Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

32
1.Sistemul nervos central Encefalul si maduva spinarii = sistemul nervos central -adapostit de cavitatile osoase ale cutiei craniene si canalului rahidian -Nervii si ganglionii asociati nervilor,situati in afara cavitatilor osoase= sistemul nervos periferic. -Semnalele senzitive generate in organele de simt sau receptori, sub actiunea stimulilor externi sau interni,sunt conduse in SNC prin nervii periferici si pot da nastere la raspunsuri reflexe sau la senzatii constiente. -Analiza si prelucrarea informatiilor = in receptori si se desavarseste in SNC. -Multiplele mesaje sosite pe diverse cai nervoase -sunt integrate,armonizate in formatiile SNC. -SNC -are capacitatea de a depozita o parte din informatiile primite sub forma de memorie si de a le utiliza in functiile intelectuale, de invatare,gandire,imaginatie si in elaborarea unor rationamente abstracte . -SNC elaboreaza raspunsuri adecvate care sunt propagate spre organele efectoare prin nervii periferici. -functional, SN divizat in: -sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie - sistemul nervos vegetativ sau autonom. -Sistemul nervos somatic= stabileste legatura organismului cu mediul inconjurator astfel ca se transmit impulsuri de la receptori la centrii nervosi din SNC si de la centrii la muschii scheletici. -Contractia muschilor scheletici se poate desfasura sub control voluntar/con-stient sau involuntar prin intermediul unor acte reflexe. 2.Functia senzitivo-senzoriala a SNC. Notiuni generale

description

Fiziologie

Transcript of Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

Page 1: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

1.Sistemul nervos central

Encefalul si maduva spinarii = sistemul nervos central-adapostit de cavitatile osoase ale cutiei craniene si canalului rahidian-Nervii si ganglionii asociati nervilor,situati in afara cavitatilor osoase= sistemul nervos

periferic.-Semnalele senzitive generate in organele de simt sau receptori, sub actiunea stimulilor

externi sau interni,sunt conduse in SNC prin nervii periferici si pot da nastere la raspunsuri reflexe sau la senzatii constiente.

-Analiza si prelucrarea informatiilor = in receptori si se desavarseste in SNC.-Multiplele mesaje sosite pe diverse cai nervoase -sunt integrate,armonizate in

formatiile SNC.-SNC -are capacitatea de a depozita o parte din informatiile primite sub forma de

memorie si de a le utiliza in functiile intelectuale, de invatare,gandire,imaginatie si in elaborarea unor rationamente abstracte.

-SNC elaboreaza raspunsuri adecvate care sunt propagate spre organele efectoare prin nervii periferici.

-functional, SN divizat in: -sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie -sistemul nervos vegetativ sau autonom.-Sistemul nervos somatic= stabileste legatura organismului cu mediul inconjurator

astfel ca se transmit impulsuri de la receptori la centrii nervosi din SNC si de la centrii la muschii scheletici.

-Contractia muschilor scheletici se poate desfasura sub control voluntar/con-stient sau involuntar prin intermediul unor acte reflexe.

2.Functia senzitivo-senzoriala a SNC. Notiuni generale

-tot ce stim despre lume ext.si int. e datorita generarii de potentiale de actiune in terminatiile nervoase aferente-procesele senzitivo senzoriale necesita prezenta terminatiilor nervoase aderente si a cailor aferente, a neuronilor implicati in modularea info.si a ariilor din SNC responsabile cu identificarea constienta a stimulilor aplicati-senzatie= recunoastere constienta a unui stimul ce act.asupra organismului =proces elementar = a fi constient d eprezenta unui stimul pe tegument

-perceptie=interpretarea senzatiei, care implica si caracterul senzatiei = proces care reclama compararea, diferentierea si integrarea unor senzatii

-stimularea adecvata a terminatiilor aferente nu da intotdeauna senzatii constiente-aferent= toate informatiile ce patrund in SNC-senzitiv, senzorial = doar informatiile ce sunt apreciate constient

Page 2: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

3.Sensibilitatea epicritica

Sensibilitatea proprioceptiva si tactila bine discriminativa (epicritica) prin care sunt conduse informatiile proprioceptive si tactile pot fi precis evaluate si localizate

= cea mai noua sensibilitate din punct de vedere filogenetic. - este dirijata spre centrii nervosi superiori prin fasciculele ascendente ale lui

Goll si Burdach din cordoanele posterioare ale maduvei.- Aprox. 40% din suprafata totala de sectiune a maduvei cervicale superioare,o

ocupa la oameni cordoanele posterioare.Calea epicritica este constituita din trei neuroni:- proteneuronul - in ganglionul spinal; - prelungirile axonice patrund in maduva si trec in cordoanele posterioare

intrand in alcatuirea fasciculului Goll si Burdach unde dispozitia fibrelor este caracteristica

-fibrele din regiunea inferioara a organismului- situate median -cele din regiunile superioare lateral -fasciculele Goll si Burdach contin fibre A-beta cu o viteza de conducere de

30-70 m/s.- deutoneuronul - in nucleii Goll si Burdach din bulb; - fiecare fibra me-dulara face sinapsa cu un neuron bulbar a carui prelungire

intra in alcatuirea lemniscului medial,astfel influxurile sunt transmise nealterate spre centrii su-periori

- lemniscul medial primeste fibre senzitive si de la nervii cranieni (predo-minant trigemenul),se incruciseaza si ajunge in nucleul ventero-postero-lateral al talamusului.

- al treilea neuron -in talamus iar aria corticala de proiectie este in girusul postcentral.

Prin sistemul lemniscal fasciculele Goll si Burdach se transmit:- mesaje tactile cu mare capacitate de discriminare care ofera indicii asupra lo-

calizarii,formei spatiale si frecventei stimulilor tactili.- impulsuri declansate de stimuli vibratori- semnale kinestezice prin care se indica scoartei pozitia unui membru,directia si

viteza lui de deplasare- aferente de la muschi si informatii asupra gradului de compresiune ce se

exercita asupra organismului.

Impresiile tactile transmise prin fasciculele Goll si Burdach pornesc de la receptorii cutanati.

