta de rea ve- indiepta t i afacerile vostre ! Consiliulu din Jerusal i inu nu vi potea sftui a l tu-ceva mai bine ? ! i De siguru nu ! D a r ' astfeliu si ne vrendu recundsce ! adeverulu in templr i i .

Astu-feliu da ra i. m. cu td ta s igur i ta tea potemu crede , c e dreptu ce a recunoscuta si mr tu r i s i t angeru lu , invetiaceii , ma si vrmai i lui Isusu. c a d e c : celu res t igni tu nu a remasu in mormen tu , ci c invingatoriulu mor i i si a pecatului , cu mr i re s 'a scolatu din mor i .

P e t r a in ta r i t a cu sigilulu divanului , pad tor i i pusi la mormentu nu-lu r e t i enura pre elu, nu po tu ra impedec inviarea lui. Elu a invia tu precum a p r e - !

dsu si a spusu c aces t ' a va se fia cea mai s t r lucita doveda c dela Domnedieu a fostu t ramisu . Asia e ! Elu dela Domnedieu a fostu t ramisu , aces t ' a adeveresce minunea de adi . Pen t ru acea credemu noi intrensulu si dcemu cu S. Pe t ru apos to lu lu : Tu eti Ckristosu. fiul a lui Domnedieu celui viu"! Deca Isusu nu a inviatu , c redin t i ' a nos t ra a r ' fi desier ta , da r ' densulu a inviatu si astu-feliu c red in t i ' a nos t ra e mot iva ta .

Isusu a adusu ndue manga ia re pre pamentu . Densulu a disu c e fiulu Domnedieului celui viu, si c pent ru acea a venitu in lume, c se maii tuiesca pre celu ce er per i tu . Elu a dsu c a re potere de a ier t pecatele si c pent ru acea merge la Ta ta lu seu c se pregatesca loca pent ru invetiaceii sei, c aces t i ' a se fia i n t r a unu locu ca densulu. A h ! ca ta mangaia re in t ru aces t ' a si in t ru to ta in-vet ia t t i r 'a lui ce se referesce la consolarea omenimi i ! Da r ' in t rebu , c tote acestea ne-aru consola p re noi deca Isusu nu a r ' fi invia tu din mori ? Neci de c a t u ! In t rega inve t i a tu r ' a lui Isusu numai asia ne pote consol, deca acea e in t a r i t a si mot iva ta pr in inviarea lui din mor i .

Asia e ! fiindu-c Isusu a inviatu din mor i , noi credemu si spermu in t rensulu . Noi spe rmu i e r t a rea pecateloru. Noi spermu darulu si iubirea lui si fericirea e te rna dupa mor te . Si astu-feliu i. m . ! d iu 'a de adi e se rba to r i ' a credint iei si a sperant ie i . In t ru adeveru serbator i i de adi i se potu aplica cuvintele s c r i p tu r e i : Acest'a e diu'a carea o-a facutu Domnulu se ne bucurmu si se ne desfatwmu intrens'a1", Deci se ne bucurmu si se ne desfatmu in diu 'a de adi si se can tmu in imnur i serbatoresc i cu s, bese r i ca : Christosu a inviatu"! Amin.

Vasiliu Budescu, parochn greco-catolicu.

V a r i e t i . Prea onoratulu Domnu Joanu Lszlo, vice-protopo-

pulu R o s i e i - m o n t a n e , a fostu promovaii de protopopu alu C l u s i u l u i .

Multu onoratulu Domnu Joanu Marculetht, fostu profesorii la gininasiulu din Bl a s iu , tu denumiii de preotu in (jr e b e n i s i u .

Onoratulu Domnu Alexia Viriti, fostulu preotu din N i r a s t e u a fostu strmutat totu c atare in F e n e s i u l u s a s e s c u .

Onoratulu Domnu Aurelia Pascu, clericii absoluii fii chirotonitu in 27 Martie de preotu si dispuii c administratorii parochialu in V a l e .

Erre de tiprii: In Nr. 12 alu foiei besericesci", in tractatulu Instruciune pentru cuele matrimoniale de Dr. I. S. la pag. 187 colunin'a 1 seri'a ultima in locu de cuvintele eu tta comcienti'a", s se cetsca: tuta consci enti'a".

9171890.

Cerculariu ctra intregu clerulu archidiecesann.

Prin acst'a se escrie concursu cu terminulu de 15 Aprilie a. c. st. n. la staiunea docentala din parochi'a greco-catolica a Tulghesiului in protopopiatulu Giurgeului, mpreunat cu urniatriele emoluminte:

1. 250 fl. v. a. in bani gafa , solvindi in rate lunarie decursive din repartitiune pre poporu;

2. 45 fl. v. a. relutu de lemne de focii pentru sine, si pentru sal'a de propunere si c spese pentru curattulu si varuitulu sclei;

3. Folosinti'a gradinei sclei in estensiiine de 1 jugeru 800 orgii clas'a prima, din care a trei 'a parte are se servsca scla de poinaritu.

4. Quartiru liberu in edificiulu sclei de petra cu due chilie padimentate si cu o buctria.

Observmu, ca unu docente, care v sc st la inaltimea chiamarei sale, pote ave prospecte in acst'a staiune docentala si la alte venite accesorie.

Dintre concureni v ave preferintia acel'a, care va posiede cunoscinti'a deplina si a liinbei magiare si a can-triloru besericesci, si va pot dovedi c scie propune si vre-unu ramu alu industriei de casa.

Concurenii la acst'a staiune voru ave se-si provda suplcele loru concursuale cu carte de botezu, cu atestate despre absolvirea cursului pedagogicii in vre-unu instituii preparandialu publicu, despre depunerea esamenului de cualificatiune docentala, si ocupatiunea de pana acum, precum si despre portarea loru morala, si apoi acele suplice se le astrna pana la terminulu prefiptu la oficiulu pro-topopescu gr. cat. alu Giurgeului in Gyergy-Szt-Mikls, de unde se voru face necesariele dispusetiuni pertru can-didarea la aceste staiuni, amesuratu determinatiuniloru Regulamentului scolasticii archidiecesanu de sub Numerulu consistorialii 3261)1876, partea II, capu VI . 7 1 pag. 19.

Blasiu diu siedinti'a cosistoriala tienuta in 8 Martie 1890. binevointe:

Joanu Vancea, Archiepiscopu si Metropolitu de Alb'a-Juli'a.

Nru 1601890.

Cerculariu catra Ven. Cleru Diecesanu. VIII

Pentru postula de docente ia scl'a din Merisioru in Protopopiatulu Jiului, si la staiunea cantoru docentala dela scl'a gr. cat. din S. Cianadu in Protopopiatulu Torontalului se escrie concursu cu terminu pana Ia 15(3 Aprilu 1890.

