Fitotehnie - Tutunul

download Fitotehnie - Tutunul

of 29

  • date post

    07-Aug-2018
  • Category

    Documents

  • view

    213
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Fitotehnie - Tutunul

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    1/29

    CAPITOLUL 8

    TUTUNUL

    8.1. IMPORTANŢA. BIOLOGIE. ECOLOGIE

    8.1.1. Importanţă

    Tutunul se cultivă pentru frunzele sale utilizate în obţinerea produselor  de fumat şi prizat: ţigarete, tutun de pipă, ţigări de foi, tutun pentru prizat, tutun

     pentru mestecat etc. Din frunzele bogate în nicotină se prepară praful de tutun şi apoi soluţia

    de tutun folosită ca insecticid, sau, se extrage acidul nicotinic (vitamina PP utilizat în industria farmaceutică, pentru tratamentul unor afecţiuni, printre care

    şi pelagra. Tot din frunze se extrage acidul citric, care la !ma"orcă## se găseşteîn proporţie mare ($% &$'. )eminţele de tutun conţin *' & +' ulei semisicativ, care poate fi extras

    şi folosit în alimentaţia oamenilor sau în industria vopselelor. alorific-nd economic unele soluri cu potenţial productiv mai redus

    (soluri nisipoase, erodate, tutunul asigură venituri deosebit de mari, ceea ce îi măreşte importanţa agrofitote"nică.

    Deşi, în mod ustificat, se desfăşoară o campanie împotriva fumatului, deoarece nicotină şi substanţele care rezultă în procesul arderii aduce mari

     preudicii sănătăţii oamenilor, p-nă în prezent nu s&au înregistrat scăderi

    semnificative ale numărului fumătorilor. Pentru a reduce din efectele negativeale fumatului asupra organismului uman, se încearcă obţinerea de soiuri de tutun şi ţigarete al căror efect asupra fumătorilor să fie redus la minimum sau ani"ilat complet.

    /ultura, industrializarea şi comercializarea tutunului înlesnesc miloacele de trai a multe milioane de oameni.

    8.1.2. Compoziţia !imiă a "r#nz$%or &$ t#t#n

    0ceasta determină calitatea produselor, fiind influenţată de însuşirile

    soiului, de factorii de mediu (climă şi sol, v-rsta plantei, poziţia frunzei petulpină etc. şi poate fi îmbunătăţită pe diferite căi. )ubstanţa uscată a frunzelor de tutun este formată din 1' & 23 compuşi

    organici şi 4 & 3' compuşi minerali. Comp#'ii or(anii sunt alcătuiţi din "idraţi de carbon solubili şi

    insolubili, compuşi azotaţi, acizi organici, răşini şi uleiuri eterice, iar cei minerali din compuşii calciului şi potasiului.

     Hidraţii de carbon solubili reprezintă 3 & 31 din substanţele organice, în funcţie de soi şi condiţiile de vegetaţie şi influenţează în mod deosebit însuşirile fumative ale tutunului. 5n conţinut, ridicat în "idraţi de carbon

    solubili se găseşte în tipul de tutun irginia (31, milociu la tipul oriental ($2& 3% şi redus la tipul de mare consum (3 & *. Prin arderea "idraţilor de

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    2/29

    carbon solubili se formează acizi organici, alde"ide, fenoli şi alte substanţe care îmbunătăţesc aroma şi gustul tutunului. /eluloza (1 & 4 are rol principal în întreţinerea arderii.

    Substanţele organice cu azot oscilează între l & 6 din substanţa uscată7 conţinut mai redus se înregistrează 8a soiurile cu frunze de culoare galbenă ($& 3, moderat fa cele cu frunze roşii (3 & * şi conţinut ridicat la cele cu frunze de culoare înc"isă (peste *.

    Substanţele albuminoide, în cantitate mare, influenţează negativ calitatea tutunului7 prin ardere, ele imprimă gust şi miros neplăcute. Tutunurile pentru ţigarete din tara noastră conţin 6 & $% substanţe albuminoide, iar cele pentru ţigări de foi între $$ şi $1 albumine din substanţa uscată.

    Pentru calitatea tutunului prezintă o deosebită importanţă raportul între "idraţii de carbon solubili şi substanţele albuminoide, exprimat în valori

     procentuale din substanţa uscată, raport denumit coeficientul Smuk. /u c-t acest coeficient este mai mare, cu at-t calitatea tutunului este mai bună. 9a soiurile de calitate superioară coeficientul )mu: este de $,4 - *, pe c-nd la cele de calitate inferioară se situează sub cifra $.

     Aminoacizii ocupă %,3' & %,'4 din substanţa uscată şi au acţiune  pozitivă asupra fumatului, îndeosebi la tutunul pentru ţigări de foi.

     Nicotină (/$%;$+ 

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    3/29

    frunzei în substanţe minerale este influenţat de conţinutul acestor substanţe în mediul nutritiv, cu implicaţii la stabilirea fertilizării.

    Potasiul are influenţă pozitivă asupra arderii, urmat de calciu7 clorurile şi sulfaţii influenţează negativ arderea.

    /ompoziţia c"imică prezentată se referă la frunzele recoltate la ma& turitatea te"nică a tutunului (stadiu în care se recoltează.

    8.1.,. Ră+p-n&ir$

    En prezent tutunul se cultivă pe toate continentele, în unele ţări pe mari suprafeţe, în altele pe suprafeţe mici.

