FLOARE DE LATINITATE Nr.1 2013

“Ferice de omul care vede mai departe de geamurile casei .”Vasile Şoimaru

Dragostea, într-o viaţăOdată doar se-ntâmplă.Şi niciodată-uită!

Din gândirea budhistă

Iadul sau paradisul nu sunt locuri ci stări prin care toţi trecem.(Ašhen Ataljanc)

Anul X, nr. 1 (38), 2013

1

-Omule, Decalogul ţi-e cod de legi înalte?-De când mă ştiu pe lume doar de porunci am parte.

-Făptură de lut, nu-mi lua numele în deşert!-Asemeni Ţie, Doamne, am învăţat să iert.

Toate-şi urmează rostul sub necuprinsul cer:De n-am aici iubire, dincolo cui s-o cer?

Fericit cel ce ştie fără umbră de plânsSă-şi ducă greul sorţii pe buze cu-n surâs.

Paula Romanescu

Acte istorice sub ochii noştriSe introduce limba română în şcolile din

Timoc!?!?Ceea ce mai până nu demult era un vis greu de împlinit, dacă nu chiar

imposibil iată că zilele acestea Consiliul Naţional Român cu sediul la NoviSad şi cu sprijinul decisiv al autorităţilor statului realizează doleanţelemultiseculare a românilor timoceni de a se introduce limba română înşcolile generale din Timoc. Deocamdată limba română va fi introdusă ca şiobiect facultativ la libera alegere a elevilor dar pentru primul pas este orealizare extraordinară.

La întâlnirea de la Bor, a lui Daniel Petrovici (preşedintele C.N.R.) şiMarcel Drăgan (secretarul C.N.R.) cu liderii românilor timoceni: BoianBarbuţici, preşedintele Iniţiativei Culturale Româneşti (Brestovâţ), ZavişaJurj, preşedintele Asociaţiei “Ariadnae Filum” (Bor), Predrag Balaşevici,preşedintele Partiei Democrate a Rumânilor din Sârbia (Bor), DimitrieCrăciunovici, preşedintele Mişcării Democrate a Românilor din Serbia(Zaiceri), dr. Draghişa Costadinovici, preşedintele Societăţii Culturale“Traian” (Vârbiţa Mică) şi Tihan Matăsarevici, preşedintele Asociaţiei“Dunărea” (Cladova) care a avut loc în data de 9 februarie s-a discutat şi aufost luate unele hotărâri istorice privind- introducerea limbii române înşcolile din Serbia de răsărit. Iar încă din martie 2013 vor începe cursurilepregătitoare atât pentru elevi cât şi pentru adulţii doritori de a învăţa limbamumii. Aceste cursuri vor fi organizate în încăperile organizaţiilor culturaleromâneşti iar din toamna acestui an, odată cu startul noului an şcolar, limbaromână va intra în şcolile românilor timoceni.

FLOARE de LATINITATE

2

A fost ales Consiliul provincial al minorităţilornaţionale din Voivodina

Printre cei 30 de membri şi Daniel PetroviciÎn şedinţa Adunării provinciei Voivodina ţinută în data de 14. februarie

au fost aleşi din mai mulţi candidaţi 30 de membrii ai ConsiliuluiMinorităţilor Naţionale din Voivodina.

Noi românii am avut doi candidaţi pe Daniel Ungur din Torac şi DanielPetrovici, tot din Torac. Adunarea provincială cu 83 de voturi pentru (niciunul împotrivă) la ales membru pe Daniel Petrovici. Daniel Ungur a primitde tot - 2 voturi.

Printre alţii au mai fost aleşi: Slavco Parać, Mata Matarić, SofiaBorisnovska, Slavko Rac, Egereši Šandor, Zloh Martin (Covăciţa), SrđanZavišin, Milan Vlajisavljević, Dušan Jakovljev, Milivoj Vrebalov, PredragBerić, Tanja Dokmanović, Robert Szanto, Goran Paunović, StojankaLekić...

Anul X, nr. 1 (38), 2013

3

În data de 14 februarie anul curent, Daniel Petrovici, preşedinteleC.N.R. împreună cu Gordana Stamenić, vicepreşedinta Comisiei mixtesârbo-române şi doamna Vesna Fila, adjuncta ministrului republicanpentru învăţământ au fost oaspeţii televiziunii locale din Bor. Tema carea fost dezbătută, a fost legată de introducerea limbii române cu statutopţional în şcolile din Serbia de răsărit unde trăieşte o numeroasăpopulaţie românească.

Termenul de vlah/valah nu indică nicidecum o diferenţă sau odeosebire faţă de termenul de român. Vlah sau român înseamnă acelaşilucru!

În Evul Mediu, străinii îi numeau pe români - valahi sau vlahi iarŢara Românească se numea -Valahia. Aşadar numele de vlah atestăvechimea şi continuitatea seculară, neîntreruptă în Serbia de răsărit aromânilor numiţi şi vlahi.

În data de 2 martie la Uzdin a avut loc şedinţa Consiliului NaţionalRomân.Todor Doru Ursu a fost numit nou director al

Institutului Cultural RomânÎn lucrările şedinţei au participat 12 membrii (Daniel Petrovici, Vasilie

Crăinean, Margareta Voin, Nicu Ciobanu, Speranţa Minea-Cocora, MarcelDrăgan, Nelu Ardelean, Nicoleta Oprea, Tudorel Raşa, Lenuţa Ţăran,Marinel Bugar şi Vasile Barbu). Din cei 21 de membrii cu statut valid dinpăcate din nou au lipsit acei membrii care de la constituirea C.N.R. prinactul lor de neprezenţă la şedinţe îşi batjocoresc corpul electoral care i-aales în acest organ reprezentativ al românilor din Serbia.

La primul punct al ordinei de zi a fost adoptat calculul final al C.N.R. peanul 2012, an când veniturile realizate au fost de 20.150.000 din. iarcheltuielile de 19.650.000 din. înreginstrându-se deci o gestiune financiarăpozitivă.

Deasemenea amplul raport al revizorului independent privindgestionarea financiară în anul 2012 la C.N.R. a fost adoptat în unanimitateşi fără nici o discuţie. Dar principal este că nu a fost înregistrată nici oiregularitate în gestiunea financiară şi activitatea realizată.

Raportul, de muncă pe anul trecut precum şi programul de activitate peacest an, al Institutului Cultural Român a fost, cu lux de amănunte expus decătre domnul Costa Roşu, directorul instituţiei. Din cele expuse de vorbitora reieşit că această instituţie de primă mărime a românilor din Voivodina aîntreprins şi realizat o mulţime de acţiuni dea dreptul ieşite din comun.Cărţile tipărite în anul 2012 precum şi cele ce vor apare în cursul acestui ansunt de o inestimabilă valoare pentru cultura şi spiritualitatea românilor dinprovincia noastră. Domnul Roşu a amintit două cărţi deosebite care vorapare cât de curând şi „Dicţionarul sârbo-român” care va avea 1.000 depagini şi va însuma aprox. 48.000 de cuvinte precum şi „Istoria bisericiiromânilor din Voivodina” (o lucrare de peste 400 pag.).

Acest raport al I.C.R. cu Programul de muncă pe anul în curs precum şiRaportul de muncă pe anul 2012 şi Programul de muncă pe anul 2013 alC.P.E. “Libertatea” au fost la fel acceptate în unanimitate.

La concursul pentru alegerea noului director al I.C.R au sosit trei cereri:de la dr. Dorinel Stan din Pârneaora, dr. Ionela Mengher din Alibunar şiTodor-Doru Ursu din Torac. Comisia de Concurs aleasă în componenţa:Alina Iorga, preşedinte şi Rodica Ursulescu-Miletić şi Nicu Cirişan,membrii în raportul distribuit membrilor C.N.R au făcut de cunoscut că doi


4

Au absentat: Romulus Nikolaievici, Arhimandritul Longhin (un timp aanunţat că va demisiona, dar n-a făcut aceasta!!!), Ion Omoran, RodicaAlmăjan, Măria Miclea, Ion Cizmaş, Pavel Baloş-Toşa, Valeriu Pintor,Marina Rachitovan, Dorinel Stan.

candidaţi (I. Mengher şi D. Stan) nu au îndeplinit condiţiile concursuluiavând documentaţia incompletă. Aşa că C.N.R. la ales pe unicul candidat cudocumentaţia completă: Todor Doru Ursu în funcţia de nou director al I.C.Rîn locul lui Costa Roşu căruia i-a expirat mandatul.

Aceastaă alegere a domnului Ursu va trebui luată şi de autorităţileprovinciale.

Costa Roşu a informat detaliat şi despre vizita efectuată de cătrepersonalul I.C.R. la Bucureşti unde au fost primiţi la Academia Română,Ambasada Serbiei şi la Institutul Cultural Român. Au fost hotărâte pentru a

se realiza mai multe proiecte culturale comune de o mare însemnătatepentru românii din Serbia. Acestea ar fi: elaborarea Atlasului lingvistic algraiurilor româneşti din Banatul sârbesc, Dicţionarul etnologilor români dinSerbia precum şi o expoziţie de carte a românilor din Voivodina la Bucureşti(cu Academia Română) respectiv tipărirea Atlasului cultural al românilordin Serbia privind bunurile noastre culturale), organizarea expoziţiei“Brâncuşi” la Novi Sad, a spectacolelor de teatru din Bucureşti la noi,organizarea “Săptămânii culturii românilor din Voivodina” la Bucureşti,precum şi descumpărarea cărţilor noastre. Domnul Costa Roşu a amintit căse va semna un protocol de colaborare cu fiecare instituţie.

Numiri/alegeri:-Un nou membru în Consiliul Executiv al C.N.R. (care în perioada

precedentă nu şi-a motivat deloc existenţa!) a fost aleasă Lenuţa Ţăran dinVârşet.

-Nou membru în Consiliul Artistic al Teatrului Profesionist Român dinVârşeţ (care acum legal poartă numele de “Petru Cârdu”“şi nu “Ion LucaCaragiale” cum a hotărât în urmă cu vreo trei luni C.N.R. se pare - primit...)a fost ales Aurel Dolinga.

-Vasilie Crăinean din Satu Nou a fost ales nou membru în comisia pentrurelaţiile interetnice din comuna Panciova.

-Drăgălin Jurca a fost numit primul coordonator al Ansamblului folclorical C.N.R. acum înfiinţat care-şi va avea sediul la Vârşeţ.

-Componenţa comisiei care se va deplasa la Vârşeţ la Teatrul Popular“Sterija” pentru a rezolva definitiv statutul Scenei profesioniste în limbaromână: Nicu Ciobanu, Lenuţa Ţăran, Daniel Petrovici şi Marcel Dragan(dar s-a apostrofat nici cum să nu fie inclus în această delegaţie şi - IonOmoran).

Anul X, nr. 1(38), 2013

5

Delegaţia I.C.R. a fost la Bucureşti primită de către ambasadorulSerbiei, Zoran Popović. S-a hotărât ca în perioada 21-25 martie laBucureşti să fie organizată o expoziţie de fotografie.

Domnul C. Roşu nu va parăsi I.C.R. ci va rămâne la aceasta Instituţiecultural-ştiinţifică într-un post nou care va fi definit de către Consiliul deAdministraţie al I.C.R

La ordinea de zi au fost puse şi cereri de finanţare sosite de la unelebiserici (patru ortodoxe şi una - baptistă!) cu toate că a rămas un mic misterde unde au ştiut aceste biserici că din nou C.N.R., este dispus de a-şi scoatebanul din buzunar. Astfel au fost dăruite: cu 90.000 din. BOR din Vârşeţ iarcu câte 40.000 din. bisericile ortodoxe Române din Panciova (i s-a dat şi întoamnă), Seleuş şi Torac precum şi bisericii baptiste din - Straja.

Anişoara Ţăran a informat despre problemele apărute în domeniuleditării manualelor şcolare care au tiraje mici iar domnul preşedinte alC.N.R. Daniel Petrovici, a informat despre vizitele făcute în Serbia derăsărit (Brestovaţ, Bor, Negotin) şi întâlnirile cu liderii românilor timoceni:Crăciunovici, Balaşevici, Jurj, Demici, Brânduşanovici (hic!) Barbuţici,Nataşa Tomici...

Cea mai importantă decizie luată de către autorităţile statului sârbreferitor la numeroasa populaţie românească din Timoc este introducerealimbii române în şcoli din l septembrie 2013.

Important este şi faptul că TV Bor a acceptat să introducă o emisiunezilnică “TV Jurnal” în limba română şi încă două emisiuni săptămânale. Iaremisiunea Televiziunii Voivodina “Paleta” deja se transmite şi la aceastăteleviziune locală din Serbia de răsărit. În final a fost amintită şi întâlnireade la Belgrad (la Ministerul Justiţiei) a delegaţiei Consiliului NaţionalRomân cu delegaţia Consiliului Naţional Vlah ( care este ostil totului ce esteromânesc susţinând că ei, vlahii n-au nimic comun cu românii!?!?)Conform spuselor lui D. Petrovici aceste întâlniri vor avea loc tot la trei lunişi la ele vor fi dezbătute “temele ce ne leagă nu ceea ce ne... desparte!

Vasile Barbu

În data de 2 martie la Uzdin au avut loc treişedinţe a Marelui Festival de Folclor şi

Muzică Populară românească din VoivodinaPrima şedinţă a fost cea a Adunării anuale care numără 20 de membrii.

În cadrul acestei şedinţe au fost aleşi 5 noi membrii în acestă adunare: VasaTăpălagă (SCA “N. Bălcescu” - Sân Ianăş), Marinel Rodean (SCA“Veselia” - Glogoni), Adrian Jivcu (C.C. “Mladost” - Alibunar, RomanBugar (SCA “Ştefan Ştefu” - Ecica) şi Marius Rămianţ (CC “Doina” -Uzdin). Tot în cadrul şedinţei a fost acceptat raportul financiar al acestuifestival ţinut anul trecut la Torac.


6

D. Petrovici a informat că Ministerul republican al învăţământului vasprijini învăţământul în limba română în Timoc şi asigură părinţii ca aceicopii care vor să înveţe limba română - nu vor avea nici o repercursiune!

Cheltuielile au fost de 1.800.000 din. Planul financiar al festivalului deanul acesta de la Sân Mihai va avea un buget de 1.075.000 din.

S-a mai hotărât ca şi anul acesta să fie editat buletinul “Tezaur bănăţean”şi să fie organizate mai multe manifestări adiacente.

A doua şedinţă a fost cea a Adunării generale electorale. Nou preşedintea Adunării Marelui nostru festival folcloric în locul lui Teodor Ghertenişana fost ales Marius Rămianţ, directorul CC “Doina” din Uzdin. Componenţanoului Consiliu Executiv ales în această şedinţă:

1.Roman Bugar (Ecica ) preşedinte2.Viorel Bălăgean (Coştei) vicepreşedinte3.Dinicu Voin (Zrenianin)4.Marius Rămianţ (Uzdin)5.Todor Doru Ursu (Torac)6.Dorel Cina (Ovcea), vicepreşedinte7.Ion Sfera (Sân Mihai)8.Marinel Rodean (Glogoni)9.Todor Petrovici (Alibunar)La funcţia de secretar a fost reales - Pavel Herendici (Uzdin).Consiliul de control - Solomon Mioc (Sărcia), preşedinte - Viorel Besu

(Iancaid) şi Branislav Pavlov (Doloave).A treia şedinţă a fost cea a Consiliului Executiv (nou ales). În această

şedinţă a fost aleasă componenţa Comisiei artistice: Petru Popa (Novi Sad),preşedinte, Cristian Giurea (Petrovăsâla) şi Lidia Cina (Ovcea). În caz căvor avea loc şi audiţii pentru formaţiile folclorice în comisie vor fi admişi şiîncă doi - specialişti în domeniul folclorului. În fruntea Comisiei pentruinformaţii a fost ales Nicu Ciobanu iar în fruntea celei pentru manifestărileadiacente - Todor-Doru Ursu. Nou aleşii preşedinţi vor propune membrii înaceste două comisii.

Audiţia pentru soliştii vocali şi instrumentişti va avea loc la Sân Mihai îndata de 6 şi 27 aprilie iar anunţul societăţilor culturale se vor primi până îndata de 29 martie.

Anul X, nr. 1 (38), 2013

7

PROGRAMUL DE ACTIVITATEAL CASEI DE PRESĂ Şl EDITURĂ

„LIBERTATEA”ÎN ANUL CALENDARISTIC 2013

Programul de activitate al Casei „Libertatea” pe anul 2013 va urmăriacele aspecte care vor asigura buna gestionare a Casei.

Funcţionarea tuturor compartimentelor este prima condiţie ca instituţianoastră să-şi păstreze rolul de promovare a dreptului la informare şiexprimare în limba maternă.

Compartimentele Casei îşi vor păstra, drept model de conduită,integritatea şi profesionalismul, iar reper în realizarea aceastei intenţii va fiprospeţimea ideatică şi actualitatea, promtitudinea de a răspunde cerinţelormomentului actual.

În focarul atenţiei noastre va persista angajamentul în vederea menţineriiprocentului ridicat de participare financiară proprie, respectiv autofinanţare,căutarea noilor posibilităţi de asigurare a cadrului financiar, care vacontribui semnificativ la o stabilitate a Casei.

Gestionarea Casei, ca ansamblu, mai ales prin publicaţiile nostre trebuietrăită precum un organism viu, care în permanenţă îşi caută formele şiexpresia cea mai potrivită de comunicare. Va trebui să ne orientăm spre noiposibilităţi de comunicare pe care ni le oferă atât noile tehnologii, precumşi limbajele sofisticate ale unei lumi pe cât de virtuale, pe atât de concrete.

Casa Libertatea va trebui, constant, să-şi promoveze interesele (ele,desigur, fiind şi ale etnicilor români) prin susţinerea acelor valori care îi vorpotenţa şi îi vor spori credibilitatea.

NICU CIOBANU, directorSĂPTĂMÂNALUL LIBERTATEA

Săptămânalul Libertatea şi în 2013 trebuie să răspundă intereselor şiaşteptărilor publicului său eterogen. Ritmul tot mai rapid de difuzare alinformaţiilor transmise prin audiovizual a pus la dispoziţia audienţelor unmijloc rapid si personalizat de obţinere a informaţiilor, la orice oră din zi şidin noapte, iar în aceste condiţii ediţiile săptămânale devin inutile, deoareceoamenii nu mai simt nevoia să cumpere o nouă versiune a ziarului numaipentru a regăsi acolo ceea ce deja aflaseră de la radio sau televizor, dar şi peInternet. Tot mai multe organizaţii şi instituţii româneşti au site-uri şi profilepe Facebook, ceea ce, pe de-o parte, avantajează obţinerea informaţiei, dar,pe de altă parte, dezavantajeză prin faptul că aceeaşi informaţie deja esteplasată în public şi până apare în versiunea tipărită ea nu mai este o ştire desenzaţie pentru cititori.

Acestea ne determină să ne impunem o altă strategie de redactare ainformaţiilor, decât ce era cazul până în prezent. Aşadar, în paginilesăptămânalului, datele obţinute mai devreme, se pot studia mai pe larg,printr-o extindere a informaţiilor, eventual luate unele declaraţii pentru ca în


8

momentul lansării ziarului pe piaţă conţinutul său să trezească curiozitateacititorilor şi să confirme sau să aprofundeze informaţiile succinte obţinutede la televiziune sau de pe Internet.

Când vine vorba despre reflectarea evenimentelor de presă din punct devedere tematic-spaţial, în conţinutul ziarului trebuie să predomineevenimentele de interes local şi regional (din satele româneşti din Banatulsârbesc), iar apoi să fie urmate de evenimente de interes naţional şievenimentele externe, pentru că fiecare doreşte să afle ce se petrece înimediata sa apropiere.Conţinutul ziarului pe pagini

Conţinutul ziarului Libertatea este unul diversificat şi conceput săsatisfacă dorinţele şi gusturile cititorilor de vârste diferite. Cele 24 de pagini(18 alb-negru şi 6 pagini color) sunt repartizate pe rubrici, specializate pedomenii. Ziarul va trebui să persiste pe linia acelui concept de a aborda toatetemele de interes pentru cititorii noştri, neglijând handicapul de ziarminoritar, fără ca să existe tabuuri în redactarea paginilor. Libertatea fiindun ziar săptămânal este logic ca unele pagini prin caracterul lor şi, firesc,prin conţinutul textelor, să menţină atenţia cititorului mai mult de o singurăzi, asupra unor pagini să se revină; unele pagini să aducă subiecte care prinmodul de abordare (apelând la investigaţie) să fie tratate în extenso, ceea cene-am propus şi în 2013. Este necesar ca periodic să apelăm şi la sondajelede opinie ale cititorilor noştri, drept indiciu în reuşita conceptului, respectivîncorporarea unor sugestii care pot fi călăuzitoare în activitatea noastră,aşadar pe site-ul ziarului am iniţiat sondaj de opinie la care pot participa toţibeneficiarii site-ului, iar întrebările vor fi schimbate tot la o lună.Rezultatele sondajului vor fi prezentate statistic la pagina căreia corespundeîn dependenţă de tematica întrebării. La începutul acestui an am realizat unchestionar - sondaj de opinie adresat cititorilor, care ne poate folosi ca reperîn activitatea de viitor a săptămânalului.

Prima pagina a ziarului - trebuie să fie atrăgătoare şi să invite cititorul săia ziarul în mână. Deocamdată, concepţia primei paginii va rămâne aceeaşişi în 2013, cum era în ultimul timp, cu titlurile ediţiei şi editorialul care săaccentueze evenimentul care a marcat săptămâna respectivă, mai cu seamătrebuie subliniate acele segmente care ţin de minoritarul nostru.

Pagina Actualităţi trebuie să-şi menţină atât volumul cât şi ordineaactuală în contextul celorlalte pagini, adică pagina 2-a, ea fiind dedicatăactualităţilor relevante, de natură politică, din ţară şi străinătate. Propun caactualităţile pe plan naţional să fie cuprinse ca mai multe texte cu fotografii,nu doar ca un rezumat al mai multor ştiri cuprinse într-un singur text, iarexternele să fie pe o coloană de sus până jos, cu eventual o fotografie saudouă.

Pagina EuroBoard şi în continuare trebuie să ţină la curent cititorii cuevoluarea procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană. Aceastăpagină trebuie împrospătată şi cu unele graficoane care să ilustreze şi mai

Anul X, nr. 1 (38), 2013

9

bine unele date statistice.Pagina Voivodina este o pagină care trebuie să cuprindă complexitatea

realităţii voivodinene. Pe lângă activităţile Guvernului, care sunt numeroaseşi trebuie urmărite, ar fi bine să se iniţieze o mini-rubrică despre cele mai deseamă evenimente din Novi Sad, dar trebuie urmărit, măcar periodic, ce sepetrece în Srem şi Bačka, în caz că sunt evenimente interesante.

Axa R reprezintă pagina care ne oferă teme din realitatea românească.Desigur că accentul trebuie pus pe evenimente relevante, la nivel de ţară (pemai multe planuri politic, social, economic. La această pagină vom citi şi înacest an rubrica Respiraţii Cărăşene, dar e posibil să iniţiem o rubrică încare să cuprindem întâmplări interesante din judeţul Timiş, concret dinactivitatea studenţilor noştri care sunt numeroşi, şi îşi fac studiile laTimişoara.

Pagina În focar va urmări subiectele cele mai actuale ale momentului.Un spaţiu anume din pagină putem oferi unei noi rubrici Moştenire, pulsaţii,perspective, în care să publicăm un reportaj dintr-un sat, conceput mai multca o convorbire cu câteva persoane competente, care să ne descoperesegmente din viaţa satului respectiv pe plan economic, cultural, sportiv,religios... Odată pe lună, pagina În focar trebuie înlocuită cu paginaInterviu.

