Foaia bibliotecii

Nr. 3, Aprilie-Iunie 2011 ‚ 20 paginiSe distribuie gratuit

FOFOFOFOFOAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIRevista Bibliotecii Municipale “Petre Anghel” B#ile[ti

Foaia bibliotecii22222

REDACTOR-{EF: JANETA VLADREDACTOR-{EF: VLAD CO{EREANUREDACTORI RESPONSABILI:

IULIA CIMPOIERUDRAGO{ CO{EREANUCAMELIA IONESCUMIRELA GIURGEACARMEN ST~N~R^NG~CONSTANTIN MICU

CORECTURA: JANETA NICULESCUCONTACT: e-mail: revista.bibliotecii@yahoo.com

ISSN 2069-2072

ECHIPAREDAC}IONAL~:

Aceast# revist# apare doar cu sprijinul domnuluiIng. PREOTU GHEORGHE,

Director General al S.C. PREVIMET IMPEX S.R.L. Craiova,sponsorul revistei noastre, c#ruia \i mul]umim [i pe aceast# cale.

DTP [i S.C. ALMA CONS S.R.L.TIPARUL: Calea Severinului 44A

200610 CraiovaTel./Fax: 0251-586302; 587.300email: alma_cons@yahoo.comweb: www.alma-cons.ro

Foaia bibliotecii 33333

C U P R I N S„ Misiunea bibliotecii ...................................................................................................................................... 4

Janeta Vlad

„ Elena Farago, prietena copiilor ..................................................................................................................... 5Prof. Vlad Co[ereanu

„ Despre carte [i importan]a lecturii ................................................................................................................ 5_nv. Gheorghe Ep@ngeac

„ Petre Anghel – Umbra lui Ionatan ................................................................................................................ 7Prof. Drago[ Co[ereanu

„ Dona]ii de carte la Biblioteca Municipal# “Petre Anghel” din B#ile[ti ........................................................ 8Janeta Vlad

„ Ivailo Petrov – _nainte de a m# na[te [i dup# aceea..................................................................................... 9Prof. Camelia-Ana Ionescu

„ Manifest#ri culturale pline de con]inut \n cadrul “Zilelor bibliotecii b#ile[tene ........................................ 10Prof. Vlad Co[ereanu

„ “Cite[te pentru a cunoa[te” ........................................................................................................................ 12_nv. Adina Bora

„ Bancuri cu olteni ......................................................................................................................................... 13Selec]ionate de Iulia Cimpoieru

„ _ntre diploma “Must have” [i jobul pe “stand-by” ..................................................................................... 13Iulia Cimpoeru

„ Ziua [colii la Ghidici ................................................................................................................................... 14Prof. Carmen St#n#r@ng#

„ Oana Pellea .............................................................................. ............................................................... 16_nv. Mirela Giurgea

„ Lui Br@ncu[i ................................................................................................................................................ 17Doina }enea

„ Din activitatea cenaclului literar “Speran]a” .............................................................................................. 18Prof. Drago[ Co[ereanu

„ Ziua Europei este [i ziua noastr# ................................................................................................................ 19Prof. Camelia-Ana Ionescu

„ _n#l]area Domnului [i _n#l]area noastr# ..................................................................................................... 20_nv. Mirela Giurgea

Foaia bibliotecii

Biblioteca din ora[ul nostru (ca orice institu]ie de acest fel) este locul de care avem nevoie atunci c@nd nu[tim ce vrem. C@nd avem nevoie de un prieten adev#rat \l g#sim \n bibliotec# printre minunatele c#r]i.

Ca institu]ie de cultur#, biblioteca sprijin# procesul de informare [i instruire a unei p#turi largi de utilizatori(din toate categoriile sociale).

Misiunea primordial# a bibliotecii este atragerea spre lectur# a publicului larg, de a sprijini educa]ia perma-nent#.

_n societatea modern#, biblioteca [i bibliotecarii se afl# \ntr-o continu# schimbare deoarece aceast# institu]ieare ca obliga]ii: furnizarea unor servicii de informare de calitate [i asigurarea accesului gratuit la materiale destudiu \n raport cu nevoile comunit#]ii deservite.

Biblioteciile publice din Rom@nia tind din ce \n ce mai mult spre procesul global de digitalizare. Institu]ianoastr# nu face excep]ie, fiind dotat# cu calculatoare de ultim# genera]ie donate de funda]ia “Melinda [i BillGates”. Ca atare [i serviciile oferite de bibliotecii s-au diversificat. Rolul bibliotecarului, ca intermediar \ndomeniul informa]iilor, nu s-a diminuat ci dimpotriv# a crescut deoarece calculatorul nu poate \nlocui pl#cereade a ]ine \n m@n# o carte.

O activitate corespunz#toare a unei bibliotecii depinde de formularea unei politici dinamice [i strategice dar[i de o bun# planificare.

Biblioteca Municipal# “Petre Anghel” din B#ile[ti este o institu]ie a faptelor de cultur# prin tot ceea ce se\nt@mpl# aici: manifest#ri culturale, anivers#ri [i comemor#ri, lans#ri de carte, \nt@lniri cu autori [i editori; multedintre acestea au ap#rut \n ziarele: “Cuv@ntul libert#]ii”, “Ra]iunea” (ziar care apare \n Diaspora), “Gazeta deB#ile[ti”.

Prin revista pe care o citi]i acum (“Foaia bibliotecii”) se promoveaz# imaginea institu]iei noastre, amunicipiului nostru, acte de cultur# deosebite! Sunt publicate de asemenea crea]ii ale cititorilor, recenzii dec#r]i, \ndemnuri la lectur#.

Pe l@ng# revist#, biblioteca noastr# se poate m@ndri cu dou# apari]ii editoriale: “Monografia biblioteciipublice din B#ile[ti”, autori Drago[ Co[ereanu [i Janeta Vlad, [i “Monografia ora[ului B#ile[ti”, de FloreaCatan#.

Blogul bibliotecii promoveaz# activit#]ile def#[urate \n aceast# institu]ie (Blogul Consumatorilor de Cultur#).Nu mai a[tepta]i, intra]i chiar azi pe poarta miraculoas# a bibliotecii.

Bibliotecar Janeta Vlad

MISIUNEA BIBLIOTECII

44444

Foaia bibliotecii

_n ziua de 29 martie a.c. la Bilioteca Mu-nicipal# “Petre Anghel” B#ile[ti a avut locmanifestarea cultural# “La ceas aniversar –133 de ani de la na[terea Elenei Farago, poetacopiilor”.

Au participat elevii din clasele I-a [i a III-a de la {coala cu clasele I-VIII Nr. 3 B#ile[ti[i de la {coala cu clasele I-IV Balasan (Struc-tur# a {colii Nr. 3), \ndruma]i de doamneleprofesoare pentru \nv. primar V#lu Elena [iDunav#]u Nicoleta.

Manifestarea a \nceput cu prezentareavie]ii [i operei poetei omagiate.

Elevii au recitat din poeziile Elenei Fa-rago ce con]in versuri de mare sensibilitate.

_n \ncheiere participan]ii au vernisat oexpozi]ie de desene ale copiilor, intitulat#“Poezii \n imagini” [i o expozi]ie de cartecuprinz@nd volume semnate de Elena Farago(organizat# de bibliotecar Janeta Vlad).

Felicit#ri elevilor [i doamnelor profesoarepentru momentele de satisfac]ie spiritual# pecare ni le-au oferit.

Prof. Vlad Co[ereanu{coala Nr. 3 B#ile[ti

ELENA FARAGO –PRIETENA COPIILOR

55555

DRAGI ELEVI,P@n# la venirea \n clasa I principalul prieten al vostru este jocul. _ncep@nd cu clasa I, CARTEA devine sau

trebuie s# fie prietenul cel mai apropiat al elevului.Trebuie s# v# apropia]i mai mult cartea, ca pe o comoar# de care trebuie s# v# preocupa]i \n mod deosebit.S# fi]i con[tien]i c# numai omul, ca fiin]# g@nditoare, are dragoste pentru carte, deoarece EA \l r#spl#te[te [i-i

formeaz# generos toate \ntreb#rile. CARTEA v# instruie[te [i v# educ#, fie \n mod organizat, fie prin sistemulde \nv#]#m@nt dar [i \n afara acestuia, prin bibliotec#.

