Orion Gray

Fiii Cerului

existe zvonuri despre societegi secrete fie dedicate pistriri amintirii lui, fieizvorite chiar din nobilimea Pelasgi ce a sc;pat dezastrului de la Uruk. Existidoar informagii sumare gi adesea contradictorii despre astfei de organizafii,una din ele fiind consemnati in scris pentru ultima datd Ia inceputul secoluluial )(Xlea.

ll, Epocile Lumii inaintea ti in timpul tmperiului pelasg

I. Epoca celor Doui Luni [? - ?]II. Vremea PdmAntului Mare [?-?)IIL Desp;rlirea Popoarelor (?-?J

IV. Pribegia [?-aprox. 20.000 iChr.JV. Perioada Atlantidei (aprox. 20.000 i.Chr. - aprox. 6000 i.Chr.lVI. Epoca de Aur (aprox. 5479 i.Chr. - aprox. 4289 iChr.)VII. Epoca de Argint [aprox.4289 i.Chr. - aprox. 3789 i.Chr.JVIII. Epoca de Bronz (aprox. 3789 i.Chr - ?J

IX. Epoca de Fier (? - 227 0 i.Chr.)

III. Pelasgi ti Arieni, numele Imperiului

Este mai mult ca sigur ci numele folosit de ceteleni pentru a se descriepe sine nu a fost nici pelasg nici arian de la inceput. in anii imediali de ladebarcarea lui Gebeleizis in Hyperboreea, cei ce au venit cu el pe Corabie aucontinuat s; foloseasci numele de Atlanli. De asemenea, nu este cunoscut cenume oficial a avut statul condus de Gebeleizis. Odati cu extinderea acestuia,Oamenii domini total compozilia etnice, iar apelativul preferat devine untermen folosit de triburile vecine din Hyperboreea, cAnd descriau noulregati Aryd. in traducere, inseamnd nobil. Odati cu lupta dintre pelas giMithras, un nou termen capiti amploare: Pelasgoi. incepAnd cu victoria giincoronarea acestuia, devine un motiv de mAndrie sA te numegti pelasg.Apelatilul devine un simbol al loialitdlii fali de impdrat 9i, degi acesta iqischimb; mai tArziu numele in Alulim, termenul de pelasg devine la fel depopular ca arian, ambele fiind folosite alternativ. Cat despre numele statului,acesta este la fel de ambiguu ca gi cel al populagiei. 0 problemd vine din faptulci, in conceplia Pelasgilor, ei nu domneau peste un stat bine definit, ci pestePemant in intregime. lJtilizeazd, termeni preciti pentru anumite linuturj,popula,tii^vecine sau provincii, dar statul lor, in totalitatea lui, este 1(i planetaPimdnt. in scrisori ti edicte imperiale sunt folositi termeni diferili, precumImperiul, Imperiul Pelasgilor satr Aryamada, adicA Tinutul Arienilor.

360 | o.ion cray . Fiii Cerului

Cuprin,

CARTEA INTAI

. TOT CE ESTE NOU A FOST VECHI -Capitolul l. Sfartitulunei ere

CARTEA A DOUA

- DUMUZID PiSTORUL -

Capitolul I. Prinlul Rama

Capitolul II. O surprizi neatteptat;

Capitolul IV. Minele agatArgilor

Capitolul VI. Noul impirat 174

9"1

133

799Capitolul Vlll. Fiul lui Galana

Capitolul lX. Epoca de aur 209

Capitolul XI. Thanis

Capitolul Xll. Sfinxul

Capitolul XIll. Nasrin

Capitolul XIV. Martul celor zece mii

Capitolul XV. J

259

27L

Capitolul XVII. Dumuzid pestorul 330

Cuprins | 361

Capitolul ISfArgitul unei ere

Atlantid1, cu mult timp in urmd.,

- Asta este finalul, rosti Thot pe un ton trist, lovind ritmic marginea unuipahar cu inelul siu.

Lange el stetea Generalul Gebeleizis, intr-o t5cere solemnd. Cei doipriveau de la un balcon cum plecau Cordbiile Albe din port, gonind cu toate

viteza pe Marea agitati, ;i ducAnd cu ele ultimii Atlanli ce mai rimiseserd inorag. Din cAnd in cin{ cite un fulger orbitor brizda Cerul de la un capit laaltul, conturand, parci, norii grogi, neobignuit de intunecati. Tunetul ce urmaera asurzitor, chiar $i dupi atAtea zile, Atlanlii nu puteau se nu i;i ridiceprivirile temetoare spre Cer de fiecare dati cAnd se auzea.

- Mecar nu mai ploui... murmuri Gebeleizis, la fel de trist precum

prietenul sdu. Cisternele nu mai ficeau fa;i de mult, spuse el.

Thot didu din cap, inffuntindu-se ugor.

- A fost o minune ci ali reu$it se oprili inundalia.Gebeleizis pufni, insi nici-o urmd de amuzament nu i se citea pe fa!i.- A trebuit se distrugem Gredinile Estice!

