Fiziologia ficatului

70
Tema : Fiziologia ficatului Îndeplinit : Triboi Gheorghe Verificat : Balan Diana

description

Fiziologia

Transcript of Fiziologia ficatului

Page 1: Fiziologia ficatului

Tema : Fiziologia ficatului

Îndeplinit : Triboi GheorgheVerificat : Balan Diana

Page 2: Fiziologia ficatului

SITUATIE: in cavitatea abdominala, in contact cu diafragmul

2 lobi, stg si dr – separati prin ligamentul falciform

Page 3: Fiziologia ficatului

Bila:- secretata de celulele parenchimatoase (hepatocite) in mod continuu;- se formeaza in canaliculele intercelulare hepatice;- ajunge in ductele biliare si in ductul hepatic;- in perioadele interdigestive bila este transportata prin ductul hepatic si cistic in vezica biliara, unde se depoziteaza.- de aici bila este apoi eliminata intermitent in timpul digestiei prin canalul coledoc in intestin, datorita contractiei veziculare si a relaxarii sfincterului Oddi.

Page 4: Fiziologia ficatului

Circulatie dubla, nutritiva si functionala: Functionala: 75% din fluxul sanguin

hepatic: sange venos, provenind din circulatia portala Aduce sange de la nivel intestinal, bogat in

nutrienti Nutritiva: 25% din fluxul sanguin hepatic:

sange arterial, provenind din artera hepatica

Ramurile terminale ale arterei hepatice si ale venei porte se unesc la nivelul capilarelor sinusoide Fara membrana bazala, cu spatii largi intre

celulele endoteliale Plasma este filtrata in spatiile Disse (intre

endoteliu si hepatocite) => limfa Fluxul de sange din capilarele sinusoide

trece in venula centrala a fiecarui lobul; acestea converg in vena hepatica ce se varsa in vena cava.

Page 5: Fiziologia ficatului

= Sistemul de canalicule ce colecteaza si dreneaza bila (produsul de secretie al hepatocitelor) de la nivel hepatic spre intestin

Hepatocitele – asezate in “siruri” sau “lame” Polul apical

spre capilarul sinusoid Polul bazolateral

cu jonctiuni intercelulare stranse Delimiteaza canaliculele biliare

Secretia biliara In canaliculele biliare, flux paralel si in sens opus fata de

sangele din capilarele sinusoide Canaliculele converg spre ductele biliare, delimitate de

epiteliu, ce fac parte din triada hepatoportala (duct biliar + arteriola hepatica + venula portala)

Page 6: Fiziologia ficatului

Capsula conjuctiva cu septuri ce separa parenchimul hepatic

LOBULUL HEPATIC Unitate structurala

hepatica Distributie radiala in

forma de hexagon a hepatocitelor pornind de la vena centrala a lobulului

In varfurile hexagonului – TRIADA HEPATOPORTALA

Page 7: Fiziologia ficatului

Unitatea functionala = ACINUL HEPATIC = aria de parenchim tributara aceleiasi vascularizatii si aceluiasi canalicul biliar.

forma de romb, din doua triunghiuri adiacente, unite prin marginile lor Axul lung - 2 vene centrolobulare Axul scurt - 2 spatii portale.

se descriu trei zone functionale cu dispozitie concentrica: Zona1- in apropiera axului scurt Zona 2 - spre a. hepatica Zona 3 - spre vena centrolobulara

Page 8: Fiziologia ficatului

3 zone functionale: Zona 1 – caracteristici hepatocite

primesc sangele cel mai oxigenat cele mai active metabolic primele care vor depune glicogen postprandial primele care se vor activa in hipoglicemie si vor produce glicogenoliza si gluconeogeneza primele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul digestiv primele care sufera modificari in caz de staza biliara primele care vor semnala aparitia semnelor de regenerare in caz de leziuni hepatice

