FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf ·...

58
1 SISTEM INFORMATIC PRIVIND CONTABILITATEA FINANCIARĂ CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Conf. univ. dr. MIRELA OANCEA ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune ABSOLVENT: DRAGOMIR VOICU-DAN BUCUREŞTI 2006

Transcript of FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf ·...

Page 1: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

1

SISTEM INFORMATIC

PRIVIND

CONTABILITATEA

FINANCIARĂ

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Conf. univ. dr. MIRELA OANCEA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Contabilitate şi

Informatică de Gestiune

ABSOLVENT:

DRAGOMIR VOICU-DAN

BUCUREŞTI 2006

Page 2: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

2

Secţiunea I – STADIUL CUNOAŞTERII PRIVIND CONTABILITATEA FINANCIARĂ

Capitolul 1.1. Metode, principii şi norme specifice contabilităţii 4

Capitolul 1.2. Noţiunea şi clasificarea conturilor 9

Capitolul 1.3. Înregistrarea în contabilitate a documentelor 11

Capitolul 1.4. Rapoarte ale perioadei curente de gestiune

- Balanţa, Registrul Jurnal, Fişa de cont 13

Secţiunea II – PROIECTAREA OBIECTUALĂ A CONTABILITĂŢII FINANCIARE

- Sistem informatic realizat în Visual Basic .NET

Capitolul 2.1. Procesul de dezvoltare 19

Capitolul 2.2. Modelarea obiectuală a planului contabil 22

Capitolul 2.3. Modelarea obiectuală a intrărilor 28

Capitolul 2.4. Modelarea obiectuală a procesului de raportare 35

Capitolul 2.5. Concluzii şi propuneri de îmbunătăţire a securităţii 39

Bibliografie 41

Anexe: Criterii minimale privind programele informatice

Diagrame UML şi fragmente de cod sursă ca parte a procesului de modelare

CUPRINSUL LUCRĂRII

Page 3: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

3

1.1. METODE, PRINCIPII ŞI NORME SPECIFICE CONTABILITĂŢII

1.2. NOŢIUNEA ŞI CLASIFICAREA CONTURILOR

1.3. ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A DOCUMENTELOR

1.4. RAPOARTE ALE PERIOADEI CURENTE DE GESTIUNE

Sec

ţiu

nea

I

STA

DIU

L C

UN

OA

ŞTE

RII

PR

IVIN

D C

ON

TAB

ILIT

EA F

INA

NC

IAR

Ă

Page 4: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

4

METODA CONTABILITĂŢII

Contabilitatea reprezintă un sistem de principii care fundamentează modelul contabil de cunoaştere şi

gestiune. În concordanţă cu aceste principii, contabilitatea dezvăluie legături şi raporturi între componentele

patrimoniului, furnizând astfel informaţii privind modul de gestiune a capitalului.

În plan metodologic, teoria contabilă elaborează tehnici de lucru pentru realizarea ei ca sistem de

culegere, stocare, transmitere şi analiză a informaţiilor privind situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute.

Metoda contabilităţii cuprinde totalitatea procedeelor aflate într-o strânsă corelaţie şi intercondiţionare

pe care le foloseşte aceasta în scopul cunoaşterii situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.

Trăsăturile metodei contabilităţii

a) Dubla reprezentare a patrimoniului care constă în reflectarea patrimoniului entităţilor economice şi

sociale, atât sub aspectul utilizării bunurilor economice care îl compun, cât şi sub aspectul raporturilor de

proprietate în cadrul cărora se dobândesc bunurile economice ca obiecte de drepturi şi obligaţii.

b) Dubla înregistrare a operaţiunilor economice şi financiare care este determinată de două aspecte.

În primul rând este determinată de dubla reprezentare a patrimoniului, adică elementele patrimoniale sunt

privite sub dublul lor aspect: destinaţia economică şi modul de dobândire. În al doilea rând, dubla înregistrare a

operaţiunilor economice este determinată de faptul că mişcarea şi transformarea bunurilor generează

operaţiuni economice şi financiare de ieşire dintr-o fază şi de intrare în alta, de transformare dintr-o formă în

alta.

Cele două trăsături de bază ale metodei contabilităţii nu se mai întâlnesc şi la alte discipline economice

şi de aceea ele se constituie în principiile partidei duble.

Principiile contabile general admise sunt subordonate obiectivului fundamental al contabilităţii, şi

anume, aceasta trebuie să prezinte o imagine fidelă asupra activelor şi datoriilor, situaţiei financiare şi

rezultatului.

PRINCIPIILE NORMATIVE ALE METODEI CONTABILITĂŢII (1)

a) Principiile înregistrării şi ţinerii contabilităţii

b) Principiile partidei duble

c) Principiile de observare

d) Principiile evaluării

e) Principiile responsabilităţii

Page 5: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

5

a) Principiile înregistrării şi ţinerii contabilităţii

♦ principiul înregistrării complete şi continue constă în reprezentarea în scris a tuturor operaţiunilor

economico-financiare care modifică elementele patrimoniale. Continuitatea în timp se asigură prin

faptul că în registrele de contabilitate evidenţa începe cu starea iniţială şi se termină cu starea finală,

care la rândul său devine stare iniţială pentru următoarea perioadă de gestiune.

♦ principiul uniformităţii înregistrării contabile care impune respectarea unui formalism care să

garanteze ireversibilitatea întregistrărilor contabile. Astfel, registrele de contabilitate se utilizează în

strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă completate în mod ordonat, încât să permită

în orice moment identificarea şi controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate.

♦ principiul fundamentării documentare a înregistrării contabile impune consemnarea operaţiunilor

patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ care stă la baza

înregistrărilor în contabilitate. Documentele justificative angajează răspunderea persoanelor care le-au

întocmit, vizat şi aprobat ori înregistrat în contabilitate, după caz.

♦ principiul ţinerii contabilităţii aşa cum este prevăzut în Legea Contabilităţii nr.82/1991 republicată,

contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională, iar unităţile patrimoniale au obligaţia să

conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale.

b) Principiile partidei duble

♦ principiul dublei reprezentări potrivit căruia relaţiile dintre structurile patrimoniale la un moment dat,

precum şi mişcările de valori economice sunt analizate şi evidenţiate ca un raport de echivalenţă între

doi termeni: destinaţia sau utilizarea valorilor, pe de o parte, şi resursa sau provenienţa, pe de altă

parte.

♦ principiul dublului calcul al rezultatului contabil potrivit căruia rezultatul contabil se calculează prin

două relaţii:, prima bazată pe proprietatea deţinută , iar cea de-a doua pe activitatea desfăşurată:

• pe baza proprietăţii deţinute: Rezultatul la „N” = Situaţia netă la „N” – Situaţia netă la „N-1”;

• pe baza activităţii desfăşurate: REZULTATUL = VENITURI – CHELTUIELI;

♦ principiul înregistrării cronologice şi sistematice potrivit căruia operaţiunile economico-financiare

generate de mişcarea patrimoniului sunt înregistrate în contabilitate atât în ordine cronologică, cât şi

într-o formă grupată după un anumit sistem, pe elementele şi structurile componente ale patrimoniului.

♦ principiul înregistrării analitice şi sintetice potrivit căruia înregistrarea analitică presupune

individualizarea patrimoniului pe părţile sale componente în scopul cunoaşterii trăsăturilor lor specifice,

iar înregistrarea sintetică presupune gruparea după trăsăturile lor comune şi generale.

PRINCIPIILE NORMATIVE ALE METODEI CONTABILITĂŢII (2)

Page 6: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

6

PRINCIPIILE NORMATIVE ALE METODEI CONTABILITĂŢII (3)

c) Principiile de observare:

♦ principiul entităţii contabile defineşte perimetrul de observare şi înregistrare al contabilităţii.

Resursele economice şi tranzacţiile privind mişcarea acestora sunt atribuite unei entităţi numai în

măsura în care acestea îşi exercită dreptul de proprietate, de posesie şi de folosinţă.

♦ principiul continuităţii activităţii presupune că unitatea patrimonială îşi continuă în mod normal

activitatea într-un viitor previzibil, fără a intra în starea de lichidare sau de reducere sensibilă a

activităţii.

♦ principiul independenţei exerciţiilor potrivit căruia fiecare exerciţiu apare ca un tot independent

separat de exerciţiile anterioare sau de cele viitoare, unde sunt evidenţiate toate veniturile şi

cheltuielile, dar sunt atribuite doar acele venituri şi cheltuieli care îi sunt proprii, indiferent de data

încasării sau plăţii.

d) Principiile evaluării:

♦ principiul cuantificării monetare conform căruia unitatea monetară este considerată în dublă

ipostază: ca unitate de cont şi ca unitate de răscumpărare. Moneda ca unitate de cont are în vedere

folosirea acesteia ca unitate de măsurare şi de înregistrare a fluxurilor şi a stocurilor patrimoniale.

Moneda ca unitate de răscumpărare este privită ca un rezervor de înlocuire în formă naturală a

bunurilor ce formează obiectul unei evaluări.

♦ principiul costului istoric potrivit căruia toate activele şi pasivele figurează în contabilitate de la

intrare şi până la ieşire la costul de intrare consemnat în documentele justificative.

♦ principiul prudenţei potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de pasiv şi a

veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de activ şi a cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile,

riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sau anterior.

e) Principiile responsabilităţii:

♦ principiul permanenţei metodelor constă în asigurarea continuităţii, de la un exerciţiu la altul, a

aplicării aceloraşi norme şi reguli privind evaluarea şi înregistrarea în contabilitate şi prezentarea

elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiei contabile.

♦ principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere conform căruia bilanţul de deschidere al unui

exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent.

♦ principiul necompensării prin care este interzisă compensarea între posturile de activ şi cele de

pasiv, între creanţe şi datorii, între posturile de cheltuieli şi venituri.

Page 7: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

7

♦ principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv conform căruia în vederea

stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ, se va determina în prealabil suma

separată sau valoarea corespunzătoare fiecărui element individual de activ sau de pasiv.

♦ principiul importanţei relative sau a pragului de semnificaţie impune ca situaţiile financiare să

evidenţieze toate operaţiunile economice şi financiare, precum şi informaţiile a căror importanţă

poate afecta evaluările şi deciziile. Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat

separat în cadrul situaţiilor financiare, iar elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi

natură vor fi însumate fără a fi necesară prezentarea lor separată.

Forma de contabilitate reprezintă un sistem de formulare, corelate între ele, care servesc la înregistrarea

şi prelucrarea, după anumite regului, a datelor privind starea şi mişcarea elementelor patrimoniale. În

categoria formularelor, ca elemente componente ale formei de contabilitate, se cuprind: documentele

justificative, registrele de contabilitate, balanţa conturilor, registrul-inventar, situaţiile financiare anuale.

forma de contabilitate clasică sau jurnal unic se aplică în întreprinderi mici unde volumul

operaţiunilor ce pot fi înregistrate zilnic este mic şi nu este necesară diviziunea muncii

contabile. Se utilizează într-o formă corelată următoarele registre: jurnalul unic pentru

înregistrarea cronologică, Cartea-mare pentru evidenţa sistematică sintetică şi analitică,

registrul-inventar pentru inventarierea patrimoniului, balanţa conturilor pentru centralizarea şi

verificarea periodică a exactităţii datelor şi situaţiile financiare pentru sintetizarea

informaţiilor privind situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute.

forma de contabilitate centralizată sau pe jurnale multiple utilizează următoarele

formulare: jurnalele multiple, situaţiile pentru debitul unor conturi şi Cartea-mare. Jurnalele

multiple servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică numai în creditul conturilor

dezvoltat pe conturi corespondente debitoare. Prin centralizarea şi cumularea debitului

fiecărui cont ce se regăseşte în diferite jurnale, în funcţie de conturile creditoare cu care are

corespondenţă, se realizează înregistrarea sistematică în registrul Cartea-mare la sfârşitul

lunii, pentru rulajul debitor al contului respectiv. Cartea-mare mai serveşte şi la stabilirea

soldurilor pe conturi sintetice la sfârşitul lunii. Pe baza jurnalelor multiple deschise pentru

creditul conturilor se întocmeşte Registrul-jurnal general ce conţine articolele contabile

centralizatoare, rezultate din jurnalele multiple.