Retrovizorul, trebuie să existe în continuare, iar comentariile să nu selimiteze doar la câteva domenii: cultură, economie şi social, ci să cuprindăşi teme din agricultură, sănătate, psihologie, în dependenţă de actualitateatemei abordate.

Paginile de cultură, mai ales că sunt pagini color, trebuie grafic maifrumos realizate. Cu mai multe cadre, mini rubrici, fotografii mari şicalitative. Periodic ar fi binevenit de a se publica topul celor mai vândutecărţi, celor mai vizionate filme ale momentului, anunţul evenimentelorculturale din satele noastre. Propun introducerea unei rubrici noi — Galeriacreatorilor, în care să prezentăm număr de număr, personalităţi culturale dela noi, gen mini-interviu. Firesc, vom continua cu mini-rubrica Medalionliterar şi prezentarea publicaţiilor româneşti.

Paginile Comunale trebuie să fie cât mai diversificate şi să cuprindă câtmai multe informaţii, un text de bază mai amplu, despre un subiectimportant, iar restul să fie ştiri. De preferat este să se publice, din fiecarelocalitate din comună, interviuri şi portrete cu oameni afirmaţi şi curealizări. Lunar poate fi abordat şi câte un subiect de interes comun (dindiferite domenii - social, economic, edilitar, sănătate, cultură, etc) la nivelulcomunelor în care trăiesc şi etnicii români, respectiv cititorii noştri - deci caarticol de fond în cadru paginilor Cronica comunei... Firesc, în abordareaunor subiecte va fi necesar să se facă şi unele investigaţii.

Caleidoscopul este pagină concepută ca un mozaic, în care să fiepublicate texte ce nu se încadrează în alte pagini. Este bine ca o asemeneapagină să existe şi pe mai departe şi aici să fie publicate materiale de la


10

colaboratorii noştri, atât rubrica Agenda Comunei Cuvin, precum şi texteledin comunele Seciani, Biserica Albă, Covăciţa... desigur, doar în cazul încare evenimentele din comunele amintite, prin relevanţa lor, nu vor ficuprinse la alte pagini.

Comemorări/Publicitate este o pagină necesară în presa scrisă.Pagina Sport va cuprinde ştirile de la corespondenţii din satele noastre,

dar va fi îndreptată şi spre evenimentele din sportul de performanţă.Consider însă că abordarea evenimentelor săptămânale cuprinse într-osingură pagină trebuie să fie mai pretenţioasă. E bine ca fiecare text să fieilustrat şi cu poză, pentru a reda imaginea completă de la eveniment, înfiecare număr ar fi de dorit să fie publicat un portret al unui sportiv sau uninterviu în caz e vorba de mari realizări. Această pagină va trebui să fiedeschisă şi pentru anumite probleme cu care se confruntă sportivii din satelenoastre, asociaţiile sportive. Pagina va urmări, cu regularitate, şi totalitateaevenimentelor din cadrul Cupei Libertăţii. Propun ca informaţiile sportivepe plan naţional sau internaţional, să nu fie publicate ca articole ci doartrecute rezultatele, într-un chenar. Accentul trebuie pus pe activităţilesportivilor noştri, şi nu pe articole preluate de pe Internet sau traduse dinalte ziare.

Pagina Casa românească este una dintre paginile noastre cele mai cititeşi trebuie continuată şi în 2013. Pentru că denumirea paginii ne permite omai mare flexibilitate, ne putem îndrepta şi spre casele româneşti dinRomânia, sau alte ţări, însă şi spre cele ale românilor din Serbia de Răsărit.Este preferabil ca şi această pagină să fie realizată tehnic mai altfel, să fiemai interesantă vizual, deci să se evite formatul devenit şablon.

Oglinzi panonice - Deoarece majoritatea cititorilor noştri suntagricultori, este bine să avem două pagini dedicate agriculturii, despre caresunt multe de spus. În privinţa acestor pagini este bine să avem cât maimulte materiale de pe teren, convorbiri cu ţăranii, reprezentanţiicooperativelor agricole, tabele cu preţurile produselor agricole, sfaturi şisugestii despre cultivarea produselor. O pagină, din cele două, va trebui săfie de strictă specialitate, abordând mai multe subiecte de interes vitalpentru cititorii noştri. Un calendar al lucrărilor în agricultură, pomicultură,viticultură... care va fi binevenit, cu un loc meritat în pagină. Agriculturaorganică, utilizarea îngrăşămintelor minerale, ierbicidelor, informaţii la zicând e vorba de materialul semincier, etc. se anunţă a fi subiecte utile,necesare. Propun ca la una dintre cele două pagini, lunar sau de câteva oripe an să avem sfaturi ale specialiştilor: în apicultură, agricultură, viticulturăetc.

Pagina Lumea femeii trebuie să prezinte femei de succes, care au ce sătransmită cititoarelor noastre, dar pagina pe lângă reţete, sfaturi de modă şide familie, trebuie să se aplece şi asupra unor probleme şi cum pot fisoluţionate. Pagina trebuie să reflecte realitatea cu care se confruntă femeileîn momentul actual şi să prezinte unele asociaţii ale femeilor. Rubrica

Anul X, nr. 1 (38), 2013

11

Magia de a fi mamă, inclusă în cadrul acestei pagini va continua şi în 2013.Ar fi interesant să fie cuprinse şi femei care au mai mulţi copii, femei careaveau probleme de a rămâne gravide si prezentarea experienţei lor, cusfaturi pentru viitoarele mămici. Psiho-testele cuprinse în această paginăsau sfaturi despre modă, cred că au o priză bună la femei. Concursul cupremii, cu întrebări pe variate teme, de asemenea trebuie continuat, darputem iniţia şi concurs - cel mai frumos copilaş, cu premii oferite desponsori. Periodic în această pagină putem reveni cu sfatul medicului,apelând la doctori specialişti în ginecologie, stomatologie, farmacie,dermatologie...

Mozaic este o pagină menită clipelor de destindere, cu articole degajate,cuvinte încrucişate, curiozităţi, horoscop... Această pagină fiind conceputăca un moment relaxant trebuie încununată şi cu un gen uşor literarizat cumeste reportajul, notele de călătorie, care pot beneficia, vizual, de paginacolor. Un colţişor al pagini îl putem dedica şi unui ghid telefonic, prin careîntr-un număr al ziarului să publicăm numere de telefon ale organizaţiilorromâneşti nonguvernamentale, în alt număr să fie publicate numerele detelefon ale societăţilor cultural-artistice şi căminelor culturale, iar a treiasăptămână numerele de telefon ale comunităţilor locale ce aparţin satelornoastre româneşti sau a asociaţiilor (sportive, de vânători, pescari,apicultori...).

Programul tv este o rubrică constantă în presă, pe care de ani de zile oare şi ziarul Libertatea. Mici modificări la nivel grafic vor fi binevenite,pentru a aduce o prospeţime în pagină şi atrage cititori la lectorizare.

Ecologia este un domeniu tot mai actual, iar în cadrul acestei pagini, caretotodată este şi ultima din cele 24, trebuie să fie incluse, texte care ţin deimportanţa protejării mediului ambiant, relatări din activitatea diverselorgrupuri ecologice, sfaturi utile, problemele ecologice din satele noastre,care nu sunt puţine la număr... Rubrica Curţi, grădini, terase cu flori vine săaducă un mic elogiu celor care prin imaginaţie şi dăruire îşi lasă amprentaasupra spaţiului floral al caselor, teraselor, balcoanelor... Iată o rubrică careeste citită, care provoacă interesul, care aduce competiţie în lumea celorcare cultivă floarea fie ca obiect decorativ, fie ca detaliu care înnobileazăspaţiul în care trăim. Din primăvară şi până în toamnă se poate iniţia şi unmic concurs cu premii de genul „Cea mai colorată terasă”, „Cea maiadmirată grădină”, la care cititorii să ne trimită fotografii, iar niştespecialişti în domeniu să aprecieze, după câteva luni, câştigătorul. La paginaaceasta am reintrodus Meteo, considerând că este necesară unui asemeneaziar.

În ziar trebuie neapărat să existe şi un colţ cu propunerile şi părerilecititorilor, oriunde s-ar afla ei, o mini-rubrică gen poşta redacţiei, în care săfie cuprinse atât părerile cititorilor din ţara noastră, cât şi corespondenţa dinafara ţării.

Pe parcurs se mai poate introduce şi o mini-rubrică Din fototeca noastră,


12

în care să fie publicate câte două fotografii, una mai veche şi una maiactuală, însoţite de comentarii scurte, imagini care să reflecte trecereatimpului.

O prioritate în 2013 este menţinerea unui contact direct cu cititorii, atâtprin facebook, cât şi prin organizarea meselor rotunde în localităţile cupopulaţie românească, dar şi o colaborare cât mai apropiată cu colaboratoriiexterni şi colportori.

În concluzie, Libertatea, prin conţinut, trebuie să-şi justifice numele pecare îl poartă, să fie o publicaţie apreciată de cititori şi mereu să fie alăturide românul minoritar.

Teodora SMOLEAN,redactor responsabil

PLANUL EDITORIAL (ORIENTATIV)1.Ioan Baba: „ADEVĂRURI BANDAJATE” - poezii - volum bilingv

(traducere de Ivo Muncian),2.Costa Roşu: „BIBLIOGRAFIA SĂPTĂMÂNALULUI

„LIBERTATEA” (ultimii ani),3.Mariana Stratulat: „VISUL DIANEI” - teatru pentru copii,4.Aurora Rotariu Planianin: „APUS DE RĂSĂRIT” - poezii,5.Elena Maria Brânzei: volum de versuri,6.Elena Cojocar: „BOLBOROSIRI”, versuri - debut editorial,7.Mihaela Frăţilă: „AMINTIRI DIN COPILĂRIE” - povestiri pentru

copii – debut editorial,8.Eugenia Bălteanu:„MĂŞTILE DIN VENEŢIA” - poezii,9.Slobodan Đekić - volum de poezii în traducere românească de Vasa

Barbu,10.ALMANAHUL „LIBERTATEA 2014”,11.Mircea Samoilă: „MONOGRAFIA ŞCOLII GENERALE DIN

ALIBUNAR” (în limba română),12.Mircea Samoilă: „MONOGRAFIA ŞCOLII GENERALE DIN

ALIBUNAR” (în limba sârbă),13.Vasa Barbu - Nicu Ciobanu: „65 DE ANI DE BELETRISTICĂ” –

studiu monografic,14.Iosa Lotrean: „ISTORIA MEDICINEI DIN BANAT” - studiu

monografic,

Anul X, nr. 1 (38), 2013

13

15.Virginia Popovici: „OPINII Şl REFLECŢII” - eseuri despre poeziaromână contemporană din Voivodina,

16.Gheorge Novac: „PASTORALE SECULARE” studiu monografic,17.Ileana Ocolişan Baba - „LEXICONUL SOLIŞTILOR VOCALI ŞI

INSTRUMENTIŞTI AI RADIOULUI NOVI SAD”,18.Ivo Muncian: „ANUNŢ” - poezii,19.Felicia Marina Munteanu: „DACICA, DACICA, PRETUTINDENI”

- poezii,20.„IMPULSURI TINEREŞTI” - selecţie din creaţia literară a elevilor

şcolilor medii de la noi,21.Anja Arsić - „IOVAN CEL PLINUŢ» - povestiri pentru copii.

Anul 2013 îl schiţăm ca un an mai bogat din aspectul producţiei,prezentării cărţilor editate şi participării la saloane, târguri şi manifestări dinţară şi străinătate, consacrate cărţii şi scriitorilor, precum şi din aspectulpopularizării şi apropierii lor de cititori şi mai ales de cei tineri şi copii. Nevom strădui ca şi anul acesta cărţile „Libertăţii” să ajungă în cât mai multebiblioteci şcolare şi publice din localităţile noastre din Voivodina şi Serbia,dar şi din România, aşa că ne vom ocupa mai intens de plasarea lor. Am dorisă se facă achiziţii de cărţi din partea Secretariatului Provincial pentruCultură din Voivodina sau a Consiliului Naţional al Minorităţii NaţionaleRomâne din Serbia, pe care ei le-ar dona participanţilor sau premianţilorunor acţiuni sau concursuri organizate .

Lansările de cărţi şi apropierea de cititori vor fi şi în anul 2013 oprioritate a Editurii „Libertatea”, la fel şi ca şi promovarea valorilor şicreaţiilor noastre literare şi publicistice.

Autorilor care doresc să-şi publice cartea cu contribuţia financiarăproprie, în cazul în care editura noastră nu poate asigura suficiente mijloacefinanciare pentru publicarea mai multor titluri, le vom oferi posibilitatea să-şi publice cartea în cadrul bibliotecii „În ediţia autorului”.

VASA BARBUredactorul responsabil


14

REVISTA DE LITERATURĂ, ARTĂ ŞI CULTURĂTRANSFRONTALIERĂ

„LUMINA”Revista:

LUMINA 1-2/2013 - martieLUMINA 3-4/2013 - iunieLUMINA 5-6 / 2013 - septembrieLUMINA 7-8 / 2013 - decembrie

Colocviile „Lumina”1.ANIVERSAREA A 230 DE ANI DE SCRIERE ROMÂNEASCĂParticipanţi:Nicu Ciobanu, directorul C.P.E. „Libertatea”Ioan Baba, redactor responsabil al revistei „Lumina”Gheorghe Novac - 230 de ani de scriere românească de la Protocoalele

circularelor din 1783 PS Daniil, Episcop „Dacia-Felix“ES Daniel Banu, Ambasadorul României la BelgradVictor Opaschi, Ministru Secretar de Stat - Ministerul Culturii şi

Patrimoniului Naţional al României şi alte feţe bisericeşti şi invitaţi.Locul desfăşurării C.P.E. „Libertatea” Panciova sau Adunarea Comunei

Vârşeţ cu o vizită la Comunitatea locală şi B.O.R. din Râtişor.„Lumina” (nr. 4 / 2012) şi săptămânalul „Libertatea” (29.12.2012/5.0.

2013) au consemnat deja acest important moment din istoria noastrăculturală. Lucrările autorizate de la acest colocviu vor fi inserate în nr.1/2013 al revistei.

Termen: FEBRUARIE 20132.ÎMPOTRIVA UITĂRIIColocviu multimedial despre literatura lexicografică reprezentativă axat

pe proiectul „Lexiconul soliştilor vocali şi instrumentişti” de IleanaOcolişan Baba. Din iniţiativa revistei „Lumina” (1999) autoarea a muncit laacest proiect mai bine de un deceniu iar manuscrisul înaintat, în cele 500 depagini, redă portretele a peste 200 de persoane şi este bun de tipar.

Propunerea este ca aceasta operă deosebită şi unică la noi să apară subegida C.P.E. „Libertatea” (Editura şi Lumina). Dat fiindcă concursurile depână în prezent nu au valorificat la scara potrivită acest proiect, colocviul arfi un început al campaniei pentru tipărirea cărţii care ar putea fragmentar săfie semnalată şi în săptămânalul „Libertatea” şi în „Lumina”. Cartea ar aveaşi un efect comercial.

Invitaţi: scriitori, oameni de ştiinţă şi cultură, muzicieni şietnomuzicologi.

Termen: APRILIE 2013

Anul X, nr. 1 (38), 2013

15

3.RÂSU-PLÂNSU în literatura română din Voivodina/SerbiaAnaliza optativelor şi trimiterilor literare şi artistice aluzive, satirico-

umoristice la diverse slăbiciuni, anacronisme, oprelişti şi oprimări.Concomitent cu organizarea colocviului s-ar putea organiza o expoziţie

de caricaturi a lui Constantin Grosu care ar ilustra şi numărul de „Lumina”în care vor fi publicate lucrările autorizate de la această reuniune.

Invitaţi: scriitori, critici literari, profesori universitari şi alte personalităţidin domeniul literar-artistic.

Termen: IULIE 20134.CRÂMPEIE PASTORALE SI BUCOLICEOpere literare şi artistice în timp şi spaţiu despre „veşnicia care s-a

născut la ţară”.Cercetătorul Gheorghe Novac, va alcătui o carte în care vor fi prezentate

pastoralele înaltelor feţe bisericeşti cercetate în „Protocoalele circularelor”din 1873 încoace care ar putea să vadă lumina tiparului în preajma împliniriia 230 de ani de scriere românească la 25 noiembrie, respectiv în preajmasărbătorilor de iarnă şi numărul 4/2013 al revistei. Sunt de aşteptat şi altecomunicări cu accent pe scrierile literare şi operele pictorilor români dinVoivodina. Lucrările autorizate vor fi publicate în revistă.

Invitaţi: cercetători, personalităţi scriitoriceşti, critici literari, feţebisericeşti şi oameni de cultură.

Termen: SEPTEMBRIE 2013În urma acceptării, planul ar trebui să fie public (un articol de ansamblu

aparte în ziar), ulterior anunţul fiecărui proiect aparte. Toate domeniilerespective se vor explora din aspectul numerelor şi proiectelor planificate,unele şi la „Lumina - fasciculă” ca proiecte în devenire şi vom face un apelde realizare şi în colaborare cu anumite instituţii şi fonduri din ţară şiRomânia.

IOAN BABA,redactor responsabil

REVISTA „BUCURIA COPIILOR”Pentru a fi la curent cu evenimentele din şcolile noastre, cu necesităţile,

dar şi cu interesul copiilor, în anul 2013 intenţionăm să organizăm şireorganizăm micro-redacţiile revistei noastre, precum şi atelierele decreaţie, în toate şcolile unde există condiţii.

În cursul anului 2013 atenţia ne va fi îndreptată spre extinderea reţelei decolaboratori, atât din rândul profesorilor şi elevilor ca şi a altor persoaneinteresate de acest domeniu.

În cursul acestui an planificăm organizarea mai multor întâlniri cuscriitorii pentru copii, de la noi, şi ateliere de artă plastică, pe care le vomorganiza împreună cu profesorii de desen. Vom solicita în acest sens ajutorul


16

unor pictori consacraţi din rândul minorităţii noastre, dar şi din alte medii încare se ditribuie şi se citeşte revista „Bucuria Copiilor”.

De asemenea planificăm extinderea reţelei de colaboratori externi, înprezent rubrici şi contribuţii permanente au colaboratorii noştri GabrielaGinu, Mariana Stratulat, Liviu Bulic, Stela Neda, Angela Drăghici şiEugenia Mihailov, Florin Raşa etc.

Trebuie menţionat că în cursul anului 2011, cu ocazia marcării a 65 deani de apariţie neîntreruptă a revistei „Bucuria Copiilor”, am editat oantologie de lucrări literare şi plastice publicate pe paginile revistei de-alungul celor şase decenii şi jumătate a revistei. În cursul acestui anplanificăm lansarea acestei antologii unice în felul ei în cât mai multe şcoli,din cadrul cărora au fost publicate lucrări ale elevilor care le-au frecventat.Lansările le vom organiza în primul rând în şcolile din care provin cele maimulte lucrări ale copiilor, lucru care denotă că în aceste instituţii domină uninteres deosebit pentru informarea elevilor cu actitivtăţile lor şcolare înrândul colegilor din alte instituţii de învăţământ.

De asemenea în cursul anului 2013 planificăm mai multe întâlniri cuprofesorii de limba română şi cu directorii şcolilor cu limba română depredare în vederea majorării tirajului, dar şi a participării elevilor din şcolilecare în prezent nu sunt suficient de activi ca împreună cu învăţătorii şiprofesorii lor să publice lucrările lor pe paginile revistei care le aparţine şicare apare în exclusivitate pentru ei.

O atenţie trebuie acordată şi celor mai mici, anume copiilor de lagrădiniţe, pentru a le dezvolta gustul pentru cuvântul scris şi pentru muncacreativă de la cea mai fragedă vârstă.

Urmărind tirajul şi numărul total al elevilor care frecventează şcolile culimba română de predare am observat că din lipsă de interes al învăţătorilorsau profesorilor din anumite şcoli, mulţi elevi nu primesc revista „BucuriaCopiilor” şi tot din acelaşi motiv nu publică creaţiile lor pe paginile revistei.În cursul anului 2013 vom întreprinde acţiuni concrete în vedereaameliorării acestei situaţii.

Vizitând şcolile cu limba română de predare în care se distribuie revista„Bucuria Copiilor”, din discuţiile cu elevii, educatorii şi profesorii lor, amcules date privind cele mai citite rubrici, precum şi acelea care nu le suntprea interesante sau poate prea greoaie pentru o anumită vârstă. Printr-oanaliză minuţioasă, unele rubrici vor fi scoase de pe paginile revistei şi vomintroduce altele noi care să fie pe placul şi pe înţelesul elevilor, dar şi carepot servi în procesul instructiv-educativ.

De asemenea în cursul anului 2013 vom urmării cu atenţie manifestărileculturale organizate de copii şi menite copiilor, cum ar fi: balurile mascatede manifestarea „Noaptea Vrăjitoarelor”, Concursul de Recitatori „BunaVestire”, serbările de sfârşit de an şcolar, festivaluri de colinde în preajmasărbătorilor de iarnă, manifestările sportive de diferite ranguri etc.

IOŢA BULIC, redactor responsabil

Anul X, nr. 1 (38), 2013

17

REVISTEA „TINEREŢEA”Revista noastră menită tinerilor în anul 2013 se va orienta, ca şi în anii

trecuţi, spre a urmări tot ceea ce ţine de tinerii noştri din Banatul sârbesc, depreocupările lor, de interesele şi dorinţele lor, iar un accent aparte vom punepe prezentarea activităţilor tinerilor şi implicarea directă a tinerilor încrearea revistei, printr-o colaborare cât mai fructuoasă atât cu elevii şcolilorgenerale şi cele două licee cu limba de predare română, cât şi cu alţi tinericare doresc să împărtăşească scânteie din viaţa tineretului român, devenindastfel o revistă de la tineri pentru tineri.

O veste care ne bucură mult este faptul că tot mai mulţi tineri se avântăîn apele ziaristicii, contribuind cu texte din împrejurimea lor, prezentândcolegi, prieteni, rude sau au relatat de la evenimentele la care au asistat.

Planul de activitate se bazează pe obiectivele propuse pentru perioadaianuarie -decembrie 2013 şi vizează următoarele puncte:

1.Concepţia revistei-Conţinutul revistei - Concepţia, în conformitate cu evenimentele care

apar în decursul anului, va suporta unele modificări prin care vomîmprospăta paginile, dar totodată vom oferi cititorilor şi o gamă mai extinsăde informaţii.

Într-o lume în care petrecem atât de mult timp într-un spaţiu închis, înfaţa unui televizor, a unui calculator, a unui birou, avem nevoie de o gură deaer, ba chiar de două şi de o privire în profunzime: în culisele istoriei, încasa sufletului, în inima omului, în lumea din spatele ferestrei, în miezulfamiliei, în gândul tânărului...

Scriind întâi pentru cititori tineri, şi apoi pentru restul, redacţia Tinereţiite provoacă să afli, într-un singur loc, încadrat pe 28 de pagini, informaţiidin societate, evenimente de la faţa locului, portrete si interviuri cu tineriinoştri, anchete şi sondaje pe anumite teme, divertisment etc, într-un aspectatractiv şi modern.

În cele 28 de pagini, rubricile vor fi aceleaşi ca şi în 2012, unele vor fipublicate la alte pagini, în altă ordine decât era cazul până în prezent. Deasemenea, câteva dintre rubrici vor primi o altă dimensiune.