Pielea lipsita de par - trei tipuri de mecanoreceptori conectati cu fibre nervoase A-beta:

Page 3: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

- receptorii care se adapteaza lent: ~ discurile lui Merkel dispuse superficial si ce reactioneaza la defor-marea

perpendiculara a suprafetei cutanate;~ receptorii Ruffini sensibili la intinderea pielii sunt situati in derm- receptorii ce se adapteaza rapid:~ corpusculii lui Meissner sensibili la miscarea pielii sau a firelor de par;- receptori ce se adapteaza foarte rapid:~ corpusculii Vater-Pacini detecteaza variatiile rapide ritmice de energie,vibratiile; -Informatiile kinestezice - culese de receptorii suprafetelor articulare,capsulelor

articulare,membranei sinoviale si ligamentelor. - Receptorii = terminatii senzitive ramificate care se aseamana cu corpusculii ten-

dinosi Golgi. o sursa importanta pentru informatiile kinestezice = receptorii musculari.

4.Sensibilitatea protopatica,termica si dureroasa

Sensibilitatea nediscriminativa,termica si dureroasa - condusa prin fasciculul spino-talamic.

trei neuroni:

- protoneuronul - in ganglionul spinal,anexat radacinii posterioare -axonul scurt patrunde in coarnele posterioare si face sinapsa cu deutoneuronul mai ales in substanta gelatinoasa,situata in varful coarnelor posterioare; - in substanta gelatinoasa emit colaterale ce au capacitatea de a modifica aferentele conduse prin sistemul spinotalamic.

- fibrele celui de al doilea neuron dupa ce se incruciseaza: - formeaza fasciculele spinotalamic lateral si ventral - senzatiile dureroase -conduse de fibrele superficiale ale fasciculului spinotalamic lateral - cele termice de fibrele profunde - semnalele tactile nediscriminative se propaga prin fasciculul spinotalamic ventral. -cele doua fascicule, spinotalamice lateral si ventral,trec prin trunchiul cerebral lateral fata de lemniscul medial si dau nastere la colaterale care ajung in formatiunea reticulara mezencefalica.

- al treilea neuron - in talamus in nucleul ventro-postero-lateral si in nucleii nespecifici ai liniei mediane si intralaminari; - prelungirile corticale ale celui de al treilea neuron ajung in girusul postcentral.

Page 4: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

Fasciculul spinotalamic transmite informatiile tactile vag localizate,cele de atingere,mangaiere a tegumentelor,de mancarime,de gadilare,impulsurile sexuale precum si semnale termice si dureroase

In alcatuirea caii intra fibre A delta si fibre C amielinice cu rol in mentine-rea starii de veghe si in reactiile vegetative.

5.Talamusul si rolurile lui

Talamusul = formatiune cenusie diencefalica spre care converg semnalele senzitivo-senzoriale,cu destinatia scoarta cerebrala.

= o masa ovoida, incapsulata, impartita de o lama de substanta alba in doua zone: laterala si mediana.

-Lama se bifurca rostral si caudal delimitand nucleii talamusului.-Partea posterioara a talamusului - ocupata aproape in intregime de pulvinar la

care se ataseaza pe extremitatea caudala si ventrala corpii geniculati externi si interni-exista si nucleii formatiei reticulare: nucleii lamei medulare externe care

invelesc fata externa a talamusului,nucleii intralaminari inclusi in lama medulara interna si nucleii nespecifici.

ROLURI: - rol de releu specific pentru caile senzitive si senzoriale

- nucleii cu functia de releu senzitiv si senzorial = nucleul ventro-postero-lateral in care fac sinapsa caile senzitive spinotalamica si lemniscala

- nucleul ventral median este releu pentru sensibilitatea gustativa si faciala si corpii geniculati externi si interni prin care sunt conduse impresiile vizuale si auditive;

functia talamusului consta in pregatirea scoartei pentru efectuarea unor analize minutioase,in orientarea si stimularea luarii unor decizii.- rol de releu pentru reactiile eferente predominant motorii;

-desfasurarea programelor motorii corticale are loc si sub actiunea mesajelor provenite din

cerebel,nucleii bazali si hipotalamus; - circuitul mamilo-talamo-limbic = rol important in memoria recenta si in

emotii. - rol integrativ,de asociatie;

- nucleii cu functie integrativa primesc informatii de la nucleii de releu talamici si le proiecteaza in

ariile corticale de asociatie(frontala,parietala,temporala) ; - nucleul postero-lateral si cel dorso-median in relatie cu lobul frontal au rol in

limbaj. - rol in modularea activitatii corticale prin intermediul nucleilor nespecifici si

intralaminari -starea de veghe a scoartei cerebrale este dependenta de talamus.dupa

distrugerea talamusului animalul doarme continuu.

Page 5: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

6.Proiectia corticala a somesteziei

Principala proiectie corticala =aria somestezica I, situata in girusul postcentral care corespunde cu ariile 3,1,2 dupa Brodmann.

Unele segm. ale corpului au : -proiectie corticala vasta(buze,limba, fata si mana) -altele o proiectie redusa.Marimea zonelor corticale= direct proportionala cu densitatea receptorilor pe

unitate de suprfata.-Cu cat campul receptor conectat cu neuronul cortical are dimensiuni mai

reduse,puterea sa de discriminare creste.-Neuronii somestezici corticali sunt aranjati în coloane verticale,perpendiculare

pe suprafata creierului,ce se extind prin cele 6 straturi de celule ale scoartei.Aferentele de la receptorii musculari si tendinosi ajung in aria a treia a lui

Brodmann,imediat inapoia scizurii lui Rolando.Aria 1 contine coloane de neuroni la care sosesc informatii de la receptorii

cutanati care se adapteaza rapid.Aria 2- coloane de neuroni in care parvin semnalele de la arti-

culatii,fascii,periost.Reprezentarea corticala a segmentelor corporale se face rasturnat:

- proiectia picioarelor- situata in zona superioara a circumvolutiunii parietale

- proiectia capului nerasturnata la baza ei. Figura caricaturala disproportionata si rasturnata,obtinuta,se numeste homuncu-lus senzitiv.

Aria corticala somestezica I nu se limiteaza la girusul postcentral ci se intinde si in cel precentral,deaceea 20% din stimularile postcentrale dau nastere la raspunsuri motorii asociate sau nu cu senzatii.

