AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

FISCUL

Scurt istoric al Agenției Naționale de Administrare Fiscală

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a fost înfiinţată prin O.G. nr. 86/2003 şi a intrat în funcţiune la 1 ianuarie 2004.

Organ de specialitate al administraţiei publice centrale, A.N.A.F. este instituţie publică cu personalitate juridică, cu buget propriu, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, preşedintele A.N.A.F. având calitatea de ordonator secundar de credite.

Agenţia îşi desfăşoară activitatea în domeniul administrării impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor venituri bugetare, activitate pentru care este competentă potrivit legii, prin intermediul procedurilor de gestiune, colectare, control fiscal, soluţionare a contestaţiilor şi dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu contribuabilii, inclusiv prin acordarea de servicii de asistenţă.

A.N.A.F. este responsabilă, atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial, în numele şi în contul statului, de aplicarea legislaţiei privind impozitele, taxele, contribuţiile şi alte venituri ale bugetului de stat, precum şi veniturile altor autorităţi şi instituţii publice centrale sau ale Comunităţii Europene, a căror administrare îi este conferită prin acte normative sau convenţii, exclusiv veniturile datorate în vamă.

Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale administrate de A.N.A.F. constituie majoritatea veniturilor bugetului general consolidat.

Atribuțiile Agenției Naționale De Administrație Fiscală

Organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu atribuţii în aplicarea politicii de administrare fiscalã, ANAF îşi desfăşoară activitatea în domeniul administrăii veniturilor bugetare, prin intermediul procedurilor de: gestiune, colectare, control fiscal şi dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu contribuabilii.

Începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, administraţia fiscala română asigură schimburile de informaţii intracomunitare în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată şi accizele, precum şi adaptarea procesului de gestiune, colectare şi control, astfel încât să răspundă cerinţelor administraţiilor fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

ANAF are misiunea de a asigura resursele pentru cheltuielile publice ale societăţii prin colectarea şi de a administra eficace şi eficientă a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, precum şi de a furniza informaţiile necesare conturării politicii economice a Guvernului.

Pentru aceasta ia în considerare respectarea a douã principii:1. egalitatea contribuabililor în faţa impozitului; 2. eficienţa colectãrii veniturilor bugetare.

ANAF îşi îndeplineşte misiunea acţionând în baza a trei orientări prioritare:1. încurajarea conformãrii voluntare pentru prevenirea fraudei fiscale, prin diversificarea şi

creşterea calitãţii serviciilor şi asigurarea unor proceduri simplificate. 2. combaterea fraudei prin promovarea unui control fiscal de calitate şi orientat mai mult spre

sectoarele cu risc ridicat de fraudã; 3. eficacitate şi eficienţã crescutã în activitatea de colectare a impozitelor, taxelor şi

contribuţiilor sociale, pentru a garanta veniturile bugetare necesare.

Pentru a-şi îndeplini misiunea în mod optim, ANAF continuă îmbunătaţirea procesului de mointorizare a încasării creanţelor bugetare, susţinând astfel politica economicã şi socialã a Guvernului.

Rolul ANAF

Agenţia Naţională de Administrare

Fiscală (ANAF) a fost înfiinţată la data de 1 octombrie 2003 în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrală. Începând cu ianuarie 2004 a devenit operaţională, dobândind calitatea de instituţie cu personalitate juridică proprie, prin desprinderea direcţiilor cu atribuţii în administrarea veniturilor statului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

În cadrul ANAF se organizează şi funcţionează, de asemenea, Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

Organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu atribuţii în aplicarea politicii de administrare fiscală, ANAF îşi desfăşoară activitatea în domeniul administrării veniturilor bugetare, prin intermediul procedurilor de: gestiune, colectare, control fiscal şi dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu contribuabilii.

Începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, administraţia fiscala română asigură schimburile de informaţii intracomunitare în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată şi accizele, precum şi adaptarea procesului de gestiune, colectare şi control, astfel încât să răspundă cerinţelor administraţiilor fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Obiectivele ANAFANAF are ca obiective generale:

1.Combaterea evaziunii fiscale Îmbunătăţirea eficienţei activităţii de inspecţie fiscală Combaterea fraudei multinaţionale. Controlul preţurilor de transfer Combaterea fraudei intracomunitare. Frauda carusel

2.Sprijinirea mediului de afaceri Accelerarea procesului de compensare/restituire a sumelor cuvenite persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de

