1

Introducere

Plățile directe în agricultură reprezinta pentru producatorii agricoli un suport material

substanțial. Este clar că în domeniul agricol lipsurile sunt foarte mari. Când mergem la piata,

în supermarket, putem observa ca nu prea mai exista produse românești.

În Monitorul Oficial nr. 607/3 septembrie, a fost publicat Ordinul nr. 704/2007 al

Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind stabilirea modului de implementare, a

conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati directe si

plati nationale directe complementare in sectorul vegetal si pentru abrogarea Ordinului

Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 607/2006 pentru aprobarea

produselor agricole care beneficiaza de plati nationale directe complementare.

Prin acest ordin se stabilesc modul de implementare, conditiile specifice si criteriile de

eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati in sectorul vegetal, prevazute de OUG nr.

125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe

complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007, si pentru modificarea art.

2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura,

aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 139/2007.

Potrivit prevederilor OUG nr. 125/2006, schemele de plati directe care se acorda

incepand cu anul 2007, ca mecanisme de sustinere a producatorilor agricoli, sunt urmatoarele:

schema de plata unica pe suprafata (SAPS); plati nationale directe complementare in sectorul

vegetal; plati nationale directe complementare in sectorul zootehnic; schema de plata pentru

culturi energetice; schema de plata separata pentru zahar.

Beneficiarii platilor directe si ai platilor nationale directe complementare sunt

persoanele fizice si/sau persoanele juridice care exploateaza terenul agricol pentru care

solicita plata, in calitate de proprietari, arendasi, concesionari, asociati administratori in cadrul

asociatiilor in participatiune, locatari sau altele asemenea.

Potrivit prevederilor ordinului, pe langa conditiile generale stabilite de OUG nr.

125/2006, au fost adaugate conditii si criterii de eligibilitate specifice, conform legislatiei

comunitare, precum si legislatiei nationale, pentru urmatoarele scheme:

- schemele de plati nationale directe complementare la SAPS, decuplata de productie in

sectorul vegetal, pentru culturile amplasate pe teren arabil;

- schemele de plati nationale directe complementare in sectorul vegetal, cuplate de productie,

pentru culturile de in, canepa, tutun si hamei;

- schema de plata nationala directa complementara pentru sfecla de zahar, decuplata de

productie;

- schema de plata directa separata pentru zahar.

Ordinul mai prevede elementele pe care trebuie sa le contina contractele incheiate, dupa

caz, intre producatorul agricol si procesator/cumparator, printre care amintim: anul de piata

pentru producerea si valorificarea productiei, dupa caz; suprafetele cultivate, exprimate in

hectare cu doua zecimale si detaliile de identificare ale acestor suprafete; numarul unic de

inregistrare al producatorului agricol in Registrul fermierilor, s.a.

Conform reglementarii, contractele vor avea viza directiei pentru agricultura si

dezvoltare rurala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, care va certifica indeplinirea

obligatiilor ce revin producatorilor agricoli si unitatilor procesatoare.

Odata cu intrarea in vigoare a ordinului, a fost abrogat Ordinul nr. 607/2006 al

Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale pentru aprobarea produselor agricole

care beneficiaza de plati nationale directe complementare.

2

Capitolul I -Tipuri de subvenții acordate in agricultura

În anul 2011, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură se acordă din

fonduri europene şi/sau de la bugetul naţional plăţi în cadrul următoarelor scheme şi măsuri

de sprijin: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plăţi naţionale direct complementare,

schema separată pentru zahăr, plăţi tranzitorii pentru tomate destinate procesării, plăţi

compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală. Pentru obţinerea subvenţiei pe suprafaţă

sunt necesare următoarele documente: actul de identitate sau paşaport, dovadă cont bancar

activ, înregistrare fiscală (CUI) pentru persoanele juridice (în cazul în care fermierul este

reprezentat la depunere a cererii de un reprezentant, acesta va prezenta procură notarială de

împuternicire), documente doveditoare ale dreptului de utilizare, contract de

concesiune/închiriere/arendare încheiate cu consiliile locale, dacă este cazul; pentru păşunile

comunale utilizate de către asociaţii, composesorate, fundaţii etc se va prezenta declaraţia

(anexa 13) prin care membrii sunt de acord ca preşedintele să depună cerere la APIA în

numele lor.

Plăţile naţionale directe complementare – PNDC sunt plăţile care suplimentează, din

bugetul naţional, pe cele primite prin schema unică de plată pe suprafaţă – SAPS. Plăţile

naţionale directe complementare se acordă cu respectarea condiţiilor SAPS şi a condiţiilor

specifice impuse de legislaţia europeană şi naţională pentru culturile respective. Sunt acordate

următoarele plăţi naţionale director complementare: PNDC 1 – culturi în teren arabil, PNDC 2

– in pentru fibră, PNDC 3 – cânepă pentru fibră, PNDC 4 – tutun, PNDC 5 – hamei, PNDC 6

– sfeclă de zahăr.

În timp ce în restul ţărilor din UE funcţionează scheme de protejare a sectorului agricol,

România nu dispune nici de soluţii viabile, nici de banii necesari pentru aceasta. Din acest an,

România nu mai poate acorda aceleaşi tipuri de subvenţii pentru agricultură; le poate însă

înlocui cu noi forme de ajutor, compatibile cu reglementările europene. Aceasta pentru că,

prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, ţării noastre i s-a îngăduit să acorde

agriculturii astfel

În timp ce în restul ţărilor din UE funcţionează scheme de protejare a sectorului agricol,

România nu dispune nici de soluţii viabile, nici de banii necesari pentru aceasta.

Din acest an, România nu mai poate acorda aceleaşi tipuri de subvenţii pentru

agricultură; le poate însă înlocui cu noi forme de ajutor, compatibile cu reglementările

europene. Aceasta pentru că, prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, ţării noastre i s-a

îngăduit să acorde agriculturii astfel de ajutoare de stat doar pe o perioadă de tranziţie, care a

expirat la sfârşitul lui 2009. Conform Ministerului Agriculturii, nivelul subvenţiilor acordate

în 2007 a fost de 3,7 miliarde de lei, în 2008 de 3,3 miliarde de lei, iar în 2009, de 3,4 miliarde

de lei. Dar, din suma angajată anul trecut, de la buget nu s-au acoperit decât 1,59 de miliarde

de lei, diferenţa de 1,81 de miliarde de lei urmând să se regăsească în bugetul Ministerului

Agriculturii pe 2010. Din cele 1,81 de miliarde, pentru sectorul zootehnic s-ar aloca peste un

miliard de lei, alte 500 de milioane pentru sectorul vegetal, iar pentru sistemul de irigaţii, 112

milioane de lei, în timp ce restul de 140 de milioane de lei s-ar utiliza pentru susţinerea

proiectelor SAPARD.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a municipiului Bucuresti are o

sumedenie de atribuții. Toate aceste atributii sunt puse in aplicare de catre angajatii acestei

companii in conformitate cu legislatia in vigoare. APIA este responsabila de urmatoarele :

acordarea plăţilor naţionale directe complementare sector zootehnic - specia bovine,

3

administrarea cererilor de plată pentru ajutorul specific în sectorul de agricultură ecologică,

ajutorul financiar comunitar si national acordat în sectorul apicol, acordarea ajutorului

comunitar pentru furnizarea laptelui în instituţiile şcolare, furnizarea de ajutoare alimentare

catre persoanele ele mai defavorizate din romania, acordarea ajutorului de stat pentru

motorina utilizată în agricultură privind acordarea rentei viagere agricole, acordarea

ajutorului financiar în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli-

distribuţia de mere, acordarea ajutorului financiar pentru implementarea masurilor adiacente

distributiei de mere, administrarea cererilor pentru solicitarea ajutoarului de stat pentru

realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor, administrarea

cererilor pentru solicitarea ajutorului de stat pentru realizarea angajamentelor asumate

voluntar în favoarea bunăstării şi protecţiei porcinelor, restructurarea şi reconversia

plantaţiilor viticole, primire, înregistrare şi verificare cereri de plată privind schema de ajutor

specific acordat producătorilor de lapte de vacă din zonele defavorizate, sprijinul financiar

destinat finanţării programelor operaţionale ale organizaţiilor de producători din sectorul

legume – fructe.