- Dar ali salvat intreg Inelul Secundar! insisti Thot, in timp ce vintul iibetea printre pletele lungi. Atlantul se uiti in ticere la coiful cilindric dinbralele lui Gebeleizis, pierdutin gXnduri.

- Ai grije se nu ili ratezi Corabia, spuse militarul.Thot zambi trist gi didu din cap, clipind in sfArgir

- La cet am pletit pentru ea ;i pentru un echipaj capabil, ar putea si maiattepte cateva minute. Gebeleizis, dar tu?

Acesta igi shanse instinctiv mina pe coif 9i vorbi automat, parcd citAnddin ceva.

- Generalii mor alituri de rege $i orat!PreI de o clip5, ceva se schimbi in privirea lui Thot Fusese o streful-

gerare aproape imperceptibil5" care chiar gi daci o ciutai era ugor se o ratezi.Ofte 9i i$i cobori privirea in paharul aproape gol, pirAnd sd duci o lupti cu

sine insugi, incercAnd sd decidd daci si ii spuni sau nu lui Gebeleizis ce avea

cu adeverat in minte. Generalul, privind spre Cordbii, nu sesizi schimbareadin prietenul seu.

Sfirqitul unei ere | 9

- Locul ista... oratul Luminii... Gebeleizis, Soarele nu mai risare de aici demult timp.

Generalul se intoarse imediat spre el, ridicindu-gi sprAncenele gi

incepAnd si zici cev4 dar Thotiti ridici mAn5" rugdndu-l si il lase sd termine.

- Fie ci ii spui soartS, fie ci ii spui intervenlia vreunui zeu, continue el pe

un ton diplomatic, dar clar dezaprobator, fie cA este vorba doar de prorpianoastre lecomie gi mAndrie l6rd margini, adevirul rimAne cd Atlantida se

scufundd. Gebeleizis, sunt lucruri pe Pimint mai impoftante decat palate,

colonii, sau margul neobosit al legiunilor. Poate... poate a venit vremea se ne

gesim propria pace. Si lisim trecutul unde ii e locul.Generalul pirea ci nu vroia nimic mai mult decit si il contrazice pe

prietenul siu, insi cAnd se uiti in jur gi vizu haosul gi teama ce domneaupeste oras,, doar ofti 9i didu din cap.

- Asta speri se gasegti in Kemet? Pace?

Thot se gandi pre! de cAteva clipe, apoi didu din umeri 9i zAmbi

- Sper. Sunt sigur cd voi gisi eu vreun mister pe care si il dezleg.

Generalul rAse.

- i1i urez succes, atunci, prietene! Sper si g)segti orice ar fi ceea ce caulilThot zambi.

- Gebeleizis, gtii ci etti binevenit se mi te aleturi, nu?

Acesta oft; ;i se uiti in iur, apoi dedu din cap.

- Atlantida este casa mea. Lumea mea. Este tot ceea ce ttiu. Ag face oricesi mai vid Rasa Nobili bucurAndu-se de gloria de altedat;. imi pare riu,prietene. $tii cum se zice printre generali, mereu fideli.

- Nu tu ai scornit zicala aia? spuse Thot amuzal- imi pare riu, spuse Gebeleizis, dar gi el zAmbind.Atlantul inlelesese ci orice i-ar fi spus prietenului s;u, acesta era ferm in

decizia sa. Ofti 9i i;i goli paharul, dAnd din cap resemnat. Se ridice, urmatimediat de Gebeleizis, cei doi privindu-se poate pentru ultima date. Thotintinse pumnul drept, strens, spre General. Acesta rispunse Ia fel, cei doiatingandu-Si spatele incheieturilor in salutul tradilional Atlant.

- Dacd mai existi mdcar gi un singur zeu pe lumea asta blestematd,prietene, sper s; aibi grije de tine! spuse Thot

- Fie ca Stelele sd ili lumineze vegnic calea!

Cei doi igi zAmbiri unul altuia, fiecare amintindu-9i de zilele in care se

bucurau de fiecare clipi, fericili 9i parci firi nicio grijd pe lume. Dupd cAteva

clipe, Thot licu cigiva pati cu spatele, parcd vrind si amAne momentul cindavea si se intoarce cu spatele Ia Gebeleizis $i la vechea sa via!;. Generalul

didu ugor din cap, parci inlelegAndu-i dilema, iar Thot se intoarse in sfartit

10 | orro" cray . Fiii Cerului

cu spatele 9i plecd, lisindu-l pe militar singur, gindindu-se la tot ceea ce se

intamplase in ultimul timp.Evacuarea incepuse deja de c6teva luni, imediat ce se aflase ce urma si

vind. Era lovitura finale dati unui Imperiu muribund. Rebeliunea Atenei 9i a

Tebei gubrezise mult Atlantida, care pierduse controlul asupra MeriiMediterane. lmperiul ce rezistase inci de dinainte de numirarea zilelor era

istovi! lipsit de vlagi. Rizboiul cu Atenienii venise in cel mai prost moment,

deoarece un mare pericol se lndrepta spre 0ragul Luminii, iar cAnd va lovi,intreg PimAntul se va zgudui gi Marea ii va lua inapoi pe Atlanli. Iar cand

cutremurul va veni, ultima Rasd Nobild a Pemantului va dispirea. Ei, care

erau aici cind limbile planetei s-au amestecat Si cand apele au inghilit uscatul,

aveau si piard, ripuqi de propria m6ndrie. Prea adanc sepaseri Atlantii dupe

nestemate, prea mult incercaseri ei si migte pldcile tectonice, iar acum totulse intorcea impotriva lor.