CARTEA are puteri miraculoase, pentru to]i aceia care se apleac# spre lecturi \ntr-un mod continuu._n fa]a c#r]ilor este bine s# v# deschide]i inima fiindc# v# ve]i \mbog#]i nu numai spiritul ci [i via]a \ns#[i,

\n]eleg@ndu-i rosturile [i g@ndul de a fi cet#]ean al ]#rii sau al planetei presupune \nt@i cultur# [i apoi, oriconcomitent, civiliza]ie. Cartea reprezint# un depozit viu al inteligen]ei milenare a omului. Cuno[tin]eleprezentate \n c#r]i \nnobileaz# spiritul celui care [tie CE, CUM {I C^ND s# ia ceea ce \i trebuie.

_n afara c#r]ii nu poate fi conceput# azi o cultur# sistematic# a individului [i implicit a societ#]ii. O carte ociti]i c@nd vre]i, cum vre]i [i de c@te ori vre]i.

DESPRE CARTE {I IMPORTAN}A LECTURIISfaturi c#tre elevi

Foaia biblioteciiFoaia bibliotecii

Acest prieten t#cut v# ofer# ori de c@te ori ave]i nevoie acela[i r#spuns fidel la fiecare \ntrebare [i-l respect#cu nesf@r[it# r#bdare p@n# ce l-a]i \n]eles. Cartea are at@ta demnitate \nc@t atunci c@nd n-a]i \n]eles-o, nu sesup#r#, nu jigne[te, v# a[teapt# s# reveni]i. O reg#si]i oric@nd la fel de credincioas# [i stabil#.

Cartea nu v# face s# ro[i]i de propria voastr# ignoran]#. Cartea r#m@ne, “stindard al emanicip#rii [i lumin#riicugetului, mesager al culturii altor popoare”, instrument sigur al civiliza]ii universale.

Fiecare literat, g@nditor al vremurilor trecute [i de azi, define[te [i arat# cu prisosin]# influen]a pe care carteao exercit# asupra educ#rii omului. Cu to]ii [tim importan]a zicalei “AI CARTE, AI PARTE”. Cartea este_NV~}~TORUL care v# conduce la bine, v# face s# v# bucura]i, s# r@de]i [i s# pl@nge]i.

Cartea are [i o func]ie instructiv# asupra omului. Drumul \nv#]#rii [i citirii unei c#r]i n-are sf@r[it; toatec#r]ile bune pot s# ne \nve]e c@te ceva pe planul [tiin]ei, tehnicii, artelor, moralei, comportamentului.

Cine consider# c# dup# ce a \ncheiat procesul de \nv#]#m@nt \n [coal# [i a ob]inut o diplom# a \ncheiattotodat# [i contactul cu cartea, acela a renun]at la ambi]ia progresului, la formarea [i des#v@r[irea sa ca persoan#.

Dac# vre]i s# ave]i succes personal trebuie s# depune]i efort spre lectura continu# [i sistematic#.Cartea v# ofer# posibilitatea s# v# opri]i mai mult# vreme asupra unui pasaj, s# v# \ntoarce]i la altul pe l@ng#

care a]i trecut \n grab#, dar la care sim]i]i nevoia s# reveni]i, s# medita]i \ndelung [i, dup# ce a]i terminat-o, s#relua]i cartea oric@nd dori]i.

O carte v# trimite la alte c#r]i [i toate \mpreun# formeaz# baza trainic# a culturii noastre.Alegerea c#r]ilor potrivite este primul pas pe care trebuie s#-l face]i. Al doilea pas este s# v# forma]i

deprinderea lecturii.Sunt convins c# \ndr#gostindu-v# de c#r]i ve]i putea spune:

Carte frumoas#, cinste cui te-a scrie_ncet g@ndit#, ginga[, cump#nit#:E[ti ca o floare, anume \nflorit#,M@inile mele, care te-au deschis. (Tudor Arghezi)

_nv#]#tor Gheorghe Ep@ngeac {coala Tunarii Noi

66666

Foaia bibliotecii

Acest roman (Petre Anghel – Umbra lui Ionatan, Bucure[ti, EdituraOmega Ideal, 2005) nu este cea mai recent# lucrare cu caracterbeletristic a autorului. Am ales totu[i cartea pentru a o recomandacititorilor revistei noastre dar motivele alegerii vor fi evidente pentrucei care vor face cuno[tin]# cu aceast# recenzie. Chiar dac# \n cronicamea voi face [i aprecieri de ordin estetic, aceasta nu va fi una literar#ci, mai degrab#, una didactic#.

Tema acestui roman este c#utarea de sine a tinerilor din ziua deazi, cei c#rora societatea rom@neasc# (inclusiv [coala) nu le ofer#modelele care s#-i ajute s# se formeze.

Raporturile dintre p#rin]ii tot mai preocupati de \navu]ire sau“acapara]i” de profesia lor [i copiii tot mai \nstr#ina]i fa]# de ace[tiasunt admirabil ilustrate \n proza domnului Petre Anghel.

Romanul, salutat la apari]ie de cele mai importante reviste literarerom@ne[ti, este o “reconstituire a vie]ii sociale, politice, economice [imorale rom@ne[ti” (“Rom@nia literar#”). Ac]iunea acestuia se petrece\ntr-o perioad# de degradare moral# a societ#]ii rom@ne[ti. Acest lucrueste sesizat [i de cronicarul revistei “Luceaf#rul” care consider# c# “autorul vrea s# dea o imagine nefalsificat#asupra adev#rului vie]ii.”

Eroina romanului, Lili Brad, este o elev# aflat# \n preajma termin#rii liceului. Fiic# de intelectuali (mama-doctorit#, tata - inginer constructor, devenit om de afaceri \n domeniu dup# 1989), duce o via]# lipsit# de griji(are ma[in# personal#, locuin]# proprie).Totu[i se simte ne\n]eleas# de c#tre p#rin]i.

Fire introvertit#, ea resimte lipsa de interes a p#rin]ilor fa]# de ea [i fa]# de fratele ei. Lili este frustat# [i delipsa de comunicare dintre membrii familiei. Nici mediul [colar nu-i ofer# satisfac]ii eroinei romanului.

Aceasta fusese deranjat# \n anii liceului de distan]a pe care profesorii o impuneau fa]# de elevi, de dispre]ulunora dintre dasc#li fa]# de cei pe care erau datori s#-i instruiasc# [i s#-i educe. Nici atitudinea majorit#]iicolegelor ei, preocupate mai mult de lucruri frivole dec@t de propria lor instruire, nu-i era pe plac lui Lili Brad.

Toate aceste nemul]umiri au fost concretizate \n scurtul discurs citit de eroin# la festivitatea de absolvire,discurs care a st@rnit rumoare.

V# provoc, dragi elevi de liceu, la un test de sinceritate: dup# ce ve]i citi romanul aflat la bibliotec#, s# v#imagina]i c# sunte]i desemna]i s# citi]i un discurs la absolvire liceului: ce a]i scrie \n el?

Sedus# de farmecul unui t@n#r cu un limbaj nonconformist, care i se p#ruse altfel dec@t ceilal]i, Lili estedezam#git# destul de repede. Din fericire pentru ea, t@n#ra are o persoan# cu care poate s# comunice, s#-[i fac#m#rturisiri reciproce. Este omul din umbr# (Ionatan Shel) c#ruia \i \mp#rt#[e[te nelini[tile, temerile sau chiarconfuziile sale. Ionatan Sheel fusese coleg cu Luca Brad \n primii ani de facultate apoi abandonase [i absolviseFacultatea de Filologie. Devenise pictor atunci c@nd l-a cunoscut Lili, trimis# la el de tat#l s#u pentru medita]ii.Dar via]a lui Ionatan Sheel (considerat chiar de de Luca Brad “ciudat”, care are “un fel original de a se raportala via]#”) constituie un alt fir narativ al romanului pe care cititorii nu trebuie s#-l ignore, mai ales c# aici exist#referin]e la evenimentele din 1989. Modul lor de g@ndire \i apropie pe Lili [i Ionatan, iar fata are persoanapotrivit# pentru a i se confesa [i a-i cere sfatul. La r@ndul s#u, Ionatan are de c@[tigat din dialogurile cu fata.