Aria corticala somestezica II este situata in portiunea inferioara si posterioara a girusului postcentral intinzandu-se pana in marginea supe-rioara a scizurii lui Sylvius.In aceasta arie segmentele nu sunt reprezentate atat de complet si detaliat ca in girusul postcentral.Proiectia este insa mult mai simetrica,adica dimensiunile segmentelor corporale proiectate sunt pro-portionale cu cele ale organismului.In aria somestezica II ajung numeroase aferente ipsilaterale.Aria somestezica I si somestezica II analizeaza infor-matia in serie si nu in paralel.

Page 6: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

7.Durerea,algoreceptorii si stimularea lor8.tipurile de stimuli algici, reactiile psihice si vegetative care

insotesc durerea

Durerea = simptom = experienta senzoriala dezagreabila, traita cerebral si aparuta dupa stimularea unei structuri vii.

Algoreceptia=nocireceptiaSpre deosebire de celelalte senzatii ca cele auditive si vizuale,senzatiile dureroase

tulbura starea de bine a individului.Durerea se insoteste de reactii psihosomatice si vegetative.

Reactiile psihice= stare de teama, neliniste, disconfort Limbajul innascut si de exprimare a durerii= lacrimile, strigatele, miscarile involuntare. Durerea depinde de caile spinotalamice cu anumite zone cerebrale. In lobotomie frontala (=sectionam legaturile dintre lobul frontal si restul creierului)- omul simte durerea dar nu il mai deranjeaza. Reflexele vegetative= fenomene obiective care insotesc durerea. -prin masurarea refl.veg se poate stii intensitatea durerii si precizarea cailor d econducere. Reactiile vegetative ce insotesc durerea:

1. modificari de ritm cardiac si respirator 2. variatiile presiunii arteriale 3. intensificarea motilitatii intestinale si vezicale 4. midriaza (dilatarea pupilei) 5. secretia sudorala etc.

Cand r.vegetative depasesc anumite limite devin nocive. Durerea poate fi:

- surda , acuta, arzatoare, lancinanta, fulguranta, atroce, exasperanta. - este cu atat mai puternica cu cat omul este mai dezvoltat intelectual - se poate astfel diferentia omul stoic de cel emotiv

Algoreceptorii= receptori pt algoreceptie sau nocireceptie= terminatii nervoase libere-suprafata cutanata are algoreceptori mai multi decat receptori tactili- TNL: in tegumente, sub mucoase, in periost, in osul spongios, pe suprafetele articulare, in sinoviala, in ligamentele articulare, peretii vaselor (mai ales artere), coasa creierului, meninge, cortul cerebelului, muschi, fascii musculare

Stimularea algoreceptorilor -sunt excitati de fact. exo- si endogeni -exogeni:- fizici : mecanici, termici si electrici -chimici: acizii, bazele, solventii organici , dand efecte iritative -injectarea subcutanata sau intramusculara a solutiilor hipo- sau hipertone e Dureroasa

Page 7: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

-endogeni: -HCl din secretia gastrica -metabolitii din tesut (in cantitati mici,declanseaza reactii vasomotorii vasodilatatoare=reflexul de nutritie a lui Hess, dar in cantit mari= durere) -catabolitii care se acumuleaza mai rapid si dau durerea (in segmentul ischemiant)Excitarea algorec. Ppoate fi produsa de substante chimice edogene= subst. P (pain). Si ADP ar putea fi algogen.Substantele umorale ce produc durerea:

- Bradikinina (intradermic sau intraarterial = durere intensa dar trecatoare)- prostaglandinele- Histamina- Serotonina- K +- Enzimele proteolitice etc

Aspirina, indometacinul au si efecte antialgice.

8.tipurile de stimuli algici, reactiile psihice si vegetative care insotesc durerea

9.Mancarimea si gadilarea. Durerea profunda

In stransa legatura cu durerea cutanata este mancarimea sau pruritul. Mancarimea se produce prin stimularea mecanica cu frecventa redusa a unor terminatii libere ce apartin fibrelor de tip C, terminatii care nu sunt algoreceptori, deaceea pot sa apara senzatii de mancarime extrem de severe dar fara durere. Mancarimea se produce numai la nivelul pielii,ochilor,anumitor mucoase,insa lipseste in tesuturile profunde si in viscere. Excitarea terminatiilor libere,responsabile de senzatiile de prurit, provoaca reflexul de grataj si nu reflexul de flexiune sau evitare. Mancarimea poate fi provocata si prin stimuli chimici. Disparitia mancarimii dupa grataj are loc prin :

- inlaturarea fact. iritant - tulburarea ritmului impulsurilor aferente spre maduva prin golirea depozitelor de kinine oricand gratajul este suficient de puternic incat sa declanseze durerea.

Durerea suprima transmiterea semnalelor de mancarime in maduva spinarii printr-un proces de inhibitie. Senzatia de gadilare apare dupa stimularea simultana a receptorilor tactili si algici. Senzatia de gadilare se considera agreabila,cea de mancarime suparatoa-re,iar durerea neplacuta. Durerea profunda de origine musculara, ligamentara, articulara, periostica este vag localizata, insotita de greata, transpiratie, bradicardie si de scaderea presiunii arteriale.Odata cu durerea se produce si contractia reflexa a musculaturii scheletice din apropiere.Crampele musculare provoaca durerea prin comprimarea vaselor sanguine,urmata de ischemie locala si acumulare de cataboliti.

Page 8: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

Durerea aparuta in criza de angina de piept din timpul efortului, se produce din cauza inmagazinarii catabolituilor in miocardul insuficient irigat prin arterele coronare ingustate. Dupa repaus durerea dispare deoarece necesitatile mio-cardului in oxigen se reduc si permit sangelui sa indeparteze catabolitii. Arteritele membrelor inferioare determina dureri intense la mers,cand prin vasele sanguine cu calibru redus nu se poate aproviziona tesutul muscular activ cu suficient oxigen.Repausul inlatura durerea.