T.V.A. prin îmbunătăţirea procedurilor de rambursare a sumelor negative de T.V.A. Sprijinirea contribuabililor disciplinaţi fiscal, dar care ca urmare a efectelor crizei sunt în dificultate Asigurarea unei mai mari libertăţi contribuabilului pentru alegerea obligaţiei fiscale pe care o stinge. Limitarea creşterii obligaţiilor fiscale ale contribuabililor intraţi în dizolvare Dezvoltarea şi implementarea, a unei aplicaţii informatice prin care contribuabilii să aibă acces controlat la dosarul

fiscal

3.Modernizarea serviciilor şi perfecţionarea procedurilor

a) Modernizarea şi perfecţionarea procedurilor Simplificarea sistemului declarativ Dezvoltarea sistemului de depunere electronică a declaraţiilor. Transferul în timp real şi corect al informaţiilor legate de obligaţiile contribuabililor Imbunătăţirea utilizării contului unic

b) Îmbunătăţirea asistenţei furnizate contribuabililor şi a comunicării externe Simplificarea modalitătilor de plată a obligaţiilor fiscale Dezvoltarea funcţiilor Call center Îmbunătăţirea comunicării instituţionale în vederea unei mai bune reflectări în mass media a activităţii ANAF.

4.Prevenirea evaziunii în faza de colectare

Îmbunătăţirea metodologiei de dispunere şi aducere la îndeplinire în mod operativ a măsurilor asigurătorii Îmbunătăţirea colaborării cu Ministerul Administraţiei şi Internelor în vederea accesării bazei de date pentru

identificarea operativă a proprietăţilor imobiliare, precum şi a mijloacelor de transport în scopul instituirii măsurilor asigurătorii sau executării, după caz.

Implementarea operaţiunii de poprire electronică a disponibilităţilor băneşti aflate în conturile bancare deschise de debitori la băncile comerciale

5.Imbunatatirea colectării creanţelor bugetare Accelerarea recuperării arieratelor Îmbunătăţirea procedurii de valorificare a bunurilor în cadrul executarii silite, insolvabilitate şi stabilire a răspunderii

solidare

Societatea în care trebuie să opereze administraţiile fiscale se află într-o continuă dinamică. Pe acest fundal, şi activitatea administraţiei fiscale române se află într-un proces continuu de modernizare şi adaptare la realităţile economice, societatea fiind în aşteptarea unor servicii de înaltă calitate şi operativitate. Pentru a răspunde acestor cerinţe, ANAF şi-a propus să devină o administraţie fiscală eficientă, informatizată, adaptabilă la schimbările economice şi sociale.

Astfel, orientată spre exterior, ANAF va acţiona în principal, în furnizarea de servicii de asistenţă a contribuabililor, având ca scop creşterea conformării voluntare la declarare şi plată a contribuabililor pentru creşterea eficacităţii şi eficienţei administrării şi colectării veniturilor.

Orientată spre interior, ANAF urmăreşte modernizarea condiţiilor în care angajaţii săi îşi desfaşoară activitatea profesională, precum şi instruirea permanentă necesară atingerii unor înalte standarde de performanţă

Subordinea ANAF

În subordinea A.N.A.F. funcţionează Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, după cum urmează:

Administraţia fiscală - aparat central, 41 D.G.F.P.-uri judeţene şi D.G.F.P. Bucureşti, 42 A.F.P.-uri pentru contribuabili mijlocii, 356 A.F.P.-uri;

Autoritatea Naţională a Vămilor – aparat central, 8 direcţii regionale, 42 direcţii judeţene inclusiv Direcţia pentru Accize şi Operaţiuni Vamale a municipiului Bucuresti, 48 birouri vamale;

Garda Financiară – aparat central (Comisariatul General), 41 secţii judeţene şi secţia municipiului Bucureşti.

Numărul angajaţilor în 2009: 31.281 (cu 1,6% sub nivelul din 2008): Administraţia Fiscală - 25.344 (din care peste 5.000 angajaţi în Trezorerie) Garda Financiară - 1.455 Autoritatea Naţională a Vămilor - 3.994

Numărul de contribuabili administraţi separat: Contribuabili mari – 1.434 Contribuabili mijlocii - 19.114

A.N.A.F. are în evidenţă şi administrează cca. 7,4 milioane de contribuabili, persoane juridice (1,4 milioane) şi persoane fizice (6 milioane).

