Fisa cartofului

14
  1 CARTOFUL FIŞA PLANTEI CARTOFUL  Sunt în agricultura biologică în mod tradiţional de mare importanţă  E o cultur ă premergătoare de mare valoare  Sunt consumatori de substanţe nutritive  Aduc un profit însemnat  Necesită o mecanizare relativ scumpă şi un volum considerabil de muncă manual ă GENERALITĂŢI În 1998, ponderea biocartofilor din totalul suprafe ţelor cultivate biologic era de circa 9%. În 2001 s-au cultivat circa 130 de hectare de cartofi timpurii şi 425 de hectare de cartofi pentru consum şi de cartofi industriali. Circa jumătate din bio-cartofi ajung la comercian ţii cu ridicata sau în industrie. Din cauza mecanizării scumpe, tot mai puţine ferme bio produc pe suprafeţe foarte mari. Un mare număr de ferme bio cultivă cartofii mai ales pentru consumul individual, precum şi  pentru desfacerea direct ă. La acest fel al produc ţiei, pretenţiile faţă de mecanizare sunt mai reduse. Botanică, materialul săditor, verificarea şi alegerea soiurilor Specia: Solanum tuberosum Familia: Solanaceae Tuberculul este organul de înmagazinare şi de înmulţire al cartofului. Cartoful se poate înmul ţi atât prin seminţe, cât şi vegetativ prin formarea unor noi tuberculi. Din ochii tuberculului mamă se formează dou ă pân ă la zece ml ădiţe. Bifurcaţiile laterale ale mlădiţelor (Stolonii) se îngroaşă la capăt şi formează noi tuberculi.  Materialul s ăditor  Materialul pentru însămânţare trebuie să provină din înmulţirea biologică. Dacă nu se poate obţine material săditor bio din soiul dorit, se poate folosi material de însămânţat convenţional, nemacerat (băiţuit), după obţinerea unei dovezi scrise. Adresele de la care se poate ob ţine astfel de material sunt men ţionate la capitolul „adrese”. Pentru cultivarea pe suprafe ţe mari, trebuie să se folosească doar material de însămânţat bio care a fost şi certificat. Nu se recomand ă utilizarea materialului de însămânţat din ultima recoltă, deoarece riscul unei contaminări este prea ridicat.

Transcript of Fisa cartofului

Page 1: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 1/14

  1

CARTOFUL

FIŞA PLANTEI CARTOFUL  • Sunt în agricultura biologică în mod tradiţional de mare importanţă 

• E o cultur ă premergătoare de mare valoare 

• Sunt consumatori de substanţe nutritive 

• Aduc un profit însemnat

• Necesită o mecanizare relativ scumpă  şi un volum considerabil de muncă manuală 

GENERALITĂŢI 

În 1998, ponderea biocartofilor din totalul suprafeţelor cultivate biologic era de circa 9%. În2001 s-au cultivat circa 130 de hectare de cartofi timpurii şi 425 de hectare de cartofi pentruconsum şi de cartofi industriali.

Circa jumătate din bio-cartofi ajung la comercianţii cu ridicata sau în industrie. Din cauzamecanizării scumpe, tot mai puţine ferme bio produc pe suprafeţe foarte mari.

Un mare număr de ferme bio cultivă cartofii mai ales pentru consumul individual, precum şi pentru desfacerea directă. La acest fel al producţiei, pretenţiile faţă de mecanizare sunt maireduse.

Botanică, materialul săditor, verificarea şi alegerea soiurilor

Specia: Solanum tuberosum

Familia: Solanaceae 

Tuberculul este organul de înmagazinare şi de înmulţire al cartofului. Cartoful se poate

înmulţi atât prin seminţe, cât şi vegetativ prin formarea unor noi tuberculi. Din ochiituberculului mamă se formează două până la zece mlădiţe. Bifurcaţiile laterale ale mlădiţelor (Stolonii) se îngroaşă la capăt şi formează noi tuberculi.