10.Durerea viscerala si durerea raportata

Intre anumite limite aferentele viscerale dau nastere la perceptii constiente.Activitatea reglatoare inconstienta initiata de receptorii viscerali, poate sa dea nastere

unor senzatii placute si neplacute.Viscerele propriu zise sunt insensibile la durere.Durerea viscerala se aseamana cu durerea somatica dar este mai difuza.In viscere nu

exista receptori tactili, termici sau proprioceptori. Receptorii algici din viscere sunt reprezentati de terminatiile libere localizate in mezouri, seroase, submucoase si pe traiectul arterelor. Stimularea receptorilor algici viscerali se face prin ischemie,datorita catabolitilor ce se acumuleaza sau prin bradikinina formata.In timpul spasmelor sau a distensiei excesive a organelor cavitare, sunt de asemenea excitati algoreceptorii. Datorita activitatii ritmice a musculaturii netede viscerale, durerile au caracterul de colici, adica intensitatea lor creste periodic.

Impulsurile algice de la receptorii viscerelor abdominale si toracice sunt conduse aproape exclusiv prin fibrele simpatice.Ca urmare,simpatectomia suprima durerile cardiace, gastrice si intestinale.

Din faringe,e sofag si trahee mesajele algice sunt transmise prin fibrele parasimpatice apartinatoare nervilor cranieni iar de la organele profunde ale bazinului prin fibrele parasimpaticului sacral. Fibrele aferente simpatice sunt amielinice de tip C.

In afara de durerea viscerala directa se descrie si o durere proiectata pe o suprafata cutanata,durerea raportata.Exemplul clasic de durere viscerala raportata constituie ischemia miocardului in care durerea iradiaza in umarul,bratul,antebratul stang si ultimele doua degete.Durerile viscerale sunt raportate la dermatomerul in care organul sa dezvoltat in perioada embrionara.

Teoria convergentei considera ca in coarnele posterioare ale maduvei,pe acelasi deutoneuron se termina atat fibre aferente viscerale cat si cutanate. Astfel in deutoneuron se produce o mare convergenta de fibre.

Teoria facilitarii presupune ca algoreceptorii viscerali si superficiali utilizeaza cai ascendente separate, insa ca impulsurile viscerale produc un fenomen de facilitare.Ca

Page 9: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

urmare spre creier se propaga semnale dureroase somatice neinsemnate, care in mod normal, sunt oprite in maduva spinarii.

Unele tipuri de durere raportata sunt determinate in mod secundar de contractia musculara scheletica din apropierea viscerului.

11.inhibitia durerii.semnificatia fiziologica a durerii. Sensibilitatea termica

- se poate produce in subst. gelatinoasa a lui Rolando, alc. Din neuroni din zona posterioasa a coarnelor dorsale -impulsurile ajung in calea spinotalamica laterala-fb.senzitive se articuleaza cu deutoneur in subst.gelatinoasaInhibarea propagarii durerii prin subst. Gelatinoasa - si prin impulsuri de la scoarta.Stimularea repetitiva stereotaxica a nucleului dorsal al rafeului sau a subst.cenusii din

trunchi produce analgezie intregului organismIn nucleul dorsal al rafeului= rec.chimici prin stimularea carora inhiba calea de

conducere a durerii. (morfina e mediata de aceeasi receptori)Receptorii pt morfina mai sunt si in: portiunea mediana a talamusului,

subst.gelatinoasa din maduva de pe calea transmiterii durerii, in nucleii caudat si amigdalian.

Encefalinele= inhibitie presinaptica, blocand canalele de Ca++ din membrana protoneuronului caii spinotalamice.

Dinorfina= analgezic mai puternic decat morfina

Analgezia pron acupuntura se explica prin eliberarea de endorfine si encefaline.Administrarea de naloxon (antagonist al morfinei)- inlatura actiunea anlgezica a

acupunturii.

Durerile viscerale apar in cond. Patologice, de obicei. Durerea cutanata- si fiziologic, fiind un mecanism indinspensabil de aparare organismului fata de fact. Nocivi din mediu - rolul; protector se vede la bolnavii cu sclerodermie (piele mult ingrosata), care au numai cicatrici, pt ca nu se sesizeaza fact.nocivi

durerea=dezvaluie pericolul.Expunerea la doze nocive de raze X sau UV nu porduc durere, doar cand apar reactiile inflamatorii acute.Inflamatiile cronice si tumori pot cauza distructii tisulare fara durere.Senzatiile dureroase- invata organismul sa evite viitorul contact cu agentul nociv. Si ajuta la diagnosticare.Durerea= pretul de rascumparare a integritatii noastre corporale

Page 10: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

Sensibilitatea termica-variatiile temp.stimul.receptorii pt cald si rece = sunt excitati de 2 nivele distincte ale energiei calorice (caqldura si frigul)-receptorii pt frig din piele = de 4-10 ori mai > p decat cald-receptorii = asemenea termin.nerv. libere, ce se continua cu fibre A delta pt frig si fibre timp C pt cald- la temp 20-47 C descarca receptorii pt cald-in rec.pt frig apar salve de impulsuri intre 10-35 C-peste 45 grade incep distructiile tisulare si se stimuleaza algoreceptorii

12.Sistemul somatomotor. Controlul medular al motricitatii

Mesajele senzitive somatice- integrate in toate segm.sist.nervos si formeaza:- reactii efectorii de tipul reflexelor simpla in maduva-raspunsuri mai complexe in trunchi-activitati complicate in creier ~ 99% din semnalele senzitive si senzoriale sunt indepartate de scoarta ca fiind

nesemnificative

Controlul medular al motricitatii- Unele mesaje senzitive determină reacții motorii medulare-reactiile motorii- au caracter segmentar-intre terminatiile medulare a neur.senzitivi si org.efectoare exista: -motoneuroni alfa si gama -neuroni intercalariMotoneuronii Alfa - in coarnele ant - prelungire axonica groasa - intra in categoria fibrelor de tip A alfa

-alcatuiesc o unitate motorie Gama - mici

-trimit spre periferie prelungiri subtiri -apartin fibrelor A gama

Neuronii intercalari (de asociatie),,datorita sinapselor pe care le determina, apar anumite particularit ale reactiilor motorii medulare: a) Fenom de divergen ț ă: impulsurile senzitive se pot propaga la mai multe metamere, datorita ramificatiilor în Maduva Sp. a axonilor protoneuronului pe mai multi neuroni intercalari - fenomen de convergenta = pe un motoneur fac sinapsa prelungirile mai multor neuronib) Reacția de răsp, efectorie, poate fi uneori mai lungă, ca durată, decât timpul de

aplicare a stimulului, prin circuitele reverberante

Page 11: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

c) fenomenul de facilitare si ocluzionare Fenomenul de facilitare: aplicarea unui stim subliminal, faciliteaza prin sumarea

spațială

Fenomenul de ocluzionare: 2 fibre senzitive învecinate fac sinapsă cu 3 neuroni efectori, stimularea simultană determinand o reacție, iar stim. succesivă determ. altă reacț

13.Fusurile neuromusculare

Fusurile neuromusculare= receptori ce alaturi de corpusculii tendinosi Golgi initiaza reflexe miotatice.

