Fileshare.ro_eCONOMIE EUROPEANA Grile+Raspunsuri!!!!

8/3/2019 Fileshare.ro_eCONOMIE EUROPEANA Grile+Raspunsuri!!!!

1/37

Universitatea Spiru Haret Anul universitar 2007-2008Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti Semestrul 1Specializarea ManagementAnul de studii: IIDisciplina: Economie europeana

ntrebari pentru examenAutor: Conf. univ. dr. Aristide Cociuban

ADEVARAT/FALS

1. Este adevarata sau falsa afirmatia potrivit careia stiinta Economie mondiala oputem defini ca stiinta care studiaza legitatile ce se manifesta ca tendinte ale conditiilormondiale de productie si schimburile economice dintre economiile nationale ale statelorlumii, n vederea stabilirii locului si rolului tarilor si gruparilor de tari n economia europeana.F

2. Economia mondiala poate fi definita ca o totalitate de economii nationale ale

statelor independente si suverane aflate n interdependente tot mai strnse prin relatiile loreconomice de schimb ce leaga aceasta totalitate ntr-un ansamblu complex, eterogen,contradictoriu si totusi unitar n existenta si dezvoltarea sa.A

3. Tari cum sunt Anglia, Franta, Olanda, Belgia, Italia, Germania, Spania siPortugalia nu au jucat un rol n istoria economica a colonialismului.F

4. La sfrsitul secolului al-XIX-lea si nceputul secolului XX, n urma unuiproces istoric economic ndelungat, putem vorbi despre formarea unei entitati globale -economia mondiala, n care economiile nationale constituie celula de baza. Acesta afirmatieeste adevarata sau falsa ?A

5. Verificarea progreselor nregistrate este facuta de subcomitetele mixte pentruproblemele vamale din cadrul Acordurilor Europene.A

6. n privinta simplificarii si armonizarii procedurilor vamale ele sunt analizate side Organizatia Mondiala a Vamilor, de sub egida OMC, care nu este un forum tehnic implicatn problematica sistemelor vamale.F

7. n contextul economiilor moderne unde factorul timp a devenit o preocuparemajora pentru producatori, comercianti, cumparatori, accesul rapid pe piata devine vital sicontrolul vamal trebuie redus si simplificat la maximum.F

8. Comertul intra- si extra-comunitar poate fi efectuat fara nici un fel de controlsau supraveghere, iar procedurile si practicile vamale trebuie unificate si aplicarea lor trebuiesa fie uniforma n cuprinsul Comunitatii.F

9. Armonizarea intereselor comunitare cu cele nationale nu s-a realizat ndomeniul PCC, ceea ce a impus negocieri pentru protejarea interesului comun si ajungerea lacompromisuri pentru protejarea intereselor nationale specifice.F


2/37

10. Desi activitatea de standardizare s-a intensificat apreciabil n ultimii 10 ani(dupa Maastricht) principiul recunoasterii reciproce a continuat sa fie aplicat pe scara larga culimitele sale specifice, iar activitatea de reglementare la nivel national a fost n unele domeniiexcesiva, n altele ori insuficienta ori ineficienta.A

11. Armonizarea impozitelor indirecte era prevazuta n articolul 99 al tratatului dela Roma, iar impozitele directe ramneau atributul guvernelor nationale, fiind un instrumentesential al politicii macroeconomice.A

12. Cu ct creste mobilitatea marfurilor si factorilor cu att convergenta fiscalitatiise produce n jos, nsa acest fenomen aduce prejudicii financiare si bugetare unor statemembre (lucru inacceptabil pe termen lung).A

13. Moneda unica creste costurile tranzactiilor, suprima riscurile valutare simareste transparenta preturilor.F

14. Daca un furnizor sau prestator de serviciu se deplaseaza ntr-un alt stat aceastanu nseamna ca el se stabileste acolo, el este de regula rezident n statul n care profeseaza siunde are si cetatenia.A

15. Pentru a presta servicii furnizorul nu trebuie sa aiba calificarea necesara pentrua desfasura o activitate reglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.F

16. Directivele comunitare referitoare la dreptul de stabilire, la recunoastereaactelor de calificare, la armonizarea conditiilor de educatie si formare profesionala, laabolirea restrictiilor asupra circulatiei si rezidentei, deci la libera circulatie a persoanelor nu seaplica si celor care vor sa presteze servicii n alte tari.

F

17. Prevederile legate de prestarea de servicii se aplica doar n cazul n care nu seaplica prevederile privind dreptul de stabilire, adica n situatia desfasurarii temporare deactivitati.A

18. Liberalizarea la nivel comunitar a sectorului bancar si a serviciilor financiare afost acompaniata de tendinta de dereglementare si internationalizare manifestata la nivelmondial, dar nici unul din acesti factori nu a adus stabilitate pe pietele financiare.F

19. Strategia privind serviciile ncearca sa suplimenteze abordarea sectoriala cu

una orizontala, obiectivele viznd cresterea concurentei, reducerea preturilor, mbunatatireacalitatii, diversificarea gamei oferite, cresterea influentei factorilor culturali si lingvistici.F

20. Discriminarea nu se refera doar la cetatenie, nationalitate, rezidenta, plasamentci si la maniera discriminatorie de aplicare a unei reglementari.A

21. Prioritatile actuale ale Romniei sunt strns legate de ndeplinirea unuia dincriteriile de baza stabilite la Copenhaga: crearea unei economii de piata functionale si


3/37

capacitatea de a face fata concurentei si a fortelor de piata din interiorul Uniunii.A

22. Politica sociala, europeana care are impact deosebit asupra pietei unice,ntruct conditioneaza n mare masura libera circulatie a peroanelor si serviciilor, nu a fost undomeniu abordat de AUE.A

23. Pentru a diminua deficitul democratic de ordin institutional au fost introduseprin articolele 189 c si 189 b noi proceduri de luare a deciziilor- cooperarea si codecizia - princare rolul Parlamentului European a scazut sensibil, la fel si rolul Comisiei de mediator ntreConsiliul de Ministri si Parlamentul EuropeanF

24. Curtea Europeana de Justitie a precizat ca numai produsele fabricate si/saucomercializate legal ntr-un stat membru beneficiaza de principiul recunoasterii mutuale(reconnaissance mutuelle).A

25. Piata unica nu a eliminat rolul punctelor vamale de a colecta taxeleindirecte/TVA dintre statele membre si a permis Uniunii vamale ce sta la baza Comunitatii sadevina evidenta pentru totiF

26. Primul pas n edificarea unei piete unice reale a fost nlocuirea formalitatilor lafrontierele interne cu noi sisteme statistice, fiscale si alte modalitati de control, care nunecesitau control sau documentatie n momentul n care marfurile traversau granite interne.A

27. Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv denationalitate n ce priveste angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca siexista o lista de drepturi:a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;

b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc demunca;d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneazaocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unuiloc de munca n statul respectiv.A

ALEGERE1. Va rugam sa analizati afirmatiile urmatoare si sa o alegeti pe cea corecta :a. Prin uniunea economica se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din care unele capata un

caracter national, dat fiind faptul ca statele membre cedeaza treptat elemente de suveranitate nationalaacestui cadru.

b. Prin uniunea economica se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din care unele capata uncaracter supranational, dat fiind faptul ca statele member cedeaza treptat elemente de suveranitate nationalaacestui cadru.

c. Prin uniunea economica se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din care unele capata uncaracter supranational, dat fiind faptul ca statele membre nu cedeaza treptat elemente de suveranitatenationala acestui cadru.


4/37

R:B

2. Structura institutionala a actualei UE a avut urmatoarele caracteristici:A. atributii complexe;B. structura centrica;C. loialitate pentru mai multe cauze;D. separarea puterilor;E. structura policentrica;F. loialitate pentru o cauza;a. A+B+C+Db. A+D+E+Fc. A+C+D+ER:C

3. Alegeti varianta corecta :a. separarea puterilor este un principiu care precizeaza faptul ca, n exercitarea atributiilor, puterilelegislativa, executiva si juridica trebuie sa fie independente.

b. separarea puterilor este un principiu care precizeaza faptul ca, n exercitare atributiilor puterilelegislativa, executiva si juridica trebuie sa fie unitare si interferente.R:A

4. Alegeti varianta corecta privind cele patru obiective principale cuprinse inTratatul de la Amsterdam:a. 1. plasarea problemelor locurilor de munca si drepturilor cetatenilor n centrul preocuparilor UE;2. ndepartarea ultimelor obstacole ramase n calea liberei circulatii a persoanelor si ntarirea securitatiicetatenilor;3. conferirea Europei o voce mai puternica n afacerile lumii;4. redarea mai eficienta a structurii institutionale a UE n perspectiva largirii.

b. 1. plasarea problemelor locurilor de munca si drepturilor cetatenilor n centrul preocuparilor UE;2. ndepartarea ultimelor obstacole ramase n calea liberei circulatii a persoanelor si ntarirea securitatiicetatenilor;

