dr. Daniel Moreanu

Fiducia ti Trust-ul

Editura C.H. BeckBuctrepti 2017

Cuprins

xvAbrevieri... ........,...........XXI

Introducere xxlllCapitolul I. Considerafii preliminare..........................................1

Secliunea l. Importanla fiduciei ;i a trust-ului.Prccizdri generale asupra temelor in disculie ..................'.. ".'. I

SecJiunea a 2-a. Aspecte de naturd terminologica ................ "..' 9Secliunea a 3-a. Cdteva consideralii privind noliunea

,,transplanturilor legale". ...............I I

$ 1 . Aprecieri introductive crr privire la istoricul noliunii

,,transplanturilor legale". Fiducia $ trust'uI ca fotmede manifestare ale,,transplanturilor legale" ................. I I

$2. Principalele teorii cu privire la existenla

,,transplanturilor legale".. ......................... 1 7

$.3. Definilia,,transplanturilor legale" ............20

$4. Principalele tipuri de,,transplanturi legale" .................24

$5. Factorii care contribuie la succesul nnui

,,transplant Iega|".......... .."...'28

96. Concluzii.................. ............39

Capitolut IL Privire istoricl asupra Fiduciei

;i flrzsl-ului. Origine gi evolufie... ..................'.....46Secliunea 1. Consideralii generale... ......."....'.'.".46Secliunea a 2-a. Fiducia in dreptul roman ....""".49

$1. Fiducia cttrn creditore.................. '....""'.'53$2. Fiducia cum amico.. .""'.""..55

Secliunea a 3-a. Fiducia in sistemul de drept germanic...'.......56

Secliunea a 4-a. Originile trust-ului in dreptul anglo-saxon....58S ecliunea a 5 -a. Car acteristicile trus t-ului anglo-saxon'...'...'. 70

VIII Fiducia rsi Trust-ul

$1. Dualitatea dreptului de proprietate..................,............71

$2. Elasticitate Ei flexibilitate............... ..........7g$3. ContinLritate.............. ............g1

Sec{iunea a 6-a. IstoricLrl qi perspectivele trust-ului?n cadrul sistemelor de drept civil............. ........ g3

Secfiunea a7-a. Limitele adoptdrii trust-ului in sistemelede drept civil............ .....................gg

g I . Limite care decurg din teoria/principiul,,numerus clausus" ...,..........g9

92. Limite ce rczultd, din principiul publicitafiidrepturilor rea1e............ ........g2

93. Limite ce reziddin principiulputerilor nelimitatedelinLrte de cdtre proprietarul legaI............ ................... g 4

$4. Limite aferente restricliilor privind instrdinarea. ........., g s$5. Lirnite care decug din rezerva succesorali

(,,moqtenitorul obligatoriu")............... ......g596. Limite care provin din dualitatea dreptului

de proprietate................. ......96

Capitolul III. Patrimoniul ............. ....................... l0lSec{iunea 1. Definilia qi arnlizagenerald a noliunii

de patrimoniu......"........... ............101gl. Nofiunea juridica....... .........10192. Elementele patrirnoniului............. ..........10793. Caracterele juridice ale nofiunii de patrimoniu .......... 10994. Funcliile patrimoniului..........,........ ........ I l5

4.1. Patrimoniul reprezintd garanlia comundacreditorjlor ................. I 16

4.2. P atrimoniul explica transmis i un ea universal dgi transmisiunea c u titl u universal................... .... 120

4.3. Patrimoniul explicd subrogatia reald universald;i subrogalia reald cu titlu universa1.................... lZ3

Sectiunea a 2-a. Patrimoniul in lumina teoriile exprimate..... 126$ 1. Teoria personalistd asupra patrirnoniulu i ................... 127$2. Teoria modernd asupra pat.imoni ului ................., ...... 127

Cuprins

Scc]iunea a 3-a. Patrimoniul de afectaliune sau separalia

de patrirronii. Masele patrimoniale, in general,

;i masele patrirnoniale fi duciare, in particular .................... 1 28

('npitolul IV. Fitlucia ....148Scc{iLrnea 1. Fiducia de lege latainreglementarearom6neascd. .............148

Sec{iunea a 2-a. No{iunea/definifia fiduciei...........................159

$1. Reglementarea rom6neascs. ...................159

$2. Alte legislalii .....^................ 168

Secliunea a 3-a. Teoria separaliei de patrimonii ;ia patrimoniilor de afectaliune ca efect al fiduciei ...............172

