„Fluxurile de migraţie în Santa Marta şi Cluj-Napoca de-a ... · PDF filePROIECT...

PROIECT BILATERAL COMENIUS “3354 de motive de înţelegere:

Santa Marta/Cluj- Napoca o călătorie interculturală”

2008/2010

„Fluxurile de migraţie în Santa Marta şi Cluj-Napoca

de-a lungul istoriei”

IES Sierra la Calera Liceul Teoretic Eugen Pora

Proiect Bilateral Comenius "Fluxurile de migraţie în Santa Marta şi Cluj-Napoca de-a lungul istoriei"

2

CUPRINS ELEVI SI PROFESORI PARTICIPANTI LA REALIZAREA ACESTUI MATERIAL ... 2

POPULAŢIA ............................................................................................................................... 4

MIŞCĂRILE MIGRATORII ..................................................................................................... 4

POPULAŢIA ÎN EXTREMADURA ŞI ÎN SANTA MARTA ................................................ 6

ELIMINAREA FRONTIERELOR DIN EUROPA ................................................................. 7

IMPACTUL IMIGRAŢIEI ÎN ŢĂRILE DE ORIGINE ......................................................... 9

IMIGRAREA: AVANTAJE ECONOMICE, PROBLEME SOCIALE .............................. 10

SFÂRŞITUL EMIGRAŢIEI CURENTE ŞI IMIGRAŢIA ACTUALĂ .............................. 11

IMIGRANTI AFILIATI LA ASIGURĂRILE SOCIALE ÎN EXTREMADURA .............. 12

POPULAŢIA ŞI IMIGRAREA ÎN EXTREMDURA ............................................................ 13

PLANURI DE IMIGRARE ..................................................................................................... 14

CREŞTEREA IMIGRANŢILOR ÎN BADAJOZ ................................................................. 14

IMIGRAREA DIN BADAJOZ EXPRIMATĂ ÎN CIFRE .................................................... 16

INTEGRAREA IMIGRANŢILOR ......................................................................................... 20

EXPERIENŢELE ŞCOLARE ALE EMIGRAŢIEI ÎN SANTA MARTA .......................... 20

EXPERIENŢE MARGINALE ALE MIGRAŢIEI ÎN SANTA MARTA ............................ 20

PRIMIREA DE IMIGRANŢI SEZONIERI ........................................................................... 22

IMIGRANŢI ÎN BARĂCI ........................................................................................................ 23

REGLEMENTAREA MUNCITORILOR IMIGRANŢI ...................................................... 24

SIGURANŢĂ ŞI IMIGRANŢI ................................................................................................ 25

IMIGRAREA CETĂŢENILOR DIN UNIUNEA EUROPEANĂ ........................................ 26

IMPACTUL IMIGRAŢIEI ÎN LOCALITĂŢILE MICI ...................................................... 27

IMIGRATIA ILEGALA........................................................................................................... 27

CONVIEŢUIREA ŞI INTEGRAREA IMIGRANTŢLOR ................................................... 29

TRAFICUL DE IMIGRANTI .................................................................................................. 29

DIFICULTĂŢI DE ANGAJARE A POPULAŢIEI STRĂINE ............................................ 31

CRIZA ECONOMICĂ ŞI IMIGRAREA ............................................................................... 32

MITUL SPANIEI CA UN “EL DORADO” A LUAT SFÂRŞIT .......................................... 33

REZUMATUL SITUAŢIEI DE IMIGRARE ..................................................................... 36

CONCLUZII .............................................................................................................................. 38

INSTITUTII PARTENERE ..................................................................................................... 41


3

ELEVI SI PROFESORI PARTICIPANTI LA REALIZAREA ACESTUI MATERIAL

ELEVI:

Cruz Obreo, María Teresa

González Durán, Concepción

Jaramillo Sánchez, Almudena

Rejano Gordillo, Claudia María

Taleb Bouya, Ahmednah

Trigo Torres, Aynhoa

Díaz Flores, Carla

Marín Núñez, José Alberto

Palomo Rodríguez, Nazaret

Sayago Cansado, Manuel Jesús

Laura-Alexandra Bîlc

Teodora-Alexandra Graur

Amalia-Mihaela Joldoş

Denisa-Ana Lazăr

Cerasela-Luminiţa Marian

Ligia-Estera Matiş

Anamaria Neag

Crina-Maria Podac

Noemi-Diana Rus

Alexandra-Manuela Forai

Cristina Şaierli

Andrea Iulia Torda

PROFESORI ÎNDRUMĂTORI:

Mª del Mar Méndez Alor

Celia López Moreno

Alfredo Aragüete Albero

Vicente Valero Cumplido

Alina Popa

Sarmiza-Geanina Tiţa

Ştefania Ţiriac

Margareta Leţia


4

POPULAŢIA Populaţia reprezintă numărul de locuitori care trăiesc pe un teritoriu. Locuitorii

sunt repartizaţi inegal în fiecare zonă şi distribuţia populaţiei depinde de doi factori:

fizici (climă, relief, zona de coastă sau interiorul unui continent….) şi sociali (depind

chiar de fiinţa umană: dezvoltarea economică, stabilitatea politică….). În momentul

studierii populaţiei intervin diferite aspecte: în afară de distribuţie, creşterea naturală şi

structura populaţiei. În ultimul timp se vorbeşte foarte mult de mişcările migratorii.

MIŞCĂRILE MIGRATORII

Mişcările migratorii sunt deplasări ale persoanelor care pleacă din locul de

origine în alte părţi din diferite motive. În cadrul migraţiei trebuie să se facă distincţia

între:

Emigraţie - este plecarea oamenilor din locul de origine, oameni care se numesc

emigranţi.

Imigraţie - este sosirea populaţiei într-un loc, cei care ajung într-un loc se numesc

imigranţi.

Cauzele migraţiei Migraţiile sunt un factor de corecţie a diferenţelor densităţii populaţiei. Este

vorba de suprapopulare când într-o regiune resursele economice nu sunt suficiente

pentru toată populaţia. În acel moment o parte din ea trebuie să emigreze pentru a putea

trăi în alte părţi ale lumii. Se emigrează în două tipuri de regiuni, în cele care sunt


5

bogate şi care dau şansa de a munci emigranţilor şi în ţările noi, care dau şansa de a face

afaceri gratuite şi avere. Totuşi există emigraţii şi din alte cauze, de exemplu:

Economice. Sunt cele mai frecvente. Multe persoane caută în locurile unde

ajung meserii mai bune, salarii, condiţii de muncă… pe care nu le aveau în

locurile de origine.

Ideologice sau de război: Alte persoane se văd obligate să plece din locurile de

origine din cauză că sunt persecutate pentru propriile lor idei (politice,

religioase..) - exilaţi sau pentru că zonele sau ţările de unde provin sunt în război

– refugiaţi -.

Naturale: O catastrofă naturală de exemplu: un cutremur, un cutremur marin, un

uragan, o inundaţie…poate determina ca multe persoane să-şi abandoneze

locurile lor de origine din cauza lipsei de mijloace de supravieţuire.

Tipuri de migraţie Migraţiile se pot clasifica pe baza mai multor criterii:

În funcţie de durata temporală, se poate vorbi de migraţiile temporale, dacă

persoana care pleacă din locul său de origine se întoarce la sfârşitul unei

perioade de timp (exemplu: emigranţii spanioli care au plecat în Germania şi s-

au întors în satele lor din Extremadura), sau migraţiile definitive dacă persoana

care pleacă din locul său de origine nu se mai întoarce niciodată şi se stabileşte

în locul sosirii (exemplu: emigranţii din satele provinciei Extremadura care au

mers în Cataluña în anii 60 din secolul trecut).

Imigranţi spanioli care au plecat în alte ţări din Europa (Sursae: www.images.google.es)

După locul destinaţiei. În funcţie de locul sosirii, trebuie să se facă diferenţa

între migraţiile interioare care au loc în interiorul unei ţări (exemplu: o persoană

care îşi abandonează satul pentru a se stabili într-un oraş: să plece din Santa

Marta pentru a se stabili în Badajoz), sau migraţiile exterioare care au loc între

diferite ţari (exemplu: un român care îşi părăseşte ţara pentru a se instala în

Spania).


6

În cadrul migraţiei interne, trebuie subliniat în special exodul rural, adică

plecarea persoanelor din zonele rurale (sate-ţară) înspre aşezările urbane (oraşe).

Consecinţele migraţiilor Migraţiile (deplasarea populaţiei) au consecinţe atât în locurile de plecare cât şi

în locurile de sosire.

1. Consecinţele în teritoriile de plecare: În locurile de plecare ale emigranţilor se

produc efecte precum:

a. Scăderea populaţiei tinere, bine pregătită şi calificată.

b. Scăderea şomajului şi a conflictelor sociale.

c. Sosirea de remiteri, bani pe care emigranţii îi trimit acasă.

2. Consecinţele în locurile de sosire: În locurile de sosire, imigranţii întâmpină o serie

de probleme:

a. Integrarea în societăţile ţărilor în care ajung (obiceiuri, tradiţii, valori, norme de

comportament…), care în multe ocazii sunt foarte diferite de ţările lor de

origine.

b. Intrarea clandestină a multor imigranţi în ţara de sosire în care acestea devin

ilegale (fără acte) din această cauză imigranţii nu pot avea o slujbă legală şi se

văd obligaţi să accepte slujbe pentru care sunt plătiţi mai puţin şi sunt exploataţi.

c. Respingerea pe care au suferit-o imigranţii din cauza populaţiei ţării gazde din

motive culturale, religioase, obiceiuri, rasă sau economice (sunt mai săraci sau

pentru că, se crede că iau locurile de muncă ale oamenilor din ţară).

POPULAŢIA ÎN EXTREMADURA ŞI ÎN SANTA MARTA:

În următorul tabel este evidenţiat numărul total de naşteri, decese şi de locuitori

din cele trei oraşe principale din Extremadura: Badajoz, Cáceres şi Mérida.

Oraşe Naşteri Decese Populaţie totală Badajoz 2.013 1.891 143.748Cáceres 1.011 1.224 90.218Mérida 725 714 53.915

Mişcarea naturală a populaţiei şi registrul de evidenţă a populaţiei 2006 (Sursa:

http://www.ine.es)

Următorul tabel reflectă evoluţia populaţiei totale din Santa Marta din 1900 până

în 2001:

http://www.ine.es/


7

ANI (RECENSĂMÂNT) POPULAŢIA TOTALĂ (LOCUITORI) 1900 44271910 56931920 58531930 57461940 55011950 56731960 51421970 40621981 37271991 39412001 4157

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică, www.ine.es)

POBLACIÓN TOTAL DE SANTA MARTA (1900 - 2001)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1900 1910 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1981 1991 2001

Años (censos)

Hab

itant

es

Población total

ELIMINAREA FRONTIERELOR DIN EUROPA

A dispărut frontiera dintre Uniunea Europeană şi nouă ţări din Europa de Est.

Rămân incluse în spaţiul Schengen eliminându-se controalele terestre şi maritime.

UE a desfiinţat controalele paşapoartelor la frontierele interne terestre şi

maritime (şi în martie 2008 cele de pe aeroporturi) în nouă din ţările candidate la

extindere: Slovenia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia şi

Republica Cehă.

Ţările incluse: Există în prezent 13 state membre ale Uniunii Europene - Spania,

Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Italia, Luxemburg,

Olanda, Portugalia şi Suedia, la care se adaugă Norvegia şi Islanda.


8

Începând de azi, un cetăţean al Uniunii Europene poate călători din Peninsula

Iberică până în statele baltice şi, din Grecia până în Finlanda fără controale la frontiere.

Europa fără frontiere a făcut un pas simbolic o dată cu eliminarea controalelor

terestre şi maritime din nouă ţări care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 şi care s-

a extins la un total de 24 de ţări continentale.

