Fiscalitate Acces 2014 Etapa II Impozitul Pe Venit (1)
-
Upload
andrei-miritescu -
Category
Documents
-
view
36 -
download
0
description
Transcript of Fiscalitate Acces 2014 Etapa II Impozitul Pe Venit (1)
2.1. Cerinţe comune pentru categoriile experţi contabili şi contabili autorizaţi
II. Impozitul pe venit
Sfera de aplicare
Contribuabili Baza de impozitare
Persoanele fizice rezidente române, cu
domiciliul în România
Veniturile obţinute din orice sursă, atât din
România, cât şi din afara României
Persoanele fizice rezidente, altele decât cele cu
domiciliul în România
Veniturile obţinute din orice sursă, atât din
România, cât şi din afara României, începând cu
data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor
anului în care aceştia devin rezidenţi în România
Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară
activitate independentă prin intermediul unui
sediu permanent în România
Venitul net atribuibil sediului permanent
Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară
activitate dependentă în România
Venitul salarial net din această activitate
dependentă
persoanelor fizice nerezidente, care obţin alte
venituri
Venitul determinat conform regulilor prevăzute
în titlul III, ce corespund categoriei respective de
venit.
Comentariu:
Din 01.01.2012 sfera de cuprindere a impozitului pe venit s-a lărgit cu luarea în calcul şi a
veniturilor nerezidenţilor dacă aceştia, dacă aceştia îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute în
Codul fiscal. Astfel aceste persoane vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute
din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de 1 ianuarie a
anului calendaristic următor anului în care aceştia devin rezidenţi în România. Aici nu vom include
rezidenţii în statele cu care România are convenţii de evitare a dublei impuneri.
În cursul anului calendaristic în care persoanele fizice nerezidente îndeplinesc condiţiile de
rezidenţă, ele sunt supuse impozitului numai pentru veniturile obţinute din România. O persoană
nu îşi poate schimba statutul din rezident în nerezident şi invers pe parcursul unui an calendaristic.
Rezidenţii statelor cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri trebuie să
îşi dovedească rezidenţa fiscală printr-un certificat de rezidenţă emis de către autoritatea fiscală
competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea
fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat.
Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei
într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, este obligată
în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din
afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi în
următorii 3 ani calendaristici.
Categoriile de venituri intră în categoria veniturilor impozabile sunt următoarele:
a) venituri din activităţi independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
d) venituri din investiţii;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
i) venituri din alte surse.
În înţelesul impozitului pe venit, prezentăm o enumerare selectivă a veniturilor ce nu sunt
impozabile:
- ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte
fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi cele de aceeaşi natură
primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. În
normele metodologice sunt specificate expres toate ajutoarele şi indemnizaţiile care fac obiectul
acestei reglementări;
- sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi
orice alte drepturi, în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui
prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale (vom
include aici şi sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform
legii);
- suma sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;
- veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi
mobile din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare;
- bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru
instituţionalizat
- sume sau bunuri primite cu titlu de moştenire ori donaţie.
- veniturilor obţinute de membrii misiunilor diplomatice, a organismelor internaţionale sau a
cetăţenii străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, ce îşi desfăşoară
activitatea în România
Cota de impozit ce se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare
categorie pentru determinarea impozitului pe venit este 16%.
Există şi excepţii cum ar fi veniturile din jocuri de noroc ce au o cota de impunere de 25% sau cele
din transferul proprietăţilor imobiliare ce au o cotă de impunere mai complexă.
Impozitarea veniturilor din activităţi independente
Codul fiscal prevede:
„Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere
şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă
de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.” (art. 46-(1))
„Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţale contribuabililor, din
prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii”
(art. 46-(2))
„Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de
avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de
plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod
independent, în condiţiile legii”. (art. 46-(3))
„Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din
brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice,
know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.” (art.
46-(4))
Vom prezenta în continuare fiecare categorie de venit:
Impozitarea veniturilor nete din activităţi independente stabilite în sistem real (pe baza
contabilităţii în partidă simplă)
Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile
efectuate în scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă
simplă.
Venit net din
activităţi
independente
= Venit
brut
- Cheltuieli efectuate în scopul
realizării de venituri,
deductibile
Codul fiscal clasifică veniturile ce pot fi incluse în venitul brut astfel:
1. sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
2. veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură
cu o activitate independentă;
3. câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate
independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;
4. veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o
altă persoană;
5. veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate
independentă;
6. veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe
autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.
In venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în natură, cum sunt: venituri din vânzarea de
produse şi de mărfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrări, venituri din
vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii, precum şi veniturile din dobânzile
primite de la bănci pentru disponibilităţile băneşti aferente afacerii, din alte activităţi adiacente şi
altele asemenea. În venitul brut se includ şi veniturile încasate ulterior încetării activităţii
independente, pe baza facturilor emise şi neîncasate până la încetarea activităţii. Prin activităţi
adiacente se înţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.
Nu sunt considerate venituri brute:
1. Aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei
activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
2. Sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau
juridice;
3. Sumele primite ca despăgubiri;
4. Sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de
venituri, astfel cum rezultă din evidenţele contabile conduse de contribuabili. Regulile generale
aplicabile pentru deducerea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor sunt şi
următoarele:
a) să fie efectuate în interesul direct al activităţii;
b) să corespundă unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente;
c) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite,
inclusiv în cazul cheltuielilor reprezentând plăţi efectuate în avans care se referă la alte exerciţii
fiscale.
În cazul primelor de asigurare, acestea se pot deduce dacă privesc active corporale sau necorporale
din patrimoniul afacerii sau vizează asigurarea de risc profesional.
Cheltuielile care pot fi deduse în limită sunt asemănătoare celor din cazul impozitului pe profit, dar
există şi modificări. Una dintre cele mai importante sunt cheltuielile privind sponsorizare, care în
cazul dederminării profitului impozabil pentru o societate comercială erau considerate cheltuieli
nedeductibile, în timp ce în cadrul determinării venitului net din activităţi independente
Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
- cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate
conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform formulei:
Baza de calcul = Venit brut - Cheltuieli deductibile, altele decât
cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru
acordarea de burse private, cheltuielile de
protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile
profesionale
- cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform
formulei:
Baza de calcul = Venit brut - Cheltuieli deductibile, altele decât cheltuielile
de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de
burse private, cheltuielile de protocol,
cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale
- suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în
ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice;
- cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de
salarii realizat anual;
- cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii; etc.
La fel ca şi în cazul profitului impozabil, în cadrul activităţilor independente se pot înregistra
cheltuieli nedeductibile, cum ar fi:
- sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
- cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul
României sau în străinătate;
- impozitul pe venit datorat;
- 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în
scopul desfăşurării activităţii şi a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi
nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietate sau
în folosinţă, în aceleaşi condiţii ca cele aferente impozitului pe profit;
- donaţii de orice fel;
- amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor
române şi străine, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale etc.
Exemplul ilustrativ 28
O persoană fizică obţine venituri din exercitarea profesiei liberale de evaluator imobiliar. Acesta
efectuază plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în sumă de 1.200 lei (300 lei plată
trimestrială). La sfârşitul anului acesta constată realizarea următoarelor venituri şi cheltuieli:
-lei-
Indicator Sume
Venituri din prestarea activităţii de
evaluator
95.000
Venituri din sponsorizări 10.000
Cheltuieli:
- cheltuieli cu materiale 20.000
- cheltuieli cu chiria 12.000
- cheltuieli cu personalul angajat 10.000
- cheltuieli cu energia electrică,
telefon, apă, gaze
25.000
- cheltuieli cu sponsorizarea 3.000
- cheltuieli cu protocolul 2.500
- alte cheltuieli deductibile 4.000
Separat de cheltuielile de mai sus înregistrază o cheltuială cu amenzile de 2.200 lei pentru
nerespectarea unor reglementări legale.
Determinaţi impozitul pe veniturile din activităţi independente.
Rezolvare:
Pentru determinarea impozitului pe venit va trebui mai întâi să determinăm venitul net.
Venit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile
Venit brut = Veniturile din prestarea activităţii de evaluator.
Nu vom include veniturile obţinute din sponsorizare.
Venit brut = 95.000 lei
Cheltuieli deductibile = Cheltuielile cu materialele, chiria, personalul, energia electrică, alte
cheltuieli deductibile
Cheltuieli deductibile = 20.000 + 12.000 + 10.000 + 25.000 + 4000 = 71.000 lei
Amenda este considerată a fi o cheltuială nedeductibilă.
Sponsorizarea si protocolul sunt cheltuieli deductibile limitat.
Cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile în limita unei cote de 5% aplicată diferenţei dintre
venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile cu sponsorizarea şi protocolul în
acest caz.
Cheltuielile de sponsorizare deductibile = 5% * (95.000 – 71.000) = 1.200 lei
Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată diferenţei dintre venitul
brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare şi protocol.
Cheltuielile de protocol = 2% * (95.000 – 71.000) = 480 lei
Venit net = 95.000 - 71.000 – 1.200 – 480 = 22.320 lei
Impozit calculat = 22.320 * 16% = 3.571 lei
Impozit anual = 3.571 – 1.200 = 2.371 lei
Obligaţii
Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să
conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa
contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Registrul-inventar şi alte
documente contabile prevăzute de legislaţia în materie.
Impozitarea veniturilor nete din activităţi independente pe bază de norme de venit
Venitul net dintr-o activitate independentă care este desfăşurată de către contribuabil, individual,
fără salariaţi, se poate determina pe baza normelor de venit.
Ministerul Finanţelor Publice elaborează nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se
stabileşte pe baza normelor anuale de venit. Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice au
obligaţia de a stabili şi publica anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care
urmează a se aplica normele respective.
Norma de venit pentru fiecare activitate independentă desfăşurată de contribuabil care generează
venit comercial nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în
vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12.
În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă pe perioade mai mici decât
anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează propoţional, astfel încât să
reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.
Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi care generează venituri comerciale,
venitul net din aceste activităţi se stabileşte prin însumarea nivelului normelor de venit
corespunzătoare fiecărei activităţi.
