FILOCALIASAU

CULEGERE DIN SCRIERILEsFrNTrLon pAnrNTr, cARE enanA

cuM sE PoATE oMUJ, cunAll,LUMTNA sr nEsAvtnsr,,

VIsrtNrul srMEoN NouL TEoLocCUVIOSUL NICHITA STITHATUL

Traducere din grecegte, introduceri gi note depr. prof. dr. DUMITRU STANITORE

Membru al Academiei RomAne

HUMANITASBUCURE$TI

32O CUVIOSUL NTCHITA STITHATUL

Dumnezeu gi cu puterile Lui, indelungi-ribdare in ostenelile gi sudorilepentru virtute, bunitate in gindurile cugetlrii sale gi in migcirile minfii,cuviinfi in purtirile din afard, si in stirile dinl5untru ale sufletului s5u,credinfi nu numai in Treime, ci gi in ceea ce privegte bunitilile viitoare.Cdci, mai ales daci ea este adinc inrd.dicinatd, nddijduiegte qi crede ci leva dobori pe toate cite le-a fegeduit Dtlmnezeu in veacul de fafi si in celviitor. El are blindelea care suporti cu ribdare toatl ispita, care primegtenecazurile ce vin asupra-i, care rabdi toate gi nu gindegte rIu de aproa-pele. Pe lingi acestea, are, prin puterea Duhului, infrinarea cuprinzitoarea tuturor simfurilor.

58. Deci cel ce s-a imbogilit cu rodurile acestea qi cu darurile Sfintu-lui gi inchinatului Duh a intrat incd de acum in raiul in care a intrat dum-nezeiescul Apostol Pavel, rlpit in el ca in al treilea cer, unde s-a desfetatde pomul viefii, a auzit cuvinte care nu-i sint ingiduite omului pitimaqgi robit pdcatului si le auda gi a mincat din pomul cunogtinfei, care e con-qtiinla binelui gi a rlului, f6ri si se vateme. Mai bine zis a ajuns el insuqirai dumnezeiesc gi casd a Treimii neimpdrfite, avind in mijlocul inimiisale sldit pomul vietii, adici pe Dumnezeu insugi, inclrcat de rodurilenemuritoare ale Duhului Dumnezeiesc gi Sfint. Acesta nu s-a vitimat depomul cunogtinfei binelui gi riului, adici de simfirea sa proprie, deose-bind dupI cuviinfi binele de riu, fdcindu-se organ al singurei gi intregiilucriri a Sfintului si Dumnezeiescului Duh.

59.Iald.cegtim cd este impdrilia cerurilor gi credem ci este impirifialui Dumnezeu. E ceea ce ne-a invilat Domnul si Dumnezeul nostru IisusHristos fie cind a zis: ,,impirdfia cerurilor este inlluntrul vostru" (LucaxvII, zr), fie cind ne-a indemnat si ne rugim Tatilui: ,,Vie impirltia Ta,facd-se voia Ta, precum in cer, aga si pre pimint" (Matei vr, 10; Luca xI,z). Fie ca si ne invrednicim si noi de ea incd de aici, dar gi acolo, cumne-a invllat cuvintul acesta, prin harul gi iubirea de oameni a Domnuluinostru Iisus Hristos, Ciruia se cuvine impreunl cu Tatil qi cu Sffntul gi

de via!5 Ficitorul Duh, slava 9i stipinirea, acum gi pururea si in veciivecilor. Amin.

CUPRINS

SF1NTUL srMEoN NouL TEoLoc

Viala, opera;i irwd[dtura Sfintului SimeonNoul Teolog.

Cele zz5 de capete teologice si practice

Una suti capete fiptuitoare gi de Dumnezeu cuvintitoare(practice gi teologice)

Ale aceluiagi, z5 de alrlre capete ale cunogtinfei 9i ale- cuvintdrii de Dumnezeu (gnostice 9i teologice)

Ale aceluiagi, una suti capete de Dumnezeu cuvintitoaregi fiptuitoare (teologice gi practice)

Capetele morale ale lui Simeon Evlaviosul .