Sec{iuneaa4-a.li'zvoarelefiduciei.. ...................180Secliunea a 5-a. Pd4ile contractului de fi ducie...................... 1 88

$ 1. ConstituitorLrl. Defini\ie Ei analizd .......... 189

$2. Fiduciarul. Definilie ;i analiza ...............195

$3. Exercitarea activititilor fiduciare de catre avocali .....203

$4. Analiza problematicii cumulului intre calitatea

de constituitor Ei cea de fiduciar... ..........211Secliunea a 6-a. B enefi ciarul. Definilie ;i anali2it .................2 I 6

Seclinnea a 7-a. Contractul de fiducie ...............225

$1. Conlinut ..........225

$2. Caractere iuridice ...............230

$3. Condilii de fond........ .....'..'.2353 . 1 . Capacitatea pdrJilor conftactante .....237

3.2. ConsimlSmdntul ..........2393.3. Obiectul contractului qi obiectul obligaliei .......'.2403.4. Cauza... ....244

$4. Conditii de formd ...............246

$5. inregistrarea fiscald ;i cerinle de opozabilitate ..........251

$6. Obligaliile pir{ilor contractante ..............2686.1. Obligaliile constitrritorului.......... .'.'2696.2. Obligaliile fiduciarLrlui................. .......................270

$7. Obligaliile beneficiarului.............. ..........274

$8. Puterile fiduciarulLri ;i limitele intinderii acestora .....276g9. inlocuirea fiduciarului................... ......'..278g I 0. Consecinfele insolven{ei fiduciarului ............. ..........286

IX

X Fiducia si Trust-ul

gI L Limitarea rdspunderii fiduciarului ;i a constitui_torului rezultate din separalia maselorpatrimoniale. Rbspunderea fiduciaruluipentru prejudiciile eauzate ..................,2g8

$ 1 2' incetz*ea conil'actului de fi dLrcie. Efectele incetarii...... 299$ I 3. Excluderea repretabild a fi duciei-liberalitate... .........3 17

Secfiunea a 8-a. Natura juridici a dreptului dobAnditde citre fiduciar ......329

Sec{iunea a 9-a. Comparalie intre fiducieqi alte instrumente juridice ..........335

$ L Stipulatia pentru altul ............ .................336$2. Vfinzarea cu opfiune de rdscumpdr are........................33g$3. Mandatul.................. ..........344$4. UzufrLlctul ................ ..........34795. Depo2itu1.................. ..........353$6. Substitu{ia fideicomisard............... .........356

SecJiunea a 10-a. Anticipari cu privire la potenlialeaspecte j uridice controversate in privinla reglementdriiromdneqti a fiduciei..... ................360

Sec{iunea a 11-a. Principalele utilizari practice poten{ialeale fi duciei in reglementarea romAneascd ............. .............. 367

g 1. Fiducia-gestiune .................36992. Fiducia-garan!ie......... .........3j0$3. Utilizarea fiduciei de cdtre practica bancard.

Conturile fiduciare .............37294. Avantajele qi lirnitele utilizarii fiduciei in

reglementarea romdneasca .................. ....................... 37 2Secliunea a l2-a. 'fratamentul fiscal al fiduciei"....... .............37sSecjiunea a 13 -a. Propuneri de le ge fer enda. "........................ 3 g5

Capitolul Y. Trust-ul. ....395Secjir:nea 1. Consideralii generale plivincl trust_ul

Ei istoricul acestuia....... ...............395Seclirnea a2-a. Definilia trust-uhi ...................401

!il. Definitia trust-ului in sistcrnclc common \ow.............403$2. Definifia trust-ului in sislcrrre lc clc clrept civil............406

Cuprins

Scctiunea a 3-a. Principalele trdsdturi caracteristice

ule trust-ului qi efectele j uridice ale acestuia ...................... 408

$1. Principalele trdsdturi ale trust-ulni.............................408

$ 2. Efectele j uridice principale ale trust-ului ................... 41 4

Scc{iunea a 4-a. Importanla trust-uhri gi distincliilela([ de institulii juridice cu funclii similale ....415

$ I . Consideralii generale cu privire la impofian{atr us t-ului ?n plan juridic ;i economic ................ ......... 41 6