Emolumentele mpreunate cu aceste posturi suntu urmatriele :

I. L a s c o l ' a d i n M e r i s i o r u :

1. Salariu anuale de 200 fl. v. a. platitu dela comun'a besericsca in rate trei-lunari decursive.

2. Cortelu naturale in edificiulu sclei. 3. 4 orgie cubice de lemne focali gtite si aduse

gratis la cas'a scolara de ctra comun'a besericsca spre incalditulu sclei si a locuintiei docentale.

II. L a s c o l ' a d i n S. C i a n a d u : 1. Salariu anuale de 160 fl. v. a. 2. Stofa cantorala dupa statutele diecesane. 3. Cortelu naturalu, si 4. Incalditulu sclei si alu locuintiei invetiatoresci. Recurenii au s-si sustrna recursele pana la terminulu

defiptu pentru postulu de sub I la oficiulu Protopopescu alu Jiului in Petrosieni, r' pentru postulu de sub II la oficiulu Protopopescu alu Torontalului in S. Nicolau mare, cari recurse au se fia instruite a) cu absolutoriu preparandialu, b) cu testimoniu de cualificatiune docentala si din limb'a magiara, c) cu atestatu despre anii servitiului de pana aci, si d) cu adeverintie despre portarea morala si oficisa. Intre recurintii la postulu de docente-cantoru din S. Cianadu voru fi preferiti cei ce escelza in cntrile besericesci.

Din Siedinti'a Consistoriala tienuta in Lugosiu la 27|15 Feb. 1690. binevoitoriu :

Victoru Mihlyi, Episcopalii Lugosiului.

Convictele din Itali'a. III .

Ilustrulu barbatu, dupa ce si-a facutu studiu in caus'a convicteloru, a cerceta tu unele con viete provinciali mai destinse.

Asia in Neapolu a cercetaii convictulu nationalu numitu Vittorio Emanuele. Rectorulu Ippolito Amicarelli si unu institutore l'au condusu prin institutu, ce jace pre piati'a Dante in strad'a principala Via Rom'a (gi Toledo) si cu esteriorulu seu pomposu inca din deprtare atrage ateniunea. Acesfa inca, c i si mai tote celealalte convicte naionali, inainte de 1807 a fostu a Iesuitiloru. Cu esteriorulu monumentalii a edificiului sta in armonia si interiorulu acelui'a. Apartamentele rectorului si a celoralalti oficiali mai de frunte precum si salele de invetiamntu se deschidu spre ambitulu cebi spatiosu si f'rumosu. Cei 158 de elevi sunt impartiti in 7 trupe. Fiacare studentu are msa separata, cari suntu asiediate in sru un'a dupa a l fa Ms'a institutorelui sta in fruntea irului pre unu locu mai inaltiatu asia, ctu cu una privire pot privi in facia deodat intrga trup'a. Mesele eleviloru sunt tienute curatu si in ordine. Numerulu dormitreloru corespunde minierului trupeloru. Paturile de fieru suntu provediute cu baldachinu si sunt asiediate unulu cu capulu in celalaltu in due iruri asia, ctu intre celea due sruri e lsata o cale larga. In fiacare dormitoriu patulli institutorelui e asie-diatu intr'unu locu mai inaltiatu asia, ctu usioru pot vede intregu dormitoriulu. In dormitoriu fiacare elevu are scrinu de npte separatu pentru vestmintele de iesitu, si unu scaunu. Lng fiecare dormitoriu se afla unu castenu

27

Partea scolastica.

de spalatu, cu 56 locuri de spalatu, si stergariulu lia-carui elevu este numerizatu si acatiatu in cuieriu. Fiacare trupa are unu servitoriu separatu, carele curia paturile si vestmintele si carele e de f'acia, cndu se imbraca elevii trupei si le ajuta la imbracatu. In parteru se afla unu refectoriu spatiosu si frumoii, cu siepte mese aternute curatu, corespundiendu celoru siepte trupe. Loculu din fruntea mesei este a institutorelui, carele mnnca dimpreun cu elevii. Pentru fiacare elevu erau puse cte trei decilitre de vinu forte bur.u. Mes'a era ornat cu deerte (pomarantie, mere, scorusie de Japoni'a, smochine usucate). Din ambitulu principalu alu parterului e intrarea in sal'a de primire, carea este unu salonu mare elegantu mobilatu si care pre timpulu carnevalului ser-vesce tinerimei c sala de baiu, Mobilatur'a cea eleganta a sal^i o intregescu oglindi mari, candelabre si forte-piano. Din sa l a de primire se deschidu usi mari de sticla spre curtea cea mare, carea ar ' fi de ajunsu si pentru eser-citiele unui batalionu. Fiendu-c curtea preste vera ser-vesce convictului si c locu de gimnastica, e provediuta cu aparate de gimnastica, cari ce e drepii erau multe, dar 1 nu chiar' corespundietdrie pretensiuniloru moderne si torte necorespundietoriu vapsite in albu. Acest'a coldre orbitdre si prelnga lumina sdrelui de pre atunci (er in 17 Aprilie) influinti asupr'a ochiloru in modu vatematoriu; cu ctu mai vatematdria pote se fia acea in Juniu si Juliu, usioru se pote imagina. Curtea, lundu-se afara teritoriulu aparateloru de gimnastica, care e preseratu eu nisipu finu, este pardosit. Cealalt parte a curtei patrunghiulara o ocupa sal'a de gimnastica pentru ierna, ce se deschide spre curte cu usie de sticla mari. E padimentata cu scnduri, dar' matratie seau saci de paie nu se afla. In etagiulu I. sunt doue localiti de inchisdre seau precum se numescu acolo camera di riflessione", cari sunt destulu de lumindse si de curate, provediute cu usie de fieru, in cari e tiata una apertura in forma de terestra pentru a pote observa prin ea pre meditantele. Intrega mobiliatnr'a camerei st din unu scaunu. Chili'a morbosiloru si cea de scldaii erau cam disordinate; pre paturile acoperite cu ciarsiafuri de pnza cerata jaceau legatdre de rane si rufe murdrie. Gradin'a institutului, carea pentru elevi este unu locu de distragere placutu, erau plantate cu pomi de pomarantie, pre atunci incarcati cu flori mirositdre si cu fructe, cu scorui de Japonia, cu smochini si cu alti arbori si arbuste meridionali, si tote plantele erau provediute cu etiquette ce aretau numele loru. Venitul u convictului din proprietile lui imobile se urca la 30,941 de l i re ; din solvirile ordinarie 11,784 l i re ; accidentiele anuali dela guvernu 55,868 lire. In instituii preste anu capeta provedere 25 de elevi, cari solvescu numai de jumetate , si jurisdictiunea orasiului are patru fundatiuni.

In Neapolu este si unu institutu de crescere privatu cu numele Galileo Galilei, care se afla sub numerulu 810 in Strada sapienza si dispune de scole normali, medie si

de specialitate in insusi institutulu. In convictu sunt 58 de elevi ; institutulu e arangiatu dup modulu convicteloru de sttu si a celoru naionali. Convictorii porta uniforma si semne din cari se potu cunsce. Societatea de lectura a convictoriloru desvlta una laboriositate demna de ateniune.

