Florian Garz - Ghidul Spionului Roman

download Florian Garz - Ghidul Spionului Roman

If you can't read please download the document

  • date post

    27-Jun-2015
  • Category

    Documents

  • view

    4.225
  • download

    24

Embed Size (px)

Transcript of Florian Garz - Ghidul Spionului Roman

col.(r) Florian Gdrz

':

Tainele unei vechi mesenrrt

Editura

ln memoria celor cdzuti pe fronturile "rdzboiului tdcut"Florian GArz

NOTA EDITURII:Editura "OBIECTIV" - Craiova nu are nimic in comun cu efemeridele publicafii "Obiectiv de Gorj", "Obiectiv mehedinlean",

'

"Obiectiv de Dambovi,ta", "Obiectiv" de Bragov etc. Ele nu reprezintd altceva dec6t furturi de proprietate intelectuali, pentru care cei vinovati vor fi sanctionati de lege.

Tel/Fax: 05ll 418.943, 094.708.957 OP 8, CP 812 - Craiova

Tipirit la: PRINTEX

'

S.R.L. eraiova

Tel.: 0511146.701

Tehnoredactare comput erizatil: Daniela Munteanu

ISBN: 973-99881-1-3

cUvANTUL EDIToRULUt"incd un tittu-bombal'- ve[i spune, mai mult ca sigur. ,,incd o carie-bombdl" - punctdm noi. "Ghidul spionului romin" nu e numai un tiflu de senzalie. Este gio carte demnd de "Colec,tia Exploziv", aga cum, de ani buni, ne-am obignuit

cititorii. cititori care au inleles repede ta, nu degeaba, editura noastri se numegte "Obiectiv" gi cd ceva "exploziv" poate fl gi ,,ohiectiv,,, nu senzalional cu or.ice pre!... -[n ce ne privegte, ne-am convins, cu timpul, cd avem cititori extrem de inteligenti gi, mai ales, adevdrati romAni. Nu voi spune cd sunt mai inteligenli decdt ai "altora", cum o fac anumi{i "academicieni" cu umor, {ar un lucru este cert: cititorii nogtri sunt avizi de a cunoagte ADEVARUL, chiar dac5, inilial, au mai avut unele prejucl-ecdli generate de o continud gi (in)congtientd campanie antinalionald post-decembristd. patrioti gi bine intenfionali. Lucru dovedit de sutele dd taloane-comenzi gi scrisori de felicitare/propuneri primite, de reaclia pozitivd a numeroase "nume grele" ale RomAniei acestui inceput de mileniu. Mai rim6ne, doar, si inleleagd gi unii parvenifi ai perioadei post-

decembriste cd, intr-o asemenea tranzilie spre dezastru, pe ldngd faptul cd sunt datori celor pe searna cd.rorb s-au imbogdtit, sustinerea adlvirului gi a ima$inii Rominiei este mai importanti dec6t sponso rizareageneroasd a unor concursuri de Miss, cu avantajele (sperate)de rigoare! Cd unii nu pot avea bogdlia lor materiald dar speri intr-o bogdfie spirituald pe care nu gi-o pot permite.la prefurile (obiectiv subiective)actuale, cd in toate trebuie sd existe gi o compensafie. Un lucru pe care Mecena l-a inteles foarte bine...Mai trebuie sd inteleagd, apoi, gi cei care au (mai) rimas sd se ocupe de comerlul cu o "marfd" extrem de fragili: cartea. Cd a te baza doar pe marii editori gi a-i neglija pe ceilalli (posibiti viitori mari editori) inseamnd nu numai o gregealS de strategie economica dar gi a pune bazele unei dictaturi editoriale, cu grave consecinle ulterioare, nu numai pentlu libertatea cuvantuluidargipentru propria libertate giexisten!6... cd a accepta aga-zigi "colegi'i specializali in neseriozitate gi "!epe" inseamnd o gregald fatald pentru breasl6, pe care ar:trebuisd o evite giediturile serioase.

