Regulile generale ale devoluțiuni legale a moștenirii

Condițiile dreptului de moștenire legală

Moștenirea legală: - are loc în temeiul legii, în ordinea și-n cotele determinate de lege- are loc dacă defunctul nu a lăsat testament sau dacă a lăsat nu-și produce

efecteMoștenirea legală poate coexista cu moștenirea testamentară.Există 4 condiții ca o persoană să poată veni la moștenire în temeiul legii (trebuie îndeplinite cumulativ):

1. Capacitatea succesoralăO persoană poate moșteni dacă există la momentul deschiderii moștenirii (data morții de cuius-ului).

Dovada existenței în momentul deschiderii moștenirii aparține celui care pretinde drepturi asupra moștenirii și care poate să fie moștenitorul în cauză, dar și succesorii săi în drepturi, în cazul în care moștenitorul a fost în viață la data deschiderii moștenirii, dar ulterior a decedat, drepturile lui asupra moștenirii fiind reclamate de proprii săi succesori în drepturi (moștenire prin retransmitere).

2. Vocația succesorală legalăMoștenirea se cuvine soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, și anume

descendenților, ascendenților și colateralilor acestuia, după caz.Rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenței unei persoane dintr-o altă persoană și

poate fi ascendentă sau descendentă. Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.

Gradul de rudenie se stabilește astfel: a) în linie dreaptă, după numărul nașterilor: astfel, copiii și părinții sunt rude de gradul

întâi, nepoții și bunicii sunt rude de gradul al doilea etcb) în linie colaterală, după numărul nașterilor, urcând de la una dintre rude până la

ascendentul comun și coborând de la acesta până la cealalta rudă.Pe linie colaterală vocația succesorală legală este până la gradul al patrulea.În linie dreaptă, ascendentă sau descendentă, legea nu prevede nicio limitare.În cadrul devoluțiunii legale a moștenirii, legiuitorul a instituit o anumite ordine de

chemare concretă la moștenire a rudelor defunctului.

Pt. ca o persoană să fie chemată efectiv la moștenire în temeiul legii, deci să aibă vocație succesorală concretă, nu este sufiecient să facă parte din categoria moștenitorilor legali, cu vocație generală, ci mai trebuie să fie îndeplinită și o condiție negativă, și anume să nu fie înlăturată de la moștenire de o altă persoană, cu vocație generală, dar chemată de lege în rang preferabil, deci care are și vocație concretă.

3. Să nu fie nedemnă (vezi nedemnitatea)4. Să nu fie înlăturată de la moștenire prin voința testatorului.

Principiile generale ale devoluțiunii legale a moștenirii și excepțiile de la aceste principii

Chemarea concretă la moștenire – legea folosește două criterii tehnico-juridice – clasa de moștenitori și gradul de rudenie.

Trei pricipii trebuie aplicate, și anume:1. Principiul chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali.

Clasă de moștenitori – o categorie de rude (ex. descendenții defunctuli), ea exclude sau este exclusă de o altă clasă.

Rudele defunctului vin la moștenire în următoarea ordine:a) Clasa I, clasa descendenților în linie directă, alcătuită din copii, nepoți, strănepoți

ș.a.m.d ai defunctului, fără limită în gradb) clasa a II-a, clasa (mixtă) a ascendeților privilegiați (părinții defunctului) și

colateralilor privilegiați (frații și surorile defunctului și descendenții lor până la gradul al IV-lea inclusiv)

c) Clasa a III-a, clasa ascendenților ordinari (bunici, străbunici ș.a.m.d. ai defunctului, fără limită în grad)

d) Clasa a IV-a, clasa colateralilor ordinari (unchii și mătușile, verii primari și unchii și mătusile mari (frații/surorile bunicilor) defunctuluii)

Deoarece rudele sunt chemate la moștenire în ordinea claselor, în prezența fie și a unei singure rude din clasa I, rudele din clasele subsecvente nu mai sunt chemate la moștenirea legală, indiferent de gradul lor de rudenie cu defunctul.