4

Capitolul II -Numarul de exploatații și felul acestora pentru care se acorda subvenții în

agricultură

2.1. Schema de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS)

Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) - reprezintă schema de plată în cadrul căreia

se acordă o sumă stabilită pe hectar, plătibilă o dată pe an, decuplată total de producţie

(necondiţionat de obţinerea de producţie) - art. 122 şi art. 124 din Regulamentul CE nr.

73/2009.

Conform art. 6 din actul normativ anterior menţionat: “beneficiarii plăţilor directe în

cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă pot fi persoanele fizice sau juridice care

exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi,

concesionari, asociaţi administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau alte

asemenea. Arendatorul, concedentul şi/sau locatorul nu beneficiază de plăţi directe pentru

terenul arendat, concesionat şi/sau închiriat”.

2.2. Plăţi Naţionale Directe Complementare în sectorul vegetal(PNDC)

Plăţile naţionale directe complementare - PNDC sunt plăţile care suplimentează, din

bugetul naţional, pe cele primite prin schema unică de plată pe suprafaţă - SAPS.

Plăţile naţionale directe complemetare se acordă cu respectarea condiţiilor SAPS şi a

condiţiilor specifice impuse de legislaţia europeană şi naţională pentru culturile respective -

conform OUG nr. 125/2006, Ordinului MADR nr. 246/2008, cu modificările şi completările

ulterioare şi art. 132 din Regulamentul CE nr. 73/2009.

În anul 2011, se acordă sprijin financiar pentru următoarele scheme de plată.:

2.2.1. PNDC1-culturi în teren arabil

Se acordă o plată naţională complementară la SAPS, decuplată de producţie în sectorul

vegetal, pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS, în cuantum fix pe

hectar:cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, orzoaică, porumb, porumb zaharat,

sorg, orez, triticale, mei, hrişcă), culturi proteice (mazăre pentru boabe, fasole pentru boabe,

lupin, bob şi linte, năut), plante industriale (floarea soarelui, rapiţă, soia, in şi cânepă pentru

fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (cartofi,

sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr şi alte rădăcinoase), legume proaspete, pepeni, flori şi plante

ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, pajişti temporare, alte culturi pe teren arabil.

Parcela cultivată trebuie să fie de minim 0,3 ha. Culturile permanente, pajiştile permanente,

viile şi terenul necultivat nu fac obiectul acestei scheme de sprijin financiar.

2.2.2. PNDC 2- in pentru fibră şi PNDC 3 - cânepă pentru fibră

Se acordă plăţi directe complementare în sectorul vegetal, decuplate de producţie, cu

îndeplinirea următoarelor condiţii specifice de eligibilitate:

a) culturile de in şi cânepă pentru fibră să fie amplasate pe parcele agricole de minim 0,3

hectare;

b) etichetele oficiale ale seminţelor folosite la înfiinţarea culturilor de cânepă se depun

concomitent cu cererea de sprijin financiar până la data de 16 mai 2011 inclusiv, fără

penalităţi şi 10 iunie 2011 inclusiv, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de

întârziere. Etichetele se vor păstra la centrul local/centrul judeţean sau al municipiului

Bucureşti, al A.P.I.A., după caz;

5

c) în cazul în care semănatul se face după termenul limită de depunere a cererii unice,

etichetele pot fi depuse până cel târziu la data de 30 iunie 2011 inclusiv fără penalităţi şi până

la 25 iulie 2011inclusiv, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întâziere;

d) sprijinul financiar se acordă numai pentru suprafaţa prevăzută în

contractul/angajamentul încheiat între producătorul agricol şi prim procesator, dar nu mai

mare decât suprafaţa din cererea de sprijin, iar dacă suprafaţa din contract este diferită de

suprafaţa din cererea de sprijin, fermierul va fi notificat de către A.P.I.A. în vederea rezolvării

acestei neconcordanţe. Fermierul va prezenta în termen de 10 zile lucrătoare de la data

primirii notificării documentele solicitate de A.P.I.A.

e) culturile de cânepă trebuie să fie menţinute în condiţii de creştere normale, conform

tehnologiei de cultivare, timp de 10 zile după înflorire, astfel încât să poată fi efectuate

controalele prevăzute;

f) producătorul agricol trebuie să depună la A.P.I.A. până la data de 1 septembrie 2011

inclusiv, fără penalităţi şi până la 27 septembrie 2011 inclusiv, cu penalităţi de 1% pentru

fiecare zi lucrătoare de întâziere;

g) producătorul agricol trebuie să prezinte până la data de 30 octombrie inclusiv 2011,

fără penalităţi şi până la 26 noiembrie 2011 inclusiv, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi

lucrătoare de întâziere actele doveditoare pentru livrarea de in şi cânepă pentru fibră: proces

verbal de recepţie, factură fiscală, bon fiscal sau altele asemenea.

2.2.4. PNDC 4-tutun

Pentru cultura tutunului se acordă o plată naţională directă complementară decuplată de

producţie, pentru suprafaţa cultivată cu tutun, în baza contractelor încheiate între producătorii

agricoli/grupul de producători şi prim-procesatorii autorizaţi de MADR, cu îndeplinirea

următoarelor condiţii specifice de eligibilitate:

a) producătorul agricol/ grupul de producători care solicită sprijin financiar pentru plata

naţională directă complementară decuplată de producţie pentru cultura tutunului, trebuie să

depună la A.P.I.A. cererea unică de plată pe suprafaţă. Pot beneficia de plata naţională directă

complementară în sectorul vegetal, decuplată de producţie, pentru tutun şi solicitanţii care nu

sunt eligibili pentru acordarea plăţii în cadrul SAPS, din cauza nerespectării condiţiilor

privind suprafaţa, stipulate la art. 7, alin.1, lit.a) din OUG nr. 125/2006, cu obligaţia să bifeze

în cererea de sprijin doar la căsuţa pentru plata naţională directă complementară decuplată de

producţie pentru cultura tutunului PNDC4.

b) producătorul agricol individual sau grupul de producători trebuie să depună copia

contractului de cultură cu un prim-procesator şi să îl înregistreze la DAJ, respectiv a

municipiului Bucureşti. Contractul trebuie să fie încheiat până la data de 30 aprilie a anului de

recoltă iar o copie a contractului trebuie predată la centrul local/centrul judeţean sau al

municipiului Bucureşti al A.P.I.A. până la data de 30 iunie 2011 inclusiv fără penalităţi

penalităţi şi 25 iulie 2011 cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare,

c) contractul va avea ca anexă lista nominală a membrilor grupului şi suprafeţele

aferente fiecăruia, atunci când unitatea prim-procesatoare încheie contracte de cultură cu un

grup de producători.

d) un producător agricol/grup de producători încheie contract de cultivare cu un singur

prim-procesator.

e) grupurile de producători nu pot exercita activitate de prim-procesare a tutunului.

f) un producător de tutun poate să aparţină unui singur grup de producători.