In orasiulu Maddaloni din provincia Caserta este | unu convictu nationalu cu numele Giordano Bruno, pre j care Charle, consileriulu de seciune si referine l'a reco-I mendatu in deosebit'a ateniune a ministeriului ; insusi

orasiulu face una impresiune forte plcuta; se ntinde la plele unui dealu micu printre gradini si bercuri de portocale, edificiulu convictului indata -lu tradza, c odat a fostu a Jesuitiloru. Ambitulu boltitu e acoperiii de desemne vechi si frumse. Aici rectorulu institutului er Carlo Spadei, carele tienea una ordine militarsca si una disciplina esemplara. Institutorii in alele de invetiatu, inspectorulu preste vestminte in sal'a sa, cei patru buctari in culina si intrga servitorimea sttea la loculu seu, pentru c se pota face cunoscutu institutulu in tta di-

1 rectiunea. In convictu sunt 160 de elevi impartiti in 8 i trupe (camerata), cari sunt numite cu nume de poeti, asia

Camerata Manzoni, Cam. Massimo d'Azeglio, Cam. Dante Alighieri, Cam. Leopardi, Cam. Petrarca, Cam. Ugo Foscolo, Cam. Parini, Cam Silvio Pellico. Salele de lucrare ale eleviloru se deschidu spre ambitele celea frumse, spatise, luminse, deasupr'a usieloru e scrisu numele camerate!

I (trupei). Fiacare elevu -si are ms'a sa de lucrare separata. : Ocupatiunile scolastice ale eleviloru sunt intr'unu castenu \ separatu, grupate dupa obiecte, asia ctu tte ocupatiunile i fiendu de ndemna, superioritatea institutului acelea ori

cndu le pot privi si le pot controla. Dormitrele sunt in ordine si curate. Fiace elevu are la capulu patului unu scriniu mare cu fice. In fioculu superiora se afla peria, tragetoru de papuci, pieptene, in due fice sunt albeturi si superindumente de iesitu, in fioculu inferioru sunt obiele.

\ Lng dormitre se alia castene de spalatu, cu apaductu, din care cu unu cepu de arama galbina lasa ap'a in scoic'a

I de spalatu. In chili'a de vesminte se prta diuariu, re-| gistru despre vestmintele fiacarui elevu. Fiacare elevu are I unu saculetiu insemnatu cu numerulu matriculei, in carele i se punu albeturile pentru schimbare, si se acatia de patu.

Schimburile desbracate se punu totu in acelu saculetiu si i in alta di sunt duse in chili'a de vestminte si apoi spalate, i Refectoriulu e spatiosu si provediutu cu ventilatre, in

culina tte strahicescu de curatienia. Aici inca este curte I frumsa, in carea aparatele de gimnastica suntu vapsite i vinete si galbine. Nu se pot pricepe pentru ce vapsescu

in I ta l ia aparatele de gimnastica cu atari colori strigatre, in locu de ale unge cu catrami subtiatu, prin ce acelea ar ' deveni mai duratre si lumin'a srelui inca n'ar' fi asia de vatematria.

Ordinea de di variza dupa anutimpu, dupa scla si dupa ferii. Vr'a servitorii se scla la 4 re, convictorii la Va 5 re, la 5 rogatinne, invetiare, la 3 / 4 6 dejunu, la

N r . 1 3 . FOI'A BESEItICESCA SI SCOLASTICA. 211

7 scola, la 10 dejunu mai grosu, la 11 artele frumse dela 2 V 2 4 pausare, la 1 , 2 ?> spalare si invetiare, la 1

2 7 prndiu, la l l t 8 imbracare si preambiare, la 3 / 4 8 reintrcere dela preambiare, la '

2 10 rogatiune si culcare. In ordinea de ierna scularea se intmpla mai trdiu cu o jumetate de ra, culcarea mai de timpuriu cu una jumetate de ra. Tinipulu ordinei reloru se nsemna prin bucinare. Elevii in uniforma, cu tienuta militarsca si curati, fcu una impresiune forte buna. Convictulu din Maddaloni ne convinge despre acea, c pot fi ordine, strictetia si disciplina militarsca si in institutele de educatiune civili, nu trebue la acea pusca cu panganetu si sabia cu ciucuri. Imobilele convictului din Maddaloni aducu unu venitu de 19,299 lire, din taxele de suscepere incurgu 4727 lire, subventiunea anuala dela sttu face 38,508 lire. Guvernulu are 10 locuri fundationali. Rectorulu institutului nu spe-sza mai multu de una lira pentru intrga provederea dilnica a unui elevu si elevii sunt deplinu indestuliti cu provederea.

In R o m a a cercetatu unu convictu preotiescu numitu Ospizio di s. Maria in Aquiro, care se afla in locuind a preotisca ce se afla pre piati'a Capranica. Convictulu e f'undationalu si 150 elevi cu toii traiescu din fundatiuni. In alele de invetiare mesele eleviloru suntu asiediate in iruri unele dupa altele. Lng alele de invetiare sunt dormitrele, cari servescu pentru elevi si c sale de jocare. Paturile sunt de fieru si de jumetate se potu contrage. Fiacare elevu insusi -si aterne patulu si-si euratia vestmintele. In sal'a de dormitu, scaunele au cte unu fiocu, in care tienu periele si vixulu. Lng sal'a de gimnastica, ce se afla in etagiulu alu II . se afla si capel'a institutului. Elevii porta uniforma din postavu suru. Arangiarea convictului e modesta, ordinea si curatieni'a pot d ansa la forte multe esceptionari.

Convictulu nationalu din Genu'a numitu Cristoforo Columbo, este unulu din celea mai destinse si mai plcute. In convictulu acest'a se afla 124 de convictori, sale de invetiamentu 7, cari se deschidu spre unu ambitu comunu. In alele amentite fiacare elevu -si are ms'a sa separata si isolata de altele. In dormitre paturile celea elegante sunt puse in siru, unulu in capulu altui'a si sunt prove-diute cu matratie de drotu. Lng patulu fiacarui elevu se afla unu scrinu mai micu si altulu mai mare lng par ie te ; acest'a pentru vestminte, r' celalaltu pentru toi-letta si alte trebuintie. Institutulu avendu vini'a propria, insusi produce vinulu, ce se produce acas si-lu manipu-lza in calitate buna. Aici provederea cuotidiana a unui elevu costza o lira si 30 centisimi (65 cr.) Elevii institutului preste f'eriele de vra fcu escursiuni in regiunile mai deprtate ale Italiei, sub conducerea rectorului si a institutoriloru. Calile ferate din Itali'a totudeaun'a dau societatiloru din convicte, cari facu escursiune, unu favoru de 50 /0 ; una atare societate sta celu pucinu din 20 persne, seau pentru attea are se ie bilete. Rectorulu convictului din Genu'a din cndu in cndu arangiza in

convictu solemniti patriotice-politice spre a nutri in tinerime spiritulu patrioticu. Si celea ddue pietrii monumentali ce se potu vede pre parietii institutului marturisescu despre atari solemniti. U n a au redicat'o cu mare solemnitate intru amentirea eroiloru italiani cadiuti la Saati si Dogali in 25 si 26 Januariu 1887, cealalt una tabla monumentala frumdsa eterniseza serbarea patriotica aran-

j giata cu ocasiunea aniversarei X a mortei lui Victorii '! Emanuelu. Crile memoriali edate despre acestea solemniti : contienu vorbiri si poeme de mare coloritu nationalu-j. politicii. ;i Ce se tiene de convictulu nationalu din Turinu numitu