$2. Deosebiri fa{d de institulii cu funclii similare

[corporafia (corporation)] ......'.......... .....417

Sec{iunea a 5-a. Teoria contractuald a fiust-ului.Diferenle lntre contract qi trust ...,.......,...........4 1 9

Sec{iunea a 6-a. Teorii cu privire la constituireatrust-urilor.. .............420

$ L Teoria d onaliei (donativ e the ory) ............................... 420

$2. Teoria contractuald (c ontr act the ory) ......................... 421

$3. Teoria intenliei (intention theory) ..........422

$4. Trust-ul ca patrirnoniu.................. ..........422

Secliunea a 7-a. Pdrtile trust-ulrti..... ..................423

$ l. S ettlor-uV g" ant or-til. Definilie qi analizd ..... .............. 424

$2. Trustee-ul .................. ........'4252.I . Definitie qi analiza ......4252.2. Obliggiile trustee-ului................ ....4282. 3. Delegarea puterilor (de I e gati on rule) .................. 43 5

2.4. Institulia protectorului tr us t-ului(trwt protector) ............. .................436

$3. Beneficiarul. Definilie;i analizd..... .......437Sec{iunea a 8-a. Cr:ndi{ii generale qi speciale pentrlr

constituirea trust-u1ui..... .............438

$1. Constituirea gi incetareatrust-ului .........438

$2. Clauza de,,spendthrrft" .............. ...........441

$3. Regula impotriva perpetuititii (rule againstperpetuities) .......................442

Secliunea a 9-a. Tipologia trust-urilor................ ...................444

$1. Trust-uri revocabile (revocable trusts) qi

tr us t-rri irevocabile (.irr ev o c ab le trus ts) .................... 446

XI

XII Ftducia si Trust-ul

$2. Trust-wi caritabile (charitable trusts). trust-urin ec aritabile (no nc har i t ab le tr us ts) qi trus t urionorifice (honorary trusts).......... ...........447

$3. Trust-uri generatoare de venituri pentru investitori(income trusts) ...................449

$4. Trust-utifiilizate ?n context familial farnily trusts)gi trust-uri utilizate in context comercial(c omm erc i al trus ts/b us ines s trus ts) ............................ 45 1

4.1. Trust-uri utllizate in context familialffamily trusts).......... ........................451

4.2. Trust-uri utilizate in context comercial(c omm er c i al trus ts,h us ines s trus ts)..................... 45 3

Secfiunea a 10-a Trust-ul in reglementarea altor state...........45l$1. Sisteme de drept civil............. ................45g

1.1. Austria. ....45g1.2. China... ....4591.3. Elvelia .....460I .4. Germania (,, treuh and'') ...................................... 46 IL5. ltalia (,,lafiducia") ................. ........462].6. Japonia ....4641.7. Mexic ......4651.8. Panama. .......................46g1.9. Spania ffiducia) ...........4691.10. Ungaria.................. ....470

$2. Sisteme de common law .............. ...........47I2.l. Australia.................. ........................4712.2. Noua Zeelandd ............4722.3. Singapore................ ....473

83. Sisteme de drept ,,mixte"....... .................474$4. Sisterne de drept islamic......... ................476

Sectiunea a 1l-a. Aspecte de naturd fisoala inprivinfa trust-ului ....477

Secliunea a 12-a. Unifurm Trust Code ([JTC)......... ..............479Secliunea a 13-a. Convenfia de la llaga privind trust-vrile...4ggSectiunea a 14-a. Principiilc drcplului europeatl

al trust-ului 496

Cuprins

('npitolul VI. Privire comparatiYi a Fiducieiln raport cu Trust-ul. ....'..'..............507

Sec{iunea 1 . Aprecieri cu caracter introductiv....................... 507

Secliunea a 2-a. Principalele diferenle dintre fiduciasistemelor de drept civil (in special, fiducia francezdqi romdneasc F| Ei trus t-u1 sistemelor de c omm on I ow ......... 509

(lnpitolul VlI. Aspecte de drept interna{ional privatin privinfa Fiduciei .....519

Secliunea 1 . Domeniul de aplicare ....................519

Sec{iunea a2-a. Legea aplicabild in materie prin

determinarea obiectivd..... ...........522Sectiunea a 3-a. Situalii cu caracter special....................'..'...524