2.2.5. PNDC 5 – hamei

Se acordă o plată directă naţională complementară în sectorul vegetal, cuplată de

producţie, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice de eligibilitate:

6

a. suprafeţele pentru care se solicită sprijin financiar sunt cultivate cu hamei şi pe

acestea s-au respectat condiţiile normale de cultivare, iar parcela agricolă eligibilă este de

minimum 0,1 ha;

b. sprijinul se acordă plantaţiilor de hamei situate în zonele de cultură recunoscute

pentru certificarea denumirii de origine conform Ordinului MAAP nr. 623/2002 şi Ordinului

MAPDR nr. 440/2009;

c. DADR judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti desemnează un reprezentant care,

în urma deplasării pe teren la fiecare solicitant, certifică printr-un proces-verbal că suprafaţa

cultivată cu hamei pentru care se solicită sprijin financiar a fost recoltată. Acest proces-verbal

va fi întocmit în două exemplare şi înregistrat la DADR judeţeană, respectiv a municipiului

Bucureşti;

d. producătorul agricol trebuie să depună în termen la APIA documentele doveditoare

specifice;

e. plata se va face în cuantum fix pe hectar la suprafaţa determinată de A.P.I.A. în urma

controalelor.

Zonele de cultură a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine sunt:

zona I de cultură: cuprinde plantaţiile de hamei din localităţile: Huedin-Gherla-Cluj-

Napoca, din judeţul Cluj, Saschiz-Albeşti şi Acăţari, din judeţul Mureş, Rupea-Criţ, din

judeţul Braşov;

zona a II-a de cultură: cuprinde plantaţiile de hamei din localităţile: Dumbrăveni – 235

ha, Laslea – 60 ha, Valchid – 61 ha , Slimnic – 224 ha, Şura Mică -160 ha, din judeţul Sibiu,

Sighişoara – 265 ha, Daneş – 83 ha, Cheţani – 197 ha, din judeţul Mureş;

zona a III-a de cultură: cuprinde plantaţiile de hamei din localităţile: Aiud-Rădeşti, din

judeţul Alba, Oraştie – Aurel Vlaicu , din judeţul Hunedoara.

Documentele doveditoare specifice ataşate cererii SAPS şi termenele de depunere la

APIA a acestora:

- contract de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei, înregistrat la D.A.J, fără

penalizări până la data de 17.10.2011 inclusiv şi cu penalizări de 1% pentru fiecare zi

lucrătoare întârziere în intervalul 18.10.2011 - 11.11.2011 inclusiv (cu excepţia cazurilor de

forţă majoră şi circumstanţe excepţionale). Depunerea acestui document justificativ după data

de 11.11.2011 determină respingerea de la plată a acestei scheme;

2.2.6. PNDC 6 - Sfeclă de zahăr

Se acordă plată naţională directă complementară în sectorul vegetal pentru sfecla de

zahăr, decuplată de producţie, producătorilor agricoli care îndeplinesc următoarele condiţii

specifice de eligibilitate:

a.depun la centrul local al A.P.I.A. cerere unică de plată în termen în care bifează SAPS

şi PNDC 6;

b. suprafaţa pe care este amplasată cultura de sfeclă de zahăr este eligibilă SAPS

şi este destinată exclusiv producţiei de zahăr;

c.producătorul agricol încheie în termen, înregistrează şi vizează la DADR şi depune în

termen la APIA documentele doveditoare specifice;.

d. plata naţională directă complementară pentru sfeclă de zahăr, decuplată de

producţie, se acordă în cuantum fix numai pentru suprafaţa din contractul de producere a

sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr, încheiat în anul în curs.

Documentele doveditoare specifice ataşate cererii SAPS şi termenele de depunere la

APIA a acestora sunt: contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr fără

penalizări până la data de 16.05.2011 inclusiv şi cu penalizări de 1% pentru fiecare zi

lucrătoare întârziere în intervalul 17.05.2011 - 10.06.2011 inclusiv (cu excepţia cazurilor de

forţă majoră şi circumstanţe excepţionale). Depunerea acestui document justificativ începând

7

din data de 11.06.2011 determină respingerea de la plată a acestei scheme. Acesta se prezintă

în original la APIA, funcţionarul APIA păstrând la dosar o copie “conform cu originalul” a

acestuia.

2.3. Schema de plată separată pentru zahăr

În conformitate cu art.1, alin.5, punctul 3 din Ordinul MADR nr 246/2008, cu

modificările şi completările ulterioare, plata separată pentru zahăr, decuplată de producţie, se

acordă producătorilor agricoli care au beneficiat de plăţi naţionale directe complementare în

sectorul vegetal pentru sfeclă de zahăr şi de plată separată pentru zahăr în anul de piaţă 2007-

2008, stabilit ca an de referinţă, iar în anii următori cultivă cu sfeclă de zahăr o suprafaţă mai

mică, mai mare, cultivă altă cultură sau menţin terenul în bune condiţii agricole şi de mediu,

după cum urmează:

a.producătorii agricoli care cultivă cu sfeclă de zahăr o suprafaţă mai mică beneficiază

de plata separată pentru zahăr, decuplată de producţie, aferentă suprafeţei anului de referinţă,

cu condiţia să bifeze rubrica pentru plată separată pentru zahăr în cererea de solicitare a

plăţilor;

b. producătorii agricoli care cultivă cu sfeclă de zahăr o suprafaţă mai mare beneficiază

de plata separată pentru zahăr, decuplată de producţie, pentru suprafaţa cultivată, cu condiţia

să respecte condiţiile specifice de eligibilitate prevăzute la PNDC 6 şi să bifeze rubrica pentru

plata separată pentru zahăr în cererea de solicitare a plăţilor;

c.producătorii agricoli care cultivă altă cultură sau menţin terenul în bune condiţii

agricole şi de mediu beneficiază de plata separată pentru zahăr, decuplată de producţie,

aferentă suprafeţei anului de referinţă, cu condiţia să bifeze rubrica pentru plata separată

pentru zahăr în cererea de solicitare a plăţilor.

Plata separată pentru zahăr, decuplată de producţie, se acordă şi producătorilor agricoli

care cultivă sfeclă de zahăr în anii următori anului de referinţă, cu condiţia să respecte

condiţiile specifice de eligibilitate prevăzute la PNDC 6 şi să bifeze rubrica pentru plata

separată pentru zahăr în cerere.

În cazul în care, într-un an următor anului de referinţă 2007-2008, suprafaţa totală

cultivată cu sfeclă de zahăr, eligibilă, solicitată la plata separată pentru zahăr, decuplată de

producţie, depăşeşte suprafaţa totală de referinţă stabilită pentru România, cuantumul se

reduce proporţional.

2.4. Schema de plăţi tranzitorii pentru tomatele destinate procesării

În conformitate cu art.1, lit.1 din Ordinul MADR nr. 91/2008 beneficiază de plăţile

tranzitorii pentru tomate destinate procesării, persoanele fizice şi/sau juridice prevăzute la

art.6 alin.1 din OUG nr.125/2006 cu modificările şi completările ulterioare care:

- îndeplinesc prevederile art. 7 din OUG nr.125/2006;

- încheie până la data de 15 iulie un contract de livrare a producţiei de tomate care se

încadrează la codul NC 0702 00 00 cu un prim-procesator aprobat, deţinător de licenţă de

fabricaţie în conformitate cu Ordinul MAAP nr. 357/2003,

- livrează pentru procesare conform contractului de livrare şi în funcţie de suprafaţa

contractată, cel puţin echivalentul a 8000 kg/ha tomate.