-Rubricile revistei - La pagina a 2-a va rămâne rubrica Foto-story(imagini pe o temă anume), pagina 3 Cuprins, paginile 4 şi 5 poartădenumirea Flash şi la aceste două pagini continăm cu ştiri scurte, poştaredacţei şi mini-rubrica În zborul anilor. La următoarele două pagini vor fipublicate versuri şi proză trimise de corespondenţii noştri. Rubrica Creaţiicu care cititorii noştri s-au familiarizat de ani în şir, am extins-o pe douăpagini (6-7), deoarece din lună în lună primim un număr tot mai mare decreaţii de la elevi. Paginile 8 şi 9 de regulă sunt dedicate portretelor elevilornoştri sau segmentelor din activitatea lor. Aşa va rămâne şi anul acesta,astfel că aceste pagini vor purta denumirea Portet sau Din agenda ta. Din2013 paginile 10 şi 11 vor primi o altă dimensiune, la cele două pagini fiindpublicate anchete cu tineri din mai multe localităţi pe diferite teme. Paginile


18

vor purta denumirea Pulsaţii rebele.Notiţele unei studente, semnate număr de număr de colaboratoarea

noastră, Cristina Spăriosu va fi publicată din acest an la pagina 12. aTinereţea nu înseamnă neapărat muzică, alcool şi distracţii, iar

mentalitatea „Bravo”, „Cool Girl”, „Scandal” şi alte publicaţii similare nureprezintă aspiraţiile de viaţă ale tuturor tinerilor. Pornind de la aceastăpremisă am iniţiat rubrica Realitatea la ea acasă, cu credinţa că încă maiavem tineri care, chiar dacă sunt în derivă, tânjesc lăuntric după viaţaadevărată şi din dorinţa de a veni în întâmpinarea lor cu „altceva”, cu altfelde informaţii din viaţa de zi cu zi. Rubrica aceasta o continuăm şi în acestan la pagina 13.

Portret-poster, publicat cu scop anume la paginile din mijlocul revistei,este o rubrică faţă de care cititorii noştri au manifestat interes, aşadar o vomcontinua şi în viitor.

Paginile 16-17 Muzica va cuprinde prezentarea tinerilor noştri şi aactivităţii lor pe plan cultural, topul celor mai ascultate piese muzicale, ştiridin lumea vedelor muzicale...

Prezentarea celor mai noi filme apărute pe scena mondială şi la noi,precum şi articole despre actori şi filme - Cinema, va rămâne la pagina 18.

Psiho, cu teste sau articole din psihologie, va fi publicată la pagina 19.Ritmul de viaţă mult prea trepidant ne-a determinat să iniţiem o rubrică

în care să redăm informaţii legate de tehnologia nouă şi inovaţiile vizavi decalculatoare, telefoane mobile şi alte aparate tehnice, utilizarea lor, astfel căde câţiva ani publicăm pagina Cyber world, la paginile 20-21, de care seocupă Gabriel Gaspăr, de altfel student la Facultatea de Calculatoare dinTimişoara.

Rubricile Sana sau Stil de viaţă vor fi cuprinse la paginile 22-23,publicând articole despre stilul de viaţă sănătos, cu sfaturi utile, uneori şiconvorbiri cu medici specialişti.

Paginile 24-25 sunt pagini de Sport, la care, pe lângă ştiri din sport, dinluna februarie 2013 vom începe pe o pagină să prezentăm câte o echipăşcolară care a avut succese însemnate.

La pagina 26 continuăm cu rubrica Enigme, mistere sau vom extinderubrica Divertis pe două pagini (26-27), cu bancuri, poze hazlii, jocuri delogică, precum cuvinte încrucişate, sudoku, asociaţii...

-Aspectul grafic al revistei - Segmentul cel mai important al unei revisteimenite tinerilor îl constituie aspectul vizual. Ne vom strădui ca şi în acestan să avem pagini interesante din punct de vedere grafic, atractive, care săscoată în evidenţă, la adevărata lor valoare, textele publicte.

2. Redacţia revistei-Membrii redacţiei - Cei mai activi corespondenţi în 2012, sunt încadraţi

în redacţia revistei, astfel, actualmente din redacţia Tinereţii fac parte:Marina Ancaiţan, Stela Neda Bulic, Daniel Dajdea, Igor Ungur, AnetaGaşpăr şi Teodor Munteanu.

Anul X, nr. 1 (38), 2013

19

-Colaboratorii revistei - Numărul colaboratorilor variază de la număr lanumăr. Interes pentru colaborare la revistă există. Daniela Bakić din NoviSad, Tatiana Petrică din Vârşeţ, Nicoleta Suciu din Sărcia, Emilia Cicovicdin Banatski Karlovac, sunt doar câteva nume care sunt încadrate înconţinutul revistei Tinereţea. Periodic apar şi nume noi, care trimit lucrări înversuri sau proză, reportaje etc.

-Cititorii revistei şi tirajul - Aprecierile cititorilor noştri ne sunt deosebitde importante, de aceea păstrarea unei legături cât mai apropiate cu tineriinoştri va fi o altă prioritate în 2013. Pe Facebook avem în jur de 500 deprieteni în grupa Revista Tinereţea, Site-ul revistei, în 2012 a fost maipasiv, din cauza numeroaselor atacuri de hakeri. în momentul de faţă, site-ul este în procesul de refacere. După reinstalare, ne vom strădui să-lactualizăm în permanenţă şi să revenim şi cu alte texte şi informaţii pe carecititorii nu vor avea ocazia să le citească în revistă.

Pentru a surprinde cititorii, vom încerca, în dependenţă de posibilităţilefinanciare, să facem mici cadouri şi să organizăm concursuri cu premii. Nevom strădui să depăşim numărul de 600 de exemplare lunar.

3. Activitatea redacţieiObiectivul de primă importanţă, şi în 2013, va fi apariţia la timp a celor

10 numere anuale: Pregătirile pentru tradiţionala manifestare sportivă„Cupa şcolarilor”, o vom începe din februarie, cu publicarea anunţului şiorganizarea şedinţei la care vor participa profesorii de educaţie fizică şiantrenorii. Pe lângă Cupa la volei, fotbal, tenis de masă şi şah, intenţionămsă organizăm şi competiţii la hambal, sport faţă de care se manifestă uninteres aparte.

Întreţinerea relaţiilor de colaborare cu şcolile şi liceele cu limba depredare română, cancelariile pentru tineri din Alibunar şi Panciova,studenţii din Novi Sad, Belgrad şi Timişoara, de asemenea sunt o prioritateîn acest an, atât în privinţa asigurării textelor pentru revistă, cât şi pentru aorganiza activităţi comune.

TEODORA SMOLEAN coordonatoarea revistei

REPERE FINANCIAREÎn anul 2013 se planifică un venit total de 46.000.000,00 de dinari, şi

anume: de la vânzarea produselor Casei -4.100.000,00 dinari, de la micapublicitate şi reclame -1.300.000,00 de dinari, de la pagina de comemorări-250.000,00 de dinari, de la realizarea proiectelor şi de alte venituri -2.830.000,00 de dinari, iar subvenţiile vor fi în valoare de -37.520.000,00de dinari.

Cheltuielile se planifică a fi de 46.000.000,00 de dinari, şi anume:cheltuielile materiale şi energetice: 1.400.000,00 de dinari, salariile (neto):19.000.000,00 de dinari, impozitul pe salarii: 2.865.000,00 de dinari,contribuţiile pe salarii: 9.160.000,00 de dinari, cheltuielile de amortizare şirezervele materiale: 500.000,00 de dinari, alte cheltuieli (cheltuielile de


20

tipar, expedierea publicaţilor...): 13.075.000,00 de dinari.Director

Nicu Ciobanu

INSTITUTUL DE CULTURĂ ALROMÂNILOR DIN VOIVODINA -

PROGRAMUL DE ACTIVITATE PE ANUL2013

l ianuarie -31 decembrieInstitutul de Cultură al Românilor din Voivodina este - conform

Statutului şi a celorlalte acte normative ale sale - o instituţie de specialitatecare se ocupă de cercetări ştiinţifice şi de documentare în domeniile: limbă,artă şi cultură pe teritoriul P.A. Voivodina, de afirmarea rezultatelorobţinute în urma cercetărilor respective, precum şi de promovarea culturiişi valorilor noastre spirituale în genere. Mai concret, a culturii create de noiaici, pe care avem datoria să o facem cunoscută şi altora. Atât popoarelor cucare trăim împreună cât şi românilor din alte zone ale ţării în care trăim,românilor din ţara mamă şi din alte ţări.

Institutul are, deci, rolul de a promova valorile noastre spirituale, dar, înparalel, şi de a revigora viaţa culturală şi artistică a românilor din Voivodina,atât printr-o activitate continuă şi susţinută cât şi prin anumite proiecteconcrete. Astfel, pentru perioada de timp l ianuarie - 31 decembrie 2013,propunem - asemănător ca în anii precedenţi - o activitate concretă în cadrulcelor patru departamente ale Institutului nostru, precum şi o activitate pecare o vor desfăşura toate cele patru departamente în comun. Aceastăactivitate va fi orientată, în 2013, spre realizarea în continuare a proiectelorde lungă durată, care va continua din 2012, şi, în paralel, realizareaproiectelor şi a activităţii concrete pe un an de zile, respectiv pe anul curent.

I. Departamentul de prezentare şi cercetareVa continua activitatea de cercetare şi documentare, demarată în urmă cutrei ani, în vederea îmbogăţirii cu noi informaţii a Bazei electronice de datedespre românii din Voivodina, din mai multe domenii: trecut istoric,mişcare demografică, artă, cultură, literatură, etnografie şi folclor.

În acest sens se vor continua cercetările cu privire la:-învăţământul românesc în P.A. Voivodina,-înregistrarea documentelor păstrate în arhivele voivodinene despre

românii din Voivodina,-înregistrarea obiectelor de patrimoniu ale românilor din Voivodina

păstrate în arhivele şi muzeele voivodinene, în arhivele parohiale şi în

Anul X, nr. 1 (38), 2013

21

colecţiile private din Voivodina şi Serbia, în general,-înregistrarea monumentelor culturale româneşti din ţinuturile locuite de

români,-organizarea unui seminar, la Zrenianin, pe acesta temă, cu participanţi

de la arhivele de stat din Voivodina şi Banatul românesc,-elaborarea, după încheierea cercetărilor de teren, în iunie 2013, a unui

album monografic al satelor de români (istroromâni, morlaci şi vlahi) de peLitoralul Adriatic,

-elaborarea, după încheierea cercetărilor de teren, a unui albummonografic al satelor de români (vlahi) din Clisura Dunării,

-elaborarea Atlasului cultural al românilor din Voivodina, cutoate monumentele şi edificiile noastre culturale,

-elaborarea unui studiu ilustrat al patrimoniului cultural al românilor dinSerbia,

-organizarea mai multor expoziţii de fotografii „vechi şi noi” pe aceastătemă, împreună cu Muzeul Voivodinei din N. Sad şi Muzeul Banatului dinTimişoara şi în colaborare cu Muzeele din Zrenianin, Vârşeţ şi Reşiţa.

Toate aceste campanii de cercetare în teren continuă din anii trecuţi,astfel că ele se vor încheia până la sfârşitul acestui an.

II. Departamentul privind activitatea informaţional-documentarăşi de comunicare

Va continua activitatea de consemnare, conservare şi digitizare a actelor devaloare, a publicaţiilor şi cărţilor noastre de patrimoniu. Şi anume:

-completarea fondului digital despre satele cu români din Banat şi Bačka,despre instituţiile noastre culturale şi de învăţământ din trecut şimanifestările noastre ştiinţifice, teatrale şi folclorice,

-digitizarea publicaţiilor şi a cărţilor vechi şi republicarea lor în tirajebibliofile,

-elaborarea unui dicţionar cronologic pe tema „Românii din Voivodina îndate şi documente istorice” (în format electronic şi tipografic),

-elaborarea unui dicţionar cronologic al literaturii române din Voivodina(în format electronic), precum şi a unui seminar pe această temă, la Vârşeţ,cu participarea scriitorilor români din Voivodina,

-elaborarea, împreună cu Guvernul Voivodinei, a Adunării P.A.Voivodina şi Institutele de Cultură din Voivodina a unei antologii de prozăîn şase limbi

III. Departamentul: Manifestări cultural-artistice,de perfecţionare şi de instruire în domeniul culturii şi artei

Va organiza, coordona şi sprijini, pe întreg parcursul acestui an, realizareaunor programe concrete cu privire la desfăşurarea celor mai importantemanifestări ştiinţifice şi cultural-artistice ale românilor din Voivodina,respectiv ale Institutului nostru organizate împreună sau în colaborare cuinstituţii culturale şi asociaţii de cultură şi folclor din Voivodina, respectivSerbia, România, Croaţia, Muntenegru.


22

-Salonul Internaţional „Cărţi şi publicaţii româneşti” la Zrenianin,Timişoara şi Reşiţa,

-„Serile de poezie de pe Bega” - Festivalul Internaţional de Poezie,Ediţia a II-a, la Zrenianin şi Timişoara, cu participarea scriitorilor români şide alte naţionalităţi din Serbia şi România, iar în calitate de oaspeţi aiFestivalului, scriitori şi din alte ţări,

-Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Literatura şi presa în Banat”, laNovi Sad, în 12 şi 13 aprilie, organizat împreună cu Institutul de StudiiBanatice „Titu Maiorescu” din Timişoara al Academiei Române dinBucureşti,

-Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Banatul - istorie şimulticulturalitate”, la Reşiţa — 23, 24 şi 25 mai organizat de Societatea /Fundaţia Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina împreună cuUniversitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, în colaborare cu Institutul nostru,

-Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Istorie şi cultură în Banat”, laGiroc, în România, organizat de Filiala Timişoara a Academiei Române dinBucureşti, în colaborare cu Institutul nostru şi cu Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca,

-Tabăra de pictură „Bega 2013”, la Complexul Etnografic „Casabănăţeană” din Torac şi la Muzeul Satului din Timişoara,

-Târgul de Artă populară, la „Crucea cu patru stâlpi”, împreună cuConsiliile Comunităţilor Locale din Mesici, Iablanca, Coştei şi Sălciţa şi încolaborare cu Adunarea Comunei Vârşeţ,

-Concert de muzică clasică şi spectacol de teatru, în 6 limbi, organizatîmpreună cu institutele culturale: sârb, maghiar, croat, slovac şi rutean dinVoivodina, Guvernul Voivodinei şi Adunarea P.A. Voivodina.

În decursul anului 2013, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodinava mai organiza, următoarele expoziţii şi lansări de cărţi publicate deEditura ICRV:

-Sate de români din Voivodina şi de istroromâni din Croaţia la MuzeulŢăranului Român din Bucureşti şi la Muzeul ASTRA din Sibiu,

-Biserici româneşti din Banatul sârbesc, la Mitropolia Ardealului dinSibiu, Muzeul Etnografic - Braşov, Muzeul Ţăranului Român din Bucureştişi Centrul de Cultură şi Artă - Orşova, Muzeul Oraşului din Rijeka, Centrulde Cultură şi Artă - Rovinj din Croaţia şi Centrul de Cultură din Bar, înMuntenegru, iar în Voivodina, la Muzeul Voivodinei din Novi Sad,

-Pictori români din Voivodina, la Lugoj, Băile Herculane şi Turnu-Severin, în România şi la Bar, în Muntenegru,

-Măşti ale Făşancului din Grebenaţ - expoziţii de fotografii, la Galeria depictură a oraşului Kastav, în Istria (Croaţia) şi Muzeul Etnografic - Belgrad,Fiecare din aceste expoziţii vor fi însoţite de câte o lansare a cărţilor apărutela Editura ICRV.

IV. Departamentul pentru păstrarea patrimoniului culturalÎn decursul anului 2013, Institutul nostru va acorda o atenţie mai mare

Anul X, nr. 1 (38), 2013

23

decât în anii trecuţi (2008-2012), proiectelor şi eforturilor iniţiate şiorganizate de asociaţiile româneşti din Voivodina în vederea amenajării şiconservării bunurilor culturale ale românilor din Banatul sârbesc şi, totodatăva sprijini concret inventarierea şi catalogarea acestora de unii specialiştimuzeografi. De asemenea, Departamentul respectiv va sprijini deschidereade noi biblioteci săteşti, precum şi îmbogăţirea fondului de carte românescăîn bibliotecile existente.

Împreună cu specialiştii de la Bibliotecile Judeţene din Timişoara, Reşiţaşi Alba Iulia, vom organiza cursuri de biblioteconomie la Uzdin şi Torac,

-o expoziţie cu tema „Românii din Voivodina” care va cuprinde maimulte aspecte ale culturii române: obiecte, fotografii „vechi şi noi”, piese deport popular, cărţi vechi, împreună cu Muzeul Banatului din Timişoara şiMuzeul Voivodinei din Novi Sad,

-expoziţiile de fotografii autentice cu port ardelenesc din Voivodina, laMuzeul Etnografic din Braşov şi Muzeul Satului din Bucureşti, împreună cuFundaţia Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina şi Institutul deEtnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române dinBucureşti,

-Colocviu omagial „Omul de ştiinţă Damaschin Mioc”, organizat laMarcovăţ cu prilejul deschiderii bibliotecii săteşti din acest sat, cu sprijinulInstitutului, bibliotecă care va purta numele lui Damaschin Mioc”, născut,în acest sat,

-Zilele „Ion Bălan”, la Iablanca, la Biblioteca fondată de Institut carepoartă numele scriitorului nostru Bălan, născut în acest sat,

-Colocviul omagial „Scriitorul Simeon Drăguţă” organizat la Mesici, cuprilejul deschiderii bibliotecii parohiale „Simeon Drăguţă”, cu sprijinulInstitutului nostru,

-Expoziţie de măşti ale istroromânilor din Jeiăni şi Şuşnieviţa, (Istria înCroaţia), la Muzeul Naţional din Zrenianin, 21 martie - 20 aprilie 2013.

V. Proiecte şi acţiuni organizate de Institutul nostru deCultura împreună sau în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş

-Zilele Culturii Românilor din Voivodina, ediţia a III-a, la Timişoara, 28mai-3 iunie 2013,

-Sprijinul comun Complexului Etnografic al Fundaţiei „CasaBănăţeană”din Torac: o casă, denumită „Casa Timişeană de pe Bega”,amplasată în curtea Complexului Etnografic Casa Bănăţeană din Torac, şiamenajarea ei cu sprijinul profesional al specialiştilor de la Muzeul SatuluiBănăţean,

-Amenajarea interiorului Complexului Etnografic Casa Bănăţeană dinTorac, dotarea cu obiecte româneşti din Voivodina şi conservarea celorexistente cu sprijinul specialiştilor în domeniul etnografiei şi etnologiei dincadrul Muzeului Voivodinei, Muzeului Satului Bănăţean şi MuzeuluiBanatului,

-Construirea unei replici de casă tradiţională a românilor din Voivodina


24

pe Aleea Etniilor a Muzeului Satului Bănăţean, care va fi dotată cu obiecteromâneşti din Voivodina, asigurate de Institutul de Cultură al Românilor dinVoivodina.Împreună cu Biblioteca Judeţeană Timiş

-Târgul internaţional „Cărţi şi publicaţii româneşti”,Zrenianin/Timişoara 2013 (ediţia a Vl-a - Zrenianin iar ediţia a Vll-a -Timişoara),

-Serile de poezie „Toamna pe Bega”, început de octombrie, 2013,-Donaţia de 2000 de unităţi pentru Biblioteca Centrală ICRV „Valeriu

Leu”, Torac, din partea Bibliotecii Judeţene Timiş,-Schimb reciproc de articole şi texte pentru rubrica permanentă

„Interferenţe culturale” (2-3 pagini) a reviste semestriale „Lumea cărţii”,editată de BJT, respectiv a revistei trimestriale „Cronica bănăţeană”, editatăde ICRV,

-Expoziţie de carte veche (sau de patrimoniu), în octombrie la Zrenianin,(în cadrul Târgului internaţional „Cărţi şi publicaţii româneşti”), BJT vaexpune fotocopii de cărţi şi publicaţii vechi româneşti din domeniile:istorie, geografie etc. din sec. XVII, XVIII şi începutul secolului al XIX-lea;în iunie, la Timişoara, ICRV va expune fotocopii de cărţi vechi bisericeştidin perioada 1653-1820, odată cu organizarea Zilelor Culturii Românilordin Voivodina.Împreună cu Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş

-Tabăra de pictură „Bega 2013”, Complexul Etnografic Casa bănăţeană,Torac - primăvara 2013 şi o ediţie organizată la Muzeul Satului Bănăţean -Timişoara - septembrie 2013,

-Tabăra de limba română şi perfecţionare pentru tinerii români dinVoivodina (la Timişoara, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş;iunie 2013),

-Festivalul etniilor la Muzeul Satului Bănăţean (iunie 2013, cuparticiparea ansamblului folcloric din Voivodina), Praznicul Obiceiurilorde Iarnă, împreună cu SREFV - decembrie 2013 (Complexul EtnograficCasa bănăţeană, Torac şi Alaiul colindătorilor la Timişoara). împreună cuMuzeul Banatului

-Proiect multianual pe tema „Românii din Voivodina 1921-2011”, careva prezenta etnia română de pe aceste spaţii, din mai multe aspecte“(istorie,demografie, religie, educaţie, cultură, patrimoniu cultural, etnografie şifolclor etc.), precum şi convieţuirea bună cu alte popoare de-a lungul anilor.Perioada de realizare: 2013-2015 (timp în care vor fi organizate mai multeexpoziţii

•20 RollUp-uri (format 90x180cm, preoţi şi biserici, expoziţia va fivernisată la Timişoara în cadrul Zilelor Culturii Românilor dinVoivodina, iunie 2013)

•grup de lucru pentru digitizarea obiectelor muzeale•comitet de organizare / 2,3 persoane de la fiecare instituţie

Anul X, nr. 1 (38), 2013

25

•sesiune ştiinţifică/conferinţă cu tema: scurt istoric al românilor dinVoivodina, istoria culturii scrise, istoria învăţământului românesc etc(ICRV alege subiectul şi data conferinţelor, trei conferinţe în decursulanului 2013)

•expoziţie itinerantă în instituţiile culturale din Banat, 2013 laTimişoara

-Expoziţie de copii de fotografii vechi din fondul Muzeului Banatului,Muzeului Voivodinei, Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina,Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Societăţii/Fundaţiei Românede Etnografie şi Folclor din Voivodina (50 de fotografii din Arhivelefotografice ICRV + 50 de fotografii din colecţia Muzeului Banatului,vernisajul expoziţiei la Zrenianin, 2013),

-Expoziţia Stampe şi hărţi din perioada 1700-1918, fotocopii înrămatecare vor fi donate Institutului de Cultură (la Muzeul Naţional din Zrenianin)- mai 2013.Împreună cu Muzeul Satului Bănăţean

-Târgul de creaţie populară „Meşteşuguri populare” Torac/Timişoara2013 (Târgul meşteşugarilor la Complexul Etnografic „Casa bănăţeană”;la Muzeul Satului Bănăţean la Timişoara),

-Expoziţia de imagini de Podoabe din colecţia Muzeului SatuluiBănăţean şi Muzeului Voivodinei care va avea loc la Novi Sad şi vacuprinde 40 de imagini, care vor fi donate Institutului de Cultură alRomânilor din Voivodina (vernisajul expoziţiei la Muzeul Voivodinei laNovi Sad; 2013),

-Expoziţie de fotografii de Costume Populare Româneşti dincolecţia Muzeului Satului Bănăţean şi Muzeului Voivodinei (laComplexul Etnografic „Casa Bănăţeană”, Torac, în perioada iunie 2013),

-Organizarea unui Simpozion (Timişoara, Zrenianin) pe temaSatul românesc - Trecut şi Prezent. (Prima ediţie va fi organizată laTimişoara - octombrie 2013, iar cea de-a Il-a la Zrenianin - noiembrie2013).Editarea cărţilor sub egida Consiliului Judeţean Timiş

-Studii şi cercetări despre folclorul românesc din Banat / 2013- semestrulI

-Istoria în date a românilor din Voivodina / 2013- semestrul I-Patrimoniul Cultural Românesc din Serbia, în 2013 - semestrul II

Tipărirea cataloagelor, pliantelor şi vederilor-Catalog monografic - Bisericile Ortodoxe Române din Voivodina şi o

hartă culturală / 2013 - semestrul I-Vederi cu motive de patrimoniu cultural.