Cupitolul YIII. Concluzii....... 525

Anexfi. Propuneri de legeferenda. Reformuliri gi

revizuiri ale art. 773-79L C.civ. (Titlul IV - Fiducitt)..........539

llibliografie ....................577

lndex aIfabetic............... ....................601

xill

Capitolul IConsiderafii preliminare

Sec{iunea 1. Importanfa fiduciei ;i a lrasf-ului.Preciziri generale asupra temelor in discufie

Drepzul se gdsepte intr-un proces permanent de schimburi 5i

influenfe reciproce, in unele situalii duse pdna la identitate. DePi

rrpropierea intre sistemele juridice de drept civil li cele de common

luw este evidentd, acestea pastreazd totttgi trasaturi caracteristice

rrnice. Existd nlrmeroase lucrdri in literatura de specialitate care

lraleetzl. problematica superiorit[tii dreptului civi I prin comparatie cu

rrcela de common latu qivice versa. Nu vom inh'a in detalii cu privireln aceste aspecte care avdnd in vedere complexitatea sr.rbiectului ar

pLrtea constitui subiectul unei teze qtiin{ifice in sine, mdrginindu-ne

s[ aducem cu titlu preliminar cAteva precizdri limitate asupra

sistemelor juridice de drept civil, respectiv cele de common lenu

cirora le aparfin cele doud institu{ii analizate in prezenta lucrare,

recte ftducia Si trwt-ul.Pe de o parte, originea dreptului civil poate fi reg[sitd in

principal in dreptul roman astfel cum a fost codificat prin Corpus

Iuris Civilis al lui Iustinian. Dreptr'rl civil are doul in{elesuri, 9iauume: in sensul restrdns descrie legea care se referd la acele ariiacoperite de coduri civile, in timp ce sensul larg expune relalia cu

sistemele bazate pe acestea spre deosebire de sistemele jrrridice de

drept common lawl. Elementul esenJial al dreptului civil este repre-'zentat de un set de principii gi reguli general aplicabile in timp ce

I in acest sens, a se vedea C. Peiovic, Civil law and common law: twodifferent paths leading to the same goal, in Victoria University ofWellington Law Review w.3212001, p. 819.

2 ffducia;i Trust-ul

jurisprudenJa reprezintd un izvorlo sursa secundar(6) de drept. inipoteza in care legea nu acoperd toate ipotezele poten{iaie se vofaplica principiile de drept general aplicabile. Exista doud marisisteme juridice de drept civil, recte: sistemul juridic de dr:eptroilran gi cel germanic ?n cadrul cdrora majoritatea codurilor civiles-au dezvoltat in secolul al XIX-lea.

Pe de alta parte, sistemul juridic common lqw s-a dezvoltat inAnglia incep6nd cu secolul al Xl-lea fiind ulterior adoptat de altestate, precum SUA, Australia, Noua Zeelandd etc. in esen{d, acestsistenr de drept se caracterizeazd printr-o legislalie construitd pejurisprudenJd (case law sau precedentul iLrdiciar) avdnd ia bazitingeneral obligativitatea deciziilor pronunlate de cdtre instanlelesuperioare asupra celor inferioare ca gi grad de jur-isdic{ie, prin-cipiu cunoscut drept stare decisis. Ideea conform cdreia sistemuljuridic common law este construit pe jurispnrdenfd este numaiparJial corect6, in sensul in care existd pi o parte importanti delegisla{ie pe care judecatorii sunt obliga{i sd o respecte in aceeaqimdsurd ca qi judecatorii din sistemele juridice de drept civilr.

Diferenla de esen!6 menlionatd supra deiv din concepliaesen{ialmente distinctd dintre dreptul civil Si common law, insensul in care sistemele de drept civil sunt bazate pe teoria sepa-raJiei pLrterilor in stat in cadrul cdreia legiuitorul deline puterea delegiferare. iar puterii judecitoreqti ii revine sarcina de aplicare alegislaJiei, in timp ce in sistemul de common law instanlele jude-catoregti de{in 9i putere iegislativd.