Precizări privind principiul I al devoluțiunii legale a moștenirii:a) Venirea concomitentă la moștenire a rudelor din două clase diferite este posibilă

numai în caz de dezmoștenire directă prin testament a moștenitorilor dintr-o clasă preferată/

Art. 964 alin (2) – Dacă în urma dezmoștenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moștenire atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condițiile pt a moșteni.

b) Soțul supraviețuitor al defunctului, nefiind rudă cu acesta, nu face parte din nicio clasă, însă vine la moștenire în concurs cu oricare clasă chemată la moștenire (nu înlătură nicio clasă de la moștenire, dar nici nu este înlăturat).

2. Principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă.Înăuntrul fiecărei clase de moștenitori, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul

înlătură de la moștenire rudele de grad mai îndepărtat.De la acest principiu, legea prevede două excepții:a) în cadrul clasei a II-a părinții defunctului (rude de gradul I) nu înlătură de la

moștenire pe frații sau surorile defunctului și nici descendenții lor (rude de gradul II – IV), ci vin împreună la moștenire, primind anumite cote stabilite de lege

b) reprezentarea succesorală

3. Principiul egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad chemate la moștenire

Între rudele din aceeași clasă de moștenitori și de același grad, moștenirea se împarte în mod egal.

Excepții:a) împărțirea pe tulpini a moștenirii în cazul venirii la moștenire a rudelor de același

grad prin reprezentare succesoralăb) dacă la moștenire sunt chemați doi sau mai mulți colaterali privilegiați (frați/surori)

proveniți din părinți diferiți, între ei și, dacă este cazul, între descendeții fraților/surorilor de diferite categorii, moștenirea nu se împarte în părți egale, legea prevăzând împărțirea pe linii, egalitatea păstrându-se numai între frații pe aceeași linie, însă fratele bun al defunctului beneficiază de cotă-parte pe ambele linii.

Precizări:a) nici în raporturile dintre părinți, pe de o parte, și frați/surori sau descendenții lor, pe

de altă parte, nu se aplică principiul egalității, părinții culegând o cotă fixă stabilită de lege indiferent de numărul colateralilor privilegiați cu care vin în concurs și indiferent de gradul de rudenie al colateralilor privilegiați în raport cu defunctul.

b) soțul supraviețuitor culege o cotă fixă în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs, neavând importanță numărul moștenitorilor din acea clasă

Reprezentarea succesoralăPrin reprezentare succesorală un moștenitor legal (sau mai mulți) de un grad mai

îndepărtat – numit reprezentant – urcă, în virtutea legii, în gradul, locul și drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pt a culege parte din moștenire care i s-ar fi cuvenit acestuia, dacă nu ar fi fost nedemn față de defunct sau decedat la data deschiderii succesiunii.

Reprezentarea succesorală înlătură unele consecințe injuste ale principiului proximității gradului de rudenie și ale principiului egalității între rudele de același grad.

1. Imposibilitatea reprezentării renunțătorului în dreptul nostru succesoral.În codul civil român, față de alte coduri civile ale altor țări, nu este posibilă reprezentarea renunțătorului.

2. Domeniu de aplicare a reprezentării succesorale.Reprezentarea succesorală este admisă numai în privința descendenților copiilor

defunctului, la nesfârșit și în privința descendenților din frați și surori, până la gradul al patrulea inclusiv.

Precizări:a) ascendenții ordinari nu pot veni la moștenire prin reprezentarea părinților defunctului.b) verii primari nu pot veni la moștenire prin reprezentarea propiilor părinți, respectiv

unchii și mătușile defunctuluic) soțul supraviețuitor nu poate beneficia de reprezentare (nu poate avea calitatea de

reprezentant) pt a moșteni un frate sau părinții ori alte rude ale soțului predecedat sau nedemn și nici nu poate fi reprezentat

d) în privința descendenților din frați și surori, numai nepoții de frate/soră(colaterali privilegiați de gradul III) și strănepoții de frate/soră(colaterali privilegiați de gradul IV) pot veni șa moștenire prin reprezentare succesorală.

3. Condițiile reprezentări:Descendenții copiilor defunctului și descendenții din frații și surorile defunctului pot

beneficia de reprezentare succesorală numai dacă sunt indeplinite cumulativ trei condiții:a) cel reprezentat să fie lipsit de capacitatea de a moșteni sau să fie nedemn față de

defunct(chiar daca nedemnul se află în viață la data deschiderii moștenirii). Este admisă și reprezentarea persoanelor decedate în același timp cu de cuius-ul.

