Fidic - Rosu

550
CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL – FIDIC CARTE ROŞIE - CAIET DE SARCINI Secţiunea 1 - Articole Generale Secţiunea 2 - Lucrari de Drum Secţiunea 3 - Poduri, Pasaje si Viaducte (după caz) Secţiunea 4 - Liste de Cantităţi şi Model de Grafic pentru Fluxul de Numerar Secţiunea 5 - Proiect Tehnic 1

Transcript of Fidic - Rosu

Page 1: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

CAIET DE SARCINI

Secţiunea 1 - Articole Generale

Secţiunea 2 - Lucrari de Drum

Secţiunea 3 - Poduri, Pasaje si Viaducte (după caz)

Secţiunea 4 - Liste de Cantităţi şi Model de Grafic pentru Fluxul de Numerar

Secţiunea 5 - Proiect Tehnic

1

Page 2: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

1. ARTICOLE GENERALE

I. PROCEDURI LEGALE ŞI LEGISLAŢIE LOCALĂ.................................................................1I.1 OBIECTIVUL ŞI SCOPUL LUCRĂRILOR.........................................................................1I.2 SISTEMUL CALITĂŢII PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII...................................2I.3 INSPECŢIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII...........................................................................................................................3

II. ARTICOLE GENERALE...........................................................................................................4II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI..................................................................................4

II.1.1 Respectarea Legilor........................................................................................................4II.1.2 Posesia şi folosirea Şantierului......................................................................................4II.1.3 Întâlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6).................................................................5II.1.4 Organizarea de şantier....................................................................................................5II.1.5 Lucrări Provizorii...........................................................................................................5II.1.6 Informaţii.......................................................................................................................6II.1.7 Desene conforme cu execuţia şi cartea tehnică a construcţiei.......................................6II.1.8 Desene şi proiectare, asistenţa proiectantului................................................................7II.1.9 Implementarea planului de promovare..........................................................................8II.1.10 Alţi antreprenori...........................................................................................................9II.1.11 Identificarea şi eliberarea zonelor de muniţii neexplodate........................................10II.1.12 Relocare şi protejare de utilităţi.................................................................................10II.1.13 Aspecte legate de apă.................................................................................................12II.1.14 Managementul traficului............................................................................................12II.1.15 Întreţinerea drumurilor existente................................................................................14II.1.16 Protejarea mediului înconjurător................................................................................15II.1.17 Jurnalul Lucrărilor şi Rapoartele................................................................................16II.1.18 Activităţi în afara Şantierului.....................................................................................17II.1.19 Asistenţa tehnică arheologică.....................................................................................17II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului...........................................................................18II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului.................................................................18II.1.22 Puncte de referinţă (Sub-Clauza 8.6).........................................................................18II.1.24 Lucrări în Regie.........................................................................................................19II.1.24 Asigurări.....................................................................................................................20II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD).............................................................20

II.2 CONTROLUL ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII................................................................21II.2.1 Sistemul de management al asigurării calităţii............................................................21II.2.2 Laboratorul din şantier.................................................................................................22II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, încercări şi metode de lucru....................................23II.2.4 Materiale alternative....................................................................................................23II.2.5 Inspecţia Lucrărilor de către Inginer............................................................................24II.2.6 Teste efectuate de către Beneficiar..............................................................................24

II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC.................................................................................................24II.3.1 Studiul topografic, repere şi cote.................................................................................24

II.4 FACILITĂŢI SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU INGINER.................................25II.4.1 Biroul Inginerului.........................................................................................................25II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer...............................................................................26II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului..........................................................................27II.4.4. Cerinţe generale pentru birourile Inginerului..............................................................27

2

Page 3: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II.4.5. Facilitaţi de comunicare pentru birourile Inginerului.................................................28II.4.6. Fotografii de progres...................................................................................................28II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer.....................................................................................29ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI................................................30ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL...............................31ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER ŞI ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE

INGINERULUI...........................................................................................................32ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER.....33ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE..............................35ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE...................................................................51ANEXA E: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA.........................................................57

3

Page 4: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I. PROCEDURI LEGALE ŞI LEGISLAŢIE LOCALĂ

I.1 OBIECTIVUL ŞI SCOPUL LUCRĂRILOR

Prezentul Caiet de Sarcini încorporează prevederile legale generale pe baza cărora sunt pregătite proiectele pentru a fi executate, precum şi specificaţiile tehnice ca parte a documentaţiei de atribuire, funcţie de care urmează a fi elaborate de către ofertanţi propunerea tehnică şi propunerea financiară.

Prevederile legale generale menţionate mai sus, sunt următoarele:

“Hotărârea de Guvern nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii” revizuită şi amendată prin HG 675/2002 şi HG 622/2004;

“Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii”, revizuită şi amendată prin HG 498/2001, Legea 587/2002 şi Legea 123/2007;

“Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora” aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 273/14.06.1994, modificată şi completată prin HG 940/2006;

“Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii” aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 272/14.06.1994;

Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 şi modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007;

Ordinul Administraţiei Naţionale a Drumurilor pentru aprobarea “Regulilor privind administrarea, folosirea, întreţinerea şi repararea drumurilor publice”, nr. indicativ A.N.D. – 554;

Hotărârea de Guvern nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.

Lista de mai sus nu va fi considerată nici completă, nici exhaustivă.

1

Page 5: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I.2 SISTEMUL CALITĂŢII PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

Orice contracte, sub-contracte, instrucţiuni, aprobări, etc. care vor fi încheiate sau emise în cursul perioadei de construcţie, al Perioadei de Notificare a Defecţiunilor şi al perioadei de întreţinere, vor respecta Legea nr. 10 din anul 1995 menţionată mai sus.

Sistemul calităţii aplicat lucrărilor de construcţii este un set de proceduri organizatorice, responsabilităţi, regulamente şi mijloace implementate pentru realizarea calităţii lucrărilor de construcţii cerute în cursul tuturor etapelor următoare: proiectare, construcţie şi întreţinere.

Sistemul calităţii aplicat lucrărilor de construcţii va consta în următoarele:

regulamente, norme şi standarde tehnice de construcţii calitatea materialelor folosite la lucrări de construcţii aprobări tehnice privind calitatea produselor şi procedurilor noi verificarea proiectelor şi inspectarea lucrărilor de construcţii managementul şi asigurarea calităţii lucrărilor de construcţii aprobarea şi certificarea laboratoarelor unde se efectuează analizele şi testele pentru

lucrările de construcţii activitatea metrologică în construcţii recepţionarea lucrărilor de construcţii (recepţie provizorie şi finală) urmărirea comportării lucrărilor de construcţii şi intervenţii la construcţiile existente întreţinerea lucrărilor de construcţii inspecţiile de stat cu privire la calitatea lucrărilor de construcţii.

Produsele sau materialele, a căror calitate nu este certificată la momentul livrării prin certificate de calitate emise de către producător şi care să menţioneze conformitatea totală a acestora cu privire la cerinţele relevante, nu vor fi folosite.

Certificatele tehnice de calitate emise pentru materialele, procedurile şi echipamentele noi care se vor folosi pentru lucrările de construcţii vor menţiona de asemenea, în baza legii curente, categoria acestora de aplicare, precum şi cerinţele acestora de manufacturare, transport, depozitare, aşezare şi întreţinere, în conformitate cu prevederile din HG nr. 766/1997.

Acolo unde trebuie să se asigure o anumită condiţie de calitate în construcţii în conformitate cu specificaţiile privind calitatea, se vor folosi numai produsele, procedurile şi echipamentele adiţionale aprobate potrivit clauzei___________

Supervizarea lucrărilor de construcţii este obligatorie şi va fi realizată de către Beneficiar prin diriginţi de specialitate sau agenţi economici de consultanţă specializaţi.

Numai experţi tehnici autorizaţi vor realiza verificarea tehnică a proiectelor şi inspecţiile tehnice ale lucrărilor de construcţii.

2

Această clauză face referire la sistemul general de asigurare a calităţii, conform Legii nr. 10/ 1995, cu modificările şi completările ulterioare.

Page 6: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Verificarea tehnică a proiectelor se face de către verificatori de proiecte autorizaţi conform Legii nr.10/1995 iar expertizele tehnice la lucrări se efectuează de către experţi tehnici autorizaţi conform HG 925/1995.

Măsurătorile specifice lucrărilor de construcţii vor fi realizate în conformitate cu prevederile legale privind calibrarea, verificarea şi fiabilitatea în funcţionare necesare pentru dispozitivele de măsurat şi control folosite în acest domeniu.

I.3 INSPECŢIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

Această clauză descrie sarcinile Inspecţiei de Stat responsabilă de calitatea Lucrărilor, în conformitate cu legea în vigoare. Costurile acestor inspecţii vor fi suportate de către Beneficiar, prin plata unor tarife guvernamentale specifice.

Inspecţiile de Stat cu privire la Calitate includ aplicarea sistemelor de calitate şi a cerinţelor de calitate în cursul activităţilor desfăşurate de către Beneficiar pentru etapele de proiectare, construcţie şi întreţinere.

Inspecţiile de Stat cu privire la Calitate pentru lucrările de construcţii sunt realizate de către “Inspectoratul de Stat în Construcţii” care este responsabil pentru controlul de stat al procedurilor legale aplicate adecvat în vederea realizării lucrărilor de construcţii la calitatea cerută.

Inspecţiile de Stat cu privire la Calitatea lucrărilor de construcţii vor fi realizate în conformitate cu “Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii” care stipulează cerinţele standard generale, sarcinile acestora, conţinuturile, cadrul organizatoric şi metodele aplicate pentru controlul de stat cu privire la calitatea lucrărilor de construcţii.

Instrucţiunile incluse în aceste Regulamente sunt obligatorii pentru toate părţile implicate in emiterea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire, a amplasamentului şantierului şi sunt responsabile pentru proiectarea, construirea şi întreţinerea lucrărilor de construcţii.

Prevederile acestor regulamente sunt obligatorii pentru toate companiile româneşti şi străine, pentru unităţile publice, administraţiile centrale şi locale, care, în baza legii, contribuie la activităţile de construcţie, sau care reprezintă Beneficiarul, sau alţi utilizatori ai acestor lucrări de construcţii, indiferent de sursele financiare folosite pentru lucrări sau de tipul dreptului de proprietate.

“Lista Standardelor Româneşti Aplicabile” este ataşată în Anexa _____ a acestei secţiuni.Cu toate acestea, această listă nu va fi considerată nici completă, nici exhaustivă. Aşa cum se specifică în clauza 7.9 din Condiţiile Particulare, toate Standardele Româneşti care au intrat în vigoare până la Data de Bază (data anterioară cu 28 de zile faţă de ultima dată de depunere a Ofertei).

3

Page 7: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. ARTICOLE GENERALE

II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI

II.1.1 Respectarea Legilor

Cu excepţia autorizaţiei de construire ce va fi obţinută de către Beneficiar, autorizaţiile şi / sau permisele cerute de autorităţile naţionale / locale competente vor fi obţinute de către Antreprenor, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autorizaţii pentru organizarea de şantier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de rezidenţă şi de lucru, permise pentru comunicaţii radio, permise pentru relocarea utilităţilor publice, etc.

În termen de ___ de zile de la primirea înştiinţării potrivit prevederilor Sub-Clauzei 8.1 [Începerea Lucrărilor], Antreprenorul va transmite Inginerului o planificare detaliată a Lucrărilor, împreuna cu o listă a tuturor permiselor necesare şi a termenelor pentru obţinerea acestora, în scopul executării în bune condiţii a Lucrărilor conform programului pregătit şi actualizat potrivit prevederilor Sub-Clauzei 8.3 [Programul de Execuţie].

II.1.2 Posesia şi folosirea Şantierului

Antreprenorul va respecta prevederile Hotărârii de Guvern nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.

Antreprenorul va solicita posesia Şantierului, sau a unei părţi din Şantier, de la Inginer atunci când programul de Lucrări i-o cere, iar Beneficiarul va da această posesie în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 2.1 din Condiţiile de Contract.

Atunci când Beneficiarul i dă Antreprenorului, posesia Şantierului, sau a unei părţi din Şantier, Antreprenorului i se va da autoritatea de a realiza Lucrările instruite de către Inginer în conformitate cu prevederile Contractului. Cu toate acestea, el va notifica biroul local al Beneficiarului în legătură cu programul său de lucrări şi va colabora cu personalul Beneficiarului în ceea ce priveşte propunerile de management al traficului şi va transmite înştiinţări în avans cu privire la trafic către poliţie, autorităţile de urgenţă şi autorităţile locale.

Antreprenorul nu va intra pe Şantier pentru a executa Lucrări până când i se va acorda posesia. Dacă Antreprenorul solicită intrarea pe Şantier din alte motive înainte de a i se acorda posesia (de exemplu în scopul unor investigaţii, studii de teren sau ridicări topografice) şi Inginerul acceptă, Antreprenorul va demonstra că are asigurările necesare şi că a luat măsurile de siguranţă corespunzătoare.

4

Page 8: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

În perioada în care are posesia Şantierului, sau a părţii de Şantier, Antreprenorul va fi responsabil pentru asigurarea iluminării, protecţiei şi a altor măsuri pentru a face ca lucrările provizorii, depozitarea materialelor, excavaţiile, lucrările parţial terminate, etc. să fie sigure pentru public şi pentru utilizatorii drumului.

Antreprenorul va menţine accesul la toate proprietăţile de-a lungul drumului în cursul execuţiei Lucrărilor. Acolo unde este inevitabilă blocarea unor asemenea accese, conform celor agreate cu Inginerul, şi datorită apropierii Lucrărilor, Antreprenorul va înştiinţa din timp (cu cel puţin 10 zile înainte) locuitorii proprietăţilor afectate în legătură cu operaţiile, astfel încât inconvenientele să fie minime, iar atunci când este posibil, să se asigure accesul temporar. În niciun caz nu va fi blocat niciun acces pentru mai mult de douăsprezece ore.

II.1.3 Întâlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6)

Ordinea de zi a acestor întâlniri va cuprinde revizuirea progresului obţinut, revizuirea planurilor şi echipamentelor pentru activităţile viitoare, situaţia personalului, tehnologia, siguranţa, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, plăţile, dificultăţile curente şi anticipate, coordonarea cu alţi Antreprenori, reclamaţii pentru cheltuieli suplimentare, şi alte probleme obiective. Data şi locul de desfăşurare a acestor întâlniri vor fi stabilite de comun acord, luând în considerare subiectele puse în discuţie.

II.1.4 Organizarea de şantier

Antreprenorul îşi va găsi locul sau locurile pentru a-şi stabili organizarea de şantier în care să amplaseze birourile, atelierele, depozitele, utilajele, laboratorul de şantier, spatiile de cazare, atelierele, carierele, balastierele, gropile de împrumut, staţiile de preparare. Antreprenorul va fi responsabil pentru aducerea terenurilor folosite pentru organizarea de şantier, gropile de împrumut, cariere, lucrări provizorii şi altele asemenea, la condiţiile iniţiale.

La finalizarea părţilor relevante ale Lucrărilor, Antreprenorul îşi va muta birourile, atelierele, depozitele, utilajele, împrejmuirea, dispozitivele grele, etc., va curăţa organizarea de şantier şi va realiza alte lucrări pentru a aduce organizarea de şantier la condiţiile sale iniţiale.

Antreprenorul va localiza de asemenea şi propriile zone de colectare şi depozitare a reziduurilor şi a materialelor nedorite, in conformitate cu regulamentele şi procedurile locale privind transportul şi depozitarea.

Antreprenorul va obţine toate aprobările necesare de la autorităţile locale şi de la alţii pentru organizarea sa de şantier pe cheltuiala sa.

Antreprenorul va fi responsabil pentru drumurile folosite în Şantier, în conformitate cu legile şi regulamentele româneşti privind utilizarea acestora.

5

Page 9: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II.1.5 Lucrări Provizorii

Antreprenorul va proiecta, amenaja, furniza şi îndepărta pe cheltuiala sa toate lucrările provizorii necesare în vederea realizării lucrărilor permanente. Lucrările Provizorii vor include amenajarea unor variante de ocolire acolo unde se consideră necesar. Toate Lucrările Provizorii vor fi aprobate de către Inginer, fără insă a-l exonera pe Antreprenor de responsabilitatea sa pentru proiectul şi caracterul adecvat al acestuia. Antreprenorul va obţine toate avizele şi autorizaţii necesare de la Ministere, servicii (proprietarii / gestionarii de utilităţi), autorităţi locale şi alte părţi terţe pentru proiectul său cu privire la Lucrările Provizorii acolo unde este necesar.

Antreprenorul va fi responsabil pentru obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiilor în vederea organizării închirierii (sau punerii la dispoziţia sa prin altă modalitate) a terenului necesar pentru orice Lucrări Provizorii precum drumuri de acces, drumuri ocolitoare, gropi de împrumut, organizări de şantier, zone de depozitare pentru material şi echipamente, facilităţi de laborator şi aşa mai departe. Acesta va reface zonele afectate de aceste Lucrări Provizorii aducându-le fie la condiţia iniţială, fie la o condiţie agreată de către Inginer, sau stipulată în avize sau autorizaţii.

Atât în timpul execuţiei Lucrărilor cât şi după finalizarea Lucrărilor, Antreprenorul va executa reparaţiile necesare pentru drumurile utilizate în timpul perioadei de execuţie. Aceste drumuri vor fi aduse la condiţii normale de trafic pe categoria lor tehnica.

Antreprenorul va proiecta şi construi orice tip de variantă provizorie de ocolire şi de traversare a căii ferate sau a unui râu şi va fi responsabil pentru obţinerea avizelor şi aprobărilor de la toţi proprietarii terenurilor şi de la alte organizaţii relevante afectate de aceste Lucrări Provizorii.

Variantele ocolitoare provizorii vor fi proiectate şi construite folosind materiale şi mână de lucru care să prevină depunerea, formarea făgaşelor sau deformarea suprafeţei de rulare. Drumurile ocolitoare vor fi pavate cu un strat de uzură neted şi sigur.

Proiectul oricărei variante de ocolire va fi transmis, prin Inginer, către Beneficiar în vederea obţinerii aprobării tehnice. Antreprenorul va transmite detalii cu privire la planul său către proprietari, autoritatea de gospodărire a apei, etc.

În momentul transmiterii proiectului variantei de ocolire către Inginer, Antreprenorul va transmite de asemenea şi propunerile sale cu privire la planul de management al traficului şi la cerinţele de siguranţă cât timp varianta de ocolire este folosită.

La finalizarea părţilor relevante ale Lucrărilor, pentru care au fost prevăzute lucrări provizorii, Antreprenorul va îndepărta acele drumuri, structuri şi altele asemenea şi va reface suprafeţele de teren pe care au fost construite la starea lor iniţială sau la o condiţie similară agreată de către Inginer.

II.1.6 Informaţii

6

Page 10: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Antreprenorul va furniza, la solicitarea Inginerului, toate informaţiile cu privire la calitate, greutate, substanţe constitutive, dimensiuni, nivele, rezistenţă şi descrierea materialelor şi lucrărilor, şi va furniza Inginerului alte detalii solicitate de Inginer.

II.1.7 Desene conforme cu execuţia şi cartea tehnică a construcţiei

În conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.1, paragraf 5, litera (d), Antreprenorul va păstra evidenţa detaliată a Lucrărilor executate pentru a putea întocmi in timpul execuţiei un set de „Desene conforme cu execuţia”. Aceste Desene conforme cu execuţia vor fi puse la dispoziţia Inginerului, pentru a fi inspectate, înainte de recepţia la terminarea Lucrărilor. După terminarea Lucrărilor, şi nu mai târziu de 28 de zile de la emiterea Certificatului de Recepţie la Terminarea Lucrărilor, Antreprenorul va transmite Inginerului două seturi complete de Desene conforme cu execuţia, care vor acoperi toate lucrările executate. Desenele conforme cu execuţia vor fi însoţite de toate înregistrările făcute pe perioada execuţiei Lucrărilor.În cazul în care anumite lucrări sunt executate în Perioada de Notificare a Defecţiunilor, Antreprenorul va transmite două seturi complete de Desene conforme cu execuţia în termen de ___zile de la sfârşitul Perioadei de Notificare a Defecţiunilor.

De asemenea, după terminarea Lucrărilor, şi nu mai târziu de ___ de zile de la emiterea Certificatului de Recepţie la Terminarea Lucrărilor, Antreprenorul va furniza toate documentele în posesia sa necesare pentru elaborarea cărţii tehnice a construcţiei. Acestea vor include, printre altele:

- documentele privind calitatea materialelor folosite, cu toate anexele,- documentele privind fazele determinante,- instrucţiunile Inginerului, etc.

Înainte de predare, Antreprenorul va organiza această documentaţie în modul definit de către Inginer.

Dacă este necesar, documentaţia pentru cartea tehnică a construcţiei va fi adusă la zi de către Antreprenor şi predată Inginerului în termen de 7 zile de la sfârşitul Perioadei de Notificare a Defecţiunilor.

II.1.8 Desene şi proiectare, asistenţa proiectantului

A. Desene şi proiectare

Desenele şi documentele de proiectare emise împreuna cu documentaţia de atribuire şi incluse în anexe la prezentul Contract sunt considerate a fi suficiente pentru a ilustra natura si scopul Lucrărilor cerute de Contract şi le va permite ofertanţilor să-şi stabilească preţul adecvat.

În timpul implementării Contractului, Antreprenorul va executa orice investigare sau studiu topografic necesar şi va întocmi orice desene suplimentare şi proiectare suplimentară, necesare execuţiei Lucrărilor. Pe baza Specificaţiilor, Planşelor şi a altor informaţii conţinute în Contract, Antreprenorul va asigura toate planşele suplimentare necesare pentru implementarea lucrărilor,

7

Page 11: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

documentele, autorizaţiile şi alte date necesare pentru execuţia lucrărilor, şi pentru respectarea parametrilor tehnici stipulaţi în Contract. De asemenea, Antreprenorul trebuie să realizeze toate proiectările necesare pentru protecţia / relocarea utilităţilor afectate de lucrări, mai puţin pentru acele utilităţi pentru care Beneficiarul asigură proiectarea necesară.

Proiectarea Antreprenorului trebuie să se integreze coerent in proiectul tehnic la nivel de Detalii de Executie, împreună cu Specificaţiile şi Planşele furnizate de Beneficiar în Contract. Antreprenorul poate să furnizeze succesiv aceste informaţii pe părţi, dar fiecare parte înaintată trebuie să fie completă în aşa fel încât să poată fi analizată şi aprobată de Inginer separat ca parte integrantă a întregului Proiect al Lucrărilor. Inginerul trebuie să-şi dea acordul sau să aducă comentarii în ___de zile de la primirea acestor planşe. După primirea acordului din partea Inginerului, aceste desene şi proiectare suplimentare vor constitui baza pentru definirea Lucrărilor Permanente.

În cazul în care proiectul Antreprenorului include modificări substanţiale faţă de proiectul Beneficiarului (incluzând, dar nu numai, modificări ale soluţiilor tehnice), aceste modificări vor fi considerate a fi propuneri făcute de Antreprenor în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 13.2. [Optimizarea proiectului].

În cazul în care Antreprenorul angajează pentru aceste servicii de proiectare un proiectant (ca şi sub-contractor), acest proiectant va fi independent de Inginer sau de oricare sub-contractor angajat de către Inginer.

Antreprenorul va include in Lista A, articolul GI.11, o sumă forfetară care să acopere costul necesar elaborării tuturor desenelor şi proiectare suplimentare, necesare execuţiei Lucrărilor, în conformitate cu specificaţiile de mai sus. Pentru a evalua această sumă forfetară, ofertanţii pot consulta setul complet de desene, elaborat sub responsabilitatea Beneficiarului la nivel de detalii de execuţie.

Toate Lucrările Provizorii de orice fel vor fi proiectate de Antreprenor. Detaliile trebuie să fie înaintate Inginerului pentru aprobare cu ___ de zile înainte de începerea execuţiei acestor lucrări. Antreprenorul trebuie să accepte toate responsabilităţile pentru aceste structuri provizorii.

B. Asistenţa proiectantului pe Şantier

Antreprenorul va fi responsabil pentru asigurarea asistenţei tehnice pe Şantier din partea proiectantului în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 articolul 22 e, f si g. Antreprenorul va include in Lista A., articolul GI.12, o sumă forfetară care să acopere costul acestei asistenţe tehnice a proiectantului pe Şantier.

II.1.9 Implementarea planului de promovare

Implementarea planului de promovare se va face în conformitate cu specificaţiile din următorul document: “Manual de identitate vizuală aferent proiectelor de transport finanţate prin fondurile de pre-aderare ex-ISPA / Phare” întocmit de Ministerul Transporturilor – Direcţia Generală de

8

Page 12: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Relaţii Financiare Externe, ataşat în Anexa E la prezentul document şi publicat pe Internet la adresa: http://www.mt.ro/web_ISPA/Manual de identitate vizuala.doc.

A. Amplasarea Panourilor de identificare a proiectului

Antreprenorul va amplasa câte două panouri (unu pentru fiecare sens de mers) în limba română (în total ___ panouri) la începutul şi sfârşitul Lucrării, precum si în alte doua locuri intermediare ce fi situate de preferinţă la intersecţii cu drumuri existente. Scopul panourilor este acela de a promova finanţarea europeană a Lucrărilor, în special pentru publicul folosind drumurile existente din zona Şantierului.

Locurile exacte unde vor fi ridicate panourile vor fi agreate de către Inginer şi Antreprenor. Panourile vor fi instalate de către Antreprenor în termen de____ de zile după Data de Începere a Lucrărilor, cu aprobarea anterioară a Inginerului.