PRINCIPIILE NORMATIVE ALE METODEI CONTABILITĂŢII (4)

FORMELE DE CONTABILITATE UTILIZABILE (1)

Page 8: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

8

forma de contabilitate maestru-şah sau pe conturi corespondente utilizează următoarele

formulare: Registrul-jurnal, Cartea-mare şah, Balanţa conturilor şi registrele auxiliare. Trăsătura

de bază a acestei forme de contabilitate este cea a dezvoltării pe conturi corespondente atât a

rulajului debitor cât şi a celui creditor al conturilor sintetice. În ceea ce priveşte contabilitatea

analitică, aceasta capătă diverse structuri în raport de metodele folosite pentru evidenţa activelor

şi pasivelor.

• Registrul-jurnal este folosit pentru înregistrarea cronologică a operaţiunilor economico-

financiare în conturi şi stabilirea rulajului lunar al acestora.

• Cartea-mare şah cu conturi corespondente serveşte la evidenţa sintetică a operaţiunilor

atât pentru debitul cât şi pentru creditul fiecărui cont sintetic.

• Registrele auxiliare capătă forma fişelor de cont analitic pentru valori materiale, fişelor

de cont pentru operaţiuni diverse şi altor formulare specifice folosite în acest scop.

• Balanţa conturilor se întocmeşte lunar pe baza registrului Cartea-mare sau a fişelor

sintetice şah. În cadrul său se stabilesc soldurile şi rulajele cumulate de la începutul

anului pentru fiecare cont sintetic în parte. Pe baza înregistrărilor din contabilitatea

analitică se întocmesc balanţe lunare pentru conturile analitice.

forma de contabilitate informatică reprezintă adaptarea formelor de contabilitate la utilizarea

tehnicii de prelucrare automată a datelor. Fiecare operaţiune economico-financiară se

înregistrează prin articole contabile, în mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a

documentelor în unitate.

• Registrul-jurnal se editează lunar iar paginile se numerotează pe măsura editării lor.

Registrul-jurnal va fi şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa unităţii în luna următoare

celei în care numărul de file editate este100, sau anual, dacă numărul filelor editate este

sub 100, pentru un exerciţiu financiar.

• Registrul cartea-mare se editează numai pentru necesităţi proprii sau la cererea

organelor de control. Acest registru poate fi înlocuit cu fişa de cont pentru operaţiuni

diverse. Conform art.23 din Legea contabilităţii nr.82/1991 republicată persoanele juridice

care utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor au obligaţia să

asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate conform cu normele contabile

aplicate, controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice.

FORMELE DE CONTABILITATE UTILIZABILE (2)

Page 9: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

9

Clasificarea este acţiunea de împărţire, distribuire, repartizare sistematică pe clase sau într-o

anumită ordine a obiectelor sau fenomenelor în funcţie de asemănările şi deosebirile dintre ele. La baza

oricărei clasificări trebuie să stea o caracteristică, un principiu, o idee, un criteriu fundamental în raport cu

care se constituie toate treptele şi diviziunile acesteia. Acest criteriu nu trebuie să se schimbe pe aceeaşi

treaptă a clasificării şi nici să se asocieze cu un criteriu secundar întrucât s-ar îngreuna cunoaşterea

însuşirilor comune ale obiectelor supuse clasificării.

Varietatea mare de conturi utilizate de contabilitatea financiară şi legăturile ce se stabilesc între ele

pe baza dublei înregistrări şi a corespondenţei conturilor ce le face să funcţioneze ca un sistem unitar

denumit sistemul conturilor, impune clasificarea lor pentru a crea posibilitatea studierii sistematice a

acestora şi generalizării caracteristicilor comune. În acest scop conturile sunt supuse clasificării fiind

încadrate într-un număr redus de clase, grupe şi subgrupe, realizându-se astfel o ordine în varietatea lor,

ceea ce uşurează studierea şi însuşirea conţinutului economic şi al funcţiei contabile a acestora.

La baza clasificării conturilor pot sta mai multe criterii, fiecare dintre acestea caracterizează conturile

dintr-un anumit punct de vedere.

• Principalul criteriu de clasificare a conturilor este conţinutul lor economico-financiar

deoarece conturile au fost create pentru a reflecta în expresie valorică mijloacele economice,

procesele economice, sursele de finanţare a acestora şi rezultatele finale, adică întregul

patrimoniu al unităţilor economice care constituie obiectul contabilităţii. La rândul său

conţinutul economico-financiar menţionat, care se reflectă cu ajutorul conturilor, se

diferenţiază în raport cu modul de rotaţie a elementelor patrimoniale de activ, modul de

finanţare şi exigibilitate a elementelor patrimoniale de pasiv.

• Pe lângă criteriul principal de clasificare mai există şi criterii secundare. Funcţia contabilă

a conturilor este un criteriu de acest tip, în raport de care conturile pot fi de activ, de pasiv şi

bifuncţionale. Această funcţie se referă la felul în care conturile se debitează şi se

creditează. Un alt criteriu secundar este sfera de cuprindere prin care conturile realizează

funcţia de grupare a mijloacelor economice, a proceselor economice, a surselor de finanţare,

şi a rezultatelor finale. După acest criteriu conturile se împart în sintetice şi analitice.

NOŢIUNEA ŞI CLASIFICAREA CONTURILOR

Page 10: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

10

PLANUL DE CONTURI GENERAL

În contabilitatea normalizată şi reglementată din România schema de clasificare a conturilor este

formalizată şi standardizată prin Planul de Conturi General. Acesta reprezintă matricea întregului sistem de

conturi în cadrul căruia fiecare cont, de diverse grade de cuprindere a elementelor patrimoniale, este delimitat

printr-o denumire şi printr-un simbol cifric fiind încadrat într-o clasă şi grupă în raport cu un anumit criteriu

de clasificare. Totodată, pentru fiecare cont sintetic sunt definite conţinutul economico-financiar, funcţia

contabilă şi corespondenţa cu alte conturi.

Criteriile de clasificare a conturilor sunt:

• criteriul bilanţier potrivit căruia conturile sunt clasificate în raport de structurile de pasiv şi

activ, cheltuieli şi venituri delimitate şi ierarhizate în bilanţul contabil, contul de rezultate şi

anexele la bilanţ;

• criteriul funcţional sau procesual potrivit căruia clasele, grupele şi conturile sunt create şi

se ordonează în raport de fluxul normal al valorilor în cadrul fazelor circuitului economic

(constituirea capitalului, aprovizionarea, producţia, desfacerea, repartiţia rezultatelor).

O influenţă asupra structurii planului de conturi o are şi conceptul de organizare a contabilităţii

care poate fi:

• într-un singur circuit sau integrat în care fiecare clasă şi grupă cuprinde toate conturile

sintetice şi cele analitice de gradul cel mai detaliat;

• în două circuite sau diferenţiat în care planul de conturi cuprinde două categorii de conturi:

conturi pentru circuitul general al patrimoniului luat în totalitatea sa şi conturi destinate

evidenţei circuitului patrimonial intern determinat de procesele transformatoare. Prima

categorie cuprinde conturile de bilanţ şi de procese, iar cea de-a doua categorie, conturile de

gestiune.

Conturile de bilanţ evidenţiază elementele patrimoniale de activ şi de pasiv reprezentate în bilanţ.

Ele asigură informaţia de reflectare şi control privind existenţa şi mişcarea imobilizărilor, stocurilor, creanţelor,

disponibilităţilor, capitalurilor şi datoriilor întreprinderii. Prin soldurile lor debitoare şi creditoare, după caz,

furnizează informaţia privind situaţia activelor şi pasivelor înregistrare în bilanţ la un moment dat.

Page 11: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

11

ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A DOCUMENTELOR (1)

Documentele contabile ce reflectă operaţiuni economico – financiare trec prin mai multe faze în

vederea înregistrării în contabilitatea unităţii patrimoniale.

1. Analiza contabilă a operaţiunilor economico – financiare

Analiza contabilă constă în cercetarea pe baza documentelor a operaţiunii economico-financiare prin

descompunerea ei în elementele componente, în scopul stabilirii conturilor corespondente şi a părţii acestora

– debit sau credit – în care urmează să se înregistreze operaţiunea respectivă, concomitent şi cu aceeaşi

sumă. Etapele analizei contabile sunt:

• stabilirea naturii şi a conţinutului operaţiunii economico – financiare supuse analizei, adică la ce

se referă ea (încasare, plată, cumparări de materii prime, etc.);

• determinarea modificărilor pe care le produce operaţiunea economică sau financiară în bilanţ,

respectiv a elementelor de activ şi de pasiv care se modifică, a sensului modificărilor (creşteri sau

micşorări) şi a conţinutului economic al acestora (cresc disponibilităţile băneşti, scad creanţele,

etc.);

• stabilirea, pe baza elementelor din bilanţ modificate, a conturilor corespondente în care urmează

să se înregistreze operaţiunea economico – financiară;

• aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor în vederea stabilirii părţii conturilor corespondente –

debit sau credit – în care urmează să se înregistreze operaţiunea analizată, adică a formulei

contabile.

2. Formula şi articolul contabil

Formula contabilă este modalitatea de prezentare grafică a fiecărei operaţiuni economico – financiare

în conturile corespondente, pe baza dublei înregistrări, sub formă de egalitate valorică. Ea este compusă din

următoarele părţi: simbolul (denumirea) contului corespondent debitor, simbolul (denumirea) contului

corespondent creditor şi suma corespunzătoare operaţiunii care face obiectul înregistrării. Legatura

dintre conturile corespondente care intervin se face prin semnul egalităţii (=) care arată interdependenţa şi

corelaţia dintre ele, creată de înregistrarea în ambele conturi a aceleiaşi sume stabilind prin aceasta o

egalitate valorică între conturile corespondente. În formula contabilă, contul care se debitează se aşează în

partea stângă a semnului egalităţii, ca urmare a faptului că debitul apare în partea stângă a unui cont, iar

contul care se creditează se aşează în partea dreaptă a semnului egalităţii, întrucât creditul reprezintă partea

dreaptă a contului.

Page 12: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

12

3. Înregistrarea cronologică şi sistematică

Înregistrarea operaţiunilor economico – financiare consemnate în documente în ordinea producerii lor,

în funcţie de data la care au avut loc, sub formă de articole contabile, poartă denumirea de înregistrare

cronologică şi se efectuează în registrul – jurnal. După înregistrarea operaţiunilor în ordine cronologică se

face gruparea lor pe conturi distincte şi se înregistrează sistematic în registrul Cartea mare care conţine fişe

deschise distinct pentru fiecare cont utilizat.