Zona 2 – hepatocitele au caracteristici interme3diare intre zona 1 si 3 Zona 3 – caracteristici hepatocite

primesc sangele cu cel mai putin oxigen Primele care sufera in ischemie supuse mai putin actiunii toxinelor sufera mai tarziu in staza biliara

Page 9: Fiziologia ficatului

FUNCTIILE HEPATICE1. FUNCTIA HEMATOPOIETICA2. FUNCTIA TERMOGENETICA3. FUNCTIA DE MENTINERE A ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC

– Rezervor de sange– Formarea limfei– Mentinerea presiunii oncotice a plasmei

4. FUNCTIA DE DEPOZIT– Depozit de fier– Depozit de vitamine– Depozit sanguin

5. FUNCTIA BILIOEXCRETOARE6. FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIERE

– Aparare antimicrobiana– Clearance si detoxifiere substante endogene (hormoni, ….)– Clearance si detoxifiere substante exogene (..)

7. FUNCTIA METABOLICA– ROL IN METABOLISMUL GLUCIDIC– ROL IN METABOLISMUL LIPIDIC– ROL IN METABOLISMUL PROTEIC

Page 10: Fiziologia ficatului

= procesul de formare al elementelor figurate ale sângelui: proliferarea diferenţierea trecerea în circulaţie

în lunile III-VI de viaţă fetală: ficatul şi splina devin organe hematopoietice

în lunile VI-IX: dezvoltarea măduvei osoase, prezentă în toate oasele (în luna IX dispare hematopoieza hepato-splenică).

Page 11: Fiziologia ficatului

Ficatul este sediul celor mai intense procese metabolice din organism

Este organul visceral cu cea mai mare contributie in productia de caldura a organismului

Intensitatea proceselor metabolice hepatice este controlata de:- Reacţie simpatoadrenală (termen scurt)- Hormoni tiroidieni (termen lung)

Page 12: Fiziologia ficatului

REZERVOR SANGUIN FORMAREA LIMFEI MENTINEREA PRESIUNII COLOID-OSMOTICE

A PLASMEI

+ ficatul intervine in metabolizarea si inactivarea hormonilor care controleaza EHE:- ADH- aldosteron- cortizol- etc

Page 13: Fiziologia ficatului

= 500-600 ml sânge = 25-30% din fluxul sanguin hepatic(capilare sinusoide + vene hepatice) Acumulare- Produsi de digestie si absorbtie - Polipeptide contracţia sf. vene postcap.- Amine biogene Evacuare- cauză: hipovolemie acută (hemoragii)- mecanism: S-adr. vc arterială + sfinctere precap.

relaxare sf.v. postcap + v.hep.

Page 14: Fiziologia ficatului

½ din limfa totala Datorita particularitatilor

capilarelor sinusoide – filtrarea limfei in spatiile Disse

Limfa formata colecteaza in mici capilare limfatice asociate triadei hepatice

presiunii in capilarele sinusoide => ratei de formare a limfei In exces: lichid de ascita

Page 15: Fiziologia ficatului

Ficatul este sediul principal pentru sinteza proteinelor endogene

Presiune oncotica (coloid-osmotică/Presiune oncotica (coloid-osmotică/pp))= presiunea dată de proteinele plasmatice, în special de = presiunea dată de proteinele plasmatice, în special de

albuminealbumine, care se opune filtrării, care se opune filtrăriip = 5,54 x A (g%) + 1,43 x G (g%)= 5,54 x A (g%) + 1,43 x G (g%)Valori normale = Valori normale = 25-30 mmHg25-30 mmHgImportanţă: Importanţă: în în schimburile transcapilareschimburile transcapilare

Pha = 35 mmHg Phv = 15 mmHgPh> p p = 25 mmHg Ph< p

capăt arteriolar capăt venularFILTRAREFILTRARE REABSORBŢIEREABSORBŢIE

In insuficienta hepatica => EDEME

Page 16: Fiziologia ficatului

Depozit sanguin Depozit de fier Depozit de cupru Depozit vitamine

Vitamina B12 Vitamine liposolubile (are si rol metabolic)