Autoritatea Națională a Vămilor

În cadrul structurii organizatorice a statului român, autoritatea vamală este o instituţie

complexă care joacă un rol fundamental atât din punct de vedere al fiscalităţii, îndeplinind totodată

şi funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale cu un efect semnificativ asupra sistemului social şi de apărare a naţiunii.

Din punct de vedere istoric, cea dintâi lege care a organizat intr-un mod unitar vămile

române a fost Legea generală a vămilor, elaborată la 1 iulie 1875.

Atât sistemul vamal cât şi organizarea serviciilor vamale au suferit de atunci o serie de modificări, datorate în primul rând schimbărilor sociale survenite în România la sfârşitul secolului XIX şi inceputul secolului XX. Astfel, s-a ajuns ca în perioada interbelică, vămile să fie administrate de Direcţia Vămilor, ca parte integrantă a Ministerului de Finanţe, conform unei legi organice. Tot în aceeaşi perioadă a fost emisă o lege privind sistemul vamal şi organizarea serviciilor vamale şi a fost elaborat Tariful vamal.

După cel de-al doilea razboi mondial, administraţia vamală română a intrat într-un amplu proces de reorganizare, aceasta cuprinzând infiinţarea în 1973 a Direcţiei Generale a Vămilor şi, ulterior, a Direcţiilor Regionale Vamale.

Din punct de vedere al relaţiilor internaţionale acestea s-au dezvoltat armonios, România aderând la Convenţia pentru înfiinţarea unui Consiliu de cooperare vamală, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului de Stat nr.980/1968 şi ulterior, devenind efectiv membră a Organizaţiei Mondiale a Vămilor începând cu anul 1969.

Începând cu data de 13 octombrie 2003 Direcţia Generală a Vămilor a devenit Autoritatea Naţională a Vămilor, în prezent fiind organizată si funcţionând în conformitate cu prevederile H.G. nr. 165/2005 având ca principală sarcină punerea în aplicare a politicii comerciale a României, în deplină inţelegere cu angajamentele asumate de ţară noastră în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

În prezent, Autoritatea Naţională a Vămilor funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, având în componenţa 10 direcţii regionale vamale.

În esenţă, Autoritatea Naţională a Vămilor asigură aplicarea strategiei şi programului de guvernare în domeniul vamal, îndeplinind în acest sens atribuţiile stabilite prin lege. Astfel, pentru realizarea obiectului său de activitate Autoritatea Naţională a Vămilor exercită în principal, următoarele atribuţii:

aplică in domeniul vamal măsurile specifice rezultate din programele guvernamentale şi din legislaţia în domeniul vamal;

controlează mijloacele de transport încarcate cu mărfuri de import, export sau aflate în tranzit, precum şi bagajele însoţite sau neînsoţite ale călătorilor care trec frontiera de stat a României şi verifică legalitatea şi regimul vamal al acestora, potrivit reglementărilor vamale în vigoare;

reţine în vederea confiscării, mărfurile care fac obiectul unor abateri de la legislaţia vamală şi pentru care legea prevede o astfel de sancţiune;

coordonează şi îndrumă activitatea direcţiilor regionale vamale şi a birourilor vamale pe linia prevenirii şi combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul cultural naţional;

urmăreşte, în cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spălare a banilor prin operaţiuni vamale; aplică măsurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau comerţ liber încheiate între România, pe

de o parte, şi Uniunea Europeană sau ţările aflate în curs de integrare în Uniunea Europeană etc.

Pentru promovarea intereselor României, din punct de vedere vamal precum şi pentru o mai bună conlucrare cu forurile internaţionale, Autoritatea Naţională a Vămilor are reprezentanţi permanenţi la Misiunea României pe langă Uniunea Europeană sau în cadrul altor organisme internaţionale, asigurându-se astfel o legatură operativă pe probleme vamale.

Garda Financiară

Garda Financiară este instituţie publică de control, cu personalitate juridică, care exercită controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte din domeniul economic, financiar şi vamal care au ca efect evaziunea şi frauda fiscală, organizată ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Garda Financiară este condusă de un comisar general, înalt funcționar public, numit, în condițiile legii, prin ordin al ministrului economiei si finanțelor.

Comisarul general are calitatea de ordonator terțiar de credite si exercită atributțiile legale în această calitate pentru toate unitațile din structura Gărzii Financiare. În exercitarea atribuțiilor sale comisarul general emite decizii. Comisarul general poate delega calitatea sa de ordonator terțiar de credite comisarului șef secție. Prin actul de delegare se precizează limitele si condițiile delegării.