Gebeleizis a spus asta de mult. El a vazut ce pericol ii pdgtea incd de larebeliunea Atenei Si a Tebei. EI spusese cd Atlantida trebuie peresite pane

cAnd Atlanlii vor fi pregitili s; se intoarc[ iar pini atunci Atlanlii si se

imprigtie in zare, si reclideasci, si ia de la inceput. Dar acum nu mai conta,

pentru cd, de voie de nevoie, trebuiau si piriseascd 0ragul, deoarece Marea illua la ea. Marea care diruise Lumina Atlanlilor, o lua acum inapoi. Rasa

Nobili pleca in noapte, lisind in urmi zeci de milenii de istorie. Nimeni nu va

mai admira turnurile albe gi drumurile de marmuri" iar ordinea ce domnise

de treizeci de mii de ani va deveni un mit al trecutului"Adevirul era ci Atlanlii fuseseri condamnagi incd de cand au trecut

Marea pentru prima dat5, cu mult timp in urmi. De cAnd soldatii Atlanii s-au

cisetorit cu fiicele Fratelui mai Mic (oameniiJ, au abandonat darul vieliirnilenare, triind acum mult mai pulin, iar sAngele lor albasffu a devenit rotu,ca al oamenilor. Trebuie menlionat ce Atlanlii nu erau chiar acelagi lucru cu

oamenii, deoarece Atlanlii erau cunosculi ca Fratele mai Mare, sau Rasa

Nobili, fiindcd erau descendenli direcli din Spila Anticilor, care triiserl pe'l'erra in timpul Pdmintului cel Mare, inainte sA apari Continentele. Pe de alteparte, Fratele mai Mic evoluase separat de Atlangi iar descendenla lor mergeapind la Mendus Marinarul, un Atlant ce a trecut Marea cu noud mii de ani

inainte de primii explomtori Atlanli, dar astfel a sfidat ordinele lui Zeus, iaracesta l-a blestemat sA nu mai poati si se intoarcd in Adantida 9i silnnebuneascd. La inceput, Mendus a rAs de blestemul Iui Zeus, dar la scurttin)p dupi ast4 corabia lui s-a scufundat, iar Mendus a innebunit completslhrgind prin a crea o progeniturd ca un fel de om cu blani. Apoi, marinarul

;i-d pus capit zilelor. Astfel au aperut oamenii, dar pentru ca Atlanlii au vdzut

Sfartitul unei ere I tr

ce ei motteniseri intelectul Atlant din genele lui Mendus au ales sd iiocroteasc; pe oameni ti ata a aparut termenul de Fratele mai Mic.

Din Oragul Luminii, Atlanlii au ocrotit lumea 9i au asigurat milenii de

pace, pAni cand au trecut Marea gi au inceput si i9i ia solii din rinduloamenilor. Asdel, Rasa Nobili a decizu!, iar lumina Atlanlilor a inceput si se

stinga iar astizi epopeea lor urma si se incheie. Drumul aiunsese Ia final, dar

nu pentru to!i, dup; cum vefivedea. *

Gebeleizis plecase din port $i se indrepta spre Marele Templu, sI se

roage. Soarele apunea c6nd Generalul trecuse in Al Doilea Cerg partea prin-cipali a oragului fiind formatd din trei cercuri concentrice. Templul luiPoseidon era de fapt un fel de pavilion, format din coloane in stil dorian,

ficute din marmuri albd, iar acoperigul era fecut din Orichalchum, o piatri ce

noaptea pirea a avea o culoare roz, iar ziua strilucea ca focul. Podeaua era 9iea din aceasti piafA Atlante, iar Templul era cu cAteva trepte mai inall Pe

podea erau zeci de petale de trandafiri albi gi roz, iar in mijlocul pavilionului

era o fAntini in formd de cerc, din marmuri albi. FAntAna era destul de mare,

iar in mijlocul ei se ridica mandre statuia lui Poseidon, inalti de patru metri,

din marmure. Ea lumina uSor gi fusese acolo de multe milenii, alituri de

Atlanli. Statuia il infaliqa pe Anticul rege imbricat intr-o haini lungi, cu

mdneci largi qi motive geometrice pe poale 9i pe mAneci. Avea un brAu, iar pe

deasupra robei mai avea o robi mai scurti, ffiri m6neci.

in rurul fantanii era nitte perne mari, albe, pe care se puteau ateza

credinciotii. Generalul iqi scosese coiful cilindric, inalt, cu trei giruri de cAte

trei jum;titi de sfere, in basorelief. Coiful de argint cezu pe podea, risunAndputernic. Gebeleizis igi scoase sabia incovoiati din teaca ei de argint tiingenunche in fala statuii.

