Florin Simion EGNER

of 10 /10
Florin Simion EGNER ROMÂNIA MARE ȘI REPUBLICA ARMENIA LA CENTENAR. CONTRIBUȚII ALE ARMENILOR BOTOȘĂNENI LA ÎNFĂPTUIREA ACTULUI MARII UNIRI Cuvinte - cheie: armeni, Botoşani, militari, Armata Română, Primul Război Mondial, 1916 - 1919, patriotism, Marea Unire 1918, România Mare, Republica Armenia. Este interesantă paralela înfiinţării în același an 1918 a două state naționale România (Mare) și Republica Armenia, două state ale căror popoare au fost și au rămas legate de-a lungul timpului de vechi și puternice legături istorice, economice, sociale și culturale. Statul Național Român și Statul Național Armean au fost făurite în urma unor eforturi marcate de eroism și diplomație, în anul în care Primul Război Mondial era pe sfârșite. Este remarcabil faptul că în acel ultim an al Primului Război Mondial, Regatul României se confrunta cu probleme asemănătoare cu cele ale viitoarei Republici Armene, ambele țări aflându-se (ca aliate) în aceeași tabără și ambele popoare fiind încleștate în Marele Război. Pentru Armenia, evenimentele care au dus la făurirea statului național au fost favorizate într-o măsură decisivă de declanșarea Revoluției din octombrie 1917 din Rusia. Acel moment a dus la răsturnarea completă a situației pe fronturile din Caucaz și Turcia răsăriteană. Germania se afla acolo, având nevoie vitală de petrolul din Caucaz și, pentru a ajunge la resursele de petrol transcaucaziene, era în alianță cu Turcia, stat care devenise dușmanul de moarte al armenilor după genocidul împotriva acestora din anul 1915. Forțele turco-germane au profitat de slăbirea forțelor rusești implicate în conflictele interne ale Revoluției și au năvălit în ianuarie 1918 în Transcaucazia. După tratatul de la Brest-Litovsk din 3 martie 1918, care prevedea retragerea totală a trupelor rusești din Caucaz, turcii au atacat cu ferocitate populația armeană din teritoriile care fuseseră ocupate până atunci de acele trupe. Poporul armean se afla într-unul dintre cele mai dramatice momente ale existenței sale 1 . O situație oarecum asemănătoare era și în România. Ea se confrunta cu aceleași grave probleme teritoriale cauzate de ieșirea din război a Rusiei, urmare a tratatului de la Brest-Litovsk. Retragerea aliatului militar rus de pe frontul de război și ofensiva germană a însemnat pentru România obligația semnării unei păci umilitoare, la 7 mai 1918 (Pacea de la Buftea – București). Acel tratat de pace a permis Germaniei controlul unor părți mari a teritoriilor românești, cu grave consecințe economice pentru România, o țară care avea și ea importante rezerve strategice de petrol, râvnite de același Imperiu German. La fel ca poporul armean, 1 Tigran Grigorian, Istoria şi cultura poporului armean, EȘ, București, 1993, p. 143, 144. 208 XVII, 2018, SECȚIUNEA I: ROMÂNIA 100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE AMS, https://biblioteca-digitala.ro

Embed Size (px)

Transcript of Florin Simion EGNER

ROMÂNIA MARE I REPUBLICA ARMENIA LA CENTENAR. CONTRIBUII ALE ARMENILOR BOTONENI LA ÎNFPTUIREA
ACTULUI MARII UNIRI
Cuvinte - cheie: armeni, Botoani, militari, Armata Român, Primul Rzboi Mondial, 1916 - 1919, patriotism, Marea Unire 1918, România Mare, Republica Armenia.
Este interesant paralela înfiinrii în acelai an 1918 a dou state naionale România (Mare) i Republica Armenia, dou state ale cror popoare au fost i au rmas legate de-a lungul timpului de vechi i puternice legturi istorice, economice, sociale i culturale.