Panourile vor fi instalate pe fundaţie de beton şi vor fi de 2 m înălţime şi de 4 m lăţime; vor fi montate pe postament de oţel astfel încât partea cea mai de jos a panoului să fie de 1  m deasupra nivelului solului. Amplasarea şi instalarea panourilor se va face în aşa fel încât aceste panouri să fie cât mai vizibile de către public.

Panourile trebuie să fie de preferinţă din aluminiu, iar detaliile de design vor fi întocmite de către Antreprenor cu aprobarea Inginerului. Formatul specific şi conţinutul specific a acestor panouri va fi în conformitate cu prevederile manualului de identitate vizuală menţionat mai sus. În ceea ce priveşte panourile publicitare, fondul emblemei UE trebuie să fie albastru şi să conţină stelele standard europene ale emblemei UE. Nici o altă culoare decât Pantone Reflex Albastru şi Pantone Galben nu poate fi folosită pentru emblema UE.

Panourile vor fi înlăturate nu mai târziu de 6 luni de la data Recepţiei la Terminarea Lucrărilor.

B. Plăci comemorative

Antreprenorul va instala plăci comemorative în termen de ___ luni de la data Recepţiei la Terminarea Lucrărilor.Plăcile comemorative vor fi amplasate în 5 locuri accesibile publicului larg şi cu o vizibilitate foarte bună, care vor fi propuse de către Antreprenor şi aprobate de către Inginer (inceput/sfarsit proiect, intersectii cu sens giratoriu cu alte drumuri, pasaj denivelat). Dacă materialele utilizate pentru construirea plăcii comemorative nu permit utilizarea culorii, este de preferat ca emblema UE să fie reprodusă în negru şi tonuri cenuşii, dar vizibile. Textul, designul şi instalarea plăcilor comemorative vor fi în conformitate cu prevederile manualului de identitate vizuală menţionat mai sus.

C. Realizarea de filme audio-video de o durată de aproximativ ____ de minute şi cu un rezumat de ___ minute

Antreprenorul va realiza in fiecare an un film audio-video cu o durată de aproximativ ___de minute şi un rezumat de____ minute, arătând următoarele:- stadiul lucrărilor de început,

9

Page 13: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- progresul lucrărilor (de cel puţin 2 ori pe an pe parcursul lucrărilor de construcţie),- la finalizarea lucrărilor.

Antreprenorul va furniza filme şi fotografii, aparatul de filmat şi echipa care operează. Cel puţin câte două înregistrări vor fi făcute în fiecare an, de preferat în timpul sezonului de vară. Filmul va fi înregistrat pe DVD. Un original şi două copii ale filmului vor fi înmânate Beneficiarului în termen de 2____de zile de la data Recepţiei la Terminarea Lucrărilor.

II.1.10 Alţi antreprenori

În conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.6 din Condiţiile de Contract, Antreprenorul este avertizat că alţi antreprenori angajaţi de către Beneficiar şi personal al Beneficiarului pot lucra pe Şantier şi/sau în jurul lui. Antreprenorul va asigura accesul pe Şantier pentru oricare astfel de persoane. Antreprenorul va lua legătura cu Beneficiarul şi va planifica şi executa Lucrările într-un mod convenabil pentru ambele Părţi, spre un progres satisfăcător al proiectului.

Antreprenorul nu va interfera în niciun fel cu orice alte lucrări, proprietatea Beneficiarului sau a unor terţi, indiferent dacă sau nu poziţia unor astfel de lucrări este indicată Antreprenorului de către Inginer, cu excepţia cazului în care astfel de interferenţe sunt descrise în mod specific ca parte a Lucrărilor fie în Contract fie printr-o instrucţiune a Inginerului. Antreprenorul va respecta şi va asigura ca personalul său şi personalul subantreprenorilor săi vor respecta lucrările şi bunurile procurate sau instalate de către alţii şi va fi responsabil pentru orice pierderi sau daune dacă sunt cauzate de el.

II.1.11 Identificarea şi eliberarea zonelor de muniţii neexplodate

Antreprenorul va lua toate măsurile pentru a curăţa şi asana de orice muniţii rămase neexplodate Şantierul, gropile de împrumut şi orice alte locuri unde îşi desfăşoară Antreprenorul activităţile, înainte de a executa lucrări sau acte activităţi similare în acele locuri. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, Antreprenorul va angaja, dacă este cazul, o firmă autorizată şi specializată în astfel de lucrări. Aceste activităţi se vor desfăşura în conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind Protecţia Civilă cu modificările şi completările ulterioare.

Antreprenorul va include in Lista A., articolul GI.05, o sumă forfetară care să acopere costurile activităţilor de curăţare şi asanare a Şantierului. Totuşi, existenţa şi valoarea acestei sume forfetare nu vor exonera Antreprenorul de responsabilitatea sa, definită mai sus.

II.1.12 Relocare şi protejare de utilităţi

A. Investigaţie

10

Page 14: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Antreprenorul va afla poziţia exactă a reţelelor de utilităţi publice şi a altor servicii publice şi private sau a altor reţele afectaţi de Lucrări. În acest scop, Antreprenorul va realiza o investigaţie cuprinzătoare de a lungul Şantierului şi va identifica toate utilităţile afectate de lucrări. Această investigaţie va fi realizată în termen de _____ de zile de la Data de Începere. Antreprenorul va transmite Inginerului, nu mai târziu de _____ de zile de la Data de Începere, un raport detaliat asupra utilităţilor existente, indicând:

- tipul de utilitate şi proprietarul / gestionarul acesteia,- localizarea exactă a utilităţii,- dacă utilitatea trebuie protejată sau mutată ca rezultat al lucrărilor,- dacă utilitatea a fost identificată ca parte a proiectului Beneficiarului.

Antreprenorul va fi responsabil pentru acurateţea şi completitudinea acestei investigaţii.

B. Protejarea / mutarea utilităţilor identificate prin investigaţie

Pentru fiecare serviciu de utilităţi identificat ca urmare a investigaţiei menţionate mai sus, Inginerul va emite către Antreprenor o dispoziţie în felul următor:

1. să continue cu organizarea şi realizarea protejării sau mutării, în conformitate cu proiectele existente, sau

2. să continue cu organizarea şi elaborarea proiectelor pentru protejarea sau mutarea unor astfel de servicii de utilităţi.

B.1 Protejarea / mutarea utilităţilor incluse în proiectele existente

Organizarea şi realizarea lucrărilor de protejare sau relocare a utilităţilor incluse în proiectele existente se vor efectua în conformitate cu aceste proiecte şi vor fi plătite prin articolele relevante din Lista de Cantităţi (sau vor fi considerate a fi incluse în Valoarea de Contract Acceptată, în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.11 din Condiţiile de Contract.

Antreprenorul va fi responsabil de respectarea reglementărilor în vigoare la realizarea lucrărilor de protejare sau relocare a utilităţilor, inclusiv a reglementărilor care impun o autorizare specifică a antreprenorului (sau subantreprenor) care execută aceste lucrări.

B.2 Protejarea / mutarea utilităţilor neincluse în proiectele existente dar identificate prin investigaţie

Proiectele vor fi elaborate de proiectanţi specializaţi, sub supervizarea Antreprenorului. În funcţie de natura serviciului de utilităţi, poate fi solicitată şi autorizarea din partea proprietarului / gestionarului serviciului. Antreprenorul va obţine aprobări de la proprietarii / gestionarii serviciilor cu privire la proiecte, înainte de a le transmite Inginerului spre aprobare. Antreprenorul va fi responsabil pentru acceptarea programului lucrărilor şi pentru plata oricăror costuri şi tarife sau taxe necesare, după cum va fi dispus de către Inginer.

În momentul în care un serviciu existent trebuie mutat în vederea execuţiei Lucrărilor, Antreprenorul va aranja ca această lucrare să fie executată, dacă este necesar, de un subantreprenor autorizat, sub supervizarea Antreprenorului şi a proprietarului / gestionarului utilităţii.

11

Page 15: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Antreprenorul va folosi Suma Provizionată definită în Lista A, articolul GI 12, pentru a acoperi costul total (inclusiv costul avizelor şi autorizaţiilor, dar exclusiv TVA) pentru proiectare şi execuţia mutării, înlăturării sau protejării tuturor serviciilor de utilităţi, care vor fi identificate drept urmare a investigaţiei menţionate mai sus. Se va acorda o atenţie deosebită prevederilor Condiţiilor Speciale, Sub-Clauza 13.5.

C. Protejarea / devierea de utilităţi neidentificate in timpul realizării investigaţiei

Oricând in timpul executării lucrărilor, dacă Antreprenorul descoperă instalaţii care trebuie deviate, mutate sau protejate (dar care nu au fost identificate ca rezultat al investigaţiei), el va notifica imediat Inginerul. Procedura va fi aceeaşi ca cea descrisă mai sus. Totuşi, costul total pentru proiectarea si execuţia mutării, înlăturării sau protejării fiecăruia dintre serviciile de utilităţi va fi suportat de către Antreprenor pe cheltuiala sa.

Antreprenorul, prin semnarea prezentului contract, renunţa la posibilitatea trimiterii oricărei solicitări de extensie de timp, plata costurilor sau profit in relaţie cu protejarea / mutarea / devierea sau orice altă lucrare de utilităţi care nu a fost identificata in raportul detaliat transmis in ____ zile de la Data de Începere.

D. Generalităţi

Antreprenorul va furniza asistenţă şi va fi prezent, atât cât este necesar, şi va fi responsabil pentru luarea tuturor măsurilor de precauţie pentru protejarea unor astfel de instalaţii si pentru consecinţele oricărei pagube, indiferent dacă aceste utilităţi sunt arătate in Planşele contractuale sau nu.

Nici un serviciu sau utilitate nu va fi întrerupt fără consimţământul scris al autorităţii respective sau al proprietarului / gestionarului şi Antreprenorul va prevedea o alternativa satisfăcătoare înaintea întreruperii oricărui serviciu existent.

Dacă un serviciu nu trebuie mutat, atunci va fi responsabilitatea Antreprenorului să întreţină şi să protejeze serviciul în timpul executării lucrării în jurul acestuia, în condiţii aprobate de către proprietarul / gestionarul serviciului şi de către Inginer. Eventualele deteriorări sau pagube apărute la aceste servicii ca urmare a activităţilor Antreprenorului vor fi remediate pe cheltuiala Antreprenorului, în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 17.1 din Condiţiile de Contract.

Aceste responsabilităţi ale Antreprenorului vor continua până la data terminării tuturor lucrărilor (inclusiv eventualele lucrări neterminate la data Recepţiei la Terminarea Lucrărilor sau lucrări de remediere a unor defecte).

Antreprenorul va informa imediat departamentele specifice in eventualitatea unei pagube la conductele de apa, gaz, petrol, telefon si alte instalaţii publice sau private pe Şantier sau în zona Şantierului şi va executa reparaţiile necesare pe cheltuiala sa.

Acolo unde, în cursul executării Lucrărilor, orice fundaţii existente, pereţi, canale colectoare, drenuri, conducte, fire, cabluri, şi alte structuri, locuri şi lucruri sunt expuse, sau sunt afectate de execuţia Contractului, acestea vor fi menţinute corespunzător, întreţinute şi protejate adecvat.

12

Page 16: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Mijloace auxiliare supuse aprobării Inginerului vor fi adoptate, care vor preveni inconveniente, întreruperi şi care vor asigura siguranţa şi continuitatea folosirii celor mai sus menţionate.

În cazul în care lucrările de protejare sau relocare privesc reţele de transport sau distribuţie a energiei electrice, se vor respecta prevederile Hotărârii de Guvern nr. 867 / 2003 şi operatorul de reţea va fi considerat a fi Subantreprenor nominalizat în conformitate cu prevederile Clauzei 5 din Condiţiile de Contract. Acest Subantreprenor nominalizat va fi plătit prin Suma Provizionată menţionată mai sus (punct B.2) numai în cazul relevant (Protejarea / mutarea utilităţilor neincluse în proiectele existente dar identificate prin investigaţie).

II.1.13 Aspecte legate de apă

Antreprenorul va suporta toate riscurile legate de apă, indiferent dacă este vorba de un curs de apă principal, de cursuri de apă locale, izvoare subterane, precipitaţii sau orice alte surse sau cauze. Antreprenorul va lua toate măsurile, va întreprinde orice operaţie şi va furniza şi folosi toate utilajele, aparatele necesare, pompele şi dispozitivele similare pentru a rezolva situaţiile cauzate de ape curgătoare sau stătătoare în zona şantierului. Antreprenorul va fi responsabil pentru pomparea apei din excavaţii. Operaţiile de scurgere şi deviere a apelor se vor face fără a inunda alte lucrări sau a cauza eroziune sau poluare a cursurilor de apă.Acolo unde lucrările provizorii traversează, sau se află între cursuri de apă, Antreprenorul va proiecta şi îşi va amenaja lucrările provizorii în conformitate cu cerinţele autorităţii de gospodărire a apei cu privire la cursul apei, evitarea poluării, etc.

II.1.14 Managementul traficului

În ___ zile de la data de semnare a Contractului, Antreprenorul va trimite Inginerului spre aprobare un Plan de Management de Trafic în conformitate cu specificul Lucrărilor – reabilitare de drum sau construcţii noi. La pregătirea Planului de Management al Traficului, Antreprenorul va respecta cerinţele Ordinului comun nr.1.112/411 din 2000al ministrului de interne şi al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituirea restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi / sau pentru protejarea drumului.

Planul va descrie de asemenea cum intenţionează Antreprenorul să minimizeze impactul activităţilor de construcţie asupra circulaţiei pe drumuri publice şi la punctele de acces către organizarea de şantier şi alte zone de lucru. Planul de Management al Traficului va fi transmis spre aprobare tuturor autorităţilor relevante (Poliţia Rutieră la nivel local şi naţional, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri relevantă, etc.). Planul de Management al Traficului va include toate detaliile şi informaţiile cerute prin Lucrări sau ca cerinţe ale Inginerului. Antreprenorul va putea începe lucrările numai după aprobarea de către Inginer a Planului de Management al Traficului.

In perioada execuţiei lucrărilor şi la remedierea oricăror defecte, Antreprenorul va:

13

Page 17: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

avea în vedere siguranţa tuturor persoanelor în Şantier si va păstra Şantierul (atât timp cât este sub controlul său) precum şi Lucrările (atât timp cât acestea nu sunt terminate sau nu sunt folosite de către Beneficiar) intr-o stare adecvată pentru a evita orice pericol tuturor persoanelor indiferent dacă sunt sau nu autorizate sa fie pe Şantier, şi

furniza si menţine, pe cheltuiala sa, toate luminile, barierele si semnalele luminoase, atunci când şi unde este necesar, sau când sunt cerute de Inginer pentru protecţia Lucrărilor sau pentru siguranţa şi confortul publicului sau altora.

Când circumstanţele unui caz particular nu sunt descrise în Planul de Management al Traficului, Antreprenorul va transmite propuneri de soluţionare a acestui caz spre aprobarea Inginerului. Respectarea prezentei Clauze nu va exonera Antreprenorul de nicio altă obligaţie şi responsabilitate potrivit prevederilor Contractului.

Antreprenorul nu va începe nicio lucrare care afectează drumurile publice până când vor fi luate toate măsurile necesare de siguranţă a traficului.

La implementarea măsurilor incluse în Planul de Management al Traficului, Antreprenorul va respecta prevederile „Normativului pentru întreţinerea şi repararea drumurilor publice – AND 554-2002”.

Semnele de circulaţie, marcajele rutiere, luminile, barierele şi semnalele de control trafic trebuie sa fie în conformitate cu prevederile în vigoare la momentul execuţiei lucrărilor. Semnele şi marcajele orizontale vor fi refăcute oricând Inginerul consideră că este necesar. In această privinţă, o atenţie specială va fi acordată punctelor de acces la Şantier, la limitele variantei de ocolire.

Antreprenorul va păstra mereu curate şi lizibile toate semnele de circulaţie, marcajele rutiere, luminile, barierele şi semnalele de control trafic şi le va poziţiona, repoziţiona, acoperi sau muta de câte ori este nevoie în conformitate cu progresul Lucrărilor.

Drumurile, accesele, drepturile de trecere, etc., care sunt folosite de trafic în scopul construcţiei vor fi menţinute mereu curate de praf, noroi, materiale aruncate din vehicule sau anvelope, apărute ca urmare a acestei folosiri. Antreprenorul va furniza, menţine şi folosi în acest scop echipamente potrivite.

De asemenea Antreprenorul se va asigura că drenurile, şanţurile şi canalele sunt menţinute curate de orice gunoi, noroi, şlam sau alte materiale care ar putea împiedica curgerea liberă a apei.

Antreprenorul va informa în scris Inginerul, în termen de doua săptămâni de la Data de Începere a Lucrărilor, numele persoanei responsabile care va asigura în permanenţă respectarea prevederilor prezentei Clauze.

Antreprenorul va amenaja si semnaliza în mod corespunzător punctele de intrare şi ieşire din Şantier pentru vehicule şi utilaje angajate la lucrare. Antreprenorul se va asigura că, orice vehicul sau utilaj care iese din sau întră in Şantier spre sau de pe un drum deschis traficului public, se va afla sub supravegherea unei persoane desemnate în scopul regularizării traficului şi care va fi identificabilă în mod uşor faţa de restul forţei de muncă.

14

Page 18: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II.1.15 Întreţinerea drumurilor existente

Antreprenorul va fi responsabil pentru întreţinerea drumurilor pentru care a primit posesiune, în aşa fel încât traficul să se desfăşoară în cele mai bune condiţii de siguranţă şi de confort.

În conformitate cu natura Lucrărilor – construcţie noua, Antreprenorul va propune un Plan de Întreţinere care va fi folosit pentru întreţinerea drumurilor.

Antreprenorul va efectua întreţinerea drumurilor în conformitate cu Ordinul AND pentru aprobarea „Reguli referitoare la administrarea, utilizarea, întreţinerea şi reparaţia drumurilor publice”, indicator nr. AND-554, în care sunt stipulate lucrările şi activităţile care vor fi executate pentru sezoanele de iarna si vara.

Activitatea de întreţinere va include furnizarea de materiale, manopera, instalaţiile, echipamentele, transport şi mijloace de transport pentru toate materialele.

Întreţinerea drumului va fi executată în conformitate cu legile în vigoare privind securitatea şi siguranţa muncitorilor şi terţilor.

Următoarele prevederi vor fi respectate:

A. Generalităţi pentru sezoanele de iarna si vara:

Asigurarea sistemului de informare despre condiţiile de trafic 24 ore / zi pentru 7 zile pe săptămână.

Reparaţiile suprafeţei bituminoase şi a betonului de ciment incluzând repararea suprafeţelor deteriorate, rosturilor şi crăpaturilor, etc.;

Remodelarea acostamentelor pentru asigurarea condiţiilor de scurgere laterală pentru apele de pe carosabil;

Corectarea scurgerii prin curăţarea şanţurilor, a camerelor de cădere, a pasajelor pietonale, lucrări la pasaje pietonale, etc.;

Întreţinerea şi înlocuirea echipamentelor de siguranţă a traficului folosind semne de circulaţie, semne de ghidare, întreţinerea marcajelor orizontale, etc.

B. Întreţinerea drumurilor existente – sezonul de iarna

Începând cu mijlocul lunii noiembrie în fiecare an, Antreprenorul va lua măsuri speciale pentru a se asigura că Şantierul şi punctele de acces la Lucrări nu vor cauza probleme de siguranţă pentru trafic în timpul iernii. Aceste măsuri vor fi luate în funcţie de Lucrări, şi pot include restricţii de excavaţii sau limitarea lucrărilor majore la poduri, pentru a evita blocaje, obstrucţii şi alte riscuri.

Antreprenorul va transmite Inginerului spre aprobare un plan special de trafic din mijlocul lui noiembrie pana la mijlocul lui martie, detaliind:

- Propuneri de precauţii înainte de începutul iernii;- Propuneri pentru întreţinerea drumului pe perioada de iarna.

15

Page 19: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Pentru un minim de ____ zile /an, lucrările de întreţinere a drumurilor existente vor include cel puţin următoarele, suplimentare faţa de cele menţionate mai sus:

Furnizarea de materiale antiderapante incluzând transportul, depozitarea, pregătirea pentru împrăştiere pe carosabil şi operaţia de împrăştiere incluzând controlul siguranţei traficului.

Asamblarea de garduri de apărare împotriva zăpezii în locurile indicate de către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri relevantă;

Evacuare zăpada: (cel puţin un încărcător frontal, un camion multifuncţional cu un spulberător de zăpadă şi de împrăştiat);

Vehicule pentru transportul muncitorilor; materiale antiderapante împrăştiate cu utilajul de împrăştiat conectat cu maşina de cântărire (cantităţile de materiale antiderapant sunt: aproximativ 4 tone sare / km şi aproximativ 8 mc nisip / km).

C. Întreţinerea drumurilor existente – sezonul de vara

Antreprenorul va asigura întreţinerea drumurilor existente, în scopul permiterii unui trafic normal pe perioada sezonului de iarna. O atenţie specială va fi acordată punctelor de acces la Şantier.

II.1.16 Protejarea mediului înconjurător

Antreprenorul va executa toate lucrările şi va lua toate măsurile pentru protecţia mediului şi reducerea impactului asupra mediului în conformitate cu toate legile în vigoare in România şi pentru securitatea muncii. El va obţine toate informaţiile actualizate referitoare la organizarea sistemului de protecţie a mediului în România şi va obţine toate autorizaţiile necesare şi va duce la bun sfârşit orice studii complementare dacă este cazul. El va obţine acordurile de mediu pentru toate lucrările provizorii precum şi pentru organizarea de şantier.

În timpul lucrărilor si a perioadei de notificare a defecţiunilor, Antreprenorul şi subantreprenorii săi, în conformitate cu normele şi regulamentele în vigoare, vor implementa următoarele măsuri de monitorizare şi de reducere a impactului asupra mediului:

Reducerea zgomotului echipamentelor şi instalaţiilor când se lucrează în zona urbana şi în apropierea clădirilor locuite;

Controlul vibraţiilor instalaţiilor şi echipamentelor în zona urbană şi în apropierea clădirilor şi altor structuri;

Optimizarea amplasării concasoarelor, instalaţiilor de bitum si altor instalaţii similare, pentru minimizarea impactului asupra mediului natural şi uman;

Implementarea efectivă a unui plan adecvat de management al traficului pentru a minimiza deranjarea cauzată de traficul din şantier si a proteja atât publicul cât şi personalul Antreprenorului;

Protecţia râurilor, lacurilor, terenurilor cultivate si oricărei zone în preajma şantierului, împotriva oricărui tip de poluare, care pot avea originea fie în executarea lucrărilor permanente, fie în alte activităţi referitoare la organizarea Antreprenorului;

Controlul metodelor de depozitare a materialelor, cu observarea stricta a standardelor si specificaţiilor referitoare la elementele cele mai sensibile cum ar fi combustibilul, bitumul, lubrifianţii, cimentul, explozibilul, etc.;

16

Page 20: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Protecţia şi restabilirea adecvată la sfârşitul lucrărilor a gropilor de împrumut, carierelor, serviciilor de utilităţi şi variantelor ocolitoare şi oricăror alte lucrări provizorii sau pregătitoare;

Procurarea şi instalarea unor echipamente specifice pentru monitorizarea zgomotului, emisiilor de gaze, prafuri, lichide şi alţi poluanţi care derivă din activităţile din şantier;

Reducerea emisiilor de poluanţi când acestea ajung la nivelul maxim admisibil, în conformitate cu legislaţia şi normele din România;

Materialele biodegradabile vor fi atent îngropate în locuri aprobate prin instrucţiunile Inginerului si a Agenţiei locale de Protecţie a Mediului, în vederea prevenirii poluării apelor subterane;

Orice altă activitate care poate fi necesara în conformitate cu instrucţiunile Inginerului şi cu cerinţele legislaţiei României în domeniul protecţiei mediului;

Antreprenorul, atât cât este necesar dar şi la cererea Inginerului, va executa orice măsurători privind protecţia mediului sunt solicitate pentru a demonstra că cerinţele din prezenta Clauză au fost respectate. Încercările vor fi executate la locurile si timpii ceruţi de Inginer şi Antreprenorul va executa aceste teste şi măsurători pe cheltuiala sa şi cu instrumente furnizate de către Antreprenor. Antreprenorul va include in Lista A., articolul GI.06, o sumă forfetară care să acopere costurile activităţilor de măsurători privind poluarea şi raportarea acestora către Inginer în timpul Duratei de Execuţie şi în Lista A, articolul GI.07, o sumă forfetară care să acopere costurile activităţilor de măsurători privind poluarea şi raportarea acestora către Inginer pe durata Perioadei de Notificare a Defectelor. Totuşi, existenţa şi valoarea acestor sume forfetare nu vor exonera Antreprenorul de responsabilitatea sa, definită mai sus.

II.1.17 Jurnalul Lucrărilor şi Rapoartele

A. Jurnalul Lucrărilor

Antreprenorul va menţine un jurnal al Lucrărilor la zi, în formatul agreat de Inginer. Jurnalul Lucrărilor va fi ţinut pe Şantier şi Reprezentantul Antreprenorului trebuie să înregistreze zilnic următoarele informaţii (minimum):

1. Condiţiile atmosferice, întreruperi din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, numărul de ore lucrate, numărul şi calificarea personalului muncitor de pe şantier, materialele achiziţionate, materialele încorporate în lucrări, echipamentele ieşite din uz, testele complete, mostrele trimise, evenimentele neprevăzute, precum şi instrucţiunile verbale date Antreprenorului;

2. Anexele cu informaţii detaliate privind toate elementele care sunt verificate pe şantier şi folosite pentru calcularea plăţilor către Antreprenor, cum ar fi lucrările finalizate, cantităţile reale, resursele acceptate pentru încorporarea în lucrări. Aceste anexe sunt parte a jurnalelor de lucrări, dar pot fi semnate, dacă e necesar, ca documente separate.