3. conferirea Europei o voce mai puternica n afacerile europene;4. redarea mai eficienta a structurii institutionale a UE n perspectiva largirii.R:A

5. Care este varianta corecta?a. Criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht necesare calificarii tarilor UE n etapafinala, sunt urmatoarele:- Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratelor inflatiei- Deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din Produsul Intern Brut (PIB);- Datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB;- Dobnda aferenta obligatiunilor de stat pe termen mediu si lung sa nu depaseasca cu mai mult de douapuncte procentuale media dobnzilor corespunzatoare nregistrate n cele trei tari cu cea mai redusa rata ainflatiei;

- Moneda nationala sa fie integrata n Sistemul Monetar European (SME)

b. Criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht necesare calificarii tarilor UE n etapafinala, sunt urmatoarele:- Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 2,5 puncte procentuale media ratelor inflatiei- Deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din Produsul Intern Brut (PIB);- Datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB;


5/37

- Dobnda aferenta obligatiunilor de stat pe termen mediu si lung sa nu depaseasca cu mai mult de douapuncte procentuale media dobnzilor corespunzatoare nregistrate n cele trei tari cu cea mai redusa rata ainflatiei;- Moneda nationala sa fie integrata n Sistemul Monetar European (SME)R:A

6. Analizati afirmatiile de mai jos si alegeti varianta corecta :a. Tratatul de la Nisa este perceput ca avnd doua merite importante:- simpla sa existenta si faptul ca mai exista obstacole n calea extinderii;- deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum va arata UE n viitor.

b. Tratatul de la Nisa este perceput ca avnd doua merite importante:- simpla sa existenta si faptul ca nu mai exista obstacole n calea extinderii;- deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum arata UE n present.

c. Tratatul de la Nisa este perceput ca avnd doua merite importante:- simpla sa existenta si faptul ca nu mai exista obstacole n calea extinderii;- deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum va arata UE n viitor.R:C

7. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?a. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa n Cartea Alba, careau avut o importanta pentru asigurarea succesului programului pietei unice.- accentul pe latura cererii,- existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,- accentul pus pe nlaturarea barierelor si activitatea de reglementare si nu pecosturile financiare,- natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe.

b. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa n Cartea Alba, careau avut o importanta pentru asigurarea succesului programului pietei unice.- accentul pe latura ofertei,- existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,

- accentul pus pe nlaturarea barierelor si activitatea de reglementare si pecosturile financiare,- natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe.

c. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa n Cartea Alba, careau avut o importanta pentru asigurarea succesului programului pietei unice.- accentul pe latura ofertei,- existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,- accentul pus pe nlaturarea barierelor si activitatea de reglementare si nu pe costurile financiare,- natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe.R:C

8. Programul pietei unice a vizat 3 domenii cu impact major asupra liberei

circulatii a marfurilor:a. a) barierele fizice (controlul la frontiere);b) barierele tehnice(standarde,norme);c) impozite indirecte (TVA, accize).

b. a) barierele fizice (controlul la frontiere);b) barierele tehnice (standarde,norme);c) impozite directe (TVA, accize).

c. a) barierele financiare (controlul la frontiere);


6/37

b) barierele tehnice (standarde,norme);c) impozite indirecte (TVA, accize).

9. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei ar revenicelor 3 institutii principale ale UE: Comisia, Consiliul si Parlamentul. Dintre obiectivelendeplinite se pot mentiona uramstoarele variante dintre care numai una este corecta :a. a) n domeniul liberei circulatii a ideilor;b) n domeniul liberei circulatii a serviciilor;c) n domeniul liberei circulatii a persoanelor.

b. a) n domeniul liberei circulatii a marfurilor;b) n domeniul liberei circulatii a serviciilor;c) n domeniul liberei circulatii a persoanelor.

c. a) n domeniul liberei circulatii a marfurilor;b) n domeniul liberei circulatii a serviciilor;c) n domeniul liberei circulatii a studentilor.R:B

10. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?a. Atunci cnd nu exista reglementari comunitare referitoare la productia sicomercializarea produselor industriale autoritatile nationale au competenta de areglementa productia si comercializarea acestora pe teritoriul national, dar unprodus fabricat si comercializat n conditii legale intr-un stat membru poate circulaliber pe teritoriul Comunitatii.

b. Atunci cnd nu exista reglementari comunitare referitoare la productia sicomercializarea produselor industriale autoritatile nationale un au competenta de areglementa productia si comercializarea acestora pe teritoriul national, dar unprodus fabricat si comercializat n conditii legale intr-un stat membru poate circulaliber pe teritoriul Comunitatii.R:A

11. Pentru introducerea noului cod vamal comunitar s-au adoptat douareglementari importante:a. a) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al Consiliului de Ministri care prevedeintroducerea vechiului cod vamal comunitar pe baza articolelor 28, 100a si 113 din tratatul de laMaastricht;b) Reglementarea nr.2454 din 1993 a Comisiei Europene care stabileste anumite dispozitii de aplicare areglementarii CM.

b. a) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al Consiliului de Ministri care prevede introducerea noului cod vamalcomunitar pe baza articolelor 28, 100a si 113 din tratatul de la Maastricht;b) Reglementarea nr.2454 din 1993 a Comisiei Europene care stabileste anumite dispozitii de aplicare areglementarii CM.R:B

12. Obiectivul programului Uniunea vamala 2002 este evitarea divergenteloroperationale si asigurarea unui control eficient la granitele externe ale UE si metoda derealizare este parteneriatul si cooperarea ntre Comisia Europeana si statele membre. Dintreactiunile preconizate n cadrul programului se pot mentiona uramatoarele variante :a. a) vizitele echipelor de monitorizareb) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii.c) mbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor prin utilizarea analizelor de risc, tehnicilor de audit,computerizarea procedurilor vamale etc.


7/37

d) organizarea de seminarii cu participarea operatorilor comerciali pentru identificarea celor mai bunepractici sirezolvarea altor problemee) schimburi de declaranti ai administratiilor vamalef) computerizarea procedurilor vamale.

b. a) vizitele echipelor de monitorizareb) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii.c) mbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor prin utilizarea analizelor de risc, tehnicilor de audit,computerizarea procedurilor vamale etc.d) organizarea de seminarii cu participarea operatorilor comerciali pentru identificarea celor mai bunepractici si rezolvarea altor problemee) schimburi de oficiali ai administratiilor vamalef) computerizarea procedurilor vamale.R:B

13. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?a. Armonizarea impozitelor indirecte era b. Armonizarea impozitelor indirecte era prevazuta n articolul 99al tratatului de la Roma, iar impozitele directe ramneau atributul guvernelornationale, fiind un instrument essential al politicii macroeconomice.b. Armonizarea impozitelor indirecte prevazuta n articolul 99 al tratatului de la Roma, iar impoziteledirecte ramneau atributul guvernelor nationale, fiind un instrument essential al politicii microeconomice.R:A

14. Va rugam sa alegeti varianta corecta ca urmare a parcurgerii urmatoarelorafirmatii :a. n ce priveste jurisprudenta CEJ n domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa referit mai mult laproblemele de discriminare n baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), lacomparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.

b. n ce priveste jurisprudenta CEJ n domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa referit mai mult laproblemele de nediscriminare n baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), lacomparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.

c. n ce priveste jurisprudenta CEJ n domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sareferit mai mult la problemele de discriminare n baza prevederilor articolelor 95si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), la necomparabilitatea taxelor si lacomparabilitatea produselor.R:A

15. Care din cele doua afirmatii este corecta ?a. n ce priveste jurisprudenta CEJ n domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa referit mai mult laproblemele de discriminare n baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), lacomparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.b. n ce priveste jurisprudenta CEJ n domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa referit mai mult laproblemele de nediscriminare n baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din 1985), lacomparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.

R:A

16. Va rugam sa alegeti varianta corecta :a. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sa un aiba calificarea necesara pentru a desfasura o activitatereglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.

b. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sa aiba calificarea necesara pentru a desfasura o activitatereglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.