Statul Naional Român i Statul Naional Armean au fost furite în urma unor eforturi marcate de eroism i diplomaie, în anul în care Primul Rzboi Mondial era pe sfârite. Este remarcabil faptul c în acel ultim an al Primului Rzboi Mondial, Regatul României se confrunta cu probleme asemntoare cu cele ale viitoarei Republici Armene, ambele ri aflându-se (ca aliate) în aceeai tabr i ambele popoare fiind încletate în Marele Rzboi.
Pentru Armenia, evenimentele care au dus la furirea statului naional au fost favorizate într-o msur decisiv de declanarea Revoluiei din octombrie 1917 din Rusia. Acel moment a dus la rsturnarea complet a situaiei pe fronturile din Caucaz i Turcia rsritean. Germania se afla acolo, având nevoie vital de petrolul din Caucaz i, pentru a ajunge la resursele de petrol transcaucaziene, era în alian cu Turcia, stat care devenise dumanul de moarte al armenilor dup genocidul împotriva acestora din anul 1915. Forele turco-germane au profitat de slbirea forelor ruseti implicate în conflictele interne ale Revoluiei i au nvlit în ianuarie 1918 în Transcaucazia. Dup tratatul de la Brest-Litovsk din 3 martie 1918, care prevedea retragerea total a trupelor ruseti din Caucaz, turcii au atacat cu ferocitate populaia armean din teritoriile care fuseser ocupate pân atunci de acele trupe. Poporul armean se afla într-unul dintre cele mai dramatice momente ale existenei sale1.
O situaie oarecum asemntoare era i în România. Ea se confrunta cu aceleai grave probleme teritoriale cauzate de ieirea din rzboi a Rusiei, urmare a tratatului de la Brest-Litovsk. Retragerea aliatului militar rus de pe frontul de rzboi i ofensiva german a însemnat pentru România obligaia semnrii unei pci umilitoare, la 7 mai 1918 (Pacea de la Buftea – Bucureti). Acel tratat de pace a permis Germaniei controlul unor pri mari a teritoriilor româneti, cu grave consecine economice pentru România, o ar care avea i ea importante rezerve strategice de petrol, râvnite de acelai Imperiu German. La fel ca poporul armean,
1 Tigran Grigorian, Istoria i cultura poporului armean, E, Bucureti, 1993, p. 143, 144.
208 XVII, 2018, SECIUNEA I: ROMÂNIA 100 DE ANI DE LA MAREA UNIREAMS,
https://biblioteca-digitala.ro
poporul român se afla i el într-unul dintre cele mai dramatice momente ale existenei sale. Înc din 6 decembrie 1916, ara era sub ocupaie, Casa Regal i Guvernul fiind retrase în singura parte a teritoriului României care nu era controlat de ocupantul german, în Moldova, la Iai, ora devenit capital de rzboi.
Aceast situaie de o mare gravitate pentru cele dou popoare aflate în aceeai tabr (a Antantei), a fost îns rsturnat în anul 1918 prin eforturile proprii i sacrificiile popoarelor armean i român. Rsturnarea de situaie a fost îns favorizat de înfrângerea Germaniei (i a Turciei) la sfâritul Primului Rzboi Mondial.
Într-o succesiune (favorabil) a evenimentelor istorice petrecute în anul 1918, fiecare dintre cele dou ri au reuit s-i proclame autoritatea naional. Astfel în Armenia, în 21 mai 1918, trupele turceti intraser în teritoriile locuite de armeni i ocupaser satul Sardanapat, o localitate care avea o importan strategic deosebit în Caucaz i care deschidea drumul spre Baku, spre câmpurile petroliere dorite de aliaii germani. Atrocitile svârite de ostaii turci au declanat îns semnalul de rzvrtire în mas al poporului armean. Armenii reuesc s mobilizeze întreaga populaie i, cu sacrificii umane uriae, reuesc s opreasc i apoi s resping ofensiva turc. La 28 mai 1918, dup zile de btlii sângeroase i mari suferine pentru populaie, lua natere Prima Republic Armean. Republica a fost votat de Consiliul naional armean din Tiflis, care a proclamat independena Republicii Armenia, sub denumirea Hayastani Hanrapetuthiun2. Acest moment este srbtorit de atunci drept ziua redeteptrii naionale a armenilor din întreaga lume.