Persoana dispărută nu poate fi reprezentată, deoarece se socotește a fi în viață cât timp nu intervine o hotărâre declarativă de moarte rămasă definitivă.

b) locul celui reprezentat sa fie un loc util (dacă ar fi fost în viață la data deschiderii moștenirii, ar fi avut vocație concretă la moștenire, adică ar fi putut moșteni). Excepție: dacă reprezentatul este nedemn, chiar dacă el însuși nu ar fi putut moșteni, descendenții lui pot să-l reprezinte și, în consecință, pot culege moștenirea de cuius-ului.

Locul nu este util dacă cel reprezentat este un frate/soră al defunctului, decedat la data deschiderii succesiunii sau nedemn, care însă a fost înlăturat de la moștenire prin dezmoștenire (exheredare) testamentară.

c) reprezentantul să îndeplinească toate condițiile generale pt a culege moștenirea lăsată de defunct:

- reprezentantul să aibă capacitate succesorală- reprezentantul să aibă vocație succesorală generală proprie la moștenirea

lăsată de defunct, pt că o persoană care nu ar putea moșteni în nume propriu nu poate culege moștenirea nici prin reprezentare

- reprezentantul să nu fie nedemn față de defunct, să nu fi renunțat la moștenirea de cuius-ului și să nu fi fost dezmoștenit de către acesta.

4. Modul cum operează reprezentareaa) potrivit legii, reprezentarea opereaza în toate cazurile, fără a deosebi după cum

reprezentanții sunt rude de același grad ori de grade diferite în raport cu defunctulDescendentul care vine la moștenire prin reprezentare succesorală este obligat să

raporteze donația primită de la defunct de către ascendentul său pe care îl reprezintă, chiar dacă nu l-a moștenit pe acesta din urmă.

În cazul în care condițiile reprezentării nu sunt îndeplinite (ex: ambii copii ai defunctului sunt renunțători), nepoții vor veni la moștenire în nume propriu, împărțind în mod egal moștenirea.

Dacă reprezentarea nu ar fi admisă pe o tulpină (ex: doar un copil al defunctului este renunțător), vor veni la moștenire nepoții de pe cealaltă tulpină, care, beneficiind de reprezentare, vor exclude de la moștenire pe copilul/ii renunțătorului.

b) reprezentarea operează la infinit (la nesfârșit). În privința descendenților copiilor defunctului, nu numai nepoții, dar și strănepoții, răstrănepoții etc. pot veni la moștenire prin reprezentare.

Descendenții din frați/surori beneficiază de reprezentare numai până la gradul al IV-lea, rudele colaterale de grad mai îndepărtat neavând vocație legală la moștenirea defunctului.

c) reprezentarea operează de drept și imperativ.Reprezentarea operează “în virtutea legii”, fără a fi necesară vreo manifestare de voință

din partea reprezentantului în sensul aplicării regulilor reprezentării și, în al doilea rând, presupune că voința descendenților copiilor defunctului sau a descendenților din frați și surori poate influența regulile reprezentării numai prin renunțare la moștenire, dar nu și prin acceptarea ei cu efecte parțiale sau sub condiție.

5. Efectele reprezentării succesoralea) Efectul general al reprezentării succesorale

În cazurile în care operează reprezentarea succesorală, moștenirea se împarte pe tulpină.Prin tulpină se înțelege:

- înăuntrul clasei întâi, descendentul de gradul întâi care culege moștenirea sau este reprezentat la moștenire

- înăuntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege moștenirea sau este reprezentat la moștenire

Împărțirea pe tulpină a moștenirii înseamnă că reprezentanții unei persoane, indiferent de numărul lor, vor lua din moștenire parte ce s-ar fi cuvenit ascendentului reprezentat dacă ar fi fost în viață la deschiderea moștenirii ori dacă nu ar fi fost nedemn.

b) Efectul particular al reprezentării succesoraleCopiii nedemnului concepuți înainte de deschiderea moștenirii de la care nedemnul a fost

exclus vor raporta la moștenirea acestuia din urmă bunurile pe care le-au moștenit prin reprezentarea nedmnului, dacă vin la moștenirea lui în concurs cu alți copii ai săi, concepuți după deschiderea moștenirii de la care a fost înlăturat nedemnul. Raportul se face numai în cazul și în măsura în care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depășit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit să îl suporte ca urmare a reprezentării.