4. Clasificarea formulelor contabile

a) În funcţie de numărul conturilor corespondente din care este formată formula:

- formula contabilă simplă este aceea în care corespondenţa se stabileşte între un singur cont

debitor şi un singur cont creditor şi este specifică operaţiunilor economico – financiare care afectează

concomitent numai două elemente patrimoniale din bilanţ, fie ambele de activ, fie ambele de pasiv, fie

unul de activ şi celălalt de pasiv;

- formula contabilă compusă este aceea în care corespondenţa se stabileşte fie între un singur cont

debitor şi două sau mai multe conturi creditoare, fie între un singur cont creditor şi două sau mai

multe conturi debitoare, fie între două sau mai multe conturi debitoare şi două sau mai multe conturi

creditoare. Este specifică operaţiunilor care afectează concomitent mai mult de două elemente

patrimoniale din bilanţ, fie numai de activ, fie numai de pasiv, fie atât de activ cât şi de pasiv.

Formulele contabile compuse sunt de două feluri: formule la care într-o parte a egalităţii există un

singur cont, iar în cealaltă două sau mai multe conturi şi formule la care în ambele părţi ale egalităţii

există mai multe conturi. Legislaţia de specialitate din ţara noastră prevede utilizarea numai a

formulelor contabile compuse cu un singur cont care se debitează şi două sau mai multe conturi care

se creditează şi invers, un singur cont care se creditează şi două sau mai multe conturi care se

debitează.

b) După scopul pentru care se întocmesc, formulele pot fi:

- formule contabile de înregistrare curentă folosite pentru operaţiuni obişnuite, curente;

- formule contabile de stornare prin care se corectează unele erori săvîrşite anterior. După modul de

înscriere a sumei în formulele contabile aceasta poate fi stornare în negru şi stornare în roşu.

Stornarea în negru constă în anularea unei formule contabile efectuate anterior greşit prin inversarea

ei, înscriind suma în negru sau cu semnul plus, după care se întocmeşte formula contabilă corectă.

Stornarea în roşu constă în anularea unei formule contabile dar cu suma înscrisă în roşu sau cu

semnul minus şi întocmirea apoi a formulei contabile corecte.

ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A DOCUMENTELOR (2)

Page 13: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

13

BALANŢA DE VERIFICARE – Noţiune, funcţii şi clasificare

Fiecare operaţiune economică sau financiară se înregistrează concomitent şi cu aceeaşi valoare în

debitul unui cont şi în creditul altui cont, ceea ce face să rezulte o egalitate permanentă între totalul sumelor

debitoare şi al celor creditoare. Tabloul în care se înregistrează această egalitate poartă denumirea de

balanţă. Balanţa de verificare asigură respectarea în contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla

înregistrare a elementelor patrimoniale atât cu ocazia înregistrării operaţiunilor în ordine cronologică şi

sistematică cât şi cu ocazia calculelor aritmetice în formulele contabile pentru stabilirea rulajelor curente, a

sumelor totale şi a soldurilor. Balanţa se prezintă ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor care furnizează

informaţii în legătură cu soldurile iniţiale, rulajele dintr-o anumită perioadă de gestiune (lună, trimestru,

semestru, an) şi soldurile finale până la data întocmirii ei.

♦ Funcţia de verificare a exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi prin existenţa egalităţii

permanente dintre totalurile sale.

♦ Funcţia de realizare a concordaţei dintre conturile analitice şi cele sintetice. Totalul pentru

conturile analitice privind soldurile iniţiale, rulajul şi sumele finale, prin agregare, trebuie să

corespundă cu soldurile iniţiale, rulajul, respectiv sumele finale ale contului sintetic din care fac

parte acele conturi analitice, situaţie realizată prin balanţa de verificare.

♦ Funcţia de grupare şi de centralizare a datelor înregistrate în conturi oferind astfel informaţii de

ansamblu asupra întregii activităţi economico-financiare.

♦ Funcţia de instrument de analiză a activităţii economice care se realizează prin compararea pe

fiecare cont în parte şi pe grupe de conturi a datelor de la începutul unei perioade de gestiune cu

cele de la sfârşitul ei. Astfel se pot stabili schimbările produse în mărimea şi structura elementelor

patrimoniale şi se poate urmări îndeplinirea indicatorilor economici programaţi.

Cla

sific

are

după

crit

erii:

Fu

ncţii

Page 14: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

14

Balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi

Cuprinde în prima serie de egalităţi soldurile iniţiale debitoare şi creditoare, în a doua serie rulajele

perioadei curente, iar în a treia serie de egalităţi cuprinde soldurile finale debitoare, respectiv creditoare ale

conturilor din Registrul Cartea Mare. Balanţa conţine următoarele egalităţi:

Cu ajutorul acestei balanţe se pot stabili următoarele corelaţii:

Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi

Se prezintă într-o singură variantă sub formă tabelară şi a fost impusă de necesitatea comparării

rulajelor de la sfârşitul lunii curente cu sumele de la sfârşitul lunii precedente, în vederea urmăririi în dinamică

a activităţii economice şi a stabilirii schimbărilor ce s-au produs în starea şi în structura proceselor economice.

Balanţa conţine următoarele egalităţi:

Cu ajutorul acestei balanţe se pot stabili următoarele corelaţii:

BALANŢA DE VERIFICARE – Balanţe ale conturilor sintetice

Page 15: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

15

În Legea Contabilităţii nr.82 / 1991 republicată în Monitorul Oficial nr.48/14.01.2005 se menţionează

la art.22 următoarele: „Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate se

întocmeşte balanţa de verificare, cel puţin anual, la încheierea exerciţiului financiar, sau la termenele de

întocmire a situaţiilor financiare periodice.”

În O.M.F.P. nr.1850 / 2004 privind registrele şi formularele financiar-contabile, publicat în Monitorul

Oficial nr.23 bis din 07.01.2005 în Anexa nr.1 la punctul 15 se arată: „Balanţa de verificare este documentul

contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre

contabilitatea sintetică şi cea analitică, precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile

financiare anuale.”

Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile următoarele elemente: simbolul şi denumirea

conturilor, în ordinea din planul de conturi aplicabil, soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare

ale lunii precedente, după caz, rulajele curente debitoare şi creditoare, totalul sumelor debitoare şi creditoare,

soldurile finale debitoare sau creditoare. Balanţa de verificare la 1 ianuarie, în coloanele 2 şi 3, se

completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie. Balanţa de verificare nu circulă fiind

document de sinteză şi se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:

♦ denumirea unităţii;

♦ denumirea formularului, data pentru care se întocmeşte;

♦ simbolul şi denumirea conturilor;

♦ soldurile iniţiale debitoare/creditoare sau total sume precedente debitoare/creditoare, după caz;

rulajele lunii curente debitoare/creditoare; total sume debitoare/creditoare; soldurile finale

debitoare/creditoare;

♦ semnături: conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care întocmeşte documentul.

Conform O.M.F.P. nr.1850 / 2004, balanţa de verificare cu 4 egalităţi (cod 14-6-30) are următorul cap

de tabel:

Unitatea ...... BALANŢĂ DE VERIFICARE

la data de ......

Simbolul

conturilor

Denumirea

conturilor

Total sume precedente Rulajele lunii curente Total sume Solduri finale

Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Întocmit, Conducătorul compartimentului financiar-contabil, 14-6-30

BALANŢA DE VERIFICARE – Aspecte legale

Page 16: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

16

2.1. Funcţia Registrului-jurnal

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu folosit pentru înregistrarea operaţiunilor

economico-financiare în ordine cronologică pe baza documentelor justificative. Importanţa acestui registru

constă în faptul că este documentul în care se consemnează toate operaţiunile patrimoniale efectuate într-o

perioadă de gestiune. De aceea Registrul-jurnal poate fi folosit ca element probatoriu în instanţa

judecătorească în cazul unor litigii.

2.2. Aspecte legale privind Registrul-jurnal

În Legea Contabilităţii nr.82 / 1991 republicată se prevede la art.20 că Registrul-jurnal este

obligatoriu alături de celelalte două registre: Registrul-inventar şi Cartea mare. La art.21 se arată că

„registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod

ordonat şi astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor contabile

efectuate.”

În O.M.F.P. nr.1850 / 2004 privind registrele şi formularele financiar-contabile în Anexa nr.1 la punctul

9 se arată: „Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează în

mod cronologic, toate operaţiunile economico-financiare.” Aceste operaţiuni privesc modificarea elementelor

de activ şi/sau de pasiv, indiferent dacă acestea au loc în numerar sau prin conturile deschise la bănci,

neţinîndu-se cont dacă a avut loc plata sau încasarea acestora. Ca şi celelalte registre de contabilitate,

Registrul-jurnal se poate prezenta sub formă de registru, foi volante sau listări informatice, după caz.

Numerotarea paginilor se va face în ordine crescătoare, iar volumele se vor numerota în ordinea completării

lor.

Operaţiunile de aceeaşi natură realizate în acelaşi loc de activitate pot fi recapitulate într-un document

centralizator, denumit jurnal auxiliar, care stă la baza înregistrării în Registrul-jurnal. Se pot utiliza jurnale

auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă, decontările cu furnizorii, etc. Unităţile care utilizează jurnale

auxiliare pot înregistra în Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale.

Orice înregistrare în Registrul-jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul şi data

documentului justificativ, explicaţii privind operaţiunile respective şi conturile debitoare şi creditoare în care s-

au înregistrat sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate.

REGISTRUL-JURNAL – Funcţii şi aspecte legale (1)

Page 17: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

17

În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a

datelor, fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile, în mod cronologic,

după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. Registrul-jurnal se editează lunar, iar

paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. Registrul-jurnal va fi şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa

unităţii în luna următoare celei în care numărul de file editate este 100, sau anual, dacă numărul filelor editate

este sub 100, pentru un exerciţiu financiar.

În cazul în care o unitate are subunităţi dispersate teritorial care conduc contabilitatea până la balanţa

de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de către subunităţi, cu condiţia înregistrării acestuia la nivelul

subunităţii.

Registrul-jurnal nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. El se arhivează la

compartimentul financiar-contabil împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.

Conform O.M.F.P. nr.1850 / 2004, Registrul-jurnal (cod 14-1-1) are următorul cap de tabel:

Unitatea ……

REGISTRUL-JURNAL

Nr.pagină ...

Nr. Data Documentul Explicaţii Simbolul conturilor Sume

crt. înreg. (felul, nr., data) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

1 2 3 4 5 6 7 8

Întocmit, Verificat, 14-1-1

Fişa de cont preia o parte din funcţiile Registrului Cartea mare pentru un cont şi de aceea acest

registru poate fi înlocuit de fişă. Fişa de cont pentru operaţiuni diverse serveşte la ţinerea contabilităţii

analitice a conturilor de clienţi, furnizori, debitori, creditori, etc. De asemenea fişa de cont poate servi şi la

ţinerea contabilităţii sintetice a operaţiunilor economice şi financiare, caz în care vor exista fişe pentru fiecare

cont sintetic de gradul I care nu se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul II şi pentru conturile sintetice de

gradul II prevăzute în Planul de conturi aplicabil.