Comisarul general reprezintă Garda Financiara în relațiile cu terți. Comisarul general numește, angajează, promovează, sancționează și eliberează din funcție personalul din

structura Comisariatului General, precum și pe cel de conducere din teritoriu, cu excepția comisarului general prim-adjunct, comisarilor generali adjuncți, comisarilor sefi secție ai secțiilor județene si al Secției Municipiului Bucuresti, care sunt numiți, in condițiile legii, prin ordin al ministrului economiei si finanțelor.

Comisarul general asigură, prin deciziile luate, îndeplinirea corespunzatoare a atribuțiilor ce revin Gărzii Financiare potrivit dispozițiilor legale în vigoare si răspunde în fața ministrului economiei și finanțelor și a președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală de întreaga activitate desfășurată de unitațile din structura Gărzii Financiare.  Comisarul general este ajutat în activitate de un comisar general prim-adjunct și de 3 comisari generali adjuncți, avînd calitatea de funcționari publici de conducere. În absența comisarului general, Garda Financiara este reprezentată de comisarul general prim-adjunct. În absenta comisarului general și a comisarului general prim-adjunct, Garda Financiară este reprezentată de unul dintre comisarii generali adjuncți, pe baza împuternicirii comisarului general, cu înștiințarea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Garda Financiară are în structură:a) Comisariatul General; b) secțiile județene si Secția Municipiului Bucuresti.

Comisariatul general este structura centrală a Gărzii Financiare, care, sub conducerea comisarului general, asigura realizarea strategiei de control, urmarește modul de realizare a atribuțiilor încredințate secțiilor județene și Secției Municipiului Bucuresti, stabilește măsuri operative pentru eficiența controlului curent și a controlului tematic. Comisarii din Comisariatul General al Gărzii Financiare au competența de control operativ si înopinat pe întregul teritoriu al țarii, în condițiile prevăzute în lege.În cadrul structurii organizatorice a Comisariatului General al Gărzii Financiare și, respectiv, a secțiilor județene și a Secției Municipiului București se pot constitui servicii, birouri, compartimente, respectiv divizii.

Comisarul general are următoarele atribuţii:1. reprezintă Garda Financiară în relaţiile cu terţii;2. este ordonator terţiar de credite, exercitând atribuţiile legale în această calitate pentru toate unităţile din

structura Gărzii Financiare,şi poate delega această calitate altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare se precizează limitele şi condiţiile delegării;

3. conduce structura centrală a Gărzii Financiare - Comisariatul General, care asigură realizarea strategiei de control, urmăreşte modul de realizare a atribuţiilor încredinţate secţiilor judeţene şi Secţiei Municipiului Bucureşti, stabileşte măsuri operative pentru eficienţa controlului curent şi a controlului tematic;

4. asigură, prin deciziile luate, îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor ce revin Gărzii Financiare potrivit dispoziţiilor legale în vigoare şi răspunde în faţa preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de întreaga activitate desfăşurată de unităţile din structura Gărzii Financiare;

5. asigură conducerea unitară a activităţii de control desfăşurate de comisarii Gărzii Financiare;6. asigură controlul propriu, coordonează şi îndrumă activitatea Comisariatului General şi a tuturor structurilor

teritoriale din subordine;7. dispune efectuarea de controale tematice, stabilind obiectivele, durata şi momentul declanşării controlului;8. asigură corelarea şi coordonarea planurilor de control anuale, pe domenii de activitate, pentru structurile din

subordine;9. elaborează strategia şi obiectivele activităţii Gărzii Financiare pe termen scurt şi mediu, în strânsă corelare cu

strategia şi cu obiectivele Ministerului Economiei şi Finanţelor - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;10. monitorizează realizarea programului de acţiuni şi prezintă preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare

Fiscală rapoarte periodice privind stadiul de realizare a obiectivelor şi informează asupra rezultatelor deosebite obţinute din activitatea de control;

11. urmăreşte, coordonează şi monitorizează realizarea obiectivelor de control şi a programului de activitate, în vederea

asigurării operativităţii şi eficienţei în domeniile specifice în care acţionează;

12. emite norme de lucru, metode şi proceduri privind executarea controlului de către comisarii Gărzii Financiare, raportarea rezultatelor, executarea serviciului de permanenţă, utilizarea mijloacelor tehnice din dotare, folosirea echipamentului, pregătirea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a comisarilor, precum şi alte dispoziţii necesare îndeplinirii atribuţiilor funcţiei;