Reguli speciale aplicabile diferitelor categorii de moștenitori legali

Dreptul de moștenire al rudelor defunctuluiI. Clasa întâi de moștenitori legali: descendenții defunctului

Descendenții – copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit, indiferent de sex. Nu are importanță dacă descendenții sunt din aceeași căsătorie, din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau adoptați

1. Împărțirea moștenirii între descendenți.a) descendenții defunctului sunt chemați la moștenire în ordinea proximității gradului de

rudenie.b) dacă la moștenire sunt chemați doi sau mai muți descendenți de gradul I, cota-parte

de moștenire ce se cuvine fiecăruia se stabilește în mod egal, în funcție de numărul lor.

c) tot principiul egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad se aplică și dacă la moștenire sunt chemați. în nume propriu, descendenți de grad subsecvent (care nu beneficiază de reprezentare).

d) dacă descendenții de gradul al II-lea și următoarele vin la moștenire prin reprezentare succesorală, împărțirea se face pe tulpini și subtulpini, principiul egalității aplicându-se numai între ramurile din aceeași tulpină. Iar descendenții mai îndepărtați în grad și care nu beneficiază de reprezentare succesorală sunt excluși de la moștenire.

e) dacă, în urma dezmoștenirii, descendenții defunctului nu pot culege întreaga moștenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condițiile pt a moșteni

f) dacă, alături de descendenți, la moștenire este chemat și soțul supraviețuitor al defunctului, cota recunoscută soțului supraviețuitor se impută cu prioritate asupra moștenirii, iar restul revine descendenților și se împarte între aceștia potrivit regulilor arătate mai sus. Soțul supraviețuitor culege un sfert din moștenire, iar descendenții, indiferent de numărul lor și indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, culeg împreună trei sferturi din moștenire

2. Caracterele juridice ale dreptului la moștenire al descendențilora) copiii defunctului pot veni la moștenire numai în nume propriu, nu și prin

reprezentare succesorală. Descendenții copiilor defunctului pot veni la moștenire atât în nume propriu, cât și prin reprezentare succesorală.

b) descendenții sunt moștenitori rezervatari.c) descendenții sunt moștenitori sezinari, iar sezina le conferă atât stâpănirea de fapt

exercitată asupra patrimoniului succesoral, cât și dreptul de a administra acest patrimoniu și de a exercita drepturile și acțiunile defunctului fără atestarea prealabilă a calității de moștenitor.

d) descendenții sunt obligați să raporteze donațiile primite de la cel care lasă moștenirea, dacă donația nu a fost făcută cu scutire de raport.

II. Clasa a doua de moștenitori legali: ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați ( clasă mixtă)

Ei se numesc privilegiați, deoarece înlătură de la moștenire pe ceilalți ascendenți și colaterali, denumiți ordinari, care fac parte din clasele de moștenitori subsecvente.

A. Ascendenții privilegiațiAscendenții privilegiați sunt părinții – tatăl și mama – defunctului, din căsătorie, din afara

căsătoriei și din adopție.1. Vocația succesorală a tatălui din afara căsătoriei.

Recunoașterea vocației succesorale legale a tatălui din afara căsătoriei este reclamată de raporturile de rudenie statornicite între copil și tatăl său prin stabilirea filiației, de principiul egalității între sexe și de principiul reciprocității vocației succesorale legale, precum și de art. 500 C.civ care o consacră indirect atunci când prevede – fără a distinge între filiația din căsătorie sau din afara ei – că, părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului și nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moștenire și la întreținere.

2. Problema vocației succesorale a părinților firești în cazul adopției.În cazul adopției cu efecte depline, părinții firești , pierd orice vocație succesorală la

moștenirea lăsată de cel adoptat, fiindcă încetează raporturile de rudenie dintre ei.Excepție – dacă unul dintre soți adoptă cu efecte depline copilul firesc sau adoptit al celuilalt soț, caz în care raporturile de rudenie se mențin cu părintele firesc care este soțul adoptatorului și care deci păstrează vocația succesorală la moștenirea copilului.