În O.M.F.P. nr.1850 / 2004 fişa de cont pentru operaţiuni diverse are următorul cap de tabel:

Unitatea …… Simbol cont Pagina

FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢIUNI DIVERSE

Document Explicaţii Simbol cont Debit Credit D/C Sold

Data Felul Nr. corespondent

Întocmit, 14-6-22

REGISTRUL-JURNAL – Funcţii şi aspecte legale (2)

FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢIUNI DIVERSE

Page 18: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

18

2.1. PROCESUL DE DEZVOLTARE

2.2. MODELAREA PLANULUI CONTABIL

2.3. MODELAREA INTRĂRILOR

2.4. MODELAREA PROCESULUI DE RAPORTARE

2.5. CONCLUZII ŞI PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE

PRIVIND SECURITATEA DATELOR

PR

OEI

CTA

REA

OB

IEC

TUA

LĂ A

CO

NTA

BIL

ITĂ

ŢII

FIN

AN

CIA

RE

Sec

ţiu

nea

II

Page 19: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

19

Cazurile de utilizare constituie punctul central al stabilirii cerinţelor funcţionale ale sistemului. În

stadiul iniţial, ele definesc utilizatorii (actorii) şi cerinţele acestora sub forma interacţiunilor cu sistemul. Setul de

teste prin care este verificat sistemul se defineşte pe baza lor, iar posibilitatea de a regăsi permananet legătura

cu cazurile de utilizare în cursul întregului ciclu de dezvoltare răspunde la cerinţa de asigurare a trasabilităţii.

Arhitectura se referă la structura de ansamblu a sistemului sub aspectul organizării în subsisteme,

interacţiunii şi amplasării acestora. Existenţa sa este indispensabilă pentru aplicarea dezvoltării iterative.

Riscurile dezvoltării unui produs se grupează în categorii primare de risc (tehnice şi funcţionale) şi

secundare (legate de personal, de clienţi, etc.). Orientarea în funcţie de riscuri a iteraţiilor se realizează astfel

încât riscurile să fie eliminate cât mai devreme în ciclul de dezvoltare, cu costuri cât mai mici.

PROCESUL UNIFICAT DE MODELARE

Procesul unificat de modelare este procesul de aplicare a limbajului unificat de modelare (UML) în

dezvoltarea sistemelor informatice. Acest proces este caracterizat prin următoarele patru trăsături cheie:

este iterativ şi incremental;

este dirijat de cazurile de utilizare;

este centrat pe arhitectură;

este orientat de riscuri.

Dezvoltarea iterativă constă într-o abordare prudentă a anumitor

aspecte ale proiectării şi realizării, renunţându-se la ideea de a defini în

prealabil toate detaliile aferente unei anumite etape, înainte de a trece la

următoarea. La fiecare iteraţie, se acceptă o definiţie parţială, pe baza căreia

se construieşte un subsistem la care se revine ulterior cu modificări sau cu

noi detalii şi funcţii – aspectul incremental – până la obţinerea produsului

final. Progresul proiectului poate fi mai bine controlat, iar experienţa

acumulată în cursul unei iteraţii poate fi utilizată în cele care urmează.

Page 20: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

20

Structurarea în patru faze a ciclului de dezvoltare corespunde perspectivei manageriale asupra

procesului, în care atenţia este concentrată asupra aspectelor financiare, strategice şi de personal. Aspectele

tehnice sunt legate de conceperea şi realizarea sistemului sunt legate de perspectiva bazată pe activităţi şi

iteraţii.

Activităţile reprezintă o combinare de mai mulţi paşi, adică de mai multe componente elementare ce

prelucrează intrări şi generează ieşiri. Există cinci activităţi de bază: definirea cerinţelor, analiza, proiectarea,

implementarea şi testarea.

CICLUL DE DEZVOLTARE

Ciclul de dezvoltare este compus din patru faze, fiecare având ca ieşiri anumite elemente ce

reprezintă intrări pentru faza următoare, ceea ce conferă ansamblului un aspect de secvenţialitate. Pentru

fiecare fază, anumite rezultate sunt folosite ca balize de evaluare şi servesc pentru a măsura procesul

înregistrat de proiect.

Studiul preluminar urmăreşte coordonatele amplasării sistemului informatic în cadrul

organizaţiei. Se includ: delimitarea ariei de cuprindere, stabilirea obiectivelor, studii de fezabilitate.

Rezultatul acestei etape este viziunea sistemului, prin care se formulează succint răspunsuri la

întrebări cum ar fi: ce este sistemul, cine îl va utiliza, de ce va fi utilizat, ce facilităţi şi restricţii va

conţine.

Elaborarea asigură colectarea şi precizarea cerinţelor funcţionale şi nefuncţionale ale sistemului.

Cerinţele sistemului şi actorii vor fi specificaţi prin intermediul diagramei cazurilor de utilizare,

astfel că realizarea acestui model va reprezenta principala baliză de evaluare a a fazei.

Construcţia asigură obţinerea funcţionalităţii sistemului, incluzând analiza, proiectarea,

programarea şi testarea. Rezultatele ce servesc ca balize de evaluarea sunt întregul set de

modele şi implementări.

Tranziţia reprezintă începerea exploatării sistemului de către utilizator. Aici se regăsesc

documentaţia, instalarea, configurarea, instruirea şi formarea personalului. Principala baliză de

evaluarea este versiunea finală a sistemului.

Page 21: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

21

DEFINIREA CERINŢELOR ÎN CADRUL PROCESULUI DE DEZVOLTARE

Cerinţele funcţionale ale viitorului sistem sunt reprezentate de totalitatea cazurilor de utilizare şi

furnizează imaginea sistemului informatic aşa cum este percepută de utilizatorii săi. Rezultatul acestei

activităţi este un model al cazurilor de utilizare şi al actorilor implicaţi, alături de diagrame ale interfeţelor şi

specificarea altor cerinţe nefuncţionale.

Principalii paşi pentru realizarea acestei activităţi sunt:

1. identificarea actorilor

Termenul de actor desemnează în acest context orice element care interacţionează cu sistemul, dar

nu face parte din sistem. Un actor se află în poziţia de a introduce date în sistem şi / sau de a extrage date din

sistem. În toate cazurile, iniţiativa interacţiunii aparţine actorului şi nu sistemului. Actorul identifică un rol sau o

poziţie, şi nu o anume persoană sau grup de persoane.

2. identificarea cazurilor de utilizare

Un caz de utilizare reprezintă un dialog dintre actor şi sistem, prin care primul beneficiază de una

dintre funcţionalităţile asigurate de al doilea. Identificarea cazurilor de utilizare se face în corelaţie cu actorii

găsiţi în pasul anterior.

3. elemente adiţionale

În completarea celor prezentate, este utilă elaborarea de descrieri ale interfeţelor cu utilizatorii.

Deoarece sunt cunoscute în acest moment atât cazurile de utilizare, cât şi fluxurile de evenimente ale

acestora, se pot elabora diagrame de flux ale interfeţelor, în care să figureze datele ce vor fi comunicate şi

logica de funcţionare, prin prototiparea interfeţei.

4. descrierea cazurilor de utilizare

Descrierea trebuie să prezinte când şi cum începe / se termină cazul de utilizare, ce interacţiuni cu

actorul au loc în cursul derulării sale, care sunt datele ce trebuie furnizate către utilizator, care este secvenţa

principală (uzuală, de bază) de evenimente şi care sunt secvenţele alternative şi excepţionale.

Utilizatorul datelor contabile este un actor

autorizat pentru extragerea date din sistem, adică

printarea rapoartelor contabile (Balanţă, Registrul

jurnal, Fişe de cont). Acesta este reprezentat în

special de administratorul întreprinderii.

Contabilul este un actor ce moşteneşte de la

utilizator abilitatea de a extrage date, adăugându-i

autorizaţia de a introduce în sistem şi de a edita

date contabile. Diferenţa dintre cei doi actori rezidă

în gradul de securitate pentru fiecare dintre ei.

Diagrama generală a cazurilor de utilizare este prezentată mai jos.

Diagrama generală de flux a interfeţei este prezentată mai jos.

Page 22: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

22

Diagrama de flux a interfeţei pentru

Planul de conturi

PLANUL CONTABIL – Diagrama cazurilor de utilizare şi corelaţia cu interfaţa

Page 23: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

23

Caz de utilizare: Adăugare cont Declanşator: se execută comanda Planul de conturi din meniul principal, urmată de combinaţia de taste

rapide CTRL+A sau clic pe tab-ul Adăugare articol.

Rezultat: contul este adăugat în baza de date.

Curs de bază:

1. Se completează câmpurile Simbol, Denumire şi Tip (funcţie).

2. Se apasă butonul Adaugă cont.

Curs alternativ:

- dacă există deja contul introdus, sistemul afişează mesajul „Contul nu poate fi duplicat!”

Caz de utilizare: Ştergere cont Curs de bază:

1. Filtrare conturi

2. clic pe butonul Ştergere.

3. se actualizează lista conturilor din DataGrid.

Curs alternativ:

- contul selectat are analitice sau solduri şi rulaje precendete şi curente, atunci se afişează mesajul „Acest cont

are analitice sau valori iniţiale!”

Caz de utilizare: Editare cont Declanşator: executarea combinaţiei de taste CTRL+E în cadrul formularului PlanCont sau clic pe tab-ul

Editare cont.

Precondiţie: existenţa contului de modificat în baza de date. Simbolul contului nu poate fi modificat.

Curs de bază:

1. Filtrare conturi.

2. se modifică datele din câmpurile Denumire, Tip.

3. se salvează modificările prin clic pe butonul Modifică.

Curs alternativ:

- completarea câmpului Denumire este obligatorie

Caz de utilizare: Adăugare rulaje precedente şi solduri iniţiale Precondiţie: existenţa contului în baza de date.

Curs de bază:

1. Filtrare conturi

2. clic pe tab-ul Solduri şi rulaje sau CTRL+S.

3. introducere valori în câmpurile Sold iniţial (debit/credit) şi Rulaje precedente (debit/credit).

4. Clic pe butonul Editare solduri şi rulaje.

Curs alternativ:

- valorile introduse trebuie să fie numerice.

PLANUL CONTABIL – Descrierea cazurilor de utilizare

Caz de utilizare: Filtrare conturi Curs de bază:

1. clic tab Filtrare conturi

2. completare câmpuri Simbol şi/sau Denumire.

3. sistemul informatic afişează Planul de conturi filtrat după criteriul stabilit în DataGrid-ul din partea

inferioară a formularului.

Curs alternativ: - DataGrid-ul nu conţine înregistrări dacă nici un cont nu corespunde criteriului de filtrare.

Page 24: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

24

Schemă de realizare a soluţiilor legate de persistenţă. Pachetul obiectelor de gestiune (ce conţine

clasa Cont) importă elemente din pachetele System.Data şi System.Data.OleDb, elemente destinate realizării

persistenţei. Pentru un sistem implementat într-o arhitectură distribuită cu două nivele, această implementare

se dovedeşte satisfăcătoare.

PLANUL CONTABIL – Soluţii pentru asigurarea persistenţei obiectelor

O aplicaţie de contabilitate financiară se caracterizează prin uzajul intensiv al unui volum mare de date,

pentru care consultările şi actualizările bazei de date sunt printre cele mai frecvente prelucrări. În consecinţă,

în specificarea cazurilor de utilizare se vor regăsi numeroase referiri la prelucrări de tipul memorează,

modifică, şterge, etc. Acestea vor fi declanşate de utilizator şi sunt accesibile de la nivelul interfeţei. Execuţia

lor se află însă la nivelul de persistenţă, ceea ce presupune o comunicaţie în care mesajele prin care sunt

solicitate tranzitează nivelul domeniului, atât pentru execuţie, cât şi pentru confirmare.

Obiectele domeniului încapsulează, prin urmare, aceste operaţii în raport cu interfaţa. Logica interfeţei

şi maniera în care acestea apelează la serviciile de persistenţă conduce la esenţa fenomenului: respectarea principiilor de arhitectură structurală impune existenţa operaţiilor specifice persistenţei pe nivelul obiectelor de gestiune.