În România anului 1918, evenimentele au evoluat în mare parte asemntor. În ziua de 10 noiembrie, ara reintr în rzboi împotriva Germaniei i a aliailor ei. Într-o succesiune de evenimente de mare impact naional, se întregete România Mare. Dup unirea cu Basarabia, care fusese realizat la 27 martie / 9 aprilie 1918 (dup pacea de la Brest-Litovsk), a urmat unirea cu Bucovina, configurat la 15 / 28 noiembrie i unirea cu Transilvania, Banat, Criana i Maramure, consfinit prin proclamaia de la Alba Iulia din ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918. Astfel, ziua de 1 Decembrie 1918 a fost un moment de renatere pentru poporul român, aa cum data de 28 mai 1918 a reprezentat momentul de renatere pentru naiunea armean.
Srbtoarea ”Centenarului Marii Uniri” coincide aadar cu srbtoarea ”Centenarului Primei Republici Independente Armene”. Momentul este simbolic i istoria a artat c cele dou mari victorii nu au fost numai o coinciden. În urm cu 100 de ani, armenii i românii erau în fapt aliai în timpul Primului Rzboi Mondial, mai mult, ei au fost de multe ori umr la umr în aceleai tranee. Destinul comun în care furirea celor dou state naionale s-a fcut într-un mod asemntor în cazul ambelor popoare, prin sacrificii pe fronturile de lupt, a continuat prin consolidarea realizrilor de pe front în aceleai sli i camere diplomatice.
2 Ibidem, p. 145.
https://biblioteca-digitala.ro
Când este vorba despre faptul c armenii i românii au fost umr la umr în aceleai tranee nu vorbim în metafore. Muli tineri armeni au luptat vitejete în armata român în Primul Rzboi Mondial, la fel cum au fcut armenii de pe teritoriile româneti i în alte perioade ale istoriei României. Faptul c armenii au fost una dintre comunitile care au avut contribuii la furirea statului naional unitar român în Primul Rzboi Mondial este un lucru firesc pentru o comunitate care în aproape un mileniu i-a pus amprenta pe tot ce a însemnat istoria, viaa social, economic i aprarea teritoriilor româneti. Armenii i-au marcat apsat prezena aici, începând cu contribuia la înfiinarea târgurilor i a oraelor, continuând cu personalitile care au jucat un rol semnificativ în viaa i istoria statelor româneti i terminând cu aportul armenilor în armata român i eroismul lor în luptele pentru Marea Unire.
Explicaia devotamentului armenilor fa de naia român pleac de la evenimente petrecute de-a lungul istoriei. Statele feudale româneti au fost teritorii primitoare atât pentru armenii care ne-au tranzitat, cât i pentru armenii care s-au stabilit aici. i rsplata pe care armenii au dat-o acestei ospitaliti a fost oferit chiar înainte de domniile lui Ion Vod Armeanul sau Mihai Viteazul, i a continuat i dup înfptuirea Marii Uniri.
Armenii tranzitaser prin Moldova ca negutori sau ca refugiai începând cu secolul al XI-lea, se stabiliser în târgurile de aici i s-au integrat repede în viaa social local, iar mai apoi în cea a statului feudal românesc est-carpatic, care i-a primit cu braele deschise. Târgul Botoani a fost un loc important pentru armeni. Exist informaii c a fost descoperit (recent) un document scris în anul 1388 despre armenii din Botoani, emis de Episcopia armean din Lvov. Publicarea lui3 înseamn o atestare scris a oraului mai veche de anul 1401, când oraul Botoani era menionat într-un document de la cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun. Iar o atestare mai veche este un lucru de o importan deosebit pentru unul dintre oraele cunoscute între cele mai vechi din Moldova. Faptul c documentul are legtur cu armenii nu este surprinztor, pentru c aici o comunitate armean puternic i bine integrat în comunitatea româneasc avea o biseric din piatr în anul 1350 i o Evanghelie scris în anul 1354, mrturii care se pstreaz i astzi4.