8/37

c. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sa aiba calificarea necesara pentru a desfasura o activitatenereglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.R:B

17. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?a. n articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii n schimbul unei remuneratii, stabilita de comun acordntre furnizor si beneficiar. Definitia se aplica n masura n care serviciile nu sunt guvernate de liberacirculatie a marfurilor, capitalului si persoanelor. Articolul 61 prevedea ca libertatea de a presta servicii detransport va fi guvernata de prevederile referitoare la politica comuna a transporturilor.

b. n articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii n schimbul unei remuneratii,stabilita de comun acord ntre furnizor si beneficiar. Definitia se aplica n masuran care serviciile sunt guvernate de libera circulatie a marfurilor, capitalului sipersoanelor. Articolul 61 prevedea ca libertatea de a presta servicii de transport vafi guvernata de prevederile referitoare la politica comuna a transporturilor.R:A

18. Alegeti varianta corecta din urmatoarele afirmatii :a. Societatile comerciale sau firmele (persoane juridice) trebuie tratate similar cu persoanele fizice, mai alesdaca detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor.

b. Societatile comerciale sau firmele (persoane juridice) nu trebuie tratate similar cu persoanele fizice, maiales daca detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor.R:A

19. Crearea unei piete unice n domeniul serviciilor financiare a implicatarmonizare si centralizare n unele domenii si recunoastere reciproca n altele si deci a avutimplicatii n planul politicilor fiscale si monetare, mai ales pe linia coordonarii sau unificariilor. Telul final ar fi stabilirea unei arii financiare europene cu patru caracteristici majore. Varugam sa le alegeti pe cele corecte:A. piata externa a serviciilor financiare;B. libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare;C. o moneda unica;

D. armonizarea fiscala si contabila;E. libera circulatie a banilor;F. piata interna a serviciilor financiare;G. armonizarea contabila.a. A+B+C+D c. C+D+E+Fb. C+B+F+G d. B+C+D+FR:D

20. Care este raspunsul corect?a. Liberalizarea puternica a serviciilor de transport a demarat puternic dupa 1992. La 1 ianuarie 1993 s-aliberalizat transportul rutier de bunuri, iar cel de pasageri la 1 iunie 1999.

b. Liberalizarea puternica a serviciilor de transport a demarat puternic dupa 1992. La 1 ianuarie 1993 s-a

liberalizat transportul r feroviar de bunuri, iar cel de pasageri la 1 iunie 1999.R:A

21. Alegeti varianta corecta :a. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeana sustine industria europeana a filmului si aprogramelor de televiziune, ntruct n cadrul Acordului General privind Comertul cu Servicii (GATS) UEsi-a exprimat pozitia ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a promova odeplina libertate de actiune n sectorul audiovizualului.


9/37

b. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeana sustine industria europeana a filmului si aprogramelor de televiziune, ntruct n cadrul Acordului General privind Comertul cu Servicii (GATS) UEsi-a exprimat pozitia ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a nepromova odeplina libertate de actiune n sectorul audiovizualului.

c. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeana nu sustine industria europeana a filmului si aprogramelor de televiziune, ntruct n cadrul Acordului General privind Comertul cu Servicii (GATS) UEsi-a exprimat pozitia ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a promova odeplina libertate de actiune n sectorul audiovizualului.R:A

22. Analizati si alegeti varianta corecta :a. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere nu a ncurajat activitatea de publicitate dar a fostsi un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip paneuropean, din cauza fragmentarii excesive a mass-media.

b. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a ncurajat activitatea de publicitate dar a fost siun a fost un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip pan-european, din cauza fragmentarii excesive amass-media.

c. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a ncurajat activitatea de publicitate dar a fost siun handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip paneuropean, din cauza fragmentarii excesive a mass-media.

d. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a ncurajat activitatea de publicitate dar a fost sio provocare pentru dezvoltarea reclamei de tip paneuropean, din cauza fragmentarii excesive a mass-media.R:C

23. Reglementarile nationale care nu erau n spiritul directivei comunitare sau eraucontrare prevederilor acesteia trebuiau abrogate. Principalele caracteristici ale directivei sunt:a. a) regula cursului de schimb unic;b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen lung;

d) rezerva contra fraudelor;e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;f) derogari temporare;g) principiul de liberalizare erga omnes;h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate

b. a) regula cursului de schimb unic;b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt;d) rezerva contra fraudelor;e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;f) derogari temporare;g) principiul de liberalizare erga omnes;

h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitateR:B

24. Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv denationalitate n ce priveste angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca siexista o lista de drepturi pe care va rugam sa le identificati :a. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;b) dreptul de a circula cu restrictii pe teritoriul statelor membre;c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca;


10/37

d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor cemguverneaza ocuparea locurilor demunca de catre cetatenii statului respectiv;e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca nstatul respectiv.

b. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca;d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea locurilor demunca de catre cetatenii statului respectiv;e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca nstatul respectiv.

c. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca;d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea locurilor demunca de catre cetatenii statului respectiv;e) dreptul de a nu ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca nstatul respectiv.R:B

25. Exceptarile de la libera circulatie a lucratorilor sunt bazate pe:a. a) motive de politica publica, securitate publica, sanatate publica;b) exclusivitatea serviciilor publice.

b. a) motive de politica publica, sanatate publica;b) exclusivitatea serviciilor publice.R:A

26. Optiunile strategiei vizeaza crearea de conditii pentru:a. a) Asigurarea cresterii economice pe baza sporirii ratei investitiilor prin participarea semnificativa acapitalului national si prin atragerea resurselor externe,

b) Continuarea masurilor de stabilizare macroeconomica prin asigurarea unor deficite bugetare suportabile,n jurul a 3% din produsul intern brut,c) Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, viznd ajustareastructurala a economiei,;d) Crearea unui mediu de afaceri prielnic, bazat pe un cadru legal coerent si stabil care sa asiguredezvoltarea competitiei de piata, reducerea costurilor de tranzactie si diminuarea poverii fiscale.

b. a) Asigurarea cresterii economice pe baza sporirii ratei investitiilor prin participarea semnificativa acapitalului national si prin atragerea resurselor externe,b) Continuarea masurilor de stabilizare macroeconomica prin asigurarea unor deficite bugetare suportabile,n jurul a 3% din produsul intern brut,c) Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, viznd ajustareastructurala a economiei,;

d) Crearea unui mediu de afaceri neprielnic, bazat pe un cadru legal coerent si stabil care sa asiguredezvoltarea competitiei de piata, reducerea costurilor de tranzactie si diminuarea poverii fiscale.R:A

27. Obiectivele Conferintei interguvernamentale din 2004 au fost :a. simplificarea tratatelor prin divizarea lor n parti constitutionale si parti constitutionale; statutul juridic al Cartei Drepturilor Fundamentale; acordul asupra viitoarei diviziuni a

c. simplificarea tratatelor prin divizarea lor n parti constitutionale si parti nonconstitutionale;


11/37

statutul juridic al Cartei Drepturilor Fundamentale; acordul asupra viitoarei diviziuni a puterilor de decizie ntre institutiile UE, guvernele nationale siautoritatile regionale.-puterilor de decizie ntre institutiile UE, guvernele nationale si autoritatile regionale.

b. simplificarea tratatelor prin divizarea lor n parti constitutionale si parti nonconstitutionale; statutul juridic al Cartei Drepturilor Fundamentale; acordul asupra viitoarei indiviziuni a puterilor de decizie ntre institutiile UE, guvernele nationale siautoritatile regionale.

d. simplificarea tratatelor prin divizarea lor n parti constitutionale si parti nonconstitutionale; statutulpolitic al Cartei Drepturilor Fundamentale; acordul asupra viitoarei diviziuni a puterilor de decizie ntre institutiile UE, guvernele nationale siautoritatile regionale.R:C

28. Alegeti afirmatia corecta :a. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei revene celor 3 institutii principaleale UE: Comisia, Guvernul si Parlamentul.

b. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei ar reveni celor 3 institutiiprincipale ale UE: Comisia, Consiliul si Parlamentul.

c. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei ar reveni celor 3 institutiiprincipale ale UE: Comisia, Consiliul si Prsedentia .R:B

29. Dintre obiectivele ndeplinite se pot mentiona cele realizate in domeniul :a. a) liberei circulatii a masinilor;b) liberei circulatii a serviciilor;c) liberei circulatii a persoanelor.

b. a) liberei circulatii a marfurilor;

b) liberei circulatii a rudelor ;c) liberei circulatii a persoanelor.

c. a) liberei circulatii a marfurilor;b) liberei circulatii a serviciilor;c) liberei circulatii a persoanelor.R:C

30. Pentru obiectivul unu - sporirea eficientei pietelor - se prevad urmatoareleactiuni:a. a) pna n decembrie 2002: adoptarea propunerilor privind stadiul final de deschidere a pietelor gazuluinatural si electricitatii, de creare a Cerului Unic European si masuri pentru revitalizarea cailor ferateeuropene; fondurile private de pensii, conglomeratele financiare si serviciile financiare,abuzul pe piata,

intermediarii n domeniul asigurarilor, comercializarea la distanta, aplicarea standardelor internationale decontabilitate; adoptarea pachetului privind achizitiile publice.b) pna n iunie 2003: liberea circulatie a serviciilor: realizarea a 150 de standarde pentru produsele dindomeniul constructiilor si a 450 de standarde pentru industria constructoare de masini, precum si revizuireaaranjamentelor contractuale si financiare ale Comisiei cu organizatiile de standardizare europene(CEN/CENLEC); propuneri privind efectuarea licitatiilor; adoptarea unui regulament privind activitatilepromotionale n domeniul marfurilor si serviciilor.

b. a) pna n decembrie 2002: adoptarea propunerilor privind stadiul final de deschidere a pietelor gazuluinatural si electricitatii, de creare a Cerului Unic European si masuri pentru revitalizarea cailor ferate