Din Portugalia până în Estonia şi din Grecia până în Finlanda, începând de azi,

cetăţenii UE pot merge acum mai departe fără controale vamale într-o Europă fără

graniţe care are deja 404 milioane de persoane şi 3,6 milioane de kilometri pătraţi.

Crearea "unei zone fără controale la această scară este un eveniment istoric", a

declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso.

Cele nouă ţări în care controalele au fost eliminate sunt: Estonia, Letonia,

Lituania, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia şi Malta, adică toate

cele care au aderat la UE în 2004 mai puţin Cipru, care a solicitat o amânare .

Eliminarea controalelor la frontiere simbolizează astfel căderea ultimelor bariere

fizice care separă ţările din Europa Centrală şi de Est care au format blocul sovietic.

Eliminarea graniţelor va favoriza, de asemenea, în afară de călătorii, vieţile a

sute de mii de oameni în regiunile de frontieră dintre Polonia şi Germania, unde există

familii care locuiesc de ambele părţi ale frontierei, lucru întâlnit şi între Ungaria şi

Austria.

Prin alegerea acestei date pentru eliminarea controalelor la frontiere s-a vizat

înlesnirea tranzitului datorat sărbătorilor de iarnă.

Călătoriile de agrement, de studiu sau de muncă vor fi mai uşoare, nu numai

pentru cetăţenii UE, ci şi pentru ţările terţe, care vor putea să călătorească între cele 24

de ţări cu o singură viză.

Festivităţile datorate deschiderii frontierelor au avut loc ieri în patru locuri:

graniţele între cele trei ţări baltice, frontierele între Germania – Polonia - Republica

Cehă, cele dintre Austro - Ungaria, Slovacia şi dintre Italia - Slovenia.

Barroso, preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, şi mulţi

comisari, şefi de guvern sau miniştri, au participat la ceremonii care simbolizează din

nou unificarea Europei.

Spaţiul Schengen are ca obiectiv facilitarea liberei circulaţii a cetăţenilor Uniunii

Europene şi introducerea de măsuri compensatorii de securitate pornind de la un registru

european comun. Tocmai de aceea, deschiderea frontierelor a fost posibilă după


9

implementarea, în aceste nouă ţări, a unei versiuni îmbunătăţite a unui fişier informatic

cu datele poliţiei SIS (Sistemul Informatic Schengen).

Aceste ţări au lansat o versiune mai recentă (numită SIS II), care va include date

biometrice, însă întârzierile cauzate de nişte probleme au provocat o mare frustrare în

cele zece ţări care au aderat în 2004, care considerau că au fost tratate ca şi membre de

categoria a doua.

Controalele de frontieră pe aeroporturi vor fi eliminate la data de 30 martie.

Barroso a exprimat "marea sa încredere" în activitatea noilor state de a-şi aduce

contribuţia lor la securitatea comună.

Două ţări ale Uniunii Europene au refuzat să adere la spaţiul Schengen: Marea

Britanie şi Irlanda, în timp ce alte două ţări din afara spaţiului Uniunii Europene au

aderat (Norvegia şi Islanda) şi o a treia (Elveţia) prevede să adere anul viitor. Nici

România şi Bulgaria nu fac parte, deoarece au aderat la Uniunea Europeană la 1

ianuarie. (Sursa: EFE, “Hoy”, Ziarul din Extremadura, 21 decembrie 2007).

IMPACTUL IMIGRAŢIEI ÎN ŢĂRILE DE ORIGINE

Multe milioane de polonezi, români, bulgari şi alţi cetăţeni ai fostelor ţări

socialiste au emigrat în Uniunea Europeană (UE), în special în Marea Britanie, Irlanda,

Spania, Germania şi Italia în ultimele două decenii în căutarea unor salarii mai bune şi a

unei vieţi mai demne. Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM),

fenomenul a fost foarte intens în ultimii 10 ani. Organizaţia estimează că aproximativ

850 de mii de oameni au migrat în fiecare an din est spre Europa de Vest din motive

economice. De asemenea, din motive politice, în cazul fostei Iugoslavii. Instalatorii şi

sudorii, metalurgiştii, muncitorii din construcţii, muncitorii agricoli, chelnerii, dar, de

asemenea, şi profesorii, tehnicienii şi cadrele didactice şi-au abandonat ţările lor şi

lucrează în prezent în diferite ţări din UE.

Emigraţia în masă generează devize, scăderea şomajului şi creşterea salariilor în

multe ţări din Est, şi a încetinit îmbătrânirea populaţiei în Spania, Marea Britanie sau

Germania. Altă consecinţă este faptul că imigranţii au părăsit satele şi regiunile din

ţările lor de origine, sute de mii de familii sunt despărţite şi numeroase locuri de muncă

rămân neocupate în industrie, în agricultură şi în construcţii.

Două milioane de polonezi şi-au părăsit ţara din 1989, şi, deşi încep să se

întoarcă unii dintre cei care au trăit în Marea Britanie, lipsa forţei de muncă este o


10

problemă gravă. Şi din România au plecat, de asemenea, două milioane de muncitori,

care reprezintă aproape 20% din forţa de muncă.

Situaţia este atât de gravă, în special în construcţii, încât Guvernul român

organizează întâlniri cu emigranţii români în Spania pentru a-i convinge să se întoarcă

în ţară. Situaţia este, de asemenea, îngrijorătoare în Bulgaria şi Letonia, 50.000 din 2.3

milioane de locuitori au părăsit ţara îndreptându-se înspre Marea Britanie şi Irlanda.

Cazul Poloniei este paradigmatic. Această ţară a fost în mod tradiţional o naţiune

de emigranţi, dar situaţia este în schimbare. Factorii schimbării sunt creşterea

economică intensă, pe care Polonia o trăieşte de câţiva ani.

Această creştere generează prosperitate într-un sector larg al populaţiei, dar, de

asemenea, inegalităţi. Lipsa forţei de muncă în anumite zone de producţie din cauza

emigrării contribuie la creşterea salariilor, în medie cu 11%. Prin urmare, mii de cetăţeni

ucraineni şi ai altor teritorii din fosta URSS, dar şi din Bangladesh, Pakistan, China şi

din ţările arabe au venit în Polonia pentru a ocupa locurile de muncă care nu pot fi

ocupate de polonezi în construcţii, agricultură, comerţ, alimentaţie publică şi menaj.

Potrivit Comisiei Europene (CE), peste 600.000 de imigranţi din afara Uniunii

Europene trăiesc în Polonia, care a devenit jandarmul oriental din spaţiul european

Schengen, deoarece trebuie să supravegheze frontiera, care se întinde pe o suprafaţă de

peste 1.100 de km, cu vecinii săi estici (Ucraina, Belarus), pentru a preveni trecerea

imigranţilor ilegali din fosta URSS şi Asia.

În agricultură şi în menaj lucrează ucraineni, pe şantierele navale din nord,

muncitori chinezi, în construcţii, portughezi, în timp ce vietnamezii (30.000) predomină

în sectorul dedicat restaurării şi vânzării stradale, iar unele companii au fost obligate să

angajeze instalatori din Tadjikistan şi Uzbekistan din lipsă de specialişti. Lipsa forţei de

muncă în Polonia a determinat autorităţile din timpul guvernului conservator al lui

Jaroslaw Kaczynski să discute despre posibilitatea de a recruta muncitori dintre deţinuţi.

Varşovia negociază ,de asemenea, cu India şi China, sosirea informaticienilor. (Sursa: Paco Soto, “Hoy”, Ziarul din Extremadura, 26 iulie 2008).

IMIGRAREA: Avantaje economice, probleme sociale Spaniolii privesc "bifocal" fenomenul imigraţiei. În conformitate cu a treia

Anchetă Socială Europeană (ASE), intervievaţii disting în mod clar între argumentele

pro şi contra în privinţa fluxului migrator, pe care îl consideră benefic pentru economie,

dar mai puţin bun pentru bunăstarea socială.


11

Astfel, Spania este a treia ţară care consideră imigraţia benefică din punct de

vedere economic, cu o notă de 5.7, urmată de Elveţia (5,9) şi România (6), deşi aceasta

din urmă este sursă de imigranţi, şi nu primitoare pentru aceştia. Această notă a crescut

cu trei zecimi faţă de aceea din prima ASE şi cu o zecime faţă de aceea din 2004/05. Cu

toate acestea, a crescut numărul de persoane care consideră că imigraţia face din Spania

o ţară unde se trăieşte mai rău, cu o notă de 4,9, comparativ cu nota de trecere (5.9) care

apărea în ediţiile anterioare.

ASE clasează spaniolii printre cei mai nemulţumiţi de politică şi politicieni, un

sentiment care "este în creştere", subliniază Mariano Torcal. 35,7% dintre spanioli

susţin că nu îi interesează deloc politica, aproape cu opt puncte mai multi decât anul

trecut, procentaj depăşit doar de portughezi (38,2%). În plus, 49,1% dintre spanioli

declară că le este greu să aibă o opinie în privinţa problemelor politice.

Ca şi cum nu ar fi destul, politicienii şi partidele politice primesc o nota de 3,6

pe o scală până la zece, şi sunt în Spania şi în toată Europa, colectivul şi instituţiile cele

mai slab evaluate. Poliţia este instituţia cea mai apreciată de către spanioli, cu o notă de

6, în vreme ce iau note de trecere la limită Parlamentul, sistemul judiciar, Parlamentul

European şi Organizaţia Naţiunilor Unite, în ton cu mediile europene la toate aceste

categorii. (Sursa: AP, "Hoy," Ziarul din Extremadura,29 noiembrie 2007).

SFÂRŞITUL EMIGRAŢIEI CURENTE ŞI IMIGRAŢIA ACTUALĂ

În prezent, ţările cele mai dezvoltate primesc emigranţi. Ei sunt persoane tinere

care nu pot supravieţui în ţările lor de origine şi sunt dispuse să lucreze în condiţii şi în

locurile de muncă, pe care mulţi spanioli nu le acceptă. Acest lucru se întâmplă în mod

frecvent, în agricultură (Almería, Murcia, Lleida, Barcelona, Extremadura), în

construcţii (Madrid, Barcelona, Ţara Bascilor, Galicia) şi exploatarea minieră(Asturias,

León, Palencia).

Ţările de origine ale imigranţilor sunt ţările din America (Ecuador, Columbia,

Argentina, Brazilia, Venezuela, Mexic, Peru), ţări africane (Maroc, Algeria, Republica

Capului Verde, ţările din Europa de Est (Rusia, Ungaria, Polonia , Iugoslavia, România)

şi ţările din Extremul Orient (China, în special).

Politica restrictivă în privinţa imigraţiei, care există în Europa, înseamnă că

mulţi dintre aceşti imigranţi nu pot intra în mod legal, şi îşi riscă viaţa încercând să


12

ajungă în Spania. Din acel moment, sunt obligaţi să trăiască în condiţii marginale şi să

accepte locuri de muncă care sunt în afara legii.

Recent, se produce o altă imigrare total nouă: aceea a pensionarilor din ţările

bogate ale Europei (Germania, Franţa, Marea Britanie, Suedia), care se stabilesc pe

coasta Mediteranei, în insulele Baleare şi Canare. Sunt oameni cu venituri mari pentru

standardele de viaţă spaniolă, care au nevoie de multe servicii turistice şi sanitare.

Scopurile tuturor acestor persoane care vin în Spania, sunt foarte diferite.

În 2008, Spania avea 4.5 milioane de străini, dintre care 704 227 erau români

(17% din totalul străinilor, este cel mai mare colectiv înaintea celui maghreb). Miguel

Pajares, doctor în antropologie socială la Universitatea din Barcelona explica:

"Majoritatea celor care sunt deja stabiliţi în Spania au început să lucreze ilegal în

economia subterană şi apoi şi-au rezolvat documentele." Cel mai mare val de emigranţi

a venit în 2007, când România a fost admisă în UE.