În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate pentru care stabilirea venitului impozabil
ţine cont de norme de venit şi o altă activitate pentru care se ţine cont de contabilitate în partidă
simplă, atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe
baza contabilităţii în partidă simplă.
În situaţia în care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât
echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligaţia
determinării venitului net anual în sistem real
Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit,
precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru
determinarea venitului net în sistem real.
Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă este
obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită
pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior
Opţiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită prin completarea declaraţiei
privind venitul estimat/norma de venit cu informaţii privind determinarea venitului net anual în
sistem real şi depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie
inclusiv.
Exemplul ilustrativ 29
O persoană fizică din municipiul Bucureşti înregistrează în cursul unui an următoarele venituri şi
cheltuieli:
venituri de 12.000 lei din activitatea de vânzare de flori
cheltuielile de 4.000 lei privind materialele folosite în activitatea sa.
Contribuabilul îşi desfăşoară activitatea individual, fără a utiliza angajaţi. Pentru activitatea de
florărie, norma anuală de venit a fost stabilită la 14.000 lei.
Determinaţi impozitul pe bază de norme de venit si pe bază de venit net folosind datele din
contabilitatea în partidă simplă.
Rezolvare:
Impozitare pe bază de norme de venit
Salariu brut minim garantat = 850 lei/lună
Norma minimă = 12 * 850 = 10.200 lei.
Impozit pe venit = 14.000 lei * 16% = 2.240 lei
Impozitare pe bază de venit net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă
Venit net = 12.000 – 4.000 = 8.000 lei
Impozit pe venit = 8.000 * 16% = 1.280 lei
Deşi contribuabilul a obţinut un impozit mai mic în cazul impozitării pe baza de venit net pe baza
datelor din contabilitatea în partidă simplă, acesta va trebui să plătească impozitul determinat pe
bază de normă de venit dacă nu a optat pentru altfel până la 31 ianuarie anul curent.
Obligaţie
Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de
venit au obligaţia să completeze numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la
încasări, potrivit reglementărilor contabile elaborate în acest scop.
Reţinerea la sursă a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru unele venituri din
activităţi independente
Codul fiscal prevede:
Pentru următoarele venituri, plătitorii persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a
conduce evidenţă contabilă au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere
la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit
Codului civil, precum şi a contractelor de agent (...);
c) venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;
d) venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil (...)
care nu generează o persoană juridică.(art. 52)
Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează:
Venit Mod de calcul
Venituri din drepturi de
proprietate intelectuală
10% * (Venit brut - Contribuţii sociale
obligatorii reţinute la sursă)
Venituri din activităţi
desfăşurate în baza
contractelor/convenţiilor
civile
10% * (Venit brut - Contribuţii sociale
obligatorii reţinute la sursă)
Venituri din activitatea
de expertiză
10% * (Venit brut - Contribuţii sociale
obligatorii reţinute la sursă)
Venit obţinut de o
persoană fizică dintr-o
asociere cu o persoană
juridică contribuabil
care nu generează o
persoană juridică
3% (cota de impunere pentru
impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor) * Venituri ce
revin persoanei fizice din asociere
Impozitul ce trebuie reţinut anticipat în timpul anului la momentul plăţii venitului se stabileşte
aplicând o cotă de impunere de 10% din venitul la venitul brut din care se deduc contribuţiile
sociale obligatorii reţinute la sursă.
Impozitul pe venit anual se calculează aplicând cota de impozitare de 16% asupra unui venit net,
determinat pe baza următoarei formule de calcul:
Venit brut obţinut
- Cheltuiala forfetară deductibilă ( 20% sau 25%*)
- Contribuţiile sociale obligatorii plătite
= Venit net
* Cota forfetară de cheltuieli deductibilă este de 20% in cazul operelor literare si de 25 % in cazul
lucrărilor de artă monumentală.
Sunt considerate opere de artă monumentală următoarele:
- lucrări de decorare, cum ar fi pictura murală a unor spaţii şi clădiri de mari dimensiuni, interior-
exterior;
- lucrări de artă aplicată în spaţii publice, cum ar fi: ceramică, metal, lemn, piatră, marmură şi
altele asemenea;
- lucrări de sculptură de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spaţii publice.
Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde:
- sumele încasate, cât şi echivalentul în lei al veniturilor în natură primite în cursul anului,
- reţinerile în contul plăţilor anticipate efectuate cu titlu de impozit şi
- contribuţiile obligatorii reţinute de plătitorii de venituri.
Evaluarea veniturilor în natură se face la preţul pieţei sau la preţul stabilit prin expertiză tehnică, la
locul şi la data primirii acestora.
În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul
remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată,
venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune
colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de
cheltuieli.
Exemplul ilustrativ 30
O persoană salariată realizează într-un an următoarele şi următoarele venituri:
- în ianuarie: 3.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare;
- în septembrie: 10.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale.
Determinaţi impozitul pe venit anual.
Rezolvare:
In cursul anului se reţine un impozit 10% din venitul brut sub formă de plăţi anticipate de către
plătiroul veniturilor.
Observaţie
În cazul în care contribuabilul (autorul) nu obţine şi alte venituri, cum ar fi de exemplu cele din
salarii sau din activităţi independente, sunt vor reţine şi contribuţia individuală la asigurările
sociale (10,5%) şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate (5,5%). În caz contrar, aceste
contribuţii nu se reţin.
Cheltuielile forfetare vor fi de 20% pentru opera literară şi 25% pentru cea monumentală.
Venit net = Venit brut - Cheltuieli forfetare – Contribuţii sociale obligatorii plătite
Venit brut din opera literară = 3.000 lei – 20% * 3.000 lei = 2.400 lei
Impozit anual = 2.400 * 16% = 384 lei
Venit brut din opera monumentală = 10.000 lei – 25% * 10.000 = 7.500 lei
Impozit anual = 7.500 lei * 16% = 1.200 lei
Impozitul pe veniturile din salarii
▪ Venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor
Codul fiscal prevede:
„Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o
persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui
statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor
ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă.” (art. 55-(1))
Comentariu:
Normele metodologice vin în a clarifica veniturile impozabile din salarii primite pentru munca
prestată ca urmare a contractului individual de muncă sau a contractului colectiv de muncă.
Acestea sunt sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a
contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire:
- salariile de bază;
- sporurile şi adaosurile de orice fel;
- indemnizaţii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului de muncă,
pentru carantină, precum şi alte indemnizaţii de orice fel;
- recompensele şi premiile de orice fel;
- sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate;
- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de salariat cu titlu de
despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în
vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a
întreruperii concediului de odihnă;
- sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;
- valoarea nominală a tichetelor de masă, tichetelor de creşă, tichetelor de vacanţă, acordate
potrivit legii;
- orice alte câştiguri în bani şi în natură, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plată a muncii
lor;
Codul fiscal clasifică drept venituri considerate asimilate salariilor şi alte venituri impozabile care
nu provin din munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, dar care pot fi cu
uşurinţă asimilate acestora. Enumerarea acestora este cu caracter exemplicativ cu scopul de a
lămuri natura acestora:
a) indemnizaţiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autorităţii
publice, alese sau numite în funcţie, potrivit legii;
b) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la
companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei
publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
c) sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăţi comerciale constituite prin subscripţie
publică, potrivit cotei de participare la profitul net;
d) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de
administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de
cenzori;
e) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor
societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a
acţionarilor.
f) sume reprezentând salarii, diferenţe de salarii, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi
actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase
definitive şi irevocabile;;
g) indemnizaţiile lunare plătite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcurenţă, stabilite
conform contractului individual de muncă;
h) indemnizaţia primită de angajaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în
străinătate, în interesul serviciului, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, pentru partea
care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din
instituţiile publice alte drepturi sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
Exemplul ilustrativ 31
Pentru deplasarea unui salariat la una dintre fabricile societăţii aflate într-o altă localitate pe o
perioadă de 4 zile, i se acordă acestuia un avans spre decontare de 600 lei reprezentând diurna,
cheltuielile de deplasare şi costurile de cazare. Politica societăţii este să acorde diurnă de 50 lei/zi.
Determinaţi tratamentul fiscal al sumei acordate ca diurnă din punct de vedere al
impozitului pe venit.
Rezolvare:
Din calcule reiese că diurna acordată salariatului este de 200 lei (4 zile * 50 lei/zi).
Limita legală este de 130 lei (4 zile * 2,5 * 13 lei/zi), suma fiind deductibilă la calculul impozitului
pe profit.
Diferenţa de 70 lei (200 – 130) este considerată venit asimilat salariilor.
Pe lângă veniturile salariale sau cele asociate salarilor o persoană poate obţine diferite avantaje în
bani şi în natură în legătură cu locul de muncă de la terţi sau ca urmare a prevederilor contractului
individual de muncă ori a unei relaţii contractuale între părţi), dar de natură personală, acestea
fiind totodată considerate venituri impozabile:
a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop
personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă; Dacă
vorbim de vehiculul companiei, evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a acestuia se face aplicându-
se un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care
vehiculul este închiriat de la o terţă persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei. Dacă
autoturismul este folosit şi în interes propriu şi în interesul afacerii de către salariat, atunci
valoarea avantajului este proporţională cu numărul de km parcurşi în interes propriu;
Exemplul ilustrativ 32
O persoană fizică primeşte de la locul de muncă pentru folosinţa proprie un autoturism cu o
valoare de intrare de 35.000 lei.
Care este valoarea avantajului primit de salariat?
Rezolvare:
În acest caz valoarea lunară a avantajului este considerată a fi 1,7% x 35.000 = 595 lei.
Dacă presupunem că persoana fizică va folosi autoturismul în principal în interes de serviciu şi
doar 10% din numărul de kilometri sunt parcurşi într-o lună în interes propriu, valoarea avantajului
va fi de 595 x 10% = 59.5 lei.
b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii
oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei. Ca o completare trebuie spus că veniturile
în natură, precum şi avantajele în natură primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preţul pieţei la
locul şi data acordării avantajului. Avantajele primite cu plata parţială sunt evaluate ca diferenţă
între preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului şi suma reprezentând plata parţială.