    @aţă de perioada $212 & $24$, c-nd se cultivau în lume +,%3 milioane "a cu tutun, în perioada $244 & $22% s&a auns la o suprafaţă de +,42 milioane "a, cu o producţie medie de $.+%1 :gF"a, suprafaţă care a fost şi în anul 3%%$ de +,3$ mii. "a, cu o producţie medie de $.'$1 :gF"a.

    ?ări mari cultivatoare de tutun sunt> /"ina cu peste $,'3 milioane "a, 8ndia cu peste %,+' milioane "a, )50 cu peste %,$13 milioane "a şi cu

     producţia medie cea mai mare (3.'2* :gF"a. En Aom-nia, suprafeţele şi producţiile medii se prezintă în tabelul 4.$.

    /ele mai mari suprafeţe, cultivate cu tutun sunt înt-lnite în udeţele din sudul ţării, unde se află circa 6% din suprafaţa totală7 în =oldova se cultivă circa 3%, iar în /-mpia de est şi Transilvania, circa 3%.

    /a produs industrial, tutunul a fost cunoscut în Buropa numai după descoperirea 0mericii de către /ristofor /olumb ($+23, iar ca plantă cultivată

    a fost descoperit în =exic, în anul $'$2, cu ocazia explorării acestei zone.En Buropa primele seminţe de tutun se presupune că au fost aduse de călugărul Aamon Pane în )pania ($'$4, iar mai t-rziu de @rancesco ;ernandez de Toledo, la întoarcerea din 0merica în anul $''2, sub numele de GTabacoG (după numele instrumentului cu care se fuma în insulele /araibe.

    Tabelul 8.1. )#pra"aţa 'i proţia &$ t#t#n n Rom-nia

    )p$i"iar$ Anii

    1/,01/,8 1/3 1/43 1/53 1/83 1//3 1//4 1//5 2331

    )uprafaţa (mii "a $%,' 32,$ 3$,6 **,6 '$,3 $6,4 2,' $3,4 $$,*

    Producţia (:gF"a 14% +1% 13% 61% 23% 4+* $311 $'+' 26+

    En @ranţa seminţele de tutun au fost aduse de călugărul 0ndre Tevet, în anul $''6 din Hrazilia. Tutunul a primit numele ştiinţific de Nicotiana în onoarea lui Iean

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    4/29

    asupra culturii şi fabricării tutunului, iar în anul $232 ia fiinţă /asa 0utonomă a =onopolului (/.0,=., în prezent, peste 2% din suprafaţa cultivată cu tutun este contractată de )ocietatea  Nicotiana tabacum 9. & tutunul cu frunze sesile sau scurt

     peţiolate şi Nicotiana rustica 9. & !ma"orcăJ, cu frunze peţiolate, ambele specii (fig. 4.$ fiind anuale, polimorfe şi cu acelaşi număr de cromozomi (n K 3+. En Aom-nia se cultivă N. tabacum în exclusivitate, !ma"orcăJ fiind cultivată în /.).8. şi Polonia pe suprafeţe mai mari.

    După constatările lui 089C, tutunul (

  • 8/20/2019 Fitotehnie - Tutunul

    5/29

    /orola este infundibuliformă, cu v-rful petalelor ascuţit, de culoare roză sau roşie, seminţele sunt mici, reticulate, brune&roşiatice, cu ==H 1% & $$% mg. /onţinutul plantei în nicotină oscilează între %,* şi ',%.

    )pecia N. tabacum cuprinde varietăţile> fruticosa, lancifolia, $irginica, brasiliensis, %a$anensis şi macrop%&lla.

    )oi#ri. )oiurile de tutun au rezultat din "ibridarea a două sau mai multe varietăţi, av-nd particularităţi morfologice, biologice şi calitative care le grupează în tipuri de tutun: oriental, semioriental, 'irginia, de mare consum,

     (urle&, pentru ţigări de foi. )ipul oriental se caracterizează prin frunze mici (lungimea frunzelor la

    etaul milociu, 3% & 3' cm, precocitate mare (de la plantare & înflorire, '% & 6' zile, ţesutul frunzelor catifelat şi elastic7 conţinutul în nicotină scăzut7 conţinutul în "idraţi de carbon solubili ridicat7 aromă şi gust plăcute la fumat. După uscare predomină culorile galbenă, galben&portocalie şi roşie&desc"isă. /apacitatea de producţie este mică ($.$%% & $.+%% :g frunze uscate la "a, dar  calitatea este superioară. )unt recomandate în cultură soiurile> Debel A.P. $3*, =olovata 2+, =olovata $14, Debel 3$3, Debel 3'3, Debel $+*.

    )ipul semioriental are frunzele mai mari (lungimea frunzelor la etaul milociu, 3' & *3 cm, perioada de vegetaţie mai lungă (de la plantat la înflorit 1' &4% zile, ţesut foliar elastic, conţinut în nicotină mai ridicat, conţinutul în "idraţi de carbon solubili mai scăzut, dec-t la tipul oriental. Prin uscare frunzele se colorează roşcat, asigur-nd ţigarete de calitate milocie şi consum mare. /apacitatea de producţie este mai ridicată ($.'%% L 3.%%% :gF"a frunze uscate, av-nd şi o mare plasticitate ecologică. )e cultivă soiul M"impaţi AP '',

    M"impaţi $$$.)ipul 'irginia se caracterizează prin frunze mult mai mari (lungimea frunzelor la etaul milociu, +% & '% cm, perioada de vegetaţie milocie (de la

     plantat la