13. numeşte, angajează, promovează, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul din structura Comisariatului General, precum şi pe cel de conducere din teritoriu, cu excepţia comisarului general prim-adjunct, a comisarilor generali adjuncţi şi a comisarilor şefi de secţie ai secţiilor judeţene şi al Secţiei Municipiului Bucureşti;

14. organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea de propuneri pentru bugetul Gărzii Financiare şi răspunde de buna execuţie a acestuia potrivit dispoziţiilor legale şi metodologiei stabilite de Ministerul Economiei şi Finanţelor;

15. aprobă repartizarea de credite bugetare pentru secţiile judeţene, Secţia Municipiului Bucureşti şi aparatul propriu al Comisariatului General, cu respectarea limitelor stabilite prin bugetul aprobat de ordonatorul secundar de credite;

Secțiile județene se organizează ca unităţi cu personalitate juridică. Au competenţe teritoriale de control limitate, în cadru județului în care sunt organizate, cu excepția cazurilor prevăzute de Art. 8 din HG nr. 533/2007. 

Comisarii șefi ai secțiilor județene și al Secției Municipiului București au calitatea de ordonatori terțiari de credite. Consiliile locale sprijină comisariatele Gărzii Financiare pentru asigurarea, în condiţiile legii, de amplasamente în vederea construirii de sedii proprii pentru Garda Financiară. În secţiunea legislaţie sunt prezentate actele normative privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare.

Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili a fost înfiinţată în ianuarie 2003 având ca principală misiune creşterea eficienţei administrării şi colectării veniturilor bugetului de stat, monitorizării şi asistării fiscale, precum şi a controlului fiscal la marii contribuabili, aceştia având aportul cel mai mare în totalul veniturilor bugetului general consolidat (30-40%).

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili este o entitate specializată care funcţionează în prezent ca direcţie generală în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi care aplică, în mod unitar, strategia şi programul Guvernului în domeniul finanţelor publice şi politica fiscală a statului.

Dacă la înfiinţarea direcţiei erau administraţi doar marii contribuabili din Municipiul Bucureşti şi judetul Ilfov, datorită rezultatelor bune obţinute, începând cu 1 ianuarie 2005 Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a preluat administrarea contribuabililor mari de pe întreg teritoriul ţării prin preluarea acestei activităţi de la organele fiscale teritoriale.

Pe portal ANAF, la sfârşitul lunii ianuarie 2010 Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili prezintă datoriile societăţilor administrate (inclusiv ale celor preluate de la 1 ianuarie 2010), respectiv 1970 societăţi din care 45% îşi desfăşoară activitatea în Municipiul Bucureşti, iar restul în celelalte judeţe. La acestea se mai adauga 2235 sedii secundare ale marilor contribuabili care îşi desfăşoară activitatea în Municipiul Bucureşti (1824) şi judetul Ilfov (411).

Numărul de contribuabili în funcţie de judeţul de reşedinţă, cateva exemple: București 879 de societăți, Constanța 68 de societăți, Sibiu 35 de societăți, etc

ANAF în Relațiile Internaționale

Statutul pe care România l-a dobândit la data aderării la Uniunea Europeană si dezvoltarea preconizată a ţării noastre în perioada postaderării a influenţat considerabil implicarea ANAF în domeniul relaţiilor internaţionale.

Totodata participarea intensă în domeniul relaţiilor internaţionale este o consecinţă directă a faptului că mediul economic se află într-o continuă dinamică. În ultimii ani a apărut o serie întreagă de provocări legate de armonizarea la nivel european a legislaţiei şi a procedurilor referitoare la administrarea impozitelor şi taxelor .

Aderarea României la Uniunea Europeană obligă ANAF să participe la procesul decizional european şi să joace un rol cât mai activ prin promovarea propriilor idei şi interese. De asemenea, noul context economic impune o cooperare administrativă intensă, mai ales cu statele membre ale Uniunii Europene, pentru a combate frauda fiscală şi pentru a asigura asistenţa reciprocă la recuperarea creanţelor fiscale.

În cadrul activităţilor de cooperare internaţională, ANAF a beneficiat masiv de schimburi de experienţă cu parteneri externi pentru a susţine procesul intern de reformă prin transferul bunelor practici. Astfel, ANAF a beneficiat în ultimii ani de un număr mare de proiecte de înfrăţire şi de asistenţă tehnică cu finanţare din partea Uniunii Europene sau a Băncii Mondiale, proiecte care au contribuit, prin experţii străini prezenţi în România, la consolidarea şi modernizarea ANAF.