3. Lista diferitelor obstacole sau alte dificultăţi întâmpinate de Antreprenor în timpul execuţiei lucrărilor, pe perioada raportării.

17

Page 21: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

La cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie să furnizeze toate informaţiile necesare pentru completarea înregistrării zilnice a lucrărilor.

Informaţiile furnizate sunt notate în jurnalul Lucrărilor şi în anexe, semnate de Reprezentantul Antreprenorului şi contrasemnate de Inginer sau reprezentantul lui. Antreprenorul este responsabil de asigurarea unui back-up adecvat al acestor informaţii.

În cazul unei neînţelegeri asupra unui subiect notat în Jurnalul Lucrărilor, Antreprenorul trebuie să informeze în scris Inginerul, în 14 zile de la data când s-a notat în jurnalul Lucrărilor sau în anexe, care sunt remarcile sale.

B. Rapoartele

Fiecare raport elaborat în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.21 [Rapoarte privind evoluţia execuţiei Lucrărilor] va fi prezentat şi sub formă electronică, cu fişiere de tip Microsoft Office sau similar într-un mod convenit cu Inginerul. Antreprenorul va pregăti 2 CD-uri cu fiecare raport şi va transmite unul Inginerului şi celălalt Beneficiarului, în termen de 7 zile după ultima zi a perioadei cuprinsă în raport.

II.1.18 Activităţi în afara Şantierului

Dacă unele componente principale ale Lucrării sunt fabricate sau asamblate în afara Şantierului, Antreprenorul va pune la dispoziţia Inginerului un birou adecvat şi sigur la locul respectiv sau în vecinătatea lui, pe perioada fabricării, asamblării şi testării.

Antreprenorul va înştiinţa în scris Inginerul despre locurile unde sunt sau vor fi produse, fabricate sau asamblate Materiale şi Echipamentele. De asemenea, Antreprenorul va înştiinţa Inginerul despre timpii la care astfel de Materiale sau Echipamente vor putea să fie inspectate, astfel încât inspecţiile să poată avea loc fără a afecta livrarea Materialelor şi Echipamentelor pe Şantier. Aceste înştiinţări vor fi date astfel încât să permită inspectarea întregii lucrări la toate stadiile de producere şi fabricare şi nu numai atunci când aceste bunuri sunt pregătite de livrare.

II.1.19 Asistenţa tehnică arheologică

În conformitate cu prevederile articolului 6 al Ordonanţei nr. 43 / 2000 (republicata), Antreprenorul va asigura prezenţa pe Şantier a unei asistenţe tehnice arheologice pe întreaga perioadă de execuţie a Lucrărilor până la finalizarea lor şi să asigure acţiuni necesare în scopul protejării săpăturilor arheologice identificate în zona Şantierului.

18

Page 22: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Înaintea începerii lucrărilor de construcţie, Antreprenorul va executa, cu ajutorul unor subantreprenori autorizaţi dacă este cazul, toate lucrările de protejare a siturilor arheologice identificate în zona respectivă de şantier.

Antreprenorul va include in Lista A, articolul GI.13, o sumă forfetară care să acopere costul investigatiilor arheologice si a asistenţei tehnice pentru lucrările arheologice cerute de reglementările naţionale (Ordonanţa Guvernului nr. 43 / 2000 republicata).

II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului

Antreprenorul nu va efectua schimbări în cadrul personalului cheie stabilit, fără aprobarea prealabilă scrisă a Beneficiarului. Antreprenorul trebuie să propună din proprie iniţiativă o înlocuire a personalului în următoarele cazuri:a) în caz de moarte, boală sau accident al unui membru al echipei;b) dacă devine necesar să înlocuiască un membru al echipei pentru oricare alt motiv care este dincolo de controlul Antreprenorului.

Atunci când un membru al personalului cheie trebuie înlocuit, înlocuitorul trebuie să posede cel puţin echivalentul calificărilor şi experienţei.

II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului

În termen de ___ de zile de la primirea anunţului în conformitate cu Sub-Clauza 8.1 din Condiţiile de Contract [Începerea Lucrărilor], Antreprenorul va transmite Inginerului Programul de Execuţie detaliat.

Programul de Execuţie care va fi furnizat va include un grafic de tip timp – localizare, indicând clar fazele lucrărilor. Resursele necesare de utilajele şi muncă vor fi identificate pentru toate operaţiile.

Programul va fi actualizat în conformitate cu prevederile Contractului.

În mod regular, Antreprenorul va transmite Inginerului următoarele documente: Fluxul de Numerar (lunar) Lista de personal şi utilaje (lunar).

Fluxul de Numerar al Antreprenorului va conţine previziunile Fluxului de Numerar până la sfârşitul contractului.

Antreprenorul va transmite Inginerului la sfârşitul fiecărei luni, sau la altă dată convenită, rapoarte şi înregistrări detaliate despre personalul şi utilajele aflate în Şantier şi / sau angajate în execuţia Lucrărilor, împărţite pe categorii, care sa evidenţieze personalul şi utilajele Antreprenorului precum şi a fiecărui subantreprenor. De altfel, vor fi specificate situaţia şi starea de funcţionare pentru fiecare utilaj.

19

Page 23: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II.1.22 Puncte de referinţă (Sub-Clauza 8.6)

Primul punct de referinţă este în ____ zile de la Data de Începere a Lucrărilor.

Întrucât siguranţa traficului şi utilităţile vor fi cele mai problematice activităţi, punctul cheie nr. 1 este definit prin realizarea următorilor indicatori, în termen de ____ de zile de la Data de Începere a Lucrărilor:

- tot personalul cheie al Antreprenorului este prezent pe Şantier;- panourile sunt instalate (conform Specificaţii Tehnice, Articole Generale,

punctul II.1.9);- programul de execuţie detaliat al Antreprenorului este transmis;- au fost asigurate birouri temporare pentru Inginer (sau birouri permanente

după caz);- echipamentele de măsurători topografice sunt pe şantier (conform

prezentelor Specificaţii Tehnice pentru Articole Generale, clauza II.4.7).

II.1.24 Lucrări în Regie

Nicio lucrare nu va fi executată pe baza de Lucrări în Regie, decât pe baza unei dispoziţii a Inginerului, în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 13.6 din Condiţiile de Contract.Antreprenorul va completa coloana „Preţ unitar” din Listele A1, A2 şi A3 în cadrul Listei de Cantităţi. (La acest capitol se va menţiona utilizarea Registrului de şantier – conform OMP 146/2011) în care Antreprenorul va înregistra zilnic manopera, utilajele şi materialele, registru care va fi verificat şi semnat zilnic de Inginer pentru evitarea unor dispute).

A. Lucrări în Regie - Manoperă

În calcularea plăţilor către Antreprenor pentru Lucrări în Regie, orele de manoperă vor fi calculate de la data sosirii personalului pe şantier pentru execuţia unei sarcini particulare a Lucrării în Regie, până la data plecării de la locul de muncă, dar excluzând pauzele de masă şi perioadele de odihnă. Orele astfel calculate şi aprobate de Inginer vor fi plătite în conformitate cu Lista A1 din lista de cantităţi. Se va considera că preţul unitar pentru manoperă, indicat în Lista A1, acoperă toate costurile Antreprenorului legate de manopera respectivă, incluzând (dar fără a fi limitate la) salariile plătite pentru o astfel de muncă, transportul, timpul, orele suplimentare, diurnă şi alte beneficii, şi oricare alte sume plătite pentru sau în numele unei munci prestate pentru asigurări sociale în conformitate cu legislaţia românească, orice alte costuri ale Antreprenorului în legătură cu personalul folosit, precum şi profitul Antreprenorului, cheltuieli de regie şi costuri indirecte, administrare, obligaţii şi asigurarea muncii, munca de înregistrare a timpilor, de administrare şi de contabilitate, utilizarea consumabilelor, apă, luminare şi energie; folosirea şi repararea schelelor, atelierelor şi depozitelor, uneltelor electrice portabile, uneltelor manuale; supervizarea de către personalul Antreprenorului, şefi de echipe şi alt personal de supervizare; şi alte asemenea costuri.

B. Lucrări în Regie - Materiale

20

Page 24: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Antreprenorul va fi îndreptăţit la plata materialelor folosite pentru Lucrări în Regie (excepţie făcând materialele pentru care costurile sunt incluse în procentul adiţional de costuri ale manoperei detaliate mai sus), la preţurile unitare incluse în “Liste de preţuri pentru Lucrări în Regie (A2)“, care vor fi considerate a include şi cheltuieli indirecte şi profitul după cum urmează:

a) preţurile unitare pentru materiale vor fi calculate pe baza costurilor de aprovizionare, transport, asigurări, cheltuieli de manevrare, încărcare, descărcare, defecte, pierderi, etc., şi vor acoperi toate costurile de aprovizionare până la depozitare pe Şantier,

b) costul transporturilor materialelor pentru a fi folosite la lucrări dispuse a fi executate ca şi lucrări în regie, între locul lor de depozitare pe Şantier şi locul unde se vor folosi, se va plăti în conformitate cu prevederile aferente Manoperei şi Utilajelor în Listele A1 şi A3.

C. Lucrări în Regie - Utilaje

Antreprenorul va fi îndreptăţit la plata pentru utilaje de construcţie care se află deja în Şantier şi sunt folosite pentru Lucrări în Regie pe baza preţurilor unitare incluse în “Lista de preţuri pentru Lucrări în Regie (A3)”. Preţurile specificate vor fi considerate a include toate cele necesare pentru amortizare, dobânda şi asigurare, reparaţii, întreţinere, aprovizionări, carburant, lubrifianţi, alte consumabile şi toate cheltuielile indirecte şi costuri administrative, precum şi profit, legate de folosirea utilajului respectiv. Costurile legate de şoferi, operatori şi asistenţi vor fi plătite separate după cum este descris în secţiunea Manoperă pentru lucrări în regie.

In calculul plătii datorate Antreprenorului pentru utilaje de construcţie folosite în lucrări în regie, doar numărul efectiv al orelor de lucru va fi eligibil pentru plată, cu excepţia cazurilor în care s-a convenit cu Beneficiarul, ca timpul de deplasare din acea parte a Şantierului unde se află utilajul de construcţie când se dispune de către Inginer sa fie folosit în lucrări în regie până la locul unde vor fi folosite, şi / sau timpul de întoarcere să fie plătite.

II.1.24 Asigurări

Antreprenorul va include în Lista A, articolul GI.02, o sumă forfetară pentru a acoperi costurile necesare pentru obţinerea, furnizarea şi menţinerea tuturor asigurărilor cerute prin Contract. Totuşi, existenţa şi valoarea acestei sume forfetare nu vor exonera Antreprenorul de responsabilitatea sa, definită în Clauza 18, iar obţinerea, furnizarea şi menţinerea asigurărilor, eventualele majorări ale primelor sau prelungiri de valabilitate se vor face pe riscul şi cheltuiala Antreprenorului.

II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD)

21

Page 25: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

În conformitate cu Sub-Clauza 20.2 “Numirea Comisiei de Adjudecare a Disputelor” din Condiţiile de Contract, o CAD formată dintr-un singur membru va fi nominalizată. Antreprenorul va plăti integral fiecare factură a Adjudecatorului şi va cere Beneficiarului (în Situaţiile de Lucrări prezentate potrivit prevederilor Contractului) rambursarea unei jumătăţi din valorile acestor facturi. Bugetul corespunzător, aferent părţii Beneficiarului din costurile CAD, este indicat în Lista A, articol GI.18, ca Sumă Provizionată. Beneficiarul va efectua plata către Antreprenor, în conformitate cu prevederile Contractului. Cealaltă jumătate va fi suportată de către Antreprenor.

22

Page 26: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II.2 CONTROLUL ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

II.2.1 Sistemul de management al asigurării calităţii

Antreprenorul va pregăti si va transmite spre aprobarea Inginerului în termen de ____ de zile de la data semnării contractului, un sistem de management al asigurării calităţii similar cu cel descris în seria ISO 9000. Acel sistem va detalia şi completa cel prezentat în Ofertă şi anexat la Contract. Sistemul va prezenta organizarea de şantier şi activităţile Antreprenorului şi responsabilităţile tuturor membrilor din organizarea Antreprenorului pentru a verifica şi a raporta asupra calităţii materialelor şi manoperei. De asemenea, va descrie procedura de comunicare cu Inginerul.

În completare faţă de personalul cheie nominalizat în Contract, Antreprenorul va transmite Inginerului, în termen de ____ de zile de la data semnării contractului, numele, curriculum vitae şi îndatoririle pentru ansamblul personalului principal.

Sistemele de calitate şi descrierea metodelor de lucru vor indica “puncte de oprire” după cum urmează:

“Puncte de oprire” ale AntreprenoruluiPuncte în care lucrarea nu va continua fără aprobarea scrisă a unei persoane desemnate din managementul Antreprenorului, care va fi nominalizată în sistemul de calitate. “Puncte de oprire” ale Inginerului:Puncte în care lucrarea nu va continua fără aprobarea scrisă a unui reprezentant desemnat din partea Inginerului.

Antreprenorul se va asigura că sistemul de calitate şi întreaga documentaţie de calitate asociată sunt disponibile tuturor părţilor implicate în lucrare.

Antreprenorul va fi integral responsabil pentru asigurarea calităţii materialelor şi a manoperei astfel încât acestea să fie în conformitate cu Specificaţiile şi spre satisfacţia Inginerului.

Sistemul de asigurare a calităţii va trebui să fie conform cu prevederile Legii 10/1995. În particular, va fi corelat cu programul de execuţie şi proiectul tehnic şi va cuprinde fazele determinante, stabilite conform reglementărilor tehnice sau legale în vigoare. Fazele determinante vor fi considerate „puncte de oprire”.

Antreprenorul va efectua propriile inspecţii ale materialelor şi manoperei astfel încât acesta să se convingă că respectă Specificaţiile înainte de a fi prezentate Inginerului pentru aprobare sau plată.

Inginerul va întocmi note de neconformitate dacă orice lucrare, material, manoperă sau alt lucru nu este în conformitate cu Contractul. Până când o asemenea notă de neconformitate nu este anulată, Inginerul nu va certifica nicio plată pentru lucrarea afectată sau articolul relevant.(Se recomandă solicitarea implementării planurilor de audit intern şi extern şi urmărirea derulării lor pe toată durata contractului )

23

Page 27: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II.2.2 Laboratorul din şantier

Antreprenorul va instala un laborator de şantier, cu minimul de echipament listat în Anexa B din prezentele Specificaţii Tehnice pentru Articole Generale.

Lista minimală de echipamente din Anexa B va fi suplimentată de către Antreprenor de la caz la caz, în conformitate cu cerinţele reale de pe şantier.

Laboratorul va fi ventilat, rezistent la intemperii, termoizolat, iar Antreprenorul va asigura toate serviciile şi mobilă.

Mărimea şi aşezarea laboratorului va fi adaptată pentru efectuarea activităţilor de luare de probe, pregătire de mostre, testare, analiză a rezultatelor şi depozitare a mostrelor. Laboratorul va cuprinde o cameră specială de depozitare a mostrelor de materiale, etc.

Laboratorul va fi autorizat în conformitate cu normele în vigoare, şi în particular cele definite în „Regulamentul privind autorizarea laboratoarelor de analize si încercări în construcţii” aprobat prin HG 808/2005.

Antreprenorul va dota laboratorul cu echipamentele şi consumabilele necesare pentru luarea de probe, pregătirea mostrelor, testele si înregistrările cerute de Specificaţii Tehnice, inclusiv standardele în vigoare. Echipamentele de testare vor fi noi sau în stare similară şi menţinute curate şi în stare de funcţionare şi vor fi verificate şi calibrate la intervale regulate sau în urma dispoziţiilor Inginerului.

Antreprenorul va angaja în cadrul laboratorului ingineri şi tehnicieni cu experienţa adecvată în testarea materialelor. Prelevarea de mostre şi testarea va fi efectuată de către un număr adecvat de personal de laborator şi pe teren.

Antreprenorul va asigura de asemenea facilităţile mobile pentru luarea de probe şi testare care vor fi executate pe teren, la locul lucrărilor.

Laboratorul va fi menţinut curat şi îngrijit în conformitate cu cerinţele Inginerului.

Laboratorul va fi instalat şi gata de folosinţa în termen de ____săptămâni de la Data de Începere a Lucrărilor. Dacă, în acea perioadă de ____ săptămâni, înainte de terminarea instalării laboratorului, Antreprenorul începe orice activitate de selectare sau testare a materialelor pentru aprobarea de către Inginer a oricăror lucrări, va putea folosi, cu aprobarea de către Inginer, facilităţi temporare de testare.

Antreprenorul va permite Inginerului să aibă acces nelimitat la laboratorul de şantier precum şi la orice facilitate de testare.

În conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 7.4 din Condiţii de Contract, Inginerul va putea, potrivit prevederilor Clauzei 13 [Modificări şi Actualizări], schimba locul sau detaliile testelor

24

Page 28: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

specificate sau instrui Antreprenorul pentru efectuarea de teste suplimentare. Dacă aceste teste modificate sau suplimentare arată că Echipamentele testate, Materialele sau calitatea execuţiei nu respectă prevederile Contractului, atunci costul efectuării acestora va fi suportat de către Antreprenor, fără a lua în considerare alte prevederi ale Contractului. În celălalt caz, costul aferent acestei Modificări, precum şi profitul rezonabil datorat, vor fi suportate din Sumă Provizionată inclusă in Lista A, articolul GI.20. Ofertanţii vor completa lista din Anexa D la prezentul document cu preţuri unitare pentru principalele teste. Aceste preţuri unitare vor putea fi luate în considerare de către Inginer, atunci când va stabili costul şi profitul aferente unei Modificări în conformitate cu cele de mai sus.

La terminarea lucrărilor, Antreprenorul va muta laboratorul, va conserva instalaţiile, echipamentele, etc. va curăţa Şantierul şi va readuce terenurile aferente laboratorului la starea lor iniţială. Se precizează că laboratorul, echipamentul şi alte articole similare nu vor fi predate Beneficiarului sau reprezentanţilor săi.

II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, încercări şi metode de lucru

Antreprenorul va păstra evidenţa furnizorilor de la care îşi propune să achiziţioneze bunurile şi materialele necesare pentru execuţia Lucrărilor. Acolo unde se menţionează în Contract posibilitatea de a alege bunurile sau materialele, Antreprenorul va informa Inginerul în legătură cu bunurile sau materialele pe care acesta îşi propune să le folosească. Orice schimbare ulterioară a furnizorilor, bunurilor sau materialelor va fi de asemenea înregistrată.

Luarea de probe şi testarea vor fi realizate de către Antreprenor, folosind propriul laborator sau un alt laborator autorizat, în conformitate cu Specificaţiile Tehnice şi cu prezentele Specificaţii. În plus, luarea de probe şi testarea se vor face în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

Antreprenorul va transmite Inginerului, înainte de a cumpăra materiale destinate să fie incorporate în Lucrări, informaţii complete cu cel puţin patru săptămâni înainte ca materialul să fie necesar pentru lucrări. Aceste informaţii vor conţine numele furnizorilor, originea materialului, specificaţiile producătorului, calitatea, greutatea, rezistenţa, descrierea şi detaliile privind materialele pe care acesta le propune. Antreprenorul va transmite Inginerului (a) probe din astfel de materiale când i se cere, şi (b) acolo unde este nevoie, certificate de producător a testelor realizate recent pe materiale similare.

Antreprenorul va realiza încercări a tuturor reţetelor de beton (de ciment, asfalt, etc.) şi a mixturilor de alte materiale care să ateste nu numai că au constituenţi în conformitate cu Specificaţiile dar şi că mixturile produse dau rezultate care să mulţumească Inginerul.

Antreprenorul se va asigura că Inginerul are posibilitatea de a asista la orice teste realizate asupra materialelor şi reţetelor, în conformitate cu prevederile Contractului.

Metode de lucru detaliate, cu descrierea secvenţei activităţilor, materialele şi alte detalii relevante, vor fi transmise Inginerului pentru toate activităţile cheie sau pentru orice alte activităţi solicitate de către Inginer. Transmiterea metodelor de lucru sa va face înainte de

25

Page 29: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

începerea lucrărilor relevante, în timp util pentru ca Inginerul să aibă oportunitate să emită, în cazul în care consideră necesar, comentarii.

II.2.4 Materiale alternative

Antreprenorul poate propune utilizarea unor materiale alternative celor specificate în Contract. În acest caz, Antreprenorul va informa Inginerul cu privire la propunerea sa tehnică. Această propunere va fi considerată a fi făcută în cadrul prevederilor Sub-Clauzei 13.2 [Optimizarea Proiectului]. Orice propunere va fi transmisă cu cel puţin 4 săptămâni înainte ca materialul să fie folosit, sau cu mai mult timp înainte, dacă o astfel de perioadă este solicitată pentru testarea materialului de către Inginer. Folosirea materialelor alternative este permisă numai cu aprobarea Inginerului în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern 766/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Materialele alternative vor respecta parametrii tehnici în conformitate cu standardele, normele şi recomandările aprobate de către Inginer.( La acest capitol se acceptă şi utilizarea produselor de pe piaţa europeană conform HG 662/2004 revizuită în 2007)

II.2.5 Inspecţia Lucrărilor de către Inginer

Pentru inspecţia de şantier şi pentru verificarea fazelor determinante, Antreprenorul va notifica corespunzător, în scris, Inginerul. Acolo unde o perioadă de notificare nu este menţionată în Contract, o astfel de notificare va fi dată cu nu mai puţin de ____ore de lucru normal înainte ca lucrarea să fie gata pentru inspecţia finală. De altfel, pentru verificarea fazelor determinante, Antreprenorul va convoca proiectantul, Inspecţia de Stat în Construcţii şi Inginerul cu ____zile înainte de stabilirea fazei determinante şi se va încheia un proces verbal de control pe faze determinante conform HG 272/1994. Se vor folosi formulare acolo unde acestea au fost prevăzute în acest scop.

II.2.6 Teste efectuate de către Beneficiar

Înainte de Recepţia la Terminarea Lucrărilor, Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a efectua teste, direct sau prin angajarea unor entităţi specializate. Efectuarea acestor teste va fi notificată Antreprenorului cu cel puţin o zi lucrătoare înainte, iar Antreprenorul va putea fi prezent la efectuarea testelor. Aceste teste vor fi luate în considerare de către comisia de recepţia numită de către Beneficiar, în stabilirea recomandării cuprinsă în procesul verbal întocmit de această comisie.

26

Page 30: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC

II.3.1 Studiul topografic, repere şi cote

În termen de trei săptămâni de la Data de Începere, Antreprenorul va verifica cotele şi coordonatele reperelor topografice permanente pe baza cărora s-a realizat proiectarea Lucrărilor, şi dacă se găsesc discrepanţe, Antreprenorul va informa Inginerul în scris şi se va găsi o soluţie potrivită. Antreprenorul va informa Inginerul cu privire la orice repere lipsă şi va oferi detalii legate de poziţia şi cota tuturor reperelor topografice permanente existente.

Antreprenorul va instala repere topografice temporare adiacente fiecărei zone de lucru la poduri şi la puncte intermediare astfel încât distanţa dintre acestea să nu depăşească 500 m. Reperele topografice vor fi plasate la distanţa de 60 m de Şantier iar poziţia agreată a fiecăruia va fi înregistrată citeţ deasupra acestora. Dacă este cazul, Antreprenorul va corela cotele cu cele de pe contractele adiacente.

Antreprenorul va transmite Inginerului în scris, imediat ce este posibil, datele privind punctele de reper şi reperele topografice temporare şi va păstra o astfel de evidenţă la zi. Toate punctele de reper vor fi vopsite în culori distinctive aşa cum au fost agreate de Inginer.

Antreprenorul va întreprinde un studiu topografic detaliat şi se va asigura că modelul de teren este reprezentativ pentru terenul existent folosit în scopul măsurării şi va informa Inginerul, în termen de patru săptămâni de la Data de Începere a Lucrărilor, cu privire la orice eroare apărută la introducerea datelor privind terenul. Antreprenorul se va asigura că toate cotele privind terenul existent şi, dacă este cazul drumul sau lucrările existente, aşa cum sunt ele menţionate în Contract, sunt corecte. Dacă Antreprenorul va dori să conteste orice cote, acesta va transmite Inginerului o schiţă cu poziţiile cotelor considerate a fi greşite şi un set de cote revizuite. Terenul existent relevant pentru cotele contestate nu va fi mişcat înainte ca decizia Inginerului privind cotele corecte să fie dată. Antreprenorul va conveni cu Inginerul formatul detaliat de elaborare a datelor topografice, în particular sub formă electronică, şi va elabora un raport complet către Inginer, cu toate datele culese.

Antreprenorul va întreprinde toate măsurile necesare în vederea facilitării oricăror verificări pe care Inginerul doreşte să le realizeze. Antreprenorul va pune la dispoziţie şi va păstra, în folosul exclusiv al Inginerului în cursul perioadei de execuţie a Lucrărilor, toate echipamentele topografice, picheţii şi uneltele necesare. Tot echipamentul va fi păstrat în stare de funcţionare normală în cursul desfăşurării Contractului şi va fi înlocuit dacă i se va raporta Antreprenorului că acesta este nepotrivit sau nesatisfăcător. Antreprenorul va furniza instrumente şi echipamente noi sau în stare similară pentru a fi folosite de către Inginer în termen de patru săptămâni de la Data de Începere a Lucrărilor.

Toate reperele topografice vor fi păstrate cu grijă, cu excepţia celor care datorită construcţiei trebuie îndepărtate, iar înainte ca acestea să fie îndepărtate, se va obţine aprobarea din partea Inginerului.