Încorporarea în clasele domeniului a instrucţiunilor de program necesare încărcării şi memorării

obiectelor constituie una dintre cele mai comune soluţii folosite în practică. Principalul său dezavantaj constă în

cuplarea strânsă a obiectelor domeniului cu schema bazei de date relaţională. Orice schimbare în structura

acesteia atrage modificarea codului sursă al claselor domeniului, dar şi a prezentării (a câmpurilor de

introdus/modificat), deşi logica problemei nu este afectată.

Dintre avantajele utilizării menţionăm facilitatea şi rapiditatea generării codului, în consens cu

diminuarea riscurilor de reproiectare pentru sistemele de mică anvergură.

Visu

al B

asic

.NET

Imports System.Data.OleDb

Public Class Cont

End Class

Sintaxa operaţiei de import este prezentată mai jos şi se

introduce în cadrul modulul clasă, înaintea celorlalte clauze:

Page 25: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

25

Structura clasei Cont

PLANUL CONTABIL – Clasa Cont

o Descrierea membrilor clasei Cont:

Nume Tip Descriere

Anul Proprietate

Proprietate «shared» care setează anul curent de

gestiune, preluat din tabelul DateFirmă din baza de date

Microsoft Access.

AreAnalitice Operaţie

Returnează True în cazul în care contul are analitice în

Planul de conturi general; nu permite ştergerea unui

sintetic din PCG.

AreValoriIniţiare Operaţie

Returnează True în cazul în care contul selectat are

valori nenule în câmpurile: Sold iniţial debit/credit şi

Rulaj precedent debit/credit, din baza de data MS

Access; nu permite ştergerea unui cont din PCG.

Denumire Proprietate Returnează Denumirea contului salvată în baza de date.

ExistaCont Operaţie Returnează True dacă un cont instanţiat pe baza

Simbolului său există deja în baza de date.

Încarcă Operaţie

Operaţie «shared» apelată la lansarea aplicaţiei, care

lansează comanda DataAdapter.Fill (DataSet) pentru

obiectul DataTable ce conţine Planul de conturi

Luna Proprietate

Proprietate «shared» care setează luna curentă de

gestiune, preluată din tabelul DateFirmă din baza de

date Microsoft Access.

PlanCont Proprietate Returnează un obiect DataView corespunzător obiectului

DataTable ce conţine Planul de conturi.

RulajCurent Operaţie Returnează o variabilă Decimal reprezentând rulajul pe

luna curentă.

Salvează Operaţie Operaţie «shared» pentru salvarea modificărilor în baza

de date.

Simbol Proprietate Returnează Simbolul contului completat la instanţiere.

SoldLaData Operaţie Returnează o variabilă Decimal reprezentând soldul la o

anumită dată în cursul lunii curente.

Se păstrează corespondenţa dintre

modelul logic al datelor pentru tabelul

PlanCont din baza de date Microsoft Access şi structura

clasei Cont, urmărindu-se în acelaşi timp soluţiile de

persistenţă şi luând în calcul diferenţele de paradigmă

dintre bazele de date relaţionale şi proiectarea obiectuală.

Page 26: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

26

PLANUL CONTABIL – Preluarea unui cont în cadrul formulei contabile

Caz de utilizare: Preluare cont Precondiţie: cursorul este stabilit pe TextBox-urile Debit sau Credit, în cadrul formularului Adăugare articol

contabil sau al formularului Editare articol contabil.

Rezultat: simbolul contului este preluat din Planul de conturi şi introdus în casetele Debit / Credit.

Curs de bază:

1. se apelează tasta funcţională F1 în contextul introducerii unei înregistrări contabile;

2. sistemul afişează formularul Planul de conturi;

3. Actualizare articole (caz de utilizare). Se filtrează lista conturilor, se adaugă un cont nou, se editează

un cont deja existent, se şterge un cont deja introdus;

4. se închide formularul Planul de conturi;

5. sistemul afişează formularul iniţial – Adăugare / Editare articole contabile;

6. sistemul informatic a completat casetele text corespunzătoare câmpurilor Debit / Credit.

Curs alternativ:

- dacă nu a fost identificat contul corespunzător, se revine la formularul Adăugare / Editare articole şi se

încheie sesiunea de actualizare a Registrului jurnal. O înregistrare nu poate fi adăugată / modificată în cazul

inexistenţei unuia dintre cele două conturi necesare.

Cazul de utilizare Preluare cont este o specializare a cazului Actualizare planul de

conturi. Preluarea conturilor este o extensie a introducerii / editării de articole contabile,

întrucât survine la adăugarea / editarea de noi înregistrări în Registrul Jurnal.

Pentru realizarea cazului de utilizare Preluare cont a fost

proiectat un formular ce moşteneşte Formularul Plan Cont. Faţă de

operaţiile standard legate de cazul de utilizare Actualizare planul de

conturi (adăugare, editare, ştergere, filtrare), formularul specializat

conţine o nouă proprietate, Filtru, care permite o pre-filtare a listei

conturilor, pe baza caracterelor introduse în casetele text Debit /

Credit din formularele Adăugare / Editare articole contabile. O

valoare este atribuită proprietăţii Filtru înainte de afişarea

formularului InheritedPlanCont (metoda .ShowDialog). Obiectul

DataView din formularul PlanCont este marcat ca protejat.

Metoda Load() a formularului specializat realizează pre-

filtrarea, iar metoda Closing() completează variabila globală

ContFiltrat cu valoarea contului regăsit în listă, pentru a se putea

completa câmpurile Debit / Credit.

Page 27: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

27

Captura de ecran pentru formularul

Sold la data.

PLANUL CONTABIL – Calcularea soldului la o anumită dată

Funcţia SoldLaData calculează soldul unui cont la o

anumită dată din luna curentă, cu specificarea poziţiei acestuia:

debitor sau creditor. Rezultatul acestei funcţii este utilizat pentru

închiderea unui cont la sfârşitul perioadei, cum sunt analiticele

contului de TVA.

Cazul de utilizare Preluare sold la data extinde cazul de

utilizare Actualizare articole contabile, prin faptul că valoarea

soldului este introdusă într-o formulă contabilă de închidere a

contului pentru perioada curentă.

Caz de utilizare: Preluare sold la data Precondiţie: cursorul este stabilit pe TextBox-urile Debit sau Credit, în cadrul formularului Adăugare articol

contabil sau al formularului Editare articol contabil.

Rezultat: soldul contului este calculat pe baza sumelor totale precedente şi a rulajului curent şi introdus în

casetele Debit / Credit.

Curs de bază:

1. se apelează tasta funcţională F2 în contextul introducerii unei înregistrări contabile;

2. sistemul afişează formularul Sold la data;

3. se introduce simbolul contului în caseta text rezervată;

4. se introduce ziua din lună până la care se va calcula soldul contului;

5. se apasă tasta ENTER în cadrul casetei text Ziua;

6. sistemul afişează soldul contului şi poziţia acestuia (debit/credit)

7. se apasă tasta ESC şi se revine la formularul anterior – Adăugare / Editare articole contabile;

8. sistemul informatic a completat casetele text corespunzătoare câmpurilor Debit / Credit.

Curs alternativ:

- dacă simbolul contului introdus nu există în Planul de conturi, este afişat mesajul „Contul este inexistent”.

- dacă contul selectat are analitice, va fi afişat mesajul „Contul are analitice”; cursul de bază este proiectat

pentru aflarea soldului unui cont analitic de ultim nivel, întrucât preluarea valorii obţinute presupune

introducerea acesteia ca rulaj curent pentru acelaşi cont; rulajele nu se pot actualiza decât pentru conturile

analitice de ultim nivel;

- dacă TextBox-ul aferent zilei este necompletat, sistemul presupune că este vorba despre ultima zi din lună,

şi calculează soldul pornind de la această premisă.

Page 28: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

28

Cazurile de utilizare prezentate mai sus se pot grupa în trei zone de interes:

Activitatea curentă, ce se axează pe actualizarea articolelor contabile, cu două ramuri esenţiale:

adăugarea şi modificarea acestora. Filtrarea articolelor contabile, enumerate după principiul

cronologic al Registrului Jurnal, este o activitate complementară celei de actualizare.

Consultarea articolelor din arhivă (aparţinând perioadelor anterioare) este o specializare a filtrării

articolelor.

Activitatea de închidere a unei perioade (lună / an), include mai multe operaţiuni: închiderea

veniturilor şi cheltuielilor printr-o notă contabilă (caz particular de adăugare a unui articol contabil),

trecerea articolelor curente în arhivă şi transformarea rulajelor curente în rulaje precedente şi

actualizarea Planului de conturi – aceste aspecte vor fi discutate în Capitolul 5.

Activitatea conexă actualizării articolelor contabile este linia de demarcaţie dintre cazurile de

utilizare specifice articolelor contabile şi cele proprii planului de conturi. Se includ aici cazurile de

utilizare: Preluare sold la data şi Preluare cont, descrise în detaliu în Capitolul 2.2.

MODELAREA INTRĂRILOR - Diagrama cazurilor de utilizare

Page 29: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

29

Caz de utilizare: Actualizare articole contabile {abstract} Curs de bază:

4. se completează casetele text cu informaţiile obligatorii din conţinutul documentelor contabile: tipul,

numărul, data documentului şi explicaţiile aferente acestuia;

5. în funcţie de tipul documentului, sistemul informatic poate completa automat cîmpul Explicaţii;

6. se introduce formula contabilă aferentă operaţiunii descrise în document: se completează câmpurile

Debit, Credit şi Valoare şi se tastează ENTER pentru reţinerea unei formule simple;

7. pentru fiecare cont introdus în casetele text Debit şi Credit, sistemul afişează denumirea contului în

zona rezervată Informaţii cont din partea inferioară a formularului;

8. sistemul informatic afişează fiecare înregistrare a formulei contabile în DataGrid-ul din partea dreaptă

a formularului;

9. sistemul informatic calculează totalul formulei compuse (dacă este cazul) şi îl afişează în DataGrid, în

celula Valoare a primei înregistrări;

Curs alternativ:

- dacă nu a fost completat câmpul Cod document, sistemul afişează mesajul: „Codul documentului este

obligatoriu!”;

- dacă nu a fost specificată ziua, sistemul afişează mesajul: „Data documentului este obligatorie!”;

- dacă nu a fost introdus simbolul contului nici pe Debit, nici pe Credit, sistemul afişează mesajul:

„Simbolul unui cont trebuie introdus!”;

- în cazul în care contul introdus în câmpul Debit sau Credit are analitice sau nu există, sistemul

semnalează această situaţie în zona rezervată Informaţii cont şi partea inferioară a formularului; nu se

poate trece la câmpul următor dacă contul nu corespunde criteriilor de validitate.

MODELAREA INTRĂRILOR - Descrierea cazurilor de utilizare (1)

Caz de utilizare: Adăugare articole contabile Declanşator: executarea combinaţiei de taste CTRL+A în formularul principal sau clic pe comanda Adăugare

articole din meniul principal.

Curs de bază:

1. sistemul afişează formularul Articole contabile – adăugare, pe tab-ul Articol nou;

2. Actualizare articole contabile (caz de utilizare);

3. se face clic pe butonul Adăugare articol şi se răspunde cu Da la mesajul de confirmare (ce conţine

opţiunile Da / Nu / Anulare);

4. sistemul salvează articolul nou în baza de date;

5. sistemul afişează formularul în starea iniţială.