- depun în termen documentele prevăzute de legislaţie la APIA.

- fermierul beneficiază de această schemă de sprijin financiar după livrarea cantităţii

eligibile.

Suprafaţa minimă a unei parcele cultivate cu tomate destinate procesării este de 0,3 ha.

Sprijinul pentru plăţile tranzitorii pentru tomate destinate procesării este acordat o singură

dată pe an în funcţie de suprafaţa cultivată şi contractată cu un prim-procesator aprobat.

8

Suprafaţa eligibilă pentru plată se va considera minimum dintre suprafaţa determinată

după efectuarea tuturor controalelor şi suprafaţa contractată.

În situaţia în care beneficiarul este membru al unei persoane juridice, care este grup de

producători recunoscut preliminar sau al unei organizaţii de producători, acesta poate fi

reprezentat în contractul de livrare de către persoana juridică în cauză, cu condiţia evidenţierii

separate pentru fiecare membru a suprafeţelor contractate, cultivate şi recoltate (art.3, alin.1

din Ordinul MADR nr. 91/2008).

Persoanele juridice aprobate ca prim-procesatori, care deţin în administrare teren agricol

pe care cultivă tomate destinate procesării şi care respectă condiţiile de eligibilitate

menţionate anterior, pot beneficia de plăţi tranzitorii (art.3, alin.2 Ordinul MADR nr.

91/2008).

Pentru a beneficia de sprijin, solicitantul trebuie:

- să completeze corespunzător formularul de plată unică pe suprafaţă,

- să prezinte până la data de 15.07.2011 inclusiv fără penalităţi şi între 16.07.2011 –

9.08.2011 inclusiv cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare întârziere, copie după

contractul de livrare cu un prim-procesator aprobat, inclusiv copii ale actelor adiţionale la

contract,

- să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu,

- să se supună controalelor autorităţilor competente prin care se urmăreşte îndeplinirea

condiţiilor de eligibilitate,

- să facă dovada livrării producţiei contractate pâna la data de 10 noiembrie 2011

inclusiv fără penalităţi şi între 11 noiembrie – 5 decembrie 2011 inclusiv cu penalităţi de 1%

pentru fiecare zi lucrătoare întârziere, la centrul judeţean/local sau al municipiului Bucureşti

al APIA unde a depus cererea de plată unică pe suprafaţă.

În cazul persoanelor juridice aprobate ca prim-procesatori, contractul este înlocuit de un

angajament de livrare care cuprinde cel puţin datele de identificare a persoanei juridice,

suprafeţele cultivate cu tomate destinate procesării şi o estimare a producţiei care urmează să

fie recoltată şi care are ca destinaţie procesarea.

Persoanele juridice aprobate ca prim-procesatori trebuie să evidenţieze separat

suprafeţele cultivate cu tomate destinate procesării, producţiile obţinute şi recepţionate în

vederea procesării, valoarea costului de producţie/kg şi să prezinte o copie a acestei

înregistrări la DAJ şi a municipiului Bucureşti, până la 10 noiembrie a fiecărui an.

DAJ şi a municipiului Bucureşti, prin organismele de control ale Inspecţiei de Stat

pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificare Legumelor şi Fructelor, verifică

existenţa înregistrării contractelor şi transmit o copie a acestora către MADR până cel târziu

la data de 20 noiembrie a fiecărui an.

Unitatea prim-procesatoare care nu poate face dovada înregistrărilor nu va primi

aprobarea ca prim-procesator pentru anul următor.

Dacă documentele specifice mai sus menţionate nu se depun la termenele stabilite,

conform legislaţiei în vigoare, fermierul nu se încadrează în condiţiile specifice de eligibilitate

pentru acordarea plăţilor pentru Schema pentru tomatele destinate procesării (pierde plata

aferentă).

9

Capitolul III - Măsuri de dezvoltare rurală

3.1. Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR) – Îmbunătăţirea

mediului şi a spaţiului rural prin utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere

Prin intermediul obiectivelor strategice propuse în Axa 2 se urmăreşte, printre altele,

asigurarea utilizării continue a terenurilor agricole şi conservarea şi îmbunătăţirea stării

resurselor naturale şi a habitatelor. În acest sens, trebuie să se asigurare utilizarea continuă a

terenurilor agricole, prin aceasta contribuind la menţinerea viabilităţii comunităţilor rurale şi

introducerea sau continuarea aplicării metodelor agricole de producţie compatibile cu

protecţia şi îmbunătăţirea stării biodiversităţii, solului, apei şi calităţii aerului.

În temeiul Acordului Cadru de Delegare încheiat între Agenţia de Plăţi pentru

Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), APDRP a delegat către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie

pentru Agricultură (APIA) implementarea şi atribuţiile specifice funcţiei de plată din surse

aferente bugetului naţional pentru măsurile din Axa 2 din PNDR. APDRP rămâne însă

responsabilă cu funcţia de plată privind contribuţia comunitară pentru măsurile delegate şi

rambursarea sumelor solicitate (autorizate/plătite) de către APIA în urma solicitării de fonduri

de la bugetul UE şi bugetul de stat.

În cadrul Axei 2 din PNDR, pentru perioada 2007-2013 sunt prevăzute măsuri

cu finanţare FEADR şi buget naţional, ce vizează acordarea de plăţi compensatorii pe

suprafaţă pentru utilizatorii de terenuri agricole, în cadrul următoarelor măsuri:

Măsura 211 – Sprijin pentru zona montană defavorizată (ZMD)

Măsura 212 – Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană (zona

semnificativ defavorizată şi zonele defavorizate de condiţii naturale specifice) – ZSD şi ZDS

Măsura 214 – Plăţi de agro-mediu

Pentru măsurile 211, 212-ecocondiţionalitatea implică respectarea GAEC pe toată

exploataţia.

Pentru măsura 214-ecocondiţionalitatea implică respectarea GAEC şi a cerinţelor

minime pe toată exploataţia.

3.2.Valoarea sprijinului financiar al măsurilor de dezvoltare rurală

Sprijinul financiar este oferit sub forma unor plăţi anuale fixe pe hectar de teren agricol

utilizat situat în cadrul zonelor desemnate ca eligibile în cadrul măsurilor. Sumele acordate în

cadrul măsurilor respective se cumulează cu plăţile directe pe suprafaţă acordate de APIA şi

de asemenea pot fi cumulate între ele în zonele desemnate ca eligibile pentru mai multe

măsuri.

Tabel 1. Valoarea sprijinului financiar al măsurilor de dezvoltare rurală

Măsura Submăsura/pachetul Valoare

(euro/ha)

M. 211 - “Sprijin

pentru zona montană

defavorizată”

ZMD - Zona montană

defavorizată

90

M. 212 - “Sprijin

pentru zonele

defavorizate – altele

decat zona montană”

ZSD – Zona Semnificativ

Defavorizată

95

ZDS – Zone Defavorizate

de Condiţii naturale Specifice

80

P1 – Pajişti cu Înaltă

Valoare Naturală

124

10

M. 214 - „Plăţi de

agro-mediu”

P2 – Practici agricole

tradiţionale

58

P3 – Pajişti Importante

pentru Păsări:

3.1 – Crex crex

3.2– Lanius minor şi Falco

vespertinus

209

101

P4 – Culturi verzi 130

Varianta 5.1 Culturi

agricole pe terenuri arabile

(inclusiv plante de nutreţ)

153

Varianta 5.2 Legume

(inclusiv ciuperci şi cartofi)

360

Varianta 5.3 Livezi 400

Varianta 5.4 Vii 400

Varianta 5.5 Plante

medicinale şi aromatice

255

Sursă: APIA municipiului Bucuresti

Valuarea acordata in functie de masuri

3.2.1 Sprijin pentru zona montană defavorizată (ZMD)-Măsura 211

Se acordă pentru fermierii care desfăşoară activitate agricolă în:

unităţile administrativ teritoriale situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600

m, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice care aparţin de aceste UAT-uri.

unităţile administrativ teritoriale situate la altitudini medii între 400-600 m şi care au

o pantă medie egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice

care aparţin de aceste UAT-uri.