 Materialul săditor  

Materialul pentru însămânţare trebuie să provină din înmulţirea biologică. Dacă nu se poateobţine material săditor bio din soiul dorit, se poate folosi material de însămânţat convenţional,nemacerat (băiţuit), după obţinerea unei dovezi scrise. Adresele de la care se poate obţineastfel de material sunt menţionate la capitolul „adrese”. Pentru cultivarea pe suprafeţe mari,trebuie să se folosească doar material de însămânţat bio care a fost şi certificat. Nu se

recomandă utilizarea materialului de însămânţat din ultima recoltă, deoarece riscul uneicontaminări este prea ridicat.

Page 2: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 2/14

  2

 Alegerea soiului  

În Elveţia se pot cultiva momentan doar acele soiuri care sunt descrise în catalogul naţional desoiuri. În practică este însă mai important utilizarea soiurilor recomandate în lista organizaţiei„swisspatat”, această listă actualizându-se anual. (pentru comandă sunt trecute informaţii pe

ultima pagină).

În cadrul alegerii soiului de cartofi scopul utilizării joacă un rol esenţial. Soiurile care se pretează pentru agricultura ecologică sunt trecute într-o listă separată a Institutul de Cercetări pentru Agricultura Biologică, unde sunt şi comentate. Această listă este actualizată anual.

Pentru cultivarea biologică se recomandă alegerea doar acelor soiuri care prezintă un riscscăzut de îmbolnăvire.

Controlul soiurilor  

Elveţia nu dispune de institute proprii de creştere. Staţiunile de cercetare Changins (RAC) şiReckenholz (FAL) sunt însărcinate cu controlul soiurilor noi. Controlul oficial, prin care severifică mai ales dacă acestea se pretează la cultivare şi la valorificare durează, incluzândtestele preliminarii, patru ani.

Institutul de Cercetări pentru Agricultura Biologică verifică în mod special, încă din 1996 încolaborare cu FAL şi cu RAC soiurile care sunt tolerante faţă de Phytophthora.

Cerinţele faţă de climă şi sol 

Este posibilă cultivarea până la o înălţime de 1900 de metri deasupra nivelului mării

• Cartofii prefer ă o climă echilibrată. Reacţionează sensibil la perioade de secetă sau de ploi,în timpul înfloririi sau al formării tuberculilor.

• Temperatura solului trebuie să aibă în primăvar ă pentru însămânţare cel puţin 8ºC.

• Cel mai bine se pretează solurile afânate, cu scheletul sărac şi solurile adânci, cu oaprovizionare echilibrată a apei şi cu o valoare a pH-ului de 6-7,5

• Necesarul cel mai mare de apă este în perioada dintre înflorire şi până la formareatuberculilor.

Asolamentul

Pauza minimă de cultivare este la cartofi (inclusiv cartofi timpurii) de 3 ani.

 Preculturi * Cele mai bune preculturi sunt: 

• Pajiştile artificiale de 1-2 ani, deoarece în cazul pajiştilor artificiale pe mai mulţi ani există  pericolul viermilor sârmă (mai ales în solurile umede şi grele)

• Cerealele ca îngr ăşăminte verzi şi furaje intermediare

Page 3: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 3/14

  3

Leguminoasele pentru seminţe sunt culturi premergătoare de lux. Azotul care există nu poatefi încă asimilat de cartofi în primăvar ă. Porumbul este la fel ca şi cartoful un consumator marede substanţe nutritive, şi de acea se pretează ca şi cultur ă premergătoare doar în cazul uneiaprovizionări adecvate cu azot şi în combinaţie cu o altă cultur ă.

Culturi următoare 

Cartofii lasă în urma lor un sol relativ curat pentru cultura următoare. Doza mare de gunoiadministrată cartofului, se utilizează de regulă de către acesta, dar în unele situaţii speciale(secetă, soluri grele), azotul din gunoi este asimilat doar de către culturile care urmează după cartof. Pentru a proteja solul şi pentru a nu mai promova în plus mineralizarea, ar trebui să seexecute după cartofi o prelucrare grijulie a solului (să nu se are).

Cartofii au o valoare de cultur ă premergătoare foarte mare, putându-se folosi în cazul tuturor culturilor cu excepţia tutunului.

Culturile următoare care se preteaz ă 

• Felurile de cereale de toamnă, mai ales orzul şi triticalele. (se potrivesc din cauzatermenului de ssemănat timpuriu şi din cauza polenizării în anul de semănat)

• Furaje intermediare şi îngr ăşămintele verzi (folosesc resturile de azot toamna).