Acolo unde liniile de centru au fost fixate şi unde poziţiile kilometrice au fost stabilite, punctele de reper vor fi plasate în zona îngrădită sau în alte locuri protejate, la cel mult fiecare 100 m.

27

Page 31: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Punctele de reper vor fi plasate perpendicular pe linia de centru, punctul de reper al liniei centrale şi celelalte două puncte de referinţă aflându-se în linie dreaptă. Distanţa dintre punctele de reper va fi înregistrată şi notificată Inginerului.

Poziţiile kilometrice vor fi marcate clar pe panouri ataşate ambelor linii de îngrădire la fiecare 50 m, astfel încât acestea să fie uşor de citit de la o distanţă de 30 m.

Antreprenorul se va asigura că acolo unde este necesar, în vederea păstrării programului său de execuţie, liniile şi cotele sunt pichetate la timp pentru a permite serviciilor de utilităţi, proprietate publică sau privată, să fie instalate, modificate, protejate, înlăturate sau mutate.

II.4 FACILITĂŢI SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU INGINER

II.4.1 Biroul Inginerului

Antreprenorul va pune la dispoziţie birouri mobile sau fixe pe Şantier sau în imediată apropriere de Şantier, ca birouri pentru Inginer.

De regulă, biroul va fi amplasat pe terenul amenajat de Antreprenor în apropierea propriilor birouri şi ateliere. Alternativ, se poate folosi o construcţie existentă, cu condiţia ca amplasarea ei să fie adecvată şi să respecte specificaţiile de mai jos sau specificaţii similare.

Biroul va fi mutat într-un loc nou dacă Inginerul o va solicita, în funcţie de progresul lucrărilor. De pe vechile locuri vor fi îndepărtate toate fundaţiile, etc. iar serviciile vor fi sistate conform indicaţiilor Inginerului şi în conformitate cu regulile în vigoare.

În cazul birourilor mobile, atunci când acestea nu mai sunt folosite de către Inginer, clădirea şi anexele acesteia vor fi mutate de către Antreprenor şi toate fundaţiile vor fi îndepărtate, etc. iar serviciile vor fi sistate conform indicaţiilor Inginerului.

Birourile mobile şi / sau fixe ale Inginerului vor fi construcţii solide cu un finisaj interior uşor de întreţinut. Construcţia va fi izolată şi impermeabilizată potrivit condiţiilor climatice.

Suprafaţa biroului, precum şi împărţirea în camere, vor fi conforme cu cele specificate în Anexa A.1a.

Biroul va fi dotat cu mobilier şi echipamente după cum se specifică în clauzele II.4.3, II.4.4, II.4.5 de mai jos şi în Anexa A.2.

Racordarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare, căldură (dacă este cazul), telefonie, Internet şi la reţeaua electrică a birourile Inginerului vor fi asigurate şi păstrate de către Antreprenor în conformitate cu cerinţele din clauza II.4.4 şi II.4.5 de mai jos şi conform indicaţiilor Inginerului.

28

Page 32: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Toate birourile vor fi curăţate zilnic şi întreţinute corespunzător de către Antreprenor atâta timp cât sunt folosite, în conformitate cu cerinţele din clauza II.4.4 de mai jos şi conform indicaţiilor Inginerului.

Antreprenorul va pune la dispoziţie şi va întreţine acest birou, ca să rămână ocupat şi să fie folosit de către Inginer, de la Data de Începere a Lucrărilor până la emiterea Certificatului de Recepţie Finală.

După emiterea Certificatului de Recepţie Finală, Antreprenorul va înlătura, dacă este cazul, acele birouri inclusiv conţinutul acestora, drumurile de acces şi dispozitivele grele aferente, şi restabili suprafeţele de teren la starea lor iniţială.

Se specifică faptul că biroul, mobilierul şi echipamentul acestuia şi orice alte articole similare nu vor fi predate Beneficiarului sau unuia dintre reprezentanţii acestuia.

II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer

Antreprenorul va pune la dispoziţie un birou de laborator pentru Inginer, cu o suprafaţă şi o împărţire în camere conforme cu specificaţiile din Anexa A.1b.

Biroul va fi dotat cu mobilier şi echipamente după cum se specifică în clauzele II.4.3, II.4.4, II.4.5 de mai jos şi în Anexa A.2.

Racordarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare, căldură (dacă este cazul), telefonie, Internet şi la reţeaua electrică a birourile Inginerului vor fi asigurate şi păstrate de către Antreprenor în conformitate cu cerinţele din clauza II.4.4 şi II.4.5 de mai jos şi conform indicaţiilor Inginerului.

Toate birourile vor fi curăţate zilnic şi întreţinute corespunzător de către Antreprenor atâta timp cât sunt folosite, în conformitate cu cerinţele din clauza II.4.4 de mai jos şi conform indicaţiilor Inginerului.

Biroul va fi pregătit pentru a fi ocupat şi folosit de către Inginer în acelaşi timp cu laboratorul Antreprenorului, dar nu mai târziu de ___ săptămâni după Data de Începere a Lucrărilor.

Antreprenorul va pune la dispoziţie şi va întreţine acest birou, ca să rămână ocupat şi să fie folosit de către Inginer, până la emiterea Certificatului de Recepţie Finală.

Este specificat ca biroul, mobilierul şi altele asemenea nu vor fi predate Beneficiarului sau unuia dintre reprezentanţii acestuia.

II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului

29

Page 33: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Antreprenorul va pune la dispoziţie mobilier şi echipament de bună calitate, rezistent şi adecvat pentru o folosire îndelungată. Antreprenorul va întreţine toate aceste produse în condiţii bune de folosinţa şi le va înlocui, dacă este necesar, ori de cate ori devin neutilizabile.

Lista de mobilier şi echipament este dată în Anexa A.2 Inginerul poate efectua modificări minore la această listă atunci când organizarea, metodologia si aşezarea birourilor este cunoscută.

II.4.4. Cerinţe generale pentru birourile Inginerului

Un acces pavat sau asfaltat va fi realizat către fiecare birou dacă este necesar. O parcare acoperită va fi construită / amenajată în funcţie de numărul autovehiculelor. Un gard de 1.8 m înălţime va înconjura fiecare clădire şi parcarea acoperită, la o distanţă de cel puţin 2 m de zidul exterior al biroului. Gardul va fi amenajat cu o poartă, uşor de încuiat şi prevăzută pentru intrarea autovehiculelor. Suprafaţa din interiorul gardului va fi iluminată în aşa fel încât să nu existe porţiuni întunecate.

De la instalarea lor şi până la emiterea Certificatului de Recepţie Finală, birourile vor fi întreţinute si reparate de Antreprenor .

Toate clădirile vor fi izolate şi impermeabilizate potrivit condiţiilor climatice. Toate ferestrele vor fi cu dublu vitraj, iar cel puţin jumătate se vor putea deschide. Intrările vor fi prevăzute cu două seturi de uşi. Vor exista luminare şi ventilare naturale pentru fiecare cameră. Toate încăperile vor avea lumină electrică adecvată pentru condiţii de muncă. Fiecare cameră va fi prevăzuta cu cel puţin trei prize cu împământare, cu un total de furnizare maxim de 4 kilowaţi pe cameră.

Fiecare cameră va fi prevăzuta cu o unitate de aer condiţionat (şi încălzire) de perete, funcţională indiferent de temperatura externă.

Tavanele vor fi la o înălţime de cel puţin 2.5 metri.

Fiecare clădire va avea o intrare decomandată.

Fiecare chicinetă va conţine o chiuvetă, două corpuri bază şi două dulapuri, un frigider de 150 l

şi două plite electrice. Chiuvetele, duşurile şi chicinetele, vor fi prevăzute în mod continuu cu

apă rece şi apă caldă.

Amenajarea, materialele, fitingurile, finisajele vor fi de bună calitate.

În timpul construcţiei / pregătirii birourilor, Antreprenorul va pune la dispoziţie facilităţi alternative, în apropierea locului respectiv. Asemenea birouri temporare vor fi aprobate de către Inginer. Dacă sunt necesare, aceste birouri temporare vor fi puse la dispoziţie în termen de 14 zile de la Data de Începere a Lucrărilor.

30

Page 34: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Curăţenia zilnică va fi făcută prin aspirator, cu apa, ştergere cu mopul, periere, maturare, ştergerea prafului, lustruire.

Antreprenorul va executa reparaţiile clădirilor, conţinutului lor, serviciilor şi utilităţilor de îndată ce va fi necesar, nu neapărat când Inginerul raportează nevoi.

Antreprenorul va face toate aranjamentele, şi va plăti toate cheltuielile, pentru furnizarea şi întreţinerea continue, până la emiterea Certificatului de Recepţie Finală, pentru următoarele servicii :

electricitate şi iluminare; aer condiţionat şi căldura apă potabilă, apă caldă, canalizare şi apă uzată, colectarea deşeurilor.

II.4.5. Facilitaţi de comunicare pentru birourile Inginerului

În fiecare birou (biroul Inginerului şi biroul de laborator) şi cu aprobarea Inginerului, Antreprenorul va asigura instalarea unei linii directe internaţionale pentru telefon şi fax, precum şi a unui acces la Internet de mare debit.

Antreprenorul va suporta costurile de instalare / reziliere, iar costurile de comunicaţii şi / sau abonament vor fi suportate de Inginer.

Telefonul, faxul şi accesul la Internet pentru birourile Inginerului (sau birourile temporare dacă este cazul) vor fi asigurate de Antreprenor în termen de ____ zile de la Data de Începere a Lucrărilor.

II.4.6. Fotografii de progres

Antreprenorul va aranja să fie efectuate fotografii digitale privind activităţile pe Şantier şi progresul Lucrărilor, sub îndrumarea Inginerului. Fotografiile vor fi executate în număr suficient pentru a reflecta progresul Lucrărilor.

Toate aceste fotografii digitale vor fi arhivate intr-un calculator şi de asemenea pe CD-R (sau alt suport magnetic aprobat de către Inginer) şi vor marcate cu data executării lor, numele şi adresa fotografului, numărul de identificare, şi o scurtă descriere a lucrării sau activităţii reprezentate, incluzând poziţia kilometrică şi orientarea pozei.

Fiecare fotografie va fi inclusă în formă tipărită şi în format digital în raportul lunar al Antreprenorului. La terminarea Lucrărilor, un set complet va fi transferat Beneficiarului.

31

Page 35: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Proprietatea intelectuală şi industrială a tuturor fotografiilor va fi a Beneficiarului.

II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer

Antreprenorul va pune la dispoziţia Inginerului şi va întreţine în mod corespunzător instrumente de măsurători topografice pentru uzul Inginerului. Acest set de instrumente va cuprinde :

o staţie totală cu toate echipamentele şi accesoriile aferente; mire metrice; nivele automate; 2 rulete de otel (50 m) roţi de măsurat distanţa.

Toate instrumentele vor fi puse la dispoziţia Inginerului in termen de ___ zile de la Data de Incepere a lucrarilor si vor ramane la dispozitia Inginerului până la sfârşitul Perioadei de Notificare a Defecţiunilor. Instrumentele vor rămâne proprietatea Antreprenorului.

32

Page 36: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI

ARTICOL U.M. CANTITATESuprafaţa totală minimă m2

Se completează prin raportare la complexitatea lucrărilor şi la configurarea echipei de experţi

Camere> 15 metri pătrati NumărSală şedintă>20 metri pătrati NumărToalete NumărChiuvete NumărDuşuri NumărChicinete NumărCămară NumărLocuri de parcare Locuri

33

Page 37: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL

ARTICOL U.M. CANTITATESuprafaţa totală minimă m2

Se completează prin raportare la complexitatea lucrărilor şi la configurarea echipei de experţi

Camere> 15 metri pătrati NumărSală sedintă>20 metri pătrati NumărToalete NumărChiuvete NumărDusuri NumărChicinete NumărCămară NumărLocuri de parcare Locuri

34

Page 38: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER ŞI ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI

ARTICOLE BIROUL PRINCIPAL

BIROUL DE LABORATOR

Unităţi de aer condiţionat de perete

Se completează prin raportare la complexitatea lucrărilor şi la

configurarea echipei de experţi

Mese de birou (1.8 m x 0.9 m) cu 3 sertare Scaune de birou (cu spătar înalt)Mese (1.8 m X 0.9 m)ScauneMasă conferinţă (4.0 m x 1.6 m)Scaune masă conferinţăClasificator orizontal Clasificator vertical Clasificator metalic 4 sertare mariEtajeră (1.8m x 0.8m x 0.3m)Dulapuri (1.7m x 0.9m x 0.4m) cu 3 etajere şi încuietorAvizier (2 m x 1.2 m)FrigiderCoş de gunoiExtinctor (unul electric şi trei de uz general, fiecare de 15 l)Maşina de perforat si legat (indosariat cu spire) Veselă şi tacâmuriCeainicCafetieraTigaieCuier haine

35

Page 39: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER

Minimul de echipamente pentru Laboratorul de Şantier conform Paragrafului II.2.2 va consta în:

NR.CRT.

DESCRIERE Cantitate

1. Cuptor de laborator 100 l Se completează prin raportare la complexitatea lucrărilor

2. Cuptor de laborator 100 l3. Balanta analitica, eroare 0.01.g, sarcina 500-600 g4. Balanta analitica, eroare 0.1.g, sarcina 10000 g5. Balanta analitica, eroare 0.01 – 1 g, sarcina 30000 g6. Balanta farmaceutica cu precizie de 0.01 g7. Balanta hidrostatica8. Platforma scalata, sarcina 100 g 9. Taler, diametru 200-300 mm10. Cuptor pe gaz11. Site in serie pentru pamant (vezi SR_EN 933-2/1998)12. Site in serie pentru agregate (vezi SR_EN 933-2/1998)13. Site in serie pentru amestec (vezi SR_EN 933-2/1998)14. Site in serie pentru beton (vezi SR_EN 933-2/1998)15. Site de cernut16. Spliter pentru mostre agragate17. Extrudor18. Pompa vid 19. Masina de testare a compresiunii betonului , max.2000 kN20. Termometru de camera21. Termometre de exterior22. Termometru digital pentru asphalt, beton, etc.23. Pluviometru24. Masina de forat + foreza diametru 200 & 100 mm25. Masina abraziva Los Angeles26. Masina abraziva Micro- Deval27. Set test albastru metilen28. Picometru29. Masurarea greutatii unitare pentru masurarea densitatii30. Subler- determinarea coeficientului de forma a granulelor31. Spatule32. Aparat de determinate a naturii golurilor33. Test de determinare a tasarii cu conul34. Placa vibranta35. Mixer de betoane36. Matrita de testare ( 150 x 150 x 150 mm )37. Prisma de ciment ( 40x40x160 mm)38. Rezervor de apa cu termostat39. Camera de conservare vaporizarecu controlul temperaturii

36

Page 40: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

40. Mixer mortar41. Aparat amestec42. Aparatul Vicat pentru determinarea consistentei cimentului 43. Banda Le Chatelier44. Aparat pentru extractie cu separator-recuperare filer 45. Compresometru Marshall46. Masina de compactat giratory 47. Sistem de testare al asfaltului ELE MATTA48. Compresometru pentru monstre cubice49. Mixer pentru monstre50. Baie de apa cu termostat51. Peretrometru automat standard cu accesorii52. Aparatul inel si bila pentru determinarea punctului de inmuiere53. Aparat pt determinarea stabilitatii la incalzire in film subtire 54. Aparat de testare a ductibilitatii ( 150 cm ) cu baie de revenire

constanta55. Rezistenta limita – aparat Fraass 56. Spectrofotometru UV - VISIBLE57. Echipament CBR58. Aparatul Proctor – simplu si modificat – ciocan59. Benkelman beam apparatus60. Placa Lukas 61. Dispozitiv limitare curgere – marca CASSAGRANDE62 Areometre63 Set test echivalent de nisip64. Con pentru determinarea gradului de compactare cu nisip 65. Aparat determinare densitati aparenta in aer si apa 66 Masina de testare a compresiei cimentului67 Ceas cronometru68. Aparat pentru polisaj al agregatelor 69 Termohigrograf – 35 +45º C; cu masurarea umiditatii de la 0 pana la

100% 70 Aparat de incercat duritatea solului (FDP)71 Viscozimetru72. Sistem de testare a rezistentei invelisului

37

Page 41: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE

Mai jos sunt listate cele mai importante Standarde si Normative romanesti privind proiectarea si construirea de drumuri, inspectie, investigatie si teste de laborator pentru diferite tipuri de lucrari. Pentru alte standarde romanesti si straine aplicabile, se face referire la sectiuni individuale din Specificatii Tehnice.

Etape tipuri de lucrari, standardele sau normativele aplicabile si procedura de

investigare

Normativ solicitand o anume

investigare

Normativ specificand metoda

de investigare

0 1 2 3

Standarde pentru drumuri extra-urbane PD 162-2002

I Proiectare si executie lucrari de terasamente

A. Investigatii. Prescriptii

Teren de fundare. Cercetari geologico-tehnice si geotehnice specifice traseelor de drumuri sI autostrazi

STAS 1242/2-83

1 Teren de fundare. Investigatii in santuri deschise. STAS 1242/3-87

2 Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi

STAS 1242/4-85

3 Teren de fundare. Investigatii geotehnice prin penetratii dinamice

STAS 1242/5-88

4 Teren de fundare. Investigatii geotehnice prin penetratii statice

STAS 1242/6-76

5 Teren de fundare. Principii generale de calcul. STAS 3300/1-85

6 Teren de fundare. Adancime de inghet maxima. Zonarea pe teritoriul Romaniei.

STAS 6054-77

B. Inspectia de calitate a terenurilor de fundare, materiale folosite la lucrarile de terasamente si straturilor rutiere (excluzand stratul de forma)

1 Lucrari de drumuri. Terasamente. Cerinte tehnice generale de calitate.

STAS 2914-84

2 Norma departamentale pentru executia mecanizata a terasamentelor la drumuri: - Clasificarea si identificarea tipurilor de pamanturi. - Determinarea granulatiei - Limita de plasticitate.

C 182-87STAS 1243-88STAS 1913/5-85STAS 1913/4-86STAS 1913/13-83

38

Page 42: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Etape tipuri de lucrari, standardele sau normativele aplicabile si procedura de

investigare

Normativ solicitand o anume

investigare

Normativ specificand metoda

de investigare

0 1 2 3- Continut de umiditate- Densitatea pamantului- Permeabilitate (Teste de laborator)- Parametrii de compactare Gradul de compactare Proctor - Determinarea grosimii fundatiei (pamant coeziv) - Determinarea densitatii prin metoda conului de nisip (pamanturi necoezive) - Determinarea capacitatii portante

STAS 1913/1-82STAS 1913/3-76STAS 1913/6-76STAS 1913/13-83STAS 1913/15-75

STAS 12288-85CD Norm 31-2002

II Stratul de forma. Proiectare si constructie

1 Lucrari de drum. Stratul de forma. Cerinte tehnice de calitate.

STAS 12253-84

2 Lucrari de drum. Straturi din agregate naturale sau pamant stabilizat cu ciment. Cerinte tehnice de calitate

STAS 10473/1-87

Verificarea calitatii materialelor, mixturilor stabilizate cu zgura si var sau ciment si var sau testarea stratului de forma in timpul executiei.

a Inspectia calitatii pamantului - determinarea granulatiei - clase de plasticitate- evaluarea asperitatii - continutul in materii organice in stratul superior - reactii Ph

STAS 1913/5-85STAS 1913/4-86STAS 1913/5-85STAS 7107/1-76STAS 9163/18-73

b Funnel raw slag- densitatea in conditii de umiditate scazuta STAS 4606-80

c Resturi de cariera STAS 12253-84 STAS 730-89

SR EN 1097-2:2002

d Var nestinsPudra de var stins- sorturi- continutul in calciu si oxizi de magneziu

SR 9310:2000SR EN 459-1:2003/ AC:2003

SR EN 459-2:2003

e Funnel grained slag SR 648:2002 STAS 4606-80

39

Page 43: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- determinarea granulatiei

fCimenturi Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea timpului de priza ai a stabilitatii.

SR EN 196-3:1995/ AC:1997

g Determinarea raporturilor pamanturilor stabilizate - Determinarea caracteristicilor de compactare. - determinarea rezistentei la compresiune la 7, 14 sau 28 zile

STAS 1913/13-83STAS 10473/2-86

h Verificarea calitatii stratului de forma in timpul executiei. - continutul umiditatii pamanturilor necoezive si a refuzurilor de cariera - continutul umiditatii pamanturilor coezive si mixturilor- calculul pamanturilor inainte de compactare- gradul de compactare a straturilor prin verificarea bazata pe determinarea grosimii sau volumului - determinarea rezistentei la compresiune a pamanturilor la 7, 14 si 28 zile

STAS 4606-80STAS 1913/1-82STAS 10473/2-86STAS 10473/2-86 CD Norm 182-87

STAS 10473/2-86

i Determinatea fortei stratului de forma Norm CD 31-2002

III Drenarea apelor de suprafata si sisteme de descarcare . Proiectare si constructie.

1 Lucrari de drumuri. Sisteme pentru colecatrea apelor si drenaj. Prescriptii generale de proiectare.

STAS 10796/1-77

2 Lucrari de drumuri. Sisteme pentru colectarea apelor si drenaj, rigole, santuri si santuri la drumuri laterale. Prescriptii generale de proiectare

STAS 10796/2-79

3 Lucrari de drumuri. Lucrari de constructie pentru colectarea apelor. Drenuri. Prescriptii generale de proiectare

STAS 10796/3-88

Verificarea calitatii materialelor si prefabricatelor in timpul executiei.

a Cimenturi- timpul de priza- calculul volumului constant- metode de conservare- rezistenta mecanica la 2(7) si 28 zile

SR EN 196-3:1995/ AC:1997

SR EN 196-

40

Page 44: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

1:1995

b Agregate- continutul de materii fine- stratul superior- parti din argila, carbune si mica - determinarea granulatiei- echivalentul in nisip- determinarea capacitatii de uzura prin metoda Los Angeles

STAS 4606-80STAS 4606-80visual inspectionSTAS 4606-80STAS 730-89SR EN 1097-2:2002

c Piatra de rau pentru camasuirea si elemente de zidarie- capacitatea la compresiune a pietrei testate prin apruveta uscata- comportarea la inghet-dezghet

SR EN 1926:2000SR EN 12371:2002

d Bolovani folositi la camasuire si la zidarie:- determinarea capacitatii la compresiune - determinarea capacitatii de uzura prin metoda Deval

STAS 730-89SR EN 1097-2:2002

e Apa folosita la mortare si betoane- analiza chimica SR EN

1008:2003

f Betoane si mortare Norm NE 013-2002

g Otelul folosit la armare STAS 438/1-89

h Materiale de filtrare- echivalentul la nisip- determinarea granulozitatii

STAS 730-89STAS 4606-80

i Tuburi de beton la sistemele de canalizare- dimensiuni (diametre si grosimi) STAS 816-80

j Borduri din beton- dimensiuni- determinarea capacitatii la incovoiere

SR EN 1340:2004SR EN 1340:2004

IV Protectia taluzurilor si santurilor. Proiectare si executie.

1 Lucrari de drumuri. Protectia taluzurilor si santurilor. Prescriptii generale de proiectare

STAS 2916-87

2 Lucrari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare

STAS 11210-88

V Straturi de baza si fundatii.

41

Page 45: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

1 Lucrari de drumuri. Road works. Prescriptii de baza. STAS 1339-79

2 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si fundatii Conditii tehnice generale de calitate

STAS 6400-84

3 Lucrari de drumuri. Fundatii din pamanturi stabilizate mechanic. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 8840-83

4 Lucrari de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu ciment. Condi\ii tehnice generale de calitate

STAS 10473/1-87

5 Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare sI [ncercare.

STAS 10473/2-86

6 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de macadan semipenetrant si penetrant. Conditii tehnice de calitate.

SR 1120:1995

7 Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixture bituminoase la cald. Conditii tehnice generale de calitate

SR 7970:2001

8 Instructii tehnice pentru depozitele de cenusa aplicate la betoanele de drum.

CD 147-2002

9 Instructii tehnice pentru proiectarea si executia straturilor de fundare (in afara de cele stabilizate)

CD 29-79

10 Instructii tehnice pentru executarea straturilor rutiere in afara celor cu agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici.

CD 127-2002

11 Ghidul metodologic pentru executarea fundatiilor din ballast prin compactarea prin metoda optimizarii umiditatii.

CD 145-2003

A Verificarea calitatii agregatelor naturale din balast folosite la structuri de drum (pentru certificare verificarile sunt efectuate de furnizor si confirmate de executant):- originea petrografica si minerala- cantitatea de fractii mai mica de 0.02 mm- determinarea granulatiei- calculul suprafeteloor neregulate- calculul impuritatilor- cantitatea de fractii mai mica de 0.63 mm- continutul finetii- echivalentul in nisip

SR 662:2002(functie de sortul agregatelor si scopul folosirii) STAS 4606-80

STAS 1913/5-85STAS 4606-80STAS 730-89STAS 4606-80STAS 730-89STAS 4606-80STAS 730-89STAS 1913/6-76

42

Page 46: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- calculul permeabilitatii- grosimea capilara- aspectul sortului (b/a and c/a)- crushing coefficient- gradul de uzura determinat prin incercarea Los Angeles

STAS 1913/8-82STAS 4606-80STAS 730-89SR EN 1097-2:2002

B Verificarea calitatii agregatelor naturale obtinute prin spargere artificiala (verificarea este facuta de furnizor si confirmata de executant)

SR 667:2000(depending on the sort and scope)

a Testele de baza ale agregatelor:- originea petrografica si minerala- porozitatea aparenta in conditii de presiune normala- capacitatea la compresiune in conditii uscate- gradul de uzura determinat prin incercarea Los Angeles- gradul de calitate- gradul de rezistenta la inghet- sensibilitatea la inghet

SR EN 12407:2002SR EN 1936:2001SR EN 1926:2001STAS 730-89STAS 730-89STAS 730-89STAS 730-89

b Incercari la agregate:- granulatia- indice de rectificare- cantitatea de fractii mai mica de 0.09 mm- cantitatea de argila- cantitatea de materii straine- gradul de uzura determinat prin incercarea Los Angeles - gradul de rezistenta la inghet- sensibilitatea la inghet - gradul de functionare

STAS 4606-80STAS 730-89STAS 730-89SR 667:2000STAS 4606-80STAS 730-89STAS 730-89STAS 730-89STAS 730-89

C Verificarea calitatii materilelor folosite la fundatiile drumului obtinute prin stabilizare mecanica (pamant necoeziv, straturi din piatra existente, balast, pietris, piatra sparta si deseuri de cariera)- rata de plasticitate- echivalentul in nisip- granulatia de pamant necoeziv- determinarea materialului granular- parametrii de compactare

STAS 8840-83

STAS 1913/4-86STAS 730-89STAS 1913/5-85STAS 4606-80STAS 1913/13-83

D Verificarea calitatii celorlalte materiale folosite la stratul de baza si fundatie.