12/37

europene; fondurile private de pensii, conglomeratele financiare si serviciile financiare, intermediarii ndomeniul asigurarilor, comercializarea la distanta, aplicarea standardelor internationale de contabilitate;adoptarea pachetului privind achizitiile publice.b) pna n iunie 2003: liberea circulatie a serviciilor: realizarea a 150 de standarde pentru produsele dindomeniul constructiilor si a 450 de standarde pentru industria constructoare de masini, precum si revizuireaaranjamentelor contractuale si financiare ale Comisiei cu organizatiile de standardizare europene(CEN/CENLEC); propuneri privind efectuarea licitatiilor; adoptarea unui regulament privind activitatilepromotionale n domeniul marfurilor si serviciilor.R:A

31. Care este varianta corecta ?a. Eliminarea barierelor comerciale a debutat cu nlaturarea taxelor vamale si taxelor cu effect echivalent,care au efecte similare asupra comertului.

c. Eliminarea barierelor comerciale a debutat cu nlaturarea taxelor pe valoarea adaugata si taxelor cu efectechivalent, care au efecte similare asupra comertului.

b. Eliminarea barierelor comerciale a debutat cu nlaturarea comisioanelor vamale si taxelor cu efectechivalent, care au efecte similare asupra comertului.

d. Eliminarea barierelor comerciale a debutat cu nlaturarea accizelor si taxelor cu efect echivalent, care auefecte similare asupra comertului.R:A

32. Astfel s-a stabilit ca atunci cnd nu exista reglementari comunitarereferitoare la productia si comercializarea produselor industriale autoritatile nationale aucompetenta de a reglementa productia si comercializarea acestora pe teritoriul national, dar :a. un produs fabricat si comercializat n conditii legale intr-un stat membru poate circula liber pe teritoriulComunitatii.

b. un produs fabricat si comercializat n conditii legale intr-un stat membru nu poate circula liber peteritoriul Comunitatii.R:A

33. Pentru introducerea noului cod vamal comunitar s-au adoptat douareglementari importante:a. 1) Regulamentul nr. 2913 din 1992 alConsiliului de Ministri;2) Reglementarea nr.2454 din 1993 a Comisiei Europene care stabileste anumite dispozitii de aplicare areglementarii CM.

b. 1) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al Consiliului de Ministri si 113 din tratatul de la Maastricht;2) Reglementarea nr.2454 din 1993 a Comisiei Europene care stabileste anumite dispozitii de aplicare areglementarii CM.R:B

34. Care afirmatie este corecta ?a. ncepnd cu 1 ianuarie 1997 toate verificarile vamale la granitele interne, inclusive cele ce necesitauDocumentul Administrativ Unic au fost eliminate pentru a nu stnjeni libera circulatie a marfurilor ncadrul Comunitatii. Controlul s-a pastratdoar pentru medicamente si pentru imigrare.

b. ncepnd cu 1 ianuarie 1993 toate verificarile vamale la granitele interne, inclusive cele ce necesitauDocumentul Administrativ Unic au fost eliminate pentru a nu stnjeni libera circulatie a marfurilor ncadrul Comunitatii. Controlul s-a pastrat doar pentru medicamente si pentru imigrare.


13/37

c. ncepnd cu 1 ianuarie 1997 toate verificarile vamale la granitele interne, inclusive cele ce necesitauDocumentul Administrativ Unic nu au fost eliminate pentru a nu stnjeni libera circulatie a marfurilor ncadrul Comunitatii. Controlul s-a pastrat doar pentru medicamente si pentru imigrare.R:B

35. Dintre actiunile preconizate n cadrul programului se pot mentiona:a. a) vizitele echipelor de monitorizare .b) combaterea fraudelor vamale,c) mbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilord) organizarea de seminarii pentru rezolvarea altor probleme,e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale,f) computerizarea procedurilor vamale.

c. a) vizitele echipelor de monitorizare .b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii.c) mbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor ,d) organizarea de seminarii pentru rezolvarea altor probleme,e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale,f) computerizarea procedurilor vamale.

b. a) vizitele echipelor de monitorizare .b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii.c) mbunatatirea comunicarii ,d) organizarea de seminarii pentru rezolvarea altor probleme,e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale,f) computerizarea procedurilor vamale.

d. a) vizitele echipelor de monitorizare .b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii.c) mbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor ,d) organizarea de seminarii pentru rezolvarea altor probleme,e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale,R:C

36. Alegeti varianta corectaa. n articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii n schimbul unei remuneratii, stabilita ntre furnizor sibeneficiar. Definitia se aplica n masura n care serviciile nu sunt guvernate de libera circulatie a marfurilor,capitalului si persoanelor.

c. n articolul 60 serviciile erau definite ,ca prestatii n schimbul unei remuneratii, stabilita de comun accordntre furnizor si beneficiar. Definitia se aplica n masura n care serviciile nu sunt guvernate de liberacirculatie a marfurilor, capitalului si persoanelor.

b. n articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii n schimbul unei remuneratii, stabilita de comun acord

d. n articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii n schimbul unei remuneratii, stabilita de comun accord

ntre furnizor si beneficiar. Definitia se aplica n masura n care serviciile nu sunt guvernate de liberacirculatie a marfurilor si persoanelor. ntre furnizor si beneficiar. Definitia se aplica n masura n careserviciile nu sunt guvernate de libera circulatie a capitalului si persoanelor.R:C

37. Care sunt prevederile U.E. privind faptul ca :a. Societatile comerciale sau firmele (personae juridice) trebuie tratate similar cu persoanele fizice, mai alesdaca detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor.


14/37

b. Societatile comerciale sau firmele (personae juridice) nu trebuie tratate similar cu persoanele fizice, maiales daca detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor.

c. Societatile comerciale sau firmele (personae juridice) trebuie tratate similar cu persoanele fizice, mai alesdaca nu detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor.R:A

38. Strategia Comunitatii de liberalizare a serviciilor financiare a fost expusa n :a. Cartea Alba din 1985 si s-a bazat pe completa liberalizare a miscarilor de capital ca o conditie sine quanon pentru crearea unei arii financiare europene, urmata de armonizarea cadrului de reglementare.

b. Cartea Alba din 1985 si s-a bazat pe incompleta liberalizare a miscarilor de capital ca o conditie sine quanon pentru crearea unei arii financiare europene, urmata de armonizarea cadrului de reglementare.R:A

39. n privinta sectorului bancar, armonizarea regulilor esentiale si recunoastereareciproca s-au combinat cu:a. principiul controlului tarii de destinatie, careia i revenea responsabilitatea controlului prudential sisupravegherii tuturor bancilor, principiu care se regaseste n prima directiva bancara din 1977.

c. principiul controlului tarii de origine, careia i revenea responsabilitatea controlului prudential sisupravegherii tuturor bancilor, principiu care se regaseste n prima directiva bancara din 1997.

b. principiul controlului tarii de origine, careia i revenea responsabilitatea controlului prudential sisupravegherii tuturor bancilor, principiu care se regaseste n prima directiva bancaradin 1987.

d. principiul controlului tarii de origine, careia i revenea responsabilitatea controlului prudential sinesupravegherii tuturor bancilor, principiu care se regaseste n prima directiva bancara din 1967.R:A

40. Crearea unei piete unice n domeniul serviciilor financiare a implicatarmonizare si centralizare, telul final a fost stabilirea unei arii financiare europene cu patru

caracteristici majore:a. a) piata interna a serviciilor;b) libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare;c) o moneda unica;d) armonizarea fiscala si contabila.c. a) piata interna a serviciilor financiare;b) libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare;c) o moneda unica;d) armonizarea fiscala si contabila.

b. a) piata externa a serviciilor financiare; d. a) piata interna a serviciilor financiare;b) libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare;c) o moneda unica;

d) armonizarea fiscala si contabila.b) libera circulatie a banilor si marfurilor ;c) o moneda unica;d) armonizarea fiscala si contabila.R:C

41. n "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau expuse treiobiective:a. 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata nationala2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport


15/37

3) integrarea obiectivelor de mediu n politica transportului.

c. 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport3) integrarea obiectivelor de mediu n politica transportului.

b. 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica2) functionarea necorespunzatoare a sistemelor comunitare de transport3) integrarea obiectivelor de mediu n politica transportului.

d. 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport3) integrarea obiectivelor de intarziere n politica transportului.R:C

42. Mijloacele de realizare a obiectivelor sunt reprezentate de modernizarea silargirea cadrului de reglementare printr-o abordare de tip orizontal si care priveste sase verigide baza ale pietei:a. - nlaturarea barierelor din calea nfiintarii asociatiilor,-facilitarea vnzarilor transfrontaliere,-distribuirea,- activitatea promotionala,-vnzarile ,-serviceul post-vnzare.

c. - nlaturarea barierelor din calea nfiintarii firmelor,-facilitarea vnzarilor transfrontaliere,-pretuirea,- activitatea promotionala,-vnzarile ,-serviceul post-vnzare.

b. - nlaturarea barierelor din calea nfiintarii firmelor,

-facilitarea vnzarilor frontaliere,-distribuirea,- activitatea promotionala,-vnzarile ,-serviceul post-vnzare.