VI. Proiecte şi acţiuni organizate de Institutul nostruîmpreună cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin

Simpozionul Ştiinţific Internaţional „Banatul - istorie şi multiculturalitate”,Ediţia a XVIII-a, la Reşiţa şi Băile Herculane pe 23, 24 şi 25 mai,


26

-Salonul de cărţi şi publicaţii româneşti din Banatul românesc,Mehedinţi, Alba Iulia şi Voivodina, la Zrenianin, Timişoara şi Reşiţa,

-Elaborarea Dicţionarului Jurnaliştilor Români din Banatul istoric,-Zilele Culturii Românilor din Voivodina în Judeţul Caraş-Severin, mai

2013.-Lansări de cărţi şi publicaţii editate de Institutul de Cultură al Românilor

din Voivodina şi Direcţia de Cultură şi Patrimoniul Naţional Judeţean dinReşiţa, împreună cu Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” din Reşiţa, înfebruarie şi mai 2013,

-Expoziţie de fotografii „Biserici româneşti din Banatul sârbesc” şilansarea cărţii cu acelaşi titlu, la Reşiţa, împreună cu EpiscopiaCaransebeşului şi Muzeul Banatului Montan, mai 2013.

VII. Proiecte şi acţiuni organizate de Institutul nostruîmpreună cu Consiliul Judeţean Alba

-Schimb de articole şi studii între redacţiile revistelor Discobolul, Acasăşi Dacoromânia din Alba Iulia şi Cronica bănăţeană şi Piramida dinZrenianin,

-Participarea editurilor din Alba Iulia, prin intermediul BiblioteciiJudeţene la Târgul Internaţional „Cărţi şi publicaţii româneşti”, ediţia a VI-a, Zrenianin, 2013

-Poeţi din Alba Iulia la Festivalul de poezie „Toamna pe Bega”,Zrenianin 2013,

-Poeţi români din Voivodina la Festivalul de poezie „Lucian Blaga” dinAlba Iulia,

-Participarea oamenilor de ştiinţă şi cultură din Judeţul Alba laSimpozionul Internaţional „Banatul - istorie şi multiculturalitate”, Reşiţa23, 24 şi 25 mai 2013.

VIII. Împreună cu Academia Română din Bucureşti (Institutul deEtnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Institutul de Istorie „

George Bariţiu” din Cluj-Napoca şi Institutul de Studii Banatice „TituMaiorescu” din Timişoara)

-Cercetări pe teren în satele cu români din Banatul sârbesc, pe tema„Portul bănăţean la românii din Voivodina”,

-Cercetări în Arhivele Patriarhiei B.O.S. din Sremski Karlovci, pe tema:Relaţiile bisericeşti româno-sârbe în urma despărţirii ierarhice din 1889,

-Elaborarea Enciclopediei Banatului istoric, în opt volume masive.Volumul I

-Literatură şi artă şi volumul II - Presa bănăţeană, vor intra în tipar anulacesta,

-Organizarea împreună cu Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”din Timişoara a Simpozionului Internaţional „Literatura şi presa în Banat”la Zrenianin, în aprilie 2013.

Anul X, nr. 1 (38), 2013

27

IX.Împreună cu Institutul de Ştiinţe Socio-Umane al Academiei Croatede Ştiinţe din Zagreb - Filiala Rijeka şi cu Muzeul Oraşului Rijeka-Cercetări în satele de istroromâni din Peninsula Istria şi în satele de

croaţi de pe Krk, cu tema „Datini străbune la vlahii istrieni”,-Cercetări în Arhivele istorice, din Rijeka şi Pola, în scopul înregistrării

documentelor despre populaţia istroromână din Peninsula Istria.X. Împreună cu Centrul Cultural Judeţean Mehedinţi din Turnu-

Severin-Poeţi din Turnu-Severin şi Orşova la Festivalul de poezie „Toamna pe

Bega”, Zrenianin 2013,-Participarea oamenilor de ştiinţă şi cultură din Mehedinţi la

Simpozionul „Literatura şi presa în Banat”, la Zrenianin, în aprilie 2013,-Editarea împreună cu Centrul de Cultură a unor publicaţii literare de

interes comun,-Organizarea împreună a unei expoziţii de pictură şi fotografii artistice,

la Zrenianin, Orşova şi Drobeta-Turnu Severin.XI. Împreună cu Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi cu

Muzeul Etnografic al Transilvaniei-Organizarea „Zilelor acad. Emil Petrovici” la Cluj-Napoca, la Zrenianin

şi la Torac, satul natal: Colocviu omagial, Expoziţie de manuscrise, fişe delucru, cărţi şi publicaţii scrise şi redactate de E. Petrovici, în octombrie2013,

-Elaborarea, în comun, a lucrării „Emil Petrovici - Studii şi cercetări” îndouă volume masive,

-Participarea Editurii Universitare din Cluj la Salonul Internaţional de„Cărţi şi publicaţii româneşti”, ediţia a VI-a, la Zrenianin.

Institutul nostru Cultural - pe lângă colaborarea menţionată cunumeroase instituţii de cultură şi ştiinţifice din ţară, din România, Croaţia şiMuntenegru, cu institutele de limbă, istorie, etnografie şi folclor aleacademiilor de ştiinţă din Belgrad, Bucureşti, Zagreb şi Podgorica, cucentre de cultură, muzee şi galerii de artă din judeţele Timiş, Mehedinţi,Caraş-Severin, Sibiu şi Alba şi centre universitare din Novi Sad, Belgrad,Cluj şi Bucureşti - va încerca să stabilească şi noi forme de colaborare cualte instituţii din ţară şi, în acelaşi timp cu toate societăţile şi căminelenoastre culturale.

Pe de altă parte, Institutul Cultural al Românilor din Voivodina, vasprijini, chiar şi material - în limita posibilităţilor sale - cele mai importantemanifestări culturale ale românilor din Voivodina, precum şi unele proiectevaloroase ale organizaţiilor şi societăţilor noastre culturale, literare, etno-folclorice.

XII Editura ICRV în 2013a) Cărţi care vor apare la Editura ICRV, Zrenianin:

•Opere alese. Radu Flora: Lucrări ştiinţifice. Autor proiect: NicuCiobanu (240 pagini).


28

•Antologie de proză scurtă sârbească, (în limba română). Autor:Ileana Ursu-Nenadić şi Milan Nenadić (300 pagini).

•Dicţionarul etnologilor români din Serbia. (Publicaţii periodice.Instituţii. Colecţii. Bibliografii). Autor: Costa Roşu (320 pagini).

•Influenţa filosofiei lui Schopenhauer asupra creaţiei eminesciene.Autor: Maria Nenadić (120 pagini).

•Poesis şi Mathesis în poezia lui Ion Barbu. Autor: VirginiaPopovici (200 pagini).

•A fost odată Libertatea. Eseuri. Autor: Nicu Ciobanu (160 pagini).•Eminescu: Ideea Europeană. Autor: Florian Copcea (210 pagini).•Gheorghe Alexici: Texte din literatura poporană română culese la

Straja şi în alte localităţi din Banatul sârbesc. Autor: Ionela Mengher (220pagini).

•Manifestările culturale româneşti din Voivodina. Calendar ilustrat.Autor: Igor Ungur (160 pagini).

•Uzdin. Album monografic, Autor: Vasile Barbu (180 pagini).•Lumea colorată a copilăriei. Album monografic. Autor: Marcel

Drăgan (46 pagini).b)Cărţi care vor apare în colaborare cu Institutul de Studii Banatice

„Titu Maiorescu” din Timişoara cu sprijinul financiar al AcademieiRomâne din Bucureşti

•Enciclopedia Banatului, Vol.I, Literatură şi artă. Coordonatori:Rodica Ursulescu-Miličić şi Doina Bogdan Dascălu.

•Enciclopedia Banatului, Vol. II, Presa bănăţeană. Coordonatori:Ioan David şi Costa Roşu.

c)Cărţi editate cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Timiş, încolaborare cu Editura „Eurostampa” din Timişoara

•Patrimoniul cultural Românesc din Serbia. Autor: Costa Roşu.•Bisericile Ortodoxe Române din Voivodina. Album monografic

(120 pagini) şi Harta culturală a Banatului sârbesc (80 pagini).•Românii din Banat. O istorie în date şi documente. Colectiv de

autori (420 pagini).d)Cărţi şi publicaţii editate cu sprijinul Universităţii „Babeş-Bolyai”

din Cluj-Napoca•Revista Piramida, număr extraordinar, Omagial (Costa Roşu la 65

de ani), anul 2012.e)Cărţi editate cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Caraş-

Severin, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” din Reşiţa•Sate de vlahi din Clisura Dunării. Album monografic, Autori:

Costa Roşu şi Camelia Bugar.•Dicţionarul jurnaliştilor români din Banatul istoric. Autor.

Gheorghe Jurma (420 pagini).f)Cărţi editate cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Alba lulia

•Învăţători şi profesori români din Voivodina, vol. I, Autor: Rodica

Anul X, nr. 1 (38), 2013

29

Almăjan (260 pagini).•Emigrările bănăţenilor în America (1880-1914), Autor: Ervin

Dubrović (160 pagini).•Românii de pe Litoralul Adriatic. Albumul monografic. Autori:

Costa Roşu şi Igor Ungur (160 pagini).•Sate de istroromâni din Ciceria (Peninsula Istria, Croaţia). Autor:

Branko Kukurin (160 pagini).g)Manuscrise în pregătire:

•Relaţii româno-sârbe (sec. XVIII- sec. XX). Autor: Nicolae Bocşan.•Emil Petrovici - studii şi documente. Autor: Stelian Mândruţ.•Familia de jurnalişti Molin din Banat. Autor: Gheorghe Jurma,

Reşiţa.•Festivalul de Folclor şi Muzică Românească din Voivodina. Autor:

Todor Doru Ursu.•Radu Flora, Bibliografia operei. Autor: Camelia Bugar.•Lexiconul juriştilor români din Voivodina, Autor: Alina Iorga.•Relaţiile româno-sârbe prin publicistica lui Nicolae Iorga. Autor:

Ionela Mengher.•Folclorul românesc din Banatul sârbesc. Studii şi cercetări. Autor:

Sima Petrovici.•Mişcarea demografică a românilor din Voivodina. Autor: Diana

Ocolişan.•Atlasul lingvistic al graiurilor româneşti din Banatul sârbesc.

Autor: Romanţa Iovanovici.•Bibliografia ICRV.

h)Publicaţii permanente ale ICRV:-Anuar 2012; Jurnal 2012; Piramida; Iarnă/Primăvară 2013; Vară

2013; Toamnă/Iarnă 2013; Cronica bănăţeană: Primăvară 2013; Vară2013; Toamnă 2013; Iarnă 2013.

-Cataloage pentru expoziţiile organizate de Institut; Programe aleunor manifestări culturale şi folclorice ale românilor din Voivodina, precumşi unele programe şi publicaţii ocazionale şi jubiliare.

-Revista Piramida. Număr omagial. Scriitorul Florin Ursulescu, la75 de ani.

Realizarea acestui program de activitate, pe care îl considerăm cuadevărat ambiţios, în mare parte propus de colaboratorii noştri externi,depinde în mare măsură de sprijinul financiar al fondatorului, dar şi deeforturile partenerilor de colaborare din România, astfel că proiectele carenu se vor realiza pe aceste motive dar şi pe motivul complexităţii lor, îndecursul anului 2013, se vor transmite în 2014.

La Zrenianin, ianuarie 2013Costa Roşu


30

RĂMÂI SĂ MAI CIOCNIM O CUPĂRămâi să mai ciocnim o cupăLa hanul vechi de pe coclauriCăci pentru vin şi pentru tineMai am în sân doi bani de aur!

Rămâi să ne-alinăm tristeţeaŞi setea fără de-alinareCu vinul negru de la hanulDin valea umbrelor fugare.

Şti tu frumoaso că ulciorulDin care bei înfriguratăE făurit din taina sfântăDin taina unui trup de fată.

L-a făurit cândva olarulCel ispitit de duhul rău,Din taina unui trup de fatăFrumos şi cald ca trupul tău.

Îmiresmează-te frumoasăCa pe-un altar cu mirodeniiCă zarea-i plină de albastruCă lumea-i plină de vedenii.

Iată că drumurile lumiiMai au pe margini bucuriiCă zarea-i plină de albastruŞi lumea de dulci reverii.

Iubeşete-mă acum că aniiPe năzuinţe pune frâuriIar ploile vieţii noastreSe scurg ca apele pe râuri.

Iar trupul tău care mi-e astăziCel mai dorit dintre limanuriVa fi un biet ulcior din careVor bea drumeţii pe la hanuri.

Hakim Omar Kayam

Anul X, nr. 1 (38), 2013

31

În data de 20 ianuarie anul curent S.L.A. “Tibiscus” a organizat ediţia aXVII-a manifestării “Trebuiau să poarte un nume”

În cinstea poetului naţional Mihai EminescuManifestarea de înaltă încărcătură românească a fost organizată de către

Biroul Teritorial al Consiliului Naţional Român şi S.L.A. “Tibiscus” şi s-aderulat la “Casa Românească” în prezenţa unui număr destul de mare deiubitori ai poeziei eminesciene.

În debutul manifestării talentatul clarinetist Ion-Niţă Linţa a interpretatdouă melodii populare româneşti iar după aceea Vasile Barbu a inauguratexpoziţia de carte de şi despre Măria Sa, Poetul naţional Mihai Eminescu.Au mai fost expuse, pe lângă cărţi şi reviste, fotografii, medalii Eminescu,câteva busturi şi sculpturi ale poetului nepereche aparţinând S.L.A.“Tibiscus” precum şi alte documente ale colecţionarilor operei marelui M.Eminescu.

A urmat expunerea unui referat despre viaţa zbuciumată a genialului poetcare a fost citit de către Daniela Irina Radu precum şi un recital din poeziaeminesciană susţinut de către tinerele şi talentatele recitatoare AndreaOalge, Lauriana Almăjan şi Anastasia Şocardă şi poetul popular ValerieGrosu.

În final Vasile Barbu a lansat cartea lui Adrian Dinu Rachieru, criticliterar din Timişoara, intitulată „Despărţirea de Eminescu” apărută laeditura uzdineană “Tibiscus”. Fireşte despărţirea de marele nostru poetnaţional M. Eminescu este una imposibilă, cu toate că există asemenea vociîn cercurile literare din România. Pentru că Mihai Eminescu este parte dinpatrimoniul sufletului românului şi face parte din spiritualitatea româneascăde pretutindeni.

La sfârşit tinerilor membrii ai SLA “Tibiscus” (Andrei David, AnastasiaŞocardă, Ion Linţa, Andrea Oalge, Andreea Ioana Şoşdean, LaureanaAlmăjan şi Matea Cristiana Iacşa) au fost conferite premii: cărţi de criticăeminesciană semnate AD Rachieru şi cel mai recent număr al revisteiC.N.R. “Floare de latinitate”.

Poezii inedite de Mihai Eminescu descoperite de scriitorul FlorianCopcea

inedită

Luceafărul(versiune maximală a vorbirii demiurgului)

Hyperion, ce din genuniRăsai c-o-ntregă lume,

Nu cere semne şi minuniCare n-au chip şi nume.


32

De-ai cere universul totL-aş da cu tot ce-ai cere.

Dar eşti puterea mea, nu potSă neg acea putere.

Cum s-ar putea să fii ziditDin lacrimi şi din vină

Fiind în veci nerăsărit,Lumină din lumină.

Tu vrei un om să te socoţiCu el să te asemeni?

Dar piară oamenii cu toţiS-ar naşte iarăşi oameni.

Ei numai doar durează-n vântDeşarte idealuri,

Când valuri află un mormântRăsar în urmă valuri.

Ei doar au stele cu norocŞi prigoniri de soarte.

Noi nu avem nici timp nici locŞi nu cunoaştem moarte.

Ei îşi atârnă micul euDe-a vieţii lor durere

Se ţin cu mii păreri de răuDe visul care piere.

Noi n-avem pierderi şi folosŞi nu cunoaştem goluri,

Căci stoluri care merg pe josSe-ntorc la anul stoluri.

Părând pe veci a răsăriDin urmă moartea-i paşte,

Căci toţi se nasc spre a muriŞi mor spre a se naşte.

Eu îi împrăştii şi-i adun,Le măsur vieţi cu luna,

De nasc şi mor în sfântul UnÎn care toate-s una.

Tot ce a fost, tot ce va fiDe-apururi faţă este,

Iar basmul trist al stingeriiPărere-i şi poveste.

Anul X, nr. 1 (38), 2013

33

Şi-n orice clipă te întrebiUnde e soare, lună:

E-n orice clipă-n deosebiŞi-n toate împreună.

Din sânul vecinicului ieriTrăieşte azi ce moare

Un soare de s-ar stinge-n cerS-aprinde iarăşi soare.

Căci soarele din vârf de lunciApune-.n unda spumii,

Dar el răsare tot atunciÎn altă parte-a lumii.

Dacă tăria s-ar negriDe vijelii rebele

Şi dacă stelele-ar pieriS-ar naşte iarăşi stele.

Să cază lumile-n genuniCa frunze seci pe vânturi,

Pământuri piară-n stricăciuniS-ar naşte iar pământuri.

Şi timp şi spaţiu de-ar pieriÎn văi de întuneric

Ele din nou ar răsăriCa să se-nvârtă sferic.

Iar tu Hyperion rămâi,Oriunde ai apune

Din chiar puterea mea dintâiSorbind înţelepciune.

Şi dacă vrei să fii un sfântSă ştii ce-i chinul, truda,

Îţi dau un petec de pământCa să te cheme Buddha.

De vrei în număr să mă chemiÎn lumea ce-am creat-o

Îţi dau o fâşie de vremi,Să te numească Plato.

Vrei să dau glas acelei guriCa dup-a ei cântare

Să se ia munţii cu păduriŞi insulele-n mare?


34

Vrei poate-n faptă să arăţiDreptate şi tărie?

Ţi-aş da pământul în bucăţiSă-l faci împărăţie.

Îţi dau catarg lângă catarg,Oştiri spre a străbate

Pământu-n lung şi marea-n larg,Dar moartea nu se poate.

Şi pentru cine vrei să mori?Întoarce-te, te-ndreaptă

Spre-acel pământ rătăcitorŞi vezi ce te aşteaptă.

(1882)

O, SaturnTu ce stând cumpăna vremii îi măsuri,Tu ce măsuri curgerea lumii în haosDupă câte ori se ivește umbra,

Soră luminii.O, Saturn tu, care domnind genunea,Te-ndrăgi atât, că, privind la tine,Din adâncul întunecat ea dete

Naștere lumii.Cel dintâi din zei răsărind din haos,Generații trec, de zei și de oameni,Numai tu rămâi pe deasupra tuturor

Cel de pe urmă.(1880)

O povesteO poveste, o poveste cum n-a fost nici nu mai este,Care de frumoasa lumei, lumei însăşi îi dă veste.

(1873)

Stele izvorăsc pe ceruriStele izvorăsc pe ceruri, întuneric crește-n valePeste râuri, peste codri, peste munți cu sure șale,Noapte clară e pe ceruri, noapte neagră în adânc.

Anul X, nr. 1 (38), 2013

35

(1872)

S-oglindă în laculS-oglindă în lacul cu-albastru talaz,Palatul de vară din lunca de brazi;În susur de râuri vin valuri șuvoaieAprinse în fugă de-a lunii văpaie.

(1876)

AdevărulAdevărul? Nu simţiţi voi că a-l şti nu e cu putinţă.Ce e el? Este-acea laxă şi ironică sentinţăCare azi (e-) adevărată spre a fi mâne de râs.Dar vă iert, căci cearta voastră este moartea în idee,Moartea ce nimic nu lasă multă vreme-n loc să steie,Naşte gîndul cel de astăzi, sfarmă-ideile de ieri.Nici adevărul cel simplu că a-l şti nu-i cu putinţăVecinic voi nu-l ve-ţi cuprinde.

(1871-1872)

S-a dusS-a dus, s-a dus departe ca stele trecătoareCe las în întuneric adânc în urma lor.

(1871.)

Deşteaptă-te, româneDeşteaptă-te române, preot al libertăţii,Nu plânge pe cenuşa geniilor străbuni,E timp să-nalţi stindardul în numele Dreptăţii.E timp să-ţi calci tiranii, e timp să te răzbuni.

(1886)

Căci eterne sânt ale lumii toateMarea singură lin se plânge-n durereEa îşi spune de mult şi taina şi jelea-i.Vai, de o mie de evi se zbate şi-şi spune

Singurătatea.Pânze albe-atârn fluturând pe mareTremur unde-adânci de corăbii negre,Între val şi cer scuturând din aripi

Pasărea zboară.


36

Veşnic apa-i stă şi deasupra steleVeac de veac stând sus luminează blânde.Numai vieţi ce trec, nimicirii date,

Zboară în stoluri.Căci eterne sânt ale lumii toate:De se nasc, mor tot pieritoare forme,Dar cu toatele au înlăuntru viaţa

Păsării Phoenix(1872-1873)

Doină, doiniţă!Doină, doiniţă!Şapte-oţele-adu din stele,Munţii cânte tot a jele,Vin duşmanii ţării mele;Vin duşmanii, vin în turme,Calce-li pustia-n urme.

Doină, doiniţă!Piso, rivă înspumată,Face-mi-te-ai lată, latăŞi la valuri turburată,Să nu-i laşi ca să mai vie,Foametea din urmă-i mâie,Holera calea li ţie.

Doină, doiniţă!Sai, copil de voinicariu,Cinge-ţi trupul cu armariu,Sufletul cu vitezie;Cinge-i murgului spinareaSă-ţi discâte departareaCât e-n Pisa dealu mare.

Doină, doiniţă!Şi la Pisa-nfigeţi calul,Nu-i lăsă să treacă malul,Stai ca stânca, stai ca valulŞi, de-ar trece, moartea-i sece, -Luptă-te ca doisprezece,Stânca stă, iar apa trece.

(1866)

Anul X, nr. 1 (38), 2013

37

CU 5.244 MAI PUŢINI ROMÂNIRECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ÎN SERBIA

Datele recensământului populaţiei din 2011, referitoare la apartenenţanaţională, obţin o atenţie foarte mare, nu nurnai în cercurile ştiinţifice şipolitice, ci şi în opinia publică. Problema apartenenţei naţionale în Serbia aavut o importanţă mare încă de la primul recensământ şi mai ales la cele dedupă cel de-al Doilea Război Mondial, din 1948 încoace. Astfel, putemurmări schimbările din cadrul comunităţilor naţionale din aceste spaţii.


38

Dreptul constituţional al fiecărui cetăţean este să se declare sau nu, înprivinţa apartenenţei naţionale. De multe ori, atunci când s-au declarat cuprivire la apartenenţa naţională, cetăţenii au fost influenţaţi de situaţia poli-tică, economică şi socială, astfel că recensământul reprezintă şi o imaginea împrejurărilor sociale din ţară.