Preîncolţirea 

Pe cât posibil se recomandă utilizarea de material săditor preîncolţit.

Avantajele preîncolţirii 

• Diminuarea pericolului Rizoctoniei (distrugerii r ădăcinii), deoarece plantele cresc mairepede şi mai uniform

• O mai bună reprimare a buruienilor 

• Formarea timpurie a tuberculilor şi astfel o recoltă mai mare

• Daune reduse ale recoltei în cazul unor epidemii timpurii de mană 

Preîncolţirea are loc cel mai bine la 10-12ºC, şi la o umiditate relativă a aerului de circa 85%, precum şi la lumină puternică. Aceste condiţii favorizează formarea de mlădiţe scurte, robusteşi colorate. Perioada de preîncolţire depinde de soiul şi de scopul de utilizare: cartofii pentrusămânţă au nevoie în comparaţie cu cartofii pentru consum de o să ptămână mai mult, iar cartofii timpurii au nevoie de dublul timpului de preîncolţire.

Perioada pentru preîncolţire (în săptămâni) pentrucartofii de consum şi cei pentru prelucrare Ostara, Charlotte, Nicola 4 – 6

Désirée, Markies 5 – 7Agria, Panda, Appell, Naturella 7 – 9

Page 4: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 4/14

  4

Ca şi măsur ă excepţională cartofii de plantat se pot stimula pentru cel puţin 3 – 4 zile la 15 -20ºC. Cartofii stimulaţi nu au voie să fie plantaţi la temperaturi joase ale solului de 3 – 5 ºC.Pericolul atacului cu Rhizoctonia este ridicat din cauza înfrunzirii încete în comparaţie cumaterialul săditor preîncolţit.

Prelucrarea solului 

• Prelucrarea de bază a solului ar trebui pe cât posibil să se facă doar în primăvara timpurie.Astfel solul ar trebui afânat până la o adâncime de 10 – 15 cm. Se urmăreşte obţinerea uneistructuri fine de bulgări.

• Prin separarea solului pot fi utilizate pentru cultivarea cartofilor  şi solurile pietroase cu bulgări mari. Pentru agricultura biologică se recomandă amplasarea cartofilor doar înlocurile adecvate, pe solurile cu un schelet sărac.

Procedeele de prelucrare minimală nu sunt bune în practică pentru cultivarea biologică.Pericolul îmburuienării este prea mare.

Fertilizarea

• Pentru fertilizare cel mai adecvat este gunoiul bine descompus sau gunoiul compostat (20 – 30 de tone la hectar corespund la 100 – 150 de kilograme de azot total pe hectar). Cantităţimai mari de azot nu pot fi asimilate de cartofi şi există pericolul ridicat al spălării şi alîmbolnăvirii.

• Gunoiul ar trebui să fie împr ăştiat încă la cultura premergătoare (fertilizare verde), pentru a

diminua pericolul atacului cu rhizoctonia. Dacă gunoiul se aplică direct culturii, atunci serecomandă împr ăştierea gunoiului peste solul arat.

• De la semănare şi până la înfrunzire cartofii nu au nevoie de azot. În acest timp, plantatr ăieşte din rezervele tuberculului mamă.

• În funcţie de cultura premergătoare, fertilizarea verde şi de rezervele din sol, se recomandă o fertilizare suplimentar ă cu gunoi lichid (purin), după ce cartoful a înfrunzit (circa 20 m3 la hectar purin diluat). Atenţie: Frunzele cartofilor sunt foarte sensibile faţă de purinulconcentrat. De aceea stropirea trebuie să se facă cu purin bine diluat (1:2) şi purin (1:3) sau

cu purin bine aerisit, la temperaturi moderate şi pe un cer acoperit.• Fertilizările cu azot, utilizând fertilizaţi organici, sunt optime la o înălţime a tufei de 10 – 

15 cm. Stropiri întârziate cu purin nu mai favorizează decât creşterea buruienilor  şiîncetinesc maturarea plantei. Acest fapt influenţează negativ calitatea tuberculilor (rezistenţa cojii, concentraţia de amidon, capacitatea de a se pr ă ji, apariţia de pete albastre).