Dar, la sfârşitul anului 2008 au apărut primele semne ale crizei economice

globale care a avut un impact semnificativ asupra mişcărilor migratorii: lipsa locurilor

de muncă, şomajul, scăderea salariilor etc.

Muncitorii din Europa de Est au renunţat să plece în ţările dezvoltate, chiar şi cei care

erau acolo au început să se întoarcă în ţările lor de origine.

Una dintre zonele spaniole unde au ajuns mulţi agricultori români este Extremadura,

faimoasă pentru culturile de viţă de vie şi măslini unde era necesară forţă de muncă în

timpul culesului.

IMIGRANTI AFILIATI LA ASIGURĂRILE SOCIALE ÎN EXTREMADURA

Extremadura este regiunea cu cel mai mic număr de străini afiliaţi. La nivel

naţional, numărul afiliaţilor a crescut cu 1,1 la % faţă de luna decembrie şi a depăşit

două milioane cu un total de 2.003.839 de persoane.

La 31 ianuarie, numărul de afiliaţi străini la Asigurările Sociale a fost de

1.461.375. Cei înscrişi în regim autonom au fost de 225.166; în agricultură, 160.228; în

menaj 152.222; la mare 4.215 şi în exploatarea cărbunelui 633. Cei mai mulţi afiliaţi

străini în 31 ianuarie au fost din Maroc 267.314, Ecuador 253.921, România 238.314 şi

Columbia 140.749. În cadrul regimului general, sectorul care a înregistrat cel mai mare

număr de afiliaţi străini a fost în construcţii, cu 377.007 persoane reprezentând 25,8%

din cei înscrişi în sistem.


13

Urmează sectorul hotelier, cu 233.161 de afiliaţi, comerţul şi reparaţiile de

autovehicule, cu 214.709. In cadrul regimului special de muncitori autonomi, sectorul în

care s-au înregistrat cei mai mulţi afiliaţi la 31 ianuarie a fost, de asemenea, cel de

construcţii, cu 67.857, urmat de comerţ şi reparaţiile de autovehicule cu 49.395.

În funcţie de sex, din totalul de afiliaţi străini, 1.233.159 au fost bărbaţi, iar

770.680 erau femei. (Sursa: EFE. “Hoy”,Ziarul din Extremadura, 19 februarie 2008)

POPULAŢIA ŞI IMIGRAREA ÎN EXTREMDURA

În Extremadura populaţia creşte cu şase mii de persoane din cauza imigraţiei. În

Badajoz există mai mulţi străini decât în Caceres.

Provincia Badajoz înregistrează toată creşterea, în timp ce Caceres rămâne

stabilă după ce a pierdut populaţie în 2006. Administraţia regională va trebui să lucreze

mult dacă doreşte să-şi atingă obiectivul de a creşte în mod semnificativ populaţia din

Extremadura în viitor. In contextul naţional, Extremadura este una dintre regiunile a

cărei populaţie creşte cel mai puţin, cu 0,5% ,depăşind doar Asturias şi Galicia.

Conform datelor, se pare clar că diferenţele de creştere a populaţiei spaniole în

comunităţile spaniole sunt marcate de fluxurile de migraţie a străinilor. Din 862.000 noi

spanioli luaţi în evidenţă, 701.000 sunt străini. Astfel, regiunile care au o populaţie în

creştere sunt cele care primesc mai mulţi imigranţi, sau au copii deja aşezaţi. În

Extremadura există de asemenea această tendinţă. Practic, toată creşterea populaţiei este

produsă de imigrare. Recensământul populaţiei reflectă o creştere a străinilor de 5.839,

cu 20% mai mult decât anul trecut.

Cu toate acestea, Extremadura este una din regiunile cu cei mai puţini străini

35.000 de persoane, un 3,2% din totalul locuitorilor înregistraţi. Astfel orice schimbare

provoacă modificări procentuale semnificative.

În mod constant în ultimii ani, provincia Badajoz poartă greul creşterii

demografice din Extremadura. Imigranţii cei mai numeroşi provin din Maroc. La rândul

lor românii ocupă locul doi. La nivel naţional, Spania are deja 46.06 milioane de

persoane, din care 5.22 milioane de persoane sunt străini. Urmărind cifrele, care nu vor

fi definitive până la sfârşitul acestui an, numărul spaniolilor a crescut cu 0.4% în 2007,

cu 161 751 persoane noi înregistrate..

În funcţie de sex, 49% dintre spaniolii înregistraţi sunt bărbaţi, iar51% femei. În

rândul populaţiei străine, raportul este de 53,2% bărbaţi şi respectiv 46,8% femei. În


14

ambele grupuri, populaţia românească care reprezintă pentru prima dată cel mai mare

grup de străini din Spania întrece populaţia marocană. (Sursa: Luís Expósito, corespondent din Badajoz. “Hoy”, Ziarul din Extremadura, 2008).

PLANURI DE IMIGRARE

Ministerul Regional al Echităţii şi Muncii îşi propune să discute despre

problemele cheie ale fenomenului imigraţiei, cum ar fi primirea, locuinţa, serviciile

sociale, educaţia, sănătatea, sensibilizarea, ocuparea forţei de muncă, femeia şi tineretul.

Vor participa primăriile şi reprezentaţi ai Federaţiei Localităţilor din

Extremadura, sindicatele, angajatorii şi entităţile private care lucrează cu acest grup.

În Extremadura , aveau domiciliul la data de 31 decembrie anul trecut, 34.369

imigranţi, potrivit datelor furnizate de Ministerului Muncii, reprezentând 3% din

populaţia care trăieşte în regiune.

Aceste persoane provin, în principal, din Africa, America Latină şi România, şi

sunt distribuiţi în mod ilegal, concentrându-se, în special, în regiuni,cum ar fi Campo

Arañuelo, Vera şi Tierra de Barros. Opt din zece străini rezidenţi în zonă sunt sub vârsta

de 44 de ani. (Sursa: Redacción. “Hoy”, Ziarul din Extremadura, 24 mai 2008).

CREŞTEREA IMIGRANŢILOR ÎN BADAJOZ

„Populaţia provinciei Badajoz creşte de la 2.000 de străini la 22.000 în ultimul

deceniu.”

„Populaţia imigrantă din Badajoz este acum de 3% din totalul populaţiei

înregistrate. Românii, portughezii, marocanii şi brazilienii sunt cei mai reprezentativi.

Acum zece ani era doar un român înregistrat, acum sunt 7.212. Brazilienii erau singurii

sud-americani care apăreau în recensământul din 1999.

Termenul integrare este depăşit. Cel mai corect este să se vorbească despre

convieţuire, pentru că într-adevăr este ceea ce trebuie să fie pus în practică. Există peste

170 de naţionalităţi diferite înregistrate în provincia Badajoz; fiecare cu obiceiurile sale

şi cu propriul mod de a vedea viaţa. Nu este vorba ca minorităţile să se adapteze la

majoritate şi “ să înveţe obiceiurile lumii”; secretul constă în convieţuirea a diferite

persoane şi respectul reciproc dintre ele. În acest fel interpretează sociologul Domingo

Barbolla, profesor la Universitatea din Extremadura (UEx), fenomenul de imigraţie",

pe care l-a experimentat în ultimii 10 ani provincia Badajoz.


15

Populaţia străină a crescut mai mult decât în 1999. În acel an, numărul de

persoane înregistrate cu o altă cetăţenie decât spaniolă au fost de 2.351, în timp ce la

data de 1 ianuarie 2009 cifra a ajuns la 22 307 persoane înregistrate. Adică numărul de

imigranţi legali s-a înmulţit de 11 ori în acest deceniu.

Cifra reprezintă doar 3% din totalul locuitorilor din provincie, dar trebuie să se

ţină seama de faptul că acesta este o zonă cu o dezvoltare economică mai scăzută şi prin

urmare “ cu o ofertă mai scăzută de locuri de muncă subliniază Barbolla . Cu toate

acestea, dacă înainte erau neobişnuite provinciile care aveau doar câţiva străini, acum

este ceva obişnuit ca în toate localităţile să existe mai mult de unul. Altele, cum ar

Almendralejo, au un procent destul de semnificativ de imigranţi .

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, „Fluxurile migratorii afectează întreaga

lume” subliniază profesorul de sociologie. Locuitorii din Badajoz convieţuiesc în

prezent cu europeni din Est, locuitori din America de Sud şi Africa. Românii-7.212

înregistraţi - , sunt acum cei mai reprezentativi, situându-se pe primul loc al

naţionalităţilor. Acum 10 ani doar o singură persoană din România era înregistrată în

Badajoz. Această schimbare se datorează intrării ţării în Uniunea Europeană în ianuarie

2007 care a presupus intrarea în legalitate a tuturor celor care munceau ilegal. În acel

moment în capitala Extremadurei, de exemplu, s-a dublat numărul "de persoane intrate

în legalitate" care proveneau din Est, înregistrându-se astfel de la 200 la 400- "noii

cetăţeni".

Pe al doilea loc se situează portughezii – 3.706 înregistraţi - o situaţie mai logică

având în vedere proximitatea ţării. Cifra a crescut de patru ori din 1999. Cu toate

acestea, în acel an această naţionalitate era deja importantă, ocupând primul loc.

Marocanii au fost cu un deceniu în urmă reprezentativi - erau 476 înregistraţi - ,

şi în prezent continuă să fie. La 1 ianuarie 2009 erau naţionalitatea a treia cea mai

frecventă cu un total de 2.794 persoane înregistrate.


16

Îi urmează persoanele care provin din America de Sud: brazilieni(1.510),

columbieni (955), ecuadorieni (447) şi bolivieni (433). Dintre toţi aceştia, singurii care

apăreau în registrele de evidenţă a populaţiei din 1999 ale primăriilor din provincie erau

brazilienii.

Printre ei se strecoară şi chinezii care ocupă locul 7. Ceea ce e curios este că,

acum zece ani nici măcar nu erau înregistraţi în localităţile din Badajoz.

În faţa acestei radiografii a populaţiei din Badajoz, profesorul Barbolla vorbeşte

despre o nouă civilizaţie în care provocarea este de a şti cum să convieţuieşti cu oameni

de diferite etnii. Cele două părţi trebuie să fie tolerante. Societatea actuală se

îmbogăţeşte datorită faptului că, elevii împart banca cu copii de altă naţionalitate şi în

supermarketuri sunt produse din alte ţări care înainte nu erau niciodată văzute.

„E un fenomen de neoprit, deoarece este vorba de dinamica normală de

supravieţuire. În viitor, satul se va organiza diferit. Deja nu se mai poate înţelege o

societate monocoloră”, concluzionează acest sociolog. (Fuente: Rocío Sánchez Rodríguez, corresponsal de Badajoz. “Hoy”, Diario de Extremadura, 2009).

IMIGRAREA DIN BADAJOZ EXPRIMATĂ ÎN CIFRE :

Totalul imigranţilor cu domiciliul legal în provincia Badajoz în 2006 :

PROVENIENŢA IMIGRANŢI

TOTAL 13.773

Africa 4.651

Comunitatea Europeană 3.812

Restul Europei 1.195

America Latină 3.329

Asia 715

America de Nord 61

Date oficiale furnizate de Guvern

Populaţia străină a crescut cu 12% în 2006. Principalul colectiv de imigranţi este

cel de marocani, urmat de portughezi şi columbieni.


17

În 2006, populaţia străină cu carte de identitate sau cu permis de reşedinţă legală

în Spania a ajuns în provincia Badajoz la un număr de 13.773 de persoane, după cum

arată datele oficiale ale Guvernului. În ultimul an, în provincia noastră s-au stabilit

1.483 de noi imigranţi cu acte în regulă.