Cartea nu este numai o "marfdi'. Este "hrana spirituali" a existenlei unui popor, in cele mai grele momeirte sau perioade al6 bale. o Nalie rdmasd fdrd culturd mai are un singur pas de fdcut pentru a dispdrea de pe scena lstoriei: sd renun{e la limba nalionaldl lar o ,'cultur6t'anti-nafionald, berbece impotriva istoriei, valorilor nalionale gi congtiihlei de neam, duce la acelagilucrul

"Unii" incearcd sd ne "invete" cd ideea de naliune e ceva periculos, cd romAnii sunt progti, lenegi; ho!i, escroci, cdzulidin copac Ai, maiales, nerecunoscdtori fald de strdinii care ne vor binele, vor sd ne "civilizeze", sd "intrdm in Europa"!

Noi vrem si demonstrim, in mod obiec,tiv gi cu date concrete, nu numai ci poporul romdn nu e mai rdu decit alte popoare, ci, chiar, ci este undeva in frunte, prin istoria sa de cel pulin 10.000 ani,motiv de a ne "bucura'l de numeroase gicane gi "tdlpi" bine puse. Ceea ce dovedegte, pe lAngd altele, cd in Rominia, tridarea, nepdsarea criminali gislugdrnicia au ajuns deja un cancer nafional!... Vrelio dovadS? Ei bine, am incercat, in nenumirate rAnduri, sd colabordm. gisd ne difuzdm cdr{ile prin releaua celor de la "Humanifas" gi, daci pAnd atunci mai avuseserdm indoieli, discufia cu d-na Liiceanu (so[ia "mareluifilosof') ne-a ldmurit total: purtdtorii numelui unor mari loje masonice din RomAnia gi Europa nu vor sd "difuzeze asemenea fantasmagorii" ! Adicd, m6ndria de a fi romAn, in primul rAnd... lar dacd in privinla unora care igi mai zic romdni (degi mai au doar cetdlenia gi le este, probabil, rugine cu ea!) am mai avut speranfe, cAnd a fost vorba de angajalii unor firme strdine speranla a fost minimd gi, s-a dovedit, pe bund dreptate... CAli astfel de "romAni"'existd astizi, nu e cazul sd mai insist. Ve[i citi, in f'secretele Terrei - Istoria incepe in Carpafi", o listd interminabild gi vd vefi ldmuri. Vd asigur cd sunt, acolo, printre cele mai cunoscute nume gi firme din RomAnial Oameni care se bat cu pumnul in piept cd sunt mari patrioli, unii fiind chiar platili sd fie... Pdnd una-alta, ca un preaviz gi pentru al[ii, voiaminti cAteva 'nume" ale ideii de neseriorizate (eufemism): r reclami firi bani: "BERE Scornicegfi" SA, "Microcomputer Service"SA (Ctin M6ndruleanu), "EXTENSIV"SA (fralii Nicu gi Eugen Mihdilescu - un an vechime!); r difuzori "fepari": "Calypso Press" Bucuregti (so!ii Lupagcu, celebri dejat) "Danubius" Cdldrdgi, "Eliptic Prqs's" Timigoara, "Ell Press" Zaldu, "Oldan Press" Cluj-Napoca (Bogdan Potra) ;

o difuzorl "uituci' (neseriogi): "Tinerama" Botogani, "Comgis"

'Aceste liste nu sunt decdt o ingiruire.de nume care au in spate o singurd "calitate'i: NESERIOZITATEA. Unii, cu miliarde in cont, au vrutreclamd, s-au dat patrioli atunci dar au "uitat" (de 1-4 ani!) sd gi.pldteasp5... Allii, au "dispdrut in cea!d", ori s-au specializat in "tepe", cum sunt bucuregtenii de la "Calypso", arhicunosculi in brangd, de te miri cum de nu au fost "eliminati"

FocAani, AF "$tefan Georgicd"P. Neam!, "Daniva Serv-lmpex" Bucuregti, "loan & Dan" Sibiu, "Candy" lagi, "Andana" Orgova, "Dacia Traiand" Sibiu, "Samlibris" Satu Mare, "OrlescLt" Regila, "Libris" Dr.Tr.Severin etc.

pane acum, ca o mesba stricatd ce poate distruge intregul organism.:.