Cuvintdri morale

intiia cuvintare morali 99

Capitolelecuvintiriiintii...... 99r. Pulind invilituri despre fire, privind crealia lumii

si zidirea lui Adam 1oo

z. Despre cdderea gi alungarea lui Adam din rai . ro4

3. Despre intruparea Cuvintului si in ce chip

s-a intrupat El pentru noi. . . . ro8

4. Cum va fi reinnoitd toat6zidirea gi cum se vor face

,,ceruri noi gi pimint nou", cum zice dumnezeiescul Apostol . . . . Lg

5. Care va fi strilucirea de pe urmi a zidirii. rt5

5. Cum se unesc tofi sfinfii cu Hristos si Dumnezeu. t2o

7. Cum trebuie sd. se plineasci lumea de sus 9i ce este ea,

si in ce fel se va plini rz4

7

L7

53

83

99

SFiRSIT SI LUI DUMNEZEU LAUDi,I

322 CUPRINS

8. Dacd nu se vor nagte toli cei mai inainte rinduifidin neam in neam pini la ziua de apoi gi nu vor ajunge

la plinire, nici lumea de sus nu se va plini

9. La cuvintele Evangheliei: ,,Aseminafu-s-a imperega cerurilor"(Matei xxrr, r-r4); gi care este nunta de taind a lui Dumnezeu . . .

ro. Toli sfinfii zimislesc in ei pe Cuvintul lui Dumnezeu

in chip apropiat cu Niscitoarea de Dumnezeu gi il nasc pe El,

qi El se nagte in ei, gi ei se nasc in El. in ce fel sint fii gi frafi,si mame ale Lui.

u. La cuvintul Evangheliei: ,,$i a trimis pe slujitorii sdi

si cheme pe cei invitali la nunti si nu au voitsivind" (Matei xxrr, 3-\4) . .

rz. Nu trebuie ca cineva din cei nedepringi si cerceteze lainele

ascunse ale impiriliei cerurilor inainte de lucrarea poruncilorqi de inaintarea in virtuli, 9i de desivirs,ire; gi ci la a doua

venire a Domnului toli sfinlii se vor cunoagte unii pe al1il . . " . . .

Credinfi gi fapte

inchipuirile deqafte ale celor nedesdvirgili.

Cunogtinfa intreolalte a sfinfilorPildaceluiinchis ....indemn.

A cincea cuvintare moraliRealitatea intrupirii. . .

Prezenla Duhului.Condilia vederii lui Dumnezer. . . .

invilitura gipilda Sfintului Apostol Pavel .

Cunogtinfaprorocilor gi a apostolilor. . . . " .

intiietateavederii. . . .

lnleles ;i infifigare . .

Prezen\a Duhului.indemn

CUVIOSUL NICHITA STITHATUL

Viapa ;i scrierile nniosului Nichita Stithanl "

Cele 3oo de capete despre flptuire, despre fire qi despre cunogtinld.

Suta intii a capetelor despre feptuire ale preacuviosului.

CUPRINS

Suta a doua a capetelor naturale: despre curllirea minfii,ale aceluiagi.

Suta a treia a capetelor despre cunoqtinfd, despre iubireqi despre desivirgirea vielii, ale aceluiagi

Vederea duhovniceascd a raiuluiI. in cite feluri ni se arati raiul sensibil

dupd o tilcuire evlavioasd?

II. in cite feluri se poate tilcui in cuvinte de ale

infelegerii duhovniceEti raiul cunoscut de minte (inteligibil)

gi care sint plantele din el?

IIL Care sint rodurile celor doui feluri de pomi ai raiuluicunoscut cu mintea (inteligibil)? 3o2

IV. Trecerea de la aceastd explicare la o alta 3o5

V. Alt infeles mai inalt al poruncii lui Dumnezeu citre Adam . . . . . ' 3c6VI" AIt inleles preainlelept si inalt al raiului cunoscut cu mintea.

Care e poarta prin care se intrd in el gi care cea prin care se iese?

$i care sint pomii dumnezeiegti din el? . . . . 3o7

VII. Care este lucrarea gi pizirea raiului cunoscut cu mintea

gi ce bunltili aduce impdrtisirea de rodurile lui celor

250

294

125

127

323

297

309

a9

ry6

86L40

149

145

r49

150

151

153

154

154

156

r57

16t

t6z

164

307

a4

ce lucreazl in el in diferite feluri?.