Fusurile neuromusculare la mamifere - raspandite in toti muschii dar mai ales in muschii de dimensiuni reduse.

Un fus neuromuscular este alcatuit din: - manuchi de 7-10 fibre muscu-lare,cuprinse intr-o capsula conjunctiva. - Fibrele se deosebesc de cele striate, contractile prin: -sunt mai scurte, mai subtiri, striate numai la capete cu o aglomerare de nuclei in portiunea centrala. In interiorul fusului neuromuscular se disting doua tipuri de fibre intrafusale: 1.fibrele sacului nuclear care sunt groase,lungi si cu o portiune centrala plina cu nuclei 2. fibrele lantului nuclear care sunt subtiri, scurte si cu nucleii dispusi in sir indian.

Fusul neuromuscular este inzestrat cu terminatii nervoase senzitive si motorii. In jurul portiunii centrale a fusului se infasoara o fibra senzitiva care se continua cu o fibra de tip A alfa ce conduce stimulii cu o viteza de 120 m/s.

Terminatia centrala a fibrei face sinapsa direct cu motoneuronul alfa iar colateralele fibrei urca pana in cerebel.

Fibra care inconjoara fusul neuromuscular poarta numele de receptor anulo-spiral sau receptor primar.De o parte si de alta a receptorului primar, pe fibrele lantului nuclear sunt terminatii senzitive ramificate conectate cu o fibra senzitiva de tip A beta ce alcatuiesc receptorul eflorescent sau secundar.

Fusul neuromuscular contine si terminatii motorii de tip A gama,dispuse la extremitatile fusului.Fibrele sacului nuclear sunt inervate de fibre gama1 care formeaza o placa neuromotorie la contactul cu fibrele intrafusale,iar pe fibrele lantului nuclear si pe cele ale sacului nuclear se termina ramificat fibrele gama2 care determina o contractie foarte lenta a fibrei intrafusale.

Fibrele fusului neuromuscular sunt asezate paralel cu fibrele musculare scheletice;capetele fibrelor se prind de tecile muschilor sau de tendoane.In de-

Page 12: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

clansarea reactiilor motorii medulare proprioceptive,un rol important detin si receptorii Golgi din tendoane.

14.Rolul motoneuronilor gama. Circuitul Renshaw

Motoneuronii gama primesc impulsuri descendente de la sistemul reticulo-spinal pe care le transmit extremitatii fusului neuromuscular.

Contractia extremitatilor fibrelor intrafusale produce o excitatie care va fi transferata la motoneuronul alfa ce determina stimularea fibrelor musculare extrafusale.

Impulsurile motoneuronilor gama mentin tonusul muscular prin care se intelege rezistenta muschiului la intindere sau o stare de semi-contractie a musculaturii.

In perioadele de somn descarcarile prin motoneuronii gama se raresc si tonusul muscular scade.

Prin motoneuronii gama se propaga un numar mare de impulsuri in timpul starilor de anxietate,ceea ce explica prezenta reflexe-lor miotatice hiperreactive la astfel de persoane.

Motoneuronii gama exercita efecte facilitatoare asupra reflexelor miotatice deoarece maresc sensibilitatea receptorilor intrafusali.

Exista si un circuit medular cu actiune inhibitorie asupra reflexelor miotatice, circuitul Renshaw. Din axonii motoneuronilor alfa se desprind colaterale recurente ce fac sinpsa cu un neuron intercalar din coarnele anterioare ale maduvei numit celula Renshaw.Prelungirile celulei Renshaw se termina prin sinapse inhibitorii pe motoneuronul alfa. Efectul inhibitor se produce prin hiperpolarizarea motoneuronilor alfa.Mediatorul chimic dintre colaterala motone-uronului alfa si celula Renshaw este acetilcolina iar intre celula Renshaw si motoneuronul alfa este acidul gama-amino-butiric (GABA).

Circuitul Renshaw are rolul de a limita descarcarile excesive de impulsuri in motoneuronii alfa evitanduse o ''ambalare'' a activitatii neuronale. Astfel sunt prevenite oscilatiile necontrolate ale activitatii neuronale.Neuronul Renshaw reduce ritmul descarcarilor mai ales in motoneuronii statici, care determina contractiile izometrice.

In al doilea rand celulele Ranshaw impiedica difuziunea excitatiei la motoneuronii invecinati,ameliorand astfel precizia miscarilor.

15. Corpusculii tendinosi golgi. Reflexele de flexiune

Fac parte dintr-un circuit feed-back cu rol în reglarea forței musc Formează reflexele miotatice inversate, cu rol protector, împiedică rupturile musculare, La declanșarea unui reflex miotatic are loc o inhibiție a m antagoniști

Reflexele de flexiune, exteroceptive sau nociceptive

Page 13: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

Sunt declanșate de stim dureroși aplicați pe tegum, țes subcutan sau m Sunt reflexe plurisinaptice Particularități: perioada de latență lungă Stim dureroși care declanșează reflexul flexor difuzează în MSp și la alți motoneuroni

dinafara zonei excitate Dator neuronilor intercalari, sub acțiunea stim dureroși, musc flexoare se contractă, iar

cea antagonistă, extensoare, este inhibată Durează mai mult timp decât durata aplicării stimulului, din cauza unui fenomen de

postdescărcare, realizat de circuitele reverberante Sunt reflexe puternice, infl căile spinale angajate în alte activ reflexe care au loc în

acele momente Legile iradierii reflexelor în MSp au fost descrise de Pflüger, demonstrate pe broasca

spinală Legea localiz, unilater, simetriei, iradierii, generalizării În somn sunt exagerate La om se explorează 3 categorii de reflexe1. Cutanate abdominale2. Cremasterian3. Cutanat plantar