Totodatd, deosebirea dintre sistemele juridice de drepf civil gicele common layt determind o abordare diferita a practicienilor inrezolvareaspefelor. in acelagi timp aceasta cxeeazl,qi o distinclie inceea ce privegte forfa legala a precedentului judiciar. in timp ce insistemele juridice de drept civil instanJele de judecatd nu suntobligate sd urmeze deciziile altor instanfe (cu anumite exceptii), incadrul sistemelor de common law decizllle instan{elor superioaresunt obligatorii pentru curlile inferioare2.

rldem, p. 820.2 Pentru analiza unor diferenJe de drcpt substanfial intre sisternelejuri-

dice de drept civil Ei cele common law (c.g, in ceea ce priveqte contra-prestatia versus cauza. cesiunea c:ontrirctclor, revocarea ofertei, fo4a

Consideraliipreliminare 3

Proprietatea privatd 9i delinerea individualS de bunuri a repre-

zentat de-a lungul tirnpului unul dintre obiectivele principale ale

individului pi ale societalii in general. Reprezintf, un aspect cunoscut

lnptul cd pe parcursul istoriei proprietatea privati a cunoscut nurne-

roase timitari qi restrdngeri ae natLrra divers6. in vederea eliminarii

$cestor limit[ri s-a creat mecanismul trust'ului, in]eles drept o relaiie

cle naturd fiduciard cu privire la proprietate prin care titularului iiincumba obliga{ii fiduciare in beneficiul unui sau unor beneficiari

desemna{i.Trust-ul constituie una dintre diferenfele de drept substan-

(ial dintre sistemele juridice de drept civil ;i cele common law.

Acesta a fost considerat tnult timp drept un punct de divergenJd

intre aceste doui mari sisteme de drept. Dupd cum s-a relinut,

,,acesta a fost considerat, impreund cu principiul stare decisis sau

cu atitudinea diferitd falb de Cod, drept un locus dffirentiaeclasic"t (trad.ns.eng.). in sistemele juridice de common lm,v

trust-ul este considerut a reptezenta parte a dreptului care line de

proprietate in general, in timp ce in sistemele de drept civil acesta

este parte a dreptului obligaliilor ceea ce contribuie la intarirea

abordarii esen{ialmente diferite.in accepliunea de mai sus gi cu aceste efecte trust-ul nu exista

in dreptul civil. Mai mult, pentru un civilist notiunea 9i modul incare funclioneazd trust.url se pot dovedi un exercitiu dificil de pus

tn practici. in schimb, dreptul civil a imaginat alte instrumente ce

nu indeplinesc toate funcfiile trust-uftii. Una dintre aceste instihr{iieste fideicommisum care, dupS vorn arita pe larg infraz, reprezintd

in confotmitate cu unele opinii predecesorul instituliei moderne a

fiduciei.

rnajord etc.), idem, p. 821 et seq. Mai cu seam6 incepdnd cu secolul

al XIX-lea, s-a observat o tendin!6 de apropiere intre dreptul civil qi cel

common law, sult influenta conventiilor internafionale, in timp ce crearea

UE a confribuit la acest proces de uniformizare.I in acest sens, a se vedea M. Graziadei, U. Mattei, L. Smith, Commer-

cial trusts in European private law. Cambridge University Press, SUA,

2005, p. 28.2 Pentru mai multe detalii in acest sens, a se vedea, infra, Capitolulll,

Sectiunea a 2-a - Fiducia in dreptttl roman.

6 Fiducia;i Trust-ul

legislafia statelor cle drept civil. Aderarea la aceastd convenfie decdtre sisteme juridice de drept civil, precum ltalia sau Olanda adovedit faptul ci institu{ia trust^ulvi nu poate fi considerath per secontrard principiilor dreptLrlui civil.

Din acest punct de vedere sistemele juridice de drept civil (deciinclusiv sistemul de drept romdnesc) nu puteau rdmdne imuneinfluenJei acestui instrument juridic revolu{ionar al dreptuluianglo-saxon. A fost adoptatl, astfel, fiduci aiinutl^ ca reprezentAndun nijloc juridic intermediar mai bine adaptat realitdlilor gispecificului sistemului juridic de drept civil ronr6nesc.

Aici credem ci este locul pentru a aduce doud precizdri impor-tante cu caracter preliminar: (i) prima determinata de anumite punctede vedere exprimate in sensul punerii in discLrlie a insdqi necesitdliiadoptarii fiduciei in sistemul de drept romdnesc (qi, in general, insistemele de drept civil) qi (ii) a doua care calificd fiducia drept unsimplu ,,transplant legal", adica Lna dintre acele institu{ii iurldicepreluate tale quale dintr-un alt sistem frra niciun fel de adaptare sauapreciere a specifi citaJii sisternului,,gazdlJ, .