Degresivitatea sprijinului financiar la nivel de fermă

În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha, valoarea plăţii scade pentru

acele suprafeţe agricole care depăşesc această valoare, conform tabelului de mai jos:

€ 0

€ 50

€ 100

€ 150

€ 200

€ 250

ZMD ZSD ZDS P1 P2 P3 P4

M 211

M 212

M 214

11

Tabel 2. Valoarea plății directe in functie de suprafața

Suprafaţa

(HA)

Valoarea plăţii

(Euro/Ha)

1-50 100% din valoarea plăţii pentru fiecare

hectar

50,01-100 75% din plată

100,01-300 50% din plată

peste 300 35% din plată

Sursa. APIA municipiului București

Schimbări survenite în legislaţia naţională şi în cea comunitară

Dacă o asemenea schimbare survenită în legislaţia naţională sau comunitară nu este

acceptată de către beneficiar, angajamentul va fi anulat, însă nu se va cere rambursarea

plăţilor efectuate pentru perioada în care angajamentul a fost în vigoare.

Reducerea sau anularea plăţilor

Când beneficiarii acestei măsuri nu respectă pe întreaga suprafaţă a fermei Bunele

Condiţii Agricole şi de Mediu sau nu continuă activitatea agricolă în zona montană

defavorizată timp de 5 ani de la primirea primei plăţi, ca urmare a unei acţiuni sau a unei

omisiuni care le este direct imputabilă, plata pentru anul în care nu s-au respectat aceste

condiţii poate fi micşorată sau anulată, în baza articolului 51 din Regulamentul (CE)

nr.1698/2005.

3.2.2 Sprijin pentru zonele defavorizate altele decât cea montană-Măsura 212

Se acordă pentru fermierii care desfăşoară activitate agricolă în:

-zone unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ si/sau calitativ datorită unor

condiţii naturale şi unde este importantă menţinerea echilibrului de mediu stabilit între

practicile agricole şi condiţiile naturale. Sprijinul financiar acordat compensează diferenţele

faţă de condiţiile naturale prezente în alte zone, care nu sunt defavorizate. Acest sprijin

reprezintă în acelaşi timp o acţiune menită să contracareze procesul de depopulare şi să

menţină potenţialul turistic al acestor zone.

Zonele defavorizate - altele decât zona montană sunt determinate conform criteriilor

prezente în Anexa 4 şi sunt clasificate în două categorii:

Zona Semnificativ Defavorizata - ZSD (art.19 al Regulamentului (CE)

nr.1257/1999) - cuprinde acele unităţi-administrativ teritoriale care se suprapun în

totalitate sau parţial cu Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”, unde productivitatea

agricolă este limitată datorită calităţii reduse a solului, climatului nefavorabil,

condiţiilor de relief şi de umiditate a solului şi ca urmare nota de bonitare are o valoare

medie ponderată de 16 puncte. De asemenea, această zonă prezintă valori mici de

densitate a populaţiei şi un grad mare de dependenţă a populaţiei faţă de activităţile

agricole.

Zonele Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice - ZDS (art.20 al

Regulamentului (CE) nr.1257/1999) - cuprind acele areale continue unde nota de

bonitare nu depăşeşte valoarea de 28 de puncte şi care prezintă caracteristici naturale

particulare. Aceste areale trebuie să fie formate din cel puţin 3 unităţi administrativ-

teritoriale şi nici un UAT nu trebuie să aibă o notă de bonitare a terenurilor agricole

mai mare de valoarea 30.

12

Capitolul IV- Conditii de eligibilitate pentru acordarea subventiilor in agricultura

4.1. Condiţii de acordare a plăţii unice pe suprafaţă:

Conform art. 7 alin.(1), din OUG nr. 125/2006 modificată prin Ordonanţa nr.16/2009,

“pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă,

solicitanţii trebuie să fie înscrişi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA, să

depună o cerere de solicitare a plăţilor la termen şi să îndeplinească următoarele condiţii

generale:

a. să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei

agricole să fie de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor

pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie

de cel puţin 0,1 ha;

Atenţie! În cazul în care un fermier exploatează 3 parcele agricole de 0,3 ha –teren

arabil şi o parcelă de 0,1 ha, exploataţia este eligibilă numai dacă parcela agricolă de 0,1 este

vie, livadă, pepinieră pomicolă/viticolă sau este cultivată cu arbuşti fructiferi/ hamei.

Atenţie! Pentru categoria de folosinţă Grădini familiale-G suprafaţa minimă eligibilă a

parcelei este de 0,3 ha chiar dacă aceasta cuprinde vii, pomi fructiferi, culturi de hamei,

pepiniere pomicole, pepiniere viticole, arbuşti fructiferi. Aceasta este singura categorie de

folosinţă care permite declararea pe aceeaşi parcelă a unor culturi care în mod normal aparţin

unor categorii de folosinţă diferite (din mai multe categorii de folosinţă). Culturile înscrise de

fermier în cerere cu această categorie de folosinţă vor beneficia de plata SAPS dacă parcela

respectivă are suprafaţa minimă de 0,3 ha şi de plata PNDC dacă aceste culturi sunt cele care

în mod normal aparţin TA (deci fără CP, PP şi VI).

b. să declare toate parcelele agricole; nedeclararea întregii suprafeţe utilizate atrage după

sine sancţiuni.

c. să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în

formularul de cerere de plată directă pe suprafaţă şi în documentele anexate, inclusiv lista

suprafeţelor;

d. să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată să fie introduse în baza de

date IACS, procesate şi verificate în vederea calculării plăţii şi transmise autorităţilor

responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile

Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter

personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

e. să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu, reglementate prin legislaţia naţională,

pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei.

f. să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţă şi să poată face

dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea;

g. să furnizeze toate informaţiile solicitate de APIA, în termenele stabilite;

h. să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte organisme abilitate

în acest sens;

i. să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu

a parcelelor învecinate;

j. să comunice în termen de 10 zile lucrătoare, în scris, APIA orice modificare a datelor

declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii şi data

acordării plăţii. Aceste modificări se referă la suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei,

transferarea proprietăţii fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole

viagere, alte schimbări ale informaţiilor din formularul de cerere”.