- Mare Rege, izbucni el, de ce nu ne aperi?! intunericul vine peste noi, iarspiJa Nobili se stinge ti tu nu faci nimicl Tu, cel ce a ridicat Ora;ul Luminii din

Mare, tu, cel ce ai reaprins scinteia Celor Dinmi, ne abandonezi in faga

vanturilor intunecimii?! Cum se poate ca noi, Gardienii Lumii, si pierim de pe

planeta asta? Mare Rege, de ce nu ne mai vorbesti?...

Dupi ce vorbi, lui Gebeleizis i se scurse o lacrime, iar Generalul i9i puse

sabia la loc in teaci ti se ridici. Atlantul era inalt de aproape doi metri, cu ten

masliniu-rotcat, precum cel al amerindienilor, pdr scurt, negru, 9i ochi blinzi,cdprui. Birbatul purta o pelerini albastre, iar pe corp purta o armurd albi, cu

cele Trei Cercuri Concentrice pe piept. Avea aperetori la maini iar pe umeripurta trei inele late, ce formau un fel de apiritoare. Era incelfat cu nitte ghete

12 | orion cray . Fiii Cerului

inalte peni la genunchi, iar pe gambi avea nitte plicu,te de argint. Pe subilrmure purta o bluzi lungi pini la genunchi, albastri, cu mici motivegcometrice albe.

Chiar atunci cAnd Atlantul igi pusese coiful de argint pe cap gi pleca din'l'emplu, fu oprit de un suflu rece, ce il lovi drept in piept, 9i se intoarse se se

uite pentru ultima oari la statuia lui Poseidon. Nimic nu pirea nelalocul lui,dar, dupi cAteva secunde, apa din fAntini incepu si clocoteasci, iar o voce cepirea cd se ridicd din strifundurile oceanelor rdsuni in capul lui Gebeleizis.

Dra chiar vocea lui Poseidon, Marele Rege din Strivechime!- cebeleizis, fiu al lui Garuzyos, asculte-mi bine vorbele! De sute de ani

nu am mai vorbit cu neamul Atlant, dar astizi, cand totul se termini cred ce

tu trebuie sd gtii ce intentii am pentru viitorul Rasei Nobile!Au trecut zeci dernilenii de cAnd eu, Poseidon, am imblanzit Mirile 9i am inotat prin oceane,

ciutind si ridic din nou Lumina Stelei Cizute a Anticilor, iar dupi mult timpam gisit locul unde c6ndva se intindea Tara lor, inainte de Continente, inaintesi nivileasci apa peste ei. Ata ci" dupi secole de trudi, am scos la suprafaliLumina Si am numit-o Atlantida 0rapul Luminii! Astfel i-am adus pe Atlanli,care ret;ceau pe Mdri, urmirind Stelele, in acest orat, Trebuie sa inlelegi,Gebeleizis, cd Lumina nu poate sta mult la suprafagi firi sd fie inghitite de

intuneric! Steaua Cizuti va rimAne vegnic cizuG, fiindci a9a a fost vrereaAnticilor. Dal si nu crezi ci Rasa Nobili va cidea odati cu Atlantida! Nul Pe

tine te-am ales qi ili trimit acest mesaj printre mileniile ce ne despaft, se teduci mai departe, si reclddegti gi si reinnoiegti! Vremea Atlanlilor a apus, darvremea ta ti a Liniei tale de abia acum incepe! Tu trebuie si te duci, cind vaincepe Cidere4 acolo unde se intilnesc VAnturile din Nord, acolo vor renagteNobiliilAceasta este misia ta, Gebeleizis, daci doregti si o accepF, desigur!...

- Accept! strigi Generalul,Gebeleizis era inmirmurit. Auzise clar dorinla Regelui de mult apus, dar

oare era destul de vrednic? Trebuia si aibd curaj, si attepte ti s; lupte. Iaratunci, cAnd va veni vremea va fi un nou inceput pentru Rasa Nobile. Atlantultrase aer in piept ti porni spre Inelul Central cAnd simli o vibragie ugoari subtilpi. incepuse!

Cutremurul duri doar cAteva secunde, dar el gtia ci acesta era doarsemnalul a ceea ce va urma peste doar cdteva ore. Nu mai aveau mult timp.Cortina incepuse si pice, iar actorii coborau de pe sceni. Venise vremea caGebeleizis si plece, deoarece lucrurile aveau sd se inriutileasci rapid, insinu putea sA plece singur! Probabil ci in viitor va uni sub sabia sa mai multecomunitili de supravietuitori, dar nebuia sd aibi o bazd, un grup care si ilurmeze. Fugea spre Piramidi, unde se refugiaser; Generalii, aleturi de Rege.