VIII. in ce inleles a amintit cuvintul de doud porli, gi nu

de mai multe in acest rai; de doud por,ti invirtindu-seca nigte heruvimi, 9i care e lucrarea deosebite

a fiecdreia din ele? 3t6

16g

175

17,

VIATA, OPERA SISFINTULUI SIMEoN

INVATATURAtNOUL TEOLOG

Sfintul Simeon Noul Teolog a avut si are o mare influenli asupra spi-ritualitafli ortodoxe si mai ales asupra monahismului. Cind f. Hausherrpublica, in t928, pentru prim a dat6,in text original, Viapa Sftntului SimeonNoulTeolog scrisi de ucenicul lui, Nichita Stithatull,un vizitator al Mun-telui Athos spunea ci nu existd acolo autor mai citit ca acest sffnt si cdmonahii iI copiazd. tot aga de mult ca gi in trecut.2 Scrierile lui se bucu-raseri de prefuirea lui Grigorie Sinaitul, care a avut o mare insemnitatetn precizarea spiritualitdfii isihaste in sfintul Munte. Acela recomandasemonahilor: ,,Citeste mai ales scrierile despre linigte gi singurltate ale luiScirarul, ale Sffntului Isaac, ale Sffntului Maxim, cele ale Noului Teolog,ale ucenicului siu, Stithatul, ale lui Isihie, ale lui Filotei Sinaitul gi celecare sint in acelasi duh. Pe celelalte lasd-le deoparte deocamdatd nu pen-tru ci trebuie respinse, ci pentru ci nu sint folositoare acestui scop gi abatduhul de la rugdciune."s

sffntul Simeon a fost unul dintre cei mai iubifi autori in spiritualitateagi teologia rusi, iar monahismul romAnesc a avut opera lui la indemindin numeroase manuscrise, care daleazdin traduceri de la sfirgitul seco-lului al XVIII-lea gi inceputul secolului al XIX-lea. Un numir apreciabilde astfel de manuscrise se gisegte in Biblioteca Academiei RomAne 9i indiferite mindstiri din Moldova.

Un manuscris cuprinzind opera Sffntului Simeon, in doud volume qidatat r8o4, se afli in Biblioteca Sfintului Sinod din Bucuresti, sub cota

r) Vie de Sim1on le Noweau Thlologien (949-tozz), par Nic6tas Stethatos, in,,Orientalia Christiana Periodica", vol. XII, nr. 45, t9z8,pp. 1-239. 2) Op. cit.,Inlro-ducere, p. XI. ') p. c., cL, g24D.

8 DUMITRU sriNrr-oar

nr. rr. El a aparfinut Ministirii Cildlrugani' de unde a trecut inbiblio-

tecalnternatuluiteologicdinBucureqtisubcotazS'apoiinbibliotecaInstitutului Teologic ii' f.r..rr"qti sub m' 2251-2252' Opeta Sffntului

Simeon din acest ma,,u'crisa cuprinde rc4 Cwinte'Traducerea este ficuti

latSozde Isaac p"r.Ji',t, t"""it al lui Paisie Velicikovski; cuprinsul lui

coincide cu manuscrisul dinbiblioteca Ministirii Neam!, care cuprinde

ofera Sfintului Simeon, in trei volume' .sub

nr' 6o' 59 qi 57'5 Ttadtcerca

pare sd fie ficutd, h;;;;, dupi ed,rlilin neogreacd a operei Sfintului

Simeon, tipdriti in rT'9 o', la V"nltia' de Dion is ie Zagor aios' dar nu numai

dupl ea. Cici nu are'Imnele,cuprinse,in edrlia lui Zagoraios capartea a

doua; apoi, ordinea C*int'lo' e alta decit i n Zagotaios; in sffrqit' in edi

ff" i* Zagotaios sint numai 9z de Cu'tinte' afaril de Imne' Dar manu-

scrisul de la Biblioteca Sffntiui Sinod are' ca 9i in edilia Tagoraios' la

incepuhrl Lri "pr".i.tii"

Sffntului Grigone Palama' ale patriarhului Filo-

tei al constantinopolului qi ale mitrolpofitului Meletie al Atenei despre

Sftntui Simeon, ^poi

Vtoio Sfntului Simeon Noul Teolog' alcituiti de

Ni.frir" Stithatul, il,,nCr,niniintroductwdespre opera SfintulYl.:itll"o"'

totalluiNichitaStithatul.oa|tll,deosebireestefaptulciinedi|iaZago-raioslipsegteCwinwld,espreceletreichipurialeluilrii-aminteqialerugdriu-nii,pecare-l cupri,tdt -utt"trisul romAnesc (cum este Cwintul rci'