Convitto nazionale Umberto I. este celu de ntiu convictu nationalu alu Italiei attu in privinti'a numerului eleviloru, ctu si a arangiamentului si a conducerei. Carlo Alberto l a fundatu la anulu 1848 dimpreun cu convictele din Genu'a, Ciamberi, Novar , Niza si Vogher'a. Fiecare

! instituii fu asiediatu in edifieiele, cari formau proprietatea : jesuitiloru. Celu din Turinu s'a deschiii inca in anulu

acel'a si s'a arangiatu pre sem'a lui conventulu monumentalii cu numele Carmine, care carmelitii l'au fostn edificaii la anulu 171929. Sal'a de primire e arangiata

!' cu mare splendore domnesca; unu pariete -lu orneza statua [ de bronzu a regelui Umberto, sub acea se afla o tabla de

marmora, carea eterniseza visit'a fcuta in convictu de regele iubitu la anulu 1877 si in memor ia cruia au numitu

j convictulu dela numele lui in 1879. Dupa enararea rec-'] torului convictului, a betranului Josifu Parat o, institutulu

pre la anulu 1850 a capetatu organisatiune militaresca, amesuratu intentiuniloru fundatoriului si aplicariloru tine-rimei din Piemontu. Prelnga esercitiele militari puneau mare grigia pre formarea si nobil itarea mentei si animei. Esercitau tinerimea in elocintia, in jocuri teatrali, in cantu si in musica, Representatiunile teatrali ale eleviloru din institutu in scurtu timpii au devenitu plcute si popo-

\ rali in Turinu. Tinerimea petrecea feriele de vera in castelulu Montaldo, ce formeza proprietatea casei. Rectorulu

! de acum a luatu conducerea convictului la anulu 1865 si

a introdusu in instituii atari dispusetiuni, cari i-au facutu popularitate si reputatiune buna. Spre a premia pre ti-

; nerii cu portare buna a introdusu eseursiunile celea mari de ver'a in Itali 'a si in statele vecine. Convictulu, de atunci in totu anulu s'a indatinatu a arangi atari escursiuni, care procedura apoi au urmat'o si celealalte convicte. Er ' guvernulu moralminte si materialminte spriginesce atari escursiuni c pre nesce institutiuni salutarie si pentru ele prevede in budgetu subventiuni nsemnate. Elevii din acestu convictu la anulu 1879 au obtienutu dreptulu de a porta unif'orm'a fostei garde naionali din Piemontu si sabia. Astufelu acest'a e uniculu convictu nationalu, care are organisatiune militaresca si prelnga acea totui sta sub conducere civila. Rectorulu a cumperatu pre sem'a institutului cu s u m a de 100,000 lire crutiate in institutu, abati 'a Noveles'a cea istorica, carea se afla lng Sus'a la

27*

212 Nr. 13.

plele Mont-Cenis, la una inaltime de 900 metri preste nivelulu marei ; unde convictorii acum se indatinza a petrece vr'a. Convictulu are 180 de elevi, impartiti in 8 trupe. Intre convictele naionali acest'a este celu mai impoporatu.

Intre convictele naionali, ce au organisatiune militarsca si sunt sub comanda militarsca, este renumitu convictulu din Milano cu numele Longone. Convictulu are o curte spatisa, frumsa, unde elevii facu esercitiele mili-taresci, de due ori pre septemna. Acestu edificiu inca a fostu a jesuitiloru. Dar 1 lundu-se dela ei, dela 1848 incce pana la 1855 a fostu in elu convictu, r in anulu din urma s a militarizaii impreuna cu celu din Salerno. In institutu sunt 160 elevi, cari sunt impartiti in 3 compagne. Familiele celea mai bune cauta cu predilectiune acestu convictu. In dormitre sub fiecare patu se afla cte una lada pentru schimburi, la capuhi patului unu scrinu pentru vestminte, provediutu cu fice, deasupr'a lui vitielulu. In ambitu suntu asiediate armele eleviloru. In dormitre nu dormu si inspectorii, ci vigili'a ambla tota nptea prin institutu, carea mai de multe ori cauta si dormitrele, cu care ocasiune comandantele vigiliei in-smna timpulu de intrare, pre unu orologiu ce are organisatiune medianica deosebita; si acst'a o face cu chei'a dela usi 'a dormitreloru. In refectoru inca este una ordine mai pedanta, dectu in institutele civili. Ambitulu celu spatiosu si frumosu -lu decorza fotografele de oleiu a celoru mai destinsi elevi din convictu; incependu dela fundarea institutului pana la anulu din urma din totu anulu cte una fotografia a unui elevu. In partera langa cancelaria a fostu capel'a convictului odinira civilu, carea e straformata in sal'a de primire si de conversare. Usi'a e ornata cu atlasu rositi, si padimentulu e obdusu cu tapete fine de Persi'a. Elevii institutului cercetza gimnasiulu si liceulu Parini, ce este in legatura cu convictulu.

Afara de convictulu din Milano, pana aici au mili-tarisatu convictele naionali din orasiele Salorna, Siena, Aquila si Macerata. E prospectu inse, c de aici in colo in totu anulu voru preda ministeriului de resbelu cte unulu, carele altcum nu bucurosu primesce greutatea. Or-ganisatiunea militarsca -si are amicii sei, dar' elementulu civilu, cu deosebire lumea profesorala nu se pote impretin cu ide'a. Directorii si profesorii scleloru medie facu multe esceptiuni si plngeri, la vedere fundate, in contr'a sistemului militarescii. De alta parte si militarii insisi marturisescu, c de multe ori au conflicte agere si neplcute cu scl'a si cu elementulu civilu, carele nu voiesce a se acomoda la dispusetunile lora.

In genere Itali 'a ntr 'att 'a a progresatu cu institu-tiunea de convicte, inctu potu inveti dela ea si alte state. Acst'a parte a invetiamentului seu absolute sta pre trpt'a cea mai inalta. Se si ocupa cu iubire si cu grigia cercurile de invetiamentu spre a desvolt acst 'a

institutiune, numai ctu e dorerosu, c si in acest'a c si in alti rami ai invetiamentului, li place a esperiment multu si schimbrile vinu dese un'a dupa alfa. In colea institutiunea convicteloru din Itali 'a contiene multe lucruri

:

instructive si demne de imitatu. (Din Orszgos Kozep-iskolai Tanregyesiileti Kozlony").