Exemplul ilustrativ 33
Un salariat primeşte sub forma unor venituri în natură 20 kg de cafea, produsă în cadrul unităţii în
care este angajat. Costul de producţie al unui kilogram de cafea este de 50 lei.
Determinaţi suma totală considerată avantaj în natură.
Rezolvare:
Venitul suplimentar al salariatului va fi de 50 x 20 lei = 1.000 lei la care se va adăuga şi TVA
datorată, deci suma totală considerată avantaj în natură, ce trebuie trecută pe ştatul de salarii, va fi
1.000 + 1.000 x 24% = 1.240 lei.
c) împrumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de
venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii;
h) tichete-cadou acordate potrivit legii.
Numărul de tichete de masă reprezintă numărul de zile efectiv lucrătoare din luna respectivă. Nu
pot fi acordate tichete de masă în perioada în care salariatul se află în concediu, sau se deplasează
în interes de serviciu în altă localitate şi beneficiază de diurnă. Acordarea tichetelor în alte condiţii
va duce la includerea acestor veniturile impozabile.
Având în vedere caracterul lor obligatoriu în îndeplinirea sarcinilor de servici, următoarele
avantaje sunt considerate neimpozabile din punctul de vedere al salariatului: contravaloarea
abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajaţii a căror activitate presupune
deplasarea frecventă în interiorul localităţii, reducerile de preţuri practicate în scopul vânzării, de
care pot beneficia clienţii persoane fizice, diferenţele de tarif la cazare în locaţiile reprezentând
amenajări recreative şi sportive din dotarea ministerelor de care beneficiază personalul propriu,
conform legii şi contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaţii
proprii, în limita a 400 euro anual pe participant.
Tot în acelaşi sens, Codul fiscal a stabilit o serie de venituri ce nu sunt incluse în categoria
veniturilor salariale, deci nu sunt considerate impozabile:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare
a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere,
veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor,
etc.
Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei
de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile
oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea
cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150.lei.
Exemplul ilustrativ 34
Cu ocazia zilei de 8 martie, un angajator oferă fiecărei angajate un cadou în valoare de 200 lei
reprezentând produse cosmetice şi un bilet de intrare la un concert în valoare de 70 lei.
Determinaţi partea ce va fi inclusă în venitul impozabil.
Rezolvare:
Conform Codului fiscal, doar 150 lei/angajată reprezintă un venit neimpozabil din punct de vedere
al impozitului pe venit reţinut salariaţilor în cauză, iar cheltuiala societăţii deductibilă la la calculul
impozitului pe profit. Suma nu se supune contribuţiilor sociale.
Partea ce depăşeşte această valoare va fi inclusă în baza de impozitare a impozitului pe venit şi în
baza de aplicare a contribuţiilor sociale 120 lei/angajată (270 lei – 150 lei ).
b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit
repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ
specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare
naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie,
suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a
angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a
alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de
protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă
potrivit legislaţiei în vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi
au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament
lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei,
conform legii;
g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaţiei
primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop
patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia
acordată salariaţilor din instituţiile publice;
Exemplul ilustrativ 35
O societate îşi trimite angajatul în delegaţie cu maşina firmei pentru 5 zile. Acestuia i se acordă o
diurnă de 50 lei/zi şi, la plecare, primeşte un avans de 1.250 lei. Salariatul aduce spre decontare:
- bonuri de la supermarket în valoare de 100 lei;
- factura de la hotel 600 lei cazare şi 50 lei parcare;
- facturi de la restaurant pentru salariat 300 lei şi pentru o cină cu partenerul de afaceri 100 lei;
- bonuri de benzină 200 lei, din care justificaţi pe baza foii de parcurs, 150 lei.
Stabiliţi regimul sumei primite şi decontate de angajatul trimis în delegaţie.
Rezolvare:
Sume care se pot deconta
- diurna 5 zile * 50 lei = 250 lei;
- factura de la hotel cazare şi parcare = 600 + 50 = 650 lei;
- factura pentru cina cu partenerul de afaceri = 100 lei;
- bonuri de benzină = 150 lei
Total = 1.150 lei
Diurna deductibilă (nu intră în veniturile impozabile) = 2,5 * 13 * 5 zile = 162,5 lei
Diurna considerată asimilată salariului = 250 - 162,5 = 87,5 lei
Sumele ce nu pot fi decontate de către societate:
- bonuri de la supermarket = 100 lei
- facturi de la restaurant pentru salariat = 300 lei
- bonuri de benzină nejustificată= 200 – 150 = 50 lei
Total = 450 lei
In situaţia în care societatea decide să deconteze salariatului cheltuielile enumerate mai sus, pot fi
incluse în ştatul de salarii, cheltuiala fiind deductibilă astfel.
h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în
interesul serviciului;
i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o
altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita
unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit
legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi
din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;
j) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator;
k) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un
stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv.
l) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice,
efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
▪ Deducerea personală
Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de
deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile
din salarii la locul unde se află funcţia de bază. Dacă o persoană fizică obţine venituri impozabile
din salarii la mai multe locuri de muncă, deducerea se va acorda doar la unul dintre acestea
La stabilirea nivelului deducerilor personale stă salariul brut şi numărul persoanelor aflate în
întreţinere. Situaţia deducerilor la calculul impozitului pe venit de care poate beneficia salariatul
este urmatoarea:
Tip deducere Venit lunar
brut
Suma deducere
Deducerea
personală
Până la
1.000 lei
- fără persoane în întreţinere -
250 lei;
- pentru o persoana în întreţinere
- 350 lei;
- pentru două persoane în
întreţinere - 450 lei;
- pentru trei persoane în
întretinere - 550 lei;
- pentru patru sau mai multe
persoane în întreţinere - 650 lei.
Intre 1.000
şi 3.000 lei
(250 + 100 * Nr. persoane
întreţinere) * [1 – (Venit brut –
1.000)/2.000]
Peste 3.000
lei
Nu se acordă deducere personală.
Deducerea
cotizaţiei
sindicale
- Suma plătită în lună
Deducerea
contribuţiei la
schemele
facultative de
- Contribuţia lunară, în limita a 400
eur anual*
pensii
ocupaţionale
* Transformarea contribuţiilor reţinute pentru fondurile de pensii facultative din lei în euro, pentru
verificarea încadrării în plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Naţională a României în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.
Plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele în euro reprezentând contribuţiile reţinute
pentru fondurile de pensii facultative şi verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege.
Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărui venituri
impozabile şi neimpozabile nu depăşesc 250 lei/ lună. Conform Codului civil sunt considerate
rude de gradul întâi părinţi şi copi, iar rude de gradul al doilea bunici, nepoţi şi fraţi/surori.
Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere la calculul deducerii personale, potrivit
prevederilor art. 56 alin. (7) din Codul fiscal următoarele:
- persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în
zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;
- persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi
zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din
cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din
exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.
Codul fiscal prin normele metodologice vine cu o completare la metoda de evaluare a veniturilor
lunare a persoanelor aflate în întreţinere. Pentru a compara venitul lunar realizat de persoana aflată
în întreţinere cu suma de 250 lei lunar se va proceda astfel:
a) în cazul în care persoana aflată în întreţinere realizează venituri lunare de natura pensiilor,
indemnizaţiilor, alocaţiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana întreţinută rezultă
din însumarea tuturor drepturilor de această natură realizate într-o lună;
Exemplul ilustrativ 36
O persoană fizică are în întreţinere un părinte, iar acesta din urmă obţine lunar venituri din pensii
de 200 lei şi venituri din indemnizaţii de 230 lei.
Determinaţi din punctul de vedere al deducerii personale, dacă părintele poste fi considerat
persoană aflată în întreţinere.
Rezolvare:
Avand în vedere că venitul lunar total (430 lei) depăşeşte valoare de 250 lei, acesta nu este
considerat, din punctul de vedere al deducerii personale, o persoană aflată în întreţinere.
b) în cazul în care venitul este realizat sub formă de câştiguri la jocuri de noroc, premii la diverse
competiţii, dividende, dobânzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizică aflată în
întreţinere se determină prin împărţirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la
sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
Exemplul ilustrativ 37
O persoană are în întreţinere pe fiul său ce obţine un câştig în luna februarie la jocuri de noroc de
4000 lei.
Determinaţi din punctul de vedere al deducerii personale, dacă copilul poste fi considerat
persoană aflată în întreţinere.
Rezolvare:
Conform Codului fiscal, venitul lunar pentru acesta îl vom afla prin împărţirea numărului de luni
rămase pănă la finalul anului (10 luni) la cuantumul venitului ocazional obţinut (4.000 lei) şi vom
obţine o sumă de 400 lei/lună. În această situaţie, fiul acestuia nu mai este considerat în întreţinere,
iar persoana nu va beneficia de deducere personală suplimentară în urma acestuia. Dacă câştigul
era de 2.000 lei, rezulta o sumă de 200 lei/lună şi atunci persoana era în întreţinere.
c) în cazul în care persoana întreţinută realizează atât venituri lunare, cât şi aleatorii, venitul lunar
se determină prin însumarea acestor venituri.
Exemplul ilustrativ 38
O persoană fizică are venituri din pensie de 150 lei/lună. În plus, acesta obţine venituri din dobânzi
aferente depozitelor la în sumă de 40 lei/lună.
Determinaţi din punctul de vedere al deducerii personale dacă persoana fizică poate fi
considerată persoană aflată în întreţinere.
Rezolvare:
În acest caz cuantumul veniturilor lunare este de 190 lei, mai mic de 250 lei, deci persoana va fi
considerată în întreţinere.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine
la sursă de către plătitorii de venituri. Metodologia de determinare a impozitului pe venit este
următoarea:
Venit brut
- Contribuţii obligatorii aferente unei luni:
contribuţia de asigurările sociale CAS (10,5% * Venit brut)
contribuţia de asigurarile sociale de sanatate CASS (5,5% * Venit brut)
contribuţia de asigurări pentru somaj CS (0,5% * Venit brut)
- Deducerea personală acordată
- Cotizatia sindicala (plătită în luna respectivă)
- Contribuţii la fondurile de pensii facultative (în limita echivalentul în lei a 400 euro/an)
= Venit net impozabil
Modul de calcul al impozitului pe venit este prezentat în continuare:
Impozit din
salarii
= Venit net
impozabil
* 16%
Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul
stabilit mai sus, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în
condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.