Apoi, in edilia Zagor:ir"t, J",pu ':1" 2?

de Ctninte sint adiugate r8r de'rloprL

pr*rn , qi t itogirale Sfintului Simeon Noul Teolog 9i dupi ele 4o

de'Capeteale iui s#"o" Evlaviosul' pe cind in manuscrisul rominesc

dupi cele rc4 Cutinteurmeazl tot $r de Capetelucr-dtoare ;i d.e D'umnezeu

iiirro*rqi 4o de Ca.pete alelui Simeon Evlaviosul' dar se mai adaugi un

numtrr de 38 de ,,ak[ Capetecare in cirlile dupl care s-aut6-lmicit Cuvin-

ilqi C"fiele iffr,t rlri Simeon nu s-au aflat, care s-au tilmicit din cea

sloveneascS"'Deci se pare ci traducerea din acest manuscris romAnesc a fost ficutd

dupi mai multe *"t""ti'"' Daci traducerea nu s-a ficut dupl edilia

Zagoraiossau nu s-a folosit gi ea - ceea cepare probabil -' s-a ficut ina-

.)E't.d."'i'dePr.D'Fecioru,inCatalogulmanuscriseTordinBibliotecaPatrief.

hlcl Randns,ln ,,studii t.ologice", 111 (196o), 1.,f' r-2'PP'g3-tzz' s) Idem'Manu-

scrtsele dln Blbhoteca Mlndrtlrll Neamf' manuscns'

vrATA gr opERA sriNrutur srMEoN NouL TEoLoc g

inte de aparilia ediliei Zagoraios. O chestiune de studiat ar fi daci toatemanuscrisele romAnegti se reduc la aceeagi traducere. Dar aceste problemedepigesc preocuparea noastri actuald,; ele au o importanfd. pentru isto-ria traducerilor patristice in romAnegte gi pentru istoria limbii romAne.

Vin{n Sfintului Simeon NouI Teolog scrisi de Nichita Stithatul a fosttipiriti in romAnegte qiinViefile Sfinyilor, edilia din 1835, in volumul de peluna octombrie, pp. 258-284, sub titlul Viala ;i petrecerea celui intre sfinlipdrintelui nostru simeon Noului Bogoslov, care s-a scris de preacuviosul NichitaStitat, ucenic.6

Sfintul Simeon s-a niscut in 9+g la Galata, in Paflagonia, dintr,ofamilie de mici noblefe provinciali. inci din copildrie a venit la Constan-tinopol, la un unchi, slujbag la curtea imp drtrteascd,lingl care a dobindito anumiti invifituri.

Dupi moartea unchiului s5u, in 953, Simeon incearci, cu toate ci erainci foarte tindE si intre la Ministirea Studion, unde are o primi intil-nire cu Simeon Evlaviosul, care devine plrintele lui duhovnicesc. De fapt,degi Simeon continui si trliasci in lume pind la gTZ, va rlmine toatdviafa sub influenfa lui Simeon Evlaviosul. in976, Simeon revine in patriasa, unde-gi reglementeazd chestiunile familiale, pentru a intra, un an maitirziu,in Ministirea Studion. Egumenul Petru il incredinfeazd lui SimeonEvlaviosul. Dar dupi inci un an pirintele siu duhovnicesc il conduce laMinistirea ,,Sffntul Mamas", unde tl recomandi egumenului de acolo,Antonie; acesta il hirotonegte preot in 98o. Pulin dupi aceea, Antoniemoare si Simeon e instalat in fruntea ministirii prin decretul patriarhuluiNicolae Hrisoverghi.

Acum incepe pentru Simeon o perioadl de viald duhovniceascd in-tensi, inchinati rugiciunii 9i desivirgirii liuntrice, dar gi o activitateaccentuati de ordin administrativ. El reface zidurile pe jumitate ruinateale ministirii, dar gi disciplina intre monahi. Poate ci din casza acesteienergice activitlli a trebuit sd.facd.fafi revoltei a weo treizeci de cilugiri,pe care patriarhul Sinesie (gg6-qg8) ii trimite in exil.