În locaţiile cu o ofertă scăzută de azot, la mijlocul lui iulie creşterea tuberculilor esteîncheiată. În aceste locaţii nu atacul cu mană este factorul limitativ al formării tuberculului, cioferta de azot (N). La o ofertă bună de azot, s-a putut observa în experimentele din Germania,că s-a obţinut în medie o recoltă cu 9 t mai mare.

Page 5: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 5/14

  5

În cazul soiurilor timpurii pentru depozitare (Nicola, Désirée), creşterea tuberculului este,chiar în condiţiile unei oferte ridicate de azot spre sfâr şitul lui iulie, încheiată, astfel încât oapariţie a manei în acest moment, are numai o influenţă mică asupra recoltei. Cultivareacartofilor timpurii şi preîncolţiţi are rost doar dacă i se pune la dispoziţie plantei, o cantitatesuficientă de azot. În multe cazuri, aplicarea timpurie de azot are un efect mai limitativ decât

atacul cu mană.

Cultivarea şi întreţinerea

 Plantarea 

• Momentul plantării: începutul până la mijlocul lui aprilie, dar numai în solurile destul deîncălzite.

• Cartofii timpurii: Începutul lui martie sub folie protectoare

• Necesarul de material săditor: la o distanţă între rânduri de 75 de cm şi la o distanţă între plantele de pe rând de 26 – 32 de cm, rezultă un necesar de tuberculi de însămânţat de 400  – 500 de bucăţi (respectiv 25 – 30 de kilograme per ar. Producţia de cartofi pentruînsămânţat: 500 – 600 de tuberculi per ar. În agricultura biologică se recomandă utilizareunor distanţe mai mari între plante, pentru ca plantele să se poată usca mai bine.

• Adâncimea de plantat: 12 – 14 cm. La cei timpurii: 7 – 10 cm.

• Se recomandă aranjarea biloanelor în aşa fel, încât acestea să fie în direcţia în care batvânturile, fapt care permite o aerisire mai bună a acestora.

Combaterea buruienilor 

• Înainte de plantare se poate realiza o combatere a buruienilor pentru încolţire în stratulsuperior al solului, o mare parte dintre seminţele de buruieni, iar după aceea acestea se pottăia intervenind cu ţesala sau cu grapa. Acest procedeu se poate relua după 10 zile.

• combaterea buruienilor are doar atunci avantaje, când nu întârzie momentul plantăriicartofilor.

Strategii de combatere a buruienilor la cartofi

Stad-ii 

Plan-tare

Pre-înfrunzire

Înfrunzire Mărime pumn

Mărimeatufei 25cm

Aprilie Mai Iunie

1 – Cur ă de buruieni în cazul unei densităţi mari de buruieni

Page 6: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 6/14

  6

2 – Ţesălare

3 – Plantare

4 – Perierea biloanelor cu ţesala

5 – Nu se execută nici un fel de lucrare

6 – Se periază şi se intr ă cu ţesala (fie separat, fie deodată)

7 – Se periază 

Perioadă sensibilă  Ţesălare Să pare

 În cazul pr ăşirii  şi a ţ esăl ării se are în vedere:

• Pe cât posibil să se sape sau să se ţesăleze devreme, atunci când buruienile se află încă înfaza de încolţire sau de 2 frunze

• Să se utilizeze tractoare uşoare cu pneuri înguste

• Să se utilizeze un aparat de pr ăşit corect fixat, care să nu afecteze tufele şi stolonii

• Pe solurile cu bulgări mari, să patul este îngreunat (a se utiliza sapa în stea sau freza pentrurânduri)

Combaterea bolilor  

Mana tufei şi a tuberculului (Phytophtora infestans)

Aceste două feluri de mană provoacă cele mai mari pierderi în cultura biologică a cartofului.De aceea este esenţială o supraveghere strictă prin controale pe teren!

 Simptome 

• Pete gri-maronii, uleioase care se colorează repede în maro şi se usucă 

• O ciupercă albă, fină, pe dosul frunzei

• Sporii se înmulţesc, pornind de la aşa numitele turme iniţiale, iar în scurt timp infestează suprafeţe mari.

De la mijlocul lui iulie se pot forma spori în cantităţi mari şi infecţii noi, acest fenomen fiindvalabil şi în cazul precipitaţiilor abundente. Astfel un întreg lan de cartofi poate fi atacat în

doar câteva zile. De aceea se recomandă combaterea manei încă dintr-un stadiu incipient (pecât posibil). Această măsur ă serveşte şi protecţiei plantelor încă neinfestate şi a culturilor [decartofi] învecinate.