Cifra reprezintă o creştere de 12% a numărului de străini faţă de 2005. Această

creştere bruscă este în contrast cu datele înregistrate în provincia Caceres, unde

populaţia străină nu a crescut doar, ci şi a suferit o scădere de 1 % , în aceeaşi perioadă,

înregistrându-se cu 97 de străini mai puţin.

Pornind de la creşterea numărului de imigranţi în provincia Badajoz, colectivul

de străini reprezintă deja 2% din populaţia totală. Chiar şi aşa, datele ne separă de alte

provincii spaniole ca Madrid, Almeria, Murcia, Lerida sau Alicante. În aceste zone,

10% din toată populaţie provine din afară.

Referitor la provenienţa străinilor stabiliţi în diferite localităţi din Badajoz, 28%

sunt cetăţeni din Uniunea Europeană, în special din Portugalia. Din restul de 72%, 38%

sunt imigranţi africani (4.651), 8,7% sunt din Europa de Est, 24% sunt iberoamericani,

5% sunt asiatici, iar 0,4% sunt din America de Nord.

După naţionalitate, marocanii continuă să fie comunitatea cea mai numeroasă

din provincia noastră, urmată de populaţia portugheză şi cea columbiană. În ceea ce

priveşte totalul străinilor cu permis de reşedinţă, procentul femeilor ajunge la 43%. În

privinţa vârstei, populaţia străină se încadrează între 16 şi 64 de ani ,80% din populaţia

totală.

Faţă de perioada de şedere, 5.307 au autorizaţie de regim comun. Adică, acela

prevăzut pentru cetăţenii din ţările membre ale UE, pentru cetăţenii altor state membre

ale Acordului privind Spaţiul Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein),

precum şi pentru Suedia. Chiar dacă cetăţenii din Bulgaria şi România fac parte din

Comunitatea Europeană, în Spania s-a stabilit o perioadă de tranziţie de doi ani care are

un caracter prealabil libertăţii depline de circulaţie a lucrătorilor din aceste ţări.

Ceilalţi 8.466 de străini din provincie, au permis de şedere în regim general.

În afară de a lucra, în provincie mai vin şi străini cu carnet de student. Este vorba

de cei ce vor să studieze în străinătate sau să participe la un proiect de cercetare în U.E.

În 2006 au venit 33 de persoane din aceste motive. Caceres a primit 83 de studenţi.

În privinţa învăţământului pre-universitar, pe parcursul anului şcolar 2005-2006

au studiat în şcolile primare şi secundare din provincie 1921 de străini : 325 erau copii

de grădiniţă, 821 de la şcoala primară, 477elevi din învăţământul secundar obligatoriu,


18

187 de la cursurile pregătitoare pentru bacalaureat, 66 de FP şi 21 de la Garanţia

Socială. 11% au studiat în colegii private. Pe parcursul anului 2005-2006 numărul de

elevi străini a crescut cu 23% faţă de perioada anterioară. (Sursa: Ángela Murillos, corespondent din Badajoz. “Hoy”, Ziarul din Extremadura, 2006).

Fenomenul de migrare ajunge şi în Santa Marta

Totul a început în vara anului 2004. În luna iulie, lucrătorii sezonieri încep să

sosească în Santa Marta. Începând cu luna septembrie, atunci când începe culesul viei,

în Santa Marta există deja o “tabără” pentru sezonierii români, care, din păcate, mai

comit mici furturi prin localuri, case şi se bat. Autorităţile se văd obligate să ia măsuri şi

sunt de acord să-i evacueze în mod paşnic.

“Peste o mie de români au fost evacuaţi deja din tabăra din Santa Marta. În

tabără abia dacă mai rămân 400 de sezonieri, care vor pleca înainte de ziua de duminică.

N-a fost nevoie să se recurgă la forţă, şi-au strâns sau ars bunurile şi au plecat paşnic.

După ce subdelegatul Guvernului, Inocencio Ramos, a anunţat că trebuie să

plece, românii şi-au făcut bagajele şi au părăsit tabăra din Santa Marta de los Barros.

Peste o mie de imigranţi au abandonat de bună voie locul ce până atunci era căminul

lor.”

Panorama locului era diferită deja în comparaţie cu ce era cu câteva săptămâni

înainte să plece sezonierii. Aşa cum s-a stabilit, prima dată li s-a explicat situaţia, că

zona unde locuiau era privată şi că nu puteau rămâne acolo - sarcină ce i-a revenit unei

echipe a Ministerului Regional al Echităţii şi mediatoarei sociale din localitate, de

naţionalitate română.

Doar unii au fost mai rebeli şi au rostit cuvinte în limba lor, neînţelese, dar de

imaginat. Chiar şi aşa n-a fost nevoie de forţă, şi nici Poliţia Locală, nici Garda Civilă

nu a trebuit să intervină. Consilierul de imigrare, Alfredo Araguete, a declarat la ziarul

“HOY” că au înţeles perfect argumentele şi fără să mai spună ceva, şi-au strâns

lucrurile.

Numărul de furturi creşte în această perioadă cu 200 la sută în Badajoz. Poliţia

Locală lucrează fără oprire la fel ca în celelalte luni pentru a supraveghea siguranţa

caselor oamenilor ce nu se simt în siguranţă.

Problema copiilor se schimbă, dar nu se rezolvă. Vor continua să nu meargă la

şcoală şi să călătorească cu părinţii lor doar pentru a se odihni şi a-şi trăi viaţa acolo

unde este de lucru. De mici încep sa caute pâinea.


19

În acest fel, localitatea începe să fie din nou liniştită, lucru ce ii caracterizează pe

locuitorii săi. Acum aşteaptă să vadă dacă există vreun imigrant căruia să-i fi plăcut

locul, care s-a simţit bine şi care ar vrea sa se integreze în această societate prosperă de

care ei nu au parte. Mulţi se întreabă dacă această situaţie se va repeta şi la anul, aşa

cum s-a întâmplat în fiecare an începând cu vara anului 2004. Timpul va decide .

“Aşezările românilor din Tierra de Barros vor fi mai supravegheate şi mai

controlate.” Delegata Guvernului s-a întâlnit cu primarul din Santa Marta, una dintre

zonele cele mai afectate din regiune.

“Aici trăim cam 500”. Agenţii de la Garda Civilă şi membrii de la Inspecţia de

Muncă din Extremadura vor intensifica controalele şi supravegherile în aşezările

românilor şi imigranţilor ilegali din zona Tierra de Barros sau în locurile unde se

bănuieşte că s-ar lucra “la negru”.

Există întâlniri între primarii afectaţi şi subdelegaţii Guvernului. Delegata a

amintit că actualmente există aşezări de acest fel în 10 localităţi din provincia Badajoz.

Cea mai mare este cea din Santa Marta.

Cetăţenii români vorbesc ca şi cum ar avea drepturi depline fiind membri ai

Uniunii Europene, dar acest moratoriu ce se bazează pe sprijinul agenţilor sociali,

economici şi sindicali, în materie de muncă, îi consideră ca pe orice persoană străină

spaţiului comunitar, astfel încât situaţia lor este de ilegalitate în muncă.

Între timp, românii asigură că ajung până în Extremadura deoarece este de lucru

şi, de fapt, majoritatea au stat în aceeaşi localitate cu ani în urmă fără să-şi schimbe

condiţiile îngrozitoare de igienă şi de sănătate, de care au avut parte atât ei, cât şi cei

mici.

“Pereira anunţă “măsuri specifice” pentru a angaja străini pentru culesul viei.”.

Organizaţii agrare precum APAG s-au întâlnit cu Delegaţia Guvernului. Asigură că

cererea reală de lucru din Santa Marta este cu aproape 600 de persoane mai mult.

Delegata Guvernului din Extremadura, Carmen Pereira, a anunţat că, în

colaborare cu Trezoreria Generală de Securitate Socială, se vor lua “măsuri specifice”

pentru a accelera procesul de recrutare legală a muncitorilor străini, pentru culesul viei

din zona Tierra de Barros.

Delegata Guvernului a explicat că în timpul şederii românilor în Santa Marta au

fost efectuate inspecţii la locul de muncă, zece pe zi, în aşezările românilor din Tierra de

Barros, precum şi la fermele şi firmele agrare în care lucrează. Rezultatul a fost de 25 de

contracte în neregulă.


20

(Sursa: Paz Sánchez Pintor/José Antonio Martínez, corespondenţi din Almendralejo şi Santa Marta.

“Hoy”, Ziarul din Extremadura, 2006).

INTEGRAREA IMIGRANŢILOR

Deoarece se confruntau cu atâtea probleme autorităţile din Extremadura au hotărât

să organizeze un curs de cultură pentru imigranţi menit să lărgească orizonturile

culturale ale imigranţilor. Aproximativ treizeci de imigranţi din Brazilia, Polonia,

Bulgaria, Franţa, Anglia, Olanda, România, Ucraina şi Portugalia au participat la un

curs de cultură şi limba spaniolă, care a avut loc la Universitatea Populară din Zafra cu

obiectivul de a dobândi o formare de bază astfel încât să se poată integra în câmpul

muncii. (Sursa: Corespondent din. Zafra " Azi." Jurnalul din Extremadura, 23 octombrie 2007)

EXPERIENŢELE ŞCOLARE ALE EMIGRAŢIEI ÎN SANTA MARTA

În Santa Marta sunt 100 imigranţi, majoritatea români care sunt integraţi. Pentru

Alfredo Vozmediano Sanchez, directorul şcolii publice din localitate, copiii români s-au

integrat perfect în şcoală. "Depăşind la început dificultatea limbii, copiii se integrează şi

interacţionează bine cu colegii, deoarece aceştia sunt foarte isteţi şi învaţă limba noastră.

Ei au mult interes şi părinţii sunt foarte preocupaţi de educaţia copiilor lor.”

Prin urmare, în centru s-a înfiinţat o clasă de educaţie compensatorie care are

scopul ca un profesionist instruit să ajute copiii români să se integreze cu colegii lor.

Pentru a ilustra preocuparea părinţilor copiilor prezentăm exemplul dat de un tată

care în fiecare zi îl aduce pe fiul său la şcoală, dintr-un sat mai îndepărtat, şi îşi

organizează timpul, astfel încât ora ieşirii lui de la muncă să coincidă cu ora la care iese

copilul lui.

Alţi doi copii Ionuţ Popescu şi Marius Ruiu care trăiesc în Santa Marta s-au adaptat

foarte bine în Santa Marta, dar de asemenea, doresc să viziteze România pentru a-şi

vedea prietenii lor de acolo. (Sursa: Jose Antonio Martinez, corespondent din Santa Marta. "Astăzi," Ziarul din Extremadura, 12

noiembrie 2007).

EXPERIENŢE MARGINALE ALE MIGRAŢIEI ÎN SANTA MARTA

Pentru a atrage atenţia populaţiei, un cetăţean român s-a auto-mutilat cu o lamă de

ras, ca să fie ajutat să iasă din “ghetou ", unde a fost băgat cu forţa, a spus el. Totul s-a


21

întâmplat pentru că i s-a oferit un loc de muncă ca şofer şi un salariu mare în Spania, dar

a fost înşelat. S-a refugiat în tabăra "Las Canterias" şi a găsit un loc de muncă, dar ceea

ce el primea îi era luat de mafie.

Agenţii care aparţin Brigăzii de Străini ale Poliţiei Naţionale efectuează inspecţii la

fiecare două săptămâni prin cluburile pentru perechi din provincia Badajoz pentru a

verifica legalitatea fetelor. Ei spun că numai uitându-se în ochii femeilor care lucrează

acolo ştiu exact cu cine au de-a face.

Aceste localuri au licenţa de funcţionare în regulă şi astfel prostituţia nu este

interzisă în Spania, cu excepţia cazului în care cineva ar încerca să se îmbogăţească

obligându-i pe alţii să o practice. De când România şi Bulgaria au aderat la Uniunea

Europeană, bordelurile sunt pline de femei din aceste două ţări, deoarece acestea sunt

europene şi nu au nici un tip de problemă de mobilitate.