13

4.2. Cine poate beneficia de sprijin în cadrul SAPS?

Beneficiarii trebuie să depună în termen la APIA cererea unică de plată pe suprafaţă, sa

se angajeze că vor continua activităţile agricole timp de 5 ani de la data efectuării primei plăţi

aferente acestei măsuri prin semnarea părţii III.1 Angajamente şi Declaraţii, sa respecte

GAEC pe toată suprafaţa agricolă a fermei şi pe toată durata angajamentului, sa exploateze un

teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin

0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor

viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha, să

utilizeze cel puţin o parcelă în UAT-urile delimitate ca fiind eligibile pentru această măsură

conform Anexei 4A din PNDR 2007-2013, în cazul utilizării în comun a păşunilor comunale,

dreptul de utilizare al fermierilor este dat de încheierea unui contract de păşunat între fermieri

şi administratorii păşunilor comunale indiferent de tipul contractului

4.3. Documente necesare cererii referitoare la acordarea de subventii

a. fermierul persoană fizică / administratorul formei simplă de asociere fără personalitate

juridică, va prezenta:

actul identitate-CI/BI/paşaport;

dovada contului bancar în cazul în care fermierul este administratorul numit al unei

forme de asociere simplă (fără personalitate juridică), conform Legii nr. 36/1991, modificată

prin Legea nr. 139/2007, acesta prezintă şi contractul de societate al formei simple de asociere

fără personalitate juridică.

b. fermierii persoane juridice vor prezenta, după caz:

actul de identitate al administratorului/reprezentantului desemnat-CI/BI;

adeverinţa de la banca la care are deschis cont bancar activ copie după actele care

dovedesc forma de organizare şi numirea/desemnarea administratorului / reprezentantului (de

ex. Hotărârea Adunării Generale, Actul constitutiv şi/sau Statutul şi/sau Acordul de

constituire, etc.);

copie după documentele care dovedesc înregistrarea fiscală (de ex. certificatul de

înregistrare de la Registrul Comerţului, certificatul de înscriere în Registrul asociaţiilor şi

fundaţiilor, actul pentru codul fiscal, etc.); *

Consiliile locale depun Declaraţia de eligibilitate - Anexa nr. 1 la formularul tip de

cerere de plată pentru 2011 pentru suprafeţele pentru care se solicită sprijin şi pentru care nu

au fost încheiate contracte de concesiune, arendă, închiriere, etc., pe care Consiliul local

desfăşoară activitate agricolă. Anexa nr. 1 va fi însoţită de Hotărârea Consiliului Local în

original care stabileşte suprafeţele pentru care se depune cererea, precizându-se dacă pentru

aceste suprafeţe nu au existat/au existat, dar nu au fost conforme, solicitări de arendare,

concesionare, închiriere, folosinţă gratuită. O copie a acestei Hotărâri rămâne la dosarul

cererii unice de plată.

Fermierii care solicită sprijin pentru suprafeţele de păşuni comunale utilizate pe baza

unor contracte de concesiune / închiriere / arendare încheiate cu consiliile locale depun

Declaraţie de eligibilitate - Anexa nr. 2 a Formularului de cerere pentru 2011. Fermierii vor

prezenta şi copia contractului de concesiune, de arendă, închiriere, etc. care stă la baza dreptului

de utilizare a păşunii. In cazul în care contractele sunt încheiate anterior intrarii în vigoare a

Ordinului MAPDR/MAI nr. 541/2009 (29 septembrie 2009) şi nu sunt conforme anexei la

actul normativ menţionat, fermierii trebuie să prezinte şi dovada eliberată de Consiliul local,

din care să reiasă utilizarea păşunii în baza UVM/ha.

Fermierii care utilizează apă pentru irigaţii depun documentele care dovedesc dreptul

de

14

Capitolul V- Evaluarea valorii plăților directe în funcție de mărimea exploatației

5.1. Experiența noilor state membre în aplicarea și evaluarea sprijinului direct

În ceea ce privește aplicarea sprijinului direct, majoritatea NSM (cu excepția Sloveniei

si a Maltei) au optat pentru aplicarea SAPS. Din pachetul financiar alocat celor 10 NSM două

treimi dintre plățile directe sunt alocate Poloniei și Ungariei, urmate de Republica Cehă și

Slovacia. Alocarea plăților directe în EU-10 (NSM) este detaliată în tabelul următor.

Tabelul 1: Alocarea plăților directe în EU-10 (în milioane euro)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Republica

Cehă

227.9 265.7 342.4 427.8 513.2 598.5 683.9 769.3 854.6

Estonia 23.4 27.3 40.4 50.5 60.5 70.6 80.7 90.8 100.9

Cipru 8.9 10.4 13.9 17.4 20.9 24.4 27.8 31.3 34.8

Letonia 33.9 39.6 55.6 69.5 83.4 97.3 111.2 125.1 139.0

Lituania 92.0 107.3 146.9 183.6 220.3 257.0 293.7 330.4 367.1

Ungaria 375.4 408.7 495.1 618.5 741.9 865.2 988.6 111.9 253.3

Malta 0.67 0.78 1.59 1.99 2.38 2.78 3.18 3.57 3.93

Polonia 724.3 845.01 1098.8 1373.4 1648.0 1922.5 2197.1 2471.7 746.3

Slovenia 35.3 41.4 55.5 69.4 83.3 97.2 111.0 124.9 138.8

Slovacia 97.6 113.6 144.5 180.5 216.6 252.6 288.6 324.6 360.6

Sursa: Of icial Journal of the Euroean Union, 30.03.2004

In România, situatia sta un pic diferit. Conformdatelelor furnizate de Institutului

National de Statistica pentru suprafața eligibila totală pentru plăților directe este de

12.651.447,6 ha.

– Se presupune că nu se va acorda Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) pentru

terenurile lăsate necultivate(769.212,2 ha)

– Perioada de aplicare a SAPS se presupune că va fi de 5 ani (timp în careRomânia își

va perfecționa SIAC);

– Plafonul național pentru plăți directe (SAPS) pentru perioada 2007-2009este de 967,9

milioane Euro și reprezintă fluxul financiar pentru doi ani(2008-2009). Explicația consta în

faptul că în primul an după aderare plățile directe vor fi avansate de la bugetul de stat acestea

urmând a fi rambursate în anul 2008 de către UE, iar plățile din 2008 vor fi rambursate în

2009.

– Valoarea plafonului pentru plăți directe va fi utilizat în anul 2007 în Proporție de 48%

(464,592 milioane Euro) și în anul 2008 în proporție de 52% (cu 5% mai mult ca în anul

precedent, ceea ce reprezint 503,30 milioane Euro);

– Pentru perioada 2009-2010 estimm o creștere anuală de 5% a plafonului Național

pentru plăți directe după care acesta va crește cu 10%. Luând în considerare ipotezele de mai

sus evaluarea valorii plății unice pe suprafată (SAPS), posibil de acordat exploatațiilor din

România, ar fi următoarea:

𝑆𝐴𝑃𝑆 =SAUe

PPD

𝑆𝐴𝑃𝑆2007 =464,592 𝑚𝑖𝑙 €

12651447 ,6 ℎ𝑎

𝑆𝐴𝑃𝑆2008 =503,308 𝑚𝑖𝑙 €

12651447 ,6 ℎ𝑎

15

în care:

SAPS= schema de plată unică pe suprafață

PPD = valoarea plafonului național pentru plăți directe în anul 2007, 2008, s.a.m.d.