În ceea ce priveşte plata impozitului pe profit, plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor
au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării
plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Excepţie fac plătitori de venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor obligaţi să vireze
impozitul pe venit până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se
datorează dacă se încadrează în una din următoarele categorii.
a) asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane juridice, cu excepţia
instituţiilor publice, care în anul anterior au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;
b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri
totale de până la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;
c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul
anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;
d) persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale, precum şi persoanele fizice care
exercită profesii libere şi asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, care
au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.
Exemple privind determinarea impozitului pe venit
Exemplul ilustrativ 39
O persoană obţine la locul de muncă un salariu de bază brut de 2.000 lei, iar ca urmare a
schimbării domiciliului în cadrul aceleiaşi localităţi beneficiază de o indemnizaţie de instalare de
75% din salariu de bază. Această persoană are în întreţinere pe soţia şi pe mama, prima nu obţine
venituri, iar a doua obţine venituri din pensii de 200 lei şi deţine şi un teren agricol de 25.000 m2.
Determinaţi contribuţiile salariale şi impozitul pe veniturile din salarii.
Rezolvare:
Pentru determinarea impozitului trebuie să se determine venitul brut.
Indemnizaţia de instalare nu este inclusă în venitul brut, aceasta acordându-se o singură dată şi
doar la schimbarea locului de muncă într-o altă localitate decât cea de domiciliu.
Persoane în întreţinere:
- soţia este persoana în întreţinere pentru că nu obţine nici un venit;
- mama nu poate fi persoană aflată în întreţinere pentru că are terenuri agricole peste limita
prevăzută.
Determinarea impozitului este următoarea:
Venit brut = 2.000 lei
- CAS = 10,5%* 2.000 = 210 lei
- CASS = 5,5%* 2.000 = 110 lei
- CS = 0,5% * 2.000 = 10 lei
= Venit net = 1.670 lei
- Deducerea personală de bază = 350 *(1- (2.000-1.000)/2.000) = 175 deci 180 lei
= Venit impozabil = 1.490 lei
Impozit = 16%* 1.490 = 238 lei
Salariul net obţinut (încasat) = 2.000 lei – 210 – 110 – 10 – 238 = 1.432 lei
Cuantumul drepturilor salariale în luna februarie 1.432 lei + 0,75 * 2.000 lei = 2.932 lei
Exemplul ilustrativ 40
O persoană fizică este salariat al unei companii producătore de produse alimentare, cu contract
individual de muncă. Acesta obţine următoarele venituri aferente unei luni:
▪ salariul de încadrare 1.300 lei
▪ sporul de vechime 20% din salariul de încadrare;
▪ cadouri primite în valoare totală brută de 400 lei pentru cei 2 copii ai săi;
▪ 21 de tichete de masă în valoare de 9 lei/tichet;
▪ un stimulent sub forma a 10 kg de carne de vită evaluată la un preţ unitar de vânzare de 15
lei/kg, fără TVA;
▪ salariatul foloseşte autoturismul societăţii în weekend în scop personal, fiindu-i atribuit un
avantaj în valoare de 340 lei. Autoturismul nu este folosit şi în alte scopuri.
Salariatul este membru de sindicat şi plăteşte o cotizaţie în sumă de 50 lei lunar. Totodată acesta
are în întreţinere 2 copii minori.
Determinaţi contribuţiile salariale si impozitul pe veniturile din salarii.
Rezolvare:
Se determină venitul brut impozabil, care cuprinde:
- salariul de încadrare 1.300 lei
- sporul de 20% din salariul de încadrare 20% * 1.300 = 260 lei
- cadourile acestea se asimilează salariului sunt incluse şi în baza de calcul a contribuţiilor dacă
contravaloarea acestora este peste limita legală de 150 lei/persoană. În acest caz, valoarea
acestora este de 400 lei pentru cei 2 copii, deci 200 lei/copil, iar potrivit Codului fiscal doar
suma de 150 lei din acesta este considerată venit neimpozabil. Prin urmare, diferenţa de 100 lei
va fi asimilată salariului.
- valoarea tichetelor de masă nu se asimilează salariului, deci nu este inclusă in baza de
impozitare pentru contribuţii, dar este supusă impozitului pe venit;
- avantajele în natură de genul stimulentului sunt evaluate la preţul de piaţă şi asimilate salariului.
Valoarea stimulentului se determină astfel: 10 x 15 + 10 x 15 x 0,24 = 186 lei.
- Avantajele în suma de 340 lei sunt asimilate salariului şi intră în baza de impozitare pentru
contribuţiile sociale.
Observaţie
Dacă utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii se face în scopul deplasării de la domiciliu la
locul de muncă şi invers această sumă ar fi considerată neimpozabilă.
Prin urmare venitul brut = 1.300 + 260 + 100 + 186 + 340 = 2.186 lei
- CAS = 10,5%* 2.186= 230 lei
- CASS = 5,5%* 2.186= 120 lei
- CS = 0,5% * 2.186 = 11 lei
= Venit net = 1.825 lei
- Deducerea personală de bază = 450 *(1- (2186-1.000) / 2.000) = 183 deci 190 lei
+ Valoarea tichetelor de masă (21 x 9 lei) = 189 lei
= Venit impozabil = 1.824 lei
Impozit pe venitul din salarii = 16%* 1.824 = 292 lei
Exemplul ilustrativ 41
O angajat obţine lunar un salariu de bază brut de 2.400 lei. Pentru completarea veniturilor
personale persoana respectivă desfăşoară o activitate dependentă, cu program redus, obţinând un
salariu lunar de bază brut de 900 lei. Contribuabilul nu are persoane în întreţinere.
Determinaţi contribuţiile salariale si impozitul pe veniturile din salarii.
Rezolvare:
Angajatul nu are persoane în întreţinere deci deducerea personală este de 250 lei. Aceasta se va
acorda doar la un singur loc de muncă, iar pentru acest exemplu acesta va fi acela unde desfăşoară
o activitate cu program întreg.
Loc principal de muncă:
Venit brut = 2.400 lei
- CAS = 10,5%* 2.400 = 252 lei
- CASS = 5,5%* 2.400 = 132 lei
- CAJS = 0,5%* 2.400 = 12 lei
= Venit net = 2.004 lei
- Deducerea personală de bază = 250 *(1- (2.400-1.000) / 2.000) = 80 lei
= Venit impozabil = 1.924 lei
Impozit = 16%* 1.924 = 308 lei
Salariul net obţinut (încasat)= 2.400– 252 – 132 – 12 – 308 = 1.696 lei
Loc secundar de muncă:
Venit brut = 900 lei
- CAS = 10,5%* 900 = 95 lei
- CASS = 5,5%* 900 = 50 lei
- CAJS = 0,5%* 900 = 5
= Venit net 750 lei
= Venit impozabil 750 lei
Impozit = 16%*750 = 120 lei
Venit net încasat = 900 – 120 – 95 – 50 – 5 = 630 lei
Impozitul pe veniturile cedarea folosirii bunurilor
Codul fiscal prevede:
„Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din
cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt
deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.” (art. 61-(1))
Comentariu:
Normele metodologice vin şi explică natura veniturilor ce intră în această categorie, respectiv:
- veniturile din închirieri şi subînchirieri de bunuri mobile şi imobile
- veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
Veniturile obţinute din închirieri şi subînchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinţei
locuinţei, caselor de vacanţă, garajelor, terenurilor şi altele asemenea, a căror folosinţă este cedată
în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct, arendare şi altele asemenea, inclusiv a
unor părţi din acestea, utilizate în scop de reclamă, afişaj şi publicitate.
Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din
arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al
veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi, pentru fiecare an fiscal,
indiferent de momentul încasării acestora.
Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina
proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte
contractantă.
Cheltuielile care trebuie efectuate de proprietar la imobile sunt cele referitoare la întreţinerea şi
repararea locuinţei închiriate, ca de exemplu:
întreţinerea în bune condiţii a elementelor structurii de rezistenţă a clădirii, elementelor de
construcţie exterioară a clădirii, cum ar fi: acoperiş, faţadă, curţile şi grădinile, precum şi spaţiile
comune din interiorul clădirii, ca de exemplu: casa scării, casa ascensorului şi altele asemenea;
întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor comune proprii clădirii, respectiv ascensor,
hidrofor, instalaţii de alimentare cu apă, de canalizare, instalaţii de încălzire centrală şi de
preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze;
repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionare a clădirii pe toată
durata închirierii locuinţei.
Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în
toate situaţiile în care a fost depusă o declaraţie privind venitul estimat/ norma de venit pentru anul
curent, sau venitul net din declaraţia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, după caz.
La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16%.
Calculul impozitului pe venit
Venit brut = Venit din închirierea bunului + Cheltuieli ce cad în sarcina proprietarului
Cheltuieli forfetare = 25% * Venit brut
Venit net = Venit brut – Cheltuieli forfetare
Impozit pe venit = Venit net * 16%
Începând cu 01.01.2014, din veniturile din cedarea folosinţei bunurilor se reţine şi contribuţia la
asigurările sociale de sănătate (5,5%), pe baza următoarei formule de calcul:
CASS = 5,5% * (Venit brut – Cheltuieli forfetare)
Baza de calcul nu poate fi mai mică decât un salariu de baza minim brut pe ţară, dacă acest venit
este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, dar nici mai mare decât valoarea de 5 ori a
câştigului salarial mediu brut.
Contribuabilii sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de
asigurări sociale de sănătate, plăţile anticipate stabilindu-se de organul fiscal competent, prin
"Decizie de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de
sănătate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor" - formular 650, pe baza declaraţiei de
venit estimat/norma de venit sau a declaraţiei privind venitul realizat, după caz.