STAS 6400-84STAS 10473/1-87

43

Page 47: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

a Funnel granulated slag- densitatea aparenta majoritara- determinarea granulatiei- materiale cu lianti puzzolanici. Indexul acivitatii puzzolanici..

SR 648:2002STAS 4606/80SR 3832-8:1999

b Var nestins si var stins- indice de rectificare- calculul continutului de calciu si oxidului de magneziu activ

SR EN 459-2:2003

c Cimenturi- timpul de priza- calculul volumului constant- metode de conservare- rezistenta mecanica la 2(7) si 28 zile

SR EN 196-3:1995/ AC:1997

d Bitum:- penetratia la 25C- temperatural de inmuiere

STAS 42-68SR EN 1427:2002

e Filler:- indice de rectificare STAS 539-79

f Timpul de segregare rapida a emulsiei bituminoase cationice

STAS 8877-72

E Verificarea calitatii materialelor folosite la stratul de baza:

STAS 6400-84STAS 8840-83STAS 10473/1-87

a Agregate naturale luate din balastiere si piatra sparta din cariere:- verificarea granulatiei amestecului- verificarea gradului de compactare

STAS 4606-80STAS 12288-85

b Agregate stabilizate cu ciment:- rezistenta la compresiune la 7 si 28 zile- actiunea apei (Rci, Vi, and Ai)- pierderea din sarcina (Psu, Pid)- granulatie- gradul de compactare

STAS 10473/2-86STAS 10473/2-86STAS 10473/2-86STAS 4606-80STAS 12288-85

F Verificarea bitumului din straturille de baza SR 7970:2001

a Incercarile realizarii amestecului :- granulatia si partile levigabile din sorturile de STAS 4606-80

44

Page 48: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

agregate- calculul minim necesar pentrudeterminarea pietrei sparte si a fillerului(formula de determinare)- incercarea compozitiei amestecului dupa preparare- determinarea granulozitatii agregatelor scoase din amestec

SR EN 12697-6:2004

SR EN12697-23:2004STAS 4606-80

b Verificarea calitatii probelor prelevate :- caracteristicile fizico-mecanice prin teste Marshall si cuburi- determinarea continutului de bitum si continutul de agregate

SR EN 12697-6:2004SR EN12697-23:2004

G Verificarea calitatii constructiei din beton de ciment si straturile de fundare A se vedea cap vi: „Imbracaminti din beton de ciment”. In conformitate cu cerintele proiectului

H Verificarea capacitatii fundatiei sau elevatiei stratului de baza- incercari deflectometrice

CD 31-2002

VI Imbracaminti din beton de ciment. Proiectare si constructie

1 Lucrari de drum. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate

SR 183-1:1995

2 Lucrari de drum. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate

SR 183-2:1998

3 Norme pentru imbracamintile de beton de ciment executate in cofraje fixe

NE 014-2002

Verificari la materialele de baza ale imbracamintilor de beton de ciment

A Verificarea calitatii agregatelor

a Nisip de rau sortul 0-3; 3-7- continutul finetii- echivalenta in nisip- materii straine (lemn, argila, carbune, mica)- calculul granulozitatii- calculul continutului de apa

SR 662:2002STAS 4606-80STAS 730-89STAS 4606-80STAS 4606-80STAS 4606-80

b Pietris sorturile 7-16, 16-31, 16-40- continutul finetii- materii straine- granulozitate- calculul continutului de apa

SR 662:2002STAS 4606-80STAS 4606-80STAS 4606-80STAS 4606-80

45

Page 49: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

c Sorturi sparte 8-16, 16-25, sorturi separate 25-40- materii straine- calculul fractiilor mai mici de 0.09 mm- granulatia- calculul continutului de apa

SR 667:2000STAS 4606-80STAS 730-89STAS 730-89STAS 4606-80

B Verificarea calitatii agrgatelor de balastiera de catre furnizor , specificate la capitolele 1a, si 1b si urmatoarele:

SR 662:2002

a Nisipuri:- originea minerala si petrografica- calculul continutului de sulfati si sulfide

STAS 4606-80STAS 4606-80

b Pietris:- calculul continutului de sulfati si sulfiti- granulatia (b/a and c/a)- rezistenta la rupere in conditii de umiditate mare- rezistenta la inghet-dezghet;- gradul de uzura determinat prin incercarea Los Angeles

STAS 4606-80STAS 4606-80STAS 4606-80STAS 4606-80SR EN 1097-2:2002

C Verificarea calitatii agrgatelor de balastiera de catre furnizor , specificate la capitolele 1c si urmatoarele:

SR 667:2000

a Testele rocilor de baza:- idem cap. 2.a

b Material testing (chipping and split)- idem cap 2.6

D Verificarea calitatii celorlalte materiale ce se vor folosi

a Cimenturi CD 40:P 45; P 40- conditii de pastrare- timpul de priza- rezistenta mecanica la 2(7) and 28 days

STAS 10092-78SR EN 197-1:2002

SR EN 196-3:1995/ AC:1997

SR EN 196-1:1995

b Aditivi NE 014-2002

c Apa SR EN 1008:2003

d Timpul de segregare rapida a emulsiei bituminoase cationice

STAS 8877-72

e Protectia P 45 STAS 12093-83

E Verificarea calitatii betonului SR 183-1:1995

46

Page 50: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

a Compozitia betonului determinata prin teste preliminare

NE 014-2002

b Caracteristicile betonului proaspat:- lucrabilitatea- densitatea aparenta- continutul de aer- temperatura betonului

SR EN 12350-4:2002SR EN 12350-4:2002SR EN 12350-7:2003SR EN 12350-4:2002

c Caracteristicile betonului armat:- prelevarea probelor- rezistenta la compresiune a cubului de beton- rezistenta la incovoiere a prismului 150x150x600 mm - rezistenta la compresiune- rezistenta la inghet-dezghet pe epruvetele din determinarea compozitiei betonului

SR EN 12390-6:2002SR EN 12390-6:2002SR 183-1:1995C 54-81STAS 3518-89

d Calitatea imbracamintilor:- masurarea asperitatii suprafetei- testul de rugozitateroughness test

SR 183-1:1995STAS 8849-83

VII

Imbracaminti bituminoase la cald. Proiectare si constructie

1 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase la cald. Conditii tehnice de calitate

SR 174-1:2002

2 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase la cald. Conditii tehnice pentru pregatirea si asternerea mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor bituminoase.

SR 174 – 2 :1997 / C1:1998

3 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase la cald Road works. Conditii tehnice de calitate

STAS 175:1987

4 Lucrari de drumuri Imbracaminti bituminoase pentru poduri de sosea. Cerinte tehnice de calitate

STAS 1348-87

5 Lucrari de drumuri Imbracaminti bituminoase. Cerinte tehnice de calitate

SR 599:2004

6 Lucrari de drumuri. Macadam. Cerinte tehnice de calitate

SR 179:1995

7 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare.

STAS 863-85

Verificarea calitatii materialelor pentru

47

Page 51: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

imbracamintile bituminoase executate la cald.

A Varificarea calitatii agregatelor:

a Agregate de balastiera:- idem ca si cap.VI.1.a si 1.b verificarea facuta de executant;- idem ca si cap.VI.2.a si 2.b verificarea facuta de furnizor

b Chipping:- idem ca si cap.VI.1.c verificarea facuta de executant;- idem ca si cap.VI.3.a si 2.b verificarea facuta de furnizor

c Piatra sparta:- determinarea granulatiei- foreign matter acalculul materiilor strainemount- calculul fnctionalitatii- caliatatea rocii de baza (testata de furnizor) SR 667:2000

STAS 730-89STAS 730-89SR EN 1097-2:2002

d Bitumuri:- penetratia la t 25C- temperatura de topire- ductilitatea la 0C si 25C- limita de inflamabilitate- materii solubile in solventi organici- testul de stabilitate la incalzire la 163C- Wax la 45C punctul minim de inmuiere- procentul max de pierdere prin incalzire- nota de clasificare- bitumuri cu adaos de cauciuc - densitatea la 15C- determinarea continutului asfaltului- determinarea continutului bitumului prin metoda cantitativa- reducerea timpului de priza - determinarea vascozitatii dinamice

SR 754:1999STAS 42-68SR EN 1427:2002SR 61:1997STAS 5489-80STAS 115-80SR 754:1999STAS 8098-68STAS 8099-74STAS 8788-71STAS 11106-84STAS 35-81STAS 11106-84STAS 10969/3-83STAS 11342-79SR EN 12596:2003

e Filler:- calculul carbonatului de calciu (se verifica doar de furnizor)- determinarea umiditatii- determinarea granulozitatii- indicele de absorbtie- densitatea aparenta testata dupa precipitarea fillerului in benzen sau metilbenzen

STAS 539-79

STAS 4605/9-88STAS 539-79STAS 539-79STAS 539-79

STAS 539-79

48

Page 52: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- evitarea testarii dupa compactare STAS 539-79

f Timpul de priza rapida a bitumului:- continutul de agregate- gradul de vascozitate engler- deseurile de bitum- calculul omogenitatii- stabilitatea stalpilor

STAS 8877-72STAS 10969/2-88STAS 8877-72STAS 8877-72STAS 8877-72STAS 8877-72

B Verificarea stabilitatii mixturii

a Determinarea formului amestecului - determinarea cantitatii de agregate: filler si bitum

STAS 1338/1-84Cap. 2.2.2

b Prelevarea de probe din amestec in vederea testarii preliminare in laborator

STAS 1338/1-84Cap. 2.2.3

c Prelevarea de probe de asfalt pt laborator - epruvete pregatite la teren- epruvete luate din imbracaminti

STAS 1338/1-84Cap. 3.2.1Cap. 3.2.2.Cap. 3.2.3

d Pregatirea si pastrarea epruvetelor STAS 1338/1-84 Cap..4

e Determinarea in laborator a caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului - calculul stabilitatii la 60C (S)- indice de curgere (I)- indicele S/I - densitatea aparenta- absorbtia de apa - reszistenta la compresiune la 22C- rezistenta la compresiune la 50C- rezistenta la compresiune cand temperatura se diminueaza la 22C in timpul testului de udare- marirea in timpul celor 28 zile ale testului de udare- penetratia la 40C

SR EN 12697-6:2004SR EN 12697-6:2004SR EN 12697-6:2004SR EN 12697-6:2004SR EN 12697-6:2004SR EN 12697-6:2004SR EN 12697-6:2004

SR EN 12697-6:2004SR EN 12697-6:2004SR EN 12697-6:2004

C Verificarea prepararii amestecului de asfalt

49

Page 53: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- granulatia si puritatea compozitiei agregatelor (sorturi testate inainte de aplicare)- calculul temperaturii bitumului si agregatelor - compozitia amestecului pentru asfalt - caracteristicile amestecului fizico-mecanice testate pe epruvete luate din amestec

STAS 4606-80

STAS 730-89SR EN 12697-6:2004

SR EN 12697-6:2004

D Verificarea calitatii amestecului pe epruvete extrase din imbracaminti:- epruvete- compozitia amestecului - caracteristicile fizico-mecanice determinate pe epruvete defecte (stabilitatea la 60C, rezistenta la compresiune la 22C si 50C, rezistenta la compresiune la diminuarea temperaturii dupa 28 zile de la testul de udare- caracteristicile fizico-mecanice ale imbracamintilor asfaltice testate pe epruvete defecte

SR 174-1:2002SR EN 12697-6:2004

SR EN 12697-6:2004

SR EN 12697-6:2004

E Verificarea calitatii suprafetei imbracamintilor asfaltice :- suprafete continui- structura suprafetei

SR 174-2:1997/ C1 :1998STAS 8849-83

VIII

Siguranta traficului

1 Siguranta traficului. Semne de circulatie. Clasificare, simboluri si amplasare.

SR 1848-1:2004

2 Siguranta traficului. Semne de circulatie. Prescriptii tehnice

SR 1848-2:2004

3 Siguranta traficului. Semne de circulatie. Semnificatii

SR 1848-3:2004

4 Siguranta traficului. Semaforizare. Amplasare si punere in functiune

SR 1848-4:1995

5 Semne de circulatie. Semnale luminoase. Prescriptii tehnice de calitate

STAS 1848/5-82

6 Siguranta traficului. Marcaje rutiere SR 1848-7:2004

7 Intersectii de drumuri. echipamente. Norme SR 1244-2:2004

8 Siguranta traficului. Instalatii pentru semne rutiere automate

STAS 1244/3-90

50

Page 54: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IX Parapete

1 Lucrari de drumuri. Stalpi de ghidare si parapete. Prescriptii generale de proiectare si amplasare pe drumuri

STAS 1948/1-91

2 Lucrari de drumuri. Parapete la poduri. Prescriptii generale de proiectare si amplasare

SR 1948-2:1995

XPoduri

1 Poduri de cale ferata si sosea. Poduri din lemn. Prescriptii generale de proiectare

STAS 1349-78

2 Poduri din lemn. Controlul executiei, receptiei si reviziilor ulterioare.

STAS 1483-72

3 Poduri pentru strazi sis]osele; pasarele. Actiuni. STAS 1545-89

4 Poduri metalice de sosea. Prescriptii de proiectare. STAS 1844-75

5 Poduri de beton, beton armat si beton precomprimat. Suprastructura. Conditii generale de executie.

STAS 1910-83

6 Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare. STAS 3221-86

7 Poduri pe sosea. Gabarite.. STAS 2924-91

8 Beton de coment. Prescriptii pentru determinarea agresivitatii apei asupra betonului la constructii hidrotehnice

STAS 3349/2-83

9 Continutul obisnuit de ciment tipul II, III, IV, I, V SR EN 197-1:2002

10 Poduri de sosea. Supervizare si revizii tehnice. STAS 2920-83

11 Poduri metalice de sosea si cale ferata. Prescriptii de executie.

STAS 3461-83

12 Poduri metalice de cale ferata si sosea. Aparate de reazem din otel turnat. Conditii tehnice de executie si montaj.

STAS 4031-77

13 Beton armat si prefabricat pentru cf si sosea STAS 4031/2-75

14 Poduri. Terminologie. STAS 5626-92

15 Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de dilatatie.

STAS 8270-86

16 Poduri de cale ferata si sosea. Imbinari cu suruburi de inalta rezistenta. Prescriptii de proiectare si executie.

STAS 9330-84

51

Page 55: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

17 Poduri metalice de cale ferata si sosea. Suprastructuri sudate. Prescriptii de executie.

STAS 9407-75

18 Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare.

STAS 10111/2-87

19 Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri din zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare.

STAS 10111/1-77

20 Poduri de cale ferata si sosea. Aparate de reazem din neopren armat.

STAS 10167-83

21 Poduri de cale ferata si sosea. Incercari pe betoane armate si elemente prefabricate

STAS 12313-85

22 Poduri de cale ferata sosea si pasarele. Suprastructuri Incarcari

STAS 12504-86

23 Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie.

STAS 5088-87 1.

24Elemente prefabricate din beton. Prescritii generale de calitate

SR EN 13369:2002

25Elemente prefabricate din beton, reguli si proceduri pentru controlul calitatii.

STAS 6657/2-89

26Elemente prefabricate din beton, reguli si proceduri pentru controlul parametrilor geometrici

STAS 6657/3-89

27Metallic moulds for precast units of concrete. Reinforced and prestressed concrete. Technical conditions of quality

STAS 7721-90

28Cimenturi cu rezistenta la apa cu continut mare de sulfati

SR 3011:1996

29Ciment Portland alb

SR 7055:1996

30Teren de fundare. Fundarea pilelor. Incercari in situ pe pile

STAS 2561/2-81

31 Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare.

STAS 2561/3-90 2.

32Teren de fundare. Pile forate cu diametru mare. Prescriptii generale de proiectare, executie si conditii de acceptare

SR EN 1536:2004

52

Page 56: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

33Teren de fundare. Calculul terenului de fundare [n cazul fund`rii directe.

STAS 3300/2-85

34 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.

STAS 10101/1-78

35Actiuni in constructii. Clasificare si gruparea actiunilor pentru poduri de cale ferata si sosea.

STAS 10101/OB-87

36Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de proiectare

SR 1911:1997

37Normativ referitoare la proiectarea si executia fundatiilor directe

P 10-86

38Normativ referitor la proiectarea si executia pilelor

GE 029-97

39Normativ de proiectare si executia fundatiilor in teren slab

P 7-2000

40Codul de Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.

NE 012-99

41Normativ pentru realizarea pe timp friguros a luca`rilor de constructii

C 16-84

42Reguli tehnice pentru proiectarea si intretinerea drumurilor

P 82-86

43Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive

C 26-85

44Instructiuni privind controlul calitatii betonului la fundatiile forate prin procedeul sonic.

C 200-81

45Reguli tehnice pentru protectia elementelor din beton armat sau precomprimat intr-un mediu agresiv natural si artificial

C 170-78

46Instructiuni privind proiectarea si executia fundatiilor in terenuri cu umiditate mare

NP 001-96

47Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat.

C 149-87

53

Page 57: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

48Instructiuni privind incercarile pe betoane.

C 54-81

49Instructiuni privind determinarea defectelor la elementele prefabricate

C 117-70

50Ghid pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-89. elemente prefabricate. Metode de verificare ale caracteristicilor geometrice.

C 156-89

51Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru podurile de sosea.

AND 546-2002

52Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor

C 130-78

53Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton

C 28-83

XIAltele

1 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltate sI imbracaminti bituminoase executate la cald.Tipare sI accesorii metalice pentru confectionarea sI decofrarea epruvetelor

STAS 1338/3-84

2 Lucrari de drumuri. incadrarea imbracamintilor la lucrari de constructii noi si modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de executie.

STAS 1598/1-89

3 Lucrari de drumuri. Incadrarea imbracamin\ilor la ranforsarea sistemelor rutiere existente. Prescriptii generale de proiectare si de executie.

STAS 1598/2-89

4 Actiunea fenomenului de inghe\-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul.

STAS 1709/1-90

5 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.

STAS 1709/2-90

6 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.

STAS 1709/3-90

7 Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor. STAS 2900-89

54

Page 58: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

8 Lucrari de drumuri. Terminologie. SR EN 4032-1:2001

9 Lucrari de drumuri. Terminologie STAS 4032/2-92

10 Lucrari de drumuri. Borne hectometrice si kilometrice

SR 6900:1995

11 Lucrari de drumuri. Metode de masurare. STAS 8849-83

12 Lucrari de drumuri. Pavaje din piatra bruta sau bolovani.

STAS 9095-90

13 Strazi, trotuare, alei pietonale si piste de biciclete. Prescriptii de proiectare.

STAS 10144/2-91

14 Elementele geometrice ale strazilor. Prescriptii de proiectare..

STAS 10144/3-91

15 Amenajarea intersectiilor de drumuri. Clasificarea si prescriptii de proiectare.

SR 10144-4:1995

16 Calculul capacitatii de circulatie a strazilor. STAS 10144/5-89

17 Calculul capacitatii intersectiilor. STAS 10144/6-89

18 Metode pentru investigarea circulatiei. Clasificari. STAS 10795/1-76

19 Road traffic technique. Devices for investigations of the road traffic. Devices for recording the road traffic. Classification.

STAS 10795/2-2001

20 Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con sI nisip.

STAS 12288-85

21 Determinarea granulatiei nisipurilor STAS 3-87

22 Agregate naturale pentru betoane si mortare cu legaturi cu materiale minerale.

SR EN 12620:2003

23 Agregate din zgura pentru betoane cu densitatea mica.

STAS 8177-68

24 Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea rezistentelor mecanice.

SR EN 196-1:1995

25 Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.

SR EN 196-3:1995

26 Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea cantitativa a componentelor.

SR ENV 196-4:1995/ AC:1997

55

Page 59: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

27 Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii.

SR EN 196-6:1994

28 Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment.

SR EN 196-7:1995

29 Meetode de incercari ale cimenturilor. Determinarea continutului de cloruri, dioxid de carbon si substante alcaline.

SR EN 196-21:1994

30 Cimenturi. Determinarea partii fine pe epruvete de 100 g.

STAS 227/2-94

31 Cimenturi. Determinarea. Temperaturii de topire pentru hidratare .

SR 227-5:1996

32 Materiale pentru legaturi hidraulice. Cimentul Portland

SR EN 197-1:2002

33 Cimenturi. Tipuri de determinari ale prizelor cimenturilor.

STAS 5296-77

34 Incercari pe betoane.. incercari pe betoane noi. Determinarea densitatii aparente, lucrabilitatiicontinutului de agregate fine.la inceputul turnarii.

STAS 1799-88

35 Incercari pe betoane si mortare. Echipamente metalice reutilizabile.

SR EN 12390-1:2002

36 Betoane. Determinarea densitatii, compactarii absorbtiei de apa si porozitatii betonului la turnare.

STAS 2414-91

37 Incercari pe betoane. Deteerminarea contractiei axiale la turnare.

STAS 2833-80

38 Beton de ciment. Previziuni pentru stabilirea gradului de degradare.

STAS 3349/1-83

39 Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet-dezghet.

STAS 3518-89

40 Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii SR EN 12390-8:2002

41 Betoane de ciment. Clasificari. SR EN 206-1:2002

42 Beton de ciment. Verificarea reactiilor agregatelor la substantele alcaline.

STAS 5440-70

43 Incercari pe betoane. Verificarea aderenteii intre beton si armatura.

STAS 5511-89

56

Page 60: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

44 Incercari pe betoane. Determinarea modelului static la compresiune a betonului.

STAS 5585-71

45 Incercari de aderenta la mortare.. SR EN 846-2:2002

46 Incercari nedistructive pe betoane. Clasificari si indicatii generale.

STAS 6652/1-82

47 Borduri de ciment. SR EN 1340:2004

Standardele si normativele de mai sus pot fi imbunatatite, modificate sau inlocuite in functie de lucrarile din proiect.