Datele privind apartenenţa naţională de la ultimul recensământ au arătatcă Serbia, este stat multietnic, cu 21 de comunităţi etnice cu mai mult de2000 de apartenenţi fiecare. Din numărul total de 7.186.862 de locuitoricare au participat la recensământ 5.988150 s-au declarat sârbi ceea cereprezintă 83,32% din numărul total de locuitori. Urmează maghiarii cu224.688 de suflete (3,5 din numărul total al populaţiei). Locul trei îl deţinrromii cu 147.604 de suflete (2,5%). Urmează bosniecii – 145.278 (2,02%),croaţii 57.900 (0,81%), slovacii 52.750 (0,73%), muntenegrenii 38.527(0,54%), vlahii 35.330 (0,49%), românii 29.332 (0,41%), iugoslavii 23.303(0,32%), macedonenii 22.755 (0,32%), musulmanii 22.301 (0,31%), bul-garii 18.543 (0,26%), bunievaţii 16.706 (0,23%), rutenii 14.246 (0,20%),goranţi 7.767 (0,11%), albanezii - 5.809 (0,08%), ucrainienii 4.903(0,07%), nemţii 4.064 (0,06%), slovenii 4.033 (0,06%), ruşii 3.247(0,05%).

Numărul aşcalilor, evreilor, cehilor, aromânilor, egiptenilor ajunge la17.558. Aceste comunităţi etnice nu au mai mult de 2.000 de apartenenţi.

În privinţa apartenenţei naţionale nu s-au declarat 160.346 de cetăţeni,iar 30.771 au spus că sunt voivodineni, şumadinaţi, belgrădeni... Lacategoria “necunoscuţi” intră 81.740 de oameni, printre care şi cei care s-audeclarat indieni, pământeni, extratereştri...

Din 2002 şi până la ultimul recensământ, numărul românilor din Serbiaa scăzut cu mai mult de 5000 (5%), de la 34.576 la 29.332.

Total români/valahi 64.662!Valentin MIC

SFÂNTA TEODORA DIN PELOPONEZ ŞlBISERICA DIN CARE AU CRESCUT

COPACIAceastă sfântă a vieţuit în secolul al XI-lea, în vremea măreţului Bizanţ.

Când regiunea a fost asaltată de bandiţi, Sfânta Teodora a fost nevoită să-şiapere, după puteri, satul însă, ca femeie, nu putea face prea multe. Pentru anu fi respinsă din oaste, Teodora s-a deghizat în soldat şi a intrat în rândurileluptătorilor.

Teodora nu a supravieţuit luptei. Se zice astfel că, pe când zăcea întinsăla pământ, ea ar fi şoptit cuvintele: „Fie ca trupul meu să devină biserică,

Anul X, nr. 1 (38), 2013

39

sângele meu să devină râu de apă, iar părul meu să devină pădure decopaci.” Locuitorii din Vasta, mişcaţi de eroismul acesteia şi îndureraţi depierderea ei, au construit o biserică pe locul unde a avut loc bătălia şi undea şi adormit în Domnul sfânta. Bisericuţa din piatră a fost construită delocalnici undeva între secolele X-XII.

Legendele locului mărturisesc cum un râu al zonei şi-a schimbat traseul,ajungând astfel să treacă chiar pe sub temelia bisericii construite de ei. Maiapoi, copaci au început să crească din acoperişul bisericii, ale căror rădăcininu se văd nici în interiorul bisericii, nici sub tavan şi nici pe lateraleleclădirii. Sute de ani au trecut de atunci, însă rădăcinile tot nu se văd.

Biserica Sfânta Teodora din Peloponez, localizată în aşezarea Vasta, esteuna dintre cele mai minunate bisericuţe din lume, fiind unică prin celepetrecute cu ea. Aşezământul este zidit pe un loc unde mai apoi au crescutcopaci. Copacii au îmbrăţişat-o şi au strâns-o la piept, însă fără a o deteriora.

Vasta este o localitate din municipalitatea Megalo-polis, în prefectura deArcadia, Peloponez, Grecia. Vasta, micuţa aşezare din Arcadia, a ajunscunoscută lumii întregi pentru „miraculoasa bisericuţă“ a Sfintei Teodora dePeloponez sau biserica din care au crescut copaci.

Astăzi, pe acoperişul bisericuţei ridicate în cinstea Sfintei Teodora dinPeloponez, se află un număr de 17 copaci uriaşi. Cea mai mare parte dintreei sunt înalţi de peste 30 de metri, unii dintre ei având o grosime de peste


40

un metru. Mulţi dintre copaci au o greutate de peste o tonă. Totuşi, deşiacoperişul bisericuţei este subţire, fără nici o întăritură specială, rezistă caprin minune. Oamenii de ştiinţă care au cercetat cazul îşi mărturisesc nepu-tinţa de a explica cum cresc copacii pe un acoperiş subţire fără să seprăbuşească biserica.

Sfânta Teodora din Vasta a ajuns, în foarte scurt timp, extrem de iubităde creştinii din zonă. Minunile nu au întârziat să apară, mulţi călătorigăsindu-şi alinare la mormântul sfintei. Biserica Ortodoxă a Greciei acanonizat-o, iar pelerinajele la Vasta nu încetează niciodată.

Ca fapt divers, precizăm faptul că se întâmplă adesea ca Sfânta Teodorade Peloponez să fie confundată cu Sfânta Teodora din Alexandria care,îmbrăcându-se în haine de bărbat, a intrat şi s-a nevoit într-o mănăstire decălugări. Şi-a luat numele de Teodor. A fost acuzată pe nedrept pentru ofaptă ce nu o făcuse şi a suferit o moarte mucenicească pentru credinţa ei.

Ce spun oamenii de ştiinţă despre minunea din Vasta? În anul 2003, lacel de-al patrulea simpozion de „Archaeometrie” din Grecia s-a prezentatun raport geo-fizic asupra bisericuţei din Vasta. Cercetători de la Uni-versitatea din Patras au venit special pentru „a studia” minunea. Bisericuţase află atât în purtarea de grijă a Arhiepiscopiei locului, cât şi sub ocrotireaMinisterului Culturii, ca monument bizantin de valoare naţională.

Minunea este evidentă: rădăcinile celor 17 copaci imenşi nu se văd penici o parte. Acoperişul are o grosime de doar câţiva centimetri, pereţii suntşi ei din piatră, fără crăpături sau găuri. Rădăcinile nu se văd nici în interior,nici în afară. Datorită acestora, micuţa clădire se află sub o imensă presiune,în timp fiind necesare unele restaurări, dar minore, şi mai ales din cauzacuriozităţii unor indivizi lipsiţi de experienţă, care au încercat „să înţeleagă”misterul. Intervenţiile neprofesioniste au afectat arhitectura bisericii, însănesemnificativ.

S-a hotărât să se facă un test cu ultrasunete, pereţii fiind analizaţibucăţică cu bucăţică. Rezultatul cercetărilor a oferit cercetătorilorrăspunsurile necesare pentru a primi aprobările necesare restaurării înîntregime a monumentului. S-a văzut cum rădăcinile se scurg prinfirişoarele de spaţiu rămas liber printre pietrele zidurilor, până în pământ.Zidurile se află într-o permanentă tensiune, iar clădirea a devenit „un corpviu”

Mărturiile arheologilor rămân însă şi ele la aceeaşi concluzie: aceastaeste o minune, unică în lume şi încă inexplicabilă. Iată câteva mărturii aleoamenilor de ştiinţă: Loukas Constantin, geolog: „Nu există explicaţie dinpartea geologiei. Este vorba de o minune continuă” (1987). GheorgheRaptis, silvicultor: „întregul fenomen depăşeşte orice explicaţie logică,firească şi ştiinţifică a omului” (1992). Elefterie Beligiannis, inginer: „Devreme ce vânturile care suflă acolo au puterea să dezrădăcineze arbori, seînţelege clar cu ce mare putere apasă cei 17 copaci asupra acoperişului”(1986). Elena Stavrogiannis, arhitectă: „Fenomen inexplicabil ştiinţific.

Anul X, nr. 1 (38), 2013

41

Puterea greutăţii şi a vânturilor ar fi trebuit ca, datorită poziţiei bisericuţei,dar şi datorită construcţiei provizorii a acesteia, şi ţinând seama şi devechimea ei, să ducă la distrugerea sa. Însă ea a rămas în picioare de atâteasecole, fără stricăciuni serioase” (1993).

Anastasie Tinka, teolog, arheolog, istoric: „întreaga creştere, existenţă şiviaţă a copacilor de pe acoperişul bisericuţei Sfintei Cuvioase MuceniceTeodora uimeşte, depăşeşte orice raţiune şi explicare firească a omului.Aceasta arată o însuşire rară: intervenţia lui Dumnezeu pentru făptura Lui,săvârşirea minunii.” Makrigiannis, geolog: „Şaptesprezece uriaşi sprijiniţipe nimic. Toţi aceşti arbori imenşi sunt înrădăcinaţi pe nimic, sau mai bine-zis pe acoperişul gros de câţiva centimetri! Cea mai mare surpriză neaşteaptă înăuntru. Nici o rădăcină cât de mică nu iese dintre zidurile vechi.Nici o crăpătură care să se datoreze lor! Atunci când vântul bate printr-uncopac uriaş al bisericuţei, rădăcinile lui formează nişte pârghii atât deputernice, încât micul aşezământ ar trebui să se dărâme imediat. Ca geolog,sunt în măsură să ştiu foarte bine că zidurile s-ar fi crăpat şi s-ar fi spartchiar numai din cauza unui singur copac, cu atât mai mult că suntşaptesprezece”.

Pelerinii, care vin la bisericuţa din Vasta mai ales de praznicul SfinteiTeodora (pe 11 septembrie), rămân pur şi simplu uimiţi văzând aceastăminune greu de contestat. E adevărat, întotdeauna vor exista cârtitori, pentrucare nu există minuni incontestabile - doar rău-credincioşii contestă chiarapariţia Sfintei Lumini în noaptea de Paşti la Sfântul Mormânt. Dar fiiiadevăraţi ai Bisericii cred că în modesta bisericuţă este un semn dumneze-iesc.

Prof. Irina Arieşan

PROTOPOPUL TRAIAN OPREA1866-1947

S-a născut în comuna Ezeriş la 15 septembrie 1866, ca fiu al preotuluiIoan Oprea (1844-1934). Şcoala primară o face în satul natal, iar liceul înLugoj şi Beiuş, unde îşi ia examenul de maturitate, printre cei dintâiabsolvenţi. Urmează apoi teologia la Caransebeş, iar în 18 iulie 1899 estehirotonit preot capelan pentru Ciclova Română de către ierarhul de atunci,episcopul Nicolae Popea.

Slujeşte la Sf. Altar 58 de ani din care: cinci ani (30 iulie 1889 - 20 martie1894) la Ciclova Română perioadă în care şi-a închinat entuziasmul tinereţii


42

sale dinamice şi creatoare şi unde socrul său, preotul Ioan Petrovici (1835-1921) i-a donat o fundaţie de 60.000 coroane v.a., apoi 12 ani (20 martie1894 - 4 noiembrie 1906) este transferat la Moldova Nouă şi cei 32 de ani(5 noiembrie 1906 - 8 octombrie 1938) slujeşte cu cinste bisericii dinVârşeţ.

În timpul păstoririi sale a reuşit să readucă la credinţa creştină pe mulţidin cei rătăciţi de la matca ortodoxiei: în Ciclova 544 de suflete, înMarcovăţ 218 suflete, în Şuşca 704 suflete, în Râtişor 84 suflete, înVlaicovăţ 132 suflete, în Oreşaţ 611 suflete, în Dejan 294 suflete, îar înVârşeţ 2166 suflete.

Prin locurile pe unde a trecut a lăsat în urmă fapte de toată laudacreştinească. Slujind cu abnegaţie şi devotament pe ogorul Domnului arămas un preot stimat şi respectat de toţi credincioşii mai ales pentrulucrările sale săvârşite la bisericile prin care a trecut în lunga sa carierăpăstorească. Dacă la Ciclova aceste fapte sunt mai puţin vizibile, acolo fiindîncă sub tutela socrului său, parohul local, Ioan Petrovici, fapte demne delaudă sunt săvârşite la Moldova Nouă unde a renovat şi împodobit biserica,a zidit capela mortuară din cimitirul oraşului, a dobândit, prin destoinicia sa,o frumoasă casă parohială cu care s-ar fi mândrit orice parohie. În Şuşca acontribuit din plin la zidirea şcolii şi a bisericii câştigând în acelaşi timp şio sesie parohială. Datorită preocupării constante a reuşit să despartăOreşaţul cu biserică cu tot, iar în Dejan dobândeşte o sesie parohială.

În Vârşeţ a înfiinţat în anul 1910 parohia atât de mult visată şi nerealizatăde predecesorii săi şi a avut fericirea de a-i fi primul paroh, confirmat la 21ianuarie 1911.

Protopopul Traian Oprea participă în 20 aprilie 1910 la Sibiu laceremonia instalării întru episcop a Caransebeşului a lui Miron Cristeaalături de arhimandritul Filaret Musta şi protopopii Andrei Ghidiu, S.Olariu, I. Popa, însoţiţi de I. M. Roşu, dr. C. Dobrin şi dr. V. Branişte toţidin delegaţia Caransebeşului.

Protopopul Traian Oprea duce o luptă neîntreruptă pentru apărareadrepturilor românilor din Banatul sârbesc. Cu toate că tratatul de la SaintGermain, din 10 septembrie 1919, stabilea protecţia internaţională aminorităţilor din Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor prevederile salenu s-au aplicat în mod consecvent. Dimpotrivă, au fost înregistratenumeroase abuzuri, prigoniri, şicanări şi nedreptăţi privindu-i pe româniidin Banatul sârbesc. Se resimţea, în primul rând, lipsa intelectualilor -preoţi, dascăli etc... Majoritatea acestora, împreună cu întregi familii deţărani români, în baza dreptului de opţiune, părăsiseră Banatul sârbesc,stabilindu-se în România.

Faţă de aceste nelegiuri, la care erau supuşi, românii din Banatul sârbescau reacţionat. Slujitorii Bisericii ortodoxe au cerut ca enoriaşii lor să fietrataţi ca cetăţeni cu drepturi egale. Astfel protopopul Traian Opreaformulează cele „24 de plângeri” cum sunt cunoscute, cererile românilor şi

Anul X, nr. 1 (38), 2013

43

le expune public arătând unele din fărădelegile săvârşite de autorităţiîmpotriva românilor: nu beneficiau de efectele reformei agrare, nefiindîmproprietăriţi; studenţii şi elevii, care studiau în România, nu puteau obţinepaşapoarte; autorităţile nu aprobau Statutele Asociaţilor Culturale Româneşi ale Asociaţiilor Studenţeşti organizate în scopul propăşirii intelectuale şispirituale; era interzisă folosirea manualelor şcolare primite din Româniaş.a.

Protopopul Traian Oprea semnala autorităţilor bisericeşti diecezane dinCaransebeş abuzurile la care sunt supuşi unii dintre intelectualii români,mai ales clerici şi învăţători. Traian Oprea pomenea de preotul GeorgeBaiaş, din Iablanca, care, refuzând să pomenească în biserică, la Sf.Liturghie, pe regele Petru I, a fost condamnat la două luni de închisoare,apoi pus sub supraveghere. Preotul Avram Corcea fusese nevoit să serefugieze în România pentru a scăpa de presiunile puse asupra lui deautorităţile locale. Alt preot, Teodor Petrica, din Nicolinţ, a fost închis laVârşeţ, apoi la Belgrad. Protopopul Traian Oprea intervine ferm pe lângăcomandamentul militar din Vârşeţ spre a se curma aceste abuzuri faţă deintelectualii români. Printre cei prigoniţi s-a aflat şi învăţătorul PetruBizerea din Coştei care, bătut de soldaţi, a fost nevoit să se refugieze cutoată familia în România. Situaţia românilor, privind acordarea unordrepturi, s-a mai ameliorat pe la mijlocul deceniului al doilea ca rod almuncii de organizare politică şi culturală depusă de intelectualii puţini, caremai rămăseseră pe la sate.

Cu toată împotrivirea protopopului Traian Oprea, maiorul Dodici,comandantul garnizoanei militare din Vârşeţ, desfinţează gărzile naţionaleale românilor. Isprăvile maiorului Dodici culminează cu împiedicareadelegaţilor români, din Banatul sârbesc, de a participa la Adunarea de laAlba Iulia din 1 Decembrie 1918. Tot maiorului Dodici i se atribuie şiurmărirea îndeaproape a interzicerii deplasărilor cetăţenilor dintr-un sat înaltul fără o autorizaţie specială. Traian Oprea trăia intens aceste evenimentevădit îndreptate împotriva românilor din Banatul sârbesc şi încerca prinmijloacele ce-i stăteau la îndemână să protesteze. Protesta de fiecare datăcând mergea la Belgrad, în fruntea unor delegaţii, plângându-se denedreptăţile şi abuzurile autorităţilor locale, dar n-a primit niciodată vreunrăspuns.

În primăvara anului 1921, protopopul Traian Oprea, este citat în Dareade seamă a Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporuluiromân din Sibiu: Domnul Traian Oprea, protopop în Vârşeţ, director aldespărţământului Asociaţiunii din acel oraş, a anunţat comitetului„Fundaţiei” Andrei Boborony creată de acest mare proprietar în BisericaAlbă şi vechi membru al instituţiunii noastre, în valoare de lei 25000,destinată ca fond de binefacere pentru tinerii de naţionalitate română, denaştere din judeţele Timiş, Caras Severin şi Torontal, cari se destină pentrucariera comercială şi industrială şi deci urmează vr-o şcoală comercială


44

sau industrială. Domnul Traian Oprea a fost autorizat să facă toţi paşii delipsă pentru validarea dispoziţiilor din testament, să ridice suma de lei25000 şi să o trimită prin institutul „Albina”, casei noastre centrale.

Se remarcă şi pe tărâm politic, atunci când atmosfera a devenit maiprielnică în organizarea şi afirmarea etniei românilor din Serbia. Astfel înanul 1922, românii din Banatul de Vest izbutesc să aleagă primul ComitetNaţional Român al cărui preşedinte a devenit dr. Aurel Novac,vicepreşedinte Traian Oprea şi secretar general Ioţa Jianu, venit de cevavreme din Timişoara. La 1 ianuarie 1923 se înfinţează Partidul NaţionalRomân. Tot atunci apare şi ziarul „Graiul Românesc” şi ia naştereAsociaţia Culturală a Românilor din Banatul de Vest care avea ca preşedintepe Traian Oprea, membri în consiliul director pe I. Mităr, C. Cure şi Şt.Perian, iar la Alibunar ia naştere Partidul Naţional Rumân.

Ca să apere Biserica străbună cere, cu insistenţă, ca ea să aparţină debiserica centrală din Sibiu, aşa cum a fost în trecut. Înfinţează în acelaşitimp cercuri religioase aproape în fiecare sat pentru a putea rezista forţeinestăpânite a autorităţilor locale. Poartă o bogată corespondenţă cuînvăţătorul Patrichie Râmnenţu, din Coştei precum şi cu preoţii dinGrebenaţ şi Vlaicovăţ.

Dar, cea mai de preţ realizare a vieţii sale pastorale o formează bisericadin Vârşeţ, o adevărată catedrală, care s-a impus veacurilor următoareamintind de vrednicia protopopului Traian Oprea, arătând lumii ce poaterealiza omul printr-o muncă susţinută şi neîntreruptă. În 9 mai 1911 se punepiatra de temelie a bisericii ortodoxe din Vârşeţ în prezenţa unui marenumăr de credincioşi. La ridicarea bisericii au contribuit peste 80 de ctitori,printre care se remarcă Traian Oprea şi directorul Băncii Române„Luceafărul”, Petre Ţepeneag. Pictura este realizată de pictorul VirgilSimionescu, iar sculptura de către fraţii Nistor şi Iosif Bosioc din Berlişte.

Sfiinţirea bisericii din Vârşeţ a avut loc, cu mare fast, la 23 mai 1913 subpatronajul arhipăstorului de atunci al Banatului, dr. Elie Miron Cristea(1868-1939), mai târziu primul patriarh al României Mari care sublinia încuvântul său strădania şi izbânda unui om: “cine dintre noi, nu a întâlnit, încei trei ani din urmă, de atâtea ori şi pretutindeni, chipul simpatic alprotopopului Vârşeţului. La aceste întâlniri el scotea din inima-i plină deînsufleţire, pentru o cauză nobilă, o serie respectabilă de nerăsturnabileargumente, despre importanţa şi absoluta necesitate a acestei sfinte zidiri.Graiaul său convingător, a avut puterea magică de a deschide pungatuturor. Nimeni nu a putut rezista. Toţi au dat şi am dat, iar rezultatulneaşteptat ni-l prezintă acum, această biserică ce ocupă loc între cele maifrumoase succese dintre bisericile mitropoliei întregi, ca stil, caornamentaţie românească şi ca înzestrare. Ea e un adevărat mărgăritar, unfel de Domniţa Bălaşa a bisericilor bănăţene... iată ce poate face o voinţătare, o stăruinţă neobosită şi zelul apostolic, izvorât din dorinţa de a nutrăi în zadar...!“

Anul X, nr. 1 (38), 2013

45

Această mare realizare, biserica din Vârşeţ, a protopopului Traian Oprea,pare să fi încununat întreaga operă de slujire a bisericii neamului de cătrevrednicul înaintaş. Şi dacă aceasta era singura faptă bună a protopopului eraparcă îndeajuns. Dar la aceasta s-au mai adăugat şi altele la fel de măreţe.Păstorind 30 de comune ca şi protopop în jurul Vârşeţului la îndemnurilesale stăruitoare şi la sfaturile-i înţelepte, în cei 32 de ani, a mai adus bucurieşi altor comunităţi de creştini prin biefacerile înţelepciunii sale contribuindşi în alte părţi la ridicarea sau restaurarea altor biserici monumentale, caseparohiale, unele dintre ele unice în întreaga eparhie, şcoli confesionale,cămine culturale, coruri şi fanfare, cruci sau monumente închinate eroilorneamului căzuţi pe diferite câmpuri la datorie.

În tot acest timp românii continuă să fie uniţi în jurul bisericii străbune,îndemnaţi fiind de păstorul lor Protopopul Traian Oprea, să se afirme caetnie separată aşa cum reuşiseră să obţină locuri de deputaţi români înParlamentul de la Belgrad.

Munca-i istovitoare depusă cu atâta râvnă şi risipă de energie, timp depeste cinci decenii, pe altarul Sf. Biserici strămoşeşti şi al neamului,Venerabilul Consiliu Eparhial al Sf. Episcopii a Caransebeşului, sub nr.6258 din 8 octombrie 1938, odată cu trecerea în pensie, o apreciază „culaudă şi îi exprimă toată recunoştinţa pentru bunele şi preţioasele servicii,pe care le-a adus vieţii bisericeşti, în activitatea sa preoţească,încrustându-i meritele în lupta pentru despărţirea ierarhică, precum şiactivitatea sa tenace, pentru readucerea la ortodoxie a celor înstrăinaţi întimp datorită rătăcirilor acestora, îi exprimă elogioase mulţumiri, pentrutot ceea ce a făcut, pentru consolidarea şi înaintarea vieţii noastrebisericeşti şi naţionale din oraşul Vârşeţ şi din tractul protopresbiteral alVârşeţului”.

În toată activitatea sa protopopul Traian Oprea s-a distins ca unreprezentant de seamă al românilor vremurilor sale, fiind o personalitatereprezentativă a susţinerii şi promovării credinţei strămoşeşti şi a idealurilornoastre naţionale, a fost membru marcant al tuturor corporaţiilor bisericeştiale vremii, deputat eparhial, cu o autoritate incontestabilă, zeci de ani cândortodoxia bănăţeană a avut în protopopul Traian Oprea, în vremuri grelepentru biserica neamului cât şi pentru neamul nostru un aprig susţinător.