Etnicii armeni stabilii în rile române au avut de-a lungul istoriei contribuii importante în domeniul militar i diplomatic. Erau cutai de ctre domnitorii români pentru c erau pricepui în comerul cu arme, pe care le luau din Occident i le duceau în Orient, în drumurile lor dinspre Polonia în Crimeea. tiau s le foloseasc i s le întrein la un nivel de excepie i erau în pas cu noutile din tehnica armelor i din strategia militar. Armenii au fost i soldai pricepui în mânuirea armelor noi, cei mai cutai fiind artileritii. Domnitor al rii Româneti
3 Luca Diaconu, "Curile domneti de la Botoani. Contribuii la istoria oraului i la stabilirea unei noi atestri documentare a acestuia", în AIIXI, t. LII, 2015, Iai, Supliment, Istoriografia în secolul XXI, pp. 1- 42. 4 Florin Simion Egner, Armeni botoneni în armata român, Tipografia RIA, Botoani, 2016, p. 3.
210 XVII, 2018, SECIUNEA I: ROMÂNIA 100 DE ANI DE LA MAREA UNIREAMS,
https://biblioteca-digitala.ro
dup 1418, Mihai Vod s-a sprijinit pe soldai armeni angajai în armata rii5. Se pomenete de fapte de vitejie ale artileritilor armeni din oastea lui tefan cel Mare în btlia de la Valea Alb, în anul 14766. Pentru calitile de iscusit militar i strateg, armeanul Petru Vartic a fost numit de Petru Rare comandantul trupelor din Suceava i apoi comandantul cetii Suceava. Petru Grigorovici, a ajuns unul dintre cei mai însemnai strategi ai domnitorului Mihai Viteazul7. Ion Vod cel Viteaz, cunoscut ca Ion Vod Armeanul, a fost un erou al Moldovei în luptele împotriva turcilor (1574).
Exist în continuare o tradiie în contribuia ostailor de etnie armean în luptele pentru aprarea neamului românesc. Generalul Mihail Cerchez, în faa cruia s-a predat Osman Paa în Rzboiul de Independen (noiembrie 1877), era etnic armean8. În Primul Rzboi Mondial în armata român erau i muli armeni. Ei au transmis din eroismul unei naii foarte unit în a rezista în perioadele grele din Primul Rzboi. Muli etici armeni se refugiaser în România dup genocidul din anul 1915. În anul 1918 armenii de acas reuiser, prin fapte de eroism, s împiedice transformarea rii lor într-o anex a Imperiului Otoman. Muli armeni din diaspora, între care cei din România, sprijineau prin sacrificii personale furirea i independena statului armean.
Dar armenii stabilii de generaii în România au svârit în Primul Rzboi Mondial acte de eroism pentru noua lor ar, aflat la peste dou mii de kilometri de ara lor de origine. Între acei soldai armeni în armata român în Marele Rzboi au fost i etnici botoneni. Un omagiu adus acelor militari de etnie armean din Botoani care au luptat pe fronturile din Primul Rzboi Mondial este aadar un lucru firesc. Armenii au dat personaliti militare care au avut, prin aciunile lor, un impact real asupra evenimentelor istorice. Simbol în relaiile dintre armeni i români, contribuia armenilor la istoria furirii României Mari a rmas consfinit în primul rând prin rolul acelor lideri în armata român, care a înfptuit acte de eroism pe frontul românesc.
Dac despre generalul de origine armean Iacob Zadik (Zadig) se vorbete în diverse lucrri9, despre botonenii Ioan Missir, Mardiros Ciomac, Iacob Iacobovici, sau despre ali botoneni cu contribuii recunoscute în armata român, în administraia româneasc de rzboi i în spitalele militare care au funcionat în Primul Rzboi Mondial, se vor face referine în continuare.