d. - nlaturarea barierelor din calea nfiintarii firmelor,-facilitarea vnzarilor transfrontaliere,-distribuirea,- activitatea promotionala,-vnzarile ,-serviceul post-vnzare.R:D

43. Principalele caracteristici ale directivei din 24 iunie 1988 a nsemnat trecerea laliberalizarea completa si neconditionata a miscarilor de capital sunt:a. a) regula cursului de schimb divers;b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt;d) rezerva contra fraudelor;e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;f) derogari temporare;g) principiul de liberalizare erga omnes;


16/37


17/37

b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru n scopul ocuparii unui loc de munca;d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea locurilor demunca de catre cetatenii statului respectiv;e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca nstatul respectiv.e) dreptul de a ramne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de munca nstatul de origine.R:C

45. Exceptarile de la libera circulatie a lucratorilor sunt bazate pe:a. a) motive de politica publica, securitate publica;b) exclusivitatea serviciilor publice.

b. a) motive de securitate publica, sanatate publica;b) exclusivitatea serviciilor publice.

c. a) motive de politica publica, securitate publica, sanatate publica;b) exclusivitatea serviciilor publice.R:C

46.Principalele elemente ale Programul National de Aderare a Romniei la Uniunea Europeanapot fi sintetizate astfel:a. 1) Programul de ndeplinire a criteriilor politice de aderare;2) Programul de ndeplinire a criteriilor economice;3) Programul national de adoptare a acquis-ului comunitar;4) Programul de reforma administrativa;5) Necesitati financiare;6) Programul de armonizare legislativa ;7) Tabele cu obiective institutionale ;8) Necesitati financiare .

b. 1) Programul de ndeplinire a criteriilor politice de aderare;

2) Programul de ndeplinire a criteriilor economice;3) Programul national de adoptare a acquis-ului comunitar;4) Programul de reforma imobiliara;5) Necesitati financiare;6) Programul de armonizare legislativa ;7) Tabele cu obiective institutionale ;8) Necesitati financiare .R:A

47. Guvernul a stabilit pentru urmatoarea perioada de guvernare urmatoareleprioritati:a. relansarea cresterii economice; combaterea saraciei si a somajului;

refacerea autoritatii statului si a institutiilor sale; reducerea birocratiei, combaterea coruptiei si a criminalitatii; continuarea si accelerarea procesului de integrare n U. E. si n NATO.

b. relansarea cresterii economice; combaterea saraciei si a somajului; refacerea autoritatii statului si a institutiilor sale; cresterea birocratiei, combaterea coruptiei si a criminalitatii; continuarea si accelerarea procesului de integrare n U. E. si n NATO.R:A


18/37

48. n ce priveste ramurile industriale care au cstigat n urma liberalizariicomertului cu U.E., se evidentiaza:a. - produsele din lemn cu grad redus de prelucrare,- produsele metalurgice,- piese si parti componente pentru masini si echipamente.

b. - produsele din lemn cu grad inalt de prelucrare,- produsele metalurgice,- piese si parti componente pentru masini si echipamente,R:A

49. Categoriile cele mai afectate de integrarea Romniei n Uniunea Europeana vorfi:a. - lucratorii din industriile n dezvoltare ,- muncitorii agricoli,- minerii.b. - lucratorii din industriile n declin ,- muncitorii agricoli,- minerii.c. - lucratorii din industriile n declin ,- muncitorii petrolieri,- minerii.R:B

50. Principiile strategice ale dezvoltarii regionale, la nivel national vizeaza:a. a) Promovarea mecanismelor economiei de piata n toate regiunile tarii ;b) Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati;c) Cresterea capacitatii regiunilor la sustinerea propriului proces de dezvoltare;d) Promovarea principiilor dezvoltarii durabile;e) Crearea sanselor inegale n ce priveste accesul la informare, cercetaredezvoltare tehnologica, educatie siformare continua.

b. a) Promovarea mecanismelor economiei de piata n toate regiunile tarii ;b) Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati;c) Cresterea capacitatii regiunilor la sustinerea propriului proces dedezvoltare;d) Promovarea principiilor dezvoltarii durabile;e) Crearea sanselor egale n ce priveste accesul la informare, cercetaredezvoltare tehnologica, educatie siformare continua.

c. a) Promovarea mecanismelor economiei de piata n toate regiunile tarii ;b) Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati;c) Cresterea capacitatii regiunilor la sustinerea propriului proces dedezvoltare;d) Promovarea principiilor dezvoltarii temporare;e) Crearea sanselor egale n ce priveste accesul la informare, cercetare dezvoltaretehnologica, educatie si formare continua.

R:B51. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa n Cartea Alba,care au avut o importanta deosebita pentru asigurarea succesului programului pietei unice:a. 1. accentul pe latura ofertei,2. existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,3. accentul pus pe nlaturarea barierelor si activitatea de

b. 1. accentul pe latura ofertei,2. existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,


19/37

3. accentul pus pe punerea barierelor si activitatea de reglementare si nu pe reglementare si nu pe costurilefinanciare.4.natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe,costurile financiare.R:A

52. Programul pietei unice a vizat 3 domenii cu impact major asupra libereicirculatii a marfurilor:a) barierele fizice (controlul la frontiere);b) barierele tehnice (standarde, norme);c) impozite indirecte (TVA, accize).a. a) barierele fizice (controlul la frontiere);

b) barierele tehnice (standarde, norme);c) impozite directe (TVA, accize).b. a) barierele fizice (controlul la frontiere);b) barierele tehnice (standarde, norme);

c) impozite indirecte (TVA, accize).c. a) barierele fizice (controlul la frontiere);b) barierele nontehnice (standarde, norme);c) impozite indirecte (TVA, accize).R:A

53. Curtea Europeana de Justitie a avut meritul decisiv prin precedentul creat prinfaimosul Cassis de Dijon, care a introdus principiul :a. ca produsele fabricate sau comercializate ntr-o tara trebuie acceptate de celelalte tari membreb. ca produsele fabricate sau comercializate ntr-o tara nu trebuie acceptate de celelalte tari membreR:A

54. Curtea a recunoscut si necesitatea :a. admiterii unor exceptii legate de controlul fiscal,protectia sanatatii publice, corectitudinea tranzactiilorcomerciale, protectia consumatorului.

b. admiterii unor exceptii legate de controlul fiscal, protectia sanatatii publice, corectitudinea tranzactiilorcomerciale..R:A

55. O piata regionala de dimensiuni sensibil mai mari dect orice piata nationala :a. nu stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala siinovarea tehnica/tehnologica, reconversia si calificarea fortei de munca diminundsomajul, mareste gradul de coeziune economica si sociala ca urmare a intensificariicomertului intracomunitar si investitiilor.

b. stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si inovareatehnica/tehnologica, nu diminueaza somajul, mareste gradul de coeziune

economica si sociala ca urmare a intensificarii comertului intracomunitar siinvestitiilor.

c. stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si inovareatehnica/tehnologica, reconversia si calificarea fortei de munca diminund somajul,mareste gradul de coeziune economica si sociala ca urmare a intensificariicomertului intracomunitar si investitiilor.R:C

56. La nivel microeconomic beneficiile desavrsirii pietei regionale comune au


20/37

fost net superioare costurilor si s-au manifestat prin :a. - promovarea economiilor de scara,- restructurarea productiei,- adncirea specializarii n productie,- reducerea costurilor cu distributia sicomercializarea,- sporirea competitivitatiiproducatorilor

c. - promovarea economiilor de scara,- rationalizarea si restructurareaproductiei,- adncirea specializarii n productie,- reducerea costurilor cu distributia sicomercializarea,- sporirea competitivitatiiproducatorilor

b. - promovarea economiilor de scara,- rationalizarea si restructurareaproductiei,- adncirea specializarii n productie,- cresterea costurilor cu distributia sicomercializarea,- sporirea competitivitatiiproducatorilor

d. - promovarea economiilor de scara,- rationalizarea si restructurareaproductiei,- adncirea specializarii n productie,- reducerea costurilor cu distributia sicomercializarea,- scaderea competitivitatiiproducatorilorR:C

57. Una din concluziile esentiale ale raportului Comisiei din noiembrie 1996 esteca instrumentele politicilor comune trebuiau utilizate pentru a mbunatati functionarea :a. pietei externe.b. pietei interne.c. pietei comune.R:B

58. Costurile realizarii programului pietei unice la nivel comunitar, national,regional sau pe plan economic, social, ecologic, desi nu au fost cuantificate exact au fostapreciate ca fiind importante, dar oricum :a. net inferioare beneficiilor obtinute. b. net superioare beneficiilor obtinute.R:A

59. Dintre nerealizarile programului se pot mentiona:a. - perioada scurta de aplicare ,- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare,- nerezolvarea problemei somajului structural,- nenlaturarea obstacolelor existente n calea liberei circulatii ,- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri,

b. - perioada ndelungata de aplicare ,- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei nationale ,- nerezolvarea problemei somajului structural,- nenlaturarea obstacolelor existente n calea liberei circulatii ,- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri,

c. - perioada ndelungata de aplicare ,- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare,- nerezolvarea problemei somajului structural,- nenlaturarea obstacolelor existente n calea liberei circulatii ,