Codul fiscal prevede:
“Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul IX2 «Contribuţii sociale
obligatorii» datorate în cursul anului se deduc din veniturile realizate din categoria venituri din
cedarea folosinţei bunurilor numai de organul fiscal competent la stabilirea obligaţiilor fiscale
anuale.” art. 641-(2)
Altfel spus, contribuţia la asigurările sociale de sănătate se deduce doar la calculul impozitului
anual. În scopul determinării impozitului pe venitul anual se aplică cota de impozitare de 16%
asupra unui venit net, stabilit pe baza următoarei formule de calcul:
Venit brut obţinut
- Cheltuiala forfetară deductibilă ( 20% sau 25%*)
- Contribuţiile sociale obligatorii plătite
= Venit net
Termene de plată
Plăţile anticipate în contul impozitului pe venit se efectuează în patru rate egale, până la data de 25
inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru (25 martie, 25 iunie, 25 septembrie, 25 decembrie).
Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se evidenţiază lunar, iar plata se
efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare
trimestru.
Exemplu ilustrativ 42
O persoană fizică obţine din închirierea unui apartament un venit lunar de 1.200 lei pentru tot anul
calendaristic, începând cu luna ianuarie până în luna decembrie. La sfârşitul anului se constată că
persoanele aflate în chirie au efectuat cheltuieli ce cad în sarcina proprietarului în sumă de 2.000
lei.
Stabiliţi cuantumul obligaţiilor fiscale suportate de proprietar în timpul anului şi la sfarşitul
lui.
Rezolvare:
Determinarea plăţilor anticipate:
Venit brut = 1.200 lei/lună* 12 luni = 14.400 lei
Venit net = Venit brut – Cheltuieli forfetare = Venit brut – 25% x Venit brut = 14.400 – 25% x
14.400 = 10.800 lei
Impozit pe venit sub formă de plăţi anticipate = 16% x 10.800 lei = 1.728 lei
Plată anticipată cu titlu de impozit pe venit = 1.728 / 4 = 432 lei/trimestru
CASS =5,5% * (14.400 – 25% x 14.400) = 594 lei
Plată anticipată cu titlu de CASS = 148,5 lei/trimestru
Determinarea impozitului la finalul anului:
Venit brut = 1.200 lei/lună* 12 luni + 2. 000 lei = 16.400 lei
Cheltuieli forfetare = 25% * 16.400 = 4.100 lei
CASS recalculată = 5,5% * (16.400 - 4.100) = 677 lei
Venit net = Venit brut – Cheltuieli forfetare – CASS = 16.400 – 4.100 - 677 = 11.623 lei
Impozit pe venit final = 16% * 11.623 = 1.860 lei
Diferenţe stabilite prin decizia de impunere finală
Diferenţă de impozit pe venit de plată = 1.860 - 1.728 = 132 lei
Diferenţă de CASS de plată = 677 – 594 = 83 lei
În cazul veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut
se stabileşte pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea
sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.
Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit la
momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final.
Impozitul astfel calculat şi reţinut pentru veniturile din arendă se virează la bugetul de stat până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii care
realizează venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului, este
diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea cotei de 25%
asupra venitului brut şi nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă
acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia. Baza lunară de calcul nu poate fi
mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut.
Obligaţiile reprezentând contribuţiile individuale de asigurări sociale de sănătate se reţin şi se
virează de către plătitorul de venit până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost
plătite veniturile.
Exemplul ilustrativ 43
O societate agricolă are luată în arendă o suprafaţă de teren agricol în schimbul unei sume lunare
de 1.500 lei plătite integral însă după recoltare (luna octombrie). Contractul de arendă a fost
înregistrat la autoritatea fiscală competentă la momentul semnării lui. Stabiliţi obligaţiile fiscale ce
trebuie suportate de arendaş în cursul unui an.
Rezolvare:
Venit brut = 12 * 1.500 = 18.000 lei
Impozit pe venit = 16% * (18.000 – 25%* 18.000) = 2.160 lei
CASS = 5,5% * (18.000 – 25%* 18.000) = 742,5 lei
În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale
produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate
ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de
începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale
regionale ale finanţelor publice, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.
În cazul modificării preţurilor medii ale produselor agricole în cursul anului fiscal de realizare a
venitului, noile preţuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă exprimate în natură, pentru
determinarea bazei impozabile, se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării
acestora către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice.
Exemplul ilustrativ 44
O societate agricolă foloseşte în arendă suprafeţe de teren de la persoane fizice. În luna septembrie
ea distribuie produse agricole proprietarilor. Cantitatea de produse distribuită în anul curent este
evaluată iniţial la începutul anului la preţul de 12.000 lei. Ulterior, în luna acordării produselor
arendatorului, preţul de piaţă comunicat şi aplicabil este de 16.000 lei.
Deteminaţi impozitul pe venitul din arendă şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate.
Rezolvare:
Venit brut = 16.000 lei
Impozit pe venit = 16% * (16.000 – 25%* 16.000) = 1.920 lei
CASS = 5,5% * (16.000 – 25%* 16.000) = 660 lei
Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe
proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv,
datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit. Norma anuală de venit
corespunzătoare unei camere de închiriat se determină de direcţiile generale ale finanţelor publice
judeţene şi a municipiului Bucureşti, după caz, pe baza criteriilor stabilite prin ordin comun al
ministrului dezvoltării regionale şi turismului şi al ministrului finanţelor publice şi a propunerilor
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului privind nivelul normelor anuale de venit.
▪ Impozitul pe veniturile din investiţii
Codul fiscal prevede:
Veniturile din investiţii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum
şi orice alte operaţiuni similare;
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice. (art. 65-(1))
Comentariu:
Dividendul reprezintă acea parte din profitul unei societăţi pe acţiuni care se dă unui acţionar în
raport cu acţiunile pe care le are. Impozitul pe veniturile sub formă de dividende se determină
inclusiv asupra sumelor primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de
investiţii.
Veniturile din dividende se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Obligaţia calculării şi
reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu
plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar
care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat
situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv
a anului următor.
Normele metodologice completează art. 65-(1) explicând expres care venituri nu sunt considerate
venituri din investiţii, respectiv distribuţiile efectuate de la persoane juridice în legătură cu
excluderea, retragerea, dobândirea prin succesiune a titlurilor de valoare, venituri care sunt
calificate drept câştiguri din transferul titlurilor de valoare sau care aplică regimul transparenţei
fiscale.
Exemplul ilustrativ 45
O societate comercială plăteşte dividende către un acţionar în valoare de 10.000 lei.
Determinaţi impozitul pe venitul din dividende datorat.
Rezolvare:
Dacă dividendele, în valoare brută de 10.000 lei sunt ridicate de în cursul anului în care s-au
aprobat situaţiile financiare, impozitul datorat de el este de:
10.000 x 16% = 1.600 lei.
Acest impozit trebuie calculat, reţinut şi virat la bugetul de stat de către societatea comercială la
data ridicării dividendului.
Dividendul net ridicat de primul acţionar este de:
10.000 – 1.600 = 8.400 lei.
Dacă dividendele, în valoare brută de 10.000 lei nu sunt ridicate de în cursul anului în care s-au
aprobat situaţiile financiare, societatea comercială trebuie să reţină şi vireze la bugetul de stat
acelaşi impozit până la 25 ianuarie inclusiv a anului următor.
În ceea ce priveşte veniturile din dobânzi în această categorie intră:
dobânzi obţinute din obligaţiuni;
dobânzi obţinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
suma primită sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate;
alte venituri obţinute din titluri de creanţă.
Se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii
raportului juridic, veniturile sub formă de dobânzi pentru:
- depozitele la vedere/conturi curente,
- depozitele clienţilor, constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem
colectiv pentru domeniul locativ
- depozitele la termen constituite,
- instrumentele de economisire dobândite şi
- contractele civile încheiate
Impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării
în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Virarea impozitului se face lunar, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont.
Exemplul ilustrativ 46
O persoană fizică obţine în anul 2014 venituri de 120 lei din dobânzi aferente unui cont curent şi
venituri de 480 lei din dobânzi aferente unui depozit la termen constituit în acelaşi an.
Determinaţi impozitul pe investiţii de plată.
Rezolvare:
Impozit = 16% * (120 lei + 480 lei) = 96 lei
În cazul transferului titlurilor de valoare trebuie făcută o distincţie între modul de determinare a
câştigului din astfel de operaţiuni între:
valori mobiliare
titlurile de participare la fonduri deschise de investiţii;
părţi sociale.
Operaţiune Mod de calcul
Transferul
titlurilor de
valoare
Câştig/pierdere = Preţ de vânzare - Preţ de
cumpărare pe tipuri de titluri de valori -
Costuri aferente tranzacţiei
Preţul de cumpărare la prima tranzacţionare
va fi asimilat cu valoarea nominală a
acestora în cazul tranzacţiilor cu acţiuni
primite de persoanele fizice cu titlu gratuit,
în cadrul Programului de privatizare în masă.
Tranzacţii cu
acţiuni cumpărate
la preţ
preferenţial, în
cadrul sistemului
stock options
plan
Câştig = Preţ de vânzare - Preţ de cumpărare
preferenţial - Costuri aferente tranzacţiei.
Transferul
dreptului de
proprietate
asupra titlurilor
de participare la
fondurile
Câştig = Preţ de răscumpărare - Preţ de
cumpărare/subscriere
Preţul de răscumpărare este preţul care i se
cuvine investitorului la retragerea din fond.
Preţul de cumpărare/subscriere este preţul
deschise de
investiţii
plătit de investitorul persoană fizică pentru
achiziţionarea titlului de participare.
Transferul
dreptului de
proprietate
asupra părţilor
sociale
câştigul = Preţul de vânzare - Vvaloarea
nominală/preţul de cumpărare.
Începând cu a doua tranzacţie, valoarea
nominală va fi înlocuită cu preţul de
cumpărare, care include şi cheltuielile
privind comisioanele, taxele aferente
tranzacţiei şi alte cheltuieli similare
justificate cu documente.
Dacă vorbim de operaţiuni similare contractelor de vânzare-cumpărare de valută la termen se
includ şi următoarele instrumente financiare derivate tranzacţionate pe piaţă la buna înţelegere
(OTC):
swap pe cursul de schimb
swap pe rata dobânzii
opţiuni pe cursul de schimb
opţiuni pe rata dobânzii.