Generalul-medic Mardiros Ciomac s-a nscut la Botoani în 1862, fiind fiul unuia dintre liderii comunitii locale. Absolv cursurile liceului A.T. Laurian i apoi facultatea de medicin din Viena în anul 1887, la vârsta de 25 de ani, cu o burs oferit de comunitatea armean din Botoani. În 1900 se angajeaz medic în armat. Particip la campania militar din anul 1913, ca ef al Serviciului Medical al Armatei I, cu grad de colonel. Înfiineaz navele - spital pe Dunre, unde sunt
5 Tigran Grigorian, op. cit., p. 387. 6 Ibidem, p. 385. 7 Ibidem, p. 399. 8 Ibidem, p. 400. 9 Simion Tavitian, Armenii din România, vol. II, Edit. EX PONTO, Constana, 2007.
211FLORIN SIMION EGNER, ROMÂNIA MARE I REPUBLICA ARMENIA
https://biblioteca-digitala.ro
operai sute de rnii. Pentru contribuiile lui în construirea, dezvoltarea i dotarea modern a spitalelor militare în Primul Rzboi Mondial, între care Spitalul Militar din oraul natal Botoani, este decorat de trei ori cu „Coroana României” cu spade, cu rangul de Cavaler10.
În acelai an (1862) cu Mardiros Ciomac s-a nscut, într-o familie de
armeni înstrii din Botoani, Goilav Dionisie, cel care a devenit medic militar al Regimentului 29 Dorobani, funcie militar de pe urma creia a fost decorat în 1913. Dionisie Goilav a fcut studiile primare la Cernui i Iai i a absolvit Facultatea de medicin din Viena, la fel ca Mardiros Ciomac. Dionisie Goilav a fost un timp medicul oraului Botoani. Botonenii au avut în medicul Dionisie Goilav o personalitate remarcabil în istoria oraului, prefect în timpul Primul Rzboi Mondial, între 28 ianuarie 1914 i 21 martie 191711. În ziua de 18 mai 1916, Dionisie Goilav primete vizita Reginei Maria, venit împreun cu principele Nicolae i principesele Elisabeta i Maria. Era o vizit de încurajare a populaiei i a autoritilor locale, pentru c peste 3 luni România urma s intre în rzboi, de partea Antantei. Dionisie Goilav a avut un rol important în mobilizarea ostailor i în aprovizionarea armatei, la care s-a adugat i aportul lui în organizarea Regimentului 29 Dorobani12.
10 Simion Tavitian, Armenii din România, vol. II, Edit. EX PONTO, Constana, 2007, pp. 183 – 185; Florin Simion Egner, "Armeni botoneni în armata român", în AMS, XIV - XV, 2015 - 2016, Tipografia RIA, Botoani, 2016, pp. 149 - 150. 11 Simion Tavitian, Armenii din România, vol. I, Edit. EX PONTO, Constana, 2004, p. 235; Florin Simion Egner, "Armeni botoneni în armata român", p. 150. 12 Constantin Cojocaru, Judeul Botoani, Structuri administrativ teritoriale, 2008, p. 271.
Mardiros Ciomac
212 XVII, 2018, SECIUNEA I: ROMÂNIA 100 DE ANI DE LA MAREA UNIREAMS,
https://biblioteca-digitala.ro
Nicolae Ciolac i Bogdan Ciomac, armeni botoneni provenii din dou familii mari i înstrite, au fost alei vicepreedini ai Consiliului Judeean Botoani în toamna anului 1914. Au rmas în funcii de conducere ale Consiliului Judeean Botoani pân la sfâritul rzboiului. Cei trei armeni botoneni: Dionisie Goilav - prefect, Nicolae Ciolac i Bogdan Ciomac – vice- preedini de jude, au fost foarte buni administratori ai situaiilor i problemelor speciale determinate de intrarea României în Marele Rzboi13.