Aerulu. (Prelegere practica din tisica).

(Urinare din Nr. 12j. Dar' potemu noi vede aerulu? Aerulu nu-lu potemu

vede. Asia dar ' ce felin de corpu e aerulu? Aerulu e corpu nevediutu (invisibilu). Ast'a inca e o insusire a aerului. Care e deci a dou'a insusire a aerului? C e invisibilu. Are aerulu coldre? (Aerulu rosiu, a lbu, negru etc. e?). Aerulu nu are coldre. Aci am o bucata de sticla verde, uitati-ve prin ea cum vedei tdte obiectele? (se uita mai muli copii). Le vedeniu verdi. Aci am alta sticla galbina. Prin ast 'a cum vedei tdte obiectele? Le vedemu galbine. Si deca ar ' fi sticl'a roia cum leati vede? Le-amu vede roii. Deca priviniu obiectele fura sticla cum le vedemu? Le vedemu in coldrea lom. De unde urmeza ast 'a (are aerulu coldre?). Ast'a urmeza de acolo, c aerulu n'are coldre. Deca aerulu ar ' ave coldre tdte obiectele leamu vede in coldrea lui. Cum am vede noi tdte obiectele deca ar ' ave aerulu coldre? Le-amu vede in coldrea lui. Deca aerulu ar ' fi verde cum amu vede tote obiectele? Le-amu vede verdi. Aerulu chiar' pentru ace'a e invisibilu tiendu-c nu are coldre.

Deca st omulu lng feresta, se fia ace'a ctu de bine inchisa totu -si semtiesce, c -lu lovesce ceva rece. Asemenea deca -si tiene omulu mn'a la gaur 'a chiei din zaru, inca semtiesce c-lu lovesce preste mna cev'a rece. Este aerulu. Aerulu este unu corpu forte tinu, asia de finu in ctu strbate prin cea mai mica crepatura. Strbate prin porii pielei in corpu, prin pori strbate in plante, strbate in pamentu, in apa. Ce dicemu noi despre ae ru? Diceinu, c e unu corpu forte finu. Pentru ce dicemu, c e unu corpu forte finu? Pentru c strbate prin celea mai mici crepaturi, strbate prin pori in corpulu omului, in plante, strbate in pamentu, in apa. Care e deci a trei 'a insusire a aerului? C e forte tinu.

Cum e sticla tiendu-c prin ea vedemu tdte obiectele? Sticl'a e stravedietiosa. Fiendu-c prin aeru inca vedemu tote obiectele, cum e si aerulu? Aerulu inca e stravedietiosu. Care e dar' a patr 'a insusire a aerului? C e stravedietiosu.

Cari suntu nsuirile aerului? nsuirile aerului suntu : I c e semtibilu, invisibilu, finu, si stravedietiosu. Pentru

ce dicemu, c aerulu e semtibilu? Pentru c deca iie miscamu repede mn'a catra facia semtimu, c ne lovesce in fatia. Pentru ce diceinu c aerulu e invisibilu? Pentru c nu-lu vedemu. Pentru ce nu-lu vedemu? Pentru c e

; fara colore. Pentru ce dicemu, c aerulu e finu? Pentru c strbate prin cea mai mica crepatura. Pentru ce dicemu, c e stravedietiosu? Pentru c prin elu vedemu tdte corpurile. Deca nu ar ' ti aerulu stravedietiosu, pote-ai vede pre vecinulu teu. Nu l'asi pote vede, pentru c intre mine si elu inca este aeru. C se cunoscemu si alte insusiri ale aerului ve voi aret unu instrumentu, eta -lu aci. Instruinentulu acest'a se numesce pump'a pneumatica. Cum se numesce instruinentulu acest 'a? Pump'a pneumatica.

Cu instrumentulu acest'a potemu noi rari aerulu? Ce potemu noi face cu instrumentulu acest'a V Potemu rar aerulu. (Invetiatoriulu face cunoscute prile pumpei pneumatice). Prile pumpei pneumatice suntu: 1 cilindrulu (B) 2. climpusiulu (b) 3. canalulu (a c) 4. taierulu (M N) 5 . reeipientulu (A) 6. ventlele (g, c.)

Se vedemu cum rarimu aerulu cu pump'a pneumatica. Deca impingemu in laintrn climpusiulu, aerulu de sub elu se indesa, deci ventilulu g se v deschide eV e se v in-chide si aerulu din cilindru prin ventilulu g v esi afara. Cndu tragemu in susu climpusiulu in cilindru se nasce spaiu golu tiendu-c aerulu din afara v include ventilulu g aerulu din recipientu si din canalii v deschide ventilulu c si se va estinde in cilindru, de ace'a in recipientu aerulu se v rari. Cndu vomu apes in josu climpusiulu, ventilulu g se v deschide si aerulu din cilindru erasi v esi afara, er ' la tragerea in susu a climpusiului o parte a aerului din recipientu era-si se v imprasci prin cilindru. Prin urmare aerulu din recipientu cu attu v fi mai raru, cu ctu vomu face acest'a operaiune mai de multe ori. Totu aerulu de sub recipientu inse nici cndu nu se v pote scote.

Se facemu acum esperimentu cu pump'a pneumatica! In loculu recipientului voiu pune unu cilindru de sticla, care la capetulu din susu e legaii cu o besca, er ' la capetulu din josu, c se nu intre aerulu, lu- ungeniu cu unsdrea acest 'a pregtita din seu. Uitati-ve cum st besc'a pre cilindru'? Orizontalii. Se rarimu acum aerulu. Ce observai pre besica? C s'a indesatu (apesatu) in cilindru. Se rarimu mai departe aerulu. Ce observai acumu? C besc'a s'a indesatu (cufundaii) in cilindru si mai tare. Cum e aerulu de sub cilindru dupa doue rrir i? E mai raru. Ce pote se fia caus'a, c besic'a dupa fia-care rrire se cufunda totu mai tare in cilindru? Caus'a e, c aerulu din cilindru devine totu mai raru. Asia e, si fiendu-c aerulu din afara e mai desu si prin urmare mai greu apesa in laintru besc'a. Se repetmu mai de multe ori rr irea! (se face). Ce s'a intemplatu cu besic'a? a crepatu. Ce a crepatu besc'a? Apesarea aerului din afara. Dar' cum a potutu crep aerulu din afara besic'a? Asia c prin rrire in cilindru s'a nascutu spaiu golu si din laintru contr'a-apesare n'a fostu si asi'a apesarea aerului din afara a crepatu besic'a. (Aci se pote face esperimentu pentru apesarea aerului cu pil'a lui Ilerone).

Ce eserceza deci aerulu asupra fia crui corpii. Eserceza apesare. Fiendu-c aerulu eserceza apesare potemu diee, c are greutate, si ast'a inca e o insusire a aerului. Care e deci a cincea insusire a aerului? C are greutate, nirai acum, cari suntu insusirile aerului!