Peste tot protopopul Traian Oprea promovează cu tărie spiritul românescal acţiunilor desfăşurate. O luptă pentru o cauză naţională! Unde putea maica biserică să transmită tineretului, poporului pe care îl slujea, credinţanestrămutată în biserică şi iubirea de neam. Este de apreciat cum a înţelesTraian Oprea să împletească experienţa politică cu activitatea preoţească. Afost intransigent cu executarea ordinelor superiorilor săi ceea ce a dusadesea la o distanţare faţă de cei ce se încadrau mai greu în respectareadispoziţiilor venite de sus. Cu calm şi înţelegere, însă, le-a rezolvat pe toatecu bine. A fost mereu apreciat ca un element capabil atât politic cât şi pelinie bisericească călăuzindu-se în viaţă după deviza: Crede în Dumnezeu


46

şi iubeşte-ţi neamul!Făcându-şi datoria până la capăt, fiind împăcat cu conştiinţa că a făcut tot

ceea ce a putut face într-o viaţă de om, pentru a se achita în mod demn deîndatoririle ei, nu mai avea, decât să aştepte, cu resemnare, momentul, încare să poată spune: „Acum slobozeşte Stăpâne, pe robul Tău în pace...“

După pensionare se mută la fiica sa, Hortensia şi la ginerele său, VasileMioc, directorul Colegiului C. Diaconovici - Loga din Timişoara şi trece lacele veşnice în dimineaţa zilei de 12 martie 1947.

Vestea morţii lui, cu toată vârsta sa înaintată, a produs o nemărginitădurere în sufletele celor care l-au cunoscut. A fost unul dintre acei oamenicare în viaţa lui, prin muncă stăruitoare, prin jertfe, prin luptă continuă şimult sbucium, fac, pentru neamul lor, mai mult poate decât generaţii întregi.Unul dintre aceştia a fost protopopul Vârşeţului Traian Oprea.

Dr. Dacian Rancu

JAMES JOYCE, BARBARUL ACELA...Colocvii în iarba înaltădespre acceleratorul de particuleale metaforei,la Trieste,cu James Joyceşi cu frumoasa Nora,aducându-ne cafele în iarba înaltă,ce ne cuprindea până la gât,tăindu-ne beregata...„Luaţi muntele acela verdeşi puneţi-l peste mine!...”zicea James Joyce,prinzând-o pe Nora în braţe,„căci Voica ăsta are răbdarea de boua lui Van Gogh,ştii tu, în lanul de floarea-soarelui,(O, nesfârşitul galben de floarea-soarelui!),când te aşezam, goală,în rouă buimacă a dimineţii de vară,

Anul X, nr. 1 (38), 2013

47

iar el se uita la noi,hulpav,dorindu-te...Ce mult te dorea!...”Nora râdea, apoi, în braţele mele,şoptindu-mi la ureche:„Hai, ia-mă! Ia-mă şi du-măîn lanul acela de floarea-soarelui,căci ăsta, miopul,şi-a lipit, iată, lentilelede sânii mei,care zumzăie doar pentru tine,aşa, ca un fagure de zmeura!...”Nora ne aducea cafele în iarbăşi toţi trei visamvânătoarea de fazani,la Trieste.

George Voica

~În prima zi le-aş face poete,într-a doua le-aş duce la vânătoare prin junglă,le-aş ruga miercuri să facă iubire în Capela Sixtinăjoi să deretice-n casăiar vineri să fie ca o lumânare aprinsă, pioase.În penultima zi le-aş învăţa să fie actriţe,apoi obosit la miezul de noapte aş trage o linie:pe cea mai curvă - sălbatică-n carneşi cea mai sfântă - icoană în ramăduminică s-o declarsăptămânii din mine a opta minune- soţie!

Paul Purea


48

DoinăDe la Prut până la Istru,Tot românul este tristu,Că are de ce se plânge:I-au crescut ciulinii-n sânge;Picurii ce cad din lună,Sunt şi ei de mătrăgună...De la Tisa-n Severin,Tot românu-i cu suspin;Ar cânta, ca alţii,- odată,„Puşca şi cureaua lată”,Dar pelinu-i nalt şi verde,Sufletul prin el se pierde...Din Dudaş până la Iaşi,Tot românul, lacrima-şiScaldă-n muguri de arine,În seve de mărăcine,De se-aude şi-n TimocGlas valah făr’ de noroc!...Din Moldova-n Novi Sad,Răcoare verde, de brad;Din Bucovina-n Morava,Bujor roşu, cum e lava;De la Nistru, la Uzdin,Corni în floare, galben crinDe la Nistru la Cerneţi,Lan de maci şi de poeţi,Şi ninsori mehedinţene,Răcoroase, lunge genePeste Lacul cel CerbescuŞi Mihaiul Eminescu.

George Voica

OULCe aş putea eu învăţa de la ouşi de la aripa ce vine încoacepriveşte-o, priveşte-o mă îndeamnă cinevaŞi ascultă pasărea închisă-n găoace

Anul X, nr. 1 (38), 2013

49

Cât spaţiu e închis între bolţile luicât cer care dacă s-ar desfăşuraar acoperi pământul de câteva orinumai aripa păsării ar rămâneaNeacoperită de cer, neapăsatăde nici un astru cu lumină puţinăpriveşte oul învârte-l, învârte-lca pe o sferă, de apă, în mânăţin oul în pumni şi-l ascultinimile păsărilor bat în el fără măsurăpuiul păşeşte victorios din găuoaceca din paharul de cuminecătură

Vasile Morar

Când voi aveaDupă Gheorghe Azap

Când voi avea un vas cu ţuică tareSau vin de Tokay de la străbunic,Ca să-mi serbez un veac de la născareÎn podul şurii din Ticvaniu Mic,

Am să invit iubitele la mineCâte-or fi fost, nu le mai ştiu precis,Să le servesc prin vremea care vineUn strop de vin într-un pahar de vis.Rog să veniţi în cârjii sau în bâteDe unde-aţi fi, iubitelor de ieri,Să vă dezmierd picioarele zbârciteCe-au adunat un stol de primăveri.Mării, Cornelii, Ane si LucreţiiŞi alte nume nu le mai înşir,Ce tot le-am strâns din anii tinereţiiDin Beba Veche până în Caşmir.Mi-as alunga în galaxii nevastaC-un OZN ce-l ţin ascuns în podŞi v-aş cânta până-mi plezneşte ţeasta,Din noapte-n zori, fatidicul prohod.


50

Căci v-am iubit în versuri cadenţate,În iambi, trohei şi uneori în gândŞi v-am vândut iubirea mea în ratePe care voi nu le-aţi plătit nicicând.Am să vă iert păcatele trecute,Fără să fac o brumă de tumultÎn nostalgia nopţilor pierduteŞi voi, ca mine, tinere de mult.Sau dacă cumva-n noapte, din greşală,Va bate ceasul ultimului vis,Ne vom culca înfrânţi de mahmurealăŞi ne-om trezi în iad sau paradis.

Petru Chira

cu un alt adam o călătorieadam venise de la belgrad mai grăbit decât dunăreasă şteargă spunea pata de sânge ruginitdintr-o urmă de necuvânt spus de nichital-am văzut cum îşi ascundeaîntr-o cicatrice securea şi- cumalunga o pasăre albă din faţa pietreiadam îşi aşezase sub un nod delemn limba care vorbea sârbeşteîn amintirea îngerilor căzuţi din os de zeu-luminăadam nu vrea sa scriem poemulîn care să ne salvăm cruceapentru care doar Iisus plătise

despre adam obositele cuvinte româneşti plângo singură datăadam este dunărea lăsată să ne trezească dimineaţacu peşti sârbeşti şi peşti româneştiomul care nu moare, zice, pentru că a uitat să se nască.

Florian Copcea

Anul X, nr. 1 (38), 2013

51

Românii din Balcani sunt una dintre cele mai puţin cunoscute minorităţidin Europa

CINE SUNT ROMÂNII CARE SECONSIDERĂ URMAŞII LUI ALEXANDRU

MACEDONSingura ţară care recunoaşte dialectul aromân drept limbă oficială este

Republica Macedonia.Fraţi despărţiţi. Chestiunea aromână a produs multă pasiune, atât din

partea celor care susţin că aromânii sunt parte a poporului român, cât şidin partea celor care susţin că aromânii ar fi un popor aparte. Este sigurînsă faptul că este vorba de fraţi despărţiţi la începutul Evului Mediu. Iar

graiul aromânilor reprezintă una dintre cele mai valoroase moştenirilăsate de vechiul Imperiu Roman de Răsărit.

De mai mult de 100 deani, istoricii şi lingviştiiîncearcă să stabileascădacă aromânii sunt unpopor diferit de românisau nu.Opinia majoritară este

că aromânii şi româniinord-dunăreni suntramuri ale aceluiaşipopor. Iar unul dintreargumentele cele maides folosite este faptulcă împart aceeaşitradiţie şi, în mare,aceeaşi istorie.În plus, dialectele

folosite de româniinord-dunăreni şi dearomânii sud-dunărenisunt mutual inteligibile,adică vorbitorii celordouă dialecte se potînţelege între ei, înciuda fracturii produseîn Evul Mediu, cândcele două ramuri aleromanităţii orientale au


52

Aromânii din Macedonia au o istorie bogată

fost separate prin aşezarea slavilor.Macedonia, model pentru restul BalcanilorAromânii, macedoromânii sau românii macedoneni reprezintă una dintre

cele mai interesante comunităţi.În timp ce aromânii au puţine drepturi sau deloc în alte state balcanice,

cei care trăiesc în Republica Macedonia au situaţia cea mai bună. Aromâniide acolo sunt recunoscuţi drept minoritate naţională şi au chiar două partide,care, alături de formaţiunile macedonenilor slavi ori de cele ale albanezilor,au ajuns la guvernare şi, practic, se rotesc periodic la conducerea ţării.

De asemenea, televiziunea publică din Republica Macedonia are treiemisiuni pe săptămână în dialectul aromân, iar Cruşova este singurul oraşdin lume în care dialectul aromân are statut de limbă oficială.

Sărbătoare naţională pe 23 maiRomânii macedoneni sunt mândri de acest statut şi au chiar o sărbătoare

naţională aparte, în data de 23 mai. Ei se consideră drept cei mai vechilocuitori ai ţării.

„Practic, aromânii din Macedonia spun că istoria lor începe o dată cuFilip al II-lea şi cu Alexandru Macedon, iar printre strămoşii lor îi socotesc,alături de romani, pe vechii macedoneni care au fost romanizaţi”, spuneistoricul Marin Caragiu. De altfel, în general, istoricii îi socotesc pearomânii din Balcani drept urmaşii vechilor populaţii tracice, ilire, mace-donene şi greceşti care au fost romanizate în Antichitate şi care, în EvulMediu, au reuşit să creeze sau să participe la crearea unor state precumImperiul româno-bulgar al Asăneştilor ori Vlahia Mare şi Vlahia Mică. ÎnRepublica Macedonia, stat recunoscut la nivel mondial sub denumirea deFosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, din cauza opoziţiei Greciei refe-ritoare la utilizarea denumirii de Macedonia, există multe estimări legate denumărul aromânilor. Dacă la nivel oficial doar câteva mii de aromâni şi-audeclarat etnia, practic, există estimări care ar urca numărul lor la 100.000.

Este vorba de un număr considerabil, în condiţiile în care mica republicăbalcanică are două milioane de locuitori. În Cruşova, oraş întemeiat dearomânii fugiţi din Moscopole, aromânii formează majoritatea. Mulţiaromâni sunt şi în Ohrid, dar şi în Bitola.

„În Bitola, fiecare a treia casă are locuitori aromâni sau din familiiamestecate”, spun reprezentanţii comunităţii locale de aromâni. De aseme-nea, există şi localităţi curat aromâneşti, cum ar fi Bela di Supra sau Bela diGhios, care au fost întemeiate de macedoromânii fugiţi din calea prigon-irilor turceşti, în secolul al XVIII-lea.

De altfel, Bela di Supra este localitatea situată la cea mai mare altitudinedin Macedonia, adică 1.450 de metri. Chiar dacă autorităţile din Macedoniaprivesc cu multă bunăvoinţă comunitatea de români, pentru că aromâniisunt printre puţinii care sprijină fără rezerve tânăra republică slavă, existămulţi lideri ai comunităţii care se tem că limba şi tradiţiilor lor sunt în peri-col.

Anul X, nr. 1 (38), 2013

53

Ei spun că există multe familii mixte, în care copiii nu mai învaţă dialec-tul aromân. Soluţia acestei probleme ar fi sprijinul din partea României.Până la venirea comunismului, autorităţile din Bucureşti au manifestat grijăfaţă de această ramură nobilă a romanităţii orientale. În Bitola, de exemplu,în secolul al XIX-lea, a fost înfiinţat primul consulat românesc din Balcani.

În Skoplje, capitala Republicii Macedonia, aromânii aveau propriul lorcartier, cu biserică şi cu liceu. Însă perioada comunistă a dus la ruperea legă-turilor între România şi românii sud-dunăreni. Acum, aromânii aşteaptă cusperanţă ajutor din partea fraţilor lor de la nord de Dunăre.

Claudiu Pădurean

Unirea Principatelor RomâneAlexandru Ioan GuzaMotto: “Prin înălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare s-a reânălţat

însăşi naţionalitatea română. Fii dar omul epocii: fă ca legea să fie tare, iartu, Măria ta, ca domn fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentrucare mai toţi domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi”.(M. Kogălniceanu ,la alegerea lui Cuza ca domn)

În 1820 s-a născut la Huşi cel care avea sădevină primul domnitor al Principatelor Unite(1859-1862) şi al statului naţional România(1862-1866). Dubla alegere ca domn în Moldovaşi Muntenia a colonelului Ale-xandru Ioan Cuza în 5 şi 24 ianuarie 1859reprezintă începutul procesului de constituire, pebaze moderne, a statului naţional român.

Amănunte despre evenimentele care au avutloc atunci în Moldova şi Muntenia sunt în generalcunoscute..Iată explicaţia faptului că am ales pentru evocarea de astăzi unalt punct de vedere şi anume punerea în lumină a principalilor actori care auparticipat la evenimentele de atunci.

Alexandru Ioan Cuza a participat activ la mişcarea revoluţionară din1848 din Moldova. Devenit domnitor al Principatelor Unite, Cuza a dus osusţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaştereainternaţională a unirii de către puterile garante. S-a implicat în procesul dedesăvârşire a unirii principatelor pe calea înfăptuirii unităţii constituţionaleşi administrative, care s-a realizat în luna ianuarie a anului 1862. Atunci s-a format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cuo singură adunare şi un singur guvern.


54

Alexandru Ioan Cuza

În perioada următoare, Alexandru Ioan Cuza ainiţiat şi realizat schimbări structurale pe plansocial, economic, politic şi cultural, care au deschiso etapă în dezvoltarea istorică a statului naţionalromân. Astfel, Cuza, cu concursul lui MihailKogălniceanu, cel mai apropiat sfetnic şicolaborator, şi al unor remarcabili bărbaţi de stat:C.A. Rosetti (1816-1885), Ştefan Golescu (1809-1874), Dumitru C. Brătianu (1818-1892), GostacheNegri (1812-1876), Al. Papiu Ilarian (1819-1881),Barbu Catargiuac (1807-1862)... a înfăptuit unprogram larg de reforme menite să contribuie laconsolidarea şi modernizarea statului român, în care un loc important l-auavut legea pentru organizarea puterii armate, legea privind secularizareaaverilor mănăstireşti, adoptarea în luna mai 1864 a unei noi Constituţii şi aunei noi legi electorale menite să asigure întărirea puterii executive şi o mailargă prezentare în parlament; reforma agrară din 1864 care prevedeaeliberarea ţăranilor de sarcinile feudale şi împroprietărirea acestora cupământ prin răscumpărare.

Tot în vremea sa a fost promulgat Codul Penal şi Codul Civil, a fostadoptată legea asupra instrucţiunii din decembrie 1864 prin careînvăţământul primar devenea obligatoriu si se dezvolta învăţământulsecundar şi cel superior. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza s-auînfiinţat universităţile din Iaşi (1860) şi Bucureşti (1864).

Reformele înfăptuite de Cuza, în special reforma agrară şi cea electorală,au întâmpinat o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberal-radicalilor care, uniţi într-o conjuraţie l-au silit să abdice la data de 11/23februarie 1866. Executor al programului revoluţionar de la 1848,domnitorul Principatelor Unite a reuşit, prin eforturile sale neîntrerupte, săpună bazele dezvoltării României moderne, numele său fiind înscris înrândul personalităţilor istoriei noastre.

Exilat departe de ţară, domnul unirii şi al marilor reforme pentruRomânia şi-a petrecut restul vieţii mai ales la Viena şi Florenţa. A murit laHaidelberg, în Germania, în anul 1873. Trupul lui a fost adus în ţară şiînmormântat la Ruginoasa, în judeţul Iaşi. Astăzi, rămăşiţele salepământeşti se află în biserica “Trei Ierarhi” din Iaşi.

La 24 ianuarie 2013 aniversăm 154 de ani de la Unirea Principatelor. Dinacel moment fast, ritmul organic al României s-a accelerat, graţieimpresionantelor reforme iniţiate de providenţiala personalitate care a fostAlexandru Ioan Cuza. Cu spiritul său sistematic, dublat de o energieproverbială, el a urnit ţara din încremenire, deschizându-i larg porţile spreevoluţie şi modernitate.

Ca anvergură şi consecinţe, transformările structurale operate de Cuza nusuportă comparaţii. Marele domnitor a simţit din plin pulsul vremii sale şi a

Anul X, nr. 1 (38), 2013

55

Mihail Kogalniceanu

activat cu o voinţă şi cu o rapiditate devenite legendare. Dintre figurile cares-au remarcat la 1859, amintiţi mai sus, toţi au contribuit într-un fel sau altulla înfăptuirea momentului istoric al Unirii Principatelor Române.

Deşi domnia i-a fost curmată brusc, Alexandru Ioan Cuza rămâne încronica neamului ca un reper fundamental, de la care îşi trage seva Româniade azi - Stat Naţional Unitar Suveran şi Indivizibil - patrie comună a tuturorcetăţenilor ei.

Pavel P. Filip

Comemorare 85FERDINAND I

REGELE TUTUROR ROMÂNILORÎn galeria de aur a celor care au „păstorit” destinele poporului nostru se

înscrie la loc de cinste şi Ferdinand I, rege al României între anii 1914-1927.

Născut la 24 august 1856, în castelul Sigmaringen din Germania, el eracel de-al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen(fratele mai mare al regelui României, Carol I) şi al principesei Antoanetta,(infanta Portugaliei), înrudindu-se, astfel, cu dinastiile conducătoare aleGermaniei, Portugaliei şi României.

În lipsa unui succesor, în linie directă şi legitimă, al regelui Carol I,Ferdinand este proclamat prin decretul din 18 martie 1889 ca moştenitorprezumtiv al Coroanei Regatului Român, conferindu-i-se, în acelaşi timp,titlul de „Alteţă Regală” şi Principe de România1. La 29 decembrie 1892 secăsătoreşte cu prinţesa Măria de Edinburg, ce se înrudea cu marile casedomnitoare din Anglia, Rusia şi Germania.

Viitorul rege a îmbrăţişat cariera armelor parcurgând toate trepteleierarhiei militare de la gradul de sublocotenent (1886) până la cel de generalde corp de armată 1911.

În 1913, el a comandat, în calitate de general, armata română, încampania din vremea celui de-al doilea război balcanic, în finalul căruia ţaranoastră a obţinut (în urma tratativelor desfăşurate la Bucureşti) teritoriul dinsudul Dobrogei (regiune cunoscuta sub denumirea de Cadrilater)2.

Foarte inteligent şi având, totodată, o mare putere de muncă, el a reuşitsă acumuleze, de-a lungul anilor, o vastă cultură, remarcân-du-se îndeosebiprin temeinicele-i cunoştinţe din domeniul botanicii, dar şi printr-oimpresionantă capacitate de aprofundare a unor problematici legate deliteratura universală, muzică şi limbile clasice (cunoştea, printre altele,


56

foarte bine greaca, latina şi chiar ebraica).La moartea lui Carol I (27 septembrie 1914), Ferdinand devine rege al

României3, în împrejurări excepţionale pentru destinele acesteia.Identificându-se cu idealul nostru naţional, el a susţinut intrarea statuluiromân în război alături de Antanta. Semnificativă, în acest sens, este ripostape care i-a dat-o lui P.P. Carp (un filo-german convins), atunci când acesta,enervat de ferma poziţie proantantistă adoptată de rege, a declarat înConsiliul de Coroană, că suveranul nu are în vedere interesele dinastiei saleşi că se va ruga lui Dumnezeu ca armata română să fie înfrântă, (elconsiderând aceasta drept unica soluţie prin care România putea fi salvatăde la un dezastru total). La aceste grave afirmaţii, Ferdinand a răspuns, plinde demnitate, cu următoarele cuvinte: „...vorbele dumneavoastră au izvorâtdintr-o necugetată mânie. Aţi greşit şi adineaurea, când aţi vorbit deinteresele dinastiei. Nu cunosc acele interese. Dinastia va urma soarta ţării:învingătoare cu ea sau învinsă cu ea”4. Iar când tot acelaşi politician îlatenţiona că „...Hohenzollernii nu pot fi învinşi”, nepotul lui Carol Iripostează prompt „vă înşelaţi domnule Carp, am învins deja unul” (făceabineînţeles o semnificativă şi profetică referire la propria-i persoană)5. Deasemenea, grăitoare, pentru modul în care privea regele problema implicăriiţării noastre în război, rămâne o declaraţie a sa, în care spunea: „Războiulnostru este un război sfânt. A nu-l fi declarat ar fi fost o îndoită trădare, faţăde înaintaşii noştri şi faţă de şirul generaţiilor care vor să vie”6. Impresionatde ataşamentul manifestat de suveran faţă de cauza românilor, Take Ionescuexclama la acea vreme: „Azi îmi dau seama că avem cu adevărat un regemare”7.

Decizia sa a provocat mânia membrilor familiei Hohenzollern,care l-audezavuat, în consecinţă, numele lui a fost radiat din Cartea cea Mare aHohenzollernilor, rudele de la Sigmaringen vor ţine doliu, considerându-l caşi mort, Wilhelm, fratele său mai mare, îl va declara trădător al numelui şial armelor iar şeful familiei Hohenzollern , împăratul Wilhelm al II-lea îi varetrage Ordinul casei sale”8.

Relevantă, pentru definirea nobilelor sentimente nutrite de Ferdinandfaţă de patria sa rămâne discuţia purtată de acesta cu Robert de Flers, căruiaîi declara: „...mi-am impus această regulă de conştiinţă: să fac abstracţie demine însumi, să nu ţin socoteală nici de originile mele, nici de familia mea.Să nu văd decât România, să nu cuget decât la ea; să nu exist decât pentruea. Nu se domneşte asupra unui popor pentru sine, ci pentru acel popor. Înaceasta constă onestitatea unui rege”9.

Dovedindu-se că „e unit într-un gând cu poporul său” şi că datoria faţăde patria sa adoptivă este „mai presus de tot”, Ferdinand I şi-a meritat pedeplin supranumele de „cel Leal”, cu care l-au gratulat contemporanii săi şicu care a intrat, pe bună dreptate, în istorie.

În timpul participării României la prima conflagraţie mondială, s-adistins prin abnegaţie şi spirit de sacrificiu contribuind, într-o măsură

Anul X, nr. 1 (38), 2013

57

importantă, la refacerea şi reorganizarea armatei române (după retragereaîn Moldova), precum şi la obţinerea marilor victorii de la Mărăşeşti, Mărăştişi Oituz, din vara anului 1917.