În luptele de aprare a teritoriului României din Primul Rzboi Mondial, armenii botoneni au dat militari cu merite importante. Unul dintre acetia a fost Ioan Missir, rmas în memoria colectiv a Botoanilor ca ultimul primar necomunist al oraului. Cu o biografie aparte, Ioan Missir a venit în Botoani în anul 1895, din America (nscut în localitatea Westholboken, statul New Jersey), unde prinii emigraser pe la 1885. Absolv liceul A.T. Laurian, apoi Facultatea de drept din Bucureti, cu bani de studii subvenionai de comunitatea armean din Botoani, la fel ca în cazul lui Mardiros Ciomac. În administraia oraului Botoani a fost mai întâi viceprimar, între 1919 - 1920, apoi primar în anii 1931 - 1932 i din nou, între 1941 - 1943. Dup ce România intr în rzboi în anul 1916, tânrul avocat armean Ioan Missir se înscrie voluntar în armata român. Gestul acestui etnic armean, care era în 1916 avocat la cabinetul preedintelui Senatului României, Basile Missir, este remarcabil i confirm faptul c etnicii armeni au fost întotdeauna alturi de români în momente cruciale ale istoriei. Ioan Missir este înrolat în Regimentul 8 Vântori, cu gradul de sublocotenent. Lupt pe toat perioada rzboiului, timp în care a fost i în prima linie a frontului14. „A trecut dintr-o situaie limit în alt, supravieuind pe muchie de cuit. A fost o experien unic, descris de el însui în cele mai mici amnunte. Nu cred c a mai existat combatant care s scrie un jurnal în care s apar o relatare atât de vie, cu descriere în cele mai mici detalii a momentelor rzboiului”15. Ioan Missir ajunge cpitan la sfâritul Primului Rzboi Mondial i este evideniat prin ordin de front pentru faptele sale de arme. Memoriile de rzboi le public mai târziu în Fata Moart, un roman de excepie în literatura român.
13 Ibidem, p. 272. 14 tefan Ciubotaru, Al treilea caleidoscop botonean, Edit. Axa, Botoani, 2010, p. 230. 15 Florin Simion Egner, "Ioan Missir", ziarul Adevrul, nr. din 25 aprilie 2016; idem, "Armeni botoneni în armata român", pp. 150 - 151.
213FLORIN SIMION EGNER, ROMÂNIA MARE I REPUBLICA ARMENIA
https://biblioteca-digitala.ro
Lt. Ioan Missir (1916)
Grigore Ariton Burdea, nscut tot în Botoani în 1895 i militar de carier, se distinge la rândul lui în mod strlucit în Primul Rzboi Mondial la luptele de la Gara Mreti, Nmoloasa i Cosmeti. Elogiat i decorat pentru merite militare, Grigore Ariton Burdea particip i la campania din Ungaria i peste ani s-a remarcat i în Al Doilea Rzboi Mondial, ca ofier de aviaie16.
Armeanul botonean Cristea Grigore Cornia a rmas un erou al otirii române în luptele din anul 1917. Rnit pe front în luptele de la Mrti, Cristea Grigore Cornia este vizitat la Spitalul militar din Botoani de Regina Maria. Moare la vârsta de 49 de ani, în anul 1917, de pe urma rnilor suferite în rzboi17.
Oscar Goilav a fost un alt etnic armean botonean care a ales profesia de ofier de carier. În Primul Rzboi Mondial este eful Biroului de mobilizare i rechiziie din Botoani, funcie administrativ de mare responsabilitate pe timp de rzboi. Aceast sarcin de serviciu este o confirmare a faptului c, la vremuri grele, armenii au dovedit c sunt administratorii i bunii organizatori de care are nevoie o comunitate. În anul 1916, la vârsta de 31 de ani, avea gradul de cpitan18.
Iacob Melcon Iacobovici a participat la Primul Rzboi Mondial în calitate de comandant al Spitalului militar din Bacu. S-a nscut la Costeti, lâng Botoani, din ambii prini armeni (mama, Roza, venind din familia armean Tatos, care a mai dat doi medici militari activi în Primul Rzboi Mondial) i a absolvit liceul A.T. Laurian în anul 1887. A fcut studiile de medicin la Bucureti
16 Florin Simion Egner, Armeni botoneni în armata român, Tipografia Ria, Botoani, 2016, p. 46. 17 Florin Simion Egner, Armeni botoneni în armata român, Tipografia Ria, Botoani, 2016, p. 46. 18 Simion Tavitian, Armenii din România, vol. I, Edit. EX PONTO, Constana, 2004, p. 236.