Page 7: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 7/14

  7

În Elveţia există un buletin al manei, care informează pe perioada vegetaţiei asupra situaţieiactuale a atacurilor din ţar ă. Informaţii se pot găsi şi pe adresa: http://www.phytopre.ch 

 M ăsuri preventive: 

• Alegerea soiurilor: a se folosi doar material săditor certificat.

• A se folosi pe cât posibil soiuri care sunt mai puţin predispuse atacurilor (vezi lista).

• Tuberculii atacaţi trebuie scoşi dintre ceilalţi şi compostaţi la cel puţin 60ºC.

• Împiedecarea creşterii cartofilor în culturile următoare.

• A se evita dezvoltarea prea accentuată a buruienilor (fertilizare diluată cu azot)

Strategii de utilizare a cuprului împotriva manei tuberculului şi a plantei

• Controlarea regulată a plantelor şi îndepărtarea focarelor într-un areal de 3 metri de la loculunde a avut loc atacul

• Prin precipitaţii sporii manei se spală  şi pătrund în sol şi infectează astfel tuberculii. Deacea în cazul unui atac masiv dacă s-au format tuberculii de mărimea adecvată recoltării,întregul câmp trebuie cosit şi/sau dezinfectat.

• Pentru prevenirea unei infecţii a tuberculilor, cartofii mai trebuie lăsaţi în pământ încă 3 – 

4 să ptămâni înainte de recoltare, după ce s-au uscat vrejii sau după ce aceştia au fostdistruşi. Astfel cartoful obţine grosimea necesar ă a cojii, prin care se poate preîntâmpina o

 posibilă infestare a tuberculului la recoltare.

Combaterea direct ă 

• În practică se folosesc şi substanţe de mărire a rezistenţei plantei cum ar fi: piatra vânătă,fiertur ă de coada calului sau lapte slab. Conform experienţelor practice, piatra vânătă creştecapacitatea de rezistenţă  şi favorizează uscarea frunzişului. Cu toate acestea, într-unexperiment efectuat de către Institutul de Cercetări pentru Agricultura Biologică, nu s-a

 putut constata nici un efect suficient de bun împotriva Phitophterei. 

Page 8: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 8/14

  8

• În bioagricultur ă cuprul nu este întotdeauna cea mai eficientă substanţă pentru combatereadirectă a manei.

• Cu toate că cuprul este o substanţă de protecţie cu efecte destul de bune, trebuie să seutilizez cu scopuri foarte precise, adică să se obţină un rezultat foarte bun cu un consum,

economic de substanţă. Deoarece cuprul este un metal greu care se acumulează în sol şicare periclitează viaţa din sol, nu trebuie să se folosească mai mult de 4 kilograme de cuprula hectar şi pe an.

• Cuprul este un fungicid cu efecte pur protective. Aceasta înseamnă că frunzişul este doar atunci protejat, dacă înainte de infecţie (şi de precipitaţii) există un strat suficient. De aceafrunzele tinere trebuie protejate cu un nou strat de cupru, iar după precipitaţii acesta trebuiereîmprospătat.

Strategiile de utilizare sunt descrise în graficul de mai sus şi se bazează pe aproximarea pericolului actual. Acesta depinde însă şi de focarul din regiune, de cantităţile de precipitaţii,de rezistenţa soiurilor la atac şi de capacitatea de regenerare a plantei (creşterea altor frunzetinere). Cunoştinţele bune ale actualei situaţii din Elveţia (a se vedea programul fitoftera alstaţiunii de cercetare Reckenholz) şi din propria gospodărie (control des pe câmp) este

 prezumpţia unei combateri optimale.

Atâta timp cât nu se ştie de vreun focar în ţar ă sau doar foarte îndepărtat de parcela proprie,nu există pericolul unui atac iminent. De îndată ce a fost anunţat primul focar din regiune,trebuie să se facă un tratament cu 200 – 250 gr cupru pur la hectar. Acest tratament şiurmătoarele (250 gr / ha) trebuie f ăcute pe cât posibil înainte de precipitaţii, astfel încât să se

  protejeze frunzele tinere. În momentul observării primelor simptome de atac în propriile

 parcele trebuie să se mărească dozarea la 800 de gr de cupru pur la hectar. În afar ă de acestea,focarele trebuie eliminate din parcelă.