În cazul adopției cu efecte restrânse, indiferent dacă adoptatorul este sau nu soțul unuia dintre părinții firești, vocația succesorală a ambilor părinți firești se menține – această adopție nu întrerupe legăturile de rudenie ale adoptatului cu părinții firești

3. Vocația succesorală a adoptatoruluiDeoarece în cazul adopției cu efecte depline adoptatul devine rudă cu adoptatorul (șă

rudele acestuia), ca și un copil firesc, acesta din urmă are vocație succesorală la moștenirea adoptatului.

Adoptatorul are vocație succesorală la moștenirea lăsată de adoptat și în cazul adopției cu efecte restrănse, căci în privința raporturilor de rudenie dintre el (nu și rudele sale) și adoptat nu există deosebire între cele două feluri de adopție.

4. Împărțirea moștenirii între ascendenții privilegiați și între ei și colateralii privilegiația) dacă la moștenire sunt chemați numai ascendenții privilegiați ai defunctului

(neexistând colaterali privilegiați și soț supraviețuitor), moștenirea se împarte întotdeauna în mod egal, în funcție de numărul lor. Precizăm că în cazul adopției cu efecte restrânse adoptatorul (sau adoptatorii) vin la moștenire alături de părinții firești.

b) dacă ascendenții privilegiați vin la moștenire în concurs cu colateralii privilegiați, moștenirea sau partea din moștenire cuvenită ascendenților privilegiați și colateralilor privilegiați se împarte între aceștia în funcție de numărul ascendenților privilegiați care vin la moștenire, după cum urmează:i) în cazul în care la moștenire vine un singur părinte, acesta va culege un sfert,

iar colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor și de gradul de rudenie, vor culege trei sferturi

ii) în cazul în care la moștenire vin doi părinți, aceștia vor culege împreună o jumătate, iar colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor și de gradul de rudenie, vor culege cealaltă jumătate

Întrucât în cazul adopției cu efecte restrânse părinții firești vin la moștenire alături de adoptatori, concursul dintre ei va afecta nu cota colateralilor privilegiați, ci cotele lor succesorale, respectiv parte de ½ a părinților va fi împărțită între ei, astfel încât vor lua, în mod egal, o cotă de 1/4, 1/6 sau 1/8, după caz

c) în cazul dezmoștenirii moștenitorilor din clasa a II-a, se va proceda după cum urmează:i) dacă din clasa a II-a doar ascendenții privilegiați și aceștia au fost

dezmoșteniți, ei vor primi o cotă redusă din moștenire (cel puțin rezerva succesorală de jumătate din moștenire, câte ¼ fiecare părinte), iar restul se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condițiile pt a moșteni.

ii) dacă din clasa a II-a fac parte și ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați, de această dezmoștenire vor profita colateralii privilegiați, ale căror cote vor crește în mod corespunzător.

iii) dacă din clasa a II-a fac parte și ascendenții privilegiați, și colateralii privilegiați și au fost dezmoșteniți doar colateralii privilegiați, de această dezmoștenire vor profita ascendenții privilegiași, ale căror cote vor crește în mod corespunzător.

iv) dacă din clasa a II-a fac parte și ascendenții privilegiați, și colateralii privilegiați li au fost dezmoșteniți în tot atât ascendenții privilegiați, cât și

colateralii privilegiați, ascendenții privilegiați își vor primi rezerva, colateralii privilegiați vor fi înlăturați de la moștenire, iar restul se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condițiile pt a moșteni.

d) dacă, alături de clasa a II-a de moștenitori, este chemat la moștenire și soțul supraviețuitor al defunctului, mai întâi se stabilește cota ce se cuvine acestuia și restul se împarte între moștenitorii din clasa a II-a, astfel:i) dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs atât cu ascendenții

privilegiați, cât și cu colateralii privilegiați ai defunctului, cota cuvenită soțului supraviețuitor este de o treime din moștenire

ii) dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs numai cu ascendeții privilegiați, partea cuvenită soțului supraviețuitor este de o jumătate din moltenire

5. Caracterele juridice ale dreptului la moștenire al ascendenților privilegiați:a) ascendenții privilegiați pot veni la moștenire numai în nume propriu, nu și prin

reprezentare succesorală.b) ascendenții privilegiați sunt moștenitori rezervataric) ascendenții privilegiați sunt moștenitori sezinarid) ascendenții privilegiați nu sunt obligați la raportul donațiilor