SAUe = suprafața agricolă eligibilă

Tabel. SAPS acordata exploatatiilor agricole din Romania

Număr

exploataii

peste 1 ha

Suprafața

agricol

utilizată –

ha

posibil

eligibilă

pentru

plată

%

din

suprafață

Plăți

directe

2007

milioane

euro

Plăți

directe

2008

milioane

euro

Total 1.845.738 12.651.447,6 100 464, 592 503,30

din

care:

1-2

ha

693.471 994.631,47 7,9 36,525 39,569

2-5

ha

877.651 2.699.043,7 21,3 99,115 107,375

5-10

ha

213.881 1.409.952,64 11,1 51,776 56,091

>10 ha 37.212 468.833,72 3,7 17,216 18,651

Sursă: http://www.ier.ro Pentru numar de exploatatii intre 1-2 ha

% din suprafata=994.631,47

12.651.447,6=7,9

𝑆𝐴𝑃𝑆2007 =36,525 mil €

994.631 ,47 ha

𝑆𝐴𝑃𝑆2008 =39,569 mil €

994.631 ,47 ha

Pentru numar de exploatatii intre 2-5 ha

% din suprafata=2.699.043,7

12.651 .447,6=21,3

𝑆𝐴𝑃𝑆2007 =99,115 mil €

2.699.043 ,7 ha

𝑆𝐴𝑃𝑆2007 =107 ,375 mil €

2.699.043 ,7 ha ha

Pentru numar de exploatatii intre 1-2 ha

% din suprafata=1.409.952,64

12.651.447,6=11,1

𝑆𝐴𝑃𝑆2007 =51,776 mil €

1.409.952,64 ha

𝑆𝐴𝑃𝑆2008 =56,091 mil €

1.409.952,64 ha

Pentru numar de exploatatii intre 1-2 ha

% din suprafata=468.833,72

12.651.447,6=3,7

𝑆𝐴𝑃𝑆2007 =17,216 mil €

468.833 ,72 ha

𝑆𝐴𝑃𝑆2008 =18,651 mil €

468.833 ,72 ha

16

Capitolul VI – Legislaţiile in vigoare referitoare la plăţile pe suprafaţă acordate

fermierilor

5.1. Legislaţia EUROPEANĂ referitoare la plăţile pe suprafaţă acordate fermierilor

- Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 cu privire la finanţarea politicii agricole comune,

cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilirea a unor norme comune pentru sistemele

de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor

sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor CE nr. 1290/2005, CE

nr. 247/2006, CE nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului CE nr. 1782/2003;

- Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1122/2009 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a

normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește

ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul

schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și

de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește

ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol;

- Regulamentul (CE) nr. 2848/1998 care stabileşte normele de aplicare a

Regulamentului Consiliului nr. 2075/1992, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală

acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu modificările şi

completările ulterioare;

- Regulamentul Consiliului nr. 1257/1999 privind ajutorul acordat din Fondul

European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA) pentru dezvoltare rurală şi de

modificare şi abrogare a unor regulamente, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 stabilind regulile detaliate pentru aplicarea

Regulamentului Consiliului Nr.1698/2005 privind susţinerea pentru dezvoltare rurală de către

Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentul (CE) nr. 65/2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului

Consiliului (CE) nr. 1698/2005 în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de

control şi a eco-conditionalităţii în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru dezvoltarea

rurală, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentul (CE) nr. 2988/1995 privind protecţia intereselor financiare ale CE, cu

modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentul (CE) nr. 953/2006 de modificare a Regulamentul CE nr. 1673/2000

privind organizarea comună a pieţelor în sectorul inului şi al cânepei pentru fibră;

- Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor

agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul

unic OCP), cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentul (CE) nr. 247/2008 de modificare a Regulamentului CE nr. 1234/2007

de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice

referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP);

- Regulamentul (CE) nr. 507/2008 de stabilire a normelor de aplicare a

Regulamentului CE nr. 1673/2000 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul inului şi

al cânepei pentru fibră;

- Regulamentul (CE) nr. 1124/2008 de modificare a Regulamentelor CE nr. 795/2004,

CE nr. 796/2004 şi CE nr. 1973/2004 în ceea ce priveşte soiurile de cânepă eligibile pentru

plăţile directe în temeiul Regulamentului CE nr. 1782/2003;

17

- Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante

oleaginoase şi pentru fibre;

- Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante

agricole.

- Regulamentul (CE) nr. 1120/2009 al Comisiei din 29 octombrie 2009 de stabilire a

normelor de aplicare a schemei de plată unică prevăzute în titlul III din Regulamentul (CE)

nr. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct

pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de

ajutor pentru agricultori,

- Regulamentul (CE) nr. 730/2010 de rectificare a Regulamentului (CE) nr.

1120/2010;

5.2. Legislaţia naţională referitoare la plăţile pe suprafaţă acordate fermierilor

-Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi

Intervenţie pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul MADR nr.22/27.01.2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care

devine Registrul unic de identificare în vederea accesării măsurilor reglementate de Politica

Agricolă Comună.

-Ordinul MAPDR nr. 152/2004 privind stabilirea termenilor de referinţă pentru

organizarea şi funcţionarea Sistemului Integrat de Administrare şi Control;

- Memorandum al Guvernului României privind aplicarea SAPS (mai 2005);

-Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de

plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând

cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi

alte forme de asociere în agricultură, aprobată prin Legea nr. 139/2007, cu completările şi

modificările ulterioare;

- Ordonanţa nr. 16 din 26 august 2009 privind modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr.

125/2006;

- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR), versiunea

consolidată;

- Acordul cadru de delegare nr. P74 pentru implementarea Măsurilor privind plăţile

compensatorii cuprinse în Axa II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013

(PNDR) încheiat între APDRP şi APIA în 13.10.2010;

- Protocolul de colaborare APIA – Garda Naţională de Mediu nr.14/18.09.2009

privind necesitatea unor intervenţii comune în materia prevenirii constatării şi sancţionării

prevederilor legale privind respectarea unor cerinţe cuprinse în GAEC şi în cerinţele minime

pentru măsura de plăţi pe agromediu;

- Protocolul de colaborare APIA – Agenţia Naţională Fitosanitară nr. 11/18.08.2009

privind asigurarea informaţiilor necesare verificărilor încrucişate referitoare la cerinţele

minime de utilizare a produselor de protecţie a plantelor pentru măsura 214 din PNDR;

- Ordinul MADR/MMP nr. 30/147/2010 privind aprobarea GAEC în România,

- Ordinul MADR nr. 45/2011 de aprobare a Formularului de cerere unică de plată pe

suprafaţă 2011;

- Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale republicată, cu modificările şi

completările ulterioare;

- Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

cu modificările şi completările ulterioare;

18

- Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor

economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile

familiale;

- Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările

şi completările ulterioare;

- Legea nr. 215/2001 administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare;

- Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991

şi ale Legii nr. 169/1997, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma

în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente cu modificările şi

completările ulterioare;

- Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor;

- Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu

caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu completările şi modificările ulterioare;

- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de

declaraţii de livrare a tutunului brut, aprobată prin Legea 326/2002;

- Ordinul MAPAM nr. 503/2003 privind autorizarea unităţilor prim-procesatoare de

tutun;

- Hotărârea Guvernului nr. 754/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 236/2003 privind organizarea pieţei tutunului brut în România;

- Ordinul MADR nr. 96/2006 privind aprobarea contractului-tip de cultură a tutunului

brut şi a modului de înregistrare al acestuia;

- Ordinul MAAP nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultură a hameiului,

recunoscute pentru certificarea denumirii de origine;

- Ordinul MAPDR nr. 440 din 30 iunie 2009 pentru modificarea art. 1 lit. b) din

Ordinul MAAP nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultura a hameiului, recunoscute

pentru certificarea denumirii de origine.

- Ordinul MAAP nr. 172/2003 privind normele de bonitare şi certificare a hameiului;

- Ordinul MAAP nr. 74/2004 privind organismele de certificare şi controlul certificării

în vederea denumirii de origine a hameiului;

- Ordinul MAPDR nr. 653/2008 pentru modificarea alin.4 art. 10 din Ordinul MADR

nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor

de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plaăţi directe naţionale directe complementare în

sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone

defavorizate;

- Ordinul MADR nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a

condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi

plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent

măsurilor de agromediu şi zone defavorizate, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Ordin MAPDR nr. 118/2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului MADR nr.