În privinţa apartamentelor de închiriat, afirmă că în acest gen de lucruri

circumstanţele sunt diferite, deoarece majoritatea sunt femei care lucrează independent.

Acesta este profilul prostituatei din Extremadura, conform datelor pe care le are

poliţia. În plus, 96% sunt străine, o proporţie care este peste media naţională. Predomină

cele din Europa de Est.

"Doi compatrioţi de-ai voştri, un bărbat şi o femeie, sunt condamnaţi fiecare la 12

ani pentru că le-au ţinut practic sechestrate. "Gică, român de 40 de ani, este omul care

le-a aşteptat pe cele două fete conaţionale ale lui în Madrid, în data de 6 inie 2007, ca

ulterior să le ducă la clubul "Turnul", care este la marginea Plasenciei. Cele două fete

credeau că munca lor în Plasencia urma să fie de dansatoare, dar Gică şi Elena le-au

spus adevărul în curând.

Poliţia Naţională a arestat trei persoane şi au dezmembrat astfel un grup bine

organizat dedicat introducerii în Spania a femeilor românce care mai târziu se prostituau

prin cluburile din provincia Badajoz.

Anchetele au început deoarece a depus plângere una din femeile care lucrau din

obligaţie, într-unul dintre aceste cluburi şi care a reuşit să scape după şase luni de muncă

într-un bordel din N-V.

Femeia a declarat că a fost acostată în România de către o compatrioată a sa care i -

a propus să o însoţească în Spania, cu scopul de a îngriji pe fiul ei mic. Odată ajunsă în

Madrid, au mutat-o în Merida, unde i-au confiscat documentele cu forţa şi au forţat-o să

se prostitueze într-un club de perechi situat pe şoseaua naţională V, în Arroyo de San

Servan, ca să-şi achite datoriile pe care le făcuse pentru călătoria în Spania.


22

În plus, trei femei au fost arestate pentru încălcarea legii privind străinii; ele au fost

găsite exercitând prostituţia într-un un club în Arroyo de San Servan. Agenţi ai Poliţiei

Naţionale au desfăşurat mai multe operaţiuni în diferite regiuni, care au condus deja la

arestarea a peste 100 de persoane.

Ancheta Unităţii de Delincvenţă Specializată şi Violenţă (UDEV) a Poliţiei a lansat

o anchetă cu două luni în urmă. (Sursa: Jose Antonio Martinez, corespondent din Santa Marta. "Astăzi," Ziarul din Extremadura, 8

septembrie 2007; Galván Antonio González / Calzadilla de los Barros. "Astăzi," Ziarul din Extremadura,

2007).

PRIMIREA DE IMIGRANŢI SEZONIERI

„Întreprinzătorii din agricultură vor face un adăpost pentru 200 de muncitori

sezonieri în Santa Marta.”

APAG se pregăteşte să primească grupul de 1.700 de români ce a fost solicitat de

Subdelegaţia Guvernului. Pentru culesul viei sunt necesari mai mult de 2.100 de

muncitori.

Tabără de muncitori sezonieri români în Santa Marta de los Barros în timpul culesului viei din 2007. /

Azi

Întreprinzătorii agricoli care aparţin organizaţie profesionale APAG - Extremadura

prevăd construirea unui adăpost de barăci prefabricate cu o capacitate de aproximativ

200 de muncitori în Santa Marta de los Barros. Astfel se vor evita scene cum au fost

cele trăite în 2007, când s - au ridicat taberele ilegale în cartierele mărginaşe din această

localitate.

Acest anunţ a fost făcut de preşedintele organizaţiei, Bibiano Serrano, care a

asigurat că acest lucru a fost singura solicitare a întreprinzătorilor agricoli, după ce cei

care vor veni în alte localităţi din regiunea Tierra de Barros au deja rezolvată problema

cazării, pe care o furnizează lucrătorilor întreprinzătorii în ciuda faptului că nu au nicio

obligaţie de a face acest lucru, conform acordului semnat în Extremadura, a amintit

Serrano.


23

După cum a spus, "suntem plăcut surprinşi", deoarece majoritatea celor care ajung

deja au locuri de cazare sau le este asigurată de întreprinzători", pentru că vrem să

rezolvăm o problemă şi nu să creăm o problemă, nu ca alte organizaţii sindicale".

APAG - Extremadura se pregăteşte să primească un grup de 1.700 români care au

fost solicitaţi de Subdelegaţia guvernului pentru culesul strugurilor şi al măslinelor în

toată regiunea şi în special în Tierra de Barros.

Aceste angajări ar fi posibile, în urma adoptării unei legislaţii de exceptare de la

Legea privind statutul străinilor din partea consiliului miniştrilor de anul trecut, care

permite recrutarea legală de cetăţeni din România şi Bulgaria până în 2009, când vor fi

deja cetăţeni ai Uniunii Europene cu drepturi depline, după cum a declarat preşedintele

organizaţiei, problemă care nu a fost posibilă în alţi ani.

Ace�ti români se vor alătura muncitorilor din Extremadura sau nu, "nu ne pasă"

până ce se va completa cifra de peste 2.100 de muncitori pe care întreprinzătorii asociaţi

APAG au solicitat-o SEXPE. Mulţi dintre aceştia provin din sectoare precum

construcţiile, după concedierile care au fost cauzate de criză, a notat.

În acest sens, a asigurat că Sexpo a prezentat deja 69 muncitori, unii dintre ei

români, dintre care majoritatea se vor ocupa în scurt timp cu lucrările agricole.

Aşa cum a explicat, Sexpo nu are suficientă forţă de muncă pentru a satisface

cererea de agricultori, astfel că "suntem obligaţi să angajăm străini."

Până în prezent, s-au depus documentele pentru a se formaliza 200 contracte la

Delegaţia Guvernului, a declarat Serrano, care speră că în această săptămână se va

completa restul documentaţiei pentru contractele solicitate de întreprinzătorii agricoli,

pentru ultimele zile de august sau începutul lunii septembrie ", să se oficializeze situaţia

forţei de muncă de care avem nevoie."

Cu toate acestea, preşedintele APAG - Extremadura aşteaptă rezolvarea

problemelor cu forţa de muncă cu care se confruntă agricultura din Extremadura, în

fiecare an odată cu strânsul viei.. (Sursa: Gloria Casares corespondent din Almendralejo. "Astăzi," Ziarul din Extremadura, 2008).

IMIGRANŢI ÎN BARĂCI

Termenul “baracă” a devenit din păcate în acest sezon de strângerea viei şi culesul

măslinelor în Extremadura foarte comun şi reprezintă o evoluţie a aşezărilor acum

aproape uitate de imigranţi ilegali în ţara noastră.


24

Primarul din Almendralejo, José María Ramírez, vorbea despre existenţa acestor

"barăci" şi de asemenea de mai multe pavilioane, în timp ce câteva ore mai târziu, liderii

de la UGT ne ofereau cifre mai exacte despre 50 de barăci de acest tip numai în capitala

provinciei Tierra de Barros, în plus pe lângă celelalte din alte localităţi ca de exemplu

Fuente de Master sau Corte de Peleas.

După ce ştirea a apărut în mass-media, purtătorul de cuvânt din echipa guvernului

din Almengralejo, Victoria Perez, a negat această cifră şi a confirmat existenţa a trei

"barăci", în timp ce explica dificultăţile de ordin juridic de a le detecta şi a le denunţa,

pentru că acestea sunt proprietăţi private şi este complicat să ajungi la ele şi la locuitorii

lor.

Sunt barăci în care muncitorii sezonieri, şi în multe cazuri, familiile lor, inclusiv

femei şi copii, trăiesc ca şi cum acestea ar fi casele lor, cu saltele pe podea sau cu corturi

în interior. În cele mai fericite cazuri, unele barăci sunt separate de o perdea şi trăiesc

două grupuri de imigranţi, unii români de etnie rromă şi ceilalţi români, dar nu ţigani.

În majoritatea cazurilor, proprietarii le închiriază unui român, la un preţ de

aproximativ 400 sau 500 de euro, care, la rândul său, o reînchiriază altor compatrioţi,

cărora le încasează aproximativ 80 de euro pe lună. (Sursa: Gloria Casares corespondent din Almendralejo. "Astăzi," Ziarul din Extremadura, noiembrie

2009).

REGLEMENTAREA MUNCITORILOR IMIGRANŢI

Guvernul Central, Consiliul şi primăriile colaborează cu organizaţiile agricole

pentru a oferi locuinţe decente străinilor care sosesc în Extremadura. Împiedicarea

angajărilor ilegale a lucrătorilor temporari este scopul acordului tripartit încheiat la nivel

central, regional şi local. La întâlnire s-a tratat într-un mod special situaţia cetăţenilor

proveniţi din România, a europenilor cu permis de şedere care au venit în Spania pentru


25

a participa la culesul strugurilor, a măslinelor, a fructelor şi a usturoiului, ca şi culturi

specifice.

În timpul şedinţei la care au participat persoane importante din instituţiile publice s-

a analizat situaţia din 2007 când s-au instalat campinguri şi s-a înregistrat recrutarea

ilegală de muncitori. La sfârşit, delegata guvernului a indicat faptul că toate autorităţile

sunt convinse că imigraţia şi angajările ar trebui să fie legale. În funcţie de tipul de

cultură se pot da ajutoare întreprinzătorilor astfel încât să poată oferi adăpost

muncitorilor care vin să lucreze ca sezonieri. Pilas Lucio, consiliera pe probleme de

Egalitate şi Ocuparea Forţei de Muncă, a adăugat că obligaţia de a oferi muncitorilor o

locuinţă este a angajatorilor. Administraţia se angajează să colaboreze numai dacă

locuinţele au condiţiile cele mai bune de trai. O altă propunere este să se obţină

angajamentul primarilor ca în fiecare sat să se realizeze un studiu pentru a putea să se

cunoască adevăratele nevoi de forţă de muncă pe care angajatorii le au în diferite

sezoane de recoltare. Organizaţiile agricole au obligaţia de a prevedea numărul necesar

de muncitori, de asemenea consiliile locale vor colabora pentru a obţine toate aceste

informaţii. (Sursa: Editorialul " Azi." Ziarull din Extremadura, 2008).

SIGURANŢĂ ŞI IMIGRANŢI

O altă preocupare a autorităţilor locale este siguranţa publică. În mai multe

cazuri poliţia a vorbit despre impactul populaţiei româneşti în ceea ce priveşte

delincvenţa, dar a amintit, de asemenea, şi contribuţia forţei de muncă străine la

contribuţiile pentru Asigurările Sociale.

Numărul străinilor în oraşul Badajoz ajunge la 4.128 din populaţia totală care

pentru prima dată a depăşit cifra de 34.000 de locuitori. Este clar că pentru strângerea

viţei de vie este nevoie de mai multă forţă de muncă care trebuie să vină din afară. De

asemenea, este clar că oamenii aceia nu sunt fantome care dispar atunci când termină

lucrul, trebuie să trăiască undeva, şi au venit fără bani să lucreze şi vor să ducă suma

maximă în satele lor, trăiesc pe stradă sau într-o casă care li se închiriază cu o sumă

exagerată. În Almendralejo este mai mult decât o problemă de securitate, este o

problemă de comportament social foarte diferit. Dacă ar fi fost 15 sau 20 de persoane,

nimeni nu ar observa, dar atunci când apar 2.000 de oameni este clar că se va observa.

Niciunui spaniol nu i-ar veni ideea să ia bidoane de apă şi să meargă să le umple la o

fântână, nici să se aşeze pe pământ şi să stea oriunde. Oamenii din Almendralejo sau


26

Santa Marta au înţeles că dacă cineva îşi făcea nevoile într-un colţ îi dădeau o amendă,

dar nu îl arestau pentru acest lucru.