B. Colateralii privilegiațiColateralii privilegiați sunt frații și surorile defunctului și descendenții lor până la gradul

al IV-lea inclusiv.Frații și surorile defunctului și descendenții acestora pot fi din căsătorie, din afara

căsătoriei sau din adopție cu efecte depline.În cazul adopției cu efecte restrânse, colateralii privilegiați ai adoptatului se recrutează

dintre rudele (frații și surorile) sale firești.1. Împărțirea moștenirii între colateralii privilegiați

Reguli generale:a) colateralii privilegiați ai defunctului sunt chemați la moștenire în ordinea proximității

gradului de rudenieb) moștenirea sau partea de moștenire ce se cuvine colateralilor privilegiați se împarte,

între frații și surorile defunctului, în mod egal, adică pe capete, potrivit principiului egalității între rudelr din aceeași clasă și de același grad chemate la moștenire.

c) în mod egal, adică pe capete, se împarte moștenirea și între descendenții din frați și surori dacă ei vin la moștenire în nume propriu.

d) dacă descendenții din frați și surori vin la moștenire prin reprezentare succesorală, chiar dacă sunt de grad egal, moștenirea sau partea din moștenire ce li se cuvine se împarte între ei pe tulpină

e) dacă din clasa a II-a fac parte doar colateralii privilegiați și au fost dezmoșteniți în tot, aceștia vor fi înlăturați de la moștenire (nefiind moștenitori rezervatari), urmând ca întraga moștenire să revină clasei subsecvente.

f) dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs numai cu colateralii privilegiați, partea cuvenită soțului supraviețuitor este de o jumătate din moștenire, iar partea cuvenită colateralilor privilegiați, indiferent de numărul lor și de gradul de rudenie cu defunctul, este de o jumătate din moștenire

Regula specială: - împărțirea pe linii a moștenirii.Împărțirea pe linii este o modalitate specială de împărțire a moștenirii care se aplică în acele cazuri în care, în calitate de colaterali privilegiați, sunt chemați la moștenire frați și surori ai defunctului care nu sunt din aceeași părinți.Frații și surorile defunctului pot fi de trei categorii:

- frați buni, adică frați cu defunctul și după tată, și după mamă- frați consangvini(consângeni), adică frați cu defunctul numai după tată- frați uterini, adică frați cu defunctul numai după mamă

Dacă la moștenire sunt chemați frați și surori făcând parte din categorii diferite, atunci moștenirea sau partea din moștenire ce se cuvine colateralilor privilegiați se împarte în două părți egale, corespunzătoare celor două linii, linia maternă și linia paternă. Jumătatea maternă se împarte între frații defunctului pe linia maternă, iar jumătatea paternă între frații defunctului pe linie paternă. Frații buni, fiind frați cu defunctul pe ambele linii, vor lua cota-parte corespunzătoare din ambele jumătăți.

2. Caracterele juridice ale dreptului la moștenire al colateralilor privilegiați:a) frații și surorile defunctului pot ven la moștenire numai în nume propriu, nu și prin

reprezentare succesorală. Descendenții fraților și surorilor defunctului pot veni la moștenire atât în nume propriu, cât și prin reprezentare succesorală.

b) colateralii privilegiați nu sunt moștenitori rezervataric) colateralii privilegiați nu sunt moștenitori sezinarid) colateralii privilegiați nu sunt obligați la raportul donațiilor

III. Clasa a treia de moștenitori legali: ascendenții ordinari

Ascendenți ordinari – rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, alții decât părinții lui: bunici, străbunici etc. fără limitî în grad.

Ascendenții ordinari pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei sau, în cazul adopției cu efecte depline, din rudenia civilă rezultat al adopției.

Dacă cel care lasă moștenirea a fost adoptat cu efecte restrânse, ascendenții lui ordinari se vor recruta dintre rudele sale firești.

