Filmul Radiologic

64
FILMUL RADIOLOGIC FILMUL RADIOLOGIC

description

Radiologie

Transcript of Filmul Radiologic

FILMUL FILMUL RADIOLOGICRADIOLOGIC

FILMUL FILMUL RADIOLOGICRADIOLOGIC

Generalităţi • suport:

– subţire – transparent – material plastic (0,15-0,25 mm) – rezistent la îndoire,

• două straturi de emulsie de gelatină radio-fotosensibilă de bromură de argint.

• straturi adezive• straturi transparente de gelatină /

celuloză (la suprafaţă)

Generalităţi

Generalităţi Filmul radiologic folosit în radiologia

dentară:• expunere directă (intraorale)• expunere indirectă / cu ecrane

întăritoare (extraorale) - teleradiografii, ortopantomografii şi radiografii cranio-faciale.

Filmul dentar • filmul propriu-zis,• anexe

– hârtie neagră– foiţă subţire de plumb

• înveliş exterior – rezistent la umezeală

Filmul dentar

Filmul dentar

Filmul dentar– 00 = 21 x 32 mm– 0 = 22 x 35 mm

copii– 1 = 24 x 40 mm

pedodonţie, filme periapicale regiune anterioară adulţi

– 2 = 31 x 41 mmincid. periapicale regiuni posterioare adulţibite-wing

– 3 = 27 x 54 mmbite-wing

– 4 = 57 x 76 mmincidenţe ocluzale

Filmul dentar• 1 = incidenţe

periapicale• 2 = incidenţe

bitewing

(interproximale) • 3 = incidenţe ocluzale

Filmul dentar• incidenţe periapicale

– 1.00 21 x 32 mm– 1.0 22 x 35 mm– 1.1 24 x 40 mm– 1.2 31 x 41 mm

Filmul dentar• incidenţă bite-wing

(interproximală)– 2.00 21 x 32 mm– 2.0 22 x 35 mm– 2.1 24 x 40 mm– 2.2 31 x 41 mm– 2.3 27 x 54 mm

Filmul dentar• incidenţe ocluzale

– 3.4 57 x 76 mm

Filmul dentar

Filmul dentar

Caracteristicile filmelor radiologice dentare

• dimensiunile, • densitatea, • sensibilitatea, • contrastul • definiţia filmului.

Densitatea filmului• capacitatea filmului de a se înnegri în

urma iradierii. • concentraţia de bromură de argint a

filmului radiologic dentar• 25 g/m² vs. 6,5 g/m²

• grad ridicat de sensibilitate şi contrast al filmului radiologic dentar.

Sensibilitatea filmului• capacitatea acestuia de a se

înnegri la doze mici de radiaţie. • dependentă de:

– mărimea granulelor de AgBr– amestecuri radiosensibile– densitatea filmului.

Sensibilitatea filmului• grupa C• grupa D – filme cu sensibilitate

medie (ex. Kodak Ultraspeed D)

• grupa E – filme cu sensibilitate mare care reduc expunerea cu 50% faţă de filmele din grupa D (ex. Ektaspeed E Kodak, AGFA Dentus M2)

• grupa F – filme cu sensibilitate foarte ridicată (ex. In Sight Kodak)

Sensibilitatea filmului

Sensibilitatea filmului

Contrastul filmului• capacitatea filmului radiologic de a oferi

diferenţe de tentă între zonele filmului care au recepţionat mai multe radiaţii şi zonele care datorită atenuării au recepţionat mai puţine radiaţii.

• este dependent de densitatea şi mărimea granulelor de bromură de argint.

Definiţia filmului• capacitatea filmului de a permite

realizarea unor imagini în care structurile explorate să fie bine conturate şi delimitate.

• depinde de: – fineţea granulelor de bromură de argint– grosimea suportului de poliester.– mărimea focarului anodului– cantitatea de radiaţii secundare– imobilitatea pacientului şi a filmului în

timpul expunerii.