Sfarsitul unei ere I 13

Se apropia de Podul de Cristal, ce unea cele Trei Cercuri, cAnd incepu uncutremur mult mai puternic, iar acesta duri aproape trei minute. Lumea

incepuse si fugi, oamenii Jipau ti se indreptau spre Porturi, sperAnd ci va

mai fi vreo Corabie care pleacd din Ora9ul Luminii. Al Doilea Inel al Oraqului

era un parc uriag, cu copaci inalli, cu frunze albe gi flori mov, care infloreaunumai odati pe an. CAnd incepu al doilea cutremur, mulli dintre copaci

incepuri si cadi, iar Templul lui Poseidon se cletine puternic. Dupe cateva

clipe, un copac cizu chiar in fala lui, iar Gebeleizis seri printre crengile

acestuia, cipitand astfel cdteva zgArieturi pe miini. Generalul fugea cat putea

de repede, incercAnd si evite copacii care cddeau in jurul lui ti Atlanlii ce se

impiedicau din cauza vibraliei solului. 0 femeie cu un copil in brale cizu chiarin fala Generalului, care nu avu cum si o evite ti se impiedici de ea,

rostogolindu-se pe pimAnt gi oprindu-se cam la gase metri depirtare. CAnd se

ridicS, dori si meargd la femeie, si o ajute si se ridice, dar un soldat pe un cal

alb ii tiie calea. Era prietenul lui, Thrax.

- Generale, vino cu mine!Gebeleizis incileci, iar Thrax porni cu toate viteza spre Piramide.

Gebeleizis trebuia si se gribeasci, trebuia sd convingi c6t mai mulli dintreAtlanli sd mearge cu el peste Mare, asta, desigur, dacd mai era vreo Corabie

disponibilb.- Trebuie sd pleg Thrax. Trebuie sd trec Mareal

- Ce?! Credeam ci remanem cu Regele, ttii tu, murim odat; cu Atlantida!

- Nu prietene, renattem! Trebuie si vorbesc cu Regele! Fird acordul lui,toli soldalii vor muri aici!

Thrar fiul marelui Ares, era ceva mai mirunt ca Gebeleizis gi avea tenulalb, pir negru, cioc ai ochii verzi, dar nu ca smaraldul, ci un verde inchis. Ochii

lui p;trunzetori erau foarte ugor alungili. Avea pdrul lung pini la umeri,gaten inchis.

Dupe cateva minute, ajunseser; la Piramidd gi intrar6. Holul principal era

inalt, circular, cu podea de marmuri Si perefi de safir. Locul ce inainte vibrade viali era acum pdresit, iar pe podea mai erau c6te o sabie pierduti sau

vreun vas spart Cei doi trecuserd de sala de intrare ti acum urcau pe nittetrepte de marmure, acoperite cu un fel de covor albastru.

- Nu inlele& de ce e ata important si te intelnetti cu Regele Saurid? Dacivrei si pleci, pleaci gi gata!

- imi trebuie rizboinici, Thrax, mul9i, eu nu sunt de aiuns pentru sarcina

asta!

- Ce sarcin5, despre ce vorbetti?

- Vei vedea!

l I orion cray . Fiii Cerului

Cei doi urcau treptele doui cate doud, iar intr-un final ajunsere la ultimulrrivcl al Piramidei. Acum mergeau pe un hol lung luminat de nigte vase ce

stiltcau pe nigte piedestale de marmurS, iar focul ardea utor in ele. Pe pereJi

rllau picturi ce infalitau Rezboaiele din Strivechime, cAnd Atlanlii au invins inl,crnuria 9i rlzboaiele cu Inzii. Totul avea sd dispard pe veci, in numai cAteva

olc. Dupi cAteva clipe, cei doi ajunsere Ia o ugi frumoasi, din fildeg,lupodobiti cu aur. Dupi ce respiri adAng Generalul deschise uqa gi intri inSala Tronului. Aceasta era dreptunghiulari, lunge ti inalte de peste cincispre-zoce metri. Podeaua era din marmuri albi" iar tavanul, fecut dintr-unnrnterial negru, era suslinut de un gir de coloane, care aveau baza qi virfulIogii. Tavanul era destul de spectaculos, fiind pictat iar pictura intrliSa Calea

l,actee. Atlanjii cunotteau multe galaxii, datorite unor manuscrise ale

Anticilor, pe care le-au recuperat cAnd au cucerit Lemuria. in capitul Selii, se

alla Tronul Stelei. Era numit a'a deoarece era Ecut din rimitilele unei Stele

cc cizuse pe Pemant. Acest tron nu era lacut de Atlanli, dar a aparlinutircestora inci de la Pribegie, cu multe milenii inainte de Poseidon, de pe

vremea cAnd Atlantii cilitoreau pe Miri, firi sd aibi o casd a lor. Multepovegti circulau, vorbind despre originea Tronului: unii spuneau ce este o

Stca care a cizut din Cer, transform6ndu-se in Tron, iar algii, cd este o relicvirirmasi de la Antici. Unii spuneau ci a fost adus din Lemuri4 iar allii eraucol)vinti ce a fost construit dupi vremea Pimanului Mare, dar inainte de

l)esp;rtirea Popoarelor, pe vremea in care Atlanlii erau la fel cu Lemurii.Preolii spuneau ci Tronul este un dar pentru Antici, construit in MarileGlidini ale Cerului, fiind ddruit Anticilor pe vremea cAnd cele Doui Luni incistriluceau pe cerul noptii.