Finalul romanului este deschis. Afacerile mai mult sau mai pu]in oneste ale lui Luca Brad se pr#bu[esc, iaracesta se sinucide. Se pare c# Lili consider# c#s#toria cu Matei C@mpeanu (at@t de dorit# de p#rin]ii ei dinmotive meschine: tat#l lui Matei era un bancher prosper) ca o solu]ie acceptabil# pentru ea.

V# recomand#m s# citi]i

PETRE ANGHEL – UMBRA LUI IONATAN

77777

Foaia bibliotecii

Cronicarul revistei “Luceaf#rul”consider# c# “personajele revoltate r#m@n pe o pozi]ie contestatar# [i prozase \ncheie imprevizibil, printr-o moral# de bun sim], ar#t@nd c# dreptatea, chiar evident#, nu-i at@t de u[or de\nf#ptuit.” Personajele nu sunt creionate numai \n alb-negru: cele pozitive au [i ele defectele lor (pe carecititorul le va descoperi singur), iar comportamentul personajelor negative se justific# estetice[te vorbind.

Lili Brad [i Ionatan se exprim# \ntr-un limbaj metaforic dar [i pres#rat cu glume,jocuri de cuvinte, proz#rimat# [i ritmat#. Exist# \n text [i numeroase referin]e culturale (scriitori, filozofi, pictori) [i biblice.

Ac]iunea este condus# cu o m@n# de maestru. Stilul alert [i referin]ele la realit#]ile Rom@niei de azi,binecunoscute de to]i, fac ca romanul lui Petre Anghel s# se citeasc# pe ner#suflate.

De aceea \l recomand cu c#ldur# cititorilor tineri (dar [i mai pu]in tineri) ai bibliotecii.Prof. Drago[ Co[ereanu

{coala Nr. 3 B#ile[ti

88888

Una din modalit#]ile de \mbog#]ire a fondului de carte a unei biblioteci este[i donarea de c#r]i efectuate de persoane fizice sau chiar de asocia]ii, institu]ii.Biblioteca Municipal# “Petrel Anghel” a beneficiat de-a lungul timpului multeacte de generozitate at@t din partea unor personalit#]i culturale c@t [i din parteaunor simpli cet#]eni. Vom eviden]ia \n continuare c@teva din aceste dona]ii

al#turi de numele genero[ilor care le-au f#cut [i vom \ncepe cu cele ale personalit#]ilor din lumea literar# careau vizitat biblioteca [i au participat la diferite activit#ti culturale \n acest cadru.

Primul pe care \l vom numi este spiritul tutelar al bibliotecii care \i poart# numele. Scriitorul b#ile[tean PetreAnghel a donat c#r]i de specialitate [i romane scrise de d@nsul dar [i opere ale marilor scriitori din literaturarom@n# [i universal# (M. Sadoveanu, N. Iorga, V. Hugo, J.J. Rousseau).

Al]i scriitori originari din B#ile[ti care au donat c#r]i sunt: Valentina Ristea (9 vol), Ilie S#lcianu (22 vol),Anca Predu[-Ruva (2 vol).

Un donator generos este [i Petre Gigea-Gorun care a d#ruit 92 volume.Doina Berceanu, sotia regretatului Patrel Berceanu, a donat 11 volume din opera acestuia.Al]i scriitori care au oferit din lucr#rile lor bibliotecii noastre sunt: Cornel Udrea, George Corbu, Elis R@peanu,

Jean B#ile[teanu (care a participat la multe lans#ri de carte \n cadrul bibliotecii, at@t ca scriitor, c@t [i ca editor).Subliniem prezen]a printre volumele bibliotecii a unei lucr#ri deosebite: “Eminescu – o perspectiv# dia-

logic#” (2vol) a cunoscutului profesor univ.dr.docent Gheorghe Doca.Dar nu numai marile personalit#]i au donat c#r]i institu]iei, ci [i simpli cet#]eni, mul]i locuitori ai municipiului

nostru (dar [i din alte localit#ti).Unii au donat foarte multe volume. Enumer#m dintre ace[tia: Janeta Niculescu(145 volume), L#cr#mioara V#duva (95 volume), Stancu Ana (70 volume), Florina Ciobanu (60 volume), IonIspas (54 volume), Adrian B#dele (28 volume), Marian Pirnea (25volume), Georgeta Baicon (15 vol), DumitruAndrei (8 vol), Iulia Cimpoieru (6 vol).

Domnul primar al municipiului B#ile[ti, Costel Pistri]u, a donat dou# c#r]i deosebite: “Oltenia de l@ng# cer”[i “Henry Coand#” (\n limba englez#).

{i locuitorii din alte ora[e au d#ruit c#r]i acestei institu]ii. Cit#m printre al]ii pe dl inginer Grigore Zariroiudin Craiova cu 45 de volume donate [i pe prof. Carmen St#n#r@ng#.

Nu numai persoanele fizice doneaz#, ci [i persoanele juridice. Cit#m dintre acestea: Asocia]ia Macedonenilordin Rom@nia [i S.C. Alma Cons SRL (cu 11 volume).

Trebuie s# remarc#m \n \ncheiere c# num#rul donatorilor [i a volumelor donate a crescut \n urma apeluluipublicat \n paginile acestei publica]ii.

Bibliotecar Janeta Vlad

DONA}II DE CARTE LA BIBLIOTECA MUNICIPAL~“PETRE ANGHEL” DIN B~ILE{TI

Foaia bibliotecii 99999

“Destinul \i conduce pe cei ce vor [i-i t@r#[te pe cei ce nu vor”. Acestcitat n#scut din concep]ia supunerii noastre \n fa]a sor]ii – acel “ce ]i-e scris\n frunte ]i-e pus”, poate fi un motto care, prin materializarea sa, \l includepe Ivailo Petrov \ntre scriitorii-cronicari ai unei zone geografice (Bulgaria– la sud de Dobrogea noastr#), al unei educa]ii [i al unei concep]ii desprevia]# (mediul [i tradi]iile balcanice).Dac# numele autorului, ale personajelorsau ale locurilor nu ar avea rezonan]# bulg#reasc#, am avea impresia c#vecinul nostru de peste drum, compagnonul din tren sau amicul de la ber#riene dest#inuie, ca s# mai treac# timpul, “istoria” familiei sale. Ac]iunearomanului – ca [i evolu]ia personajelor – se \nl#n]uie dup# regulile cronicii:de la cei b#tr@ni, bunicii autorului, p@n# la urma[ul lor cel mai t@n#r – autorul \nsu[i – care prin prezen]a sa, ca[i prin formulele de adresare, personalizeaz# opera, d@ndu-i autenticitate [i caracter autobiografic. Structural,romanul este alc#tuit din dou# p#r]i. Dac# prima parte (“_nainte de a m# na[te...”) urm#re[te participareapersonajelor la evenimentele pe care li le impune soarta, cea de-a doua (“...{i dup# aceea...”) se fixeaz# maimult pe unul din personaje – perceput ca un erou de epopee “Unchiul Martin” (Orice asem#nare cu “NeaM#rin” [i mai ales cu “Nepotu‘ Suc#” nefiind deloc \nt@mpl#toare). _nt@mpl#rile nostime puncteaz# evolu]iaevenimentelor. Voi aminti numai c@teva: este confundat# mireasa [i “furat#” alta; soacra se ceart# cu nora pedreptul de proprietate asupra coco[ului; cu o [iretenie specific ]#r#neasc#, soacra (experien]a \[i spune cuv@ntul)\[i salveaz# vaca, pref#c@ndu-se bolnav# de moarte ([i suport@nd tratamente chinuitoare); tat#l rezolv# aratulp#m@ntului, lans@nd zvonul c# ar fi aur \n curtea din spatele casei etc. Partea a doua evolueaz# spre dramatismulmarilor epopei antice. Eroul – Unchiul Martin – este un amestec de real cu fantastic: apare pe nea[teptate c#larepe cai impun#tori, trage cu pistolul, fur# banii boga]ilor [i scap# de poter# trec@nd grani]a \n Rom@nia (dup# cei-a mituit pe gr#niceri!!), seduce femeile, care a[teapt# \nt@lnirea anual# cu el ca pe un moment de extaz sublim.Acest personaj este un fel de haiduc ajuns \n sec. al-XX-lea, care traverseaz# c#lare drumurile de fier, ascult#muzic# la patefon sau la radio uimindu-i pe ai s#i cu spiritul aventuros [i cu banii pe care-i arunc# peste tot “cuun gest pe care \nsu[i Rotschild nu [i l-ar fi permis”.