Curs alternativ:

- dacă se răspunde cu Nu la mesajul de confirmare, utilizatorul are posibilitatea să editeze toate

câmpurile din cadrul formularului, inclusiv formula contabilă; editarea formulei contabile se realizează

în ciclu, parcurgându-se fiecare înregistrare a acesteia, dacă formula este compusă;

- dacă se răspunde cu Anulare la mesajul de confirmare, sistemul anulează operaţiunea de salvare şi

iniţializează valorile tuturor câmpurilor din formular.

Page 30: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

30

Caz de utilizare: Adăugare notă de închidere venituri / cheltuieli Declanşator: executarea combinaţiei de taste CTRL+I în cadrul formularului Articole contabile – adăugare sau

clic pe tab-ul Închidere venituri şi cheltuieli.

Curs de bază:

1. se completează câmpul Cod document cu acronimele NIV (notă închidere venituri) sau NIC (notă

închidere cheltuieli);

2. sistemul completează automat câmpul Explicaţii cu denumirea corespunzătoare;

3. se introduce data notei contabile (în general, ultima zi a lunii);

4. sistemul afişează automat formula compusă corespunzătoare conturilor din clasa 6xx sau 7xx.

5. Adăugare articole contabile (caz de utilizare);

Curs alternativ:

- dacă se răspunde cu Nu la mesajul de confirmare, operaţiunea este anulată şi formularul de Adăugare

articole este închis.

Caz de utilizare: Editare articole contabile Declanşator: executarea combinaţiei de taste CTRL+E în cadrul formularului Articole contabile – filtrare şi

editare sau clic pe tab-ul Editare articole.

Precondiţie: existenţa articolului de modificat în Registrul Jurnal. Curs de bază:

1. Filtrare articole contabile (caz de utilizare);

2. Actualizare articole contabile (caz de utilizare);

3. se poate şterge sau doar modifica formula contabilă deja introdusă; editarea formulei contabile se

realizează în ciclu, parcurgându-se fiecare înregistrare a acesteia, dacă formula este compusă;

4. se face clic pe butonul Editare articol şi se răspunde cu Da la mesajul de confirmare (ce conţine

opţiunile Da / Nu / Anulare);

5. sistemul salvează articolul modificat în baza de date;

6. se revine la tab-ul Filtrare articole.

Curs alternativ:

- dacă se răspunde cu Nu la mesajul de confirmare, utilizatorul are posibilitatea să continue operaţiune

de editare;

- dacă se răspunde cu Anulare la mesajul de confirmare, sistemul anulează operaţiunea de salvare,

articolul fiind regăsit în forma iniţială.

Caz de utilizare: Ştergere articole contabile Declanşator: executarea combinaţiei de taste CTRL+E în cadrul formularului Articole contabile – filtrare şi

editare sau clic pe tab-ul Editare articole.

Precondiţie: existenţa articolului de modificat în Registrul Jurnal. Curs de bază:

1. se face clic pe butonul Şterge articol şi se selectează opţiunea Da în caseta de confirmare;

2. sistemul şterge articolul şi toate înregistrările aferente din baza de date;

3. se revine la tab-ul Filtrare articole.

Curs alternativ:

- dacă se răspunde cu Nu la mesajul de confirmare, sistemul anulează operaţiunea de ştergere,

articolul fiind regăsit în forma iniţială.

MODELAREA INTRĂRILOR - Descrierea cazurilor de utilizare (2)

Page 31: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

31

MODELAREA INTRĂRILOR – Pachete şi soluţii legate de persistenţă

Schemă de realizare a soluţiilor legate de persistenţă. Pachetul obiectelor de gestiune (ce conţine clasele

Articol, Formula, Înregistrare) importă elemente din pachetele System.Data şi System.Data.OleDb, elemente

destinate realizării persistenţei. Pentru un sistem implementat într-o arhitectură distribuită cu două nivele,

această implementare se dovedeşte satisfăcătoare, întrucât menţine facilitatea şi rapiditatea generării codului,

în consens cu diminuarea riscurilor de reproiectare pentru sistemele de mică anvergură.

Obiectele domeniului încapsulează operaţiile de regăsire, memorare, ştergere, modificare etc.

Acestea vor fi declanşate de utilizator şi sunt accesibile de la nivelul interfeţei. Execuţia lor se află însă la

nivelul de persistenţă, ceea ce presupune o comunicaţie în care mesajele prin care sunt solicitate

tranzitează nivelul domeniului, atât pentru execuţie, cât şi pentru confirmare.

Logica interfeţei şi maniera în care acestea apelează la serviciile de persistenţă conduce la esenţa

fenomenului: respectarea principiilor de arhitectură structurală impune existenţa operaţiilor specifice persistenţei pe nivelul obiectelor de gestiune.

Diagrama pachetelor de Prezentare şi Gestiune Articole indică existenţa unor dependenţă

funcţională faţă de pachetele de persistenţă ale ADO.NET, importat în pachetul Gestiune Articole, dar şi faţă

de pachetul Conturi, descris în capitolul 2.2, accesat prin specificarea căii de acces, fără a avea loc o

extindere a spaţiului de nume al pachetului solicitant.

Page 32: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

32

MODELAREA INTRĂRILOR – Formularul de ad[ugare articole

Caracteristica sistemelor informatice de gestiune de a manipula volume mari de date a impus ca

structura datelor să fie determinantă în procesul de structurare a intefeţelor. În cadrul acestei sistem informatic

de contabilitate financiară, formatul de ecran corespunde structurii de memorare a datelor; în cazul formularelor

de actualizare articole contabile, există zone de ecran distincte pentru:

o actualizarea articolului curent;

o actualizarea formulei contabile aferente articolului curent.

Interfaţa este astfel subordonată sarcinii sau lucrării pe care utilizatorul o îndeplineşte prin intermediul

ei, în baza unui principiu foarte simplu: tot ceea ce este necesar pentru realizarea integrală a unei operaţii

(adăugare / editare articole) să fie prezent pe ecran, indiferent dacă acestea implică accesul la mai mult de o

tabelă din baza de date. Cazurile de utilizare şi diagramele de colaborare sunt extrem de utile în această

privinţă. Un caz de utilizare defineşte un serviciu pe care utilizatorul îl aşteaptă de la sistemul informatic, realizat

în consecinţă printr-o interfaţă unitară.

În proiectarea interfeţelor în cadrul acestei aplicaţii, au fost respectate următoarele reguli şi principii:

♦ comporamentul uniform: elementele de interfaţă au un comportament sau o semnificaţie

asemănătoare în toate formatele de ecran în care apar. Aceasta contribuie la constituirea pentru

utilizator a unui model mental de comportament al aplicaţiei;

♦ obiecte similare celor din realitate: utilizator are pe ecran structurile de obiecte cu care operează şi în

realitate. În cadrul sistemelor de gestiune, acestea sunt documentele primare sau rezultatele în urma

unor operaţii de prelucrare;

♦ formatele de ecran moderat încărcate şi colorate;

♦ aplicarea unui standard: în ansamblu, interfaţa aplicaţiei conţine un ecran principal, bare de meniuri,

bara de stare, casete de control şi dubla posibilitate de deplasare, prin tastatură şi prin mouse.

Page 33: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

33

MODELAREA INTRĂRILOR – Adăugare notă de închidere venituri / cheltuieli

Interfaţa de adăugare a unei note de închidere venituri / cheltuieli păstrează caracterul unitar al

dispunerii grafice a interfeţelor pentru cazul de utilizare Actualizare articole contabile.

Public Class ArticolNICV Inherits Articol

Operaţia de închidere venituri / cheltuieli este o parte integrantă a rutinei de închidere a unei perioade

(o lună calendaristică), având ca rezultat soldarea conturilor din clasele 6 şi 7 şi apariţia rulajelor curente

debitoare şi creditoare ale contului 121 „Profit şi pierdere”. Această operaţie generează două note contabile de

închidere pentru venituri, respectiv cheltuieli, ce se înregistrează în Registru Jurnal în ultima zi a lunii.

Cazul de utilizare Adăugare notă închidere venituri / cheltuieli este o specializare a cazului Adăugare

articole contabile, ceea ce conduce la apariţia

unei relaţii de moştenire între clasele Articol şi

ArticolNICV, principalele clase ale domeniului.

Specificitatea clasei ArticolNICV este

un nou constructor, ce extinde funcţionalitatea

constructorului superclasei, pentru a genera

formula contabilă de închidere. În acest caz de

utilizare, actorul nu selectează decât tipul notei

contabile şi introduce data articolului.

Page 34: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

34

MODELAREA INTRĂRILOR – Filtrare articole

Cazul de utilizare Filtrare articole este realizat prin intermediul unui formular dedicat, Editare

articole cu tab-ul Filtrare articole. Acest caz de utilizare permite regăsirea şi consultarea acelor înregistrări

din Registrului Jurnal care corespund unor criterii de căutare impuse de utilizatorul sistemului.

Criteriile de filtrare se stabilesc dinamic şi pot include următoarele câmpuri:

• Codul (tipul) documentului – prin codificarea stabilită în cadrul sistemului informatic;

• Numărul documentului;

• Data documentului – limitată la câmpul ziua, întrucât sunt consultate articolele curente;

• Explicaţiile documentului;

• Simbolul contului care se debitează într-o înregistrare contabilă – se extinde prin cazul

de utilizare Preluare cont. Dacă este introdus caracterul „%”, este returnată doar linia de

total a unei formule compuse.

• Simbolul contului care se creditează într-o înregistrare contabilă;

• Valoarea unei înregistrări într-o înregistrare contabilă – aici se pot cuprinde atât valorile

formulelor simple, cât şi valoriile liniilor de total dintr-o formulă compusă.

Page 35: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

35

Caz de utilizare: Generare rapoarte contabile {abstract} Declanşator: se activează fereastra meniului principal, adică nici o operaţie de gestiune (adăugare, editare)

nu este în curs.

Curs de bază:

3. se execută comanda specifică raportului dorit din submeniul Rapoarte;

4. sistemul afişează fereastra de previzualizare a raportului;

5. (opţional) se parcurge raportul prin indicarea paginii în caseta rezervată a controlului UpDown din

partea din dreapta sus a ecranului;

6. se face clic pe butonul Print din bara de comenzi a ferestrei;

7. sistemul afişează fereastra PrintDialog;

8. se selectează imprimanta, numărul de pagini şi alte opţiuni specifice;

9. se face clic pe butonul OK, raportul fiind listat la imprimantă;

10. se face clic pe butonul Close al ferestrei de previzualizare, pentru a se reveni la meniul principal.

Curs alternativ:

- dacă nu se doreşte printarea, ci doar vizualizarea datelor raportate, se face clic pe butonul Close

după afişarea raportului pentru încheierea operaţiei;

- dacă se doreşte vizualizarea mai multor pagini pe ecran, în fereastra de previzualizare se face clic pe

unul dintre butoanele corespunzătoare numărului de pagini dorit: 1,2,3,4,6;

- dacă se doreşte vizualizarea unei pagini cu un grad mai mare sau mai mic de detaliu, se selectează

din meniul Zoom al ferestrei de previzualizare orice opţiune între 10% - 500%.

PROCESUL DE RAPORTARE – Diagrama şi descrierea cazurilor de utilizare

Diagrama cazurilor de utilizare surprinde

relaţia de specializare între cazul abstract

Generare rapoarte contabile şi cazurile de utilizare

specifice fiecărui tip de raport în parte. Analog

pentru cazul de utilizare Generare Balanţe.

Descrierea cazurilor de utilizare vizează doar cazul cel mai general, întrucât celelalte cazuri de

utilizare nu diferă prin comportament, ci prin opţiunea utilizatorului în legătură cu raportul dorit.