Cu privire la primul aspect, gi anume insdqi necesitatea adop_tdrii fiduciei in sistemul de drept romdnesc, ne exprimam deza-cordul in raport cu nnele opinii exprimate din dou6 motive prin-cipale; primus, simplul argument al inexistenfei unui instrumentsimilar in cadrul sistemului juriclic romfuresc nu poate constituiper se argumentul suprem impotriva modernismului gi adaptdriipermanente la realitalile economice pe care le traim ca societate.Astfel, sistemul juridic qi intreaga societate cunosc, qi am spune cdsunt obligate sd cunoascd un proces permanent de adaptare gimodernizare. Secundus, faptul ca alte sisteme de drept lihiar aedrept civil) permit gi incurajeazd instrumente inovatoare de dezvol-tare a afacerilor le creeazd, un avantaj competitiv important incadrul pielei globale. Singura solutie pentru sistenul de dreptromdnesc este de a se adapta gi de a incerca in mod constant sa linapasul cu procesul de modernizarcr, iar nLr a se irnpotrivi acestuia,inclusiv prin adoptarea Lrnor rcglcrncutdri care nu ii sunt specificeistoric sau prin esenld. Din accst punct de vedere, redactoriicoduh.ri civil au implernental tru prriccl laudabil introducand cucaracter de noutate absolutri accst irrslr'rrrrrent, chiar dac6, dnp6 cum

Consideralii preliminare 7

vurn ar6ta in rletaliu in cadrul capitolului dedicat analizei dezvol-

lutc a fiduciei. ar fi fost recomandabil sa mearga pdnd la capat 9i sa

nlilizeze drept sursd de inspiralie sisteme de drept civil care au

lrlcluat forme ale trust-ului mult mai apropiate de versiunea origi-rrirlii qi care, agadar, permit o dezvoltare comparativd iu termeni de,itlLrcturd gi complexitate tehnico-juridicb.

Cu privire la cel de-al doilea aspect opindrn fbra putinla de

lllgadi cd nu se poate discuta despre o .,transplantare" a trust-uluiin cadrul sistemului de drept romdnesc, pentru simplul motiv cd nu

trrrst-sl anglo-saxon a reprezerfat sursa de inspira{ie principalS,

rlupd cum s-a int0mplat, e.g.,in cazul instituliei administrdrii bunu-

rilor altuia. Dupd cum vom arata in detaliu infral fiducia romd-

rrcascd a fost preluata aproape integral dupi modelul ,,la fiducie"tliu Codul civil francez cu doar cdteva modificdr:i' DiscutAnd cu

rlivergi colegi practicieni din Franla arezultat,fdthca aceasta sa aibipctulanla de a fi reprezentat o analizd exhaustiva sau statistica faptul

erl in practic[, utilizarea fiduciei este destul de limitata.

Fiducia reprezintd o noud modalitate a proprietilii gi constituie,

rrldturi de proprietatea periodicd, avangarda unei noi conceptii cu

privire la caracterele juridice pe care le imbracd deja ,'proprietateaclasicd". Fird a intra in foarte multe detalii care vor constitui

obiectul analizei pe care o vom intreprinde infra2, ne limitdm a

cvoca faptul ca dreptul de proprietate pe care il dobdndeqte

liduciarul nu intruneqte, spre exemplu, caracterul de perpetuitate

specific dreptului de proprietate o,clasic". Din nou ins6, adtlcem inilisculie modernismul structurilor comerciale actuale complexe

care igi lasd amprenta inclusiv asupra naturii 5i modalitdlilor de

manifestare ale dreptului de proprietate.

Indiferent cd discutam despre trust sau fiducie este impofiant de

re{inut cd ambele institutii, reprezentante a doud mari familii de

clrept, au ca obiectiv esential protecJia terfei pdrfi, administrator al

bunurilor transmise.

I Pentru mai multe detalii in acest sens, a se vedea, infra, CapitdrullV,Secliunea 1 - Fiducia de lege lata in reglementarea romflneasci.

2 Pentnr mai multe detalii in acest sens, a se vedea, infra, CapitolullY,Sec{iunea a 8-a-Natura.iuridici a dreptului dobdndit de cdtre fiduciar.