“Zeci de romani aşteptă din zori de zi la secţia de poliţie pentru a obţine

documentul de cetăţean străin." Oamenii aşteaptă în fiecare zi din zori la uşile secţiei de

Poliţie Naţională pentru obţinerea permisului de străin, cunoscut sub numele de NIE sau

numărul de identificare al străinilor, necesar pentru a fi angajaţi de întreprinzătorii

agricoli. Trebuie amintit că atât România cât şi Bulgaria sunt membre ale Uniunii

Europene, dar cu o amânare până în ianuarie 2009, care le permite să circule liber, dar

nu să lucreze. In fiecare zi se împart 40 de numere, care se pare, că este numărul maxim

de persoane ce pot fi servite de funcţionari între orele 9-14.30. Acest lucru face ca mulţi

dintre ei să petreacă noaptea în centrul oraşului, cu pături şi dormind pe jos. Dimineaţa,

şi foarte devreme, se aşează la rând. Uneori sunt chiar concetăţenii lor cei care iau cele

mai multe bilete, lăsându-i astfel pe ceilalţi fără posibilitatea de a obţine acest permis. (Sursa: Paz Sánchez Pintor corespondent din Almendralejo. "Astăzi," Ziarul din Extremadura, 2008).

IMIGRAREA CETĂŢENILOR DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

"800 000 români şi bulgari pot lucra în mod liber de mâine." Aproximativ 800.000

de cetăţeni români şi bulgari care locuiesc în Spania vor putea lucra de dimineaţă, fără

nici o piedică administrativă şi în aceleaşi condiţii ca restul persoanelor europene şi

naţionale. La 1 ianuarie se încheie amânarea de doi ani impusă de guvernul spaniol

pentru cetăţenii acestor două ţări care, în ciuda intrării lor în Uniunea Europeană în

2007, au votat împotriva liberei circulaţii pentru a lucra ca angajaţi.

Consiliul de Miniştri din data de 19 decembrie a decis să nu se mai prelungească

amânarea (care se putea prelungi până în 2014), deoarece, după cum a explicat

vicepreşedinta Maria Teresa Fernandez de la Vega, Executivul speră, dată fiind

creşterea economică a ambelor ţări, o mare parte din numărul de imigranţi să revină în

mod voluntar în România şi Bulgaria. Ambele guverne au lansat campanii, de

asemenea, pentru a încuraja întoarcerea acasă a cetăţenilor lor.

Cu toate acestea, Guvernul spaniol îşi rezervă dreptul de a revizui decizia sa de a

elimina piedicile pentru aceşti muncitori. După şase luni va analiza situaţia pentru a

evalua dacă barierele în calea acestor cetăţeni au avut efecte negative, deşi acum câteva

zile ministrul muncii Celestino Corbacho s-a arătat convins că nu va fi aşa.

Numărul exact de muncitori care vor avea posibilitatea de a lucra în Spania este

necunoscut. Puteţi estima numai numărul de potenţiali beneficiari. Institutul Naţional de


27

Statistică a estimat la 651.311 numărul de români majori care trăiesc în Spania, şi

135.775 bulgari de peste 18 ani. (Sursa: M. Saiz-Pardo. "Astăzi," Ziarul din Extremadura, 31-12-2008).

IMPACTUL IMIGRAŢIEI ÎN LOCALITĂŢILE MICI

"Primăria localităţii Valdelacalzada pune la cale un plan pentru imigranţi, care

reprezintă 10% din populaţie." Aproape 10% din populaţia din Valdelacalzada, care are

2.851 de locuitori, este compusă din imigranţi, din care procentul de bărbaţi depăşeşte

pe cel al femeilor cu15%, potrivit biroului local al Primăriei.

Valdelacalzada, un sat care prin natura sa, s-a format peste aşezarea de oameni din

diferite medii geografice spaniole, în special din provincia Badajoz, care formează în

prezent un amalgam unit, cu caracter bine definit, după cum se pare îşi continuă în

acelaşi mod tradiţia, crescând succesiv ponderea populaţiei străine.

Din cele 14 ţari ce îşi dovedesc statutul de cetăţeni străini cu 282 de persoane,

România creşte recensământul populaţiei cu 215 imigranţi, urmată de Maroc cu 34.

Urmează în ordine descrescătoare pe poziţia a cincea, Portugalia (7), Chile (6) şi

Pakistan.

Dată fiind importanţa creşterii sale statistice, Primăria din Valdelacalza a elaborat

un program ce conferă“atenţie integrală populaţiei imigrante” unde se găsesc printre alte

beneficii o găzduire specializată şi servicii sociale, sprijin şi orientare pe piaţa muncii,

intermediere pe piaţa imobiliară , realizarea de cursuri de formare , ateliere de lucru

pentru copii care prin joc sunt încurajaţi să se integreze şi să-şi consolideze educaţia

pentru sănătate.

Este vorba de un program complet pentru ca populaţia imigrantă, cea mai mare

parte fiind integrată în sat, să se poată simţi la fel sau mai bine decât în propria casă. (Sursa: Manuel Galván, corespondent din Valdelacalzada “Hoy”, Ziarul din Extremadura, 2009).

IMIGRATIA ILEGALA

În primul rând trebuie spus că ceea ce îi face pe oameni să emigreze ilegal e

imposibilitatea de a o face într-un mod legal. E singura posibilitate ce rămâne

milioanelor de persoane care nu au posibilitatea de a se conforma tuturor cerinţelor şi să

rezolve toate impedimentele birocratice impuse de ţările primitoare de imigranţi. Nouă

din zece imigranţi ilegali au fost repatriaţi în 2007, potrivit Guvernului.


28

Din fiecare o sută de străini ce intră în Spania legal, 92 au fost trimişi în ţara lor

în 2007, potrivit datelor ce au fost anunţate de către Ministerul de Interne în raportul

anual al luptei împotriva imigrării ilegale. 50.318 de străini au fost reţinuţi atunci când

au încercat să intre pe teritoriul spaniol pe coaste şi la frontiere, dintre care 46.471 au

fost repatriaţi imediat. La aceştia se adaugă 9.467 de persoane expulzaţi după

soluţionarea tuturor dosarelor administrative pentru şedere ilegală.

Ministerul de Interne subliniază că cifra finală de repatriaţi, 55.938, e cu 6% mai

mare decât în 2006 când s-au întors 52.814 de persoane. Cifrele citate îi exclud pe

cetăţenii din România şi Bulgaria care la 1 ianuarie 2007 au început să facă parte din

UE şi se bucură de drepturile de a circula şi a lucra liber pe continent. Dacă ar fi incluşi

cetăţenii acestor ţări, cei repatriaţi în 2006 ar fi 99.445. În anul care tocmai se termină

numărul deţinuţilor veniţi pe ambarcaţiuni a crescut la 18.057, mai puţin de jumătate

dintre cei 39.180 prinşi în 2006.

Ministrul de Interne, Alfredo Pérez Rubalcaba a atribuit aceasta scădere de 54%

extinderii Sistemului Integral de Supraveghere Exterioară (SIVE), creşterii controalelor

în Insulele Canare - destinaţie preferată de majoritatea celor fără acte - şi colaborării UE

cu dispozitivul de control comunitar de la frontiere. După Pérez Rubalcaba, în ziua de

azi «nu e normal să intre în ţară pe mare fără să aflăm».

Ministrul de Interne a asigurat că la ora actuală imigraţia e mai “ordonată” decât

în anii trecuţi datorită ajutorului internaţional şi al Guvernului care a desemnat mai

mulţi poliţişti şi gărzi civile să îndeplinească aceste sarcini. De asemenea a subliniat

efectul pe care l-a avut în acest domeniu crearea în această legislatură a Direcţiei

Generale de Relaţii Internaţionale şi Străine, extinderii de ataşaţi Ministerului de Interne

în ţările de pe coasta africană de vest şi a semnării acordurilor despre migraţie cu

Maroc, Algeria, Senegal, Guineea Bissau, Guineea Ecuatorială, Mali, Capul Verde,

Ghana şi Gambia.

Mai mult, Spania şi Franţa se întrec că vor duce la bun sfârşit repatrieri comune

de imigranţi, dar întotdeauna într-un context european, după ce a confirmat ieri

ministrul de Afaceri Externe şi Cooperare, Miguel Angel Moratinos, după anunţul făcut

cu o zi în urmă de câtre preşedintele Nicolas Sarcozy. (Sursa: C. Calvar, “Azi”, Ziarul din Extremadura, 10 ianuarie 2008).


29

CONVIEŢUIREA ŞI INTEGRAREA IMIGRANTŢLOR

“Majadas, o localitate cu opt naţionalităţi”. Localitatea a găzduit o întâlnire zonală

ca să se reflecteze asupra integrării.

Ca o încrucişare de culturi, cu mai mult de o mie de locuitori aparţinând a opt

naţionalităţi ce rămân unite în ciuda diferenţelor culturale. Acesta este sentimentul

populaţiei din Majadas de Tiétar , exprimă primarul Aniceto González care a realizat o

radiografie demografică a populaţiei cu prilejul primei întâlniri zonale “Reflectări

asupra integrării”, la care au participat mai mult de cinzeci de persoane.

Majadas , situată în regiunea Campo Arañuelo, are 1.323 de locuitori. În afară

de spanioli, în registrul de evidenţa populaţiei se înregistrează numeroşi cetăţeni de

naţionalitate marocană, dar şi din Columbia, România, Brazilia şi Portugalia, printre

altele, ajungând cu câţiva ani în urmă la 25% din populaţia totală. Totuşi o dată cu

recesiunea economică şi scăderea cultivării tutunului, procentajul a scăzut la 18%.

Edilul şef recunoştea că, precum în orice societate, zi de zi, la fel poate să apară

vreo problemă, dar că în general, întotdeauna s-a înregistrat o convieţuire optimă şi toţi

vecinii au acordat tot sprijinul lor victimelor în cazul unei nenorociri, atunci când un

incendiu a distrus casa unui imigrant sau când un minor s-a pierdut prin împrejurimi şi

toţi vecinii l-au căutat. De fapt un bun exemplu de integrare efectivă e dat de

participarea activă a imigranţilor la întâlnire (în jur de 50%), care de obicei e minimă în

alte localităţi.

Prezenţa populaţiei imigrante de 18 % se ridică până la 40 % dacă ne referim

doar la copiii de vârsta şcolară. În caz concret în clasa întâi, şapte din nouă elevi ce

asistă la ore zilnic sunt copiii imigranţilor «dar pe toţi îi considerăm vecini» a anunţat

primarul, care dorea ca să continue în acelaşi mod convieţuirea. (Sursa: Eloy García “Azi”, Ziarul din Extremadura, 23 noiembrie 2008).

TRAFICUL DE IMIGRANTI

“ 4 români condamnaţi pentru trafic de imigranţi din Bucureşti la Badajoz”. Le

promiteau că aici vor avea de lucru în agricultură şi le luau o taxă de 250 de euro.

Când ajungeau în Extremadura îi lăsau într-un apartament şi dispăreau cu banii.


30

Acuzaţii (cu spatele)sunt asistaţi de un interpret, aşezat la dreapta / CASIMIRO MORENO

Tribunalul Provinciei din Badajoz a condamnat ieri la un an şi unsprezece luni

de închisoare pe patru cetăţeni romani ce îşi înşelau compatrioatele promiţându-le să le

dea de lucru în Badajoz. Acuzaţii puneau anunţuri în ţara lor în care ofereau contracte

de muncă în agricultură pentru un salariu de o mie de euro pe lună.

În felul acesta au recrutat 26 de persoane şi au organizat transportul lor cu

autobuzul din Bucureşti la Badajoz. Călătoria s-a realizat în octombrie 2004. Pe durata

călătoriei, unul dintre acuzaţi, Iosif I. le-a a cerut la început 20 de euro, iar mai târziu a

cerut 250 pentru cazare.