La too5, Simeon, dornic de o viafd inchinatl gi mai intens preocupi-rilor duhovnicegti nefulburate, cu invoirea patriarhului Serghie, se retrage

u) J. Hausherr, ibidem, p. V nota z.

10 DUMITRU STANILOAE

delaegumenat'Paralelcuaceasta'elintensificdcultulperinteluisdudu-hovnicesc, inceput dela 987dupd -moartea

lui' ii compune diferite imne

;i ii inchini o zi desdrbetoare it' fi"ca'" an' Aceasta l-a adus in conflict

cu $tefan, fost mitropolit de Nicomi dia' carcil piri ia patriarh' Adus in

iala Sinodutui, Simetn fu condamnat la exil in roog'

S-a pus irrt eU","t' J" ce Simeon a fost condamnat pentru acest cult

d p;r;t.l"i ,au d.rhot"''icesc numai dupi gaisprezege ani.{3 practicare

a lui? Se poate deduct a" "- ci pizma lui !;f* al Nicomidiei a avut de

fapt un rol in aceaste t;;;;;-e' cum adrma Nichita stithatul' uceni-

cul lui Simeon.

Debarcat la Chrysopolis (Scutari)' pe malul rdsiritean al Bosforului'

Simeon se retrage 1;;i"; numit Palukiton' unde se inl$a un locaq

,de rugiciune in fri,tat Sfi"tti Marina' Reabilitat mai tirziu de cltre patri-

arh, Sfintul Simeon rlmase totugi la Sfinta Marina' unde se formase un

mic grup de monahi ill"t"f f"i''Bf muri in aceastl micl mindstirelar:

^^rii" iorr;--*6;;J"

Sfintului Simeon se impart in Patru categorii:

r. Cateheze,in numdr de 34' Din eie s-au format un numir de Cuvin-

tiri (ed. Pontanus; "' "'

t"iqi de Cuvintdri alfabetice (codicele Monac'

q7).8

z. Cwintdri teologice,in numir de 3' qi etice'innumdr de r5'e

3. CaPete'to-4. Imne'\I

Data alcituirii acestor scrieri e greu deptecizaf' C"'"1"':* au fost

comPuse gi linute f" tf"tp"f petrel"erii Sfintutui Simeon la Minlstirea

Studion, dupl obiceiul utt'tti rninistiri' Tot acolo a scris imne' lucriri

7) J. Darrouzds A. A', Sym|onle.NoweauTh\ologien'-Chapiuesth\ologiques'

gnos-

tiques etpratiqu,,, i",Sot#t chr6tiennes"' nr' 51 hltoducere' pP' Z ?' ^ ') Editate

de B. Krivochdin (traducere ftancezdde J' Paramelle S'I')' tom' l-Ill' in "Sources

chr6tiennes", nr. 96, to4, rg' e) Editate in text original gi traduse. in {rancezd de

f. Darrouzds A' A', in ,,i""ttt"ntetiennes'" tom 'l(cwfutariteologice'l-Ill; Cwin'

tdrtetice,I-III) gitom' l'(C*i"t*tetice'IY-XY)'rr'rL2'r29' ') innumirdezz5;

editate ;i traduse in fr ^i"tui"f' Darrouzds.A'A'' in "sources

chr6tiennes"' nr' 5r'

,) Editate de f. Koder ;t;r;;; i" t ancezlde). Paramelle 9i L. Neyrant, in ,,Sour-

ces chr6tiennes", tom' I-III' nr' 56' r74' t96'

vrATA sr opERA sriNrur,ur srMEoN NouL TEoLoc 11

exegetice si scrisori, care nu s-au plstrat. Dupi demisia din postul deegumen, a alcdtuit capetele despre virtufi gi despre patimile opuse lor. intimpul certei cu $tefan al Nicomidiei, a alcdtuit mai ales bucrfile orato-rice. Din timpul retragerii sale, Nichita menfioneazi numai compunereade imne.D