Nu lipsesc din r@ndul personajelor nici boierul (de vi]# veche sau mai nou#), c@rciumarul, preotul (un fel de“Popa Duhu” al literaturii bulgare), jandarmul, primarul, administratorul. Dintre personajele feminine, un portretsugestiv este f#cut curtezanei de lux – “[colit#” [i \mbr#cat# la Bucure[ti (loc de unde sunt cump#rate [ipreluate ultimele nout#ti [i lucruri “la mod#” – c@inele de ras# fiind unul dintre ele), capitala Rom@niei justific@ndu-[i renumele de Micul Paris. Ironia autorului trece dincolo de eroii s#i, ating@nd societatea din care face parte.Afl#m astfel c# unul din personaje “d# dovad# de pesimism [i se sp@nzur# \n locul serviciului pentru }ar [iPatrie” sau c# “9 Septembrie – ziua na]ional# instaurat# de regimul comunist – nu venise \nc#, iar oamenilor lelipsea o dat# istoric#, capabil# s# serveasc# drept m#sur# sigur# \n toate domeniile vie]ii. De[i personajele,locurile, evenimentele ]in de mediul provincial-]#r#nesc, romanul se adreseaz# cititorilor care au parcurs etapeleevolu]iei culturale [i sunt contemporani cu lumea lor. _nt@lnim termeni ca “hippy”, “streap-tease” sau referiri la“Grajdurile lui Augias” sau la jocul de Lotto (\n jurul c#ruia at@rn# ca o sabie “dilema lui Hamlet”: a fi sau a nufi juc#tor?!!). Fiind de acord c# “nu exist# nimic mai de pre] pentru o carte dec@t m@na cititorului” sper caaceste r@nduri s# contribuie la alungarea prafului “depus pe scoar]ele sale” [i la cunoa[terea de c#tre cititoriirom@ni a operei unui scriitor de pe cel#lalt mal al Dun#rii: Ivailo Petrov, _nainte de a m# na[te [i dup# aceea,Editura Albatros, Bucure[ti, 1977.

Prof. Camelia-Ana Ionescu

Un scriitor bulgar de sorginte “olteneasc#”

IVAILO PETROV –_NAINTE DE A M~ NA{TE {I DUP~ ACEEA

Foaia bibliotecii

A IX-a edi]ie a “Zilelelor Bibliotecii B#ile[tene”s-a desf#[urat \ntr-un an (2011) cu multiple anivers#ripentru ora[ul nostru:

- 90 de ani de la declararea localit#]ii noastre caora[ (1921)

- 85 de ani de la \nfiin]area bibliotecii publice dinB#ile[ti (1926)

- 80 de ani de la na[terea marelui actor Amza Pellea(7 aprilie 1931)

- 10 ani de la declararea ca municipiu a localit#]iinoastre (2001)

Dou# dintre aceste anivers#ri sunt chiar \n lunaaprilie.

De aceea manifest#rile din cadrul “ZilelelorBibliotecii B#ile[tene” au fost mai ample ca de obicei.

{irul de activit#]i a \nceput cu \nt@lnirea ClubuluiSeniorilor din cadrul bibliotecii, desf#[urat# \n ziuade 4 aprilie 2011. _n acest cadru, doamna bibliotecar#Janeta Vlad a f#cut o scurt# prezentare a istoriculuiacestei institu]ii dup# care a urmat un film documentardespre bibliotec# realizat de bibliotecarul Ion Teac#[i fotograful Radu Andronache.

Domnul prof. Vlad Co[ereanu ({c. Nr. 3) a f#cuto prezentare \n Power Point a evenimentelor culturaledin luna aprilie.Tot \n cadrul bibliotecii au fost deschisedou# expozi]ii: “C#r]ile au suflet”a elevului Denis-Carol Arm#saru [i o expozi]ie de semne de carte aelevilor de la {c. Nr. 3 (Structura Balasan) \ndruma]ide d-na \nv. Nicoleta Dunav#]u [i a pre[colarilor dela Gr#dini]a Nr. 6, \ndrum#tor \nv. M#c#r#u Adriana.

Mar]i, 5 aprilie, a avut loc \nt@lnirea cenacluluiliterar “Speran]a”, \ndrum#tor prof. Drago[ Co[ereanu({c. Nr. 3). Pre[colarii de la Gr. Nr. 9 “Amza Pellea”au prezentat un program de dansuri moderne. D-naprof. Camelia Ionescu, de la Liceul “Mihai Viteazu”,\mpreun# cu un grup de elevi din cls. a X-a, au sus]inuto activitate dedicat# lui F#nu[ Neagu.

Ziua de miercuri 6 aprilie a fost consacrat# \nt@lniriicu bibliotecarii din localit#]ile \nvecinate [i de la Gr.

MANIFEST~RI CULTURALEPLINE DE CON}INUT

_N CADRUL“ZILELOR BIBLIOTECII

B~ILE{TENE”

1010101010

Foaia bibliotecii 1111111111

{c. “{t. Anghel” deoarece a fost declarat# “ZiuaBibliotecarului din Rom@nia”.

S-au prezentat referate despre carte iar elevii [coliidin Galiciuica, \ndruma]i de \nv. Mirela Giurgea, ausus]inut un program de dansuri populare. Manifestareadin ziua de miercuri a fost onorat# de prezen]a mariiactri]e OANA PELLEA, fiica regretatului actorAMZA PELLEA.

Joi 7 aprilie s-au depus coroane de flori din parteabibliotecii [i a Prim#riei B#ile[ti la bustul marelui actorAMZA PELLEA. La Casa Memorial# “AMZAPELLEA” elevii {c. Nr. 3, \ndruma]i de prof. Drago[Co[ereanu, [i pre[colarii de la Gr. Nr. 6 au sus]inut unscurt program artistic iar dl Nicolae Cimpoeru a \nc@ntataudien]a prin dou# melodii interpretate la chitar#.

Ultima zi din cadrul manifest#rilor prilejuite de“Zilele Bibliotecii B#ile[tene” edi]ia a IX-a a fost unaspecial#. _n aceast# zi a avut loc \nt@lnirea cu scriitoriiProf. doctor univ. Gheorghe Doca [i Petre Anghel.La aceast# \nt@lnire de “suflet” au participat domnulprimar Costel Pistri]u, domnii profesori GheorgheGheorghi[an, Valentin Turcu, Marian PirneaAlexandru [i Florea B#dele, Surcel Constantin,Drago[ Co[ereanu - {coala Nr. 3 B#ile[ti, CameliaIonescu; Liceul “Mihai Viteazul” B#ile[ti. Doamnabibliotecar# Janeta Vlad a deschis activitatea, dup#care domnul prof.univ. Gheorghe Doca le-a vorbitcelor prezen]i lucruri [tiute [i mai pu]in [tiute despreMihai Eminescu. La final s-au decernat premii deexcelen]#, iar domnul Nicolae Cimpoieru a \nc@ntataudien]a prin dou# melodii.