La sosirea în Badajoz au fost primiţi de alţi doi cetăţeni români Adrian D.G şi

Laurenţiu G.. Aceştia i-au închis într-un apartament de pe strada Republica Dominicana

numărul 2, înghesuiţi, i-au închis cu cheia şi au plecat cu banii. În total au adunat 7.000

de euro, după cum a explicat poliţia când i-a arestat.

Imigranţii au rămas abandonaţi şi fără adăpost. Când a intervenit poliţia, erau

deja adăpostiţi în tabăra sezonieră de la Crucea Roşie în Almendralejo şi aşteptau să fie

repatriaţi. Între cei afectaţi erau persoane de toate vârstele de la 20 la 60 de ani şi

familii întregi. Unii dintre ei doreau să lucreze pentru a-şi recupera banii pe care i-au dat

organizatorilor călătoriei, dar unii din ei dispuneau doar de o viză de turist ce nu le

permitea să se angajeze legal.

Acuzaţii, împreună cu un al patrulea bărbat din tabără, Dumitri B, au închiriat o

locuinţă pe strada Moreno Vargas din Mérida cu intenţia de a continua traficul de

persoane din România în Spania. Ieri s-au prezentat la proces doar doi acuzaţi,

Laurenţiu G. şi Dumitri B.

Au recunoscut faptele şi au fost condamnaţi la o pedeapsă de un an şi unsprezece

luni de închisoare pentru o infracţiune împotriva drepturilor muncitorilor străini şi la o

amendă de 360 de euro. (Sursa: M.M., corespondent din Badajoz “Hoy”, Ziarul din Extremadura, 12 noiembrie 2008).


31

DIFICULTĂŢI DE ANGAJARE A POPULAŢIEI STRĂINE

Principalul obstacol îl constituie dificultăţile administrative în dispoziţiile

juridice de stat, există foarte multe dosare care îngreunează semnificativ tot procesul de

angajare, descurajând astfel ocuparea forţei de muncă de către persoanele străine.

Ilegalitatea documentelor ce îi afectează pe străini generează obstacole grave

faţă de exercitarea drepturilor economice şi sociale, printre care în special dreptul la

muncă.

Cea mai mare parte a persoanelor străine ce ajung în Spania o fac cu acte în

regulă. Intrările ilegale sunt foarte puţine. Această ilegalitate presupune un obstacol

serios pentru integrarea socială şi un risc considerabil de încălcare a drepturilor

fundamentale, constituind el însuşi un risc semnificativ în colectivul imigranţilor.

Puţin mai mult de jumătate dintre persoanele străine angajate au un nivel de

studii scăzut, echivalente unui absolvent fără diplomă, în jur de 10% au liceul şi sub 5%

au studii universitare. Există diferenţe în ceea ce priveşte naţionalitatea, relaţionate cu

gradul de dezvoltare economică din ţara de provenienţă.

Au dificultăţi de echivalare a diplomelor obţinute în ţările de origine, pentru a

accede la serviciile de ocupare a forţei de muncă, doar pot să constate ca solicitanţi de

muncă: dificultăţi pentru a accede la iniţiativele de orientare şi formare pentru muncă,

dificultăţi de adaptare la caracteristicile organizatorice şi tehnologice ale sistemului

productiv spaniol.

În afară de punctul de vedere social mai apar şi alte probleme ce afectează

semnificativ populaţia străină. În şcolarizarea din ultimii ani s-a înregistrat o creştere

semnificativă a elevilor străini ce intră în sistemul educativ public, mai ales în clasele

primare. Nu au fost dificultăţi de adaptare a grupurilor de imigranţi la cultura societăţii

primitoare, dincolo de problema specifică derivată din învăţarea limbii oficiale a

Spaniei. Doar învăţarea limbii basce a fost foarte redusă. Numărul de elevi înscrişi

creşte în fiecare an.

Ceea ce se constată sunt seriile de dificultăţi de întreţinere şi de dezvoltare a

limbilor şi culturilor proprii.

Altă dificultate cu care se confruntă populaţia străină e accesul la locuinţe. Cele

mai comune sunt:

Insuficienţa locuinţelor de închiriat

Insuficienţa de infrastructuri sociale de cazare tranzitorie


32

Supraocuparea locuinţelor

Locuinţa lipsită de cele mai elementare condiţii

O serie de închirieri abuzive

Neîncrederea proprietarilor cauzată de nesiguranţa câştigului, prejudecăţi rasiste,

xenofobe…

Există dificultăţi în ceea ce priveşte conceptele şi sistemele de sănătate care se

concretizează în mod special în:

Cunoaşterea insuficientă a organizării şi funcţionării serviciilor de sănătate

locale.

Atenţia deficitară acordată programelor de vaccinare, programelor de

prevenire, etc.

Dificultăţi de exercitare a dreptului la îngrijire medicală.

Dificultăţi ale sistemului de sănătate de a încorpora elemente şi mecanisme

care să faciliteze serviciile de îngrijire medicală adecvate particularităţilor

culturale, lingvistice, etc. ale străinilor.

Prevalenţa anumitor boli, cu incidenţă crescută în rândul populaţiei

imigrante.

În unele cazuri, asistenţa la practicile culturale contrare respectului pentru

integritatea fizică a persoanelor.

CRIZA ECONOMICĂ ŞI IMIGRAREA

"Reducerea numărului de imigranţi, afiliaţi la Asigurările Sociale"

Numărul de imigranţi afiliaţi la Asigurările Sociale a scăzut în luna septembrie

(comparativ cu luna august) pentru a doua lună consecutiv. Scăderea a afectat 23. 331

lucrători şi a situat numărul total de străini afiliaţi la 2.088.657. În ciuda scăderii lunare,

rezultatul anual a fost pozitiv, cu peste 58. 260 de înregistrări mai mult.

Profilul predominant în rândul membrilor care provin din afară este cel al unui

bărbat, care cotizează la sistemul general, lucrează în construcţii, provine din România.

Cataluña şi Madrid sunt comunităţile care înregistrează cei mai mulţi străini.

Scăderea lunară a afectat salariaţii(-30. 366), autonomii (-968) muncitorii pe

mare(-58) şi pe cei care lucrează în menaj(-348). Cu toate acestea, acest lucru nu a

împiedicat să se înregistreze mai mulţi afiliaţi, printre angajaţii în agricultură(+8.493) şi

cei din minele de cărbune (+26).


33

Această scădere are loc în plină criză economică, dar scăderi consecutive lunare

au fost înregistrate şi în trecut. (Sursa:E.G., corespondent din Badajoz "Azi", Ziarul din Extremadura, 22 octombrie 2008).

MITUL SPANIEI CA UN “EL DORADO” A LUAT SFÂRŞIT

Criza a pus capăt imaginii Spaniei de pământ al făgăduinţei. Mai mult de 200.000

de străini s-au întors deja acasă în ultimul an. Recesiunea va face ca coloniile

imigranţilor să se stabilizeze la şase milioane de oameni. În doar doi ani, numărul de

contracte a crescut de la 250.000 la aproximativ 20.000.

Criza a reuşit în doar un an şi jumătate ceea ce guvernele Aznar şi Zapatero, nu au

reuşit să facă într-un deceniu: a opri fluxul, în cele mai multe cazuri, ilegal de imigranţi.

Recesiunea a terminat dintr-o dată cu imaginea Spaniei de tărâm al făgăduinţei. Chiar şi

cei mai disperaţi, africanii care se îmbarcau în călătorii incerte pe Marea Mediteraneană

sau Oceanul Atlantic, şi-au redus sosirile lor la mai puţin de jumătate în ultimele luni.

Cifrele neoficiale oferite de către experţi notează că aproximativ 200.000 de străini au

părăsit Spania în căutarea unui viitor mai puţin nesigur departe de aici. Situaţia s-a

schimbat atât de mult încât tehnicienii, până în prezent reticenţi în a face predicţii

despre cât de mult ar creşte colonia străină, îndrăznesc să prezică că străinii care

locuiesc în Spania se vor stabiliza la aproximativ şase milioane.

"Statisticile sunt lente şi încă abia reflectă schimbarea de tendinţă, dar este o

realitate dincolo de ceea ce spun cifrele: criza a cauzat o reducere drastică a fluxului de

imigranţi şi pentru o perioadă lungă fluxul de străini se va reduce.” Vorbeşte o autoritate

pe această temă, Miguel Pajares, profesor de sociologie la Universitatea din Barcelona,

autor al rapoartelor "Imigraţia pe piaţa muncii".

Statisticile, după care anunţă Pajares, dau doar câteva indicii. Ele indică o

încetinire, dar există puţine date oficiale pentru a confirma această încetinire. Conform

studiilor recente ale evidenţei populaţiei, care îi înregistrează pe străinii legali şi "fără

acte" europeni şi necomunitari, în 2008, anul în care a izbucnit criza, populaţia

imigrantă a crescut cu 6,3%, cu 330.000 de locuitori mai mult, până a ajuns la 5.6

milioane. Acesta da, fiind un record foarte departe de cel înregistrat cu un an mai

devreme, când colonia a crescut doar cu peste 700.000, o creştere de peste 15% în doar

douăsprezece luni.

"Principala premisă pentru creşterea populaţiei străine a fost ruptă. Imigranţii

călătoresc unde ştiu că sunt locuri de muncă şi modelul de producţie spaniolă, care până


34

acum se baza pe construcţii, nu va avea nevoie de forţa de muncă în câţiva ani, cel puţin

până ce Spania va trebui să recurgă din nou la străini ca să suplinească deficitul

demografic structural ", arată profesorul din Barcelona.

Institutul Naţional de Statistică a fost singura instituţie care a îndrăznit să

anticipeze cât timp va dura criza imigraţiei. Potrivit ultimei prezentări a populaţiei,

colonia de imigranţi se va stabiliza între 2012 şi 2018, cu aproape o creştere de 350.000

de oameni anual, majoritatea datorită naşterilor în Spania, şi nu cauzate de noii veniţi.

Departe, foarte departe vor rămâne anii în care străinii reprezentau între 75 şi 93% din

creşterea populaţiei din ţară.

"Fenomenul a atins punctul culminant," consideră toţi experţii. Scăzând

plecările, numărul străinilor din Spania pare să se stabilizeze în următorii zece ani, la

ceva mai mult de şase milioane, doar 400.000 de imigranţi mai mult decât colonia

actuală potrivit evidenţei populaţiei. Acea populaţie va presupune 12% din totalul de

46.6 milioane de oameni, un procent care se află la media ţărilor dezvoltate şi că

guvernul şi organizaţiile sectorului consideră "perfect acceptabil, chiar şi în situaţii de

criză.

Lorenzo Cachon, preşedintele Forului pentru integrarea socială a imigranţilor,

consideră că elementul esenţial pentru a vedea modul în care recesiunea a început să

ceară socoteală fluxurilor străine este angajarea. în ţările de origine. "În 2007 ne mişcam

înspre aproximativ 250.000 de oferte anuale. În 2008, deşi criza începuse, numărul s-a

menţinut la 180,000. În acest an, în conformitate cu datele mele, nu va trece de 20.000",

notează Chacon, care, ca şi Pajares, insistă asupra faptului că statisticile" mai puţin bune

"în materie de imigraţie în Spania nu reflectă încă importanţa procesului, mai ales că în

cifrele oficiale nu sunt evidenţiaţi străinii care părăsesc Spania şi care nu înapoiază

cardul de asigurări de sănătate sau nici nu sunt în concediu pe listele de la primării.