Ariton Burdea
214 XVII, 2018, SECIUNEA I: ROMÂNIA 100 DE ANI DE LA MAREA UNIREAMS,
https://biblioteca-digitala.ro
cu bani dintr-un împrumut de la Epitropia comunitii armene, la fel ca predecesorii Mardiros Ciomac i Ioan Missir. Mai târziu a fcut o carier profesional strlucit, ajungând profesor universitar i academician. Dup rzboi a fost profesor i rector al Universitii de Medicin din Cluj. Prieten cu Nicolae Iorga, armeanul Iacob Iacobovici a fost membru fondator al Academiei de Medicin, membru al Academiei de Chirurgie din Paris, i a fost distins cu Legiunea de Onoare. Din familia din partea mamei au fcut parte Gabriel Tatos, ajuns la vârsta de 45 de ani colonel medic militar la intrarea României în Primul Rzboi Mondial i Teodor Tatos, doctor în medicin i decorat cu cele mai înalte medalii pentru activitatea de cerceta, tot în Primul Rzboi Mondial19.
Armenii botoneni au avut în Primul Rzboi Mondial chiar i un prizonier în Germania, pe tefan Mihai Goilav. Dup ce între 1914 - 1916 acesta fcuse serviciul militar la artilerie, ajunge între anii 1916 - 1919 prizonier civil în Germania. Cu meniunea c tefan Mihai Goilav nu s-a distins ca militar, se poate afirma c perioada de prizonierat în Germania a contribuit la formarea sa profesional, prin studiile de arhitectur i construcii civile i militare absolvite la München. Între 1928 - 1944 a fost eful Serviciului Tehnic al oraului Botoani20.
Pentru ostaii de naie armean care au trit în Botoani, aprarea rii era o dovad de credin al armenilor fa de patria adoptiv, legmânt declarat de un fost senator i primar armean al Botoanilor, Cristea Ciomac chiar la tribuna Senatului României: ”Noi astzi, Armenii - Români, btinai din ara aceasta, suntem un produs al solului acestuia, al climei i al influenelor hotrâtoare ale patriei i neamului românesc. Prin cultura primit, prin educaiunea noastr, prin afeciunile definitive ce ne leag, facem parte integrant din aceast ar frumoas, scumpa noastr ar Româneasc. N-avem nici cmin naional, nici restabiliri de fcut în Asia sau aiurea i ne mulumete pe deplin calitatea noastr de români, cu care ne mândrim, acesta fiind un adevr ce nu se poate tgdui i pe care se cuvine s-l subliniem cu toat convingerea simurilor noastre”21.
Scurta trecere în revist a armenilor botoneni în Primul Rzboi Mondial se încheie cu personalitatea generalului Iacob Zadik, unul dintre comandanii Armatei Române în Primul Rzboi Mondial, cel care a condus armata român în marul pentru eliberarea Bucovinei. Dup unele informaii, generalul de divizie Iacob Zadig s-a nscut în comuna Brtuleti, judeul Roman, intr-o familie de origine armean. Militar de profesie, avansat prin meritocraie, a ajuns în anii rzboiului pentru întregirea neamului în funcia de ef de stat major al Corpurilor 3 i 4 Armat i a avut o contribuie esenial la victoria în luptele de la Mreti, fiind i însoitorul oficial al marealului Joseph Joffre, comandantul suprem al armatei franceze, în anii 1915 - 1916. La 6 noiembrie 1918, ministrul de Rzboi al României, generalul Constantin Hârjieu, ordon generalului Iacob Zadik, comandantul Diviziei 8 Infanterie, i care avea în subordine i grnicerii i jandarmii cu serviciul de paz pe frontiera Bucovinei, „s ocupe neîntârziat
19 Ibidem, pp. 253 - 256. 20 Ibidem, p. 236. 21 Cristea Ciomac, "Românii de neam armenesc", în Monografia oraului Botoani la 1932.