Învelişul filmului • poliester, mai rar din carton, ambalajul

(învelişul)• roluri:

– găzduieşte filmul şi anexele sale,– protejează filmul de lumină,– protejează filmul împotriva umezelii,– protejează filmul împotriva zgârieturilor şi

îndoirilor,– asigură o poziţionare stabilă în interior a

filmului şi anexelor

Învelişul filmului

Anexe• foiţă de hârtie sau carton subţire

de culoare neagră aşezată de o parte şi de alta a filmului

• roluri:– protejează filmul împotriva solicitărilor

mecanice – protejează filmul împotriva acţiunii luminii– uşurează scoaterea filmului din ambalaj în

vederea developării şi îl protejează împotriva zgârieturilor

Anexe

Anexe• Foiţă de plumb de dimensiunile

filmului • roluri:

– protejează filmul în timpul expunerii de radiaţiile secundare care au sens retrograd,

– protejează părţile moi intraorale şi structurilor controlaterale de acţiunea radiaţiilor directe care trec prin filmul radiologic

– oferă un grad de fermitate pachetului

Anexe

Filmul radiologic extraoral

Filmul radiologic extraoral este alcătuit din:• filmul propriu-zis (un suport subţire transparent),• accesorii care protejează filmul: casetele şi

ecranele întăritoare.

Caracteristicile filmului extraoral

• sensibilitate mai scăzută (din cauza concentraţiei de bromură de argint pe unitate de suprafaţă (6,5-11g /m2).

• acest inconvenient este compensat de folosirea ecranelor întăritoare care însumează efectul direct al razelor X asupra filmului cu efectul luminos al fosforescenţei foliilor.

Filme extraorale folosite în diagnosticul maxilo-facial

• 13/18 cm radiografii de mandibulă,• 18/24 cm radiografiilor neuro şi

viscerocraniului,• 24/30 cm teleradiografiilor,• 15/30 cm ortopantomografiilor.

Accesoriile filmului extraoral

Caseta port- film• are rolul de a proteja filmul radiologic

de lumină, plieri, înţepături, zgârieturi, stropirea accidentală cu substanţe lichide.

• pot fi metalice sau din material plastic.

Accesoriile filmului extraoral

Caseta port- film– corpul cutiei cu un perete anterior

permeabil pentru radiaţii (confecţionat de regulă din aluminiu) şi un perete posterior cu rol de a opri radiaţiile de difuziune, retrograde (confecţionat din plumb).

– foliile întăritoare specifice pentru peretele anterior şi posterior al casetei.

Accesoriile filmului extraoral

Foliile (ecranele) întăritoare.• au rolul de ameliora randamentul

expunerii de 7-20 de ori în funcţie de substanţa luminescentă care intră în alcătuirea lor: gadoliniu, europiu, terbium.

Prelucrarea filmului radiologic dentar

3 metode de developare a filmului radiologic dentar:

• developarea manuală,• developarea automată,• developarea cu soluţii existente în

ambalajul filmului (film autodevelopant).

Prelucrarea filmului radiologic dentar

• În primele două situaţii filmul se scoate din ambalaj doar în camera obscură sau în interiorul maşinilor de developare automată parcurgând următoarele etape:– deschiderea fermă a ambalajului la nivelul

clapetei superioare libere,– desprinderea foiţei negre,– fixarea filmului în clamă,– developarea filmului în soluţiile de revelator şi

apoi în fixator, sau în maşina automată.

Camera obscură • o suprafaţă adecvată, • o izolare perfectă faţă de razele X

necesară pentru protecţia personalului şi a filmelor radiologice,

• o climatizare între 18-24º C, • surse de apă rece şi apă caldă• sursă de lumină roşie

Camera obscură • ventilaţie adecvată,• posibilităţi de păstrare în siguranţă a

filmelor, • etanşeitate perfectă faţă de razele de

lumină exterioare.• o masă "uscată" unde se realizează

descărcarea filmelor din ambalaj • o "masă umedă" unde se fac operaţiile

de developare şi fixare.

Materialele utilizate în procesul de developare

• cuve conţinând soluţii variate (revelator, fixator)

• termometru,• cronometru,• cleme de fixare a filmelor sau

dispozitiv de fixare pentru developarea simultană,

• uscător pentru filme.