57

Page 61: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE

I. TERASAMENTE

Nr. Category of checking and tests Document de ReferintaCost Unitar (Euro / test)

1 1.1 Grading C56-851.2 Plasticity limits; Plasticity index STAS 1913/5-851.3 Free swelling STAS 1913/4-861.4 Freezing thawing sensitive STAS 1913/12-881.5 Compaction characteristics – Normal Proctor method STAS 1913/13-83

2 2.1 Moisture content C56-852.2 Compaction degree STAS 1913/1-83

2.3 Bearing capacity

STAS 1913/15-75STAS 1913/3-76CD 31-2002STAS 2914/4-89

3 3.1 Grading C56-853.2 Plasticity limits; Plasticity index STAS 1913/5-853.3 Free swelling STAS 1913/4-863.4 Freezing thawing sensitive STAS 1913/12-883.5 Compaction characteristics – Normal Proctor method STAS 1913/13-833.6 Moisture content STAS 1913/1-83

II. BALLAST FOUNDATION

No. Category of checking and tests Document de ReferintaCost Unitar (Euro / test)

1 GRANULAR MATERIAL1.1 Grading SR EN 933-1/2002;1.2 Non-uniformity coefficient SR EN 933/8-20021.3 Sand equivalent SR EN 1097-5/19991.4 Wear resistance with Los Angeles equipment SR EN 1097/2-19981.5 Compaction characteristics – Modified Proctor method SR EN 13286-2/2004

58

Page 62: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -2 QUALITY CONTROL FOR COMPACTION

2.1. Moisture content Norm C56-852.2 Compaction degree SR EN 1097/5-1999

2.3 Bearing capacity STAS 12288/1985STAS 2914/4-1989CD 31-2002

III. GRANULAR MATERIAL STABILISED WITH CEMENT

No. Category of checking and tests Document de ReferintaCost Unitar (Euro / test)

1 CEMENT1.1 Stability and set time SR EN 196/1 -951.2 Strength compression at 2 (7) and 28 days SR EN 196/3 – 95

2 AGGREGATES2.1 Grading SR EN 933-1/20022.2 Non-uniformity coefficient SR EN 933/8-20022.3 Sand equivalent SR EN 1097/2-982.4 Wear resistance with Los Angeles equipment STAS 10473/2-86

CD 29STAS 88777/72

3 MIX DESIGN3.1 Compaction characteristics – Modified Proctor method (aggregates with cement)

SR EN 13286/2-04

3.2 Strength compression at 7 and 28 days SR EN 13826/41-043.3 Water action stability STAS 10473/2-863.4 Weight loss STAS 10473/2-86

4 CHARACTERISTICS OF THE PREPARED MIXTURE4.1 AT THE MIXING PLANT

4.1.1 Moisture content of aggregates SR EN 1097/5-994.1.2 Moisture content the mixture SR EN 933-1/20024.1.3 Grading of the mixture SR EN 13826/41-04

59

Page 63: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -4.1.4 Resistance to compression after 7 and 28 days STAS 10473/2-1987

4.2 AT LAYING4.2.1 Moisture content SR EN 1097/5-994.2.2 Compaction degree STAS 12288-89

STAS 8877-72

IV. CONCRETE

No. Category of checking and tests Reference document Unit Rate (Euro / test)

1 CEMENT1.1 Stability and set time SR EN 196/1 -951.2 Strength compression at 2 (7) and 28 days SR EN 196/3 – 95

2 AGGREGATES2.1 Foreign materials (wood, clay, coal, etc.) SR EN 933-1/20022.2 Grading SR EN 12620-20032.3 Levigable fraction SR EN 1097-1&2/982.4 Humus STAS 4606/802.5 Wear resistance SR EN 1097/2-20022.6 Moisture content STAS 1513/1-1982

3 MIX DESIGN3.1 Concrete temperature STAS 1759-883.2 Workability SR EN 12390/2-023.3 Apparent density SR EN 12390/3-023.4 Sampling cubes for strength compression, freezing-thawing resistance and water tightness

SR EN 12390/5-02

3.5 Strength compression 7 and 28 days SR EN 12390/7-023.6 Resistance of Freezing-thawing SR EN 12390/8-023.7 Water tightness STAS 3518-89

4 FRESH CONCRETE CONTROLS

4.1 Concrete temperature NE 012-1999

60

Page 64: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -4.2 Workability STAS 1759-884.3 Apparent density SR EN 12390/2-024.4 Sampling cubes for compression strength; water tightness and weathering resistance

NE 012/1999

5 HARDENED CONCRETE CONTROLS5.1 Strength compression at 7 and 28 days; NE 012-19995.2 The depth the water penetrates in the concrete samples SR EN 12390/3-025.3 Freezing-thawing resistance SR EN 12390/5-02

SR EN 12390/7-02SR EN 12390/8-02STAS 3518-89

V. BITUMINOUS MIXTURE (BASE AND BINDER)

No. Category of checking and tests Document de ReferintaCost Unitar (Euro / test)

1 BITUMEN1.1 Penetration at 250 C SR 61-971.2 Softening point SR EN 1426-021.3 Ductility SR EN 1427-021.4 Adhesion to aggregates SR EN 12593-03

STAS 10969/3-832 FILLER

2.1 Grading STAS 539-792.2 Moisture content STAS 539-792.3 Hydrophilic Coefficient STAS 539-792.4 Apparent density after precipitation in benzene STAS 539-792.5 Void after compaction STAS 539-79

3 AGGREGATES3.1 Foreign matters (wood, clay, coal, etc.) SR EN 667-013.2 Grading SR EN 933/1-02

61

Page 65: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -No. Category of checking and tests Document de Referinta Cost Unitar

3.3 Sand equivalent and activity coefficient SR EN 933/3-023.4 Levigable fraction SR EN 933/4-023.5 Humus SR EN 933/5-023.6 Breaking degree SR EN 933/8-023.7 Shape coefficient SR EN 933/9-023.8 Wear resistance with Los Angeles equipment SR EN 1097/2-983.9 Moisture content SR EN 1097/5-99

4 MIX DESIGN STUDY – MARSHALL CYLINDRICAL SAMPLES

4.1 Stability SR 7970-014.2 Flow index SR EN 12697/8-024.3 Apparent density STAS 1338/1-844.4 Water absorption STAS 1338/2-84

5 MIX DESIGN STUDY – CUBIC SAMPLES5.1 Strength compression at 220 C SR 7970-015.2 Reduction of strength compression after 28 days of waterimmersion

SR EN 12697/8-02

5.3 Apparent density STAS 1338/1-845.4 Water absorption STAS 1338/2-84

6 CONTROL OF PRODUCTION6.1. Extraction for verification of dosage of bitumen, filler and aggregates

SR 7970-01

6.2 Stability SR EN 12697/34-026.3 Flow index SR EN 12697/34-026.4 Apparent density SR EN 12697/6-026.5 Water absorption SR EN 12697/6-02 ; STAS

1338/2-1987

62

Page 66: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -No. Category of checking and tests Document de Referinta Cost Unitar

6.6 Compaction degree

VI. BITUMINOUS MIXTURE (WEARING COURSE)

No. Category of checking and tests Document de ReferintaCost Unitar (Euro / test)

1 BITUMEN1.1 Penetration at 250 C SR 61-971.2 Softening point SR EN 1426-021.3 Ductility SR EN 1427-021.4 Adhesion to aggregates SR EN 12593-03

STAS 10969/3-832 FILLER

2.1 Grading STAS 539-792.2 Moisture content STAS 539-792.3 hydrophilic Coefficient STAS 539-792.4 Apparent density after precipitation in benzene STAS 539-792.5 Void after compaction STAS 539-79

3 AGGREGATES3.1 Foreign matters (wood, clay, coal, etc.) SR EN 933/1-023.2 Content of clay (Blue Value = VA) SR EN 933/3-023.3 Grading SR EN 933/4-023.4 Sand equivalent and activity coefficient SR EN 933/5-023.5 Breaking degree SR EN 933/8-023.6 Shape coefficient SR EN 933/9-023.7 Micro-Deval wearing test SR EN 1097/2-983.8 Accelerated polishing test SR EN 1097/5-993.9 Wear resistance with Los Angeles equipment3.10 Moisture content

4 MIX DESIGN STUDY – MARSHALL CYLINDRICAL SAMPLES

63

Page 67: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -No. Category of checking and tests Document de Referinta Cost Unitar

4.1 Stability SR 174/1-024.2 Flow index SR EN 12697/8-024.3 Apparent density STAS 1338/1-844.4 Water absorption STAS 1338/2-844.5 The air void content SR EN 12697/12-034.6 Schellemberg test SR 174/1-024.7 Dynamic flow at 40° C STAS 1338/2-844.8 Permanent fatigue deformation (3600 impulses) at 150 C SR EN 12697/24-2005

5 CONTROL OF PRODUCTION5.1 Verification dosage of bitumen, filler and aggregates SR 174/1-025.2 Stability SR EN 12697/8-025.3 Flow index STAS 1338/1-845.4 Apparent density STAS 1338/2-845.5 Water absorption SR EN 12697/12-035.6 The air void content SR EN 12697/8-075.7 Schellemberg test SR 174/1-025.8 Compaction degree SR 174/1-02

VII. STEEL REINFORCEMENT

No.Category of checking and tests Document de Referinta

Cost Unitar (Euro / test)

1.1 Taking samples for determine to mechanical characteristics

STAS 777/88

64

Page 68: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA

Secţiunea 2 - LUCRARI DE DRUM

1. LUCRARI DE TERASAMENTE

2. STRATURI DE FORMA

3. FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

4. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC

OPTIMAL

5. STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE LA CALD

6. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE LA CALD

7. GEOCOMPOZIT – după caz

8. DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR DE SUPRAFATA

9. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)

10. EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE

65

Page 69: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

1. LUCRARI DE TERASAMENTE

66

Page 70: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

LUCRARI DE TERASAMENTE

C U P R I N S

I. G E N E R A L I T A T I 2I. 1. DOMENIU DE APLICARE 2I. 2. PREVEDERI GENERALE 2

II. MATERIALE FOLOSITE 3II. 1. PAMANT VEGETAL 3II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 3II. 5. APA DE COMPACTARE 3II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 3II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 3

III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 4III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR 4III. 2. LUCRARI PREGATITOARE 4III. 3. MISCAREA PAMANTULUI 5III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT 6III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR 7III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI 9III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR 9III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 14III. 9. FINISAREA PLATFORMEI 15III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 15III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE 15III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 15III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 16

IV. RECEPTIA LUCRARII 19IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 19IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA 20LUCRARILOR 20IV. 3. RECEPTIA FINALA 20

V. MASURARE 21V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 21

ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA 22

1

Page 71: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I. G E N E R A L I T A T I

I. 1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructţia şi reconstrucţia drumurilor publice. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.

I. 2. PREVEDERI GENERALE

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 si alte standarde si normative in vigoare la data executiei, in masura în care acestea completeaza şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate şi aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor încercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului şi în conformitate cu prevederile contractului, şi alte verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va adopta măsurile tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va ţine evidenţa zilnică a volumelor de terasamente executate, precum şi înregistrarile de calitate privind rezultatele testelor efectuate.

In cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Inginerul poate dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

2

Page 72: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. MATERIALE FOLOSITE

II. 1. PAMANT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren acoperite cu pamant vegetal corespunzator.

II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile si tipurile de pamanturi care se folosesc la executarea terasamentelor sunt clasificate conform STAS 1243.

Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.

Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.

Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum.

In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal, etc.). inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer.

Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, var-ciment, stabilizatori chimici specifici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil.

W - umiditate naturalaWo =

WL - limita de curgereRealizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu studii bazate pe incercari de laborator pe considerente tehnico-economice.

Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice în putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc

3

Page 73: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. 5. APA DE COMPACTARE

Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie.

Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului”, cu exceptia compactarii terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.

Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

Verificarea calitatii pamantului consta In determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevazute în tabelul 2.

Tabel 2

Nr.crt

Caracteristici care se verifica

Frecvente minime Metode de determinare

conform STAS

1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamantului 1913/5-85

2 Limita de plasticitate utilizat insa nu va fi mai mica decat 1913/4-86

3 Densitate uscata maxima o Incercare la fiecare 5.000 mc 1913/3-76

4 Coeficientul de neuniformitate

730-89

5 Caracteristicile de compactare

Pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele zidurilor si pamanturile folosite

1913/13-83

6 Umflare libera la protectia rambleurilor, o incercare la fiecare 1.000 mc

1913/12-88

7 Sensibilitate la inghet, dezghet

O Incercare la fiecare: - 2.000 mc pamant pentru rambleuri

- 250 ml de drum in debleu

1709/3-90

8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82

Page 74: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru completat la zi cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR

La pichetarea axei traseului vor fi materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati In afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km.

In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, va trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in aliniament si de 20 m in curbe.

Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.

Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: - Inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; - punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza); - Inclinarea taluzelor.

Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa ori de cate ori este necesar.

In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans.

Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si pozitiile tuturor instalatiilor subterane si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.

III. 2. LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: - defrisari; - curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni; - decaparea si depozitarea pamantului vegetal; - asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; - demolarea sau protejarea constructiilor existente.

Page 75: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la debleuri.

Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei.

Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut.

Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii.

Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.

Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor.

Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau instructiunilor Inginerului. Toate materialele provenite din demolari sau dezafectari apartin Beneficiarului si vor fi depozitate si predate acestuia conform instructiunilor Inginerului. Materialele care care nu vor fi depozitate si predate Beneficiarului vor fi evacuate la groapa publica cea mai apropiata numai cu aprobarea Inginerului, transportul si depozitarea fiind in sarcina Antreprenorului.

Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura, conform prevederilor art.4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut In tabelul nr.5 punctul b.

Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol.

Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

III. 3. MISCAREA PAMANTULUI

Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).

Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor (In sensul prevederilor din art.4) precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite (In sensul art.4) vor fi transportate in depozite definitive.

Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut.

Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului.

Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini

Page 76: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare alternative de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.

Daca Inginerul considera necesar, el poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de corespondenta a pamantului” prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.

Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, “Tabelul de miscare a pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de “Tabloul de corespondenta a pamantului” stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor.

III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT

In cazul in care locatia gropilor de imprumut si a depozitelor de pamant nu sunt impuse prin proiect sau prin caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita de:

un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;

acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut;

un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:

pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor proiectului;

crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Beneficiarului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;

taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate;

sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu;

in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;

fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;

Page 77: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea de 1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.Surplusul de sapatura din zonele de debleu, poate fi depozitat, cu acordul Inginerului, in

urmatoarele moduri: in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind

nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;

la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale celor existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se

provoace inzapezirea drumului.

Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.

Inginerul se poate opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor propuse de Antreprenor si susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.

Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pamanturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si aprobat ca satisfacator de catre Inginer.

Aceste aprobari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se

realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea

situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul si pe cheltuiala Antreprenorului.

La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.

In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.

Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta

Page 78: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor.

Prevederile STAS 2914 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12,00 m sunt date in tabelul 3, In functie de natura materialelor existente in debleu.

Tabel 3NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA

TALUZURILORPamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1,0 : 1,5

Pamanturi marnoase 1,0:1,0...1,0:0,5Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1,0:0,1Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleurilor

1,0:1,5...1,0:1,0

Roci stancoase nealterabile 1,0:0,1Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea

de la 1,0:0,1 pana la pozitia verticala sau chiar In consola

In debleuri mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.

Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.

Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, oprind executia lucrarilor in zona afectata si luand toate masurile necesare de protectia muncii si anuntand in acelasi timp Inginerul.

Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).

In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina: degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei; cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.

Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.

Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara.

Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date în tabelul 4.

Page 79: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 4Profilul Tolerante admise

Roci necompacte Roci compactePlatforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cmPlatforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cmTaluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil In functie de natura

rocii

Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa cum este aratat in art.14.

Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Beneficiarul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel: In perioada ploioasa: extragerea verticala dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi

superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca

pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.

Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Lucrarile pregatitoare aratate la art.8 si 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si celor de rambleu.

Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va

trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umpluturAa, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior.

Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.8 si 9, sau pe

terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.

III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR

Prescriptii generaleAntreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului, indicate in

caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si aprobate de “Inginer”. Aceasta aprobare trebuie sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de santier.

Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

Page 80: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.

Executia nu poate fi reluata decat dupa incetarea intemperiilor si revenirea terenului la parametrii fizici corespunzatori, in conformitate cu testele efectuate de Antreprenor in acest scop si cu aprobarea Inginerului, caruia ii vor fi puse la dispozitie rezultatele testelor efectuate de Antreprenor.

Modul de executie a rambleurilorRambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe

intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.

Daca dificultatile speciale, recunoscute de “Inginer”, impun ca executia straturilor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea maxima impusa.

Pamantul adus pe platforma va fi imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita prin piste de proba, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.

Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 3…5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform articolului 16.

La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: - impanarea golurilor cu pamant; - asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare; - realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe cel putin 2,00

m grosime la partea superioara a rambleului.La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare.

Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.

Compactarea rambleurilorToate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor

Normal prevAzut In STAS 2914, conform tabelului 5.Tabel 5

Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul de compactare)

Pamanturi

Necoezive Coezive

Imbracaminti permanente

Imbracaminti semipermanente

Imbracaminti permanente

Imbracaminti semipermanente

Page 81: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu Inaltimea: h 2,00 m h > 2,00 m

10095

9592

9792

9390

b. In corpul rambleurilor, la adancimea sub patul drumului: h 0,50 m 0,5 < h 2,00 m h > 2,00 m

10010095

1009792

1009792

1009490

c. In debleuri, pe adancimea de 30 cm sub patul drumului

100 100 100 100

NOTA:Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm In proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme vizibile la controlul gradului de compactare.

Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier.

In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier.

In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va depasi 20 cm dupa compactare.

Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

Controlul compactariiIn timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:

a) controlul va fi pe fiecare strat; b) frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.

Tabel 6

Denumirea Incercarii Frecvenaa minimala a Observatii

Page 82: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Incercarilor

Incercarea Proctor 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare tip de pamant

Determinarea continutului de apa

1 la 250 ml de platforma pe strat

Determinarea gradului de compactare

3 la 250 ml de platforma pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru In care se vor consemna toate rezultatele privind Incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum.

Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.

Profiluri si taluzuriLucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din

proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile.Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din

dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.

Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale.

Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea Inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala indicate In tabelul 7.

Tabel 7

Natura materialului in rambleu H(max m)

Argile prafoase sau argile nisipoase 6

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7

Nisipuri 8

Pietrisuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5.

In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai pana la maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul inaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.

La rambleuri mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,

Page 83: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.

Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul 8, In functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

Tabel 8

Caracteristicile terenului de fundatie

Panta a) Unghiul de frecare interna in grade

terenului 5o 10o 15o

de fundatie b) coeziunea materialului KPa

30 60 10 30 60 10 30 60 80

Inaltimea maxima a rambleului, h max. (m)

0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00

1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00

1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:- platforma fara strat de forma +/- 3 cm- platforma cu strat de forma +/- 5 cm- taluz neacoperit +/- 10 cmDenivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de + 50 cm.

Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apaCand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Beneficiarul va

putea ordona Antreprenorului urmatoarele: - asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu

un grad de umiditate convenabil; - un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin

evaporare; - tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; - practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de

apa.Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive.Pentru aceste pamanturi Beneficiarul va putea impune Antreprenorului masuri speciale

pentru evacuarea apelor.

Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancosMaterialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel Incat sa se obtina o

umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.

Page 84: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Straturile elementare vor avea grosimea determinata In functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m.

Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive.

Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa.

Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi InsotitA de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.

Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu

viteza stabilita pe sectoarele experimentale.Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat

prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.

Incercarile se vor face de Antreprenor Intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.

Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si In cazul debleurilor in material stancos, art.12 tab.4.

Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor.

Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoaseRambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor,

in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.

Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.

Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.

Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)

In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.

Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta.

Page 85: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.

Protectia Impotriva apelorAntreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si

inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.

Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.

III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.

Santul sau rigola trebuie saramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.

La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute.

III. 9. FINISAREA PLATFORMEI

Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute In proiect.

Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.

In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:- la latimea platformei: +/- 0,05 m, fata de ax +/- 0,10 m, pe intreaga latime- la cotele proiectului: +/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,

platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.

Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire.

Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.

Page 86: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.

III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational.

Lucrarile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de catre “Beneficiar” si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.

III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.

In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea scrisa a Beneficiarului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator.

III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;- verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;- verificarea grosimii straturilor asternute;- verificarea compactarii umpluturilor;- controlul caracteristicilor patului drumului.Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor

efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.

Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer.

Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator.

Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasareAceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor

urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10 m in raport cu reperii pichetajului general.

Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea

stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie.

Page 87: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Numarul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 IncercAri pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.

Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umplutura.Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii

lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare.Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii,

conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.

Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta).

La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt indicate in tabelul 9.

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face In corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.

Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturiVerificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale

pamantului, conform tabelului 2.

Verificarea grosimii straturilor asternuteVa fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului.

Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare.

Verificarea compactarii umpluturilorDeterminarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de

pamant pusi opera.In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza

stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS 1913/13.

Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat.

La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face In minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.

In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.

Page 88: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila.

Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie.

Controlul caracteristicilor patului drumuluiControlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei

terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.

Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.

Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu

parghie.Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta necesara la nivelul patului drumului se

considera realizata daca, deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate.

Tabel 9

Tipul de pamant conform STAS 1243 Valoarea admisibila a deformatieielastice 1/100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400

Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasA, argila 450

Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.

In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4, frecventa incercarilor va fi de 3 Incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.

Page 89: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.

IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului In fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.

In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

Receptia pe faze se efectueaza de catre “Beneficiar” si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi.

Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrării: - trasarea si pichetarea lucrarii; - decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare; - compactarea terenului de fundatie; - In cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea

umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului; - In cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.

Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: - concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini

speciale si a proiectului de executie; - natura pamantului din corpul drumului.

Lucrarile nu se vor receptiona daca: - nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect; - nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat

in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); - lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare; - nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei; - se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor,

ravinari ale taluzurilor, etc.; - nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.

Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere.

Page 90: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/1994.

IV. 3. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/1994.

Page 91: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

V. MASURARE

V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

E1a CURĂŢAREA TUFISURILOR ŞI A ARBUŞTILOR

E2a DOBORÂREA COPACILOR CU DIAMETRU DE LA 10 LA 40 CM

E2b DOBORÂREA COPACILOR CU DIAMETRU MAI MARI DE 40 CM

E3aSCOATEREA RĂDĂCINILOR SI A BUTURUGILOR CU DIAMETRE MAI MICI DE 40CM

E3bSCOATEREA RĂDĂCINILOR SI A BUTURUGILOR CU DIAMETRE MAI MARI DE 40CM

E4a DECAPAREA TERENULUI VEGETAL

E6a SAPATURA ÎN TEREN FOARTE TARE

E7a SAPATURA PĂMÂNTULUI ÎN GROPILE DE ÎMPRUMUT

E10a UMPLUTURA DE PĂMÂNT LUAT DIN SĂPĂTURA

E11aUMPLUTURA DE PĂMÂNT CU PAMANT LUAT DIN GROPA DE IMPRUMUT

E5a SAPATURA SISTEMULUI RUTIER E12a AMENAJAREA TALUZURILOR

Page 92: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile depublicat In MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de

circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor

si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

III. STANDARDE

STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare.

STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.

STAS 1709/1 - Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul.

STAS 1709/2 - Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.

Page 93: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

STAS 1709/3 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.

STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umiditAtii.

STAS 1913/3 - Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor.

STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.

STAS 1913/12 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari.

STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor.

STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.

STAS 2914 - Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.

Page 94: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

2. STRATURI DE FORMA

Page 95: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

STRATURI DE FORMA

C U P R I N S

I. G E N E R A L I T A T I 2I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 2I. 2. PREVEDERI GENERALE 2

II. CONDITII TEHNICE 3II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 3

III. MATERIALE FOLOSITE 3III. 1. PAMANTURI 3III. 2. VAR 5III. 3. ZGURA GRANULATA 6III. 4. CIMENT 7III. 5. APA 7III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 7

IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 9IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 9IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI 9NECOEZIVE 9IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 10EXISTENTA 10IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT 10COEZIV STABILIZAT MECANIC 10IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT 11COEZIV TRATAT CU VAR 11IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT 13COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 13IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT 15COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 15IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 16IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 17

V. RECEPTIA LUCRARILOR 18V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 18V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA 18LUCRARILOR 18V. 3. RECEPTIA FINALA 18

VI. MASURARE 19VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 19ANEXA - STRATURI DE FORMA 20

Page 96: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I. G E N E R A L I T A T I

I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.

Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu.

Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:a. materiale necoezive:

- pamanturi necoezive; - impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minimum 10 cm;

b. materiale coezive: - pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840); - pamanturi coezive tratate cu var; - pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var; - pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment.

Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de cariera, material pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale.

Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pamanturi coezive.

Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var sau cu var-ciment se aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II.

Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente, daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2.

I. 2. PREVEDERI GENERALE

Antreprenorul va asigura adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

De asemenea va efectua, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va tine evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala Antreprenorului.

La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.

Page 97: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. CONDITII TEHNICE

II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

Grosimea stratului de forma este cea prevazuta in proiect sau in caietul de sarcini speciale.Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului

drumului si daca are grosimea de min. 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime minima de 10 cm.

Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale

suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5.

La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5-4%.

Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10-12% pe ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.

Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.

Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de ± 0,05 m fata de axa si de ± 0,10 m la latimea intreaga; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt tot de ± 0,05 m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive.

III. MATERIALE FOLOSITE

III. 1. PAMANTURI

Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si se identifica, conform STAS 1243, in functie de compozitia granulometrica si de indicele de plasticitate, asa cum se indica in tabelele 1 si 2.

In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:

- Loess cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm > 60% si greutate volumica de 12-16 KN/mc

- Pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60%.

Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici; acestea difera numai prin compozitia granulometrica.

Page 98: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

. Pamanturi coezive si slab coezive Tabel 1

CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA GRANULOMETRICA

DENUMIREAPAMANTURILOR

Argila %< 0,005 mm

Praf %0,005...0,05m

m

Nisip %0,05...2 mm

I.P.

2 3 4 5 6

Foarte Argila groasa < 60 variabil variabil > 35

coezive Argila 35...60 < decat argila < 30 25...35

Argila prafoasa 35...50 > decat argila < decat praf 15...35

Coezive Argila nisipoasa 30...60 < decat argila > 30 15...35

Argila praf nisipoasa

30...35 > decat argila > 30 15...25

Praf argilos 15...30 > decat nisip < 30 10...25

Praf argilos nisipos 15...30 > decat nisip > 30 5...20

Slab Praf 0...15 > decat argila < 30 5...15

coezive Praf nisipos 0...15 > decat nisip > 30 0...10

Nisip argilos 15...30 < decat nisip > decat praf 5...20

Nisip prafos 0...15 < decat nisip > decat praf 0...10

Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau nisip.

. Pamanturi necoezive Tabel 2

DENUMIRE PAMANT NECOEZIV Dimensiunea preponderenta a fragmentului solid - mm

BolovanisPietris marePietris micNisip mare

Nisip mijlociuNisip fin

70...20020...702...200,5...2

0,25...0,50,05...0,25

La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare.

Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.

Tabel 3

DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA

Page 99: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

LIMITA

Dimensiunea maxima a granuleiGranulozitateRezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata - min.Coeficient de calitate - min.Coeficient de gelivitate max.

100 mmcontinua

60 %7

3 %

Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica, trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5%.

III. 2. VAR

Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var: - var nehidratat macinat, conform STAS 9310 - var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1.

Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4.

Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu vagoane cisterna sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala.

Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate.

Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice In putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).

Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier.

Tabel 4

CARACTERISTICI

Var nestins,macinat

Var pentru constructii

Metodade

incercare

Nestins, bulgari

Stins, pulbere

Tipuri de varCL 90

CL 80

CL 90CL 80

CL 90

CL 80

Oxid de calciu si magneziu(CaO + MgO) totali, %, min.

90 80 90 80 90 80 SR EN196-22)

SR ENV459-23)

Oxid de magneziu (MgO), %, max. < 101)

Dioxid de carbon (CO2), %, max. 5 4 7 4 7Trioxid de sulf (SO2), %, max. 2

Page 100: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Durata de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (tu),

minute < 15 < 15 -

SR EN459-2

Temperatura finala de stingere determinata pe probe luate in timpul

incarcarii lotului, (Tmax), °C > 60 > 50 > 60 > 50 - -

Finetea de macinare, rest pe sitele:- 0,09 %- 0,20 %

< 7< 2

--

--

< 7< 2

Densitate aparenta, kg/dm3 - - 0,3…0,6Randament in pasta, dm3/10 kg - - > 26

Apa libera, % - - < 2

1) Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-12) La var nestins macinat (SR 9310:2000, pct. 2)3) La var pentru constructii (SR ENV 459-1).