Difuzarea de carte este un domeniu greu, pentru oameni, in primul rdnd, de bun simt, la care trebuie si te agtepti la un nivel de culturd mult peste media celor din come(. Cu at6t mai mare e surpriza cAnd te lovegti, in domeniu, de indivizi "de cartier", pe care,artrebui sd-iafldm undeva prin tArgurile de vechituri. . . Poate aga se explicd de ce "pia{a"

este inundatd de subproducfii: reviste gi cdr{i pornografice sau diverse kitsch-uri. Pentru cd le cere "piata" iar "piata" sunt astfel de oambni care pricep prea pulin din fenomenul numit culturd... Dacd nu md crede[i, vd spun cd suntzone in care difuzoriise plAng cd,"nu merge" dar, in schimb,primim o groazd de taloane-comenzi, telefoane sau serisori prin care cititorii

se plAng cd ar vrea sd ne cumpere cd(ile gi nu le gdsesc aflgate... Ca orice societate cpmerciald, pentru a fi viabilS, o edituri trebuie si aibi vinzare gi, in primul rind, incasiri cit mai prompte. Sunt legi ale comer{uluicare nu potfl eludate. Editarea de carte este, insi, un domeniu aparte, din toate punctele de vedere. Care se inv6rte intr-un cerc vicios, in nici un caz in favoarea eclitprului. Difuzorii seriogi nu sunt mulli. Falimentele in domeniu sunt multe gi te lovesc atunci cAnd te agtepfi maipulin. Comisioanele de difuzare au tot crescut, incdt au ajuns la dublul sau triplul dreptului de autorl Gralie "sprijinului" acordat de stat, hArtia gi toatechettuielile de tipirire se tot "umfld", adeseori peste cursul dolarului. Nu existd sponsoriziri de la Ministerul Culturii, decAt, eventual, pentru cd(i gen "O istorie a evreilor" - PaulJohnson, a Editurii HASEFER (a Federaliei Comunitd[ilor Evreiegti din RoniSnia), in care romdnii sunt "fdcuti" cei mai mari cri; minali de rdzboi, iriaintea austriecilor gi gerrnanilor...

in condifiile in care prelurile tot cresc, comisionul de difuzare urcd dincolo de 30%, dreptul de autor reprezintd 15% (iar prin lege e gi maipulin!), suslinerea statului lipsegte cu desdvArgire, pldlile se fac dupd multe

luni de zile, (iar uneori nu se mai fac!).credefi-md, a fi editot in eondifiile actuale, inseamnd unul din urm6toarele lucruri:sa fii nebun de-a binelea; sd fii patriot (adic5 fraier, dupd perceptelg actuale); sd fii papagalul unor interese strdine (bine pldtite). Prefer sd fiu... nebun gi fraier! Vorbesc la singular, pentru cd editura imi apa(ine in totalitate, am pornit-o cu cei... ZOO.OOO lei deipre care am amintit deja prea mult gi, dacd in "OBIECTIV'a apdrut ceva ce nu convine, eu suport consecinlele: accidente, tentative de accidente, procese (cu "OB\ECT\V MAGAZIN'), "tdlpi" etc., etc. Constat cu stupoare cd un om care incearci si faci ceva (bun)

-

pentru lara lui nu are decit... stress gi dezavantaje, mesajul fiind clar! Mullise mird de ce ne pleacd valorile din !ara, de ce o ducem din rdu

in mai riu.'Ca unul care arfitrebuit sd lucrez, de pe vremea lui Ceaugescu, "in exterior" gi care aveam toate atuurile si reugesc "afard"i ag fi putut sd fac acelagi lucru demult. Cred, insd, cd maitrebuie sa existe gi romAni inRom6nia, sd-gi serveascd lara din interior, sd n-o lase prada unor neaveniti. Nu m-a interesat niciodatd politica, de la inceput am zis cd "sunt toti o apd gi-un pdmdnt" deci, oricumnu era loc pentru oam-eni "nedisciplinati';, cu conceplii proprii despre lu mea inconju rdtoare. Nu m-a interesat niciodatd sd intru in "lumea informatiilor", degi, vorba unor"'racolatori" de ocazie, ar fi fost "lumea mea": informalii, aventurd... Da, poate ag fi putut fi un bun gef de I'analize gi sinteze"! Numai cd nimic nu este maifrumos decit libertatea de gdndire!Am fost incomod gicAnd am lu"iratin presd ("Cuvdntulli