Lumina de siguranţă• filmele radiologice sunt sensibile la

lumina verde şi albastră• puţin sensibile faţă de lumina roşie şi

galbenăROGVAIV

• timp de maxim 5 – 8 minute, • distanţă minim 1,3 m• lumină portocalie – filme intraorale, NU

şi filme panoramice

Etapele developării manuale

• Revelare• Spălare iniţială• Fixare• Spălare finală• Uscare

Etapele developării manuale

• bazin în care se introduc 2 cuve:– Stânga: revelatorul– Dreapta: fixatorul– Centru: apă curentă la temperatura de

20º C

Etapele developării manuale

Etapele developării manuale

• Amestecarea soluţiilor – se amestecă cele 2 soluţii de revelator şi fixator cu obiecte diferite; omogenizarea substanţelor chimice şi egalizarea temperaturilor

• Verificarea nivelului soluţiilor de revelator şi fixator – nivel scăzut: se completează cu soluţii proaspete

• Verificarea temperaturii soluţiilor: pentru răcire nu se pune niciodată gheaţă în soluţii (!diluţie); se preferă plasarea unor cuburi de gheaţă într-o mănuşă care se scufundă parţial în soluţie

Etapele developării manuale

• Pornirea luminii de siguranţă: trebuie oprite toate sursele de lumină albă şi se porneşte lumina roşie

• Se setează cronometrul la intervalul de timp recomandat de producătorul substanţelor de developat; de obicei, 5 minute la 20º C

• Se desface filmul radiologic: cu mănuşi !!; se prinde apoi cu cleme în timp ce este ţinut cu atenţie de marginile sale

• Se revelează filmul prin imersie rapidă în soluţia revelatoare; se porneşte cronometrul; timp de 5” se agită filmul prin mişcări pe verticală pentru a înlătura bulele reziduale de aer şi pentru a permite soluţiei un contact intim cu ambele suprafeţe ale filmului

Etapele developării manuale

• Clătirea filmului (spălarea iniţială): se scoate filmul când sună cronometrul; filmul se scufundă în apa curentă timp de 30” pentru a înlătura substanţele bazice din revelator

• Fixarea filmului: se scufundă filmul în soluţia fixatoare şi se mişcă pe verticală timp de 5”; durata fixării: 8 – 10 minute (dublul revelării); verificare subiectivă: se priveşte prin film la lumina roşie şi când zonele albe de pe film devin clare / transparente, atunci emulsia de săruri de argint a fost înlăturată

• Soluţia uzată de fixator conţine argintul dizolvat, care poate fi recuperat

Etapele developării manuale

• Spălarea finală: după scurgerea excesului de fixator, filmul se scufundă în apa curentă timp de 15 minute, la o temperatura de 20°C

• Rolul spălării finale este eliminarea resturilor de substanţe chimice de procesare şi a sărurilor de argint (!voal dicroic)

• Uscarea filmului: zonă fără praf; folosirea unor ventilatoare se poate face doar dacă acestea nu “suflă” direct spre film. În cazul folosirii unor surse de căldură, temperatura nu trebuie să depăşească 49°C

• Prinderea filmelor: pe suporturi speciale; clip-urile folosite pentru prinderea filmelor în timpul procesării se refolosesc după spălarea lor atentă

Etapele developării manuale

Udare Soluţia de revelare înmoaie gelatina de pe film permiţând accesul la cristalele de săruri de Ag

30”

Revelare

Producerea imaginii vizibile din imaginea latentă, prin apariţia Ag metalic oxidat

4,5’ – 5’

Clătire Terminarea revelării şi înlăturarea substanţelor chimice în exces

30”

Fixare Înlăturarea cristalelor neexpuse de săruri de Ag; întărirea gelatinei

10’

Spălare Înlăturarea substanţelor chimice în exces (! Fixatorul neeliminat ar putea duce la transformarea Ag metalic în sulfură de Ag)

15’

Uscare Înlăturarea apei şi pregătirea radiografiei pentru vizionare

30’

Condiţii privind revelarea şi fixarea

• Trebuie respectate concentraţiile şi instrucţiunile de folosire a soluţiilor recomandate de firma producătoare.