În momentele deosebit de grele, prin care a trecut oştirea română,vrednicul monarh a continuat (chiar şi atunci când, forţat de împrejurări, vafi silit să încheie odioasa pace separată, de la Bucureşti, din 7 mai 1918)10să creadă cu tărie în victorie şi că vom „avea şi Ardealul şi Bucovina”11. Deaceea, cu toate presiunile şi ameninţările exercitate asupra sa, atât de cătrePuterile Centrale cât şi de guvernul român germanofil, condus de AlexandruMarghiloman, Ferdinand a refuzat ratificarea amintitului tratat (ce mutilaprin prevederile sale trupul sfânt al ţării), el neiscălindu-l, spre marea luicinste, niciodată. Ba mai mult, la sfârşitul lunii octombrie a anului 1918,atunci când o armată franceză, aparţinând frontului de la Salonic, ajunge (lapuţin timp după victoria obţinută de aliaţi, în Macedonia) la Dunăre vaordona mobilizarea, pentru a doua oară a armatei române în vedereaalungării trupelor de ocupaţie (pe care, la 9 noiembrie 1918, le semneazăprintr-un ultimatum să părăsească teritoriul României)12.

După încheierea războiului şifăurirea României Mari,Ferdinand I, a sprijinitiniţiativele, în special aleguvernelor liberale, menite săducă la însemnate prefaceri înviaţa economică, social-politică şi culturală a ţăriidintre care se remarcă în moddeosebit: reforma agrară din1921, Constituţia din 1923 şiunificarea legislativă, ce aconsfinţit noile realităţiistorice, inclusiv regimulconstituţional democratic.Referitor la chestiunea agrară,

se ştie că s-a numărat printreprincipalii susţinători aiîmproprietăririi ţăranilor, elconsiderând că „o ţărănimeslobodă, mulţumită şi tare esteunul din stâlpii cei maiputernici şi siguri ai unui stat”iar „libertatea economică aţăranului trebuie câştigată;numai astfel vom avea şilibertatea lui politică. El le


58

merită pe amândouă”.Dealtfel, Ferdinand este cel care a lansat istorica proclamaţie către

armată, prin care promitea pământ soldaţilor: „Vouă fiilor de ţărani, care aţiapărat cu braţul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spuneu regele vostru că pe lângă răsplata cea mare a izbândei care vă asigurăfiecăruia recunoştinţa neamului nostru întreg, aţi câştigat tot deodată dreptulde a stăpânii într-o măsură mai largă pământul pentru care v-aţi luptat. Eu,regele, voi fi cel dintâi a da pildă”. Şi aşa a făcut căci, în martie 1918,adresează administraţiei Domeniilor Coroanei o circulară, cu următorulconţinut: „Doresc, ca pe domeniile coroanei şi pe proprietăţile mele, el(ţăranul - n. n. T. C.) să se bucure fără întârziere de foloasele pe care leasigură principiile sancţionate de mine în Constituţie, în acest scop, până cenoi legi vor putea permite împroprietărirea definitivă, doresc ca pe acestedomenii să fie deja, sub formă de obşti şi de arendă, puşi îndată în folosinţapământului ce li se va cuveni”. Aportul său la înfăptuirea reformei agrare i-a adus porecla de „rege al ţăranilor” (lucru cu prisosinţă cuvenit), el însuşiconsiderând că împroprietărirea ţărănimii „constituie cea mai frumoasăpodoabă a domniei Mele“16.

La 15 octombrie 1922, regele Ferdinand I „Întregitorul cel loial şi drept”(aşa cum a mai fost botezat de istorici şi popor) va fi încoronat pentru a douaoară, în chip simbolic, la Alba-Iulia, ca monarh al tuturor românilor „de laTisa până la Nistru şi până la Mare”. Cu această ocazie, marele nostru regedeclara: „Când am luat moştenirea am făgăduit înaintea reprezentanţilornaţiunii că voi fi un bun român. Cred că m-am ţinut de cuvânt”17.

Familist convins, a avut şase copii, şi anume: Carol (viitorul rege Carolal II-lea), Elisabeta, Mărioara, Nicolae, Ileana şi Mircea, botezaţi cu toţii înreligia ortodoxă.

La capătul unei domnii relativ scurte (doar treisprezece ani) darglorioase, suveranul Marii Uniri se va stinge din viaţă, la 20 iulie 192718,fiind înmormântat cu mare cinste în pronaosul Bisericii domneşti de laCurtea de Argeş, lăcaş sfânt în care şi-a găsit odihna de veci şi ilustrul luipredecesor. Cu puţin timp înainte de a muri, simţindu-şi sfârşitul aproape,regele îi va scrie primului ministru de atunci, I.C. Brătianu, o emoţionantăepistolă (în care a ţinut să-i aducă la cunoştinţă ultimele sale doleanţe denatură etico-religioasă), în care consemna: „Ca creştin, sunt întotdeaunastăpânit de grija clipei când mă voi înfăţişa înaintea Domnului. Ca român şirege mă gândesc neîncetat la soarta ţării căreia i-am jertfit viaţa mea pepământ”19.

Deşi a guvernat puţin (în comparaţie cu unchiul său), Ferdinand I avăzut, asemenea lui Mihai Viteazul, realizat, în fapt, visul de aur al uniriineamului românesc într-un stat unic şi puternic, care cuprindea întrefrontierele sale toate teritoriile locuite de români.

Analizându-şi propriile fapte (tot cu ocazia memorabilei încoronări de laAlba Iulia), marele rege concluziona: „Grele au fost timpurile, mari au fost

Anul X, nr. 1 (38), 2013

59

jertfele, dar strălucită este răsplata. Şi astăzi pot spune cu fruntea senină faţăde Dumnezeu şi faţă de poporul meu, că am conştiinţa curată”20.

Tiberiu CiobanuNOTE

1 Dicţionar enciclopedic, vol. II, Editura Enciclopedică, Bucureşti,1996, p. 300.

2 Istoria lumii în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1972,p. 278.

3 Dinu C. Ciurescu, Istoria ilustrată a românilor, Editura Sport-Turism,Bucureşti, 1981, p. 367.

4 Sterie Diamandi. Galeria oamenilor politici, Editura Gesa, Bucureşti,1991, p. 11.

5 Ibidem, p. 10-11.6 Ibidem, p. 12.7 Ibidem, p. 11.8 Ibidem, p. 16.9 Ibidem, p. 11-12.10 Dinu C. Ciurescu, op. cit., p. 378.11 Sterie Diamandi, op. cit., p. 17.12 Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti,

1971, p. 310.13 Sterie Diamandi, op. cit., p. 17.14 Ibidem, p. 18.15 Ibidem, p. 19.16 Ibidem.17 Ibidem, p. 13.18 Istoria României în date, p. 337.19 Sterie Diamandi, op. cit., p. 13.20 Ibidem.


60

SFATURILE STAREŢULUI ZOSIMA DINROMANUL “FRAŢII KARAMAZOV” DE

F.M. DOSTOIEVSKICopilul meu, ia seama şi nu uita să te rogi. Fiece rugăciune, dacă este

pornită din inimă, mărturiseşte un simţământ nou, iar acel simţământ e, larândul său, izvorul unei idei noi, ce nu ţi-a trecut niciodată prin minte pânăatunci şi care te va îmbărbăta; astfel, îţi vei da seama că rugăciunea aducecu sine un spor de înţelepciune. Nu uita, deci, să spui în fiecare zi, în gând,ori de câte ori îţi stă în putinţă: „Miluieşte, Doamne, pe toţi cei ce s-auînfăţişat astăzi înaintea Ta”. Căci nu e ceas şi nu e clipă în care mii deoameni să nu părăsească viaţa pământească, iar sufletele lor urcă în ceruri.Şi câţi dintre ei nu se despart de lume însinguraţi şi stingheri, cu amarătristeţe şi adâncă mâhnire la gândul că nu-i nimeni care să plângă după ei,că nimeni, poate, n-are habar de mai trăiesc sau nu! Şi cine ştie dacă nutocmai atunci, din celălalt capăt al pământului, se înalţă spre Domnul rugata pentru odihna sufletului lor, deşi nu i-ai cunoscut în viaţă şi nici ei nu te-au cunoscut pe tine. Cât de înduioşat va fi sufletul singuratic ce seînfăţişează cu teamă înaintea Domnului, când va simţi că, în clipa aceeaînfricoşată, mai e totuşi cineva pe lume care se roagă pentru el, o fiinţăpământeană care-l iubeşte! Şi Dumnezeu va căta cu drag la voi amândoi,căci dacă tu te-ai îndurat de sufletul acela, cu atât mai vârtos se va îndura deel, în nemărginita Lui milă şi dragoste. Şi-l va ierta poate tocmai pentrurugăciunile tale.

Fraţilor, nu pregetaţi, cuprinşi de spaimă în faţa ticăloşiei oamenilor;iubiţi-i aşa ticăloşi cum sunt, căci astfel, iubirea voastră va fi după chipul şiasemănarea iubirii lui Dumnezeu, ridicându-se pe culmea cea mai înaltă adragostei pământeşti. Iubiţi toată plăsmuirea Ziditorului acestei lumi, înîntregimea ei, precum şi fiecare grăunte de nisip în parte. Cătaţi cu drag lafiece frunzuliţă, la fiece rază de soare. Iubiţi dobitoacele necuvântătoare şifirul de iarbă, iubiţi orice lucru neînsufleţit. Iubind, veţi înţelege taina divinăce se ascunde în toate şi deslusind-o o dată pentru totdeauna, cu fiecare zivi se va arăta tot mai lămurit. Numai aşa veţi putea îmbrăţişa întreaga lumecu o dragoste desăvârşită, atotcuprinzătoare. Iubiţi dobitoacele: către ele şi-a îndreptat Dumnezeu mai întâi gândul şi le-a hărăzit o bucurie senină. Nule-o stricaţi şi nu le chinuiţi, feriţi-vă să le răpiţi bucuria de a trăi, spre a nusta împotriva celor lăsate de Dumnezeu. Omule, nu te semeţi, socotindu-temai presus decât dobitocul necuvântător, căci, cu toată semeţia ta,pângăreşti pământul oriunde îţi calcă piciorul, şi-n urma ta rămâne o dâră deputregai. Şi, din păcate, vai vouă, aşa se întâmplă aproape cu fiecare dintrenoi! Iubiţi mai cu osebire pruncii, căci şi ei sunt fără de prihană, ca îngeriidin cer şi trăiesc pentru a ne umple sufletul de duioşie şi pentru a ne curăţainimile noastre păcătoase, luminând asupra noastră ca un semn ceresc. Vaide cel ce umileşte un prunc!

Anul X, nr. 1 (38), 2013

61

Ţi se întâmplă uneori să stai încumpănă, nedumerit, în faţapăcatului omenesc, întrebându-te:„Cum să-l iau, cu osândire saucu smerită dragoste?” Alegetotdeauna dragostea cea smerită.Şi dacă te-ai hotărât aşa, o datăpentru totdeauna, nu-ţi va fi greusă cucereşti întreaga lume.Dragostea împletită cu smerenieeste o putere înfricoşată, maivajnică decât oricare alta de pefaţa pământului, căci n-areasemănare.

Să nu vă înspăimânte ticăloşiaoamenilor, nici să vă gândiţi că s-ar putea zăticni în ostenelilevoastre, zădărnicindu-vă truda.Să nu ziceţi:„Vajnic este păcatul,aprigă ticăloşia şi plină devârtoşie răutatea ce ne înconjoară,când noi suntem singuri şi slabi. Răutatea lumii va ridica stavilă în caleastrăduinţelor noastre, osteneala şi toată fapta bună nu vor fi de niciun folos”.Nu lăsaţi să vă biruie deznădejdea, feţii mei! Nu e decât un mijloc ca săscapi de ea: pasă de-ţi încarcă sufletul cu toate păcatele oamenilor,socotindu-te singurul vinovat Şi pe bună dreptate,prietene drag, căci, deîndată ce te vei simţi în adâncul inimii răspunzător pentru toţi şi pentrutoate, ai să-ţi dai seama că este într-adevăr aşa, că numai tu eşti vinovat detoate şi faţă de toţi. Iar dacă, dimpotrivă, încerci să arunci metehnele tale,trândăvia şi neputinţa ta în seama celorlalţi, vei sfârşi prin a cădea în ispitatrufiei satanice şi prin a cârti împotriva lui Dumnezeu. Căci trufia e meş-teşug diavolesc şi anevoie ne putem da seama de ea, aici, pe pământ, deaceea ne putem înşela atât de uşor şi cădea atât de lesne în greşeală, ba încă,pe deasupra, suntem încredinţaţi c-am făcut cine ştie ce lucru minunat şi deispravă. Multe din cele mai straşnice simţăminte şi imbolduri ale firiinoastre nu ie putem pricepe aici, pe pământ; nu te lăsa uluit de ispită, nicinu-ţi închipui cumva că pe temeiul acesta te-ai putea dezvinovăţi;Judecătorul ceresc nu-ţi va cere să dai socoteală pentru ceea ce mintea ta nus-a învrednicit să priceapă, ci pentru ceea ce era pe înţelesul tău. Şi ai să teîncredinţezi că aşa este când ai să te înfăţişezi la scaunul judecăţii, pentru căatunci ai sa le vezi pe toate aşa cum sunt şi n-ai să mai poţi tăgădui nimic

Notă: Stareţul Ambrozie de la Optina (prăznuit pe 10 octombrie) estesfântul care l-a inspirat pe Dostoievski în portretizarea chipului literar alStareţului Zosima din capodopera sa Fraţii Karamazov.


62

RememberDr.NICOLAE BOSIOC

(Nicolinţ 1921-Vârşeţ 2005)Nicolae Bosioc s-a născut în anul 1921 într-o

familie de agricultori harnici din Nicolinţ. În satul natala terminat primele patru clase de Şcoală primară caapoi să-şi continue şcolarizarea la Liceul real de statdin Vârşeţ, Secţia cu limba de predare română. Când,în anul şcolar 1941/42, s-a deschis şi cursul superior,elevul Nicolae Bosioc a înscris clasa a VIII-a devenindaşa absolvent al primei generaţii care a promovatLiceul în limba română şi şi-a trecut cu succesbacalaureatul.După absolvirea Liceului, îşi continuăstudiile, mai întâi, scurt timp la Sibiu, ca apoi să treacăla Facultatea de Medicină din Cluj, devenind medic lienţiat în anul 1949.Timp de doi ani a funcţionat ca medic în localitatea Petroşani, România.Revenind în ţară, în anul 1951, a fost numit medic -profil general- la spitaluldin Vârşeţ. Un an a funcţionat şi în satul Petrovăsâla. Pe lângă munca de zicu zi, şi-a continuat studiile de specializare iar din anul 1961 a fost numitmedic chirurg la spitalul din Vârşeţ. Scopului nobil de a salva vieţileoamenilor şi-a dedicat întreaga sa viaţă. Cu multă trudă şi abnegaţie asăvârşit cele mai grele şi complicate operaţii din care cauză, pe tot parcursulfuncţionării d-sale ca medic-chirurg, a fost apreciat de prieteni, cunoscuţi şipacienţi ca personalitate cu pregătire temeinică şi pregătit întotdeauna săsară în ajutor pacienţilor.

Cercetările şi descoperirea noului şi utilului în domeniul medicinei şi achirurgiei, l-au preocupat în mod aparte. A fost prezent la mai multeSimpozioane şi Sesiuni ştiinţifice de comunicări din domeniu, atât în ţarăcât şi în România. Odată ieşit la pensie, zilnic a mers la Bibliotecaorăşănească unde, răsfoind ziarele şi revistele, a continuat să fie la curent cutotul ce e nou în ştiinţă, medicină, în viaţa politică dar şi în literatură. Boalacare s-a agravat tot mai mult, i-a întrerupt activitatea şi a fost internat laSpitalul unde dânsul a muncit o viaţă. Nu a existat salvare. A decedat lavârsta de 84 de ani. La funerariile medicului primar dr. Nicolaie Bosioc, pelângă membrii familiei, prof. Elena, fiul Costel, farmacist şi frateleGheorghe cu familia, ultimul omagiu i l-au adus pacienţii de odinioarăcărora le-a salvat viaţa, prietenii, colegii de muncă şi mulţi, mulţi locuitoriai oraşului Vârşeţ, în care a trăit şi muncit.

Doctor primar Nicolae Bosioc a iubit foarte mult litera scrisă, încă dinfrageda copilărie şi-a petrecut mult timp în compania cărţilor. Pe parcursulvieţii a încercat şi să scrie câte ceva, tratând diferite teme din domeniulmedicinii, a ştiinţei sau a literarurii. Cu ocazia aniversării a 60 de ani de ladeschiderea Secţiei cu limba de predare română a Liceului real de stat din

Anul X, nr. 1 (38), 2013

63

Vârşeţ, (Aniversarea a avut loc pe data de 15 decembrie 1994) dânsul aprezentat o comunicare mai amplă „Şase decenii de la deschiderea Secţieicu limba de predare română a Liceului din Vârşeţ (1934-1994)“ în care aarătat cum au decurs evenimentele în acea perioadă şi potenţat marea lorînsămnătate la propăşire culturii şi educaţiei generaţiile viitoare din Banatuliugoslav.

În continuare vom face câteva spicuiri din comunicarea menţionată.„În urma semnării Convenţiei şcolare de către Comisia mixtă iugoslavo-

română, întrunită la Belgrad în luna mai 1933, au început pregătirile învederea deschiderii primei secţii în limba română, de pe lângăbinecunoscutul Liceu real din Vârşeţ. Începuturile erau destul deanevoioase, din cauza lipsei de cadre didactice şi manuale în limba română.Pe parcursul timpului, aceste neajunsuri au fost depăşite, trecute. La liceu s-au înscris elevi din mai toate satele noastre bănăţene, şi anume: din SatuNou, Vladimirovaţ, Alibunar, Nicolinţ, Vlaicovăţ, Coştei, Iancov Most,Torac, Uzdin, Sărcia, Grebenaţ, Cuvin...” a consemnat dr. Nicolae Bosioc.

În anul şcolar 1941/42 s-a deschis cursul superior al Liceului cu limba depredare română. Clasa VIII-a a fost frecventată de 14 elevi, Nicolae Bosioc,Radovan (Radu) Flora, Iosif Gătăianţu, Petru Giurca, Trăian Lagea,Lucian Lungu, Elena Mioşcu, Iovan Morovan, Iosif Pancaricean,PavelPetcu, Tiberiu Petcu, Doina Secheşan, Gheorghe Savu şi EmiliaStefanovici, aceştia fiind prima generaţie care promovează liceul în limbaromână şi îşi iau cu succes bacalaureatul. Dintre ei, 13 şi-au continuatstudiile în România. Unii au revenit acasă iar 6, s-au stabilit definitiv acolo.„Astăzi, după 52 de ani, iată cum se prezintă situaţia privind cei 14 elevi aiprimei generaţii de elevi ai Liceului din Vârşeţ, Secţia în limba română:

1. Iosif Pancaricean, profesor în România, decedat2. Gheorghe Savu, jurist, pensionar, trăieşte la Caransebeş, România3. Lucian Lungu, farmacist, pensionar, trăieşte la Cuvin ,4. Petru Giurca, medic, pensionar, trăieşte la Ecica5. Pavel Petcu, farmacist, conferenţiar dr. La Cluj, România, decedat6. Elena Mioşcu, inginer constructor, pensionară, trăieşte la Belgrad7. Radu Flora, doctor în ştiinţe, decedat la Zrenjanin8. Doina Secheşan, stomatolog, decedată la Panciova9. Nicolae Bosioc, medic primar, dr. chirurg, trăieşte la Vârşeţ10. Ilovan Morovan, funcţionar, decedat în România11. Traian Lagea, funcţionar, decedat în România12. Tiberiu Petcu, economist, pensionar, trăieşte la Vârşeţ13. Emilia Stefanovici, profesoară, pensionară, trăieşte la Vârşeţ14. Iosif Gătăianţu, stomatolog, decedat în RomâniaInternatul român de băieţi a fost deschis la l noiembrie 1935 în încăperile

Băncii “Luceafărul” iar Internatul de fete, un an mai târziu. De remarcatfaptul că, ele au fost deschise cu ajutorul material acordat din parteaMinisterului Învăţământului, din România. Directorul Internatului de băieţi


64

a fost, din primele zile, prof. Constantin Zamfirescu, iar al Internatului defete Elena Zamfirescu, soţia prof. Zamfirescu. (profesori contractuali) Totdin primele zile pedagogi au fost Nicolaie Luca şi Aurel Trifu urmaţi deDamaschin Mioc, Gheorghe Ciuciulovici şi alţii. Deschiderea Internatului afost de o mare însemnătate prin faptul că elevii au avut asigurată casă şimasă iar procesul de învăţământ a fost bine organizat şi supravegheat depedagogi.

De maximă importanţă a fost faptul că, în cadrul internatului, s-adesfăşurat activitatea extraşcolară a elevilor.

Din iniţiativa pedagogului Aurel Trifu, în anul şcolar 1936/37 a luatfiinţă „Junimea bănăţeană’‘ „cea care, mai apoi peste timp, va contribui laînfiriparea mişcării literare de la noi”. Primul preşedinte al “Junimiibănăţene” a fost Aurel Trifu urmat de Gligor Popi, Damaschin Mioc şiTraian Doban. Aceştia au şi prezentat primele lucrări originale la adunările„Junimii’‘’, în continuare au mai colaborat Ion Marcovicean, Traian Lagea,Doina Secheşan, Aurel Gavrilov, Nicolae Vârzoc, Ion Bălan şi alţii, în anul1939/40, s-a prezentat la „Junimea” şi Vasco (Vasilie) Popa cu poezia înlimba română „Miroase a pene arse”. Cele mai reuşite lucrări au fostpublicate în săptămânalul “Nădejdea” după selecţia făcută de redactoriiGruia Buţu şi Adam Bulic.

O altă ramură a activităţii extraşcolare a constituit-o activitatea în cadrulSecţiei de folclor, la început condusă de prof. Constantin Zamfirescu apoide eleva Doina Băla din Cuvin fiica cunoscutului învăţător Petru Băla (celcare a luptat din răsputeri pentru afirmarea şi menţinerea a tot ce e românescpe aceste meleaguri) precum şi a corului pe trei voci sub baghetaprofesorului, Constantin Zamfirescu iar apoi a elevului normalist, PetruIştvan. (din Ecica) în anul 1938, aceste două secţii au participat cu unprogram cultural la aniversarea Micii Antante de la Belgrad.

Acestea sunt doar câteva aspecte din viaţă şi activitatea elevilor liceeni,tratatre în comunicarea medicului chirurg dr. Nicolae Bosioc din Vârşeţcare, printre altele, a mai spus:

“Închei această comunicare obiectivă şi de bună credinţă, cu convingereacă prima generaţie de elevi ai Secţiei române de pe lângă Liceul real de statdin Vârşeţ, a contribuit în mod esenţial şi major la formarea pe mai departea intelectualităţii şi la afirmarea şi păstrarea identităţii noastre pe acestefrumoase meleaguri”.

Olimpia Pancaricean

Anul X, nr. 1 (38), 2013

65

În data de 16 martie la Dalboşeţ (jud. Caraş Severin) a avut loc ediţia a IV-a. a “Sărbătorii Muzeelor Bănăţene”

Printre cei 36 de expozanţi din trei ţări şitrei organizaţii de la noi

Manifestarea a întrunit muzee (cele mai multe locale) precum şicolecţionari privaţi din Otlaca Pusta (Ungaria), Caransebeş, Arad, Bocşa,Timişoara, Gârbovăţ, Sântana, Sacalaz, Bănia, Voislova, Turnu, Seceani,Secursigiu, Câmpia, Reşiţa, Dalboşeţ, Şopotul Vechi, Cladova iar de la noidin Voivodina au expus Institutul Cultural Român (Zrenianin), redacţiarevistei “Floare de latinitate” (Novi Sad) şi S.L.A. “Tibiscus” (Uzdin).