Generalii steteau aliniali de-a lungul coloanelor, in genunchi ti cu mainilelidicate in sus. Se rugau, insi rugiciunile lor nu mai puteau salva ceva ce

lirsese deja condamnat. Destinul vorbise, iar soarta 0ratului Luminii era si se

irrtoarcd in Marea de unde venise. Atlantii se ridicard c6nd vizuri ci(icbeleizis li se aliturase.

- Frate... ziseri unii.Dar Generalul nu se oprea. Se duse in fata Tronului, fecu o plecdciune gi il

l)rivi pe Saurid. Regele era bdtr6n, cu o barbi mare, pAni la talie, albS,la fel ca

l)irul. Avea tenul palid qi ochi albaqtri, cu o privire mAndrS, nobili, ce on)ottenise de la strimogulsiu, Marele Rege Zeus. Saurid purta o haini lungi,alb5, cu mAneci largi, ce aveau motive grecegti, albastru inchis, ca un fel de val.l'c poalele hainei avea acelagi model. Purta un brau albastru inchis, ce avea

inserat simbolul Atlantidei pe el, cele Trei Cercuri Concentrice, din platini.

Sflrgitul unei ere I ts

Peste haina albe, purta o roba mai scurte, albashe, Hre mdneci. Pe cap purta ocoroani ce semina cu cea a lui 0siris.

- Majestate! zise Gebeleizis.

- Ni te al;turi in rugeciune, Generale?

- De fapt, Majestate, eu am venit la tine cu o misiune!

- 0 misiune! Saurid incepu si rAdi. 0h, Generale, ce misiune mai poate fiacum, cand Stelele de pe Cer au apus?

- Un risirit o speranli. Majestate, cu pirere de riu ve anun! cd trebuiesi vi pirisesc...

- Ha, probabil ci de asta ne-am atras aceaste soarte blestemati! 0h,Poseidorl unde sunt eroii ce au luptat sub Zidurile Lemuriei? strigi Saurid.

- Maiestate, nu puneli la indoiale devotamentul meu...

- Atunci de ce pleci, tr;ditorule?! urle unul dintre Generali.

- Solda-i buni, moartea-i rea! il batjocori altul.- Linitte, vorbi Regele, care este motivul plecirii tale?

- Ascultafi-ma, fralilor, vorbi el, am luptat pentru Oratul Luminii depeste o sut; de ani. Nu mi-a fost frici de moarte nici sub zidurile Atenei, nicisub templele din Teba qi nici in fa,ta securilor Fratelui mai Mic! Si mor odaticu oragul meu iubit ar fi fost o binecuvantare, dar Destinul incd mai aretrebuinJi cu mine, iar sabia mea inci este asculit;. Am primit ordin se plec inEst, unde Rasa Nobili va rena$te. Spuneli ce Stelele au apus, ei bine, eu spunce Stelele de abia risar. Fralilor, chiar nu vedeli, Atlantida este un simpluorat! De ce si fie Destinul nostru legat de soarta Atlantidei? Poate cd a fostcasa noastre pentru multe milenii, dar noi suntem aici de gi mai mult timp.Am primit ordin sA refac Imperiul!...

- Ordin de la cine? intrebi Saurid, vizibil curios.- De la Marele Rege Poseidon, spuse Cebeleizis mAndru.Toati Sala rimisese inmirmuriti, chiar Si Thrax, care rdmdsese impa-

sibil in dreptul utii, fu surprins de aceaste afirmalie. Mesajele lui Poseidonghidaseri Atlanlii incd de la Trecerea lui, dar in ultimele sute de ani nu maivorbise cu Rasa Nobile, care attepta cu infrigurare vorbele Marelui Rege.

DupA cateva clipe, Saurid se ridici de pe Tron gi merse incet inspreGeneral. Dupe ce ajunse lAngd el, ii puse o mAni pe umir gi ii vorbi:

- Du-te atunci, descendent al lui Apollo, du-te pi indeplinegte poruncaMarelui Rege! ii eliberez din slul'ba mea pe toii cei ce vor sd te urmeze! Fie caLumina Stelelor si ifi indrume pagii, Gebeleizis!

in acel momenl, Generalul Ecu un pas inapoi gi ingenunche in falaRegelui, care avea o privire blAndd, nobili gi il privea pe Gebeleizis, ciruia i se

scurgea o lacrimi pe obraz.