III. 3. ZGURA GRANULATA

Pentru stabilizarea stratului de forma din pamanturi coezive, se va putea folosi si zgura granulata de furnal inalt, care insa trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate prevazute in SR 648, aratate in tabelul 5.

Tabel 5

CARACTERISTICI CHIMICE SI FIZICE Conditii de admisibilitate

Metoda de verificare

Reziduul nesolubil, in HCl, %, max. 1,5

Oxid de magneziu (MgO), %, max. 7,0

Oxid de mangan (Mn2O3), %, max. 2,0

Modul chimic CaO + MgO --------------------- , min. SiO2

1

SR EN196-2

Modul chimic CaO ----------- , min. SiO2

1,10

Densitate aparenta in gramada, in stare uscata, kg/dm3 max

1,1 SR 648pct.5.2

Umiditate de referinta, % 16,0 STAS 4242/1

Structura granule sticloase

Page 101: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Impuritatinu se admite prezenta bucatilor compactate: pamant, pietre, nisip, etc., zgura va fi lipsita de incluziuni metalice

Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel incat procesul de executie a stratului de forma sa se desfasoare fara intreruperi.

Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie insotit de un certificat de calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice si fizice mentionate in tabelul 5 in conditiile SR 648. Certificatul de calitate se va pastra in dosarul santierului.

Se interzice folosirea zgurei granulate aprovizionata pentru o campanie de lucru, intr-o alta campanie de lucru viitoare.

Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa. Daca Antreprenorul propune utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru aceasta solutie este necesara obtinerea aprobarii Inginerului si luarea masurilor necesare pentru stabilirea de retete distincte pentru fiecare sursa in parte si pentru folosirea lor pe sectoare de drum diferite.

Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise, separate de restul materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte materiale.

Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va evita la depozitare acoperirea zgurii mai vechi existenta in depozit.

Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sa fie asigurata in conditii optime pentru a preintampina degradarea zgurii granulate.

III. 4. CIMENT

La stabilizarea pamanturilor coezive cu var si ciment se vor utiliza lianti hidraulici rutieri, care trebuie sa indeplineasca, conditiile prevazute in SR EN 13282.

Depozitarea liantilor hidraulici rutieri se va face in saci, in incaperi aerisite si ferite de umezeala sau in vrac in silozuri inchise si ferite de umezeala.

Controlul calitatii liantilor hidraulici rutieri pe santier se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 6.

III. 5. APA

Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790.

In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.

III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 6.

Page 102: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 6

Material

Actiunea, procedeul deverificare sau

caracteristicile ce se verifica

FRECVENTA MINIMAMetode de

determinare conform

La aprovizionarea materialelor

Inainte de utilizare

1 2 3 4 5

Pamanturicoezive

Compozitia granulometricaIn functie de

heterogenitatea pamantului insa cel putin

oincercare la 1000 mc

-STAS 1913/5

Indice de plasticitateSTAS 1913/4

Continutul de substante organice si humus

Preliminar si la schimbarea sursei de

aprovizionare- STAS 1243

Umiditate -O proba pe

schimbSTAS 1913/1

Pamanturi necoezivesau deseuri

decariera

Compozitia granulometricaO proba la fiecare lot

aprovizionat-

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra

sparta in stare uscata

O proba pe fiecare furnizor

-STAS730

Coeficient de gelivitate pe piatra

Din buletinul de la furnizor

-

Umiditate -O proba pe

schimbSTAS 4606

Pamanturinecoezive

sau material pietros

aluvionar

Compozitia granulometrica O proba pe fiecare lotaprovizionat

-Echivalentul de nisip - STAS 730

Umiditate -O proba pe

schimbSTAS 4606

Var

Examinarea datelor inscrise in cartificatul de

calitateLa fiecare lot aprovizionat -

Finetea La fiecare lot aprovizionat si la expirarea termenului

degarantie

-

SR EN 459-2

Densitatea aparenta a varului hidratat in pulbere

-

Durata de stingere -Zgura granulata

Examinarea datelor inscrise in cartificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat - -

Page 103: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Ciment

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de

garantie

La fiecare lot aprovizionat - -

Constanta de volum/stabilitate

O determinare la fiecare loc aprovizionat, dar nu

mai-

SR EN 196-3

Timpul de prizaputin de o determinare la 100 t, pe o proba medie

-

Rezistente mecanice la 7 zile

O proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a

-SR EN 196-

1Rezistente mecanice la 28 zile

depozitat locul aprovizionat

-

Prelevarea de contra-probe care se pastreaza minim 45

zile (pastrate in cutii metalice sau pungi de polietilena sigilate)

La fiecare lot aprovizionat probele se iau impreuna cu delegatul Inginerului

- -

Starea de conservare numai daca s-a depasit

termenul de depozitare sau au intervenit factori de

alterare

O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz in care s-a

depozitat lotul aprovizionat (pe o proba

medie)

Doua determinari pe siloz (sus

si jos)

SR EN 196-6

IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT

Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.

Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgura granulata si var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.

Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului sau autostrazii.

IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE

In zonele de ramblee, deseurile de cariera sau materialul pietros aluvionar din care se realizeaza stratul de forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana cu inclinari de 3...5%

Page 104: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnica III - V va avea aceeasi inclinare transversala ca si imbracamintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II inclinarea transversala a patului drumului va fi de 3,5...4,0%.

Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui.

In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau in doua reprize de lucru.

In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului.

Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare.

Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.

La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza o planse de incercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m si pe toata latimea platformei, prin care se vor stabili:

- grosimea optima de compactare- umiditatea optima de compactare- componenta atelierului de compactare- numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S),

care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 10.5.Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor

respecta intocmai la executia lucrarilor.Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min. 7 zile dupa care eventualele

denivelari sunt remediate (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare).

IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA

EXISTENTA

Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.

Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente, insa nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm.

Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.

Page 105: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC

Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.

Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%- echivalentul de nisip EN > 30%- granulozitatea intre 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7- umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13- continutul in elemente moi si gelive, max 5%- sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.

Tabel 7

Domenii de Treceri prin site sau ciururi in % din masa

granulozitate Limita Ochiuri patrate conform SR EN 933-2 (tabelul 2)

0,063 0,16 0,5 2 6,3 16 25 63

0 - 63min

max

6

12

8

20

12

28

18

43

31

67

53

98

65

100

100

100

Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor, de catre un laborator de specialitate.

Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum, in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare.

Page 106: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.

Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor, pe un tronson experimental (vezi pct.10.6).

Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului, cu ajutorul autogrederului.

Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de compactare, dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare.

Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si cu rectificare manuala la sablon.

Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.

Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la taluze sa se realizeze o panta transversala de 10-12%.

In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.

IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT

COEZIV TRATAT CU VAR

Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2...4% raportat la masa pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt

determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului umed.

Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere.

Page 107: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 8

Denumireapamanturilor

Umiditateapamantului

Dozaj in % din masa

var bulgarivar nestins

macinatvar stins pulbere

Pamanturi foarte coezive si coezive

De la Wopt + 4...7 %pana la Wopt +12...15%

4 4 -

Sub Wopt + 4...7 % 3 3 4Pamanturi slab

coeziveDe la Wopt + 4...7 %

pana la Wopt +12...15%3 3 -

Sub Wopt + 4...7 % 2 2 3

Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea optima de compactare Wopt +10...15% contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat.

Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.

In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.

In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru.

Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si pe toata latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor: - dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant - grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat - umiditatea optima de compactare - componenta atelierului de compactare - intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).

Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.

La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni:

a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;

b. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la stingerea totala a varului;

Page 108: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al acestuia este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10473/2.

c. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri: - daca Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-

3 treceri Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare Wa > Wopt + 3%, se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul

tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt

± 3%.d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;e. in intervalul 8…28 h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea

amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.

Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de masurare.

La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se descarca, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus.

Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT

COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR

Dozajele de zgura granulata si de var pentru stabilizarea pamanturilor coezive se vor stabili de catre un laborator de specialitate prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice, confectionate din amestecuri de pamant, zgura granulata in proportii de 10...30% si var nestins macinat sau var stins pulbere, in proportie de 3...4%.

Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate cu zgura granulata si var trebuie sa corespunda valorilor din tabelul 9.

Tabel 9

Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88 Rc la 14 zile in N/mm² min

Foarte coezive (argila groasa, argila) 1,2

Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa) 1,0

Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) 0,35

Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos) 0,50

Page 109: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima si umiditatea optima de compactare) vor fi determinate prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.

Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa execute experimental un strat de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si cu var pe un tronson de drum de circa 30 m lungime si pe intreaga platforma a drumului.

Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire, amestecare si compactare, personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul optim de zgura si var, umiditatea si grosimea optima de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin prezentul caiet de sarcini.

Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru urmatoarele caracteristici:

- umiditatea optima- omogenitatea amestecului- rezistenta la compactare.

Cu ocazia acestor verificari se va stabili:- numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec omogen si un grad

de faramitare de minimum 70% in 95% din determinari efectuate conform STAS 10473/2- dacă stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucreaza

intr-o singura repriza de lucru sau in doua si care este grosimea optima de compactare in acest din urma caz

- eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit in laborator- natura si componenta atelierului de compactare precum si numarul de treceri necesar

pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini.Se vor recolta probe din amestecul realizat in timpul experimentarii in vederea verificarii

obtinerii caracteristicilor cerute.Rezultatele obtinute pe portiunea realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare

prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.

Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.

In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

Executia stratului de forma se face intr-o repriza de lucru sau doua in functie de rezultatele obtinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier.

La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni:

a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;

b. se transporta cu autobasculante zgura granulata si se aseaza in gramezi, astfel incat, prin imprastierea acestora sa se realizeze dozajul prescris;

c. se imprastie zgura granulata, cu lama autogrederului, pe suprafata stratului de pamant si apoi se amesteca prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, freza rutiera sau grapa polidisc) pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen posibil de pamant, zgura granulata si var;

Page 110: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare, daca gradul de faramitare al acestuia, este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10.473/2.

d. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri: daca Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-

3 treceri pentru omogenizare Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare Wa > Wopt + 3%, se continua operatiunea de amestecare sau se lasa pamantul

tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt

± 3%.e. se niveleaza amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar;f. in intervalul 8…28 h de la sfarsitul operatiunii de amestecare, se efectueaza

compactarea amestecului de pamant cu zgura si cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.

Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de masurare.

La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se descarca, se imprastie, cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiile aratate mai sus.

Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT

Stabilizarea pamantului cu var si ciment se face in doua reprize si anume:- tratarea initiala cu var, in vederea obtinerii unui indice de plasticitate redus (10-14%) si

pentru a obtine un amestec lucrabil;- amestecarea pamantului tratat cu var, cu un liant hidraulic rutier.Tratarea cu var se va face conform prevederilor punctului 14.6. subpunctele a si b.Amestecarea pamantului tratat cu var, cu cimentul se efectueaza cu ajutorul

echipamentelor specializate (freze de amestec, reciclatoare) pentru obtinerea unui amestec cat mai omogen posibil.

Alegerea tipului de liant hidraulic rutier ce va fi folosit se va face in functie de natura si umiditatea amestecului de pamant si var, dupa efectuarea unor teste preliminare de laborator.

Dozajele finale de var si de liant hidraulic rutier va fi stabilit dupa executia unui sector de proba cu liant in procente de 2-6% din masa pamantului cu var, si interpretarea rezultatelor obtinute.

Umiditatea de amestec (pamant + var + ciment + apa) trebuie sa se situeze in intervalul 1,15 WOPT…1,30 WOPT.

Pentru alegerea atelierului de compactare si a numarului de treceri corespunzatoare pentru realizarea gradului de compactare minim se va executa un sector de proba.

Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata

Page 111: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de masurare.

IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI

Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate, pentru fiecare tip de strat de forma, in tabelul 10.

Tabel 10

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica

Frecventa minima

Metoda de

verificare conform

Tipul stratului de forma care se verifica

A B C D E F

Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x x x

Umiditatea materialelor granuloasezilnic si ori de cate

ori este necesar1913/1 x

Umiditatea pamantului dupa imprastiere

zilnic si ori de cate ori este necesar

1913/1 x x x x

Umiditatea amestecului de pamant cu material granular

zilnic si ori de cate ori este necesar

1913/1 x x

Granulozitatea amestecului de pamant cu material granular

cel putin 3 probe la 1000 mc

1913/5 x x

Dozajul de var si de ciment zilnic si ori de cate ori este necesar

- x x x

Umiditatea amestecului de var, ciment si pamant

zilnic 1913/1 x x

Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecare cu var- ciment si

omogenizare a amestecului

in cel putin doua puncte la 1000 mp

10473/2 x x

Dozajul de zgura granulata zilnic si ori de cate ori este necesar

- x

Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecarea cu zgura granulata

si var

in cel putin doua puncte la 1500 mp

10473/2 x

Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecarea cu var-ciment

in cel putin doua puncte la 1500 mp

10473/2 x

Umiditatea amestecului de pamant cu zgura granulata si var

zilnic si ori de cate ori este necesar

1913/1 x

Umiditatea amestecului de pamant cu var-ciment

zilnic si ori de cate ori este necesar

1913/1 x

Gradul de compactare al stratului de forma

in cel putin doua puncte la 1500 mp

10473/21913/15

x x x x x x

Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma

prin sondaj, cel putin unul la 200 m

de drum

- x x x x x x

Rezistenta la compresiune la varsta de in cel putin doua 10473/2 x x

Page 112: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

14 zile a pamantului stabilizat serii a trei epruvete la 1500 mp

A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera, material pietros de balastieraB - strat de forma din impietruiri existenteC - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanicD - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu varE - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si varF - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment

Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu strtucturi rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.

Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de forma se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii (dadm 0,01 mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de 200 in cel mult 10% din punctele de masurare.Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40%.

Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator, care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si: - datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor - masurile tehnologice luate de constructor.

IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului (vezi pct.14.4 si 15.6).

In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.

In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie.

In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment, stratul de fundatie se va executa dupa minim ____ zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.17.2 dupa receptia pe faza a acestuia.

La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var suprafata stratului se va mentine in permanenta in stare umeda prin stropire cu apa, pana la executia stratului de fundatie sau cel putin ___ zile daca executia stratului de fundatie se face mai tarziu.

Page 113: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

V. RECEPTIA LUCRARILOR

V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.3, 9, 10 si 17.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.

V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare.

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.

V. 3. RECEPTIA FINALA

Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.

Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.

Page 114: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

NEXA - STRATURI DE FORMA

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile depublicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de

circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

III. STANDARDE

SR EN 196-2 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor.

SR EN 459-2 - Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare.

SR 648 - Zgura granulata de furnal pentru industria cimentului.

STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare.

STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.

STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.

Page 115: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.

STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor.

STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.

STAS 4242/1 - Zgura de furnal. Indicatii generale pentru efectuarea analizei chimice si deterninarea umiditatii.

STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare.

STAS 8840 - Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 10.473/2 - Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pamanturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare si incercare.

STAS 12.253 - Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale de calitate.

SR EN 132 82 - Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate.

Page 116: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

3. FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

Page 117: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

CUPRINS

I. G E N E R A L I T A T I 2I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 2I. 2. PREVEDERI GENERALE 2II. 1. AGREGATE NATURALE 3II. 2. APA 6II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 6III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 7

III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 7III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7

IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 8IV. 1. MASURI PRELIMINARE 8IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A

BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 8IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL 9IV.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI

AMESTEC OPTIMAL 10V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 11

V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 11V.2. CONDITII DE COMPACTARE 11V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 12

VI. RECEPTIA LUCRARILOR 13VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 13VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 13VI. 3. RECEPTIA FINALA 13

VII. MASURARE 14VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 14ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 15

Page 118: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I. G E N E R A L I T A T I

I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor.

El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400.

I. 2. PREVEDERI GENERALE

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm.

Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impunn, pe cheltuiala Antreprenorului.

Page 119: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. MATERIALE

II. 1. AGREGATE NATURALE

Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm.

Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

In conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

Tabel 1

CARACTERISTICI

CONDITII DE ADMISIBILITATE

METODE DE

VERIFICARE

CONFORM

AMESTEC OPTIM

FUNDATII

RUTIERE

COMPLETAREA SISTEMULUI RUTIER LA

INGHET-DEZGHET-STRAT DE

FORMA-Sort 0-63 0-63 0-63 -

Continut de fractiuni %STAS 1913/5

Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3

STAS4606

Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-330-1 mm 12-22 4-38 4-530-4 mm 26-38 16-57 16-720-8 mm 35-50 25-70 25-800-16 mm 48-65 37-82 37-860-25 mm 60-75 50-90 50-900-50 mm 85-92 80-98 80-980-63 mm 100 100 100Granulozitate Conform figuriiCoeficient de neuniformitate (Un) minim

- 15 15

STAS730

Echivalent de nisip (EN) minim

30 30 30

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30 50 50

Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1.

Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2.

Tabel 2

Page 120: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Domeniu de

granulozitate

Limita

Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm

0,02 0,2 1 4 8 25 63

0-63Inferioara

superioara

0

3

4

10

12

22

28

38

35

50

60

75

100

100

Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului.

Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de

laborator.Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de

cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea

acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din caietul de sarcini aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

Page 121: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. 2. APA

Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3.

Tabel 3

Actiunea, procedeul de verificare

Frecventa minima Metoda dedeterminare

sau caracteristici ce se verifica

La aprovizionare La locul de punere in opera

conform

0 1 2 3 41 Examinarea datelor inscrise

in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat - -

2 Determinarea granulometrica.

O proba la fiecare lot aprovizionat, de

STAS4606

Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului

500 tone, pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru

fiecare sort)

-STAS730

3 Umiditate -

O proba pe schimb (si sort) inainte de

inceperea lucrarilor si ori de cate ori se

observa o schimbare cauzata de conditii

meteorologice

STAS4606

4Rezistente la uzura cu

masina tip Los Angeles (LA)

O proba la fiecare lot aprovizionat

pentru fiecare sursa (sort) la fiecare

5000 tone

-STAS730

Page 122: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc Wopt P.M. =umiditate optima de compactare, exprimata in %.

III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %in vederea stabilirii gradului de compactare gc. d.u.ef.

gc. = ---------------- x 100 du max.PM

La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

Page 123: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

IV. 1. MASURI PRELIMINARE

La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.

Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal.

Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.

In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier.

IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL

Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta.

Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.

In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: - grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; - conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de

compactare a utilajului).Intensitatea de compactare = Q/S

Q = volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in mcS = suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.

In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.

Page 124: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.

Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.

IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.

Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.

Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu

atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

Este interzisa folosirea balastului inghetat.Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita

de gheata.

Page 125: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL

In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.

Tabel 4

NR.

CRT

DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU

CARACTERISTICA, CARE SE VERIFICA

FRECVENTE MINIME LA LOCUL

DE PUNERE IN OPERA

METODE DEVERIFICAR

ECONFORM

1 Incercare Proctor modificata - STAS 1913/13

2 Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii

zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie

STAS4606

3 Determinarea grosimii stratului compactat

minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat -

4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S zilnic -

5 Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata

zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat

STAS1913/15STAS12.288

6 Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m

NormativCD 31

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.

Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compozitia granulometrica a balastului utilizat; - caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate

optima, densitate maxima uscata) - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

Page 126: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect.

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge

stratul, la fiecare 200 m de strat executat.Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum

prezentat receptiei.Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in

proiect.Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a

imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta.

Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10

mm.

V.2. CONDITII DE COMPACTARE

Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83:

pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare; 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de

masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V

98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; 95%, in toate punctele de masurare.

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31).

Page 127: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 5

Grosimeastratului defundatie dinbalast sau

balast amestec optimalh (cm)

Valorile deflexiunii admisibileStratul superior al terasamentelor alcatuit din:

Strat de forma

Pamanturi de tipul (conform STAS 1243)

ConformSTAS 12.253

Nisip prafos,nisip argilos

(P3)

Praf nisipos,praf argilos-

nisipos,praf argilos (P4)

Argila prafoasa,argila nisipoasa,

argila prafoasa nisipoasa (P5)

10 185 323 371 41115 163 284 327 36620 144 252 290 32525 129 226 261 29230 118 206 238 26635 109 190 219 24540 101 176 204 22745 95 165 190 21350 89 156 179 201

Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400.

Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD 31.

Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).

Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.

V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: - in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu

pot fi mai mari de + 2,0 cm; - in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu

pot fi mai mari de + 1,0 cm.In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini

se va face corectarea suprafetei fundatiei.

Page 128: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VI. RECEPTIA LUCRARILOR

VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA

Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” in registrul de lucrari ascunse.

VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

VI. 3. RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

Page 129: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

III. STANDARDE

SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate.

STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare.

STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.

STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.

STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor.

STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.

STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare.

STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 12288 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.

Page 130: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

4. FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

Page 131: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

FUNDATII DIN PIATRA SPARTA SI/SAU PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

C U P R I N S

I. G E N E R A L I T A T I 2I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 2I.2. PREVEDERI GENERALE 2

II. MATERIALE 3II. 1. AGREGATE NATURALE 3II. 2. APA 7II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA

STRATURILOR DE FUNDATIE 7III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 9

III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 9III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 9

IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 10IV. 1. MASURI PRELIMINARE 10IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 10IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 11IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 13

V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 14V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 14V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 14V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 14

VI. RECEPTIA LUCRARILOR 15VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 15VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 15VI. 3. RECEPTIA FINALA 15

VII. MASURARE 15VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 15ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC

OPTIMAL 16

Page 132: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I. G E N E R A L I T A T I

I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor.

El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat.

I.2. PREVEDERI GENERALE

Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect.

Fundatia din piatra sparta 40-80, se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400.

Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:

- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, asa cum se prevede la

pct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.

Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala Antreprenorului.

Page 133: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. MATERIALE

II. 1. AGREGATE NATURALE

Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80: - balast 0-63 mm in stratul inferior; - piatra sparta 40-80 mm in stratul superior; - split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior; - nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie.b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm - nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, in cazul cand pamantul din patul

drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;

- piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior

este de macadam sau de beton de ciment.Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se

interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile

de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabel 1NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate pentru:strat izolant strat de protectie

Sort (ochiuri patrate) 0-4 4-8Granulozitate- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max.- continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max.- conditii de filtru invers

14

5 d15 p <d15 f < 5 d85 p

-5-

Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10-3 -

Tabel 2BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitateSort (ochiuri patrate) 0-63Continut de fractiuni, %, max.:- sub 0,02 mm- 0...63 mm

3100

Granulozitate Conform figurii 1Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15Echivalent de nisip (EN), min. 30Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 50

Page 134: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 3PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR 667

Sort Savura Piatra sparta (split) Piatra sparta mareConditii de admisibilitate

Caracteristica 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80Continut de granule:- raman pe ciurul superior(dmax), %, max. 5 5 5 5- trec prin ciurul inferior(dmin), %, max. - 10 10 10Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %, max.

- 10 10 -

Forma granulelor:- coeficient de forma, %, max. - 35 35 35Coeficient de impuritati:- corpuri straine, %, max. 1 1 1 1- fractiuni sub 0,1 mm,%, max. - 3 nu este cazulUzura cu masina tip Los Angeles, %, max.

- 30 corespunzator clasei rocii conform tabelelor

2 si 3 din SR 667Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, %, max.

- 6 3 nu este cazul

Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare, daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.

Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu patru compartimente.

Tabel 4PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitateSort 0 - 40 0 - 63Continut de fractiuni, %, max.:- sub 0,02 mm- sub 0,2 mm- 0...8 mm- 16…40 mm- 25...63 mm

33...1442...6520…40

-

32...1435...55

-20…40

Granulozitate sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si conform figurii 2

Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN), min. 30

Page 135: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 30Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max.

6 pentru split3 pentru piatra sparta mare 40-63

Tabel 5PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate

Domeniu de

granulozitate

LimitaTreceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ....

in mm

0,02 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63

0 .... 40 infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -

super. 3 10 14 30 50 65 80 90 100 -

0 .... 63 infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90

super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100

Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru piatra sparta).

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora.

Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare.

In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.

Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de

laboratorul santierului.In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal

aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

II. 2. APA

Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

Page 136: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6.

Tabel 6AGREGATEACTIUNEA, PROCEDEUL

DEVERIFICARE SAU

CARACTERISTICILE CARESE VERIFICA

FRECVENTA MINIMA METODE DEDETERMINAR

ECONF.

la aprovizionare la locul de punerein opera

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau

certificatul de garantie

la fiecare lot aprovizionat - -

Corpuri straine:- argila bucati

- argila aderenta- continut de carbune

In cazul in care se observa prezenta lor

Ori de cate ori apar factori de

impurificareSTAS 4606

Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si

vacuolare

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa - SR 667

Granulozitatea sorturilor O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si

sursa- STAS 730

Forma granulelor pentru piatra sparta

Coeficient de forma

O proba la max. 500 t pentru fiecare sort si

fiecare sursa- STAS 730

Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastiera)

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa - STAS 730

Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4),

5 cicluri

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa - STAS 4606

Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in

stare saturata la presiune normala

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa

- STAS 730

Uzura cu masina tip Los Angeles

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si

fiecare sursa- STAS 730

Page 137: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max. P.M.- greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3

Wopt P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata in %

III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:duef- greutatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3

Wef - umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %in vederea stabilirii gradului de compactare, gc.

duef

gc = ------------------ x 100 dumax P.M.

La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. 13.

Page 138: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

IV. 1. MASURI PRELIMINARE

La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.

Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.

Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea - precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru, in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor.

In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in lucru, functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier.

IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE

Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie.

Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect.

In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare.