Vit K: Intervine in sinteza unor factori ai coagularii (II, VII, IX, X) Regenerata ciclic in hepatocit

Vit A: transforma provit A in vit A normal rezerve pt. 1-2 ani (prin esterificare)

Vit D: Prima hidroxilare a formei inactive normal rezerve pt. 1-4 luni

Page 17: Fiziologia ficatului

Bila este formata de catre hepatocite Proprietati:

volum: 800 - 1000 ml/ 24h Gust: amar Culoare: galben-aurie, clara pH 7,8 – 8

Compozitie: 97% Apa 3% Reziduu uscat

substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina, lecitina.

Rol: Cale de eliminare:

a unor produsi finali de metabolism (pigmenti biliari) A uni exces lipidic (colesterol) A unor substante exogene (medicamente, droguri, coloranti,

substante de contrast) Digestiv:

Digestia si absorbtia L Digestia si absorbtia vitaminelor liposolubile

SECREŢIA BILIARĂ

Duct biliar

hepatocite Canaliculi biliari

Epiteliu cuboid

Page 18: Fiziologia ficatului

principalii componenti ai bilei acidul colic, acidul chenodeoxicolic, acidul deoxicolic, acidul litocolic acizii biliari primari (acidul colic, acidul chenodeoxicolic) se formeaza in ficat unde se vor conjuga cu glicocolul sau cu taurina in intestin sub actiunea florei microbiene sunt partial deconjugati apoi dehidroxilati si se transforma in acizi biliari secundari (din acidul colic se formeaza acidul deoxicolic; din acidul chenodeoxicolic se formeaza acidul litocolic) ROLURI:

in digestia si absorbtia lipidelor participa la formarea de micelii absorbtia vitaminelor liposolubile absorbtia colesterolului rol coleretic (de stimulare a

secretiei biliare)

Page 19: Fiziologia ficatului
Page 20: Fiziologia ficatului
Page 21: Fiziologia ficatului

Aparare antimicrobiana – realizata de sistemul reticuloendotelial: celula Kupffer

Clearance si detoxifiere substante endogene Clearance si detoxifiere substante exogene=>

Realizate de celulele parenchimului hepatic Poate fi clearance/epurare:

Metabolica (substantele sunt complet metabolizate in hepatocit)

Hepatobiliara (substantele sunt excretate prin bila)

Page 22: Fiziologia ficatului

Macrofagele hepatice = celula Kupffer Localizate pe traiectul circulatiei porte Inlatura:

Materiale particulate (particule coloidale) Bacterii si toxine bacteriene – care au ajuns aici

de la nivel intestinal, datorita unor leziuni ale epiteliului la acest nivel

Page 23: Fiziologia ficatului

Substante endogene Amoniac (ureogeneza hepatica) Hormoni Mediatori chimici Amine biogene

Substante exogene Medicamente (siteme microsomale oxidative

si de conjugare) Coloranti Substante de contrast

Page 24: Fiziologia ficatului

SUBSTANTELE TREC PRIN 2 FAZE SUCCESIVE

I. Hidroxilare, reducere, hidrolizare

- nu realizeaza o mai buna solubilizare a substantelor

- implica calea cit P450

- frecvent rezulta compusi chiar mai toxici decat cei initiali

II. Conjugare

- rezulta compusi solubili

ALCOOLUL ETILIC

I. Alcool – alcool-dehidrogenaza – acetaldehida

II. Acetaldehida – acetaldehiddehidrogenaza - acetat

Functia de epurare si detoxifiere

Page 25: Fiziologia ficatului
Page 26: Fiziologia ficatului

Metabolismul glucidelor Metabolismul lipidelor Metabolismul proteic

Page 27: Fiziologia ficatului

MENŢINE GLICEMIA CONSTANTĂ (tampon al glucozei)

CAI METABOLICE:

•Glicoliza

•Ciclul Krebs

•Şuntul pentozelor

•Glicogenoliza

•Glicogenogeneza

•Lipogeneza

Page 28: Fiziologia ficatului

Prin: Glicogenogeneza Glicogenoliza Gluconeogeneza Glicoliza anaeroba si aeroba Transformarea glucozei in produsi neglucidici (AG, AA)

Controlat de hormoni si actiunea sistemului nervos: Hipoglicemiant –

Parasimpatic Insulina

Hiperglicemiant – Simpatic Hormonii hipofizari Hormonii CSR Hormoniii tiroidieni Glucagon

• Cand glicemia este crescuta:– Stocare sub forma de glicogen (la persoanele

cu afectare hepatica – glicemia postprandiala creste de 2-3 ori mai mult decat la normali)

• Cand glicemia este scazuta:– Gluconeogeneza din AA, glicerol

Page 29: Fiziologia ficatului
Page 30: Fiziologia ficatului

Intrarea glucozei in hepatocite: Prin difuziune facilitata NU depinde de insulina Urmata de fosforilare (glucozo-6-P)

Oxidarea glucozei (50%): Depunerea glucozei ca rezerve

(50%):

Page 31: Fiziologia ficatului

Oxidarea glucozei (50%): Glicoliza anaeroba (Embden Mayerhof):

2 ATP/1glucoza (slaba sursa de energie) Glicerofosfat (pt. sinteza TG, AA) Acid piruvic ->acetilCoA

Glicoliza aeroba (ciclul acizilor tricarboxilici): 36 ATP/1 glucoza (sursa majora de energie) Ac. oxalacetic si alfa cetoglutaric – pentru sinteza AA

Suntul pentozelor: Sinteza pentoze – in structura nucleotidelor din ac.

Nucleici NADPH – reactii de reducere

Calea glucuronica: UDP-glucoza -> ac. Glucuronic Pentru conjugare – substante endogene (AG, steroizi,

saruri biliare) si exogene (droguri) Pentru sinteza MPZ

Page 32: Fiziologia ficatului

Glicoliza anaeroba – Embden Mayerhof

Ciclul acizilor tricarboxilici

Suntul pentozelor

Calea glucuronica

Page 33: Fiziologia ficatului

• Depunerea glucozei ca rezerve (50%):– Glicogenogeneza

• Cel mai important depozit de glicogen:– Depozite hepatice– 5-6% din greutatea

corporala– Depozite musculare – 1-3% din greutatea

corporala– Alte celule – cantitati mici

• Are loc cand glicemia este crescuta• Permite stocarea unor cantitati mari de

glucide, fara a modifica osmolaritatea tesutului

– Lipogeneza• Pornind de la actilCoA• Cand glicemia este mare• Cand este blocata/ limitata metabolizarea

glucozei

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM GLUCIDIC

Page 34: Fiziologia ficatului

• Glicogenoliza– Ficatul are enzima glucoso-6-

fosfataza =>– Genereaza glucoza pentru

intreg organismul, spre deosebire de muschi

• Gluconeogeneza– Cand glicemia este scazuta– Din precursori neglucidici: AA,

glicerol, TG– Ofera glucoza pentru intreg

organismul• Ciclul CORI – alanina - glucoza

– interrelatia ficat/muschi

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM GLUCIDIC

Page 35: Fiziologia ficatului

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM LIPIDIC

•Beta oxidare AG

•Sinteza lipoproteinelor

•Sinteza colesterol

•Sinteza fosfolipide

•Lipogeneza

•Cetogeneza

Page 36: Fiziologia ficatului

METABOLIZAREA ACIZILOR GRASI 1/3 din AG captati in ficat

AG cu lant scurt – direct – sange portal AG cu lant lung – transportati in limfa inglobati

in chilomicroni In mitocondrii (transportor = carnitina) Degradare oxidativa=> energie