21/37

- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri,

d. - perioada scurta de aplicare ,- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare,- nerezolvarea problemei somajului structural,- nenlaturarea obstacolelor existente n calea liberei circulatii ,- beneficiile relativ reduse pentru corporatii.R:A

60. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor deprogres n viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europeneviznd continuarea procesului de desavrsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patruobiective principale:a. a) sporirea eficientei pietelor de capital si serviciilor ;b) mbunatatirea mediului de afaceri ;c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbare

b. a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ;b) mbunatatirea mediului de afaceri ;c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;d) exploatarea realizarilor pietei externe ntr-o lume n schimbare

c. a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ;b) mbunatatirea mediului de afaceri ;c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;

d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbared. a) scaderea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ;b) mbunatatirea mediului de afaceri ;c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbareR:C

61. Dezvoltarea sectorului serviciilor n UE la nivelul din SUA ar presupune nudoar potentarea liberei circulatii a serviciilor si persoanelor dar ar nsemna crearea;a. unui numar impresionant de noi locuride munca si practic nu ar rezolvaproblema somajului structural dinUE.

b. unui numar impresionant de noi locuride munca si practic ar rezolvaproblema somajului structural dinUE.R:B

62. Procesul de armonizare a cuprins urmatoarele etape:a. - elaborarea unor standarde si specificatii tehnice neuniforme de catre CEN siCENELEC, mpreuna cu institutiile nationale de standardizare, ;

- impunerea respectarii cu rigurozitate a exigentelor esentiale de protectie sisatisfacere a cerintelor consumatorilor, la care sa raspunda un produs (sauserviciu), asa cum sunt definite n directivele UE.b. - elaborarea unor standarde si specificatii tehnice uniforme de catre CEN siCENELEC, mpreuna cu institutiile nationale de standardizare, ;- impunerea respectarii cu rigurozitate a exigentelor esentiale de protectie sisatisfacere a cerintelor consumatorilor, la care sa raspunda un produs (sauserviciu), asa cum sunt definite n directivele UE.R:B


22/37

63. Ponderea detinuta de UE n comertul mondial (cca.20%), ca si intereseleproducatorilor din SUA, Japonia, tarile nou industrializate din Asia de Sud-Est sau din tarileest-europene au condus la concluzia ca :a. nu era posibila o mondializare a normelor comunitare n domeniul produselor prelucrate , pentru careactuala Piata unica a UE sa fie reprezentativa.

b. era posibila o mondializare a normelor comunitare n domeniul produselor neprelucrate pentru careactuala Piata unica a UE sa fie reprezentativa.

c. era posibila o mondializare a normelor comunitare n domeniul produselor prelucrate , pentru careactuala Piata unica a UE sa fie reprezentativa.R:C

64. n prezent, n realizarea liberei circulatii a marfurilor, exista doua domenii caresunt nca importante:a. - achizitiile publice- standardele .b. - achizitiile comunitare- standardele .c. - achizitiile publice- statisticileR:A

65. n achizitiile publice, la nivelul UE, sunt cteva reguli care se ncearca a fiaplicate, si anume:a. -discriminarea ntre potentialii furnizori care au nationalitatea tarilor din UE,

-o sfera de cuprindere ct mai larga a achizitiilor publice

b. -nediscriminarea ntre potentialii furnizori care au nationalitatea tarilor din UE,-o sfera de cuprindere ct mai larga a achizitiilor publice

c.- nediscriminarea ntre potentialii furnizori care au nationalitatea tarilor din UE,-o sfera de cuprindere ct mai restransa a achizitiilor publice

R:B

66. Notiunea de produse comunitare cuprinde produsele fabricate n ntregime ncadrul Uniunii Europene, astfel nct produsele sa se supuna unei transformari potrivitconditiilor aplicabile :a. regulamentului vamal intern c. regulamentului vamal externb. regulamentului vamal comunitar d. regulamentului vamal internationalR:B

67. Conform articolelelor 4-7 din Reglementarea 2913/92, sunt considerate marfuricomunitare, produsele:a. - obtinute pe teritoriul vamal al UE n conditiile vizate n articolul 23, faracontributia marfurilor importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul

vamal al UE;- importate din tari sau teritorii ce nu fac parte din teritoriul vamal al UniuniiEuropene si puse n libera practica;- obtinute, n teritoriul vamal al UE, fie plecnd de la marfuri vizate n cea de-adoua conditie n exclusivitate, fie plecnd de la marfuri vizate primei si celei de-adoua conditii.

b. - obtinute n ntregime n teritoriul vamal al UE n conditiile vizate n articolul 23,fara contributia marfurilor importate din tari sau teritorii care nu fac parte dinteritoriul vamal al UE;


23/37

- importate din tari sau teritorii ce nu fac parte din teritoriul vamal al UniuniiEuropene si puse n libera practica;- obtinute, n teritoriul vamal al UE, fie plecnd de la marfuri vizate n cea de-adoua conditie n exclusivitate, fie plecnd de la marfuri vizate primei si celei de-adoua conditii.R:B

68. Transmiterea mesajelor televizate respecta regulile Tratatului cu privire laprestarea serviciilor, dar schimburile privind materialele, suporturile de sunet, film si alteproduse utilizate pentru transmiterea mesajelor televizate sunt supuse regulilor referitoare la :a. circulatia marfurilor.b. libera circulatie a marfurilor.c. libera circulatiea serviciilor .d. circulatiaserviciilorR:B

69. Unele dintre marile reusite ale standardizarii internationale fac parte dinuniversul nostru cotidian. Putem cita n acest sens:a. - dimensiunile hrtiei;

- dimensiunea cartilor de citit ;- filetajul buloanelor si piulitelor.

b. - dimensiunile hrtiei;-dimensiunea cartilor de credit;-filetajul buloanelor si piulitelor.

c. - dimensiunile hrtiei- dimensiunea cartilorde credit- filetajul buloanelor si cuielor.

R:B

70. Definitia ISO trebuie luata n considerare mpreuna cu ntregul ghid ISO careaduce notiuni suplimentare indispensabile n ntelegerea a ceea ce este o norma:

-a. -caracterul de inaccesibilitate fata de public a normelor- caracterul voluntar;- aplicare repetata;- obiectivele normalizarii .b. -caracterul de accesibilitate fata de public a normelor- caracterul involuntar;- aplicare repetata;- obiectivele normalizarii .c. -caracterul de accesibilitate fata de public a normelor- caracterul voluntar;- aplicare repetata;- obiectivele normalizarii .

R:C

71. Procesul de formare a Regulilor de elaborare a normelor tehnice distingepatru etape principale de elaborare:a. a) Elaborarea programului de aplicarea normelor tehniceb) Redactarea unui proiect de normatehnicac) Ancheta publicad) Publicarea normei


24/37

c. a) Elaborarea programului de aplicarea normelor tehniceb) Redactarea unui proiect de normatehnicac) Ancheta personalad) Publicarea normei tehnice

b. a) Elaborarea programului de aplicarea normelor tehniceb) Redactarea unui proiect de normad. a) Elaborarea programului de aplicarea normelor tehniceb) Redactarea unui proiect de normamanagerialac) Ancheta publicad) Publicarea normei tehnicetehnicac) Ancheta publicad) Publicarea normeiR:B

72. Organismele comunitare de standardizare sunt :a. Comitetul european de normalizare electrotehnica (CENELEC),Institutul european de standarde (ESI),Comitetul european de normalizare (CEN).

b. Comitetul european de normalizare electrotehnica (CENELEC),Institutul european de standarde n telecomunicatii (ETSI),Comitetul european de normalizare (CEN).

c. Comitetul european de normalizare electrotehnica (CENELEC),Institutul european de standarde n telecomunicatii (ETSI),

Comitetul european (CE).R:B

73. Standardizarea comunitara se supune unei discipline :a. comune, care reprezinta de faptelementul sau de originalitate si care odefineste ca o adevarata standardizareregionala.

b. unice, care reprezinta de faptelementul sau de originalitate si care odefineste ca o adevarata standardizareregionala.

R:A

74. CENELEC (Comitetul european de normalizare si standarde tehnice nindustria electrotehnica) are o arie de cuprindere redusa numai la produsele electrotehnice,dar ;a. organizarea sa si procedurile sale suntnu identice cu cele ale CEN.

b. organizarea sa si procedurile sale suntidentice cu cele ale CEN.