Page 36: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

36

PROCESUL DE RAPORTARE – Generare rapoarte contabile

Diagrama de flux a interfeţei pentru cazul de utilizare Generare rapoarte contabile surprinde modul în

care utilizatorul interacţionează cu controalele oferite de mediul de dezvoltare .NET, în speţă Print Preview Dialog şi Print Dialog, controale familiare, regăsite frecvent în cadrul aplicaţiilor ce rulează pe sistemele

Microsoft Windows.

Cazul de utilizare Generare rapoarte contabile este realizat prin intermediul claselor de obiecte din

pachetul Rapoarte perioada curentă, care accesează (prin moştenire) clasele din pachetul

Drawing.Printing (ca de exemplu PrintDocument, PrintPageEventArgs, PrintController, PrinterSettings

etc.). Componentele din cadrul pachetului Windows.Forms (ex.: PrintPreviewDialog, PrintDialog,

PageSetupDialog, PrintPreviewControl) deservesc obiectele de gestiune circumscrise procesului de printare.

Importul pachetului System.Data.OleDB este necesar pentru utilizarea obiectelor de gestiune specifice,

descrise în capitolele anterioare (ex.: OleDbConnection, OleDbDataAdapter, OleDbCommand, DataSet,

DataTable, DataView etc.)

Page 37: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

37

PROCESUL DE RAPORTARE – Generare balanţe

Cazul de utilizare abstract Generare Balanţe este realizat prin intermediul clasei abstracte Balanţa, a

cărei operaţie GenereazăBalanţa() – descrisă în diagrama de activităţi de mai jos – este răspunzătoare pentru

completarea tabelului balanţier cu patru egalităţi. Succesiunea de activităţi se desfăşoară pe două culoare:

(a) prelucrările în cadrul aplicaţiei de gestiune şi (b) executarea interogărilor în cadrul bazei de date Microsoft

Access.

Page 38: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

38

PROCESUL DE RAPORTARE – Generare fişa de cont

Diagram de flux a interfeţei pentru cazul de utilizare

Generare Fişa de cont.

Caz de utilizare: Generare Fişe de cont Declanşator: executarea combinaţiei de taste CTRL+SHIFT+F în cadrul meniului principal sau clic pe

comanda Fişa de cont din cadrul meniului Rapoarte.

Precondiţie: existenţa contului de modificat în baza de date.

Curs de bază:

10. sistemul informatic afişează formularul Fişa de cont.

11. se introduce simbolul contului şi se face clic pe butonul Vizualizare fişa de cont.

12. Generare rapoarte contabile (caz de utilizare general).

Curs alternativ:

- Contul introdus nu se regăseşte în planul de conturi sistemul afişează mesajul „Cont inexistent”.

- Contul introdus are analitice sistemul afişează mesajul „Contul are analitice”.

- Prin tastarea F1 se apelează formularul Plan Cont, de unde se poate prelua prin filtrare contul pentru

care se va genera Fişa de cont (extindere prin cazul de utilizare Preluare cont).

Page 39: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

39

SECURITATEA DATELOR – Înregistrarea unei noi societăţi

Caz de utilizare: Înregistrare societate nouă Declanşator: lansarea aplicaţiei de contabilitate financiară. Curs de bază:

6. sistemul afişează formularul Selectare bază de date;

7. se selectează o bază de date vidă (care nu conţine datele de înregistrare ale nici unei firme);

8. sistemul afişează Formularul de acces;

9. se selectează din lista derulantă username „Contabil” şi se introduce parola;

10. sistemul afişează formularul Date firmă;

11. se completează toate câmpurile din acest formular, inclusiv câmpul de parolă atribuită „Utilizatorului”

obişnuit;

12. se fixează luna şi anul începerii gestiunii şi se face clic pe butonul Adăugare societate;

13. sistemul afişează Meniul principal, cu toate opţiunile active.

Curs alternativ:

- dacă se selectează o bază de date cu o societate deja înregistrată, se intră în cursul normal al gestiunii;

- dacă parola pentru „Contabil” este eronată, aplicaţia se închide.

Page 40: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

40

Caz de utilizare: Introducere parola Utilizator Declanşator: lansarea aplicaţiei de contabilitate financiară şi selectarea unei baze de date.

Curs de bază:

1. sistemul afişează Formularul de acces;

2. se selectează din lista derulantă username „Utilizator” şi se introduce parola;

3. sistemul afişează Meniul principal, unde doar opţiunea Rapoarte este activă.

Curs alternativ:

- cazul de utilizare Introducere parola Contabil.

SECURITATEA DATELOR – Protejarea accesului prin parolă

Diagrama de flux a interfeţei pentru cazurile de

utilizare Introducere parola Utilizator / Contabil.

Caz de utilizare: Introducere parola Contabil Declanşator: lansarea aplicaţiei de contabilitate financiară şi selectarea unei baze de date.

Curs de bază:

1. sistemul afişează Formularul de acces;

2. se selectează din lista derulantă username „Contabil” şi se introduce parola;

3. sistemul afişează Meniul principal, unde toate opţiunile sunt active.

Curs alternativ:

- cazul de utilizare Introducere parola Utilizator.

Relaţia de specializare dintre actorii Utilizator şi Contabil are la bază principiul conform căruia

elementul specializat moşteneşte toate rolurile şi relaţiile către cazurile de utilizare ale superiorului său.

Cazul de utilizare specializat Introducere parolă Utilizator moşteneşte toate atributele, operaţiile şi

secvenţele comportamentale ale cazului mai general, adăugând în acelaşi timp elemente noi. În situaţia de

faţă, specializarea conduce la o lărgire a interacţiunii dintre actorul Contabil şi sistemul informatic, prin

participarea acestuia la anumite cazuri de utilizare ce îi erau restricţionate actorului Utilizator.

Page 41: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

41

♦ Legea Contabilităţii 82 / 1991 republicată în Monitorul Oficial nr.48/14.01.2005.

♦ Ministerul Finanţelor – Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 94 / 2001 pentru aprobarea

reglementărilor armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele

de Contabilitate, publicat în Monitorul Oficial nr.85/20.02.2001

♦ Ministerul Finanţelor - Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.306 / 2002, pentru aprobarea

Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat în Monitorul

Oficial nr.279/25.04.2002

♦ Ministerul Finanţelor - Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.1850 / 2004 privind registrele si

formularele financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial nr.23/07.01.2005.

♦ Ristea, Mihai / Oprea, Călin– Bazele contabilităţii, Ed, Genicod, Buc., 2002

♦ Ristea, Mihai (coord.) – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Universitară, 2004

♦ *** - Visual Basic .NET Complete, Sybex, London 2002

♦ Fowler, Martin – UML Distilled, Second Edition, Addison-Wesley, 1999

♦ Jamsa, Kris– Visual Basic .NET Sfaturi şi tehnici, Editura All (McGraw Hill/Osborne), Bucureşti, 2003

♦ Jones, Phil – Visual Basic .NET – A Complete Object-Oriented Programming Course, Continuum,

London 2003

♦ Kline, Kevin – SQL in a Nutshell, O’Reilly, 2001

♦ Microsoft MSDN Library January 2004

♦ Năstase Pavel, Covrig Liana, Cosăcescu Luana – Tehnologia bazelor de date Access 2000, Ed.

Economică, Buc., 2000

♦ Oestereich, Bernd – Developing Software with UML, Pearson Education ltd.2002

♦ Reynolds-Haertle, Robin A.– OOP with Microsoft Visual Basic .NET and Visual C# .NET Step by

Step, Microsoft Press, 2002

♦ Riordan, Rebecca M. - Microsoft ADO .NET Step by Step, Microsoft Press, 2002

♦ Rumbaugh, James / Jacobson, Ivar / Booch, Grady – The Unified Modeling Language Reference

Manual, Addison-Wesley, 1999

♦ Sceppa, David– Microsoft ADO.NET Core Reference, Microsoft Press, 2002

♦ Templeman, Julian / Vitter, David - Visual Studio .NET—The .NET Framework Black Book, 2002

The Coriolis Group

♦ Zaharie, Dorin / Roşca, Ioan – Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice, Dual Tech, 2002

BIBLIOGRAFIE

Page 42: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

42

ANEXE

Page 43: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

43

Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.1850 / 2004 privind registrele si formularele financiar-

contabile publicat în Monitorul Oficial nr.23/07.01.2005.

În capitolul intitulat „Norme metodologice de întocmire şi utilizare a registrelor şi formularelor comune

pe economie privind activitatea financiară şi contabilă”, punctul G conţine „Criteriile minimale privind

programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă”.

Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei unităţi trebuie să asigure

prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile, controlul şi

păstrarea acestora pe suporturi tehnice.

La elaborarea şi adaptarea programelor informatice vor fi avute in vedere următoarele:

• cuprinderea în procedurile de prelucrare, a reglementărilor în vigoare şi a posibilităţii de actualizare

a acestor proceduri, în funcţie de rnodificările intervenite în legislaţie;

• cunoaşterea adecvată a funcţiilor sistemului de prelucrare automată a datelor, de către personalul

implicat, şi respectarea acestora;

• gestionarea pachetetor de produse-program, asigurarea protecţiei împotriva unor accese

neautorizate, realizarea confidenţialităţii datelor din sistemul informatic;

• stabilirea tipului de suport pentru păstrarea datelor de intrare, intermediare sau de ieşire;

• soluţionarea eventualelor erori care pot să apară în funcţionarea sistemului informatic;

• verificarea completă sau prin sondaj a modului de funcţionare a procedurilor de prelucrare

prevăzute de sistemul informatic;

• verificarea totală sau prin sondaj a operaţiunilor economico-financiare înregistrate în contabilitate,

astfel încât acestea să fie efectuate în concordanţă strictă cu prevederile actelor normative care le

reglementează;

• verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat.

Conform Art. 41 Secţiunea G din Normele metodologice, sistemele de prelucrare automată a datelor

în domeniul financiar-contabil trebuie să răspundă la următoarele criterii considerate minimale:

• să asigure concordanţa strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu prevederile actelor

normative care le reglementează;

• să precizeze tipul de suport care asigură prelucrarea datelor în condiţii de siguranţă;

• să precizeze cu claritate sursa, conţinutul şi apartenenţa fiecărei date.