Beta-oxidare => acetil-CoA Acetil-CoA – degradata in ciclul Krebs =>

CO2+H2O+ energie

Page 37: Fiziologia ficatului
Page 38: Fiziologia ficatului

TRIGLICERIDELE• Sintetizate din glucide – modalitate eficienta de stocare a

energiei (de 150 de ori mai mare decat sub forma de glicogen)

• Daca glicogenul hepatic >5-6% din greutatea ficatului -> glucoza se depoziteaza ca trigliceride

FOSFOLIPIDELE• Sintetizate predominant in ficat• Lecitine, encefaline, sfingomieline• Roluri: structura membrane, formarea unor lipoproteine,

solubilizare colesterol in bila, solubilizare lipide in plasma, furnizare radicali fosfati

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM LIPIDIC

Page 39: Fiziologia ficatului

COLESTEROLUL• Organ principal de sinteza (2/3 colesterol

plasmatic are origine endogena)– De la acetil-CoA (din metabolismul AG, Glucoza, AA) – Necesita energie (36 mol ATP) si agenti reducatori– Reactii de condensare => HMG-CoA– Partial esterificat: LCAT– ROL:

• Constituent biliar• Constituent al LP plasmatice

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM LIPIDIC

Page 40: Fiziologia ficatului

CETOGENEZA HEPATICA• Cale de matabolizare a AG specifica

ficatului• Corpii cetonici -> eliberati in circulatie ->

metabolizati in diferite tesuturi => energie– Predominat in miocard si muschi scheletic– Chiar si in tesutul nervos – trec BHE

• Sinteza CC – favorizata de:– Aport crescut de AG (inanitie, diabet)– Perturbari ale ciclului Krebs

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM LIPIDIC

Page 41: Fiziologia ficatului

LIPOPROTEINELE- Formate aproape exclusiv in ficat- Clasificare:

- Electroforetic- Dupa densitate (Centrifugare)

• Contin apolipoproteine:– Mediază fixarea pe r. celulari– cofactori enzimatici:

• LCAT – apo AI• LPlipaza – apo CII

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM LIPIDIC

ELFO start prebeta beta alfa

Page 42: Fiziologia ficatului

CHILOMICRONII: Aport lipidic exogen.

Bogaţi în TG 1) preiau TG de la

intestin (limfă – sânge)

2) la nivelul endoteliului vascular (mai ales în muşchi şi adipocite): hidroliza TG prin activarea LPlipazei (necesită apoC)

3) Chilomicronii restanţi sunt captaţi hepatic prin endocitoză mediată de receptor.

1

2

2

3

1

2

3

Muşchiipreiau AG pt.energie

Adipocitelepreiau AG pt. depozit

Page 43: Fiziologia ficatului

VLDL:Aport lipide endogene, sintetizate hepatic1) Eliberarea VLDL de la

ficat2) Lipoliza endotelială -

LPlipaza 3) Rămân IDL. Unele- preluate hepatic 4) Altele se transformă în

LDL prin încărcare cu colesterol.

StocareÎn adipocit

Degradareîn muşchi

12

34

Page 44: Fiziologia ficatului

LDL: cedează colesterol spre ţesuturi

1) eliberarea LDL de la ficat

2) Captare celulară (endocitoză mediată de receptor) în ţesuturi periferice

3) Controlul nivelului i.c. de colesterol (feedback negativ: colesterol i.c. - sinteza LDL-receptor +esterificare şi stocare colesterol)

12

3Apo-B

LDL-R

Page 45: Fiziologia ficatului

HDL: Preia colesterolul din ţesuturi periferice şi îl degradează în ficat

1) HDL incomplet (hepatic, intestinal şi plasmatic)

2) Captarea excesului de colesterol liber de la nivelul celulelor

3) Esterificare colesterol4) Transport la ficat

pentru sinteza de SB, eliminare în bilă, sinteză noi LP.