Câştigul net/Pierderea netă se determină de către contribuabil, pe baza declaraţiei de impunere
trimestriale, la sfârşitul fiecărui trimestru ca diferenţă între câştigurile şi pierderile înregistrate
cumulat de la începutul anului, ca urmare a tranzacţionării titlurilor de valoare, altele decât părţile
sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise. Calculul, reţinerea şi virarea impozitului
pe veniturile din investiţii se efectuează astfel:
Transferul
titlurilor de
valoare
Impozit pe venit = 16%* Câştig net
determinat la sfârşitul fiecărui trimestru
Obligaţia calculării impozitului reprezentând
plată anticipată trimestrială revine
contribuabilului, pe baza declaraţiei de
impunere trimestrială depusă până la data de
25 inclusiv a lunii următoare fiecărui
trimestru.
Impozitul de plată reprezentând plată
anticipată trimestrială/ impozitul de restituit
trimestrial se calculează astfel:
Impozit datorat pe câştigul net cumulat de la
începutul anului până la sfârşitul perioadei
de raportare - Impozit datorat pe câştigul net
cumulat de la începutul anului până la
sfârşitul perioadei de raportare precedente
Transferul
valorilor
Impozit pe venit = 16% * Câştig/tranzacţje
Impozitul se calculează la fiecare tranzacţie,
mobiliare, în
cazul societăţilor
închise, şi din
transferul părţilor
sociale
impozitul fiind final.
Obligaţia calculării, reţinerii şi virării
impozitului revine dobânditorului la
momentul încheierii tranzacţiei, pe baza
contractului încheiat între părţi.
Operaţiuni de
vânzare-
cumpărare de
valută la termen,
pe bază de
contract, şi din
orice alte
operaţiuni de
acest gen, altele
decât cele cu
Impozit pe venit = 16% * Câştig/tranzacţje
Impozitul reţinut constituie plată anticipată
în contul impozitului anual datorat.
instrumente
financiare
tranzacţionate pe
pieţe autorizate şi
supravegheate de
CNVM
Câştigul net anual/Pierderea netă anuală din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile
sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se determină ca diferenţă între câştigurile
şi pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului, şi este
egal/egală cu câştigul net determinat/pierderea netă determinată la sfârşitul trimestrului IV al
anului fiscal respectiv.
Câştigul net anual /Pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe baza declaraţiei
privind venitul realizat.
Pentru tranzacţiile cu titlurile de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul
societăţilor închise, efectuate în cursul fiecărui trimestru din anul fiscal, fiecare intermediar,
societate de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile
deschise de investiţii sau alt plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii:
a) calcularea câştigului/pierderii pentru fiecare tranzacţie efectuată pentru contribuabil;
b) transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor privind totalul câştigurilor/pierderilor, în
formă scrisă, pentru tranzacţiile efectuate în cursul fiecărui trimestru, până la data de 5 a lunii
următoare trimestrului;
c) să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat, la
organul fiscal competent o declaraţie informativă privind totalul câştigurilor/pierderilor pentru
tranzacţiile efectuate cu titlurile de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în
cazul societăţilor închise, pentru fiecare contribuabil.
Exemplul ilustrativ 46
O persoană fizică realizează următoarele operaţiuni:
a) Vinde, în luna aprilie, acţiuni pentru care încasează suma de 4.800 lei, pe care le-a achiziţionat
în pentru suma de 3.400 lei; comision de tranzacţionare 120 lei.
b) Vinde, în luna august, acţiuni pentru care încasează suma de 3.200 lei, pe care le-a achiziţionat
pentru suma de 4.100 lei; comision de tranzacţionare 100 lei.
Determinaţi impozitul pe venitul din investiţii.
Rezolvare:
Câştig/pierdere trimestrul II = 4.800 – 3.400 - 120 = 1.280 lei
Impozit trimestrul II = 1.280 * 16% = 205 lei
Câştig/pierdere trimestrul III = (4.800 – 3.400 -120) + (3.200 – 4.100 - 100) = 280 lei (ca diferenţă
între câştigurile şi pierderile înregistrate cumulat de la începutul anului)
Impozit trimestrul III = 280 lei * 16% = 45 lei
Impozit de restituit trimestrial = 205 lei – 45 lei = 160 lei
Impozitul pe veniturile din alte surse
o Veniturile din pensii
Codul fiscal prevede:
„Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile
sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii
facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat” (art. 68)
Calculul impozitului pe venit
Impozit pe venit = 16% * Venit impozabil lunar din pensii.
Venit impozabil lunar din pensii = Venit din pensie - 1.000 lei (sumă neimpozabilă lunar) -
Contribuţii obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică (CASS)
Potrivit Codului fiscal, impozitul astfel calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se
virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face
plata pensiei.
Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale de sănătate sunt doar pensionarii cu venituri din
pensii care depăşesc 740 lei. Cu alte cuvinte, dacă veniturile din pensii nu depăşesc această
valoare, contribuabilul nu va datora CASS pentru pensia respectivă.
Baza de calcul pentru CASS = Pensia brută - 740 lei.
Exemplul ilustrativ 47
Prezentaţi modalitatea de determinare a impozitului de plată pentru:
a) O pensie de 1.200 lei (pensie mai mare de 1.000 lei);
b) O pensie de 900 lei (pensie mai mare de 740 lei, dar mai mică de 1.000 lei);
c) O pensie de 600 lei (pensie mai mică de 740 lei).
Determinaţi impozitul pe venit şi pensia netă.
Rezolvare:
Baza de calcul CASS = 1.200 – 740 = 460 lei.
CASS = 460 * 5,5 % = 25 lei
Baza de calcul impozit = 1.200 – 1.000 – 25 = 175 lei
Impozit pe venit datorat = 175 * 16% = 28 lei.
Pensie netă = 1.200 – 28 – 25 = 1.147 lei.
Baza de calcul CASS = 900 lei – 740 lei = 160 lei
CASS = 160 lei * 5,5 % = 9 lei
Cum pensia este mai mică de 1000 lei, sumă considerată neimpozabilă, pentru această pensie nu se
va datora impozit.
Pensie netă = 900 lei – 9 lei = 891 lei.
Cum pensia este mai mică de 740 lei, pentru această pensie nu se va calcula CASS.
Cum pensia este mai mică de 1.000 lei, sumă considerată neimpozabilă, pentru această pensie nu
se va datora impozit.
Pensie netă = 600 lei.
Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură
Codul fiscal prevede:
Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o formă de
asociere, fără personalitate juridică, din:
a) cultivarea produselor agricole vegetale;
b) exploatarea pepinierelor viticole, pomicole şi altele asemenea;
c)creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în
stare naturală.(art. 71-(1))
Veniturile din silvicultură şi piscicultură reprezintă veniturile obţinute din recoltarea şi
valorificarea produselor specifice fondului forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase şi
nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole. (art. 71-(2))
Regulile de impunere specifice acestor venituri sunt prezentate în continuare:
Venit Regulă de impunere
Veniturile din
valorificarea produselor
din activităţi agricole
pe bază de normă de venit
Sunt venituri impozabile,
indiferent dacă se face sau nu
dovada valorificării produselor
Veniturile din
valorificarea produselor
din activităţi agricole
pentru care nu au fost
stabilite norme de venit
în sistem real, pe baza datelor
din contabilitatea în partidă
simplă
Veniturile obţinute din
valorificarea produselor
din activităţi agricole în
altă modalitate decât în
în sistem real pe baza datelor
din contabilitatea în partidă
simplă, potrivit regulilor de
impunere proprii veniturilor din
stare naturală activităţi independente
Veniturile din silvicultură
şi piscicultură
în sistem real pe baza datelor
din contabilitatea în partidă
simplă, potrivit prevederilor cap.
II «Venituri din activităţi
independente»
veniturile din silvicultură
calificate drept venituri
din alte surse
se aplică prevederile cap. IX
„Venituri din alte surse,
Impozitul pe venit se calculează
prin reţinere la sursă la momentul
plăţii veniturilor de către plătitorii
de venituri, prin aplicarea unei cote
de 16% asupra venitului brut, fiind
impozit final.
Comentariu:
Normele metodologice precizează că în situaţia în care contribuabilii obţin doar venituri din
activităţi agricole pentru care au fost stabilite norme de venit nu au obligaţii contabile.
În cazul cheltuielilor efectuate în comun care sunt aferente veniturilor pentru care există regimuri
fiscale diferite, respectiv determinare pe bază de normă de venit şi venit net anual determinat pe
baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cotele de cheltuieli vor fi alocate proporţional cu
suprafeţele de teren/numărul de capete de animale/numărul de familii de albine deţinute.
Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de organul fiscal competent prin aplicarea
unei cote de 16% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de
venit, impozitul fiind final.
Impozit pe venit = 16% * Norma anuală de venit / Unitatea de suprafaţă (ha)/cap de
animal/familie de albine * (Total ha/capete de animal/familii de albine – Limita
neimpozabilă)
Exemplul ilustrativ 48
O persoană deţine 3 ha de livada de meri şi obţine venituri din valorificarea ei. Primele 1,5 ha de
livadă nu se impozitează. Pentru restul suprafeţei se aplică norma de venit de 4.709 lei/ha.
Stabiliţi impozitul pe vemit datorat de persoana fizică.
Rezolvare:
Venit impozabil = 4.709 lei/ha * (3 – 1,5) = 7.064 lei
Impozit pe venit = 16% * 7.064 lei = 1.130 lei
Exemplul ilustrativ 49
O persoană fizică deţine 15 vaci. Conform limitelor prevăzute în normele de aplicare a Codului
fiscal, primele 2 capete sunt neimpozabile. Pentru restul suprafeţei se aplică norma de venit de 453
lei/cap de animal.
Stabiliţi impozitul pe vemit datorat de persoana fizică.
Rezolvare:
Venit impozabil =453 lei/cap de animal * (15 – 2) capete = 5.889 lei
Impozit pe venit = 16% * 5.889 lei = 942 lei
Exemplul ilustrativ 50
Un apicultor, persoană fizică, ce deţine peste 90 de familii de albine. norma de venit este de 40
lei/familie, iar plafonul nempozabil este de 75 de familii.
Stabiliţi impozitul pe vemit datorat de persoana fizică.