“Sărbătoarea Muzeelor Bănăţene” a avut loc la Şcoala Generala dinDalboşeţ patronul spiritual al manifestării fiind istoricul Gheorghe Rancucel care a şi iniţiat această frumoasă şi utilă manifestare care anul acesta atrezit, mai ales în rândurile specialiştilor o atenţie deosebită. Aceastadovedeşte faptul că muzeele locale şi mai ales colecţionarii privaţi dispunde obiecte istorice deosebit de valoroase care trebuiesc de urgenţă repuse înpatrimoniul cultural românesc.

Institutul Cultural Român din Zrenianin a expus valoroasele sale cărţiprecum şi revistele editate, redacţia revistei “Floare de latinitate” toatenumerele acestei unice reviste publicate până-n prezent iar SLA “Tibiscus”- Muzeul Memoriei Uzdinului o expoziţie de clopote (tălăngi) - 40 ex. dinUzdin. Este prea puţin spus că expoziţiile din Voivodina s-au bucurat de oprimire foarte bună. Ba chiar au primit aprecieri elogioase din parteavizitatorilor şi a muzeografilor şi colecţionarilor.

Păcat însă că şi alţii de la noi, care au fost invitaţi n-au putut onoraaceastă invitaţie precum cei din Torac, Satu Nou, Petrovasâla... pentru că auavut ce vedea dar şi a învaţă cum se organizează o manifestare de acest gen.O manifestare care uşor ar putea fi organizată şi la noi.

Colaborare transfrontalieră România-SerbiaÎn data de 21 martie curent la Zrenianin la Adunarea Municipalităţii a

avut loc o conferinţă/atelier cu reprezentanţii mass mediei din întregBanatul precum şi reprezentanţii unor subiecţi economici şi juridici caredeja au aplicat vreun proiect transfrontalier. Şedinţa a fost consacratăpromovării proiectelor de cooperare transfrontalieră România - Serbia.

Despre proiectele transfrontaliere deja realizate şi cele care vor fiimplementate în perioada viitoare au vorbit: doamna Anca Lolescu, directorexecutiv al Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră din Timişoaraşi Elisabeta Stanimirov şefa cancelariei tehnice comune din Vârşeţ. Cu acest


66

prilej au fost prezentate programele şi promovate proiectele IPA. dinprogramul cooperării transfrontaliere Serbia - România când se aşteaptă şiun suport financiar mai mare. Căci în prima rundă a acestor programe înSerbia a fost investită în proiecte suma de 7,3 milioane euro iar în rundadoua vor fi 11,5 milioane euro.

Astfel de conferinţe au mai fost organizate pe lângă Zrenianin şi la Bor,Pojarevaţ, Kikinda, Vârşeţ, Timişoara, Drobeta Turnu Severin şi Reşiţa.Dealtfel aria eligibilă a programului IPA de cooperare transfrontalierăRomânia - Serbia cuprinde trei judeţe din România : Timiş , Caras - Severinşi Mehedinţi precum şi cinci districte din Serbia: nord-bănăţean, Banatulcentral, Banatul de sud, Branicevo şi Districtul Bor.

Voci lirice din VoivodinaInsula sfântă

Prietenilor mei , odatătrăitori pe Ada-Kaleh

Stau la umbra zidurilor răcoroasebeau un lichior din fructeîmpreună cu Selim Baba.Tutungiul Ahmettocmai grăbeştepe o cale îngustăspre noi.Îl îmbrăţişăm.Atmosfera din orientala trăiree agitată de singurătăţilenoastre loiale.Acest ostrove oază cochetăde împliniri,delegendeşi un creuzet de farmece.Catacombele insularesunt acumgrădini mirositoare.Nici vorba de peşti zburători.În răcoarea plăcutătoţi suntem dintr-o dată moşi.Ne-au îmbătrânit într-o clipităde val uriaşce se apropia ...

Anul X, nr. 1 (38), 2013

67

Sorbim şerbet.Sorbimşi plutim pe valuri ...

Aferim, DoamneCe vis!Adevărat din raiul continentului ...

Vasile Barbu

NINGEA ODATĂ ÎN BANATA căzut o aripăDin privirea mea lungităPe frunze abruite şi obositeŞi din aripă amintirea a ieşit şi m-a sărutat.De atunci a început să ningă-n mineCu fulgi mari şi greiCum ningea odată în BanatNu ninge mi-ai spusTotul este o închipuireCu noi erau cuvântul şi mărul său petrificatAzi pe bulevarde trecŞi doar visez că ningeCum ningea odată în BanatDeschide astăseară fereastra neadormităAi să vezi venind un nor cu fulgi liliachiiCopacii-n strada noastră se vor leagăna rimatSe va mira lumea şi vântul dezechilibratIar numai tu vei şti că ningeCum ningea odată în BanatAcum e toamnă lividă şi târzieFantasticul coboară din fructe şi din viseCu sunete şi cu foc nedescifratŞi altul se gândeşte azi la tineŞi-n alte părţi începe a ningeCu fulgi mari şi grei ca în Banat.

Slavco Almăjan


68

CLADOVAACOLO UNDE DUNĂREA OFERĂ CEA MAI FRUMOASĂ

PRIVELIŞTEDefileul Dunări

În locul unde fluviul Dunărea a impresionat prin farmecul şi puterea luifrumoasele şi purele culmile carpatine, a luat naştere defileul Porţile de Fier- cea mai veche şi mai atrăgătoare clisură din Europa.

La ieşirea din strâmtoare, fluviul, acum obosit şi calm, formează unmeandru în formă de cap de cal, sinuozitatea aceasta fiind vizibilă şi uşor derecunoscut din cosmos.

Chiar în regiunea menţionată se află oraşul Kladovo şi alte 23 delocalităţi care compun teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Kladovodesfăşurat pe o suprafaţă de 629 km2.

În partea de est şi nord-est Dunărea reprezintă graniţa nu numai aregiunii, ci şi a Serbiei cu România, iar râul Slatina şi munţii Miročalcătuiesc graniţa cu teritoriile unităţilor administrativ-teritoriale Negotin şiMajdanpek.

Unitatea administrativ-teritorială Kladovo este situată în partea de est aSerbiei şi are în componenţă câmpia Vlaho-pontică sau Dunavski Ključ(Cheile Dunării - care a primit această denumire datorită formei specifice ameandrului Dunării de la ieşirea din defileul Porţile de Fier) şi culmilesudice ale munţilor Miroc.

Anul X, nr. 1 (38), 2013

69

Moara haiducilorÎn centrul defileului se află Moara haiducilor, un loc de agrement creat

de natură în chiar inima Porţilor de Fier. Locul este vizitat des atât de turişti,cât şi de localnici, în special de către amatorii de pescuit şi de camping.

Moşteniri de la romaniMoştenirea bogată lăsată acestei regiuni de către romani începe cu

Tabula Traiana, care este încleştată în stâncă încă din anul 100 e.n. ca omărturie a eforturilor împăratului Traian de a-şi extinde teritoriul ocupat pemalul stâng al Dunării. Patrimoniul roman este completat de drumul ViaTraiana care se desfăşoară până la castrul roman construit la începutulsecolului al II lea e.n. Diana şi continuă până la locul unde împăratul Traiana construit magnificul pod peste Dunăre. Rămăşiţele podului lui Traian seaflă la 4 km. În aval de Kladovo, iar în apropierea podului se găsesc şidescoperirile arheologice Pontes, ca dovadă a existenţei aşezărilor romanede pe malul drept al Dunării.

Fortăreaţa FetislamAceastă fortăreaţă este construită pe temeliile fortificaţiei Zanes. Forma

pe care o are în prezent fortăreaţa datează din 1524, din perioada în care sul-tanul Mahmud al II-lea se pregătea să cucerească Europa.Fetislam este unadin fortăreţele asupra cărora, în 1867, Serbia a preluat conducerea, acest


70

lucru marcând retragerea definitivă a turcilor de pe acesteteritorii.Complexul Fetislam este alcătuit din fortăreaţa mare şi din miculoraş aflat între zidurile acesteia.Fortificaţia militară a reprezentat un punctstrategic de maxim interes pentru controlul navigaţiei pe Dunăre.

Anul X, nr. 1 (38), 2013

71

Centrul vechi al oraşuluiCentrul restrâns aflat sub protecţia statului, este , pentru turişti cea mai

atrăgătoare parte a oraşului.Aici se găsesc restaurante, pizzerii, cofetării,etc.În centru este situat şi centrul de informare turistică

PlajaPlaja nisipoasă a oraşului este locul ideal pentru odihnă şi recreaţie pe

timpul verii.În imediata ei apropiere se află două hoteluri şi câteva restau-rante care spores confortul acestui obiectiv turistic.


72

Cascada BlederijaDacă doriţi să vizitaţi cel mai pitoresc ungher al teritoriului administra-

tiv Kladovo , cereţi în Brza Palanka indicaţii privind cascadaBlederija.Acest detaliu minunat al naturii neatinse se va întipări în memoriad-voastră pentru totdeauna

TALENTE CULTURALE DIN SATU NOU

de ieri , de astăzi şi de mâineGRAŢIAN PETROVICI acordeonist de primămărime, cu multe premii la importante emulaţiifolclorice, profesor de arte muzicale.

Muzicianul care mâine-poimâne va scrie culitere de aur istoria muzicii populare româneşti.

Anul X, nr. 1 (38), 2013

73

MONICA BLAJ o nouă vedetă atât a muziciipopulare cât şi a celei uşoare, care urcă grăbitspre vârful Olimpului spiritualităţii româneştidin Voivodina.

Talent nativ şi promiţător.

ADRIAN STOIAN un saxofonist de maretalent, deosebit de activ.Mereu pus în slujbapăstrării şi afirmării spiritualităţii româneşti.

ADRIAN CEBZAN unîmpătimit al viorii, talent mareşi un excelent student.


74

GEORGE POMANĂ,antrenor de scrimă laPanciova. Fost brav dansator şi coreograf.Realizator de emisiuni TV.

Nume de referinţă a scrimei din Serbia.

MARINEL DIMITRIEV,acordeonist de mare nădejde amuzicii populare româneşti dinVoivodina. Deosebit de talentat.

Anul X, nr. 1 (38), 2013

75

AUREL C.POPOVICI( 1863-1971 )- reprezentant de seamă al gândirii politice româneşti din trecut

Motto:“Dacă eşti patriot,nu eşti român”

M.EminescuProfesorul universitar Gheorghe Nandriş nota într-o lucrare următoarele:

“Aurel C.Popovici este după Eminescu reprezentantul cel mai temeinic şimai documentat al gândiri politice româneşti din trecut. Acest fiu alBanatului a fost un îndreptar spiritual al neamului românesc şi în acelaşitimp unul dintre acei români care prin gândirea şi fapta lor, au îndrumat şiviaţa sufletescă a altor popoare(...) El este un precursor al ideologiilorpolitice ce îşi fac drum în zilele noastre. Ceea ce astăzi se experimenteazăşi se caută, este cristalizat în gândirea lui Aurel C.Popovici. Viitorulpublicist, scriitor şi luptător politic s-a născut în anul 1863 la Lugoj, într-ofamilie ce aparţinea pe atunci vestitei bresle a cojocarilor. Urmeză douăclase gimnaziale în oraşul natal, continuă studile la liceul “Andrei Şaguna”din Braşov. Bacalaureatul îl obţine la Beiuş, iar în anul 1885 se înscrie laFacultatea de Medicină din Viena după care este student la “Facultateajuridică a universităţii Carol Francisc“ din Graz, cunoscut în cercurilestudenţeşti sub pseudonimul “Dixi”, sub care obişnuia să scrie în diferiteziare româneşti. După ce împăratul Francis Iosif refuză să primescă“memorandul românilor de dincoace de munţi”, studenţimea română dinBucureşti publică în anul 1891 în “Memoriu asupra situaţiei românilor dinTransilvania şi Ungaria”. În acelaşi an, studenţii maghiari răspund print-unalt memoriu intitulat “Români din Ungaria şi naţiunea maghiară” Estemomentul când apare în viaţa politică a românilor, omul care “îşi iubeştenespus neamul din care face parte”-Aurel C.Popovici. Acesta redactează în1892 “Replica tineretului universitar român din Transilvania şi Ungaria larăspunsul dat de tineretul universitar maghiar memoriului studenţimeiromâne”. Replica acesta devenită celebră, care a fost tradusă în cinci limbia fost redactată “pe temelia datelor adunate de studenţii români împreună dela universităţile din Cluj, Budapesta, Viena şi Graz.” Aici la Graz participăla 17 mai 1893 la o manifestaţie studenţescă alături de “cele 33 decorporaţiuni academice din Graz”, ca protest faţă de autorităţile austriececare interziseseră “voluntarilor militari de a mai fi membri în asociaţiunistudenţeşti”, în caz contrar nefind avansaţi la gradul de ofiţer. A.C.Popoviciparticipă la manifestaţie alături de alţi patru studenţi români “careprezentanţi ai naţionalităţii române.” Aceştia erau: Modest Popescu, viitordoctor în medicină şi medic la un spital din Bucovina care s-a stins tânăr dinviaţă; studentul în drept Ioachim Ciuntuleac, viitor “consilier la Curtea deApe din Cernăuţi; studentul la medicină Corneliu Nies, viitor director alspitalului din Beiuş şi Aurel Moacă. Acesta din urmă, cel mai longevivdintre ei îi închina cu prilejul a 25 de ani de la moartea lui A.C. Popovici un“omagiu”în 1942 în “Calendaru românului”(Anul LIV, Caransebeş, 1942).


76

În anul 1893 A.C.Popovici este condamnat de Tribunalul din Cluj, la patruani de “temniţă de stat” pentru publicarea “Replicei”. Este eliberat pecauţiune refugiindu-se în Italia de unde la bordul unui vapor, revine înRomânia fiind numit aici profesor de limba germană, la Bucureşti. A fostdirector al revistei “Liga română”, unul dintre membri fondatori aiInstitutului tipografic “Minerva”şi al ziarului “România jună”. A colaboratla mai multe publicaţii între care: “Semănătorul”, “Epoca”, “Tribuna”,“Românul”, “România jună”. În afară de “Replica” a mai publicat“Principiul de naţionalitate”(1894) precum şi “Chestiunea de naţionalitate şimodurile soluţiunii sale în Ungaria”(1895). Articolele publicate în“România jună” şi continuate în “Semănătorul”, le adună în volumul apărutîn 1910 sub titlul “Naţionalism sau Democraţie”. Iată două pasajesemnificative din această lucrare a marelui nostru gânditor A.C.Popovici:Politica naţională sau patriotică se fereşte de teorii abstarcte,de doctrinegenerale şi simetrice. Ea nu se orientează după evoluţiile democratismuluiîn omenire ci după trebuinţele reale ale poporului respectiv, întrucât ele nu-i compromit viitorul”.

“Cu alte cuvinte, trebuie să pricepi mai întâi, care adecă este fireastatului, firea unei naţionalităţi, iar dacă o cunoşti, atunci trebue să teconformez ei, nu gusturilor tale, nu fantomelor tale de idei, pretinseştiinţifice, moderne”...

În anul 1912 A.C.Popovici se mută la Viena, unde sprijinit de apropiaţiai Curţii Imperiale întemaiază ziarul “Gross-osterreich”, pentru“provăduirea mai intensă“ a ideilor exprimate în cartea “Statele unite aleAustriei-Mari”, apărută în 1906 la Lipsca( ). Odată cu intrarea trupelorromâne în Ardeal, părăseşte în 1916 Austria şi trece în Elveţia scriindu-şiaici ultima carte cu titlul “Chestiunei româneşti în Transilvania şi Ungaria”.În anul 1917 la aproape 54 de ani A.C.Popovici se stinge din viaţă laGeneva, departe de “neamul din care făcea parte“, sărac şi uitat. Colegul săude studenţie nota cu tristeţe următoarele: “înmormântat într-un cimitir aloraşului Geneva, rămăşiţele sale pământeşti nici până în ziua de azi n-aufost aduse şi aşezate în pământul patriei sale, pentru care a trăit şi a luptat oviaţă întreagă. Lespedea prăvălită pe mormântul acestui mare româncuprinde în limba franceză următoarea inscripţie mult grăitoare:

A.C.POPOVICI1863-1917 PATRIOT ROMÂN-A MURIT SĂRAC”

Tiberiu Popovici

Anul X, nr. 1 (38), 2013

77

SCOARŢA LUNARĂ PULVERIZATĂ DEASTEROIZI

Scoarţa lunară a fost aproape în întregime pulverizată din cauza“bombardamentelor“ cu asteroizi şi comete din trecutul satelitului natural alTerrei, potrivit măsurătorilor efectuate de sondele americane din misiuneaspaţială GRAIL

“Ştiam că planetele telurice din Sistemul Solar au suferit numeroaseimpacturi în urmă cu mai multe miliarde de ani, dar nimeni nu se gândea căsuprafaţa Lunii, a fost atât de mult bombardată“ a declarat Maria Zuber,profesor de geofizică la renumitul Masschusetts Institute of Technology(MIT) din Statele Unite, coordonatoare a misiunii spaţiale Grail (GravityRecovery And Interior Laboratory).

În total 98% din scoarţa lunară a fost fragmentată a precizat ea: ”Este cuadevărat o mare surpriză, iar această descoperire îi va determina pe mulţiplanetologi să regândescă istoria evoluţiei planetelor”.

Sondele americane au dezvăluit astfel faptul că scoarţa lunară este multmai subţire decât credeau oamenii de ştiinţă. Ea are o grosime de 34-43kilometri, fiind cu 6-12 kilometri mai subţire decât estimaseră cercetătorii.

”Cu astfel de grosime a scoarţei, compoziţia Lunii este similară celei pecare o are Terra, ceea ce întăreşte teoria potrivit căreia Luna s-a format din


78

materii terestre expulzate în urma unui impact uriaş produs la începutulprocesului de formare a Sistemului Solar” a explicat Mark Wieczorek de laInstitutul fe Fizică a Pământului din Paris, autorul unuia dintre cele treistudii realizate pe baza datelor furnizate de misiunea spaţială GRAIL .

În raport cu suprafaţa Lunii, interiorul ei, pare remarcabil de uniform. Defapt, cercetătorii de la NASA au descoperit că cele mai multe dintrevariaţiile câmpului gravitaţional lunar rezultă din formaţiunile geologice dela suprafaţă-munţi şi cratere.

Cu excepţia vastelor bazine de impact, scoarţa exterioară a Lunii estelipsită de structuri telurice dense. Ea s-a format cel mai probabil dinmateriale poroase sau pulverizate.

CELE MAI VECHI PICTURI RUPESTREDIN LUME AU FOST DESCOPERITE ÎN

ROMÂNIA .SPECIALIŞTII ÎN ARTARUPESTRĂ SPUN CĂ ACESTE PICTURI

DATEAZĂ DE ACUM 23.000-35.000 DE ANI.Viorel Lascu, preşedintele Federaţiei române de Speologie , împreună cu

dr.Jean Clotetes, expert internaţional în artă rupestră, Aurel Chiriac,directorul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea şi Călin Ghemiş, arheologla Muzeul Ţării Crişurilor, au prezentat descoperirile din peştera Coliboaiade pe Valea Sighiştelului dar şi rezultatele datărilor probelor de carbon 14,

Anul X, nr. 1 (38), 2013

79

recoltate din Galeria picturilor din Peşteră. Astfel, în peştera Coliboaia afost descoperită o galerie cu picturi negre.Picturile reprezentau: un bizon,un cal, o felină şi două capuri de rincori. De asemena, au fost descoperite şicâteva gravuri şi oseminte de urşi. Această descoperire a fost făcută decâţiva speologi români, în iunie 2010, după o misiune franco-română. Doispecialişti în artă rupestră, Jean Clottes ţi Bernard Gely, din Franţa, spun căaceste picturi datează de acum 23.000-35.000 de ani.

Călin Ghemiş, arheolog la Muzeul Ţării Crişurilor, a efectuat douăprelevări de probe pentru a fi dotate pe bază de radiocarbon. Cele douăprobe au fost trimise la laboratoarele de Ştiinţă din Yvette (Franţa).

“Peştera Coliboaia nu este accesibilă publicului larg. Ea va rămâne, celmai probabil inaccesibilă, având în vedere că trebuie trecut pe sub apăpentru a junge la picturi. Desenele sunt cu atât mai valoroase, cu cât existăsimilitudini între arta rupestră a oamenilor preistorici din Bihor cu lucrăriale celor care au desenat în peşteri din Franţa, aproximativ în acceaşiperioadă istorică“ a declarat Călin Ghemiş. Rezultatele obţinute confirmăcă cele mai vechi picturi datează din anii 36.000.


80

DIN ÎNSEMNĂRILE UNUIPERFECŢIONIST CAM ÎMPRĂŞTIAT

# După ce-şi anunţă demisia, fostul nostru preşedinte rosti patetic: “N-am să uit niciodată serviciile pe care mi le-am făcut!”

# O femeie preferă compania unui bărbat, atunci când bărbatul estepatronul acelei companii.

# De sărbătoarea noastră naţională steagurile de pe acoperişul Primărieifluturau falnic, în conformitate cu direcţia… vântului.

# Avocatul l-a chemat în instanţă pe amantul soţiei sale sub acuzaţia de… tulburare de posesie.

George Petrone

Unui chefliu şi apa sfinţităNu-i ca un sfânt de pe catapeteasmăDar credincios a fi se dovedeşte;Smerit, de Bobotează bea aghiasmăŞi-n restul anului… se-aghesmuieşte.

Vasile Lavco (Iaşi)

BANCURI BUNEUn ardelean, după ce s-a întors de la Bucureşti se destăinuie unui prieten:-Mi-a fost foarte rău în tren. Ştiu eu... nu suport să merg cu spatele la

locomotivă.-De ce n-ai rugat pe cineva să schimbe locul cu tine?-Era imposibil! Eram singur în compartiment…

Un ardelean intră într-un bar. Barmanul îl ia tare din prima şi îi spune căîn acest bar se bea numai pe pariu.

-Domnule pun pariu că nu poţi să bei o navetă de bere în 45 de minute!Ardeleanul îşi cere scuze, iese din bar şi după trei sferturi de ceas apare.

Pune banul pe tejghea şi acceptă provocarea. Barmanul îi aduce 20 de beripe care ardeleanul le termină în mai puţin de 40 de minute.

Barmanul stupefiat:-Domnule n-am crezut că aşa ceva e posibil. N-am crezut că sunteţi în

stare de aşa ceva!

Anul X, nr. 1 (38), 2013

81

Ardeleanul:-Nici io n-am crezut! Dar m-am dus în barul de peste drum să verific!

Un ardelean, în Bucureşti, la semafor, pe timp de ploaie. Trece o maşinăşi îi stropeşte pe toţi din cap până-n picioare. Bucureştenii încep să înjure întimp ce ardeleanul e calm.

-Apăi, domnule dragă, la noi la Cluj nu-i aşa, zice el.-Dar cum?-Păi, dacă te stropeşte o maşină, şoferul opreşte, dă înapoi, te urcă în

maşină, te duce acasă la el, faci duş, mănânci, dormi la el... şi asta timp detrei zile. Iar la plecare îţi dă şi 100 de euro.

-Ai păţit tu, aşa ceva?-Nu eu… Nevastă-mea!

Între doi ardeleni:-Observ că ai în picioare un pantof negru şi unul maro.-Da, răspunse celălalt. Şi să ştii că mai am acasă o pereche la fel.


82

Pe copertă: fotografii din Zrenianin şi Vârşeţ.

Anul X, nr. 1 (38), 2013

83


84

FLOARE DE LATINITATE Nr.1 2013

Documents

Transcript of FLOARE DE LATINITATE Nr.1 2013