246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de

eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţ ionale directe

complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de

agromediu şi zone defavorizate;

- Ordinul MADR nr. 200/2005 privind autorizarea Organizaţiei Interprofesionale a

producătorilor şi procesatorilor de in şi cânepă din România;

- Legea nr. 143/2000 pentru combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;

- Ordinul MAPAM nr. 1044/2003 privind autorizarea unităţilor de procesare primară a

tulpinilor de in şi cânepă pentru fibră;

19

- Ordinul MAPDR nr. 677/2004 privind desemnarea unui laborator pentru

determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol la soiurile de cânepă;

- Ordinul MADR nr. 91/2008 privind modalitatea de acordare a plăţilor tranzitorii

pentru tomate destinate procesării şi aprobarea prim-procesatorilor;

- Hotărârea Guvernului nr. 370/2010 privind aprobarea plăţilor tranzitorii pentru

tomate destinate procesării;

- Tratatul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeană;

- Ordinul MAPDR nr. 243/2006 privind stabilirea măsurilor finanţate din Fondul

European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), care vor fi implementate de către

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, respectiv Agenţia de Plăţi şi Intervenţie

pentru Agricultură;

- Hotărârea Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de

implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013;

- Ordinul MADR nr. 723/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea art. 74 din

Regulamentul CE nr. 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de stabilire a normelor de

aplicare a condiţionării, modulării şi a sistemului integrat de gestiune şi control, prevăzute de

Regulamentul CE nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie din 2003 de stabilire a

normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de

stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultor, referitor la transferul exploataţiilor

agricole;

- Legea zootehniei nr. 72/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 940/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii zootehniei nr. 72/2002;

- Ordinului ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru

implementarea procesului de identificare si inregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor si

bovinelor

- Ordin MEF nr. 142/2007 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice

de aplicare a prevederilor titlului XI "Renta viagera agricolă" din Legea nr. 247/2005 privind

reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, aprobate prin

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului finanţelor

publice nr. 1.272/26.503/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanta de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2008 pentru modificarea si

completarea titlului XI "Renta viagera agricola" din Legea nr. 247/2005 privind reforma in

domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente;

- Legea 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine;

- Legea nr. 36/1995 notarilor publici şi a activităţii notariale, cu modificările şi

completările ulterioare;

- Legea nr. 18 /1991 fondului funciar, cu modificările şi completările ulterioare,

- Ordinul MAPDR nr. 75/2010 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni pentru

măsurile 211, 212 şi 214 din PNDR 2007-2013

- Legea nr.16/1994 a arendării cu modificările şi completările ulterioare,

- Ordin nr. 541 din 25/08/2009 pentru modificarea si completarea Strategiei privind

organizarea activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor la nivel national, pe termen

mediu si lung, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al

ministrului administratiei publice nr. 226/235/2003

- Legea nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare

rurală.

20

-O.G. nr.14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat

acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010.

5..3 Noile coduri de culturi:

PAJIŞTI PERMANENTE UTILIZATE ÎN COMUN. 604

PLANTE ENERGETICE NONALIMENTARE * 953

VII ÎNFIINŢATE PRIN PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE /

RECONVERSIE 965

SUPRAFAŢĂ DEFRIŞATĂ PRIN PROGRAMUL DE PRIMĂ DE

DEFRIŞARE 966

CARTOFI PENTRU SĂMÂNŢĂ 255

255

*Culturile ce pot fi înfiintate ca plante energetice nonalimentare (Cod 953) sunt:

- Populus hibridus (plop hibrid energetic),

- Salix vinimalis "energo" (salcie energetica),

- Cynara cardunculus (anghinare),

- Miscanthus giganteus (iarba elefantului),

- Panicum virgatum ( Switch grass),

- Paulownia tomentosa (arborele Printesei), si altele asemenea

Planta energetica inisor – Camelina sativa se va incadra la categoria Alte plante

industriale, cod 214 .

Fermierul trebuie să depună doar o singură cerere unică de plată pentru tot terenul

agricol pe care îl utilizează, chiar dacă acesta este format din suprafeţe amplasate în

localităţi/judeţe diferite.

Atât în declaraţia de suprafaţă (la numărul de parcelă/cultură), cât şi pe hartă /în IPA

Online, indicativul culturii se va înscrie numai cu litere mici: de ex. 1a, 2a şi nu 1A, 2A.

Teren necultivat (cod 970) este terenul arabil lăsat necultivat în mod deliberat, dar

menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu este eligibil pentru plata SAPS, dacă sunt

îndeplinite condiţiile minime de eligibilitate pe suprafaţă, conform art. 124 alin. (1) din

Regulamentul CE nr. 73/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru parcelele agricole pentru care fermierul nu solicită sprijin completează codurile

categoriei de folosinţă: TAn, PPn, VIn, CPn, Gn.

În câmpul (31) din cerere fiecare solicitant bifează schema/măsurile pentru care solicită

plată. În lipsa bifei se va considera că solicitantul nu doreşte sprijinul aferent. Fermierul

trebuie să ataşeze la dosarul cererii unice de plată toate documentele solicitate de A.P.I.A. şi

să bifeze în rubricile aferente acestora.

Fermierii persoanele fizice autorizate-PFA, întreprinzătorii individuali-ÎI, întreprinderile

familiale-ÎF completează în rubrica 08-CUI-ul, deşi nu au personalitate juridică, conform

OUG 44/2008 cu modificările şi completările ulterioare. În acest sens, contul bancar pe care

aceştia trebuie să-l prezinte la APIA trebuie să fie deschis pe CUI. Aceste categorii, la fel ca şi

persoanele juridice, ştampilează şi semnează cererea şi documentele aferente.

21

Conform art. 30 din Regulamentul CE nr. 73/2009, ,,nici o plată nu va fi făcută către

beneficiarii pentru care a fost stabilit că au creat condiţii artificiale cerute pentru obţinerea

plăţilor, cu scopul obţinerii unui avantaj contrar obiectivelor schemei de suport/plată”.

Condiţii artificiale pot fi considerate declararea:

-suprafeţelelor din rezervaţiile ştiinţifice / zonele de protecţie strictă şi conservare

specială / amenajări peisagistice ( de ex. biosfera Delta Dunării, Parcul Naţional Munţii

Rodnei)

-suprafeţele acoperite de terenuri de golf

-suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă/aferente

aerodromurilor/eliporturilor

-suprafeţe aferente zonelor sportive / de agrement (parcuri)

-suprafeţele/terenurile firmelor imobiliare

-suprafeţe aferente unităţilor militare şi spaţiilor aferente exerciţiilor militare

în care nu se pot efectua / nu se efectuează activităţi agricole

În baza art. 28, alin. 2 din Regulamentul CE nr. 73/2009, cu modificările şi completările

ulterioare: ,,Începând din 2010, statele membre pot stabili criterii obiective şi

nediscriminatorii adecvate pentru a se asigura că niciun fel de plăţi directe nu sunt acordate

unei persoane fizice sau juridice:

(a) pentru care activitatea agricolă reprezintă numai o parte nesemnificativă a

ansamblului ctivităţilor economice ale acesteia; sau

(b) pentru care principalul obiect de activitate nu îl reprezintă exercitarea de activităţi

agricole”,

APIA solicită persoanelor juridice aflate în situaţiile de mai sus, la depunerea cererilor

de plată, documentele care dovedesc respectarea acestui articol. În acest sens, este acceptată

depunerea cererilor unice de plată pe aceste tipuri de suprafeţe numai dacă fermierul

demonstrează că într-adevăr desfăşoară activitate agricolă şi nu intră în atribuţiile lui

menţinerea acestor terenuri.

În cazul în care se constată că s-au efectuat plăţi necuvenite, se aplică procedura de

recuperare a acestora.