S-a spus cd.iwd[dtura Sfintului Simeon se incadreazi cu greu in tradi-f ia pirinlilor anteriori, ci ea e mai mult mdrturia unei experienfe per-sonale. in esenld insi, invilitura lui se reduce la invilntura pdrinlilornnteriori. Avem la el aceea;i invdlituri despre curilirea de patimi, despreclobindirea virtulilor si a nepdtimirii, ca prima treaptd.a urcusului duhov-nicesc, aceeasi inv5.fdturi despre contemplarea nepitimagi a raliunilordumnezeiesti ale lucrurilor prin care omul revine la starea nafurii lui, invi-ttrturi precizati mai ales de sfintul Maxim Mirturisitorul gi consideratica treapta a doua a urcusului duhovnicesc; in sfirgit, aceeagi invdlituric{cspre unirea cu Dumnezeu sau cu Hristos prin Duhul Sfint, care e, intoati traditia duhovniceascd patristicd,, treapta a treia qi ultima a urcu-gului duhovnicesc.r

Ceea ce formeazdo noti mai aparte in preocuparea Sffntului Simeoncste accentul deosebit de puternic pus pe simfire, pe congtiintd, pe luminiqi pe iubire. Toate acestea stau intr-o leglturd intre ele, dar si cu intreagainviliturd a pirinfilor despre curdlirea de patimi sau despre virtulile careculmineazd in nepitimire gi in iubirea de Dumnezeu gi in ,,vederea" Lui_

Este firesc ca unui protestant, cum a fost Karl Hollla, sI i se fi p6rutinvifltura Sffntului Simeon despre o viafi atit de duhovniceascd, cuml fost cea triitd de el, cam stranie. Doctrina protestantl despre ruinareatotald gi iremediabil5 a naturii omenesti prin pdcat nu poate socoti posi-bile o purificare, o sfinlire a credinciosului gi o vedere a lui Dumnezeu.Este firesc, de asemenea, ca teologii catolici sd fi gisit unele puncte dininv5lItura Sffntului Simeon anevoie de incadrat in ortodoxie. Cdci eipornesc in intelegerea 1or despre ortodoxie de la doctrina catolici, dupi

2) J. Darrouzds A. A., Introducere la Chapitres th1ologiques, p. ro. B) Idem, Sy-

m6onle Noweau Th1ologien, Trait4s th1ologiques et lthiques, in ,,sources chr6tiennes",tom. I, nr. nz, tgs6,Introducere, p. 23. 'a) Enthusiasrnus und Bussgewaltbeim grie-chischen Mijnchtum , Eine Studie zu Symeon dem Neuen Theologen , Leipzig, tg98 , p . 3o .

L2 DUMITRU STTNILOAE

careDumnezeuecunoscutprinraliuneacarefacededucliilogicedespreDurnnezeudeladistanlI,darnuprintr-uncontactalsufietuluipurificatcu Dumnezeu. Doctrina catolici iespre eliberarea de picate prin simpla

absolulie juridici, acordatide preoi inbazarecunoagterii lor de cdtre

p.rrit.t t, 'doctrindbazati pe modul general juridic prin care Hristos ne-a

oblinut mintuirea, nu poate consideia intrarea intr-un contact nemijlocit

al sufletului cu Dumnezeu decit ca o gralie speciali' acordati anumitor

persoane, gralie care nu e necesari pentru mintuire'f

Mu\i a:u ciitic"t afirmalia Sffntului Simeon cd orice creqtin carewea

si se mintuiascd trebuie si ajungila sfinlirea sau la congtiinla harului pre-

zent in el de la Botez.Teologii catolici, degi au devenit in timpul din urmi

*ai irrletegat oti fa!6de acJasti afirmalie' socotind-o incadratd in linia

unui curerit de spiritualitate sentimental1,reprezentat de Diadoh, Marcu

Ascetul,Macari-etu,manifestitotuqi,celpulinunuldintreei'anumitere-zewe in ce priveqte valabilitatea acesteia pentru toli creqtinii'

..