16. Controlul cortical al motricitatii. Caile piramidale

SC are rolul de a adapta motricitatea la condițiile schimbătoare ale mediului și de a coordona activ intenționale

Căile prin care comenzile corticale ajung la periferie sunt:1. C piramidale 2. C extrapiramidale

Căile piramidale , originea fasc piramidal și geniculat (cortico-nuclear, se termină în nucl motori ai nervilor cranieni)

60-80% din fb au origine precentală, ariile 4 și 6 20-40% din ariile 1, 2, 3, 5, 7 Sunt formate din fibre emise de cel piramidale gigante Betz 1 fasc piramidal are aprox 1 mil fibre, iar nr de cel mari piramidale dintr-o emisferă este

de 34000 3% din fb piramid sunt groase, mielinice, iar 97% sunt subțiri, 60% mielinice, 40%

amielinice Ac structură heterogenă determină comenzile rapide și cele lente Dau numeroase colaterale recurente, ac ajung înapoi la SC unde antrenează sau inhibă

alți neuroni Ajung și la nucl bazali, nucl roșii, T, FR, Cb Fasc piramidal încrucișat ajunge în cordoanele laterale ale MSp

Page 14: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

Fasc piramidal direct coboară prin cordoanele anterioare, se încrucișează în segm medular unde transmit comenzile

Fasc piramidal direct și căile mediale desc din TC (fasc tecto-, reticulo-, vestibulospinal), coordonează musc proximală și postura

Fasc piramidal încrucișat și rubrospinal coordon musc distală a mb, mișc fine, de mare îndemânare

Fasc direct este mai vechi filogenetic, se termină în cea mai mare parte pe neuronii intercalari care fac sinapsă cu motoneuronii din partea medială a coarnelor anterioare medulare

Fasc încrucișat este mai nou filogenetic, se termină direct pe motoneuronii situați lateral în coarnele anterioare ale MSp

Fasc direct exercită un control cortical asupra musc de aceeași parte Rolul fiziologic al fasc piramidal: Controlul motricității voluntare, prin acțiune asupra motoneuronilor α și γ Prin colaterale se pot modifica mesajele senzitive în reg coarnelor post medulare sau în

zona nucl Goll și Burdach, se activ FR Prin fasc piramidal este facilitată activ musc, crește tonusul musc în tot organismul

17. Reprezentarea corticala a motricitatii. Caile extrapiramidale. Etajele nucleilor bazali

Zona motorie primară, aria 4, cu prag scăzut de excitabilitate Homunculus motor, proporțională cu diversitatea, complexitatea și finețea mișcărilor

Zona motorie suplimentară este situată în regiunea interemisferică a lobului frontal Stimularea se face cu un curent mai puternic și o durată mai lungă de aplicare Prin stimulare se realizează mișcări mai complexe și de durată mai lungă Mișcări coordonate ale membrelor cu inhibarea activ voluntare, dacă este stare de

veghe Distrugerea ariei 4 determină paralizie contralaterală flască

Căile extrapiramidale Sunt multineuronale Pericarionii neuronilor sunt situați în scoarța cerebrală, nucleii bazali, nucleii

supraoptici Căile extrapiramidale au 3 etaje: cortical, al nucleilor bazali și suboptostriat

Etajul cortical este aria 6, 8 din SC premotorie 5, 7, 21 din lobul parietal și temporal Prin stimulare, apar reacții asemănătoare sistemului piramidal și reacții mai tardive, durabile și complexe

Page 15: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

Etajul nucleilor bazali, nucleii bazali și cerebelul au rol important în reglarea actelor motorii complexe

Nucleii bazali sunt: caudat, lenticular cu nucleul putamen și globus pallidus Nucleul caudat și putamen formează neostriații, iar globus pallidus formează

paleostriatulConexiunile nucleilor bazali

Neostriații primesc informații de la aria 4, 6, 8, 4S a SC Neostriații primesc de la T, Cb, TC Fibrele corticale, din căile SC, colinergice se răspândesc în neostriat, au efecte

excitatorii, Neostriații primesc informații periferice proprioceptive și tactile Căile eferente realizează 3 circuite extrinseci, care leagă nucleii bazali de SC, HT, MSp

și un circuit intrinsec Circuitele extrinseci pornesc de la nucl lenticular, nucl ventral anter și lateral ai T spre

SC, susținuți de Cb, Circuitul 2 de la HT prin ansa lenticulară Al 3-lea, de la nucleii suboptostriați, ajunge la MSp cu rol în controlul motoneuronilor

α și Ɣ Circuitul intrinsec face conexiunea între substanța neagră și corpii striați Neuronii din substanța neagră sunt dopaminergici, își transmit prelungirile în nucleii

neostriați, unde fac sinapsă cu neuronii intercalari, colinergici, pe care îi inhibă prin hiperpolarizare

Neuronii intercalari, colinergici excitatori, se articulează cu neuroni ai căror axoni revin în substanța neagră, au ca Mch GABA, cu rol inhibitor

Toate fibrele de la neostriat la globus pallidus sunt inhibitorii, au ca MCh GABA Din nucl caudat sunt fb care trec direct la subst neagră, au ca Mch subst P, cu rol

excitator Rolul și modul de fcț al nucl bazali sunt o enigmă

18.Rolurile cerebelului

Are rol în menținerea staticii și coordonare mișcărilor

Cerebelul reprezinta o masa nervoasa de 150 g,alcatuit dintr-o zona centrala numita vermis si doua emisfere situate lateral,ce intervine in mentinerea staticii si in coordonarea miscarilor.

Din punct de vedere filogenetic cerebelul prezinta trei portiuni:a) arhicerebelul - strans legat de aparatul vestibular si cu rol in mentinerea

echilibrului;b) paleocerebelul - primeste aferente proprioceptive,auditive,viscerale si in-

fluenteaza tonusul muscular;c) neocerebelul - are conexiuni cu scoarta cerebrala si este implicat in misca-rile

voluntare.

Page 16: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

Cerebelul functioneaza ca si un circuit comparator si stabilizator care face comparatie intre intentie si performanta.