16 | orion Gray . Fiii Cerului

- Nu o si vi dezamegesc, Majestate!* Fie ce reuse$ti, fie ci eguezi, Atlanlii nu vor mai fi decAt un mit pierdut

irr negura timpului. Poate ce Rasa Nobili va diinui, dar Linia ta va fi doar omice parte a ceea ce vrei si faci. Un rege, un preot, insi Lumina Descendenlei

nu va mai striluci peste Pdmenl Tine minte, cA pe noi nici cea mai puterniceArmati nu ne mai poate aduce inapoi, trebuie si aduci sub steagul tiu 9iFratele mai Mig nu numai Supravieluitorii.

- Voi line minte asta, Majestate.Atlantul se ridicS" iti strAnse mAnerul sabiei ti se uite la Generali. Erau

speria;i, obosili ti surprinti. Nu ttiau ce si readi, nu ttiau ce si faci. inmijlocul lor, Gebeleizis stetea mAndru 9i privea pAnd in addncul sufletului lor.Ceva pirea ci s-a schimbat in el, privirea lui devenise mult mai ageri" multrnai severd. Areta exact ca un Rege din Strivechime, cu sabia gata de luptd gi

ochi pitrunzitori ce nu mai priveau la lucrurile de lAngi el, ci priveaudeparte, peste Mare, unde se intindeau pimanturi vaste, gata sA fie cucerite.

- Ei?! strigi el. Cine vine cu mine?Generalii se puseseri iar in genunchi gi se rugau, numai doi dintre ei, unii

mai tineri, se apropiari de el gi ii jurard supunere. Trebuia si recunoascd cise attepta la asta, Generalii betrani voiau si moari odatd cu Regele, iar cei

tineri ti ince in putere erau dornici de lupti, niciodatd gata si renunle la obitilie. CAnd se indreptau spre ieqire, Saurid il strigd pe Gebeleizis, ciruia iiarunci unul dintre inelele sale de Orichalchum. Generalul prinse inelul, darnu putea crede ci tocmai primise un dar atat de insemnat.

- Mie nu o si imi mai trebuiasci! in plus, fiecare soldat care va vedea

acest inel te va urma ca pe un Rege. Pleaci acunl presimt ci Marea va da

lovitura finali in curind...Gebeleizis iti mai pleci capul odaG in fala Regelui gi se indreptd cu pagi

lcpezi spre uga Silii, dar se opri cAnd ajunsese lAngd Thrax, care stetuse tecut,

sprijinit de ugi.- Tu vii?- Da...da, vin.Grupul fugi pe trepG cand incepu un nou cutremur, de data aceasta mult

rnai puternic, iar acesta nu mai avea s; se opreasd. Astizi, acest cutremur arli clasat ca un cutremur de 14,8 pe Richter. Generalii ietire la timp dinPiramida care incepu si vibreze violent Plici de marmuri picau de pe ea.

Piafa din faga Piramidei era din marmuri albi, iar in mijloc era Stilpul, un

stilp din Orichalchum, inalt de douizeci de metri ti greu de peste noue tone.(icneralii incilecari pe cai gi goniri spre Pod, cAnd StAlpul cizu chiar in falalor', iar Gebeleizis fu la caliva centimetri de moarte.

Sfirgitul unei ere I 17

Cilarelii nu stdture pe loc ti s;riri cu caii lor vanjo$i peste Stalp, gonindpeste Pod, cand Cebeleizis se mai uite odati in urmi, doar ca se vade Templullui Poseidon niruindu-se intr-un nor de pral Nu era timp de regrete, Podulde Cristal incepea si se rupi 9i budli mari din el cddeau cu un zgomotviolent, sfirAmAndu-se in sute de mii de giuvaiere. Goneau pe podul carecidea in urma lor ca un castel de nisip, iar dupd ce trecuri, acesta se nirui inMare.

- Cred ce aventura o sd fie si iegim din Atlantida, nu sa fondem un

Imperiu! zise unul dintre Generali.

- Spre Port, mai vedem noi acolo...

- Prietene, trebuie se ili fac o mirturisire! zise Thrax. 0 ultim; Corabie

este ancorat; in Port, iar daci ne gribim am putea si o prindeml Abia am

reutit si conving un cipitan se attepte, aranjasem ca sora mea, Andrada, siplece cu ultima Corabie... sper cd a ajuns...

- Se ne gribim, atunci!Gebeleizis uitase complet de Andrada, care ii era foafte dragi, dar acum,

cd igi amintise, fu cuprins de ingrijorare. Dacd nu ajunsese la Corabie? Dacd

era blocati pe undeva prin Orat? Pe moment, trebuia sd igi pistreze singelerece gi sd iqi indrume prietenii spre Port. $tia cd mii de soldali fuseseristationali acolo, pentru a menline ordinea, aga ci, dacd Corabia mai era acolo,

va lua cu el o micd armatS.Saurid avusese dreptate, Marea diduse lovitura de gralie. PdmAntul

fierbea iar strezile Ora$ului se surpau, fbcAnd loc unor goluri adAnci in sol.