Ce se face în cazul unui atac acut?

Dacă într-o parcelă se observă un atac masiv, trebuie să se îndepărteze toate focarele şi să setrateze parcelele cu o cantitate de 800 de gr – 1 kg de cupru pur la hectar. Acest tratamenttrebuie reluat după 7 zile, pentru a stopa extinderea focarelor.

Rhizoctonia („dry core”)

•   Rizoctonia apare mai ales la cartofii timpurii şi la cei de sămânţă 

 Simptome 

• Puncte negre sau pete pe tuberculi, care pot fi îndepărtate cu ajutorul unghiei. Un mic ataceste tolerabil.

• Dry-core: găuri rotunde, de câţiva milimetri adâncime în tuberculi, care sunt umplute par ţial cu ţesut uscat.

Page 9: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 9/14

  9

 Extinderea

• Molipsirea mlădiţelor are loc prin vărsatul negru (sclerotina), care se lipeşte de tuberculi,dar şi direct peste sol, unde ciuperca poate supravieţui ani de zile.

• În solurile active şi bogate în humus se pare că Dry Core este mult mai des întâlnită,deoarece ciuperca Rhizoctoniei (Nivelul premergător al Dry Core) se poate înmulţi mai

 bine acolo.

 M ăsuri preventive 

• Asigurarea unor condiţii bune de creştere (prelucrarea solului, fertilizare).

• Cel mult o dată la 4 ani se cultivă cartofii în acelaşi loc

A se alege soiuri rezistente• A se alege doar material săditor preîncolţit şi certificat

• A se împr ăştia gunoi proaspăt şi bogat în paie încă în cultura premergătoare

• În cazul atacului cu boli, după atacul cu mană a se gr ă bi pe cât posibil recoltarea.

 M ăsuri directe de combatere 

• Prin băiţuirea materialului săditor se poate reduce atacul cu Rhizoctonia. Momentan pe

 piaţa elveţiană există un produs admis pe bază de Bacillus subtilis. Cu toate acestea există  puţine experienţe practice cu acest produs.

Combaterea dăunătorilor 

Gândacul cartofului 

Paguba economică se iveşte la mai mult de o depunere de ouă pe plante, 10 larve pe plantă sau 20% pierdere de frunze.

În cazul unui pericol accentuat de atac (atac în anul anterior în apropiere de parcelă, mul

ţi

cartofi ieşiţi pe şest în parcela învecinată), lanurile de cartofi trebuie controlate regulat de lasfâr şitul lui mai, cel mai bine fiind să se controleze în 8 aceleaşi locuri la 5 plante consecutive.Paguba cea mai mare se face de către larvele care mănâncă frunzele. Pe parcelele mai miciacestea se pot strânge cu mâna.

 M ăsuri directe 

Cea mai efectivă combatere se face cu preparatul bacterian Bacillus thuringensis.

• Important este ca larvele de cartofi să fie tratate imediat după ce au ieşit din ouă. După 1 – 

2 să ptămâni tratamentul poate fi reluat.

Page 10: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 10/14

  10

• Atenţie: mai bine să se înceapă mai devreme cu o concentraţie mai mică decât mai târziucu o concentraţie mai mare!

  Nu se recomandă utilizarea maşinilor de strâns gândacii cartofilor, deoarece aşa cum s-aar ătat în urmă cu mai mulţi ani, aceste utilaje strâng toate insectele, inclusiv cele folositoare

(spre exemplu larvele de buburuză).

Viermii sfoară 

Ciclul de dezvoltare 

• Gândacii rapizi depun ouăle la începutul verii până la 6 cm adâncime în pământ, ei  preferând pajiştile. Larvele gândacilor de sârmă intr ă cu mare drag în cazul secetei încartofii bogaţi în apă şi îşi fac ganguri de 2 – 4 mm prin tubercul.

• Întregul ciclu de dezvoltare durează în jur de 4 – 5 ani. Cea mai mare pagubă o cauzează larvele din cel de al doilea şi al treilea an de dezvoltare.