25/37

R:B

75. n vederea recunoasterii reciproce a obstacolelor tehnice, Consiliul Ministerialal U.E., la propunerea Comisiei, a adoptat si publicat Directiva 83/189 instituind o procedurade schimb de informatii n domeniul normelor, care obliga fiecare institut national destandardizare sa :a. notifice la CEN, CENELEC sau ETSIprogramul de lucru si mai alesdeciziile de interes pur international nacest domeniu.

b. notifice la CEN, CENELEC sau ETSIprogramul de lucru si mai alesdeciziile de interes pur national nacest domeniu.R:B

76. n ceea ce priveste gestionarea procedurii de notificare, jurisprudenta Curtii deJustitie confirma si ntareste initiativele luate de institutiile comunitare de a asigura ;a. secretul t informatiilorschimbate n acestcadru.

b. transparentainformatiilor schimbaten acest cadru.

c. transparentainformatiilor schimbaten alt cadru.R:B

77. n prezent, Comisia Europeana este autorizata sa pregateasca noi obiective

pentru politica vamala si aplicarea lor n practica.a. in opinia expertilor comunitari, politicavamala reprezinta un instrumentmultifunctional care poate deveni cumult mai eficient si apt n actiunilesale.

b. in opinia expertilor comunitari, politicavamala reprezinta un instrumentmultifunctional care nu poate devenicu mult mai eficient si apt n actiunilesale.R:A

78. Uniunea vamala a UE a fost, practic, constituita la 1 iulie 1968, data la care sadefinitivat - cu un an si jumatate naintea calendarului initial stabilit - procesul de eliminaretreptata a tuturor taxelor vamale :a. a restrictiilor cantitative si a altor taxesi masuri cu efect echivalent,realizndu-se, astfel un prim pas sprelibera circulatie a marfurilor ntre celesase tari membre fondatoare ale CEE.


26/37

b. a restrictiilor cantitative si a altor taxesi masuri cu efect echivalent,realizndu-se, astfel un prim pas sprerestrictionarea circulatiei a marfurilorntre cele sase tari membre fondatoareale CEE.R:A

79. Uniunea vamala a reprezentat un element esential al liberei circulatii amarfurilor, una din temeliile pietei interne unice a UE, mpreuna cu celelalte trei libertatifundamentale:a. - lbera circulatie apersoanelor,- serviciilor,- capitalului.

b. - libera circulatie apersoanelor,- marfurilor,- capitalului.

c. - libera circulatie apersoanelor,- serviciilor,- marfurilor .R:A

80. Obiectivele initiale ale uniunii vamale ale UE nscrise n Tratatul de la Romaau fost urmatoarele:a. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial;- sa promoveze un comert liber si ordonat;- sa mbunatateasca competitivitatea UE ;- sa asigure protectia cetatenilorrl;

- sa securizeze frontierele pietei unice;- sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor;- sa centralizeze statisticile de baza privind comertul intra si extra-UE.

b. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial;- sa promoveze un comert liber si ordonat;- sa mbunatateasca competitivitatea UE ;- sa asigure protectia cetatenilor si afacerilorl;- sa securizeze frontierele pietei unice;- sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor;- sa centralizeze statisticile de baza privind comertul extra-UE.

c. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial;

- sa promoveze un comert liber si ordonat;- sa mbunatateasca competitivitatea UE ;- sa asigure protectia cetatenilor si afacerilorl;- sa securizeze frontierele pietei unice;- sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor;- sa centralizeze statisticile de baza privind comertul intra si extra-UE.

d. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial;- sa promoveze un comert liber si ordonat;- sa mbunatateasca competitivitatea UE ;


27/37

- sa asigure protectia cetatenilor si afacerilorl;- sa securizeze frontierele pietei mondiale ;- sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor;- sa centralizeze statisticile de baza privind comertul intra si extra-UE.R:C

81. "Uniunea vamala 2002" prevede, printre altele:a. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectiva a procedurilor ;- Combaterea activitatilor vamale.- Imbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor vamale,- Schimburi de oficiali vamali ntre diferite administratii- Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE.

b. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectiva a procedurilor l;- Combaterea fraudelor vamale.- Imbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor financiare,- Schimburi de oficiali vamali ntre diferite administratii- Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE.

c. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectiva a procedurilor l;- Combaterea fraudelor vamale.- Imbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor vamale,- Schimburi de oficiali vamali ntre diferite administratii- Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE.R:C

82. Dezvoltarea societatii informationale cu o larga participare a cetateniloreuropeni constituie unul din obiectivele Strategiei pe 10 ani de la Lisabona, care si-a propussa transforme UE n cea mai dinamica si competitiva economie a lumii pna n anul :a. 2007 b. 2010 c. 2015 d. 2020R:B

83. Societatea informationala bazata pe acumularea si prelucrarea de informatii, pe

utilizarea Internetului, implica o noua politica n domeniul serviciilor si n primul rnd oviziune :a. strategica b. vizionara c. de marketingR:A

84. Strategia privind serviciile apeleaza la mijloacele de realizare a obiectivelorcare priveste sase verigi de baza ale pietei :a. nlaturarea barierelordin calea nfiintariifirmelor,facilitarea vnzarilortransfrontaliere,distribuirea,

activitateapromotionala,cumpararileserviceul post-vnzare.

b. nlaturarea barierelordin calea nfiintariifirmelor,facilitarea vnzarilortransfrontaliere,


28/37

distribuirea,activitateapromotionala,vnzarileserviceul pre-vnzare.

c. nlaturarea barierelordin calea nfiintariifirmelor,facilitarea vnzarilortransfrontaliere,distribuirea,activitateapromotionala,vnzarileserviceul post-vnzare.R:C

85. UEM ofera sistemului bancar facilitati pe care programul pietei unice l-a oferitindustriei, cum ar fi:a. largirea zonei de operare n conditiimai ineficiente; competitie mai puternica;

c. largirea zonei de operare n conditiimai eficiente; competitie mai puternica; costuri mai reduse; mbunatatirea calitatii serviciilor. costuri mai mari; mbunatatirea calitatii serviciilor.

b. largirea zonei de operare n conditii

mai eficiente; competitie mai slaba; costuri mai reduse; mbunatatirea calitatii serviciilor.

d. largirea zonei de operare n conditiimai eficiente; competitie mai puternica; costuri mai reduse; mbunatatirea calitatiiserviciilor.R:D

86. n principiu, tarile membre UEM se vor adapta socurilor, fara a provoca omajorare a ratei somajului, prin patru metode:a. -a)imobilitatea fortei de munca;-b)flexibilitatea salariilor;-c))politica monetara;-d)politica bugetara.

c. -a)mobilitatea fortei de munca;-b)flexibilitatea salariilor;-c))politica monetara;


29/37

-d)politica bugetara.

b. -a)mobilitatea fortei de munca;-b)flexibilitatea salariilor;-c))politica financiara;-d)politica bugetara.

d. -a)mobilitatea fortei de munca;-b)flexibilitatea salariilor;-c))politica monetara;-d)politica financiara.R:C

87. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca si-a propusurmatoarele tinte:a. 1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor ;2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intrepatronat si autoritatile nationale pe de alta parte;4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii;5) eliminarea oricaror forme de discriminare;6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

b. 1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (dedurata);2) promovarea unor masuri inactive pe piata fortei de munca;3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intrepatronat si autoritatile nationale pe de alta parte;4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii;5) eliminarea oricaror forme de discriminare;6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

c. 1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (de

durata);2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intrepatronat si autoritatile nationale pe de alta parte;4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii;5) eliminarea oricaror forme de discriminare;6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.R:C

COMPLETARE1. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati :

- libera circulatie a MARFURILOR

- libera circulatie a serviciilor- libera circulatie a persoanelor- libera circulatie a capitalului.

2. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati :- libera circulatie a marfurilor- libera circulatie a SERVICIILOR- libera circulatie a persoanelor- libera circulatie a capitalului.


30/37

3. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati :- libera circulatie a marfurilor- libera circulatie a serviciilor- libera circulatie a PERSOANELOR- libera circulatie a capitalului.

4. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati :- libera circulatie a marfurilor- libera circulatie a serviciilor- libera circulatie a persoanelor- libera circulatie a CAPITALULUI

5. Denumirea noii formatiuni de Comunitatea Economica Europeana estecunscuta si sub denumirea de PIATA COMUNA.

6. Edificiul construit de Tratatul de la Roma si completat de Actul Unic European(1987) au angajat Comunitatea catre o politica economica si monetara foarte ambitioasa ce siapropus ca scop final MONEDA UNICA.7. Consiliile europene la vrf deciznd organizarea la 15 decembrie 1990 adoua Conferinte interguvernamentale, una consacrata elaborarii Tratatului de Uniunepolitica, iar alta elaborarii Tratatului de Uniune economica si MONETARA.

8. Conceptul de Uniune Economica si Monetara (UEM) se reduce la nfiintareasi utilizarea de catre membrii sai a unei monede UNICE, care sa nlocuiasca monedelenationale.

9. Proiectul de Uniune Europeana prevedea regruparea celor trei tratatecomunitare si activitatile din domeniul cooperarii politice, sistemul monetar european si aaltor politici noi ntr-o arhitectura constitutionala unica cu caracterFEDERAL.

10. Natura si efectele tratatului asupra UE trebuie evidentiate prin prismaprevederilor , care o considera ca fiind o noua etapa n procesul de creare a unei uniuni maistrnse ntre popoarele Europei, n care hotarrile sunt luate ct mai aproape posibil de

CETATENI.