Intestine11

1

2

3

Page 46: Fiziologia ficatului
Page 47: Fiziologia ficatului

LDL = PROATEROGEN - furnizor de colesterol pt. ţesuturile extrahepatice

HDL = ANTIATEROGEN – scavanger al colesterolului din ţesuturile extrahepatice + inhibă receptorii pt. LDL

LDL/HDL-stabileşte riscul aterogen - fumători, consum de glucide, Pg - Eg, efort fizic, alcool moderat

Page 48: Fiziologia ficatului

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM PROTIDIC

•Sinteza proteine endogene – albumine

•Sinteza factorilor plasmatici ai coagulării

•Sinteza şi degradarea acizilor nucleici

•Dezaminare aa

•Ureogeneza hepatica

Page 49: Fiziologia ficatului

SINTEZA DE PROTEINE ENDOGENE Albumina 100%

Marker pentru functia de sinteza a hepatocitelor Rol:

Transport plasmatic (hormoni, medicamente, ioni) Contribuie la mentinerea presiunii oncotice a plasmei

Alfa globuline 75-90% Beta globuline 50%

PROTEINE DE FAZA ACUTA (globuline α si β)

-In reactii inflamatorii

-Includ: factori ai complementului, proteina C reactiva, citokine, etc.

Page 50: Fiziologia ficatului

SINTEZA FACTORI ECHILIBRU FLUIDO-COAGULANT

• Dependenti de vit K– II, VII, IX, X– In insuficienta hepatica apare TP prelungit, corectat de test

Koller• Independenti de vit K

– Fibrinogen (I) si V• Factori ai sistemului fibrinolitic

– Plasminogen, alfa1 antiplasmina, PAI1

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM PROTIDIC

Page 51: Fiziologia ficatului

SINTEZA ENZIME CELULARE• Transaminaze

– GPT - citoplasma– GOT – citoplasma + mitocondrii

• Lactatdehidrogenaza - citoplasma• Glutamatdehidrogenaza - mitocondrii• Creatinfosfokinaza • Pseudocolinesteraza serica

– indicator al sintezei de proteine in ficat• Gama glutamiltransferaza

– creste in colestaza, exces alcool, barbiturice

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM PROTIDIC

Cresterea concentratiei lor in plasma orienteaza asupra sediului leziunii

Page 52: Fiziologia ficatului

DEZAMINAREA AMINOACIZILOR• Dacă se acumulează cantităţi de AA mai mari

decât cele necesare pt. sintezele proteice, aceştia pot fi catabolizaţi prin dezaminare, transaminare, decarboxilare.

• dezaminarea - descompunerea în amoniac şi un alfa-cetoacid

• transaminarea - reacţia de cedare a grupării amino unui cetoacid, prin intermediul unor compuşi intermediari. (ex. ALAT, ASAT)

• decarboxilarea - procesul de pierdere a grupării carboxil cu formare de amine. ( HIS:histamina TRP:serotonina, TYR:adrenalina, noradrenalina)

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM PROTIDIC

Page 53: Fiziologia ficatului

UREOGENEZA• Din amoniac:

– Rezultat:• prin dezaminarea AA• Prn absorbtia amoniacului produs in lumen intestinal

– Toxic (mai ales pt. SNC)• Mecanisme enzimatice cu participare ornitina,

citrulina, arginina, acid aspartic• Unele enzime sunt strict hepatice

– Ornitilcarbamiltransferaza– arginaza

• Rezulta uree – eliminata:– 25% - gastrointestinal– 75% renal

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM PROTIDIC

Page 54: Fiziologia ficatului
Page 55: Fiziologia ficatului

REGLAREA GLICEMIEIComponentele fiziologice:

       apariţia senzaţiei de foame în hipoglicemie;

       eliminarea renală (glicozuria) în hiperglicemia marcată (peste 180mg/100ml).