Criterii minimale privind programele informatice (1)

Page 44: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

44

• să asigure listele operaţiunilor efectuate în evidenţa contabilă pe bază de documente justificative

care să fie numerotate în ordine cronologică, interzicîndu-se inserări, intercalări, precum şi orice

eliminări sau adăugiri ulterioare;

• să asigure reluarea automată în calcul a soldurilor conturilor obţinute anterior;

• să asigure conservarea datelor pe o perioadă de timp care să respecte prevederile art.25 din Legea

contabilităţii nr.82/1991;

• să precizeze procedurile şi suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program, a datelor

introduse, a situaţiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare în sistem a

datelor arhivate;

• să nu permită inserări, modificări sau eliminări de date pentru o perioadă închisă;

• să asigure următoarele elemente constitutive ale înregistrărilor contabile:

- data efectuării înregistrării contabile a operaţiunii;

- jurnalul de origine în care se regăsesc înregistrările contabile;

- numărul paginii sau numărul curent al înregistrării în jurnalul de origine;

- numărul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent);

• să asigure confidenţialitatea şi protecţia informaţiilor şi a programelor prin parole, cod de identificare

pentru accesul la informaţii, copii de siguranţă pentru programe şi informaţii;

• să asigure listări clare, inteligibile şi complete, care să conţină următoarele elemente de

identificare, în antet sau pe fiecare pagină, după caz:

- tipul documentului sau al situaţiei;

- denumirea unităţii patrimoniale;

- perioada la care se referă informaţia;

- datarea listărilor;

- paginarea cronologică;

- precizarea programului informatic şi a versiunii utilizate;

• să asigure listarea ansamblului de situaţii financiare şi documente de sinteză necesare

conducerii operative a unităţii;

• să asigure respectarea conţinutului de informaţii prevăzut în machetele formularelor aprobate de

Ministerul Finanţelor, în cazul editării acestora cu ajutorul tehnicii de calcul;

Criterii minimale privind programele informatice (2)

Page 45: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

45

• să permită, în orice moment, reconstituirea conţinutului conturilor, listelor şi informaţiilor supuse

verificării. Toate soldurile conturilor trebuie să fie rezultatul unei liste de înregistrări şi al unui sold

anterior al acelui cont. Fiecare înregistrare trebuie să aibă la bază elemente de identificare a datelor

supuse prelucrării;

• să nu permită:

- deschiderea a două conturi cu acelaşi număr;

- modificarea numărului de cont în cazul în care au fost înregistrate date în acel cont;

- suprimarea unui cont în cursul exerciţiului curent sau aferent exerciţiului precedent, dacă

acesta conţine înregistrări sau sold;

- editarea a două sau a mai multor documente de acelaşi tip, cu acelaşi număr şi conţinut

diferit de informaţii;

• să permită suprimarea unui cont care nu are înregistrări pe parcursul a cel puţin doi ani (exerciţii

financiare), în mod automat sau manual;

• să prevadă în documentaţia produsului informatic modul de organizare şi tipul sistemului de

prelucrare:

- monopost sau multipost;

- monosocietate sau multisocietate;

- reţea de calculatoare;

- portabilitatea fişierelor de date;

• să precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor:

- preluări pe loturi cu control ulterior;

- preluări în timp real cu efectuarea controlului imediat;

- combinarea celor două tipuri;

• să permită culegerea unui număr nelimitat de înregistrări pentru operaţiunile contabile;

• să posede documentaţia tehnică de utilizare a programelor informatice necasară exploatării optime

a acestora;

• să respecte reglementările în vigoare cu privire la securitatea datelor şi fiabilitatea sistemului de

prelucrare.

Criterii minimale privind programele informatice (3)

Page 46: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

46

În capitolul intitulat „Norme metodologice de întocmire şi utilizare a registrelor şi formularelor comune

pe economie privind activitatea financiară şi contabilă”, punctul H conţine „Condiţiile în care se pot întocmi,

edita şi arhiva electronic registrele, jurnalele şi alte documente financiar-contabile”.

Art. 46 prevede că din punctul de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii

în orice moment a conţinutului registrelor, jurnalelor şi altor documente financiar-contabile.

În art. 47 se menţionează că registrele, jurnalele alte documente financiar-contabile, care se

arhivează pe suport WORM (Write Once Read Many), să fie semnate de persoana care le întocmeşte, în

conformitate cu prevederile Legii nr.455 / 2001 privind semnătura electronică.

În art. 48 se cere să existe un plan de securitate al sistemului informatic, cuprinzând măsurile tehnice

şi organizatorice care să asigure următoarele cerinţe minimale:

• confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor;

• confidenţialitatea şi nonrepudierea tranzacţiilor;

• confidenţialitatea şi integritatea datelor;

• împiedicarea, detectarea şi monitorizarea accesului neautorizat în sistem;

• restaurarea informaţiilor gestionate de sistem în cazul unor calamităţi naturale, evenimente

imprevizibile, prin arhivarea datelor utilizând tehnologia WORM şi prin înregistrarea datelor din

documentele financiar-contabile în timp real, în alt sistem de calcul, cu aceleaşi caracteristici,

care să fie amplasat într-o altă locaţie.

În art. 49 se solicită să se asigure listarea tuturor registrelor, jurnalelor şi formularelor la cererea

organelor de control.

Fiecare dată înregistrată în contabilitate trebuie să se regăsească în conţinutul unui

document scris, la care să poată avea acces atât beneficiarii, cât şi organele de control.

Criterii minimale privind programele informatice (4)

Page 47: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

47

DIAGRAMA GENERALĂ A CAZURILOR DE UTILIZARE

Page 48: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

48

DIAGRAMA GENERALĂ DE FLUX A INTERFEŢEI

Page 49: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

49

Cazul de utilizare ADĂUGARE CONT

Private Sub cmdNew_Click(ByVal sender As System.Object, ByVal e As System.EventArgs) Handles cmdNew.Click Dim ContNou As New Cont(txtNewSimbol.Text) If ContNou.ExistaCont = True Then MsgBox("Contul nu poate fi duplicat.", "Planul de conturi") ContNou = Nothing Else Dim drNew As DataRow Dim drv As DataRowView = dv.AddNew drv("Simbol") = txtNewSimbol.Text drv("Denumire") = txtNewDen.Text drv("Tip") = txtNewTip.Text drv("SIDebit") = 0 drv("SICredit") = 0 drv("RPDebit") = 0 drv("RPCredit") = 0 drv.EndEdit() Cont.Salveaza() End If

End Sub

Cod

Vis

ual B

asic

.NET

Adăugarea unui nou cont se realizează

prin intermediul obiectului DataView, care

actualizează tabelul PlanCont din DataSet-ul ce

reprezintă imaginea deconectată a bazei de date,

actualizată prin intermediul unui DataAdapter.

Diagrama de colaborări pentru

cazul de utilizare Adăugare cont.

Page 50: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

50

După filtrarea unui cont pentru editare, prin apăsarea tabului Editare, obiectul CurrencyManager

completează proprietatea Text a controalelor legate cu datele primei înregistrări (Position = 0) din obiectul

DataView reprezentând Planul de Conturi. După modificarea valorilor afişate în aceste controale, tot prin

intermediul CurrencyManager, tabelul sursă este actualizat cu noile valori, prin apelarea metodei

EndCurrentEdit(). Înregistrarea din lista DataView iese din starea de editare, iar metoda Salvează a clasei

Cont operează actualizările în baza de date Microsoft Access.

Cazul de utilizare EDITARE CONTURI

Diagrama de colaborări pentru cazul de utilizare Editare cont.

Page 51: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

51

Private Sub cmdDel_Click(ByVal sender As System.Object, ByVal e As System.EventArgs) Handles cmdDel.Click

Dim myInfo As New Cont(dgPlanCont.Item(0, 0)) If myInfo.AreValoriInitiale = False And myInfo.AreAnalitice() = False Then dv.Delete(0) Cont.Salveaza() Else MsgBox("Acest cont are analitice si/sau valori initiale.", "Conturi") End If End Sub

Cazul de utilizare ŞTERGERE CONTURI

Diagrama de colaborări pentru cazul de utilizare Ştergere cont.

Private Sub dgPlanCont_CurrentCellChanged(ByVal sender As Object, ByVal e As System.EventArgs) Handles dgPlanCont.CurrentCellChanged

Me.BindingContext(dv.Table).Position = 0 End Sub

Private Sub dv_ListChanged(ByVal sender As System.Object, ByVal e As System.ComponentModel.ListChangedEventArgs)

If dv.Count > 0 Then cmdDel.Enabled = True Else cmdDel.Enabled = False End If End Sub

Cod

Vis

ual B

asic

.NET

Declanşarea evenimentului Click al butonului Delete conduce la verificarea condiţiilor necesare

pentru ştergerea unui cont, condiţii stabilite prin Normele metodologice de întocmire şi utilizare a

registrelor contabile.

Evenimentul ListChanged al obiectului DataView conţine cod pentru activarea butonului Delete.

Evenimentul CurrentCellChanged al obiectului DataGrid survine la filtrarea conturilor după

simbol sau denumire. Prin fixarea proprietăţii Position la index 0, controalele legate la sursa de date

afişează conţinutul câmpurile primei înregistrări din DataView.

Page 52: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

52

FORMULARUL PlanCont – Preluarea unui cont din exterior

Private Sub frmIPlanCont_Load(ByVal sender As Object, ByVal e As System.EventArgs) Handles MyBase.Load

Dim strIFilter As String If IFiltru.Length > 0 Then strIFilter = "Simbol LIKE '" & IFiltru & "*'" Me.dv.RowFilter = strIFilter Me.txtFilterSim.Text = IFiltru End If Me.TabControlPC.SelectedTab = Me.tabFilter Me.txtFilterDen.SelectionStart = Me.txtFilterSim.Text.Length End Sub

Private Sub frmIPlanCont_Closing(ByVal sender As Object, ByVal e As System.ComponentModel.CancelEventArgs) Handles MyBase.Closing

If Me.dv.Count > 0 Then

ContFiltrat = Me.dgPlanCont.Item(0, 0) Else ContFiltrat = "" End If End Sub

Cod

Vis

ual B

asic

.NET

Diagrama de activităţi pentru cazul

de utilizare Preluare cont.

Page 53: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

53

Diagrama de flux a obiectelor (object flow)

pentru calcularea soldului la o anumită dată.

Ulterior introducerii simbolului contului se

instanţiază un nou obiect Cont, care execută

metoda aferentă operaţiei de calculare a

soldului la data furnizată de utilizator, prin

parametrul Ziua.

CALCULAREA SOLDULUI LA O ANUMITĂ DATĂ

Page 54: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

54

Dintre cerinţele funcţionale ale sistemului enumerăm:

♦ Introducerea articolelor (numărul, tipul, data şi explicaţiile documentului + formula contabilă);

♦ Preluarea simbolurilor conturilor şi calcularea soldului la o anumită dată pentru un cont;

♦ Filtrarea articolelor după oricare dintre componentele sale;

♦ Editarea unui articol regăsit după filtrare.

ARTICOLE CONTABILE - DIAGRAMA DE FLUX A INTERFEŢEI

Page 55: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

55

ADĂUGARE NOTĂ DE ÎNCHIDERE VENITURI / CHELTUIELI

Diagrama de activităţi pentru cazul

de utilizare Adăugare notă de

închidere venituri / cheltuieli. Cele

două interogări executate în

vederea completării formulei

contabile au fost definite în

structura bazei de date Microsoft

Access, în fereastra Queries.

Page 56: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

56

GENERARE BALANŢĂ DE VERIFICARE

Cazul de utilizare specializat Generare Balanţă de verificare este

realizat prin intermediul clasei BalanţaGenerală, cu următoarea

implementare în Visual Basic .NET:

• Executarea metodei GenereazăBalanţă() a superclasei Balanţa;

• Suprascrierea metodei OnPrintPage() şi „desenarea” fiecărei pagini

până la epuizarea colecţie de înregistrări a obiectului DataView.

Page 57: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

57

GENERARE REGISTRU JURNAL – Diagrama de activităţi a întregului proces

Page 58: FINANCIARĂ - voicudragomir.comvoicudragomir.com/pdf/LICENTA_ASE_DragomirVD_2006.pdf · patrimoniale în momentul efectuării lor într-un act scris denumit document justificativ

58

GENERARE FIŞA DE CONT Diagrama de activităţi pentru cazul de

utilizare Generare Fişa de cont, surprinde suita de

prelucrări necesare completării tabloului operaţiu-

nilor pentru un anumit cont. Fişa de cont se

completează pentru toate înregistrările de la

începulul anului până în prezent, incluzând linii de

subtotal Rulaje pentru fiecare lună şi soldul curent

pentru fiecare înregistrare.