215FLORIN SIMION EGNER, ROMÂNIA MARE I REPUBLICA ARMENIA
https://biblioteca-digitala.ro
localitile Icani i Suceava, iar de aici s extind aciunile de lupt pentru ocuparea localitii Cernui”. La 11 noiembrie 1918, trupele române conduse de generalul Iacob Zadik intr în Cernui i particip la preluarea puterii. Ulterior, la 15 / 28 noiembrie 1918, este convocat Congresul General al Bucovinei, în Sala Sinodal din Cernui, i se voteaz Unirea Bucovinei cu România.
Nu putem încheia fr a meniona despre unul dintre cele mai elocvente i
mai înltoare momente ale înfruntrii de ctre armeni a destinului comun, acela în care armenii care triau în România i care nu aveau cetenia român fac demersuri oficiale pentru c voiau s lupte sub culorile tricolorului românesc. „Curajoasa armeanc Sophie Cihoschi-Ferhat (1883-1973), soia generalului Cihoschi – fost Ministru de Rzboi i mare comandant de oti în Primul Rzboi Mondial, împreun cu arhiepiscopul Husic, eful bisericii ortodoxe armene din România, obin permisiunea ca armenii înscrii voluntar în Armata Român i s fie înrolai în batalioanele de lupt”22. Este o solicitare sublim, singular în istoria poporului român. i am amintit acest fapt i pentru c Sophie Cihoschi a fost apropiat de oraul nostru, era înrudit cu familia botoneanului Anton Ferhat, cel care a construit casa în care funcioneaz azi Registrul Comerului.
Sentimental, relaiile dintre comunitatea armean i români au fost tot timpul emoionante, trsturile comune ce i-au unit dintotdeauna pe armeni i români fiind spiritul de sacrificiu în vremuri grele, dragostea de Dumnezeu i de ar. Multe elemente comune îi leag pe armeni de români. Pentru c Regatul României a recunoscut de la început Republica Armenia creat în anul 1918, la Bucureti funciona Consulatul armean care, cu acordul Regatului României,
22 Bogdan Cu, Figuri de armeni din România – Dicionar, ediia a II-a, 1998, p. 116.
Trupele române, sub comanda generalului Iacob Zadik, intr în Cernui (11/24 noiembrie 1918)
216 XVII, 2018, SECIUNEA I: ROMÂNIA 100 DE ANI DE LA MAREA UNIREAMS,
https://biblioteca-digitala.ro
elibera acte oficiale refugiailor i emigranilor armeni. Acest lucru s-a întâmplat chiar i dup destrmarea Primei Republici Armene. România a fost primul stat care a recunoscut independena Republicii Armenia în decembrie 1991.
Municipiul Botoani este înfrit din anul 2011 cu oraul armean Atarak, din apropierea capitalei Erevan, la iniiativa ambasadorului Armeniei în România, dup întâlnirea cu autoritile locale i reprezentanii comunitii armene din Botoani.
Keywords: Armenians, Botoani, the military, Romanian Army, World War I, 1916 - 1919, patriotism, Great Union 1918, Great Romania, Republic of Armenia.
GREAT ROMANIA AND REPUBLIC OF ARMENIA ON CENTENARY.
THE CONTRIBUTIONS OF ARMENIANS FROM BOTOANI IN THE MAKING OF GREAT UNION
(Summary)
The author presents us a few figures of armenian military from Botoani in
Romanian Army, a century ago, in WW I and the making of Great Union (1918). So, have been enumerated and characterized a few of fighters (military officers) and doctors of armenian origin, from Botoani, in World War I (1916 - 1919): Dr. Ciomac Mardiros, Dr. Goilav Dionisie, Missir Ioan, Burdea Iacob Cristian, Burdea Grigore Ariton, Cornea (Cornia) Cristea Grigore, Goilav tefan Mihai, Iacobovici Iacob Melcon, Iacob Zadik. The armenian military from Botoani in Romanian Army were „the romanians of armenian origin, (...) decent citizens and defenders of new their motherland”.
217FLORIN SIMION EGNER, ROMÂNIA MARE I REPUBLICA ARMENIA
https://biblioteca-digitala.ro