 M ăsuri preventive 

• A nu se cultiva cartofi după o pajişte de 2 sau 3 ani.

• A se cultiva pajiştile de 1 an în locul celor de mai mulţi ani. Acest fapt intr ă încontradicţie cu compoziţia fermenţilor din sol şi a efectului de distrugere a buruienilor a

 pajiştilor de mai mulţi ani, dar trebuie neapărat aplicat în cazul suspiciunii existenţeiviermilor de sârmă, deoarece în agricultura ecologică nu există alte metode de combatere

a acestuia

• A se recolta mai repede tuberculii care au formată coaja

Îndepărtarea părţii verzi a plantei

 Îndepărtarea mecanică a păr  ţ ii verzi  

• În cazul frunzelor sănătoase momentul cel mai potrivit pentru îndepărtarea păr ţii verzieste când jumătate din acestea s-au îngălbenit

• În cazul culturilor atacate de Fitoftera, partea verde trebuie destul de devreme cosită sauîndepărtată, astfel încât agentul să nu se deplaseze la tuberculi.

• După îndepărtarea păr ţii verzi, tulpinile ar trebui să mai aibă încă 20 de cm, pentru a puteafi prinse de utilajele de recoltat

• Pentru cartofii de consum este de ajuns o intervenţie cu utilajul de îndepărtare a păr ţiiverzi a cartofilor. Acest procedeu este în comparaţie cu toate celelalte mai ieftin şifoloseşte şi mai puţină energie.

• În cazul cartofilor pentru sămânţă partea verde trebuie îndepărtată complet. Acest lucrueste posibil cu un utilaj special (care ciupeşte) şi îndepărtează partea verde cu ajutorul

Page 11: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 11/14

  11

unor baloane din gumă care pendulează. Pentru o muncă f ăr ă probleme a acestui utilaj, biloanele trebuie să fie foarte regulat construite. Utilizarea acestui utilaj este rentabilă însă doar în zonele unde se produce mult material săditor.

 Îndepărtarea termică a păr  ţ ii verzi 

• la temperaturi de peste 70ºC tratarea termică duce la coagularea albuminei în frunzelecartofilor 

• În cazul îndepărtării termice a păr ţii verzi se utilizează în jur de 110 kg de Propan la ha

• Pentru economisirea energiei buruienile ar trebuie mai întâi tăiate. Acest procedeu tot mainecesită 70 de kg de propan / ha, administrat în două drumuri

Utilajele termice produc o emisie relativ ridicată de CO2  şi nu ofer ă avantaje esenţialecomparativ cu procedeele mecanice. Procedeele termice nu sunt suficiente faţă de cerinţele

 producţiei de material săditor.

Recoltarea 

• După îndepărtarea păr ţii verzi (august) cu maşina de desţelenit trebuie aşteptat neapărattrei să ptămâni, până când tuberculii au formată coaja. (a se face verificări prin luarea de

 probe)

• Cu cât se amână mai mult recoltarea, cu atât mai mare este pericolul mâncării tuberculilor de către viermii sârmă şi de către melci, dar şi atacul cu Rhizoctonia.

• A se recolta doar pe timp uscat, nu prea r ăcoros (peste 12ºC), dar nici prea călduros.

• A se recolta cu grijă şi cu atenţie, deoarece unele soiuri sunt sensibile la lovire.

• Tuberculii putrezi trebuie îndepărtaţi imediat

Determinarea calităţii 

• Aprecierea calităţii se face în conformitate cu uzanţele comerciale elveţiene pentru cartofi.

Biocartofii sunt controlaţi la fel de sever ca şi cartofii din cultura convenţională.• Comercianţii solicită o calitate constantă şi bună. În cazul biocartofilor se tolerează însă şi

mici abateri ale mărimii acestora.• Problemele esenţiale pentru menţinerea cerinţelor de calitate le reprezintă la biocartofi, pagubele provocate de loviri, viermii de sârmă şi de melci sau de Dry Core.

• Cantitatea distribuită de biocartofi poate să crească doar atunci când calitatea recoltei estemare.