Pe langa faptul ca stabileste eroarea pe masura ce se desfasoara miscarea,da comenzi de corectare a ei.In timpul miscarii, cerebelul receptioneaza in fiecare moment semnalele pornite de la proprioceptori asupra pozitiei membrului.Din informatiile primite cerebelul calculeaza viteza si momentul in care urmeaza sa se opreasca miscarea.

Cerebelul contribuie la integrarea aferentelor vizuale si auditive cu functia motorie,astfel ca dupa zgomote sau impresii vizuale,el calculeaza viteza cu care organismul se apropie de sursa sonora sau luminoasa.

Cerebelul intervine in coordonarea miscarilor succesive deoarece prin infor-matiile primite,prevede pozitia unui membru la un anumit moment dat.In lipsa cerebelului dispare cooperarea armonioasa intre muschii in miscare.

Cerebelul joaca un rol important in controlul miscarilor rapide cum sunt alergatul,batutul la masina de scris,cantatul la pian si chiar vorbitul.Cerebelul poate pastra in memorie imaginea unei miscari voluntare invatate.Daca in tim-pul unui act motor voluntar rapid,cerebelul detecteaza o diferenta intre desfa-surarea miscarii si imaginea memorizata,solicita scoartei o corectare a executiei.

La invatarea anumitor acte motorii si in amelioararea gestului motor,are deosebita insemnatate cerebelul.Invatarea unei noi reactii motorii consta in tre-cerea ei de la activitatea neprogramata la cea preprogramata.

Extirparea cerebelului nu determina paralizii,insa distrugerea cerebelului prin procese patologice duce la manifestari,tulburari motorii multiple.

19. formatia reticulara. Sistemul activator ascendent

Veche filogenetic, ocupă p medio-ventrală a TC, se extinde dl niv decusației piramidale B, prin P, Mz spre HT posterior și T

În TC ocupă locul dintre c asc și desc, dintre nucl proprii și nucl de origine ai n cranieni

În alc FR intră fb verticale și orizontale, form o rețea care conține 2 tipuri de cel, mici cu rol de Rp sau de asociație și cel mari asem motoneuronilor, cu rol de cel efectoare

Are nucl vegetativi de importanță vitală, resp, cardio-inhib, vasomotori, salivari, ai vomei,

Aferențe dl toate c senzitive și senzoriale, SC motorie prin colaterale din c piramidale, nucl bazali, sist limbic, Cb

Eferențele sunt asc cu 2 căi, talamică și subT, se proiectează difuz pe SC

Eferențele desc se răspândesc prin fasc RtSp spre MSp Sistemul activator ascendent determ st de veghe și de somn, FR este ca un acumulator, se încarcă prin impulsurile nervoase care îi parvin și prin

unele subst chimice

Page 17: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

Stim cu un curent slab determ st de alertă, curent m puternic, st de alertă și emoțională, iar un curent mai puternic, st de panică

Starea de trezire apare ma prin stim dl exteroceptori, ma dureroși Fact umorali care întrețin st de trezire sunt A și NA, scad pragul de excitab Are rol în proc de atenție, prin activarea difuză a SC, c T și extraT Trezirea cel corticale se realiz prin stim simultană a SAAsc și prin impulsuri dl SC pe

căi specifice Încordarea atenției are loc prin activ SC și prin înlăturarea unor impulsuri neesențiale Rol în proc de învățare, de form a reflexelor condiționate, modularea impulsurilor

senzitive, adaptarea secr endocrine C reticulare asc sunt polisinaptice, spre deosebire de c asc specifice, oligosinaptice

Narcoticele produc pierderea cunoștinței prin împiedicarea conducerii impuls prin SAAsc

Narcoticele sunt liposolubile, neuronii în tp narcozei sunt hiperpolariz, iar transmiterea S este inhib

20.Somnul.Invatarea si memoria

Somnul = fenomen fiziologic care se extinde pe o peroada de aproxi-mativ 1/3 din viata omului.U

Un om care a atins varsta de 60 de ani a dormit 20 de ani din viata.Somnul se defineste ca o pierdere naturala, periodica si reversibila, mai mult

sau mai putin completa,a relatiilor senzitivo-motorii cu mediul exterior.In timpul somnului pragul de excitabilitate pentru toate tipurile de stimuli

senzitivi si senzoriali este ridicat,mootricitatea voluntara inhibata, reflexe miotatice modificate, modificari in activitatea vegetativa traduse prin diminuarea tonusului simpatic cu scaderea metabolismului,reducerea temperaturii centrale , rarirea ritmului cardiac si a celui respirator.

Dupa aspectul EEG inregistrate in cursul noptii s-au diferentiat doua tipuri de somn:

1.somn lent cu unde lente delta pe traseul EEG si un somn paradoxal cu unde mai rapide pe EEG.Perioadele de somn paradoxal alterneaza cu cele de somn lent,astfel ca pe durata unei nopti exista 4-6 perioade de somn parado-xal ce persista 15-20 de minute.Somnul lent se caracterizeaza prin miscari oculare lente,mioza,scadere a tonusului muscular,rarirea ritmului cardiac si respirator.

Page 18: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

2. In somnul paradoxal pe langa atonia musculara,apar miscari oculare iuti.Datorita atoniei musculare sunt favorizate procesele de refacere metabolica.

Somnul paradoxal este necesar pentru mentinerea sanatatii mintale si recu-perarea starii de oboseala. Somnul paradoxal reprezinta somnul cu vise.Visele atesta ca somnul nu este o stare total lipsita de constiinta ca narcoza sau coma. Fiziologic,visele reprezinta o trezire corticala spre lumea interioara asupra expe-rientei proprii.Visele pot fi influentate de evenimentele anterioare adormirii.

Somnul este un proces pasiv datorat oboselii neuronilor care mentin starea vigila, astefel somnul ar constituii o perioada de odihna a creierului.In creier exista centrii care induc in mod activ starea de somn prin inhibarea sistemului acti vator ascendent din formatia reticulara.Somnul lent poate fi obtinut prin stimu-larea a cel putin trei regiuni subcorticale,in schimb somnul paradoxal este dictat de o formatiune nervoasa situata retropontin,mai precis de portiunea rostrala a nucleului reticular pontin caudal.