Rezolvare:
Venit impozabil = 40 lei/familie * (90 – 75) = 600 lei
Impozit pe venit = 16% * 600 lei = 96 lei
Modificarea structurii suprafeţelor destinate producţiei agricole vegetale/numărului de capete de
animale/familiilor de albine, intervenite după data de 25 mai, nu conduce la ajustarea normelor de
venit, respectiv a venitului anual impozabil.
Organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat şi emite decizia de impunere.
Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectuează către bugetul de
stat în două rate egale, astfel:
50% din impozit până la data de 25 octombrie inclusiv;
50% din impozit până la data de 15 decembrie inclusiv.
o Veniturile din premii şi din jocuri de noroc
“Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri (…), precum şi cele din promovarea
produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii.” (art. 75-(1))
„Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de
noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice." (art. 75-(2))
Comentariu:
Normele metodologice aduc o lămurire suplimentară menţionând că în această categorie se
cuprind venituri în bani şi/sau în natură, ca de exemplu:
venituri sub formă de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultură, ştiinţă şi artă la gale,
simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau
profesii;
venituri sub formă de premii în bani şi/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor,
tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi în legislaţia în materie, pentru rezultatele obţinute la
competiţii sportive interne şi internaţionale.
Prin câştiguri de tip jack-pot se înţelege câştigurile acordate aleatoriu, prin intermediul maşinilor
mecanice sau electronice cu câştiguri, din sumele rezultate ca urmare a adiţionării separate a unui
anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatării acestor mijloace de joc.
Calculul impozitului pe venitul din premii
Venit net = Venit din premii - 600 lei (sumă neimpozabilă)
Impozit pe venit = 16% * Venit net realizat din fiecare premiu
Calculul impozitului pe venitul din jocuri de noroc
Venit net = Venit din jocuri de noroc - 600 lei (sumă neimpozabilă)
Impozit pe venit = 25% * Venit net
Venitul net se calculează la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau
plătitor.
Cu alte cuvinte nu vor fi impozabile veniturile sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă
de 600 lei, pentru fiecare premiu sau pentru câştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi
organizator sau plătitor într-o singură zi.
Exemplul ilustrativ 51
O persoană realizează într-o lună următoarele venituri:
a) câştigă în aceeaşi de la 2 cazinouri diferite sumele de 2.000 lei, respectiv 5.000 lei.
b) câştigă un premiu în sumă de 2.000 lei.
Determinaţi impozitul pe veniturile din jocuri de noroc şi premii.
Rezolvare:
Determinarea impozitului din jocuri de noroc.
Venitul net se calculează se determină separat pentru fiecare cazino în parte.
Venit net cazino 1 = 2.000 – 600 = 1.400 lei
Impozit = 1.400 * 25 % = 350 lei
Venit net cazino 2 = 5.000 – 600 = 4.400 lei
Impozit = 4.400 * 25 % = 1.100 lei
Dacă veniturile erau obţinute la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi, impozitul de
determina astfel:
Venit net cazino = 2.000 lei + 5.000 lei – 600 lei = 6.400 lei
Impozit = 6.400 lei * 25 % = 1.600 lei
Determinarea impozitului din premii.
Venit net cazino 1 = 2.000 lei – 600 lei = 1.400 lei
Impozit = 1.400 lei * 16 % = 224 lei
o Veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
Codul fiscal prevede:
„La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între
vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra
terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează
astfel:
a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de
orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.” (art.771-
(1))
Comentariu:
Conform aceluiaşi articol, rezultă că impozitul nu se datorează în următoarele cazuri:
a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin
reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-
lea inclusiv, precum şi între soţi.
Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de
moştenire nu se datorează impozitul, dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2
ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în
termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei
succesorale.
Exemplul ilustrativ 52
O persoană deţine în proprietate mai multe proprietăţi imobiliare, iar în anul N vinde:
a) Un apartament, achiziţionat în N-8, pentru care încasează suma de 67.000 euro; cursul de
schimb la data încheierii tranzacţiei: 4,5 lei/euro;
b) Un teren în suprafaţă de 1.000 m2, achiziţionat în anul N-1, preţul de vânzare este de 35
euro/m2; cursul de schimb la data încheierii tranzacţiei: 4,5 lei/euro.
Determinaţi impozitul din transferul proprietăţilor imobiliare.
Rezolvare:
Determinarea impozitului plătit pentru vânzarea apartamentului:
Preţ vânzare = 67.000 * 4,5 = 301.500 lei
Impozit = 4.000 + 1% * (301.500 – 200.000) = 5.015 lei
Determinarea impozitului plătit pentru vânzarea terenului:
Preţ vânzare = 1.000 * 35 * 4,5 lei = 157.500 lei
Impozit = 3% * 157.500 = 4.725 lei
III. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Definirea microîntreprinderilor
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este introdus pentru a simplifica evidenţa asupra
operaţiunilor efectuate de anumiţi agenţi economici. Pentru a putea fi caracterizată din punct de
vedere fiscal ca microîntreprindere, persoana juridică trebuie să îndeplinească definiţia
microîntreprinderii.
Codul fiscal prevede că o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte
cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
realizează venituri, altele decât:
- cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
- cele din activităţi în domeniul bancar
- cele din activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia
persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
- cele obţinute în domeniul jocurilor de noroc.
a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 65.000 euro;
capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale
nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele
judecătoreşti, potrivit legii.
Comentariu:
Unul dintre cele mai delicate aspecte îl constituie caracterizarea unor activităţi drept consultanţă
sau management. Normele metodologice fac precizarea că încadrarea în categoria veniturilor din
consultanţă şi management se efectuează prin analiza contractelor încheiate şi a altor documente
care justifică natura veniturilor. Managementul constă în activităţi în care decisivă este autoritatea
de a da ordine şi de a conduce activitatea unei entităţi. Trebuie făcută o distincţie clară între
prestarea de servicii şi consultanţă. Deşi conţinutul activităţii din punct de vedere tehnic este
consultanţă, în acelaşi timp, din punct de vedere juridic (din perspectiva contractului încheiat),
poate fi considerat prestare de servicii. Consultanţa se poate caracteriza prin următoarele trăsături:
- activitatea intelectuală deţine o pondere semnificativă;
- necesită o înaltă specializare şi calificare pe domenii înguste ale vieţii sociale;
- este o activitate externalizată, nefiind niciodată integrată unei entităţi de producţie.
Pentru încadrarea în condiţiile privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent (65.000 euro)
se vor lua în calcul aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă, iar cursul de schimb pentru
determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea aceluiaşi exerciţiu financiar.
Exemplul ilustrativ 53
O societate de panificaţie plăteşte impozit pe venitul microîntreprinderilor. Situaţia veniturilor
înregistrate de societate la data la 31 decembrie N este următoarea:
– Venituri din vânzarea produselor finite: 150.000 lei;
– Venituri din vânzarea mărfurilor: 100.000 lei;
– Venituri din veniturile din subvenţii de exploatare: 40.000 lei;
– Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare: 16.000 lei;
– Curs euro la 31 decembrie: 4,4639 lei/euro.
Stabiliţi dacă societatea continuă să aplice regimul microîntreprinderilor în anul N+1.
Rezolvare:
Societatea îndeplineşte criteriile domeniul de activitate, număr de salariaţi şi capital social şi
venituri realizate.
Total venituri din orice sursă = 306.000 lei
- Venituri din veniturile din subvenţii de exploatare: 40.000 lei
- Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare: 16.000 lei.
= Venituri realizate (lei) = 250.000 lei
Venituri realizate (eur) = 250.000/ 4,4639 = 56.005 euro
În acest sens, societatea îndeplineşte criteriile şi va fi obligată la plata impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor.
• Determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Baza impozabilă
Baza impozabilă se determină pe baza următoarei formule:
Veniturile din orice sursă
- Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
- Veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
- Veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
- Veniturile din subvenţii;
- Veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
- Veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care
au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- Veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele
produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
- Veniturile din diferenţe de curs valutar;
- Veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de
un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial;
- Valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării.
+ Valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării
+ Diferenţa favorabilă, calculată în trimestrul IV, dintre veniturile din diferenţe de curs
valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în
funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial şi cheltuielile din
diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului
- Valoarea caselor de marcat, în conformitate cu documentul justificativ, în luna punerii în func-
ţiune, în cazul în care se achiziţionează case de marcat
Impozit pe venitul microîntreprinderilor = 3% * Baza de impozitare
Comentariu:
Pentru stabilirea bazei impozabile, legiuitorul a luat o măsură de protecţie a microîntreprinderilor
prin limitarea bazei impozabile doar la veniturile din vânzarea produselor, prestarea de servicii şi
executarea de lucrări. Au fost eliminate din baza impozabilă veniturile care nu generează încasări şi
veniturile care nu provin de la clienţi.
Microîntreprinderile care îşi încetează existenţa în urma unei operaţiuni de reorganizare sau de
lichidare, potrivit legii, şi care pe parcursul perioadei de funcţionare au fost şi plătitoare, la calculul
impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, nu includ în baza impozabilă:
a) rezervele constituite din profitul net;
b) rezervele constituite din diferenţe de curs favorabil aferente capitalului social în devize sau
disponibilului în devize;
c) sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit, repartizate ca surse proprii de
finanţare, potrivit legii, care au fost constituite în perioada în care au fost plătitoare de impozit
pe profit.
În schimb, microîntreprinderile care îşi încetează existenţa în urma unei operaţiuni de reorganizare
sau de lichidare, potrivit legii, şi care pe parcursul perioadei de funcţionare au fost şi plătitoare de
impozit pe profit includ în baza impozabilă şi rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve
din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului
impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care au fost plătitoare de impozit pe profit.
• Cota de impozitare
Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%.