11. Strategia Pietei Interne se axeaza pe patru obiective principale:a) sporirea EFICIENTEI pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);b) mbunatatirea mediului de afaceri (business);c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens);d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbare (external)

12. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor deprogres n viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europeneviznd continuarea procesului de desavrsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patruobiective principale:a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);

b) mbunatatirea mediului de afaceri (business);c) mbunatatirea CALITATII vietii cetatenilor (citizens);d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbare (external)

13. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor deprogres n viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europeneviznd continuarea procesului de desavrsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patruobiective principale:a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor (market pietei );b) mbunatatirea mediului de afaceri (business);


31/37

c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens);d) exploatarea realizarilorPIETEI interne ntr-o lume n schimbare (external)

14. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor deprogres n viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europeneviznd continuarea procesului de desavrsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patruobiective principale:a) sporirea EFICIENTEI pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);b) mbunatatirea mediului de afaceri (business);c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens);d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbare (external)

15. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor deprogres n viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europeneviznd continuarea procesului de desavrsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patruobiective principale:a) sporirea eficienfei pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);b) mbunatatirea MEDIULUI de afaceri (business);c) mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens);d) exploatarea realizarilor pietei interne ntr-o lume n schimbare (external)

16. n raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune atransportului" erau expuse trei obiective:1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piataUNICA2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport3) integrarea obiectivelor de mediu n politica transportului.

17. n raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune atransportului" erau expuse trei obiective:1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport3) integrarea obiectivelor de MEDIU n politica transportului.

18. n raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune atransportului" erau expuse trei obiective:1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de TRANSPORT3) integrarea obiectivelor de mediu n politica transportului.

19. n raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune atransportului" erau expuse trei obiective:1) ELIMINAREA restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport3) integrarea obiectivelor de mediu n politica transportului.

20. n domeniul publicitatii s-a observat un trend evident catre standardizarea

campaniilor publicitare pentru promovarea produselor de LUX si a celor pentru tineri.

21. n domeniul publicitatii s-a observat un trend evident catre standardizareacampaniilor publicitare pentru promovarea produselor de lux si a celor pentruTINERI.

22. Directiva referitoare la televiziunea fara frontiere avea prevederi referitoare lapublicitate, restrngnd volumul reclamelor la ALCOOL si interzicnd reclamele la tigari.23. Directiva referitoare la televiziunea fara frontiere avea prevederi referitoare lapublicitate, restrngnd volumul reclamelor la alcool si interzicnd reclamele laTIGARI.


32/37

24. O directiva importanta este cea privind dreptul la rezidenta al studentilor, dar eitrebuie sa aiba resurse FINANCIARE suficiente pentru ei si familia lor, sa urmeze un cursacreditat si sa aiba asigurare de sanatate.

25. O directiva importanta este cea privind dreptul la rezidenta al studentilor, dar eitrebuie sa aiba resurse financiare suficiente pentru ei si familia lor, sa urmeze un curs acreditatsi sa aiba ASIGURARE de sanatate.

26. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:- MEDICII.- asistentele medicale generaliste,- stomatologii,- chirurgii veterinari,- moasele,- farmacistii,- arhitectii,- avocatii.27. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:- medicii,- ASISTENTELE medicale generaliste,- stomatologii,- chirurgii veterinari,- moasele,- farmacistii,- arhitectii,- avocatii.28. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:- medicii,- asistentele medicale generaliste,- STOMATOLOGII- chirurgii veterinari,- moasele,- farmacistii,

- arhitectii,- avocatii.29. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:- medicii,- asistentele medicale generaliste,- stomatologii,- chirurgii veterinari,- MOASELE- farmacistii,- arhitectii,- avocatii.30. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:- medicii,

- asistentele medicale generaliste,- stomatologii,- chirurgii veterinari,- moasele,- FARMACISTII- arhitectii,- avocatii.31. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:- medicii,- asistentele medicale generaliste,


33/37

- stomatologii,- chirurgii veterinari,- moasele,- farmacistii,- ARHITECTII,- avocatii.32. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg sireluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are caobiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajuluistructural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cuobiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte:1) solutionarea problemei SOMAJUL n rndul tinerilor si a somajului structural(de durata);2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronatsi autoritatile nationale pe de alta parte;4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii;5) eliminarea oricaror forme de discriminare;6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.33. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg sireluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are caobiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajuluistructural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cuobiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte:1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (dedurata);2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;3) dezvoltarea unui PARTENERIAT ntre patronat si angajati pe de o parte si intrepatronat si autoritatile nationale pe de alta parte;4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii;5) eliminarea oricaror forme de discriminare;6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

34. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg sireluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are caobiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajuluistructural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cuobiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte:1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (dedurata);2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronatsi autoritatile nationale pe de alta parte;4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piataMUNCII;5) eliminarea oricaror forme de discriminare;6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

35. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg sireluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are caobiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajuluistructural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cuobiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte:1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (dedurata);2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronat


34/37

si autoritatile nationale pe de alta parte;4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii;5) eliminarea oricaror forme de DESCRIMINARE;6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

36. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg sireluata la Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are caobiectiv atingerea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajuluistructural (cronic), precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cuobiectivele acestei strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte:1) solutionarea problemei somajului n rndul tinerilor si a somajului structural (dedurata);2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;3) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angajati pe de o parte si intre patronatsi autoritatile nationale pe de alta parte;4) ntarirea legaturilor ntre sistemul educational (nvatamnt) si piata muncii;5) eliminarea oricaror forme de discriminare;6) promovarea unui mediu de afaceri STIMULATIV

37. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt: dezvoltarea si promovarea politicilor active pe PIATA fortei de munca; combaterea si prevenirea somajului; prevenirea somajului de lunga durata; facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata; integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

38. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt: dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca; combaterea si prevenirea SOMAJULUI prevenirea somajului de lunga durata; facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata; integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

39. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt: dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca; combaterea si prevenirea somajului; prevenirea somajului de LUNGA durata; facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata; integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

40. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt: dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca; combaterea si prevenirea somajului; prevenirea somajului de lunga durata; facilitarea INTEGRARII pe piata muncii a somerilor de lunga durata; integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

41. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt: dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca; combaterea si prevenirea somajului; prevenirea somajului de lunga durata; facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata; integrarea PROFESIONALA a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

42. Din punctul de vedere al economiei functionale de piata Romnia se situeazan COADA plutonului tarilor candidate, alaturi de Bulgaria, dar ntrebarea logica este cum


35/37

am ajuns aici si cine este responsabil?

43. Integrarea pietei serviciilor a depins destul de pregnant de mai multi factori,printre care n primul rnd libera circulatie a bunurilor, n al doilea rnd libera circulatie aunor factori de productie, cum sunt forta de munca si capitalurile, dar si de armonizareapoliticilor sociale (extrem de dificil de realizat) mai ales pe principalele ei componente dindomeniul FORTEI de MUNCA.44. O arie financiara europeana are 4 caracteristici:- piata interna a serviciilorFINANCIARE- libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare- moneda unica- armonizarea fiscala si contabila.

45. O arie financiara europeana are 4 caracteristici:- piata interna a serviciilor financiare- libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare- moneda UNICA- armonizarea fiscala si contabila.

46. O arie financiara europeana are 4 caracteristici:- piata interna a serviciilor financiare- libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare- moneda unica- armonizarea fiscala si CONTABILA

47. Masurile reglementatorii, ndeosebi cu caracter prudential si preventiv, vizndcontrolul si supravegherea activitatilor bancare s-au referit la:a) necesitatea creearii rezervelor de catre bancile comerciale la banca centrala;b) plafoanele pentru creditele acordate si depozitele deschise;c) controlul cantitativ al creditului si la nivelul garantiilor;d) monitorizarea identitatii actionarilor;e) mpiedicarea SPALARII banilor murdari etc.

48. Transportul rutier este cel mai dezvoltat, eficient si flexibil subsector, dareste si excesiv de fragmentat si supus pe latura cererii unei presiuni puternice exercitata defirmele de expeditie si de companiile industriale, care afecteaza nivelul PRETURILORsiprofiturilor si se rasfrnge negativ asupra protectiei sociale si sigurantei circulatiei.

49. Intermodalitatea este vazuta drept principal mijloc de a crea alternativeviabile si competitive la transportul rutier confruntat cu dificultati importante legate deinfrastructura si impact ECOLOGIC.

50. Reteaua de transport transeuropeanase bazeazape un numar de proiecte,unele finalizate, altele n curs de realizare si ea urmareste decongestionarea traficului rutier,eliminarea ntrzierilor n transportul feroviar, ab

Fileshare.ro_eCONOMIE EUROPEANA Grile+Raspunsuri!!!!

Documents

Transcript of Fileshare.ro_eCONOMIE EUROPEANA Grile+Raspunsuri!!!!