• Se recomandă ca soluţiile să fie folosite după preparare în intervalul de valabilitate indicate de producător (aproximativ 2-3 săptămâni), indiferent de numărul de filme prelucrate.

Condiţii privind revelarea şi fixarea

• Un timp de revelare prea lung are ca rezultat obţinerea unor imagini înnegrite iar un timp de revelare prea scurt determină o imagine albicioasă.

Condiţii privind relevarea şi fixarea

• Trebuie luată în considerare legătura dintre timpul de revelare şi temperatura soluţiei, valorile fiind dependente de tipul de film folosit.

– O temperatură ridicată determină o revelare rapidă ce duce la înnegrirea filmului.

– Invers, o temperatură scăzută duce la o revelare mai lentă cu obţinerea unui film şters.

Condiţii privind revelarea şi fixarea

• Filmele care nu au fost bine fixate pot apare verzui, galbene sau albicioase datorită emulsiei rămase. Aceste reziduuri determină în timp ca filmul să capete o culoare galben-maronie caracteristică voalului dicroic.

Developarea automată • Se realizează cu diverse aparate

construite special numai pentru developarea filmelor dentare sau atât pentru developarea filmelor dentare cât şi a ortopantomo-grafiilor, tomografiilor şi a radiografiilor masivului facial.

Componentele aparatelor de

developare automată • Compartiment ce

permite încărcarea filmului la lumina zilei (nu mai este necesară o cameră obscură).

• Rulouri şi benzi rulante care conduc filmul de la fanta de intrare în băile de developare,

• Băi de developare • Băi de apă • Dispozitivul de uscare.

Componentele aparatelor de

developare automată Ciclul de developare

în cazul acestor aparate este de 4 minute la o temperatură de 20ºC cu filmul uscat la ieşirea din aparat sau 2 minute când filmul este umed la ieşire.

Componentele aparatelor de

developare automată

Avantajele aparatelor de developare

automată • Timp scurt de developare ce variază

între 2 şi 4 minute.• Eliminarea necesităţii camerei

obscure• Condiţiile de realizare a developării

sunt standard şi uşor de obţinut.• Înlocuirea soluţiilor de developare şi

fixare este uşoară.

Dezavantajele aparatelor de

developare automată • Necesită respectarea unor norme

stricte de întreţinere şi verificare periodică.

• Echipamentul este relativ scump.• Maşinile sunt specializate uneori

pentru developarea exclusiv a filmelor dentare

Filme autodevelopante • Au ambalajul filmului dentar mai larg decât

ambalajele individuale, în spaţiul suplimentar existent fiind plasate în compartimente separate soluţiile de developare.

• După expunerea filmului, aceste soluţii sunt eliberate pe rând în compartimentul în care se află filmul prin intermediul unor tije. Pentru ca soluţiile să acţioneze cât mai bine şi mai uniform se recomandă masarea zonei în care se află filmul.

Filme autodevelopante • Variante a acestor tipuri de filme folosesc o

singură soluţie care constituie un amestec de revelator şi fixator.

• După încheierea developării, filmul este scos din ambalaj şi se spală sub jet de apă aproximativ 10 minute.

Avantajele filmelor autodevelopante

• Nu necesită cameră obscură sau maşină de developat.

• Filmul este developat în timp scurt (aproximativ 1 minut).

• Filmul poate fi folosit în diagnosticul de urgenţă.

• Deoarece soluţiile chimice se îndepărtează o dată cu ambalajul, sistemul este relativ ecologic.

Dezavantajele filmelor cu autodevelopare

• Calitatea imaginii obţinute este în general mai slabă decât în cazul filmelor developate prin celelalte metode.

• Imaginile nu au stabilitate în timp, apare rapid deteriorarea calităţii imaginii.

• Lipsa foliei de Pb nu asigură protecţia filmului în timpul expunerii la radiaţiilor secundare ce au sens retrograd şi nici părţile moi intraorale şi structurile contralaterale de acţiunea radiaţiilor fascicolului direct.

• Aceste filme nu pot fi utilizate sau sunt utilizate cu greutate în sisteme de fixare a filmelor folosite în tehnica planurilor paralele.

• Filmele sunt relativ scumpe.