"Întoarcerea masivă, din cauza condiţiilor economice, şi nu datorită programelor

guvernamentale, este deja o realitate în unele state din Europa de Est şi America,

indiferent de ceea ce spun cifrele", arată preşedintele forumului. Desigur, cifrele din

cele două planuri ale executivului pentru a încuraja reîntoarcerea nu sunt chiar

spectaculare. Într-un an, planului ministrului Muncii Celestino Corbacho, s-au înscris

8.724 de imigranţi şi 1.581 de familii, aproape toţi din America de Sud - ecuadorieni,

columbieni şi argentinieni. La aceştia trebuie să adăugăm alţi 3.160 de imigranţi fără

nici o resursă ("vulnerabili") repatriaţi voluntar şi gratuit în ultimii doi ani. Guvernul


35

susţine, totuşi, că sunt aproximativ 200.000 de străini, care au plecat, deşi nu apar pe

listele administraţiei.

Indiferent de controversa asupra modului în care mulţi s-au întors acasă din

cauza crizei, adevărul este că studiile Ministerului Muncii, care calculează imigranţii cu

acte ", adică cu un permis de şedere valabil, nu confirmă că există o încetinire puternică

a creşterii coloniei străine, deşi se lasă văzută clar această schimbare de tendinţă. Din

ianuarie până în septembrie, populaţia de străini legali a crescut cu 5,4%. Este un

procent semnificativ, dar reprezintă mai puţin de jumătate din creşterea care a avut loc

în 2008 şi foarte departe de anii în care numărul de "legali" a crescut cu 31%, cum s-a

întâmplat în 2007, cu 38%, aşa ca şi în 2005, când regularizarea extraordinară a

guvernului nou-venit al lui José Luis Rodríguez Zapatero a dat "acte" la circa 600.000

imigranţi ilegali.

2006 2007 2008 Iunie 2009

Permis de şedere şi de muncă ca

angajat 120.324 178.340 136.604 10.416

De Contigenţă 5.555 5.721 1.380 8

De Sezon 78.300 64.716 41.339 1.567

Permis de reîntregirea familiei 97.759 128.161 95.410 38.279

Altele --- 48.853 70.254 17.182

TOTAL 301.938 425.791 344.987 67.452 Permisele de intrare a muncitorilor în Spania cu permis de şedere şi de muncă

Creşterea în 2009 este mai mică, dar destul de omogenă. Printre cele 15

naţionalităţi, cu colonii puternice în Spania, au scăzut puţin în ultimul an cele de

ecuadorieni, polonezi şi unguri. Dar adevărul este că niciodată nu au scăzut astfel aceste

înregistrări. Toate celelalte ţări urcă, dacă cifrele sunt comparate pe trimestre, semestre

sau ani. România, cea de-a două ţară străină în Spania, cu aproape 730.000 de rezidenţi

legali, a crescut pe parcursul anului trecut cu 1,7%. Da, foarte departe de creşterile de

două cifre din anii precedenţi. (Sursa: Melchor Saiz-Pardo, corespondent din Badajoz "Azi," Ziarul din Extremadura, 20 decembrie

2009).


36

REZUMATUL SITUAŢIEI DE IMIGRARE

Volum

- Scăzut cantitativ atât în procente referitor la populaţia în general

în comunităţile şi statele din jurul nostru.

- În creştere constantă şi accelerată în ultimii ani şi cu perspective

de continuitate.

Factori

- Încorporarea pe piaţa forţei de muncă este cea mai mare

motivaţie, se apreciază, de asemenea, dinamica de reîntregire a

familiei.

Sursa - Creştere semnificativă în materie de imigraţie din afara UE şi de

stabilizare a comunităţii imigrante din spaţiul comunitar.

Distribuţie

Geografică

- De preferinţă în zonele urbane, în special în capitalele celor trei

provincii istorice.

- În Guipúzcoa se înregistrează cel mai mare procent de străini din

UE.

- Alaba înregistrează cel mai mare procent de populaţie străină în

privinţa populaţiei autohtone.

Sex

- Feminizarea populaţiei care provine din Europa Centrală şi

America de Sud şi Europa în afara UE şi o anumită masculinizare

a populaţiei care provine din Comunitatea Europeană şi Africa.

Vârstă

- Aproximativ 55% -60% din populaţia străină este cuprinsă în

intervalul 25-44 ani şi depăşeşte 80% colectivul în privinţa vârstei

de muncă.

Situaţia Socio-

laborală

-25% de situaţii de documente în neregulă.

-75% de persoane străine cu loc de muncă.

-50% din persoanele înregistrate în registrul de evidenţa populaţiei

sunt afiliaţi la siguranţa socială.

- Indicele de ocupare a forţei de muncă mai mare decât cel al

populaţiei autohtone.

- Ocupaţiile preferate: sectorul primar, industrie, construcţii şi

menaj şi hotelerie cel mai mult.

- Ocupă locuri de muncă cu nivel scăzut de calificare şi prestigiu

social.


37

- Peste 65% dintre contracte sunt oferite în oraşele basce.

Contribuţia la

economia bască

- Îşi aduc contribuţia în sectoare şi locuri de muncă pentru care nu

există forţă de muncă autohtonă.

-14431 contribuţii la asigurările sociale.

Dificultăţi de

încadrare în

câmpul muncii

- Dificultăţi de ordin administrativ prin soluţionarea cazurilor de

permise de muncă, respect scăzut în privinţa cererilor de încadrare

în câmpul muncii.

- Altele legate de niveluri scăzute de calificare, de echivalarea de

calificări şi diplome şi adaptării la sistemele tehnologice şi

organizatorice ale sistemului de producţie local.

- Cele care au legătură cu accesul la serviciile de orientare şi

formare pentru ocuparea forţei de muncă.

Şcolarizare

- Creşterea numărului de elevi străini în special în şcolile publice

şi în Învăţământul Primar.

- Volumul scăzut nu a afectat până în prezent, nici sistemul de

educaţie şi nici adaptarea la cultura gazdă.

- Cea mai mare dificultate pentru elevii străini este să înveţe limba

spaniolă, dacă nu sunt din America Latină.

- Învăţare redusă a limbii basce

- Dificultăţi pentru menţinerea limbii şi culturii materne.

Organizare,

structură

- Creşterea numărului de asocieri şi de organizaţii de persoane

străine pentru apărarea intereselor şi drepturilor, chiar dacă încă

prezintă unele slăbiciuni structurale.

Situaţii de risc şi

vulnerabilitate

- Persoanele în situaţii de neregularitate, atât de intrare cât şi nou

survenite.

- Femei supuse reţelelor de exploatare sexuală şi situaţiilor de

violenţă domestică.

- Minori neînsoţiţi.

- Deţinuţi.

- Pasageri clandestini reţinuţi la frontierele aeriene sau maritime.


38

CONCLUZII:

Tendinţă incipientă, dar în creştere de cercetare şi cunoaştere a fenomenului

imigraţiei în mediile instituţionale şi academice.

Creşterea calităţii şi cantităţii de iniţiative de cercetare, schimbul de

informaţii şi experienţă; mai mare reflecţie şi dezbatere privind legislaţia şi

cadrul juridic, integrarea socială a imigranţilor, etc.

Necesitatea de a se completa cu o perspectivă evolutivă şi calitativă.

Percepţie, atitudini:

Coexistă considerarea imigraţiei ca un fenomen pozitiv şi îmbogăţitor şi

intuirea de noi problematici ale UE în mod potenţial care se pot asocia cu

creşterea sosirii persoanelor din alte ţări.

O vastă majoritate socială în favoarea extinderii drepturilor colective ale

persoanelor străine.

Predominarea unei viziuni economiciste: imigraţia ca forţă de muncă, masă

demografică, etc.

Răspunsuri instituţionale:

Incorporarea progresivă a planificării şi organizării instituţionale a realităţii

imigraţiei. .

Generarea de servicii, resurse şi programe, mai mult sau mai puţin specifice,

focalizate pe atenţia persoanelor imigrante.

Dezvoltarea, în ultimii ani, a iniţiativelor de formare şi de reflecţie

caracterizate prin diversitatea de entităţi promotoare, cadre, colective

destinatare.

Nevoia de se baza pe informaţii şi cunoştinţe care să alimenteze procesele de

planificare.

Mobilizarea societăţii civile:

reţea în continuă expansiune a organizaţiilor şi mişcărilor legate direct de

integrarea socială a imigranţilor.

Creşterea implicării în procesul de planificare şi de gestionare a entităţilor

non-profit, a elementelor legate de integrarea socială a persoanelor

imigrante: instituţiile de formare, organizaţii cu o vastă experienţă în lupta

împotriva excluziunii sociale, etc.


39

Creşterea colaborării între diferite administraţii şi ONG-uri în dezvoltarea de

programe specifice care să includă cel puţin persoanele imigrante în calitate

de beneficiari.

Încorporarea în creştere a propriilor Asociaţii de imigranţi ca agenţi de

intervenţie socială prin dezvoltarea unor proiecte.

Nevoi ce trebuie să fie abordate şi servicii de consiliere şi programe: a). În ceea ce priveşte nevoile:

Caracterul marcant de muncă al imigraţiei pe care o are Spania face ca

nevoile legate de plasarea pe piaţa forţei de muncă, locurile de muncă şi

documentaţia pe care cadrul juridic o impune ca o condiţie de acces la

aceasta, au câştigat o importanţă deosebită în proiectarea şi gestionarea de

servicii şi programe.

De asemenea, evidenţierea celor legate de acoperirea necesităţilor de bază

care rezultă din procesele de excluziune socială, în care de multe ori, sunt

adâncite numeroase persoane imigrante.

b). Referitoare la accesul la locuinţe pentru resurse financiare minime:

În ultimii ani, sunt consolidate programe, mai axate pe nevoile de asistenţă

socio-psihologice, promovare şi participare socială.

c). În ceea ce priveşte orientarea:

Rigiditatea cadrului juridic şi limitările impuse de aceasta în legătură cu

proprietatea şi exercitarea drepturilor au contribuit la abordarea de denunţări

şi de reacţie faţă de legile de imigraţie au prezidat multe dintre răspunsurile

primite.

Extinderea drepturilor de bază pentru întreaga populaţie s-a materializat prin

universalizarea de servicii şi resurse care să le facă eficiente, promovându-se

accesul la aceste servicii, în condiţiile generale stabilite şi reglementate.

Adesea, situaţia de neregularitate şi altele asociate cu anumite sectoare ale

populaţiei imigrante au contribuit la faptul că o abordare de bunăstare acum

tinde să fie finalizată cu soluţii de promovare, emancipare, responsabilizare

colectivă, etc.

Provocări de viitor:

Aprofundarea înţelegerii fenomenelor migratoare, politicilor de integrare

socială, etc.


40

Promovarea culturii cetăţeneşti, diversităţii culturale şi a diferitelelor

dimensiuni ale imigraţiei pe un ton de bogăţie a societăţii gazdă.

Aprofundarea incorporării integrării sociale a imigranţilor şi a

interculturalismului pe ordinea de zi a instituţiilor şi a agenţilor sociali.

Consolidarea complementarităţii între Guvern, Instituţii şi a Societăţii civile

în proiectarea şi implementarea iniţiativelor de integrare socială, convieţuire

şi interculturalitate.

Încorporarea direcţiilor de muncă, depăşind viziuni doar de asistenţă.

Promovarea formulelor de adecvare a serviciilor şi a resurselor, păstrând

spiritul principiilor de universalitate, generalitate, etc. să fie sensibile la

particularităţile culturale ale fiecărui grup.


41

El presente proyecto ha sido financiado con el apoyo de la Comisión Europea. Esta publicación es responsabilidad exclusiva de su autor. La Comisión no es responsable del uso que pueda hacerse de la información aquí difundida.

Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.

„Fluxurile de migraţie în Santa Marta şi Cluj-Napoca de-a ... · PDF filePROIECT...

Documents

Transcript of „Fluxurile de migraţie în Santa Marta şi Cluj-Napoca de-a ... · PDF filePROIECT...