Deca ne-am sui pre unu munte forte inaltu, acolo am semti c respiramu tare greu c si cum n'am ave

I destulu aeru. Si intru adeverii si asia e, cci cu ctu ne suimu mai susu cu attu e mai raru aerulu. Caus'a la

j acest'a era e apesarea aerului. Aerulu de asupr'a in urm'a greutii sale eserceza apesare asupr'a celui de desubtu si

i asia -lu indesa. Asia dara pentru ce e mai desu aerulu in apropiarea pmntului? Pentru c aerulu de asupr 'a

': lu- apesa, lu- indesa. Deca aerulu n'ar ' esercit apesare asupr'a toturoru

corpuriloru, sngele din corpulu nostru s'ar' vers prin porii pielei. Asia dara ce retine sngele, c se nu se verse prin porii pielei ? Apesarea aerului. Deca ne-amu

j sui pre unu munte forte inaltu sngele ar ' butica prin porii I pielei. Ore pentru ce? Pentru c aerulu acolo e mai raru ;i si asia apesarea nu e asia mare.

Aci am o besica iniiata bine. Apesa-o cu degetulu! Iea-ti acum degetulu! Ce ai observaii. Cunosce-se loculu

,| degetului? Ba nu cci besc'a era-si si-a luatu form'a de ! lj mai inainte. Aerulu din ea s'a estinsu era. 1 Aci am o pusca de socu. Amenddue capelele le i; infundu cu gldntie de clti. Ieau apoi unu climpusiu si I impingu unu glontiu. Ce se intempla cu aerulu dintre

cele doue gldntie? Se indesa. Si deca am indesatu si | mai tare glontiulu ce s'a intemplatu? C celu alaltu ! glontiu a saritu afara. Ore ce l'a siliii c se sara afara.

Aerulu coudesatu intre cele doue gldntie. Ce a trebuiii se facemu, c aerulu dintre cele doue pre celu din ainte se-lu arunce afara? A trebuiii se condesamu aerulu intre

j cele doue gldntie. Si ce a facutu aerulu dupa o condesare mai mare? S'a silitu a se estinde era. Fiendu-c aerulu se pote indesa si dupa ace'a se silesce a se estinde era

f dcemu, c aerulu e elasticu. Ce dcemu despre aeru | fiendu-c se pote indesa si dupa aceea era se est inde? ji Dcemu c e elasticu. Care e deci a sies'a insusire a

a aerului? E elasticu Se punemu acum sub recipientu besc'a acest'a mai

; pucinu imflatii. Se rarimu aerulu de sub recipientu. Ce j observai acum pre besica? C besic'a incepe a se imfl. i Mai raresce inca una-data aerulu! Ce observai dupa a l dou'a rr i re? C besic'a s'a amflatu si mai tare. Ore ce ; pote fi caus'a, c besic'a dupa fia- care rrire se imfla !i mai tare? Caus'a e, c aerulu de sub recipientu s'a raritu. ; Se continuamu rrirea. Ce s'a intemplatu cu besic'a? A | crepatu. Ce o-a crepatu? Aerulu din ea. Fostu a aeru ii sub recipientu cndu a crepatu besic'a? N'a fostu. Si !; prin urmare fostu a ce se eserceze apesarea din afara |i asupr'a besicei ? N'a fostu. Asia dara aerulu d inafar n'a ;! eserciatu contr'a apesare asupr'a besicei, aerulu din besic'a '; s'a nesuitu a se estinde, a ocup unu spaiu mai mare si | a crepatu besic'a. Cum a crepatu aerulu besic'a? Asia

c aerulu de sub recipientu s'a raritu, er' celu din besica s'a estinsu. Ace'a inca e o insusire a aerului, c venindu in coniunicatiune cu aeru mai raru, seau cu unu spaiu golu se estinde in acelu spaiu. Asia dar' ce insusire mai a re aerulu? C venindu in comnnicatiune cu unu spaiu golu

i ; seau cu unu aeru mai raru se estinde. Noi ast 'a o vomu dice asia, c aerulu e espansivu. Cum vomu dice? C aerulu e espansivu.

Sub recipientu se puneinu unu mni sbrcitu. Ce obli servati, ce se intempla cu merulu dupa ce am raritu aerulu? | C coj'a merului s'a intinsu. De unde urmeza ast 'a? Urmeza j de acolo, c sub coj'a mrului inca a fostu aeru I si acel'a, rarindu-se aerulu de sub recipientu s'a,

estinsu. De aci inca ce vedeniu? Vedenm c aerulu e n espansivu. Cari suntu nsuirile aerului ? Aerulu e semtibilu, 1 invisibilu finu, stravedieeiosu, greu, elasticii si espansivu. }

Se punemu sub recipientu o lumina aprinsa. Se , rarimu acum aerulu de sub recipientu! Ce observai dupa >, fia care rr i re? C lumiu'a arde cu flacra totu mai mica. !; Si deca continuamu rrirea (se face) ce s'a intemplatu? jj Lumin'a s'a stinsu. Pentru ce s'a stinsu? Pentru c !i aerulu de sub recipientu a fostu prea raru. Asia dara Jj c se arda foculu ce este de lipsa? Aeru. Arde foculu \ fara aeru? Nu arde. Pentru ce nu arde foculu cndu 1 horuetiele dela cuptoriu suntu pline de funiugine? Pentru \ c nu are aeru. Pentru ce suflamu in focu? Se-i damu j aeru. Se intempla adeseori nefericirea, c se aprindu vestmintele (cu petroleu etc.) pre cine-va, ce e de facutu | j atunci, c se nu arda. Se luamu aerulu. Asia e copiii, j j luamu nisce tidle, lepedee seau altu-ceva ce -i ndemna i si le aruncmu pre respectivulu. Prin ast'a noi am luatu aerulu si prin urmare foculu nu pote arde. Pentru ce stinge ap'a foculu? Pentru c i- ie aerulu.

Se punemu acum sub recipientu orologiulu acest'a ; (vecheru)? Aude-se sunetulu clopotielului? Se aude. Se rarimu acum aerulu de sub recipientu! Ce observai acum? C clopotielulu suna mai incetu. Se continuamu de cte-va ori rr i rea! Ce observai acum? C sunetulu clopotielului i ; nu se mai aude. Vedei nu se aude, desi clopotielulu inca suna. Ore ce se tia caus 'a , c nu se aude sunetulu? Caus'a e, c sub recipientu aerulu e prea raru. Asia dara audre-amu noi fara aeru? Fara aeru nu amu pote audi. Prin ce se propaga deci sunetulu? Sunetulu se propaga prin aeru. Pentru ce nu audimu deci cndu ne astupamu urechile? Pentru acea, fiendu-c aerulu nu pote strbate in urechi. Se punemu acum sub recipientu siorecelulu (seau pasere) acest 'a! Se rarimu acumu aerulu Ce observai acum pre siorecelu? C respira cu gur 'a deschisa. Se mai continuamu rr i rea! Ce observai acum ? C-i curge sngele J pre gura. Se mai continuamu rr i rea! Ce observai acum? i! C siorecelulu a moritu. Pentru ce i-a cursu sugele pre j j gura? Fiindu-c aerulu de sub recipientu e forte raru si j tiu esereeza destula apesare asupr'a corpului siorecelui. j Si pentru ce a moritu siorecelulu? Pentru c am scosu ]| aerulu de sub recipientu. Ce potemu noi inveti din acea, 11 c deca scotemu aerulu de sub recipientu siorecelulu more? j: Potemu inveti acea , c animalele fara aeru nu potu trai. j !