Page 12: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 12/14

  12

Depozitarea • Cartofii recoltaţi trebuie depozitaţi 3 – 4 să ptămâni înainte de sortare şi de depozitarea

finală, la 15ºC, într-un mediu uscat şi aerisit (favorizează formarea cojii)

• Temperatura ideală de depozitare pe termen lung a cartofilor pentru consumul individual

este de 4ºC (nu mai joasă, deoarece altfel cartofii se îndulcesc). Pentru depozitarea petermen scurt se pretează şi o temperatur ă de 6–7ºC. Cartofii pentru consumul industrial nuau voie să fie depozitaţi sub 8ºC.

• Umiditatea relativă optimală a aerului: 90 – 95%. Temperatura de depozitare şi aerisireatrebuie verificate periodic.

• Toate substanţele de împiedecare a încolţirii sunt interzise în bioagricultur ă. Datorită faptului că nu se folosesc astfel de substanţe, depozitarea soiurilor Agria, Désirée, Appell,

 Naturella şi Panda nu reprezintă o problemă.

• A nu se scoate din depozit la temperaturi sub 15ºC (sensibilitate la lovire)

Producţia obţinută 

Recolta netă de tuberculi ajunge în medie în agricultura biologică la 24,5 tone/ha (în cazul producţiei integrate deseori peste 40,0 t/ha). Cantitatea de cartofi pentru consumul individualeste deseori de 70 – 80%. Recoltele pot să varieze foarte mult de la un an la celălalt.

 Distribu ţ ia 

Cererea de biocartofi 

• Cererea de cartofi industriali este în continuă creştere

• În cazul cartofilor pentru consumul individual a crescut în ultimii ani mai ales propor ţiacelor timpurii şi a soiurilor care se pot fierbe bine

Preţurile biocartofilor 

Comercian ţ ii cu ridicata: 

• Preţurile pentru cartofi de consum individual bio se cifrează în anii normali la 740 – 800de CHF/t.

• Logistica în cazul biocartofilor este foarte costisitoare, deoarece în cazul mărfii ambalatesunt preponderent cantităţi mici.

Comercian ţ ii cu amă nuntul: 

• Multe gospodării distribuie cartofii direct

• Preţul bio este cu 40% mai mare decât preţul la cartofii convenţionali.

Page 13: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 13/14

  13

Preţuri indicative cartofi de consum individual (în funcţie de soi există diferenţe)

Vânzarea Propor ţia de vânzare % Bio CHF/kg Convenţional CHF/kgKg 20 1,60 1,20Sac 30 1,25 1,00

Revânzători (magazine,restaurante)

50 1,00 0,80

Comercianţi cu ridicata biocartofi:

• AVG Galmiz, tel 0266704244

• Fenaco Zollikofen, tel 0319108375

• Geiser Landesprodukte 4900 Langenthatl tel 0629161111

• Mäder AG Agrarprodukte, 3436 Zollbrück, tel 0344963777

• Steffen-Ris, Bätterkinden, tel 0326653211

• Terra Viva, tel 0326651335

Costurile economice 

 Necesarul de muncă ore pe hectar Convenţional BIO

Cartofi pentru consum în comer ţul cu ridicata, sortaţi în mare 173 186Cartofi pentru consum comer ţul cu ridicata 261 268Cartofi pentru consum în comer ţul cu amănuntul 346 353Cartofi pentru sămânţă 275 284

Adrese 

Ofertanţi de material săditor biologic:

• Fenaco, Secteur pommes de terre, 1700 Fribourg, tel 0264245023

• Geiser Landesprodukte 4900 Langenthatl tel 0629161111

• Gerber Lyss, Agro Handels AG, 3250 Lyss, tel 0323878938

• Mäder AG Agrarprodukte, 3436 Zollbrück, tel 0344963777

• Steffen-Ris, Bätterkinden, tel 0326653211

• Terra Viva, tel 0326651335

Alte informaţii şi adrese 

Page 14: Fisa cartofului

5/13/2018 Fisa cartofului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-cartofului 14/14

  14

 •  Swisspatat (Organizaţia din branşă a comercianţilor elveţieni de cartofi)

•  swisscofel (Asociaţia comercianţilor elveţieni de fructe, legume şi cartofi)

•  FiBL (Institutul de Cercetări pentru Agricultura Biologică)

•  LBL Lindau

Bibliografie 

•  FiBL (Institutul de Cercetări pentru Agricultura Biologică)