Principalele mecanisme de reglare a glicemiei - biochimice:

- utilizarea curentă a glucozei din sânge ca suport energetic în diverse ţesuturi

- utilizarea glucozei în exces în glicogenogeneză şi lipogeneză

- eliberarea în sânge a glucozei (glicogenoliză şi gluconeogeneză hepatică şi renală)

- conservarea (economisirea) glucozei din sânge prin glicogenoliză şi gluconeogeneză musculară şi lipoliză în ţesutul adipos

În procesul de menţinere a glicemiei, rolul primordial îl ocupă ficatul, care funcţionează ca un fel de “glucostat”. Această funcţie este controlată prin acţiunea a numeroşi hormoni.

Page 56: Fiziologia ficatului
Page 57: Fiziologia ficatului

REGLAREA GLICEMIEI – factori hipoglicemianţi

INSULINA1. Acţiune net hipoglicemiantă:

• creşterea permeabilităţii majorităţii celulelor la glucoză (cu excepţia celulei hepatice, eritrocitului, celulei nervoase, celulelor insulelor Langerhans)

• creşterea concentraţiei şi activităţii unor enzime ca glucokinaza, fosfofructokinaza, 6-fosfogluconat dehidrogenaza (glicoliza), glicogensintetaza.

2. Se opune mecanismelor hiperglicemiante (glicogenoliza, gluconeogeneza)

• reducând activitatea unor enzime ca fosforilaza activa, glucozo-6-fosfataza

• scăzând glucoza în sânge printr-o metabolizare rapidă a ei.

Page 58: Fiziologia ficatului
Page 59: Fiziologia ficatului

REGLAREA GLICEMIEI – factori hiperglicemianţi

GLUCAGON, ADRENALINA, GLUCOCORTICOIZIGlucagonul •stimularea glicogenolizei (creşte activitatea fosforilazei active din ficat prin stimularea adenilat ciclazei, producând astfel creşterea glicemiei)

•stimularea gluconeogenezei prin stimularea hidrolizei trigliceridelor din ţesutul adipos. (Acizii graşi prin -oxidare dau naştere la o mare cantitate de acetil-CoA, care dirijează piruvatul spre gluconeogeneză.)

•inhibă glicogenosinteza

•creşte lipoliza în ţesutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormono-dependentă), cu creşterea concentraţiei acizilor graşi liberi din sânge.

Adrenalina •stimularea glicogenolizei datorate creşterii activităţii fosforilazei active (mecanisme?)

•creşte lipoliza în ţesutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormono-dependentă), cu creşterea concentraţiei acizilor graşi liberi din sânge.

Page 60: Fiziologia ficatului

Glucagon

Adrenalina

glucagon

adrenergic

α2

α1

cAMP

cAMP

cAMP

IP3

DAGCa2+

PKC

PKA

PKA

PKAinactivă

Hormon Receptor subtip Mesager secundG

Gs

Gi

Gq

GLUCAGONUL ŞI ADRENALINA – MECANISME DE ACŢIUNE

Reglarea activităţii enzimatice

Răspuns metabolic

+glicogenoliza/-glicogenosinteza

Glucocorticoizii •stimularea gluconeogenezei, crescând activitatea enzimelor principale ale acestui proces.

Alţi hormoni hiperglicemianţi: GH, ACTH, hormonii tiroidieni.

Page 61: Fiziologia ficatului

Hipoglicemia = scădere a glucozei sanguine sub 40 mg/100ml.

Cauzele hipoglicemiei:hipoglicemia indusă de insulină şi de antidiabeticele oralehipoglicemia reactivă (secreţie excesivă şi trecătoare de

insulina).hipoglicemia “a jeun” - insuficienţă a mecanismelor de

mobilizare a glucozei din rezerve sau o deficienţă a proceselor de gluconeogeneză.

hipoglicemia indusă de alcool - la persoane cu rezerve hepatice de glicogen epuizate şi cu gluconeogeneza blocată de alcool.

insulinomul (adenomul celulelor ) este o tumoră insulino-secretantă, cu caracter benign.