Generalii goneau pe strlzi, vizAnd cum spita Rasei Nobile dispare, mii de

Atlanli fugeau inebunili pe strezi, majoritatea cizAnd in viile adAnci ce rimA-neau dupi ce se surpa p;mantul, iar allii pierind sub zidurile inalte, albe, care

cideau ca un castel din ce4i de joc. Dupd ce evitaseri, cu multi mliestrie,bucSlile uriage de moloz, caii obosiseri ti erau renili de buc;ti de piatrd mai

mici ce se spirgeau qi ricogau prin aer.

- Atenlie!Un turn inalt de o suti de metri se rupsese gi cidea chiar la caliva metri

in fala lor. Daci rdmAneau acolo urmau sd fie strivifi de buciJile de moloz

care vor zbura prin aer. Cotiri pe o stredule lateral; cAnd auziri un zgomotasurzitor, iar un nor de praf ii invilui. Gebeleizis simli cum praful ii biciuiefala, iar totul in jurul lui se neruie, cAnd un fulger de o violenle nemaiv;zutilovi vArful unui turn, iar partea superioari a acestuia se sfhrAmi in bucdlicare ardeau. Apoi, incepu o ploaie toren;iali, iar cerul fu brdzdat de fulgere 9itunete ce zguduiau pimintul. Fulgerele incredibile loveau turnurile care luaufog iar multe dintre ele cideau, sfirAmAndu-se pe loc.

l8 | o'i.' cray . Fiii Cerului

l)upd o ori de cilirit, birbalii iegiseri din increngitura de turnuri ti se

,rplopiau de Port cand se intalniri cu un grup de gaizeci-taptezeci de soldalirt sc lefugiaserd intr-un pavilion care rezista inci. Generalii se opriri gi se

.rprrrpiard de ei.

- UImafi-md, soldafi, haidelilLa ilcepu! soldalii furd sceptici, dar cAnd vizuri Inelul de Orichalchum

pt' tlcgetul lui Gebeleizis, fugiri spre ei ti jurari supunere. Urmau si por-rrr.irscir, dar intensitatea cutremurului crescu atAt de mult, incAt cailor levr,rrca greu si se mai }ine pe picioare, din cauza vibraliei. Mai mult din intam-

|)lirlc, Cebeleizis se uite inspre Piramidi, in timp ce incerca si iti struneascelrrlrrl, cAnd un bazait groaznic, ce pirea ci vine din adAncuri, se auzi, iar unlrrlgcr lovi fix in vArful Piramidei, apoi inci unul 9i inci unull!! Gebeleizis

rrrrnrirase cinci fulgere care lovird in acelagi loc, iar dupi aceasti seriel'ir';rnrida lui foc, pldcile de marmuri picau de pe ea, lisAnd loc miilor de|iilunrizi de piatrd. Dupe cAteva clipe, un nou fulger lovi, iar cirimizile furii|'strimate, zburAnd acum prin aer cu o vitezi amelitoare ca nitte mingi delor'. Unde fusese Piramida, se inilfa acum un nor de fum, impenetrabil, negru,lc sc extindea rapid peste Oraq. insi fulgerele nu se oprird odati cu cidereal'illrnidei: inci zece fulgere loviri Inelul Central, iar, dupi un vuiet sinistru,,ursta se rupse in dou;. Bucelile se ridicard gi se scufundari pe veci in Mare,r liiud nagtere unui val inalt de peste zece metri, ce mituri gi Inelul Secundar.

- inaintel strigi Gebeleizis, indbuqindu-pi cu greu lacrimile.Cilireau ceva mai incel pentru ca soldalii si poate line ritmul cu arma-

sirlii albi ce striluceau printre norii de fum ce se impriqtiau pe strizi. Atlanliilrrgcau care incotro, plingAnd ti lipand, pe strezile care se surpau, iar suter lintle ei cedeau in gropile uriaqe, din care incepuse si ias; un fel de jet de gaz

li('rllinte. Temperatura sdri in cAteva minute de la dou;zeci 9i ceva de grade la,rl)roape patruzeci ti cinci.

Dupd cateva minute, ajunseseri, in sfArtit, la Port. Docurile din lemn se

sliilimaserd de mult gi erau acolo mii de oameni, cu sibiile scoase, urlAnd|iitIc o corabie ce era la numai douizeci de metri distanli. Gebeleizis nu maiviizrrse niciodati aga ceva, se pare cd furia scosese ce este mai reu din Atlantiir';rrc voiau si se rizbune pe cei ce se salvau.

- Ce facem?

- inotimlGeneralul galopi cu vitezd spre Mare, nelinand cont de cei din fala lui

r';rlc cideau sub copitele cailor. Cind ajunse la mal, se ridici pe taua albastre.r culului gi siri de pe el exact cand ajunsese la margine. Dupe cateva secundesilrli apa rece a M;rii, care il cuprindea, incet, incet.

sfergitul unei ere I t9