Aceste manifest#ri s-au desf#[urat cu sprijinuldlui inginer PREOTU GHEORGHE, director gen-eral al S.C. PREVIMET IMPEX SRL Craiova,sponsorul revistei bibliotecii [i al Monografieiora[ului B#ile[ti, de Florea Catan#, c#ruia \iadres#m calde mul]umiri pe aceast# cale.

La multe din aceste manifest#ri a luat parte [iprimarul municipiului B#ile[ti, d-l Costel Pistri]u, faptpentru care merit# mul]umirile noastre. Prezen]a d-luiprimar dovede[te pre]uirea domniei sale pentru culturab#ile[tean# pe care o sprijin# \nc# de la preluareamadatului s#u.

Mul]umim [i actri]ei OANA PELLEA pentruprezen]a domniei sale \n r@ndurile noastre.

Prof. Vlad Co[ereanu{coala Nr. 3 B#ile[ti

Foaia bibliotecii

Dar pentru a ajunge un om adev#rat, trebuie s# citim, s# c#l#torim singuri \n lumea fascinant# a c#r]ilor.Cartea te ajut# s# p#[e[ti mereu spre frumuse]e [i \n]elepciune.

Cartea e ca mama noastr# Ea d# sfaturi tuturorEa ne-nva]# ce e bine _n]eleapt#, ajutorTot ce trebuie s# facem Pentru to]i ce vor s#-i cear#{i s# [tie ori[icine. D# lumin# tuturor.

(Virgil Carianopol, “Cartea”)C#r]ile din bibliotec# furnizeaz# cititorilor s#i

cuno[tin]e din cele mai variate aspecte de via]#[i \i familiarizeaz# cu natura \nconjur#toare.Lectura \i apropie pe copii de realitate,promi]@nd largi perspective c#tre cunoa[tereaaltor forme ale ei. Prin lectur# elevii suntcondu[i s#-[i formeze capacitatea de a surprinde,de a descoperi con]inuturi [i forme ale realit#]ii.Multe texte se \nt@lnesc \n manualele [colare,\ns# biblioteca d# posibilitatea elevilor de a citi\n \ntregime opera literare representative, scrisede autori rom@ni sau str#ini.

“Lectura c#r]ilor de valoare este conversa]iacu cei mai de seam# oameni ai secolelor trecute” spunea Descartes. Scriitori de renume se adreseaz# cititorilorcu cuvinte alese, care pot fi re]inute [i folosite \n exprimarea de zi cu zi, c#r]ile contribuind astfel la \mbog#]irea[i activizarea limbajului. Pe de alt# parte din textile citite, elevii vor afla c# binele \nvinge r#ul, adev#rul \nvingeminciuna, c# ]ara noastr# este un mic col] de rai, iar \nainta[ii no[tri au pl#tit cu via]a pentru libertatea poporuluic#ruia \i apar]inem.

Prin lectur# elevii sunt condu[i s#-[i formeze capacitatea de a surprinde, de a descoperi con]inuturi [i formeale realit#]ii exprimate printr-o multitudine de modalit#]i [i s#-i extind# astfel aria cunoa[terii. P#trunz@nd \n

diversitatea textelor literare, elevii vor parcurgec#i specifice de expresie, vor ajunge la asociereaunor cuno[tin]e culese din realitate cu cele dinlumea minunat# a c#r]ilor. Acest lucru le vapermite trecerea de la cunoa[terea concret# la ceaabstract#, de la intui]ie la reprezentare [i fantezie[i vor intra \n posesia unor instrumente utiledescoperirii realit#]ii \nconjur#toare. “A \n]elegeliteratura – remarca Ioan {erdean – \nseamn# aavea puterea de a raporta impresiile, tr#irileautorului la propria ta experien]# de via]#, a stabilileg#turi nu numai cu cuno[tin]ele cunoscute, ci [icu emo]iile, sim]#mintele pe care le-ai tr#it.”

Lectura trebuie s# emo]ioneze, s# stimulezeinteresul pentru frumos, s# dezvolte posibilit#-

“CITE{TE PENTRU A CUNOA{TE”“O, sfintele mele c#r]i... pe care soarta prielnic#

mi le-a scos \nainte, c@t v# datorez c# sunt om adev#rat”(N. Iorga)

1212121212

Foaia bibliotecii 1313131313

_ntrebare: De ce iarna oltenii se culc# pe cas#?R#spuns: Ca s#-i ]in# de cald casei!

_ntrebare: Ce fac oltenii atunci c@nd v#d pentru prima dat# un vapor?R#spuns: _[i bag# capul sub ap#, ca s# \ncerce s#-i vad# ro]ile!...

_ntrebare: Cum verific# un oltean dac# o cutie de chibrituri mai are be]e?R#spuns: Pune cutia de chibrite la ureche [i d# din cap!...

_ntrebare: {ti]i cum \[i fac oltenii gard?R#spuns: Pun o sc@ndur# [i scriu pe ea “ETC”!...

_ntrebare: De ce au oltenii coatele ascu]ite?R#spuns: Ca s# \[i fac# loc printre fraieri!...

_ntrebare: De ce se plimb# oltenii cu roaba prin beci?R#spuns: Se antreneaz#, s# se obi[nuieasc# cu metroul din Bucure[ti!...

_ntrebare: De ce au oltenii c#ma[a \n p#tr#]ele?R#spuns: Ca s# joace puricii [ah!...Un grup de olteni se hot#r#sc s# mute Mun]ii Carpa]i. _ncep ei sa \mping#... Tot \mping, \mping [i

\mping... Din cauza caldurii excesive, \[i dau hainele jos [i \ncep a \mpinge iar. Dup# c@teva secunde, unul dinolteni spune: Sta]i m#’!... De c@t de mult am \mpins nici hainele nu ni le mai vedem!..._ntrebare: De ce arunc# oltenii ceasurile pe fereastr# ?

R#spuns: Pentru c# le place s# vad# cum zboar# timpul!..._ntrebare: De ce oltenii dup# o s#rb#toare mai mare sunt zg@ria]i pe fa]#?

R#spuns: Pentru c# de s#rb#tori m#n@nc# [i ei cu furculi]a!..._ntrebare: Ce au f#cut oltenii atunci c@nd a trecut avionul deasupra Olteniei?

R#spuns: S-au bulucit to]i \n p#dure, ca s#-i caute cuibul!...Sursa: http://www.woow.ro/bancuri/Olteni/pagina3.html

Selec]ionate de: Iulia Cimpoeru

BANCURICU OLTENI

]ile \n]elegerii lumii, s# \mbog#]easc# permanent cunoa[terea. Av@nd \n vedere aceste aspecte, elevilor li se punla dispozi]ie c#r]i al c#ror con]inut s# respecte particularit#]ile de v@rst# [i individuale.

Lectura reprezint# pentru oricine, indiferent de v@rst# [i preocup#ri, o pl#cut# [i folositoare petrecere atimpului liber, \ntocmai ca audierea unui concert sau vizionarea unui spectacol de teatru. \n momentul actualcartea a intrat, mai mult ca oric@nd, \n concuren]# cu toate mijloacele moderne, tr#ind cel mai adesea \n subsidiar,de aceea e necesar s# veghem asupra modalit#]ilor de receptare a literaturii pentru copii \n [coal# [i \n afara eipentru a nu deveni o “cenu[#reas#”, cum adesea a fost tratat#, deoarece ea reprezint# – f#r# sim] de t#gad# –izvorul ini]iatic primordial al form#rii oric#rei personalit#]i.

Apropierea de carte trebuie s# devin# o deprindere zilnic#, iar pl#cerea de a citi – o necesitate dorit#. Ceicare posed# deprinderea cititului au un suflet \mplinit, au multe cuno[tin]e din diverse domenii, pot s# vorbeasc#folosind un vocabular bogat.

O carte bun# pus# \n m@na elevilor este cel mai de pre] dar pe care \l poate oferi cineva genera]iilor \nformare. C@nd gustul pentru lectur#, cultul pentru carte, s-au format din primii ani de [coal#, acestea r#m@npentru toat# via]a o obi[nuin]# util#.