Page 62: Fiziologia ficatului

Tulburările metabolismului glucidic - hiperglicemia

Hiperglicemia = creşteri ale nivelului glicemiei “a jeun” la valori de peste 120 mg/100ml

Cauzele hiperglicemiei = deficit de insulină Relativ - în urma descărcărilor de catecolamine şi glucocorticoizi

(stări emoţionale, stress chirurgical, stări de şoc) Absolut – diabetul zaharat

scăderea pătrunderii glucozei în celule; scăderea utilizării glucozei de către diferitele ţesuturi; creşterea producţiei de glucoză (gluconeogeneza) de către

ficat şi în mai mică măsură de către rinichi; depleţia de proteine în ţesuturi. mobilizarea lipidelor din zonele de depozitare;

Page 63: Fiziologia ficatului

= 21%G Ţesut adipos brun (1%G)

Interscapular, torace, pericard, suprarenale, ggl. abdominali

Bogat la nn, cu vârsta Bine vascularizat Bine inervat (adrenergic şi colinergic) ROL: Metabolism , termogeneză

simpatic, catecolamine +

Page 64: Fiziologia ficatului

FIZIOLOGIA ŢESUTULUI ADIPOS

Ţesutul adipos alb-Subcutanat şi perivisceral

-Slab vascularizat

-Inervaţie adrenergică şi colinergică

-ROL:-Homeostazia energetică

-Homeostazia glucidică

-Termoreglare

-Reglarea aportului alimentar – LIPOSTAT

-Protector mecanic

Page 65: Fiziologia ficatului

ADIPOCITUL

Depozitează TG – 80-95% din volum

Nucleul la periferie

preadipocit

adipocit+TG -TG

nucleu

Celula plină cu picături lipidice

Page 66: Fiziologia ficatului

Glicerol-fosfat: Metabolizarea Glucozei în adipocit Hidroliza TG din LP captate

AG: Hidroliza TG din LP captate (VLDL,

chilomicroni) Din precursori glucidici Lipoliza adipocitară AG plasmatici (legaţi de albumine)

Adipocitul sintetizează lipoproteinlipazaendoteliu capilar Lpplasmatice

AG + glicerol+

insulină

glucoză

-

AMPc

Page 67: Fiziologia ficatului

Bazală Hormono-sensibilă: receptor mbr.-AMPc-fosfodiesteraza

LIPOLIZA = TG glicerol-fosfat + AG

AG ficat, rinichi, muşchi scheletic, miocard βoxidare

Receptori + (AMPc)

adrenergici β1

prostaglandinici 2

de glucagon

pt. STH, ACTH, T3, T4

Receptori – ( AMPc)

adrenergici α2

prostaglandinici 1

insulinici

Page 68: Fiziologia ficatului

Rolul hormonilor în reglarea metabolismului proteic

STH – ANABOLIC transportul de AA prin membrana celulară (în special la nivel osos, muscular şi hepatic)

sinteza de proteine la nivel ribozomal

catabolismul proteinelor

PROLACTINA – ANABOLIC (similar STH)

INSULINA – ANABOLIC

  transportul transmembranar de AA (în special la nivel muscular)

  proteinosinteza (în special la nivel muscular şi hepatic)

  utilizarea AA pentru gluconeogeneză

• catabolismul proteic

Page 69: Fiziologia ficatului

ANDROGENI – ANABOLIC stimulează sinteza proteinelor tisulare şi osteogeneza

H.TIROIDIENI ANABOLIC - proteinosinteza CATABOLIC - în exces (bilanţ azotat negativ)

GLUCAGON – CATABOLIC catabolizarea AA la nivel hepatic

CORTIZOL – CATABOLIC sinteza de proteine catabolismul proteic (excepţie: la nivel hepatic

intensifică neoglucogeneza din AA)

Page 70: Fiziologia ficatului

1.www.e-referate.ro2.www.complexvirtual.ro3.www.referat.ro4.www.boli-medicina.com