Dar,daclaveminvedereci,dupisfintulsimeon"'simtirea"sau"ve-derea" icontemplarea) lui Dumnezeu se iveqte in om pe misura curilirii

saledepdcale,carecregtinnuedatorsisenevoiascipentruimpufina.,"a picatelor sale, ca o condilie pentru mintuire? in orice caz ' aceasta este

omuaptrraproprieortodoxiei,spredeosebiredeprotestantism'carecon-siderd cd omul se mintuieqt" pti" simpla credinfi' firi nici un efort de

i"git" ai" starea depical,f tptt deosebire' in oarecare mdsuri' chiar de

l"toll.is-, in care .fott rt d. p.ttificare e destul de pulin prefuit'

ln orice caz, Sffntul Simeon nu cere o ,,simtire", o ,,vedele" maximi 9i

egal6 de la tofi creqtinii. El face o deosebire intre "simlirea" sau "vede-

rea..luiDumnezeudeaicigidinvialaviitoareqiareoinlelegerepentrusradele maireduse de

',sim1ire" '"t' d"

"vedere" alui Dumnezeu ale mul-

i;;;ili; ,1.i c*,t"rul'v moral,foarte important din acest punct de

vedere, el spune: ,,Acum mdrturisim 9i spunem ci ludm awuna mlsurati

a tuturor Urrnatalitoa iar totul nndnjduim si luim dupl moarte'"

in general, invildtura Sfintului Simeon despre-"sim!irea" s1:r "vede-

rea,, lui Dumnezeu inci in timpul vielii de aici se bazeazi pe distinclia

"D. D".""rer L. A., Chapitres thkologiques, p' 35' ") l' .ti:tltT ',Les Gtands

,o**r, dela spirinalit1 orlientaL,i.,-,orientatia christiana Periodica", I (t9),p. a6'

vrATA gr opERA sriNrur,ur srMEoN NouL TEoLoc L3

ce o face el intre rafionamentul asupra lui Dumnezeu gi legitura nemij-lociti pe care o are cu puterea lui Dumnezeu sufletul care inainte azdinvirtuti gi a ajuns la anumite grade ale iubirii. cdci chiar in acestea estelucrdtoare puterea lui Dumnezeu din awz. Deaceea nu reprezinti adevd-rata cunoastere. Adevirata cunoagtere e din ,,vedere". prin ,,vedere", celce cunoaste sesizeazd, o lumini carc iradiazi din cel cunoscut, o luminimaterial5, dacl eun obiect sensibil, o lumini spirituali, dacd.eun focarspiritual. Dar lumina aceasta e in acelasi timp un sens, pentru ci repre-zinti o anumiti particularitate a celui cunoscut. ,,Iar cind auzi despreluminr, si nu socotesti cd ea e numai cunoqtinfi fird lumini." Altceva esr cunosti un om dinauzite si altceva e s6-l cunogti dinvedere. Aceastae o cunoagtere in lumina lui. Tot asa, altceva e si cunogti pe Dumnezeudin auzite gi altceva e si-L cunogti prin ,,lucrarea gi puterea preasffntuluiStru Duh sau a luminii" (CuvintulV moral).

oricine nizuieste si-gi impufineze picatere, si sporeascd in virtuficunoagte in sine puterea lui Dumnezeu, care-l ajuti in acest efort, deci,,simte" pe Dumnezeu sau ,,il vede". $i tot cel ce vrea s6 se mintuiascr tre-buie si se nevoiascd pentru impufinarea prcatelor sare, pentru sldbireaobignuin{elor sale de a picitui, pentru deprinderea sa de a face binele side a-l imprima in fiinfa sa. E prea mult sa se ceard aceasta credinciosilor?Nicidecum.

caracteristic pentru valoarea netrecd.toare ce o acordi Sfintul simeonpersoanei este accentul pus de el pe congtiinla de sine, care rimine insfinfi, in viata viitoare, ba chiar se clarificd la culme; gi od,ati cu ea, con-Etiinfa despre ceilalli sau cunoagterea lor. Dacd congtiinta aceasta se es-tompeazi in extazul trecdtor din cursul viefii pdmintegti sau in stareadominatr de patimi, ea se ascute la maximum in viala vegn icd, (cuvtntul Imoral). Numai in relafie cu alte constiinte 9i in ultimi instanli cu con-qtiinfa divini, care ne iubegte si ne cere iubirea la maximum, se adinceste1i conqtiinla proprie a credinciosului. corytiinta personali si comuniu-nc'a intre persoane se promove.ni reciproc. Aceasta inseamni ci numai inlumina ceiradiazd.din allii si, in ultimi anarizd.,din Dumnezeu se adin-cc.gte constiinfa proprie a fiecIruia.

Despirlirea Bisericii din Apus de cea din Rdsirit a fost efechrl unei des-p;lrf iri a spiritului juridico-rafional dezvoltat in occident de crestinismul