Ce potemu inveti din celea din urma trei esperimente ? j; Potemu inveti c fara aeru foculu nu a r d e , sunetulu nu se propaga, si animalele moru.

Pana acum am vorbiii despre nsuirile aerului, fii ateni, c ve voi mai spune inca cev'a despre aeru. Opriti-ve fia-care respiratiunea! Poteti-o face tempu mai indelungatu as t ' a? Nu o potemu face. Vedei aerulu este de neaprata trebuintia omeniioru pentru respirare. Aerulu ce -lu respiramu st din doue parti principale: din ocsigenu si azotu. Din cte pri principale st aerulu? Din doue; ocsigenu si azotu. Din aceste doue p r t i , ocsigenulu este de mai mare insemnatate pentru oiiiu. Ocsigenulu este acel'a care da vie tia omului si animaleloru. Fara de ocsigenu nu ar' arde foculu. Ocsigenu este mai putinii in aeru dectu azotu. Deca in atmosfera ar ' fi numai ocsigenu, acel'a ne-ar' face se respiramu mul tu mai iute, dar ' ne ar ' si nfierbnta totu odat , si ar' face c vieti'a nostra, c si o lumina, ce arde t a r e , se se mistue mai curndu. De acea bunulu Domnedieu a intocmitu, c ocsigenulu ames-tecndu-se cu azotulu, acest 'a se-lu domolesca pre acel'a.

Azotulu singurii e inecatoriu ; in feliulu acest'a de aeru nu ar ' [iote trai nici omeni nici animale si nu ar ' a rde nici foculu.

Cndu respiramu ocsigenulu din aeru in plmni se mpreuna cu sngele si numai dupa mpreunarea acst 'a se pote folosi sngele spre nutrirea corpului. Azotulu ra lu- respiramu afara.

In aeru ocsigenu seau azotu este mai multu? Care parte ne d viti'a? Cum ne d vitia ocsigenulu? Asia c in plmni se impreuna cu sngele si acest'a numai dupa acea devine folosiveru. Ce s'ar' intempla deca in aeru ar ' fi mai multu ocsigenu? Am respira mai iute, ne am infertilita mai tare si viti'a ni-s'ar' mistui ma curndu. Asia dar' pentru ce a lasatu Domnedieu, c in aeru se fia azotu? C se domolesca ocsigenulu. Dar' in azotu potu trai omeni si animale? Nu potu trai. Dupa ce ocsigenulu se impreuna in plmni cu sngele ce se intmpla cu azotulu? Azotulu -Iu respiramu afora.

Deca intr'o chilia (in scla) stintemi! mai multi itisi si nu aerisamu, dupa unu tmpu re care smtimu, c respiramu greu , re ce pot fi caus 'a? Caus'a e c ocsigenulu din aeru Pam consumatu si a remasu numai azotulu, acest'a apoi ne inca. Intr 'o casa unde suntu multi si nu se aerisza lumin'a inca arde frte r eu , re pentru ce? Pentru c nu e destulu ocsigenu. Ce e de lipsa, c se avemu continuu aeru bunu? E de lipsa, c se aerisamu totu mereu. Asia e copii. Numai deca in aeru este ocsigenu destulu potemu fi sanetosi. Deca in aeru nu este ocsigenu destulu, indesiertu respiramu, cci sngele nu -si pot lu destulu ocsigenu, si apoi , sngele fara ocsigenu destulu mi nutresce corpulu. De ace'a omenii , cari siedu multu tmpu in casa , in aeru inchisu suntu fara facia, palidi, din contra cari ambia multu prin aeru curatu suntu rumeni la facia. Ast'a se o tineti totu-de-a-un'a in minte , si csile vostre inca totu mereu se le aer i sa t i , atunci veti ave aeru bunu si veti fi sanetosi.

Cte odata semtmu aerulu fara de a -lu pune noi in miscare, ce cugetai cndu? Cndu e vntu. Acum ve voiu spune si ace'a cum se nasce vntulu. Aerulu mai caldu e mai r a ru , si mai usioru, r' celu rece e mai desu si prin urmare mai grea. Care aeru e mai raru si mai usioru, eare e mai desu si mai greu?

Deca s'a incalditu unde-va aerulu, acel'a c mai raru si mai usioru se inaltia in susu, r ' celu de asupr 'a , c mai rece si prin urmare mai greu se scobra in josu in loculi! celui caldu. (Se pote face esperimentu cu nisce fire de fuioru tienute asupr'a unui cuptoriu caldu) si prin urmare se pune in miscare, se nasce vntu. Cum se nasce vntulu? Vntulu se nasce asia, c unde-va se incaldiesce aerulu si acel'a c mai subire mai usioru se inaltia in susu, r ' celu de asupr'a c mai rece si mai greu se lasa in josu in loculu celui caldu. Asia dara ce e vntulu? Vntulu e tniscarea aerului. nainte de plia de regula sufla vntulu: pentru c pli'a (din traiti! locu:) recesce aerulu acest'a apoi pre aerulu mai caldu -lu impinge. Pentru ce sufla vntulu in ainte de ploia? Cndu e unde-va focu, aerulu se incaldiesce si se inaltia in susu, se nasce vntu. Pentru ce se nasce ventu cndu e focu? Pentru c aerulu se incaldiesce si se inaltia in susu. Aerulu nu se misca totu-de-a-un'a intr'o forma de tare. Deca abia se misca atunci dicemu, c e bre, deca se misca asia tare inctu duce pravulu de pre drumu atunci dicemu c e vntu, r ' deca sufla asia tare in ctu strica coperisiele caseloru, desbina crengile arboriloru atunci dcemu c e

yiforu (creami). Intr 'o forma de tare se misca totu-de-a-un'a aerulu? Nu se misca intr'o forma de tare. Cndu se immesee miscarea aerului bre (zephiru)? vent.u? vifoiu? Ventulu desi de multu ori e neplaeutu totui e tare folositorii!, cci curia aerulu de multe gasuri stricatise; ventulu aduce norii si dulia plia ra i- imprascia aduce in niiscare apele cele mari statatone, c se nu strice. Ce foise aduce aerulu ?