_nv. Adina Bora {coala cu clasele I-VIII din Tunarii Vechi, jud. Dolj

Hai s# r@dem...

Foaia bibliotecii

S@mb#t# 7 mai 2011 numero[i invita]i au participat\n comuna Ghidici la manifest#rile de amploare desf#-[urate sub genericul “Ziua {colii”. A fost edi]ia a IV-a desf#[urat# la unitatea [colar# din localitate.

Sub acest generic s-au desf#[urat multe activit#]icoordonate de inspectorul educativ prof. Diana Cior-bagiu-Naon, directorul [colii, prof. Vladimir Costencu[i de coordonatorul de proiecte [i programe, prof. Car-men St#n#r@ng#.

A fost prezent redactorul-[ef al revistei “Foaiabibliotecii”, editat# de Biblioteca Municipal# “PetreAnghel” B#ile[ti, prof Vlad Co[ereanu.

Prezent#m pe scurt aceste activit#]i:_n cadrul Concursului Na]ional cu tema “Impor-

tan]a prezent#rilor Power Point \n actul educa]ional”s-a desf#[urat un simpozion pe aceast# tem#. Juriul aacordat premii pentru cele mai bune comunic#ri pre-zentate at@t \n format A4 c@t [i \n format electronic.

Tot \n aceast# zi s-a desf#[urat la aceast# [coal#Cercul pedagogic al coordonatorilor de proiecte [i pro-grame din gimnaziu \n coordonarea inspectorului edu-cativ, prof. Diana Ciorbagiu-Naon [i a responsabiluluide cerc, prof Elena P#tru. _n cadrul acestui cerc, auprezentat comunic#ri prof. Carmen St#n#r@ng# ({coalaGhidici), Livioara Bigea ({coala Piscu Vechi) [i Gabri-ela Di]# ({coala Rast).

Acest program bogat a fost completat de manifest#risportive desf#[urate pe terenul [colii organizate de prof.V. Costencu [i prof. Dan Ispas.

La C#minul Cultural s-a desf#[urat un program ar-tistic sus]inut de forma]iile artistice ale {colii Ghidici,program ce a cuprins melodii de muzic# popular#,

“ZIUA {COLII”LA GHIDICI

1414141414

Foaia bibliotecii 1515151515

Ghincea Iuliana; dans indian Ti]a Daiana Marcu, mu-zic# u[oar#; {coala Nr. 3 B#ile[ti – care a prezentatsceneta “P#cal# [i T@ndal#” interpretat# de elevii claseia V-a \ndruma]i de prof. Drago[ Co[ereanu [i prof.Vlad Co[ereanu, de pre[colarii de la Gr#dini]a Nr. 9“Amza Pellea” \ndruma]i de ed. Mihaela Toni]#.

Au mai participat de la {coala Seaca de C@mp \nv.Ciucu Lumini]a cu parada costumelor populare, SteleaAdriana,Gr#dini]a Piscu Vechi cu ”Dansul Prim#verii,Stelea Cosmin-grup satiric, C#lin Marinela “C#lu[a-rii” – Gr#dini]a Piscu Vechi; C#lin Valentin – Melodiepopular#, Lilea Alexandru-{coala Rast.

Spa]iul nu ne permite s# insist#m [i asupra altoractivit#]i cum ar fi: expozi]ia de pictur# pe sticl# sauconcursul de pr#jituri, expozi]ia de produse culinaretradi]ionale.

Vom aminti doar pe cei care s-au ocupat de bunadesf#[urare a acestor activit#]i: Prof. Carmen St#n#-r@ng#, Ligia Mugescu, Mariana Voica, Livioara Bi-gea, \nv. Lavinia Lila, Ligia Ocoliseanu, Sorina M#r-g#rit, Bianca Banc#, ed. Nacu Mihaela [i IordacheIleana precum [i Lucica Afrenie [i Liliana Sclipcea.

Prof. Carmen St#n#r@ng#

Doamna Valentina Ristea, originar# din B#ile[ti,distinsa profesoar# (pensionar#) de limba [i literaturarom@n# [i apreciat# scriitoare (autoare a numeroasevolume de versuri [i proz# – unele dintre ele lansate\n cadrul bibliotecii noastre) ne trimite urm#toareler@nduri:

NE SCRIU CITITORIIC#tre Editorii revistei

“FOAIA BIBLIOTECII” B#ile[ti - Dolj

Revista dumneavoastr# a \nceput s# m# cap-teze ®...¯ {ti]i s# alege]i! V# felicit!

Faptul c# a]i l#rgit aria de cuprindere a [colilordin municipiul B#ile[ti este dovada c# ave]i leg#-turi str@nse cu cei ce se ocup# de educa]ia [iformarea tinerei genera]ii.

Evantaiul preocup#rilor profesorilor dove-de[te o str#danie meritorie.

Apreciez eforturile elevilor care se manifest#at@t ca [colari c@t [i ca actori.

_mi plac interven]iile domnului profesor VladCo[ereanu care aduc o clip# de amuzament [i re-flexive spre \ndreptare.

Pagina rezervat# credin]ei noastre nu trebuies# lipseasc# din numerele viitoare.

Felicit#ri, g@nduri dragi [i succes!

Prof. Valentina Ristea

Foaia bibliotecii

A[a cum se petrec \n via]a noastr# scurt# [itumultoas# minuni nea[teptate pe care CINEVA lepune la cale, am \mp#r]it cu elevii mei un astfel demoment anul acesta de ziua lui Amza Pellea.

_ntr-o activitate organizat# la Biblioteca Munici-pal# B#ile[ti, am avut bucuria de a o avea prezent# peOana Pellea... Emo]ii... lacrimi... Esta bine s# nu \[itaie omul r#d#cinile. Fiecare din noi este ca un copacale c#rui ramuri ajung din c@nd \n c@nd s# ating#r#d#cinile [i atunci trezit ca din vis g#se[te puterea dea-[i ridica din nou coroana spre nori. Iat# lec]ia pe

OANA PELLEA

care am \nv#]at-o de la Oana Pellea.A[ putea s# povestesc \n am#nunt momentele

petrecute la bibliotec# [i la casa memorial# “AmzaPellea”. C@t am a[teptat, pentru c# a[teptau prea mul]i[i noi eram mici, ce surpriz# am avut [i c@t ne-ambucurat!

G#sesc c# e mai potrivit s# spun c# puntea cea maistr@ns# dintre dou# suflete este rug#ciunea [i s# redaumai jos c@teva g@nduri ale Oanei Pellea luate dintr-ocarte a sa Tot nu ne trezim:

“_n cartofi [i \n copaci t#ia]i, apar icoane [i cruci.{i tot nu ne trezim. E mai u[or s# dormi dec@t s# fiitreaz. {i, la urma urmei, cine vede vede, cine nu nu.Ne-nchin#m la cartofi [i la buc#]i de lemn. Ce bine arfi s# ne \nchin#m la Dumnezeul din noi, pur [i simplu.Dar nu. Cu to]ii suntem de fapt necredincio[i. Noitrebuie s# vedem, s# pip#im. S# avem dovada. Url#mla Isus de mii de ani: DOVADA! Batem cu m@na \nmasa timpului [i url#m: DOVADA! Vrem minuni cas# credem. {i uite c# ne d# zilnic minuni [i tot ne-ndoim. Cred c#-i e mil# de noi, dar ne iart#, c#ci suntemni[te bie]i copii handicapa]i”.

_mi umplu golul din mine cu Dumnezeu“Ce-mi place: BUNUL-SIM}. S# beau ap# \n dimi-

ne]ile cu soare, la fereastr#. _mi potrivesc paharul \na[a fel, \nc@t soarele s# se reflecte \n el – [i beau...soare. Mozart. S# r@d. S# m# uit la cer. S# sp#l vase.S# dorm. Orice animal [i orice floare. C@nd oameniiz@mbesc. Mirosul de vopsea [i de detergent. Copiii.Casele, obiectele vechi. Tarina. Bucuria, pur [i simplu.S# stau \n iarb#. Inteligen]a umorului. S# sp#l gea-muri. S# v#d oameni ferici]i. Podurile caselor.