Exemplul ilustrativ 54
O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarele
venituri şi cheltuieli, conform balanţei de verificare:
Extras rulaje cumulate la 31.03.N
704. Venituri din servicii prestate: 1.500 lei
707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 1.000 lei
Extras rulaje cumulate la 30.06.N
704 Venituri din servicii prestate: 1.500 lei
705 Venituri din studii şi cercetări: 3.000 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor: 2.000 lei
Extras rulaje cumulate la 30.09.N
704 Venituri din servicii prestate: 2.000 lei
705 Venituri din studii şi cercetări: 3.000 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor: 2.800 lei
Extras rulaje cumulate la 31.12.N
704 Venituri din servicii prestate: 3.000 lei
705 Venituri din studii şi cercetări: 4.000 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor: 5.000 lei
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar (casă de marcat pusă în
funcţiune în luna noiembrie): 1.000 lei
Societatea nu realizează venituri nesupuse impozitului asupra veniturilor microîntreprinderilor.
Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.
Rezolvare:
Calcul la 31.03.N:
Venituri cumulate = 2.500 lei
Baza de impozitare = 2.500 lei
Impozit pe venitul microîntreprinderilor = 2.500 x 3% = 75 lei
Scadenţă plată: 25.04.N
Calcul la 30.06.N:
Venituri cumulate = 6.500 lei
Baza de impozitare = 6.500 - 2.500 = 4.000 lei
Impozit pe venitul microîntreprinderilor = 4.000 x 3% = 120 lei
Scadenţă plată: 25.07.N
Calcul la 30.09.N:
Venituri cumulate = 7.800 lei
Baza de impozitare = 7.800 - 6.500 = 1.300 lei
Impozit pe venitul microîntreprinderilor = 1.300 x 3% = 39 lei
Scadenţă plată: 25.10.N
Calcul la 31.12.N:
Venituri cumulate = 12.000 lei
Baza de impozitare = 12.000 - 7.800 - 1.000 (casa de marcat) = 3.200 lei
Impozit pe venitul microîntreprinderilor = 3.200 x 3% = 96 lei
Scadenţă plată 25.01.N+1
Observaţie: Se poate face calculul trimestrial al impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
ţinând cont de rulajele conturilor de venituri la nivel de trimestru.
Ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor
Codul fiscal prevede:
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro sau
ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20%
inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează
începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre limitele prevăzute în prezentul articol,
luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Impozitul pe
profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal
până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în
cursul anului respectiv.” (art. 1126)
Comentarii:
În situaţia în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de
65.000 euro, contribuabilul va comunica, în termen de 30 de zile de la data de la care nu mai sunt
îndeplinite oricare dintre cele două condiţii, organului fiscal ieşirea din sistemul de impunere pe
veniturile microîntreprinderilor prin depunerea unei declaraţii de menţiuni, potrivit Codului de
procedură fiscală.
Veniturile luate în calcul la stabilirea limitei de 65.000 euro sau a ponderii veniturilor realizate din
consultanţă şi management în veniturile totale de peste 20% inclusiv sunt aceleaşi cu cele care
constituie baza impozabilă prevăzută
Exemplul ilustrativ 55
O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarele
venituri şi cheltuieli, conform balanţei de verificare:
Extras rulaje cumulate la 31.03.N
704. Venituri din servicii prestate: 70.000 lei
707. Venituri din vânzarea mărfurilor: 80.000 lei
607. Cheltuieli privind mărfurile: 70.000 lei
605. Cheltuieli privind energia şi apa: 10.000 lei
641. Cheltuieli cu salariile personalului: 35.000 lei
Extras rulaje cumulate la 31.06.N
704 Venituri din servicii prestate: 240.000 lei
705 Venituri din studii şi cercetări: 10.000 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor: 200.000 lei
607 Cheltuieli privind mărfurile: 170.000 lei
605 Cheltuieli privind energia şi apa: 30.000 lei
641 Cheltuieli cu salariile personalului: 100.000 lei
Societatea nu realizează venituri nesupuse impozitului asupra veniturilor microîntreprinderilor.
Curs euro la 31 decembrie: 4,4639 lei/euro.
Determinaţi impozitul de plată.
Rezolvare:
Calcul la 31.03.N
Venituri cumulate = 150.000 lei
Baza de impozitare = 150.000 lei
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor = 3% * 150.000 = 4.500 lei
Scadenţă plată 25.04.N .
Calcul la 30.06.N
Venituri cumulate = 450.000 lei
Calcul plafon venituri realizate = 65.000 euro * 4,4639 lei/euro = 290.154 lei
În această situaţie se depăşeşte plafonul de 65.000 euro.
Începând cu trimestrul II, societatea va plăti impozit pe profit.
Profit impozabil = 450.000 - 300.000 = 150.000 lei
Impozit pe profit = 16% * 150.000 = 24.000 lei
Prin urmare:
Se anulează impozitul pe veniturile microîntreprinderilor constituit;
Se înregistrează impozitul pe profit de plată, având scadenţa de plată 25.07.N. Se plăteşte
diferenţa dintre impozitul pe profit de plată şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
achitat (24.000 - 4.500 = 19.500 lei).
Începând cu trimestrul II, societatea va plăti impozit pe profit şi nu va mai putea să revină ca
plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Exemplul ilustrativ 56
O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarele
venituri şi cheltuieli, conform balanţei de verificare:
Extras rulaje cumulate la 31.03.N
704 Venituri din servicii prestate: 70.000 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor: 80.000 lei
607 Cheltuieli privind mărfurile: 70.000 lei
605 Cheltuieli privind energia şi apa: 10.000 lei
641 Cheltuieli cu salariile personalului: 20.000 lei
Extras rulaje cumulate la 30.06.N
704.1 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate: 65.000 lei
704.2 Venituri din consultanţă: 55.000 lei
705 Venituri din studii şi cercetări: 10.000 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor: 120.000 lei
Total venituri: 250.000 lei
607 Cheltuieli privind mărfurile: 90.000 lei
605 Cheltuieli privind energia şi apa: 20.000 lei
641 Cheltuieli cu salariile personalului: 40.000 lei
Curs euro la 31 decembrie: 4,4639 lei/euro.
Determinaţi impozitul pe profit / pe veniturile microîntreprinderilor de plată.
Rezolvare:
Calcul la 31.03.N
Venituri cumulate = 150.000 lei
Plafon venituri realizate = 65.000 euro * 4,4639 lei/euro = 290.154 lei
Baza de impozitare = 150.000 lei
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor = 150.000 x 3% = 4.500 lei
Scadenţă plată: 25.04.N
Calcul la 30.06.N
Venituri cumulate = 250.000 lei < 290.154 lei (65.000 euro)
Pondere venituri din consultanţă în total venituri = 55.000 / 250.000 = 0,22 (22%)
Societatea obţine venituri din consultanţă de peste 20% din total venituri şi începând cu acest
trimestru va plăti impozit pe profit.
Venituri impozabile cumulate (ianuarie - iunie) = 250.000 lei
Cheltuieli deductibile cumulate (ianuarie - iunie) = 150.000 lei
Profit impozabil (aferent trimestrului II) = 250.000 - 150.000 = 100.000 lei
Impozit pe profit = 16% * 100.000 = 16.000 lei
Impozit pe profit de plată = 16.000 - 4.500 = 11.500 lei
Scadenţă plată 25.07.N
Începând cu trimestrul II, societatea va plăti impozit pe profit.
IV. Impozitul pe construcţii
Persoanele juridice române, înclusiv cele ce desfăsoară activităţi în domeniul agricol, sunt obligate
la plata impozitului pe construcţii, stabilit conform titlului IX3 din Codul Fiscal, pentru toate
construcţiile regăsite în grupa 1 din catalogul mijloacelor fixe, aprobat prin HG nr. 2139/2004.
- Construcţii industriale (centrale hdroelectrice, termoelectrice, nuclearo-electrice, piste şi
platforme etc);
- Construcţii pentru transporturi poştă şi telecomunicaţii (Infrastructură si statii, reţele electrice
de contact pentru tracţiune electrică, piste, canale pentru navigaţie etc.);
- Construcţii hidrotehnice (baraje, diguri etc.);
- Construcţii pentru afaceri, comerţ, depozitare (rampe de încărcare, camere de tezaur , tancuri,
rezervoare, bidoane şi butoaie, slozuri etc.);
- Construcţii de locuinţe şi social-culturale (Împrejmuiri, construcţii suport pentru panouri de
afişare şi publicitate, construcţii pentru turnuri de ceas, turnuri de pază etc.);
- Construcţii pentru transportul energiei electrice (reţele de alimentare, de iluminat şi linii de
transport etc.);
- Construcţii pentru alimentare cu apă, canalizare şi îmbunătăţiri funciare (puturi, drenuri,
captari, conducte, castele de apa etc.);
- Construcţii pentru transportul şi distribuţia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului
comprimat şi pentru termoficare (conducte magistrale, bransamente, conducte in canale,
aeriene etc.);
- Constructii agricole (pătule, sere, silozuri etc.).
Impozitul nu se datorează pentru:
valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare,
modificare sau extindere pentru clădirile închiriate/în concesiune/aflate în administrare ori în
folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri;
valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru
construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale;
valoarea construcţiilor din subgrupa 1.2.9. "Terase pe teren arabil, plantaţii pomicole şi
viticole" din Catalog.
operaţiunile de majorare sau diminuare a valorii soldului debitor al conturilor corespunzătoare
construcţiilor se iau în calcul anul următor.
Mod de calcul
Impozitul pe construcţii = 1,5% * Valoarea contabilă a construcţiilor existente în patrimoniul
contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior (soldul debitor al conturilor
corespunzătoare construcţiilor cu excepţiile menţionate mai sus)
Termenul de declarare este 25 mai inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul.
Impozitul se achită în două rate egale, în datele de 25 mai şi, respectiv, 25 septembrie.
Acest impozit se datorează bugetului de stat şi este în administrarea ANAF.
Atenţie
Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu anul fiscal următor.
Exemplul ilustrativ 57
O seră este înregistrată în contabilitate la valoarea de 4.200 lei.
Stabiliţi dacă această construcţie intră sub incidenţa impozitului pe construcţii şi în caz
afirmativ să se determine valoarea impozitului.
Rezolvare:
Ca urmare a faptului că nu intră în sfera de cuprindere a impozitului local pe clădiri, construcţiile
de natura serelor pentru depozitarea şi conservarea cerealelor sunt supuse impozitului pe
construcţii.
Impozit pe construcţii = 1,5% * 11.200 = 168 lei