Invatarea reprezinta facilitarea unor circuite neuronale,cu stabilirea pe baza experientei anterioare sau a abservatiei,a unui nou tip de raspuns sau com-portament.Fara invatare si memorie nici indivizii,nici speciile n-ar putea supravietui.Invatarea necesita in primul rand interventia unui mecanism de selectare a informatiei, adica compararea informatiilor recente cu cele castigate anterior. Sunt retinute doar acele informatii care n-au mai fost stocate in creier.

Memoria,adica capacitatea sistemului nervos de a fixa,inmagazina,recunoaste si evoca informatia,constituie etapa finala a invatarii.

Zonele SNCu rol in depozitarea informatiei:- Zona prefontala- in fata ariei motorii piramidale si extrapiramidale- Zona temporala- intre zona somestezica I si II

21.forme de memorie. Mecanismele de depozitare a informatiei de lunga durata. Speciaizarea emisferelor cerebrale

Memorie:1. senzoriala- stimulii senzoriali sunt depoziatti cateva sute de milisecunde, und eare

loc examinarea si evaluarea lor, dupa care sunt transmisi mai departe sau uitati -uitarea incepe imediat

2. primara= declarativa= de scurta durata -stocarea temporara a informatiei codificata verbal (ex. Memorarea unui nr de tel) -durata medie- cateva secunde

-uitarea se produce prin noi informatii

Practica face trecerea de la memoria de scurta durata la cele de lunga durata. Ca memoria de scurta durata sa fie lunga, informatia trebuie sa circule cca 1-4 ore in lanturi neuronale.

3. secundara=de lunga durata= nedeclarativa -cateva minute sau ani

Page 19: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

- forme simple de invatare nedeclarativa= obisnuita la un stimul si sensibilizarea

-informatia poate fi evocata dupa un timp indelungat -uitarea apare datorita interferentiei dintre procesul de invatare si lucrurile

invatate anterior

4. tertiara- exista engramari care datorita unor ani si ani de practica, nu se uita niciodata, de ex: numele propriu, capacitatea de a citi si a scrie

mecanisme de depoziatare a informatiei de lunga durata:-conceptia fizica= memoria apare dat. modificarilor dimensiunilor si nr. De sinapse dintre neuroni-conceptia chimica- 20mg de ARN sunt suficiente pt depozitarea tuturor informatiilor unui om de cultura medieMemoria de lunga durata nu dispare o data cu socurile, refrigerarea.Depozitarea depinde si de asocierea factorilor emotionali, afectivi. Ea necesita participarea unor portiuni distincte din creier,

Specializarea emisferelor cerebrale-functiile corticale implicate in comunicarea cu alte pers.si exprimate in limbaj sau scris, depidn de emisfera dominanta-prin em.dom.are loc intelegerea cuvintelor vorbite sau citite sau redarea ideilor in cuvinte sau scris-cealalta emisf= specializata in perceptia senzoriala si artistica

- intervine in recunoasterea persoanelor dupa fizionomie, a oboectelor dupa forma etc.

exista o specializare complementara a emisferelor cerebrale, una pt formarea unor idei si conceptii si alta pt relatii vizuospatiale. specializarea se face sub influenta activitatii manuale: -la dreptaci (91% din populatie)= emisf.stg e dominanta -stangaci: 30%- domina emisf,dreapta 70%- emisf.stg

22.sistemul limbic si rolurile sale. Hipotalamusul: date generale si rolurile sale

Sistemul limbic:-apartine formatiunilor f.vechi ale creierului-are aspectul unei rachete, alc.dintr-o serioe de structuri nervoase asezate pe fata interna a creierului

Page 20: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

-manerul rachetei = bulbii olfactivi, iar struct. Din jurul hilului alcatuiesc 2 inele, unul include hipocampul si altul nucleii septului si nucleul amigdalian, si alt inel ce cuprinde girusul hipocampului si girusul cinguli.-caile eferente sunt: stria terminala si fornixulRolurile sist.limbic- intervine in:

1. reactiile de teama si furie-stimularea ncl.amigdalian produce teama, neliniste si furie

2. comportamentul sexual-animalele, dupa castrare, activitatea lor sexuala dispare, dar administrarea de hormoni restabileste acivit.sexuala

3. comportamentul alimentar- leziunile nucl.amigdaliei profuc hiperfagie si obezitate, cu ingerarea fara discernamant a oricarui tip de alimente

4. reglarea ritmurilor biologice5. motivatie = impulsul spre actiune

hipotalamusul P anter și ventrală a diencefalului, alc per later și infer al V3 Cel HT se aglom în nucl, anter, mediani, post, laterali Nucl au 2 tipuri de cel, mici, cromofobe, mari cromafine, form nucl supraoptici

și paraventriculari Afer de la sist limbic, nucl lenticular, FR, prin ac primește inform

exteroceptive, vizuale, acustice, olfactive, gustative, termice, Primește și inform despre variația concentr unor sb metab, a horm,

electroliților, pres osm, temp sg, ac infl unii neur din HT cu rol de RpRolurile HT:

Homeostazie Comportamentul de fugă sau atac, stim HT posterolat, dar și cu impulsuri

corticale Ritm somn-veghe, lez HT post determ somn, trece SAAsc a FR Nucl suprachiasmatici, cu rol în sincronizarea ritmurilor biologice endogene cu

ritm de 24h, Ac nucl primesc afer dl Rp vizuali, fasc reticulo-HT, ciclul lumină-întuneric

Controlul activ CV în funcție de comportament, defensiv, sau alimentar Stim HT anterior cu un curent slab determ vasodil în m striată, cu

vasoconstricție cutan și în alte reg, fără modif ale TA Ac r arată că fb colinergice simp cu orig în SC trec prin HT Comportamentul sexual, zona mediană a HT are imp în diferențierea sexuală și

regl comportam Prezența horm sexuali în HT medial în perioada dezv intrauterine este

obligatorie ptr diferențierea anatom sexuală În abs horm sexuali în tp creșterii embr și fetaleHT determ trăsături fem

organism indiferent de sexul genetic Comportamentul alimentar, HT are centr sațietății și ai foamei Metab apei, HT anter cu CN ai setei și secr de ADH

Page 21: Fiziologie:Sistemul Nervos Vegetativ

Metab subst energetice, glucidic și lipidic, Proc patol la niv HT median și HP, sd adipozo-genital Excitarea HT lat determ hiperglicemie Coordonarea secr endocrine Comportam termoregl