Împărțirea moștenirii între ascendenții ordinari:a) ascendenții ordinari sunt chemați la moștenire în ordinea gradelor de rudenie cu

defunctulb) între ascendenții ordinari chemați la moștenire se aplică principiul egalitățiic) dacă ascendenții ordinari au fost dezmoșteniți în tot, aceștia vor fi înlăturați de la

moștenire, urmând ca întreaga moștenire să revină clasei subsecvented) dacă, alături de ascendenții ordinari, la moștenire este chemat și soțul supraviețuitor

al defunctului, mai întâi se stabilește cota ce se cuvine acestuia. Soțul supraviețuitor culege trei sferturi din moștenire, iar ascendenții ordinari, indiferent de numărul lor, culeg împreună un sfert din moștenire.

Caracterele juridice ale dreptului la moștenire al ascendenților ordinari:a) ascendenții ordinari ai defunctului pot veni la moștenire numai în nume propriu, nu și

prin reprezentareb) ascendenții ordinari nu sunt moștenitori rezervataric) ascendenții ordinari nu sunt moștenitori sezinarid) ascendenții ordinari nu sunt obligați la raportul donațiilor

IV. Clasa a patra de moștenitori legali – colateralii ordinari Colaterali ordinari – rudele colaterale ale defunctului care nu sunt frați sau surori ori

descendenți ai acestora; sunt chemați la moștenire până la gradul al IV-lea inclusiv (unchi, mătuși, veri primari și unchii/mătușile mari).

Colateralii ordinari pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei sau, în cazul adopției cu efecte depline, din rudenia civilă rezultat al adopției.

Împărțirea moștenirii între colateralii ordinari:a) colateralii ordinari sunt chemați la moștenire în ordinea gradelor de rudenie cu

defunctulb) între colateralii ordinari chemați la moștenire, se aplică principiul egalității

c) în cazul în care colateralii ordinari au fost dezmoșteniți în tot, aceștia vor fi înlăturați de la moștenire, urmând ca, dacă de cuius-ul nu a desemnat niciun legatar, moștenirea să devină vacantă și să revină comunei, orașului, municipiului sau statului, după caz.

d) dacă, alături de colateralii ordinari, la moștenire este chemat și soțul supraviețuitor al defunctului, mai întâi se stabilește cota ce se cuvine acestuia. Soțul supraviețuitor culege trei sferturi din moștenire, iar colateralii ordinari, indiferent de numărul lor, culeg împreună un sfert din moștenire.

Caracterele juridice ale dreptului la moștenire al colateralilor ordinaria) colateralii ordinari ai defunctului pot veni la moștenire numai în nume propriu, nu și

prin reprezentareb) colateralii ordinari nu sunt moștenitori rezervataric) colateralii ordinari nu sunt moștenitori sezinarid) colateralii ordinari nu sunt obligați la raportul donațiilor

V. Drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor al defunctuluiPt a avea dreptul la moștenire, soțul supraviețuitor trebuie să îndeplinească, în afara

condițiilor generale ale dreptului la moștenirea legală, o condiție specială, care să îi confere vocație la moștenire: să aibă calitatea de soț la data deschiderii moștenirii.

1. Ipoteza divorțului.Soțul supraviețuitor îl moștenește pe soțul decedat dacă, la data deschiderii moștenirii, nu

există o hotarâre de divorț definitivă.În privința datei desfacerii căsătoriei, deosebim mai multe situații:a) în cazul divorțului pe cale judiciară, căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea

prin care s-a pronunțat divorțul a rămas definitivă.Excepție: potrivit art. 925 C.pr.civ, (1) Dacă în timpul procesului de divorț unul dintre

soți decedează, instanța va lua act de încetarea căsătoriei și va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului. (2) Cu toate acestea, când cererea de divorț se întemeiază pe culpa pârâtului și reclamantul decedează în cursul procesului, lăsând moștenitori, aceștia vor putea continua acțiunea, pe care instanța o va admite numai dacă va constata culpa exclusivă a soțului pârât. În caz contrar, dispozițiile alin. (1) rămân aplicabile. [...] (4) În cazul în care acțiunea este continuată de moștenitorii soțului reclamant, potrivit alin. (2), căsătoria se socotește desfăcută la data introducerii cererii de divorț.

b) în cazul divorțului prin acordul soților pe cale administratvă sau prin procedură notarială, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorț.

2. Ipoteza constatării nulității sau a anulării căsătoriei