S# stau pe marginea apei. Sinceritatea. M@ncareachinezeasc#. S# stau acas#. C#ldura. S# m# rog. _ntu-nericul de la \nceputul spectacolului. S# \nt@lnescoameni inteligen]i. Mirosul de curat. Iarna. Aventuraspiritual#. Ritmul. Ploaia. Armonia. S# fiu protejat#[i s# protejez.

Dragostea. Zborul. S# dau valoare lucrurilor uitate.Albul [i negrul. Delicate]ea. A d#rui. Ciorapii de l@n#.

1616161616

Iar de acum feti]a mea cea mic#De moarte lui t#ticu nu \i mai este fric#...

(versuri din poezia scris# de Amza\n noaptea c@nd s-a n#scut Oana)

Foaia bibliotecii 1717171717

Curiozitatea de a afla cine sunt. Modestia. Curajul dea pl@nge. Privirile senine. Senza]ia clar# c# fac partedintr-un tot. R#s#ritul.

Responsabilitatea faptului c# orice g@nd al meupoate salva sau distruge echilibrul omenirii. S# visez.Calmul. Lemnul. Happy-endul. S#-mi pun \ntreb#ri.S# \not. Briza. Certitudinea c# nu exist# moarte. S#fac lucruri pe care nu le-am f#cut niciodat#.Prospe]imea tinere]ii. Camerele mari. Misterul. S# factorturi. Liberul-arbitru.

Aventura lecturii. S# nu am nimic de f#cut. S# dauroat# prin creierul meu. S# fiu \ndr#gostit#. S# m# luptcu defectele mele. S# fiu un fel de martor al treceriimele pe aici. Zacusca. S# m# \mpac cu oameni cucare la un moment dat nu m-am \n]eles. S# merg pejos. Mirosul de h@rtie. Senza]ia de a fi [i de a nu fi aici[i acum, \n acela[i timp. Praful care devine aur sub

reflector. Oamenii de scen#. Oamenii care monteaz#filme. Oamenii simpli. Oamenii. Planeta asta vie,numit# P#m@nt. }uica. Pacea.

Comunicarea. Mama. S#-mi umplu golul din minecu Dumnezeu. Amintirile. _nfr@ngerea r#ut#]ilor dinmine. Patul tare. S# fac cump#r#turi. Salata de andivecu ananas, mere [i portocale. S# v#d lumea. S# caut\n tot f#r@ma de bun [i frumos. Parcurile. Independen]amea. S#-i mul]umesc Sf@ntului Anton. Muzica care emuzic# [i b#rba]ii care sunt b#rba]i. S# m# caut [i s#m# uit din c@nd \n c@nd”.

Iubirea care e iubire ,,se revars# ca laptele pemas#!”

Oamenii minuna]i nasc al]i oameni minuna]i!Suntem ferici]i!

_nv. Mirela Giurgea{coala cu clasele I-VIII Galiciuica

Cu m@ini de aur [i cu harCa mo[teniri avere;Tu por]i de rai ne-ai dat \n dar{i mese \n t#cere.

Ai \n#l]at coloane-n timp_n drumul c#tre stele{i infinitu-n UniversL-ai definit prin ele.

Genezelor ai \mplinit_n]elesuri [i mistereDin vremi [i veacuri de demult{i din trecute ere.

Nem#rginire-n infinit_n drumul c#tre stele

Lui Br@ncu[i

Iubire sens ai d#ruit{i m@ntuiri spre ele.

R#t#citor cu chipul bl@ndNoi din potirul t#u sorbindCu g@nd sau f#r# vrereIubindu-ne, ne-om m@ntui la mese \n t#cere.

Doina }enea

Foaia bibliotecii1818181818

Mar]i 5 aprilie 2011 \n cadrul manifest#rilororganizate \n cadrul “Zilelor Bibliotecii MunicipalePetre Anghel” membrii cenaclului au citit din lucr#rilelor care au avut ca tem# “C#r]ile au suflet”. Cele maibune lucr#ri au fost r#spl#tite cu premii \n c#r]i.

Spicuim \n continuare fragmente din lucr#rileprezentate:

C#r]ile...! Acestea \]i alung# sup#rarea [i \]i aducpe chip fericirea. Cu ele po]i vorbi ca [i cu un prieten®...¯. C#r]ile se afl# bucuroase [i uneori triste \ntr-unloc sacru numit bibliotec#. Unele \[i exprim# bucuriapentru c# au fost citite sau r#sfoite cu mare drag iaraltele \[i arat# triste]ea deoarece nu au mai fost r#sfoitede mult timp.

(Boia Georgeta, {coala Nr. 3 B#ile[ti)

De[i nu vorbesc, ele ®c#r]ile n.n¯ \mp#rt#[esc multe. _n c#r]i se reg#sesc g@ndurile, faptele, idealurile,\ncerc#rile, memoriile, aspira]iile [i istoria omenirii.

A citi c#r]ile este [i o modalitate de a ne \ntoarce \n trecut iar acest lucru ne-ar ar#ta cine suntem noi ®...¯.Reflect@nd la cele spuse mai sus, cu ce este omul mai presus fa]# de c#r]i [i care este diferen]a \ntre ele [i

NOI? Niciuna, c#ci [i oamenii [i c#r]ile au suflet. (C@rceanu Claudiu, {coala Nr. 3 B#ile[ti)

Cartea e o bun# prieten# [i o a doua mam#, pentru c# ea ne \nva]# primii pa[i \n via]#, ne dest#inuie basmelecopil#riei sau arta succesului \n via]#. {i cartea are suflet, fiind ca un profesor ce te \nva]# dar nu-]i d# not#. Eca un trandafir \ntr-o gr#din# cu lalele care str#luce[te [i dest#inuie importan]a lecturii.

Cartea este [i un prieten bun c#ruia \i dezv#lui sentimentele [i g@ndurile pe care nu le-ai dezv#lui nim#nui. (Enea Bianca, {coala Nr. 5 B#ile[ti)

C#r]ile au suflet – nu putem contrazice acest lucru, deoarece o carte se potrive[te sufletului oric#rui om.Cartea este o “fiin]#” ce are suflet, sufletistul pus de autor \n povestea sa.

(Gheorghi[an Bianca, {coala Nr. 5 B#ile[ti)

®...¯ c#r]ile au \ntr-adev#r suflet. Doar deschiz@nd o simpl# carte po]i descoperi lumi de vis, multe paradisuri,personaje pozitive [i negative, tot ce-]i pofte[te inima.

Doar oare ce simt acele c#r]i care-s rupte, m@zg#lite \n fel [i chip.Oare pe ele nu le doare? Ei bine, oare noi,cei care critic#m, le ingrijim. Oare noi ne g@ndim [i la ele, oare ne g@ndim c# noi le d#m via]#, citindu-le? Eurespect [i \n acela[i timp admir copiii care [tiu s# \ngrijeasc# o carte, care [tiu s# o deschid# cu grij# [i s# odescopere atent.

(Ghi]ulescu Raluca, {coala Nr. 3 B#ile[ti)

Prof. Drago[ Co[ereanu{coala Nr. 3 B#ile[ti

DIN ACTIVITATEACENACLULUI LITERAR “SPERAN}A”

Foaia bibliotecii

“Cea mai potrivit# modalitate de a trezi afec]iunea pentru EUROPAeste de a descoperi personal diversitatea cultural# si emotional# a acesteia”spunea HANS WINKLER – secretar de stat \n Ministerul de Externe alAustriei. Dorind s# pun# “bazele concrete ale unei federa]ii europeneindispensabile pentru men]inerea p#cii”, un alt reprezentant al externelor,ministru al Fran]ei, ROBERT SCHUMAN, propunea, la 9 mai 1950,Germaniei (vecinul dar [i vechiul s#u inamic), ca [i altor guverne, s#participe la realizarea “unei solidarit#]i de facto” a ]#rilor de pe continentulnostru.