De asemenea, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a reuşit să stabilească relaţii de colaborare şi asistenţă reciprocă cu administraţiile fiscale europene, atât direct, cât şi în contextul participării României în cadrul Organizaţiei Intra-Europeane a Administraţiilor Fiscale (I.O.T.A.)În acelaşi timp, s-a urmărit asigurarea unei relaţii deschise cu instituţiile Uniunii Europene, demonstrând în acest fel sprijinul pentru continuarea procesului de integrare europeană şi îndeplinirea obiectivelor care stau la baza construcţiei europene .

În prezent, reprezentanţii ANAF participă la o gamă largă de activităţi legate de cooperarea internaţională: reuniuni ale grupurilor de lucru organizate la nivelul instituţiilor europene ( vizite şi ateliere de lucru desfăşurate prin programul FISCALIS, evenimente organizate în cadrul I.O.T.A. precum şi activităţi din cadrul proiectelor desfăşurate pe baze bilaterale cu reprezentanţii altor administraţii fiscale.

Obiectivele ANAF în domeniul cooperării internaţionale

1.Unul dintre obiectivele ANAF în acest domeniu constă în îmbunătăţirea imaginii pe plan internaţional prin asigurarea unei prezenţe mai active a experţilor ANAF în cadrul organizaţiilor internationale, în relaţiile cu statele membre la UE şi în procesul decizional derulat la nivelul instituţiilor europene.

2.Concentrarea eforturilor în direcţia îmbunătăţirii cooperării cu celelalte administraţii fiscale europene este un alt obiectiv ce vizează combaterea fenomenului de fraudă fiscală.

3.Utilizarea în cel mai bun mod experienţa altor state pentru nevoile interne de dezvoltare, prin promovarea schimburilor de experienţă şi a unor relaţii de parteneriat la nivel bilateral cu alte administraţii fiscale europene.

4. Încercarea de a deveni furnizor de asistenţă tehnică pentru administraţiile fiscale din state în curs de aderare sau de dezvoltare, în conformitate cu Politica de asistenţă pentru dezvoltare a Uniunii Europene.

ConcluziiOrgan de specialitate al administraţiei

publice centrale, A.N.A.F. este instituţie publică cu personalitate juridică, cu buget propriu, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, preşedintele A.N.A.F. având calitatea de ordonator secundar de credite.

Agenţia îşi desfăşoară activitatea în domeniul administrării impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor venituri bugetare, activitate pentru care este competentă potrivit legii, prin intermediul procedurilor de gestiune, colectare, control fiscal, soluţionare a contestaţiilor şi dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu contribuabilii, inclusiv prin acordarea de servicii de asistenţă.

A.N.A.F. este responsabilă, atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial, în numele şi în contul statului, de aplicarea legislaţiei privind impozitele, taxele, contribuţiile şi alte venituri ale bugetului de stat, precum şi veniturile altor autorităţi şi instituţii publice centrale sau ale Comunităţii Europene, a căror administrare îi este conferită prin acte normative sau convenţii, exclusiv veniturile

ANAF are misiunea de a asigura resursele pentru cheltuielile publice ale societăţii prin colectarea şi de a administra eficace şi eficientă a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, precum şi de a furniza informaţiile necesare conturării politicii economice a Guvernului. datorate în vamă.

Bibliografie

1.Mihai Bragaru, Codul fiscal si Normele metodologice de aplicare, CH Beck, 2012.

2. Sova Dan, Drept fiscal, CH Beck, 2010.

3. Anca Mihaela Georoceanu, Determinarea obligatiilor fiscale ale societatilor comerciale, Editura:Universul Juridic, 2011.

4. Madalin Irinel Niculeasa, Politica fiscala. Aspecte teoretice si practice, CH Beck, 2008.

5. Costea Ioana Maria, Inspectia fiscala, CH Beck, 2008.

6. Cosmin Flavius Costas, Mircea Stefan Minea, Dreptul Finantelor Publice - vol. II , Editura:Wolterskluwer, 2008.

7. Popa Adriana-Florina, Codul fiscal in contextul integrarii europene. Ghid practic pentru intelegere si aplicare, Editura:Contaplus, 2007.

8. N. Grigorie Lacrita, Fiscalitate. Controverse si solutii, Editura: Irecson, 2006.

9. Codul vamal al Romaniei - Legea nr. 86/2006, Editura: Lumina Lex, 2006.