R e s u in a r e. Cum se nuniesce aerulu de care e incungiuratu

panientulu nostru? Pentru ce dicemu c aerulu e eorpu? Cari suntu nsuirile aerului? Pentru ce dicemu, ca aerulu e senitibilu? Pentru ce dicemu, c aerulu e invisibilu? Pentru ce dicemu, c aerulu e finu? Pentru ce dicemu c aerulu e stravedietiosu? Cari suntu partile pumpei pneumatice? Cum rrimu aerulu cu pump'a pneumatica ? Ce esercza aerulu asupr'a tia crui corpii? Ace'a, ce esercza apesare, ce trebue se aiba? Pentru ce dici, c aerulu are greuta te? F esperimenti! pentru apesarea aerului? Pentru ce e mai desu aerulu in apropiarea pamentului? Ce retine sngele de acel'a nu butica prin porii pielei? Pentru ce dici, c aerulu e elasticii? F esperimentu cu o pusica de socu! Pentru ce dicemu c aerulu e espansivu? Arde foculu far aeru? Arta-mi cu esperimentu! Deca nu ar ' fi aeru potere-ani audi? Prin ce se propaga sunetulu? F esperimentu cu pumpa imeumatica! Deca ti-astupi urechile pentru ce nu audi? Potu trai animalele far aeru? Din cte parti sta aerulu? De care este mai multu? Care este de neaprata trebuintia omului? Unde se impreuna ocsigenulu cu sngele? Pentru ce respirami! greu intr'o chilia unde e putnu aeru ? Pentru ce nu arde acolo bine lumin'a? Ce e de lipsa c se avemu totu-de-a-un'a aeru euratu? Care e aeru mai subtire si mai usioru? mai desi si mai greu? Cum se nasce vntulu? Ce numimu bre? vntu? viforu? Ce foise ne aduce ventulu? P, Ungureanu.

Desemnulu in scl'a poporala. In acst'a fia interesanta pentru invetiatori, s'a vorbitu

mai despre tte obiectele cte suntu a se propune in o scla poporala, numai despre desemnu nu, chiar' pentru acea miamu propuii se vorbescu ceva despre desenmu.

Unu pedagogu espertu ahi tnipului presentii, se esprima, c, scopulu sclei poporale nu pot ti altulti de ctu o pregtire condusa dupa unu planii ahi prunciloru, ce formza o societate mica, c cu tmpii, se tia si dnsii nesce indi vidi adivi in beserica si statu. Deca acst'a espusetiune e drpta si deca problem'a ultima a sclei poporale o aflamu intr'acea, c dens'a are de a educa ore intregulu omu dupa celea trei direciuni principali, si reporturi ale vietiei c membru ala besericei, cu cive ahi statului, cu lucratoriu intr'o chiamare otarita: attuici nu-i vomii pot denega seau respinge impiitatiiinea, c dens'a nu s'a folosiii totiideauna si pretotindenea de tte inid-lcele, ce ducii de-a dreptulu la deslegarea ferice.

Desi scl'a a luaii in deceniile din urina multa materia cultivatria in spatiurile sale, carea jace recandu la o parte neconsiderata; totui desemnulu e pana astadi cu totulu uitatu in sclele nstre poporale, desi ehi:

,.Cultivza facultatea intuitiva. Ne d la mna cea mai buna ocasiune, de-a desvolt'a

armonice tte facilitatile sufietesci, si ded pre prunci la pacientia, constantia si la iubire de

ordine".

I Afara de acestu scopu formala mai are desemnulu i si nsemntatea s'a practica, dedrece elu d de acele i scientie pregtitdre i indemnari, de cari abia ne potemu i li|>si si in cele mai simple relatiuni ale vietiei; prelnga ! ace'a merita desemnulu considerarea ndstra, dedrece se ' pote int.rebuint.ia in scdlele mestecate in midlocu, de a ! ocupa de ajunsu des])artieininte singuratice.

Dupace ani aretatu folosulu desemnului attu cu privire la scopulu formalii, ctu si la cehi practicii, fia-mi permisii a ntreba, c acestu obiectu e de a-se propune

i in scdl'a poporala de sine stttorii, ori ddra trebue propuii in legtura cu celealalte obiecte? Si ore res-puiisulu la acestea ntrebri cine mi-l'a d, deca nu eniisulii naltului ministeriii de culte si instruciune, in care se dce, c instruirea in desemnu e de a-se aduce in legtura folositoria cu total'a instruire. Pre bas'a acestui emisu dara nu e de a se propune desemnulu in scdl'a poporala c obiectu de sine stttorii, ci in asociatiune

;| cu celealalte obiecte. Mi se va pune intrebarea, c cuinii e de-a se efeptui pretius'a asociatiune? Dupa modest'a-mi prere, eta cum: Invetiatoriulii aduce naintea prunciloru

: acest'a, seau ace la obiectu in natura, face c se -lu privesca cu deametiuntuhi, si se nesuiesce din tote poterile spre a produce in sufietulu lorii despre obiectulu privii, o icona chiara. In fine face, c colarii se -lu desemne in linia-mintele cele mai generali, presupunendu, c intipuirea prin acea, se va face mai stabila si mai duratdria. Asiadara se vede, c desemnulu intra in legtura cu incetiamentulu intuitivii. Invetiatoriulii face, c scrisului se-i prenierga nescari esercitie, ce constau in esecutarea de puncte in linii, in diverse pusetiuni si deprtri e t c , si cari agerescu vederea si facu mn'a indemnatica. In chipulu acest 'a

[ speramu seau mai bine, atntimu la o scrisdre frumosa si j regulata, si prin urmare ne sierbimu de desemnu c de

basa si ca de unu midlocu de inaintare pentru scrisulu | frumoii. \ La computu venimu adeseori la acele teme, cari

pretindu computarea unei suprafacie seau a unui corpu. Spre invederare desemnamu suprafaci'a pre tabla intr 'o mesura micsiorata si faceuiu, c pruncii se-o desemne; no decopiamu corpulu in planii si facemu, c pruncii se -lu infacisieze in acelasiu modu. Asiadara desemnulu se apropia si de instruirea in computu. Invetiatoriulii intreprinde vre-o escursiune, pentru de-a face pre prunci cunoscui cu

\ mprejurimea locuintiei lorii, in procsima d de seola delinia unu planu alu imprejurimei pre tabla si face, c toti colarii se -lu desemne pre tablitiele loru. In decurgerea mai departe a instruirei facemu, c colarii se desemne form'a

| patriei mici si mari, se marcheza ramii de muni, curgerea riurilorii si a celoru mai importante locuri de locuintia etc. etc. Asiadara se vede, c desemnulu se ndesa seau viresce si la cunoscinti'a despre patria. La istori'a naturala facemu, c colarii se privesca si se descria form'a unui cristalu, a unei plante, a unui animalii, si spre a-le sprigini

| poterea intipuitoria si memori'a, facemu c colarii se desemne suprafaci'a cristalului, si a floriloru, figur'a capului,

: si a petioreloru animalului respectivii etc. etc. In modula acest'a nu se pote lipsi nici istori'a naturala de desemnu.

| Aci ani produsu da