Consfin]it# la CONSILIUL EUROPEAN DE LA MILANO din 1985,ziua de 9 mai a devenit treptat un eveniment \nc#rcat de semnifica]ii, \ncontextul \n care forul care a ales-o – UNIUNEA EUROPEAN~ de azi –\[i dore[te s# fie organiza]ia tuturor ]#rilor democratice din spa]iul geografic \n care ne afl#m [i noi.

Pentru Rom@nia, aceast# zi – devenit# [i a noastr# – s-a a[ezat peste o alt# zi, propus# de un alt ministru “altrebilor din afar#”, MIHAIL KOG~LNICEANU. Acesta declara acum mai bine de 100 de ani, LIBERTATEA{I INDEPENDEN}A na]iunii sale, \n acela[i timp cu \nceputul unui razboi – cel de independen]# – \mpotriva_naltei Por]i Otomane.

Rostit ca r#spuns la interpelarea f#cut# de unul din reprezentan]ii opozi]iei de atunci, domnul Stolojan,discursul ]inut la sedin]a din Adunarea Deputa]ilor de “luni, 9 mai 1877”, exprima \n 6 pagini punctul devedere al guvernului (al c#rui reprezentant era) [i, mai ales, MENIREA viitoare a Rom@niei. Adresat NA}IUNIIsale, discursul este adresat \n acela[i timp EUROPEI, a c#rei prezentare o sugereaz# mai degrab# pe cea de azidec@t pe cea de atunci (un continent al c@torva imperii [i al unor ]#ri dominate, dezmembrate [i aproape delocdemocratice) – termenii “Europa” [i “european” revenind de 13 ori \n alocu]iunea sa.

Cum la “gurile Dun#rii nu sunt numai interese locale” ci [i “interese europene”, din acest “centru de gravi-tate al Europei”, ministrul rom@n “al trebilor din afar#” cere na]iunii sale s# pledeze “\naintea Europei... cufermitate [i cu \n]elepciune, buna noastr# credin]#”. De aceea, azi, ca si atunci, “noi trebuie s# dovedim c#suntem na]iune vie... c# avem con[tiin]a misiunii noastre... c# suntem \n stare s# facem [i noi sacrificii ca s#p#str#m aceast# ]ar# [i drepturile ei.”

{i pentru c# aceast# zi a devenit [i “ZIUA MEA” nu pot dec@t s# sper c# “AV^NTUL DE PROGRES {ICIVILIZA}IUNE” ce cuprinsese ]ara noastr# la sf@r[itul secolului al XIX-lea ne va cuprinde din nou,permi]@ndu-ne s# dovedim c# “suntem o na]iune hot#r@t#” s# ne ocup#m de noi, de dezvoltarea “bunei noastrest#ri morale [i materiale”.

S#rb#torind ZIUA EUROPEI, \mpreun# cu cet#]enii celorlalte ]#ri, ROM^NII \[i doresc s# g#seasc#,al#turi de ei, STABILITATEA politic#, PROSPERITATEA economic#, SIGURAN}A [i SOLIDARITATEAclamate de Mihail Kog#lniceanu de la tribuna parlamentului acum 133 de ani.

Intrarea \n Uniunea European# nu \nseamn# \ns# [i integrarea imediat# \n structurile [i \n modul s#u de via]#[i g@ndire. Dar, pentru c# stiu (cum o [tia [i Mihail Kog#lniceanu) c# Europa “predica sim]#mintele de justi]ie”,azi, de ZIUA NOASTR~, \mi doresc ca aceste “sim]#minte” s# trezeasc# “afec]iunea [i emo]ia” (H. Winkler)care s# o fac# s# descopere “diversitatea” (Winkler) unei ]#ri [i originalitatea unui popor cunoscut mai degrab#ca “o enigm# [i un miracol istoric” (George I. Br#tianu).

Nu pot s# \nchei, f#r# a ad#uga c# sunt m@ndr# s# constat c#, de peste 50 ani, ZIUA TA (EUROPA) este, de fapt,ZIUA MEA (ROM^NIA) [i c# acum, \n sf@r[it, putem spune \mpreun# c# AZI, 9 MAI, ESTE ZIUA NOASTR~.

Prof. Camelia-Ana IonescuLiceul “Mihai Viteazul” B#ile[ti

ZIUA EUROPEIESTE {I ZIUA NOASTR~

1919191919

Foaia bibliotecii

To]i cre[tinii care duc o via]#duhovniceasc# aleas# [tiu c# suntem \npreajma marelui Praznic al _n#l]#riiDomnului. Ei [tiu c# S#rb#toarea trebuieprimit# cu sufletul plin de smerenie [i cubucurie, fapt ce ne conduce c#tre o \n#l]arespiritual#.

Fiul lui Dumnezeu a venit \n lume pentrua ne cur#]a de p#cate lu@ndu-le asupra Sadar r#m@n@nd f#r# p#cat. El a murit \n loculcelor p#c#to[i, c#ci moartea este platap#catului. Iisus S-a adus jertf# Tat#lui, amurit pentru noi \mp#c@nd astfel pe om cuDumnezeu. Arat# astfel omului c# ]elulacestuia \n via]a p#m@nteasc# nu este altuldec@t dob@ndirea Cerului, adic# _mp#r#]iacea promis# de El celor drep]i.

Omul p#c#tos are o via]# spiritual# [itrupeasc# alterat#, a[a \nc@t s#n#tatea luisufleteasc# [i fizic# las# de dorit [tiut fiindc# p#catul este ruperea de via]a ve[nic#, deluminarea spiritului, de nep#timirea trupului.

M@ntuitorul, prin _nvierea Sa, a ar#tat c#omul care crede \n Dumnezeu ajunge lastarea aceasta de nep#timire, fie \n lumeaaceasta, fie \n cealalt#, deoarece _nviereatrupului arat# un trup spiritualizat care nu

poate fi v#t#mat de nimic, \n el s#l#[luindu-se puterea Domnului.Cre[tinii trebuie s#-[i preg#teasc# via]a de veci \nc# de aici, de pe p#m@nt, fiind \n pace cu Biserica, care le

asigur# c#rarea c#tre _mp#r#]ia cea ve[nic#._n#l]@ndu-se la cer de-a dreapta Tat#lui, M@ntuitorul cheam# to]i cre[tinii, poporul S#u, s# se fac# fii ai

P#rintelui Ceresc, pentru a fi \nfia]i de Acesta [i \n#l]a]i de-a dreapta Sa (a[a cum ne arat# [i Judecata, fiind fra]iai Lui Hristos, dumnezei dupa dar, prin \nfiere). Acest lucru se \nt@mpl# prin purtarea crucii de c#tre fiecare,adic# primirea suferin]ei de bun#voie, ca plat# pentru p#cate(canon).

Pilda este _nsu[i M@ntuitorul care ne [i ajut# f#c@nd purtarea crucii mai u[oar#. El este sprijinul nostru, Eleste Cel Ce ne conduce c#tre Tat#l, fiind Capul Bisericii pe care noi, cre[tinii, o alc#tuim. _n#l]area Sa ne-apreg#tit venirea Duhului Sf@nt care ne sfin]e[te [i care face s# purt#m chipul Lui Hristos, ]inta fiec#rui cre[tin.

Dob@ndirea dumnezeirii, adic# a chipului Lui Dumnezeu, se ob]ine prin str#duin]#, post, rug#ciune, milostenie,fapte bune, suferin]# de bun#voie, aspecte ale vie]ii care ne fac asemenea Lui Hristos, care sfin]e[te prinprezen]a \n Duhul Sf@nt sufletul, trupul nostru, via]a noastr#.

Fie ca Bunul Dumnezeu s# ne c#l#uzeasc# c#tre _nvierea noastra spiritual# pentru a face [i noi pa[ivrednici de _n#l]are la Dreapta Judecat#, av@nd parte de mila [i iubirea Sa p#rinteasc#, care \nconjoar# pe to]icei ce-L iubesc!

_nv. Mirela Giurgea

IN~L}AREA DOMNULUI {I _N~L}AREA NOASTR~

2020202020