In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. 30 m cu latimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta.

Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.

In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: - grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;

Page 139: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului).Intensitatea de compactare = Q/S

Q - volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat in mcS - suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp

In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.

In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-80 si in continuare a numarului minim de treceri, dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25, pana la obtinerea inclestarii optime.

Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari.

Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor.

Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.

IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE

A. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST

a. Executia stratului inferior din balastPe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, intr-un singur strat, avand

grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm.Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute

in proiect.Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste

de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe

tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.

Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat.

Page 140: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

b. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63-80Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast, care,

prealabil asternerii, va fi umezit.Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei

sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.

Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare, cu savura 0-8 sau cu nisip.

Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).

In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare.

B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMALPe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in

proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma, se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm.

Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie.

Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.Pe substratul de nisip realizat, piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizor-

finisor de asfalt, cu o eventuala completare a cantitatii de apa, corespunzatoare umiditatii optime de compactare.

Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala.

Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor conform pct.8.3.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.

Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate, pe toata grosimea stratului, se completeaza cu acelasi tip de material, se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou.

Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata.

Page 141: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE

In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80, sau din piatra sparta amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7, cu frecventa mentionata in acelasi tabel.

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.

Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compozitia granulometrica a agregatelor - caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate

optima, densitate maxima uscata) - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

Tabel 7Nr.crt

DETERMINAREA, PROCEDEUL DEVERIFICARE SAU

CARACTERISTICILECARE SE VERIFICA

FRECVENTE MINIMELA LOCUL DE

PUNEREIN LUCRU

METODE DEVERIFICARE

CONFORM

1. Incercarea Proctor modificata - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal - STAS 1913/13

2. Determinarea umiditatii de compactare - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal

minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat

STAS 1913/1

3. Determinarea grosimii stratului compactat - toate tipurile de straturi

minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat

-

4. Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S - toate tipurile de straturi

zilnic -

5. Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal

minim 3 pct. ptr. suprafete < 2000 mp si minim 5 pct. pt. suprafete > 2000 mp de strat

STAS 1913/15STAS 12288

6. Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului

minim 3 incercari la o suprafata de 2000 mp STAS 6400

7. Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie - toate tipurile de straturi de fundatie

in cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pt. fiecare banda cu latime de 7,5 m

NormativCD 31

Page 142: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum.

Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.

Abaterile limita la latime pot fi ±5 cm.Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa,

prevazuta in proiect.Abaterea limita la panta este ±4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se

executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm.

V. 2. CONDITII DE COMPACTARE

Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea.

Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari.

Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13:

pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare; 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de

masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V

98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; 95%, in toate punctele de masurare.

Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm.

V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel:

- in profil longitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, fata de cotele proiectate;

Page 143: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, fata de cotele proiectate.In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini,

se va face corectarea suprafetei fundatiei.

VI. RECEPTIA LUCRARILOR

VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA

Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse.

VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

VI. 3. RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

Page 144: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile depublicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de

circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II.REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

Page 145: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

III. STANDARDE

SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate.

SR 667 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare.

STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.

STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor.

STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.

STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare.

STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 12.288 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip

Page 146: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

5. STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICECILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

Page 147: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICECILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

C U P R I N S

I. G E N E R A L I T A T I 2I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 2I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 2

II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 3II. 1. AGREGATE 3II. 2. FILER 5II. 3. LIANTI 5II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE 6ANROBARE 6

III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 8III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 8III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 8III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 9III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT 10III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE 10III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI 12

IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA 13IV.1. PUNEREA IN OPERA 13IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 13IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 13IV. 4. ASTERNEREA 14IV. 5. COMPACTAREA 14IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA 16IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA 16IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 16

V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT 19V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS 19V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 19

VI. RECEPTIA LUCRARILOR 20VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 20VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) 20VI. 3. RECEPTIA FINALA 21

VII. MASURARE 21VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 21

ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 22

Page 148: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I. G E N E R A L I T A T I

I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 7970, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si al straturilor executate.

Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor precum si la constructia drumurilor de exploatare.

Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.

Mixturile asfaltice pentru stratul de baza sunt de urmatoarele tipuri:

- tip AB1, cu agregate mijlocii (22%…47% granule cu dimensiunea peste # 4 mm);- tip AB2, cu agregate mari (37%…66% granule cu dimensiunea peste # 4 mm).Aleegerea tipului de mixtura se face de catre proiectant.Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe un strat suport

care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.

Page 149: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

II. 1. AGREGATE

Pentru stratul de baza din mixturi asfaltice se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:

- nisip natural sort 0-4, conform SR 662;- margaritar sort 4-8, conform SR 662;- pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662;- nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667;- savura sort 0-8 conform SR 667;- criblura sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667;- filer de calcar conform STAS 539.Toate agregatele folosite in mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate in totalitate inainte de

a fi folosite in amestec.Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme

amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul

minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1.

Tabel 1Nr CARACTERISTICI MIXTURI ASFALTICE TIP

AB1 AB21 Granulozitatea agregatelor cuprinse in limitele din Fig. 1 Fig. 2

2Continut de agregate cu dimensiunea peste # 4 mm% din masa

22…47(30...55)

36…66(50...75)

3Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste # 25 mm (31,5 mm) % din masa max. 10 max. 10

4Continut in parti fine sub 0,1 mm% din masa

4…14(4...12)

3…11(2...10)

5 Continutul minim de filer % din masa 7 4

6Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului: (cu precizarile din tabelul 2), % din masa

Inu se

foloseste100 -

criblura

II35 - criblura

65 - pietris concasatIII 100 - pietris concasat

IV-V 100 - pietris sortat

Page 150: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 2

Clasa tehnica a drumului

Categoria tehnica a

straziiAgregate naturale utilizate

I(Autostrazi)

I

- Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25- Nisip de concasare sort 0-4- Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de

concasare- Filer

II II

- Criblura: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25)- Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural

sort 0-4- Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea

agregatelor de râu- Nisip natural sort 0-4- Filer

III III

- Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25- Nisip natural sort 0-4- Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1

cu nisipul natural sort 0-4- Filer

IV-V IV- Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25- Nisip sort 0-4- Filer

II. 2. FILER

Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80%- umiditatea max. 2%.

Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul de calcar; continutul de filer din var stins poate fi max. 2%.

Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica.

Nu se admise folosirea filerului aglomerat.

II. 3. LIANTI

Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754:

- bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda;- bitum tip D 80/100 pentru zona climatica rece.Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3.

Page 151: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Conditiile de admisibilitate care trebuie sa le indeplineasca bitumul neparafinos sunt cele prevazute in SR 754 si in Normativul AND 537.

In cazul in care adezivitatea bitumului determinata in cadrul testelor preliminare, in functie de calitatea bitumului si de natura agregatelor, se situeaza sub valoarea minima admisa, se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.

Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice, prevazute cu sistem de incalzire, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de reciclare.

II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la art. 3, 4 si 5 din prezentul caiet de sarcini.

Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier conform SR 7970 pct. 4.1.2. si constau in urmatoarele:

a. Bitum- penetratia la 25°C STAS 42 si SR 754;- punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60 si SR 754;

- ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnica I si II si pentru strazi de categorie tehnica I si II)

b. Criblura- natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 6200/4;- granulozitatea, STAS 730;- forma granulelor, STAS 730;- determinarea continutului de parti fine sub 0,1, STAS 730;- continutul de argila, SR 667

c. Pietris- natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 4606;- granulozitatea STAS 4606;- forma granulelor STAS 4606, STAS 730;- parte levigabila STAS 4606;- continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730

d. Nisip natural- granulozitatea STAS 4606;- continut de corpuri straine, STAS 4606;- echivalent de nisip STAS 730

Nisip de concasaj- granulozitatea, STAS 730;- continut de corpuri straine - STAS 4606;- coeficient de activitate STAS 730

e. Filer- umiditate STAS 539;- finetea STAS 539.

Page 152: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR

Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinându-se seama de respectarea conditiilor precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.

Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau daca este autorizat sau il comanda la un alt laborator autorizat.

Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate, impreuna cu rezultatele obtinute, se supune aprobarii Inginerului.

Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari: - incercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea

aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de baza numarul de lovituri vor fi de 50 lovituri;

- determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile de imersiune in apa pentru aceleasi continuturi de liant).Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu

are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de

greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii.

Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea agregatelor naturale, care trebuie sa fie asigurate pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sunt date in tabelul 1.

Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 si 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul 4.

Tabel 4Mixturi asfaltice

Contintul de liant Tip AB1 Tip AB2- la mixturi cu agregate neconcasate,% din masa mixturii 3,5...5,0 3,3...4,8- la mixturi cu agregate concasate,% din masa mixturii 3,6...5,4 3,4...5,0

III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea

Page 153: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata executate.

In lipsa unor dispozitii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in tabelul 5.

Tabel 5Tipul mixturii asfaltice

CARACTERISTICI Bitum tip Tip AB1 Tip AB2Clasa tehnica a drumului si/sau categoria tehnica a straziiI, II si III IV si V I, II si III IV si V

A. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA MARSHALLStabilitatea la 60oC, D 60/80 5,0 4,5 5,5 5,0kN, min. D 80/100 4,5 4,0 5,0 4,5Indicele de curgere, D 60/80 1,5-4,0 1,5-4,5 1,5-3,5 1,5-4,0mm D 80/100 1,5-4,5 1,5-4,5 1,5-4,0 1,5-4,5Absorbtie de apa, - 2…8 2…8% vol.Densitatea aparenta, D 60/80 2200 2200kg/m3, min. D 80/100B. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA PE CUBURIRezistenta la compresiune

D 60/80 2,5 2,5

la 22oC, N/mm2, min D 80/100Reducerea rezistentei la compresiune la 22oC,

D 60/8030 30

dupa 28 zile de pastrare in apa, % max.

D 80/100

Absorbtia de apa, D 60/80 2…10 2…10% vol. D 80/100Densitatea aparenta, D 60/80 2150 2150kg/m3, min. D 80/100

Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu max. 9 oC mai mare decât bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective.

Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizarile din SR 7970, pct. 2.4.3.2.

III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale, de regula in flux discontinuu, prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului precum si de malaxare fortata a componentilor.

In cazul instalatiilor in flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cântarire a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaza, in acest caz, initial pe

Page 154: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat sau cu câte un dozator gravimetric pe fiecare banda de extractie din buncar si apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscatorului. De asemenea, in cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator - malaxor se face automat, pe computer.

Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. Toleranta admisa la temperatura bitumului este +3oC.

In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia variaza cu temperatura, astfel incât la 150oC…170oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09…1,1)l.

Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea instalatiei si/sau a personalului care o deserveste, in tot timpul cât dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atât mai mult in caz de refuz.

Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minima egala cu consumul mediu zilnic si care sa dispuna, fiecare, de o joja etalonata in prealabil si de un dispozitiv capabil sa incalzeasca liantul pâna la temperatura necesara, evitând orice supraincalzire (cât de mica).

Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.

Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare.

Durata de malaxare va fi in functie de tipul de instalatiei de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, inaintea inceperii fabricatiei.

III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT

Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.

Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale.

O alta conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.).

Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface inainte de acceptarea Inginerului.

Page 155: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta in urmatoarele operatii:- reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin

incercari, astfel incât: curba granulometrica a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, sa corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 6 si abaterea pentru continutul de bitum (fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata) exprimata in procente de masa sa fie de +0,3%;

Tabel 6Nr. crt.

Elemente componente ale mixturii Abateri admise fata de doxajul prescris, %

1 Fractiunile de agregate naturale:25…31,5 +516…25 +58…16 +5

4…8 (3,15…8) +51…4 (0,63…3,15) +4

0,20…0,63 +30,1…0,2 (0,09…0,20) +2

0…0,1 (0…0,09) filer si pref. +1,52 Continut de agregate concasate +10

- introducerea agregatelor naturale in uscator (sau uscator-malaxor) unde are loc uscarea si incalzirea acestora; se vor lua masuri pentru evitarea incalzirii agregatelor la o temperatura care poate sa conduca la arderea liantului;

- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi (in cazul instalatiilor in flux discontinuu);

- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat;

- incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor sau in uscator-malaxor;- amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia in buncarul de stocare; in cazul

incarcarii acesteia, direct, in mijloacele de transport, la iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate si trebuie luate masuri in vederea limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice.

Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.

Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 7.

Tabel 7Materiale si faza de executie Temperatura in oC, functie de tipul

bitumului*D 60/80 D 80/100

- agregate naturale la iesire din uscator 170…190 165…185- bitum la intrare in malaxor 155…165 150…160- mixtura asfaltica la iesire din malaxor 165…175 160…170 la asternere min. 155 min. 150

Page 156: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

la inceputul compactarii min. 150 min. 145 la sfârsitul compactarii min. 110 min. 105

NOTA: * Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.

In cazul utilizarii bitumului aditivat, se aplica acelasi regim termic.Temperaturile situate la partea superioara a intervalelor se aplica in cazul executiei

lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa (10oC…15oC).

Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata in intervalul prescris, astfel incât, in conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice concrete, sa fie asigurate temperaturile de asternere si compactare, conform tabelului 7.

Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea liantului in procesul tehnologic.

Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleiasi cantitati de bitum de mai multe ori. In cazul in care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, se determina penetratia si ductilitatea la 25oC a acestuia, iar in cazul unor rezultate necorespunzatoare se renunta la utilizarea bitumului respectiv.

III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI

Mixturile asfaltice produse in instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare si controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare si de punere in opera a mixturilor, a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni ale prevederilor caietului de prescriptii speciale, este cea indicata in tabelul 8.

Tabel 8

Nrcrt

Natura controlului saua incercarii

Categoria controlului*

Verificari conform Frecventa controlului sau a

A B pct. incercarii

1 Studiul compozitiei x pentru fiecare tip de produs

2 Controlul reglajului instalatiei de preparare inclusiv stabilirea duratei de malaxare

x x 20.2.1 la inceputul fiecarei zile de lucru si inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs

3 Controlul regimului termic de preparare a mixturilor asfaltice

x 20.2.2 permanent

4 Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita

x 20.2.4 zilnic

5 Verificarea calitatii mixturii asfaltice

x 20.2.5 unul la fiecare 400 to mixtura, dar cel putin una pe zi

Page 157: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

*) A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate in timpul executiei

Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotarii instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.

Page 158: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA

IV.1. PUNEREA IN OPERA

Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru strat de baza se executa numai in anotimpul calduros, in perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vânt puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport.

IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE

Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, cu benele curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura a mixturii asfaltice pe tot timpul transprotului, sa fie minime.

La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme racoroasa (+10 oC…+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare. (Transportul mixturilor asfaltice se face obligatoriu cu basculante acoperite din motive de siguranţa traficului şi evitarea răcirii mixturii de ploi accidentale).

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa.

Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de executia stratului bituminos, astfel incât sa fie eliminate intreruperile procesului de punere in opera.

IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT

Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a stratului suport si/sau se reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se amorseaza. In acest scop se procedeaza in felul urmator:

- se verifica cotele stratului suport care trebuie sa corespunda proiectului de executie;- se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare

din mixtura asfaltica (daca profilul transversal este necorespunzator sau daca denivelarile in profil longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare;

- se remediaza toate defectiunile existente, conform reglementarilor tehnice in vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor;

- se curata temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile;

- se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspânditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie raspândita pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de (0,3…0,5) kg bitum rezidual pe metru patrat, raspândit in film continuu.

Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incât ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata.

Page 159: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.

IV. 4. ASTERNEREA

Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregatit conform art.15, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. Numai in cazul lucrarilor executate in spatii inguste (de exemplu in zona casetelor) asternerea mixturii se poate face manual.

In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face intr-unul sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari:

a) grosimea minima a fiecarui strat asternut trebuie sa fie:

- 5,0 cm la mixturi tip AB1- 6,0 cm la mixturi tip AB2

b) grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere in opera si nu trebuie sa depaseasca:

- 12,0 cm in cazul asternerii mecanizate- 6,0 cm in cazul asternerii manuale.

Grosimea maxima a mixturii, raspândita printr-o singura trecere, este cea indicata in caietul de sarcini speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cât se poate de constanta ca sa se evite total opririle procesului de punere in opera.

Antreprenorul trebuie sa dispuna, la locul de punere in opera, de un lucrator calificat, pentru a corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus, cu grija, in fata lopetii.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura, pentru a se evita o raspândire neuniforma a materialului.

Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.

In cazul intreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau transversale, care separa mixturile asfaltice raspândite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legaturi continui intre suprafetele vechi si cele noi, trebuie sa fie executate urmatoarele operatii:

- decuparea marginii benzii vechi pe o latime de cca. 50 cm, pe toata grosimea stratului, astfel incât sa rezulte o muchie vie verticala;

- amorsarea cu emulsie bituminoasa a suprafetei proaspat creata prin decupare;- la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta (alaturata) se va depasi rostul cu

5…10 cm de mixtura repartizata; acest surplus de material se impinge apoi, cu o racleta, peste mixtura proaspat asternuta, inainte de compactare.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 7.

IV. 5. COMPACTAREA

Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicând tehnologii corespunzatoare care sa asigure pentru fiecare strat si tip de mixtura, caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute in tabelul 9.

Page 160: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 9

Nr.crt. CaracteristiciTipul mixturii

AB1 AB2

1 Densitatea aparenta, kg/m3, min. 2150 2150

2 Absorbtia de apa, % vol. 2…10 2…10

3 Grad de compactare, % min. 96 96

Operatiunea de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.

In lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut (min. 96%), la inceperea lucrarilor se determina pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizând mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.

Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putând cere interventia unui laborator agreat, care sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, incercarile de compactare pe care le va considera necesare.

Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea pentru:- sarcina fiecarui utilaj;- planul de mers al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cât posibil constant, in fiecare punct al stratului;- viteza de mers a fiecarui utilaj;- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putând fi intre 3 si 9 bari;- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei prevazute in tabelul 7.Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se considera ca numarul minim de

treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat in tabelul 10.

Tabel 10

Specificatii

Atelier de compactare compus din:

2 utilaje de compactareun utilaj de compactare

Compactor cu pneuri de 160 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Nr. de treceri, min. 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

Page 161: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere concomitenta, câte un atelier pentru fiecare punct de asternere-compactare.

Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuându-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.

Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a

evita valurirea stratului.Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de

scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

Suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile denivelari care apar corectându-se pe toata latimea, dupa prima trecere a compactorului.

La executia lucrarilor in mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se efectueaza separat pentru fiecare strat in parte. In acest caz rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmareste asigurarea unei acrosari perfecte intre straturi, stratul superior aplicându-se la cel mult 24 h de la data executiei primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata. In cazul in care cel de-al doilea strat nu poate fi asternut in termen de 24 h, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica a primului strat si amorsare, conform 15.1.

IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA

Uniformitatea suprafetei stratului de baza se va verifica, in profil longitudinal (in axul drumului sau in axul fiecarei benzi când asternerea se face pe benzi separate) si in profil transversal (in dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si pana sau cu alte dispozitive adecvate omologate.

Verificarea va fi efectuata si in oricare alte locuri indicate de Inginer.Denivelarile admisibile in profil longitudinal masurate cu dreptarul de 3m sunt de

maximum 10 mm.

Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA

Se recomanda ca imbracamintea bituminoasa sa se aplice imediat dupa executia stratului de baza, in acelasi sezon de lucru. In cazul in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita si stratul de baza este dat in circulatie inainte de executia imbracamintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoasa, conform procedeelor reglementate tehnic.

Alegerea solutiei de protejare se face de catre proiectant la intocmirea proiectului de executie, de comun acord cu Inginerul si Antreprenorul lucrarii.

Page 162: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

Controlul calitatii lucrarilor de executie a stratului de baza din mixturi asfaltice se efectueaza pe faze.

Controlul calitatii materialor - se face conform art.6.

Controlul procesului tehnologic consta in urmatoarele operatii:Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice:- functionarea corecta a dispozitivelor de cântarire sau dozare volumetrica: la inceputul

fiecarei zile de lucru;- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent;- temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent.Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:- pregatirea stratului suport: zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;- modul de executie a rosturilor: zilnic;- tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): zilnic si consta in:a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrarii, care trebuie sa vegheze in permanenta

la: cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari; utilajele prescrise pentru atelierul de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.In cazul unui autocontrol insuficient, Inginerul lucrarii va putea opri lucrarile pe santier

pâna când Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.b. controlul ocazional al Inginerului, care va putea sa solicite incercari pentru a se asigura

ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.

In cazul când un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul experimentarii, Inginerul va putea impune noi incercari de compactare, anulând modalitatile de compactare aprobate initial.

Daca aceste incercari noi nu permit atingerea densitatii de referinta prescrisa, Inginerul va dispune alte masuri.

Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita, prin analize de laborator efectuate de laboratorul de santier al Antreprenorului:

- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie sa se incadreze in limitele de toleranta admise, indicate in tabelul 6, fata de reteta prescrisa): zilnic sau ori de câte ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;

- continutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 si 2: la inceputul fiecarei zile de lucru;

- compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometrica si continutul de bitum) prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si asternere: zilnic.

Page 163: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtura asfaltica: 1 proba/400 tone mixtura fabricata, dar cel putin una pe zi, care va determina:

- compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 1, 2 si 4 si sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate in tabelul 6;

- punctul de inmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltica; conform prevederilor de la punctul 8.3;

- caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie sa corespunda cu cele indicate in tabelul 5.

Frecventa controalelorIn lipsa unor dispozitii ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie

vor fi cele indicate in tabelul nr.11.Tabel 11

FAZA DE EXECUTIE

NATURA CONTROLULUI SAU A INCERCARII

CATEGORIA DE CONTROL FRECVENTA

CONTROLULUIA B C

In timpul executiei

Temperatura de asternere x permanent

Etalonarea atelierului de compactare

x

la inceputul exec. lucrarilor apoi când la un control ocazional se constata o compactare neconforma

Controlul ocazional de compactare prin carote

x xo carota la fiecare 250 ml de

banda

La straturile executate

Reglajul de suprafata: controlul cantitatii medii asternute

x xzilnic si la sfârsitul lucrarilor

de santier

Reglarea nivelmentului xin fiecare punct indicat de

Inginer

Controlul denivelarilor xin fiecare punct indicat de

Inginer

A - Incercari preliminare de informareB - Controlul de calitate in timpul executieiC - Controlul de calitate in vederea receptiei

Page 164: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT

V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS

Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, se efectueaza prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placa de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata).

Carotele se preleveaza in prezenta delegatului Antreprenorului si după caz, al Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incât ele sa reprezinte cât mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.

Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare si prin incercari de laborator pe carotele prelevate conform 21.1.

Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii compactate din strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in laborator din mixtura respectiva.

Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa, pe placute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.

Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.

Incercarile se efectueaza conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de catre laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat si constau in:

- masurarea grosimii stratului;- determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizico-

mecanice, IB pe bitum extras).

V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei, se face conform STAS 6400 si SR 174-2 (pct. 3.4.) si consta in:

- verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform prevederilor STAS 6400;

- verificarea grosimii stratului de baza, in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite la incercarea probelor din stratul de baza executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea stratului de baza;

- verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate;- verificarea cotelor profilului longitudinal; se face in axa pentru drumuri si in axa si la

rigole pentru strazi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grinda rulanta de 3 m lungime.

Page 165: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in profilului transversal tip al proiectului pentru fiecare strat in parte, pot fi de max. 10%. Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cu conditia respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare.

Abaterile limita locale admise la latimea stratului fata de cea prevazuta in proiect pot fi cuprinse in intervalul +50 mm pentru latimea caii de rulare si de +25 mm pentru latimea benzii de stationare la autostrazi.

Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.

Denivelarile admisibile in profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m.Atunci când caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu

repere independente de calea rutiera, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.

Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise este de +2,5%.Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata

convenabila.

VI. RECEPTIA LUCRARILOR

VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE

Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de baza, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor, volumul 4 din 1996.

VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)

Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei.

Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform art.18.Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din

lungimea traseului.La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele

rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.Verificarea grosimii se face ca la art.20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii

imbracamintii.Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de

control a receptiei preliminare.

Page 166: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VI. 3. RECEPTIA FINALA

Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.

Page 167: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national.

Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile depublicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de

circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE

AND 537 - Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri.

III. STANDARDE

STAS 42 - Bitumuri. Determinarea penetratiei.

STAS 60 - Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel si bila.

SR 61 - Bitumuri. Determinarea ductilitatii.

SR 174-2 + SR 174-2/C1 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate.

Page 168: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

STAS 539 - Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere.

SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate.

SR 667 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare.

SR 754 - Bitum neparafinos pentru drumuri.

STAS 1338/1 - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.

STAS 1338/2 - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si incercare.

STAS 1338/3 - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor.

STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare.

STAS 6200/4 - Piatra naturala pentru constructii. Prescriptii pentru determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice si a compozitiei chimice.

STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

SR 7970 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate si prescriptii generale de executie.

STAS 10.969/3 - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa.

SR EN 12.697-13 +

+ SR EN 12.697-13/AC - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Masurarea temperaturii.

SR EN 12.697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.

Page 169: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

6. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

Page 170: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

C U P R I N SI. G E N E R A L I T A T I 2

I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 2I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 2II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 3II. 1. AGREGATE 3II. 2. FILER 3II. 3. LIANTI 3II. 4. ADITIVI 6II. 5. FIBRE 7II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 7

III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 8III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 8III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 16III. 3. STATIA DE ASFALT 20III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT 21III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE 22III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 23IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA 25IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 25IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE 25IV. 3. ASTERNEREA 26IV. 4. COMPACTAREA 27IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 29IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 29V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 32V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 32V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA 33

VI. RECEPTIA LUCRARILOR 34VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 34VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 34LUCRARILOR) 34VI. 3. RECEPTIA FINALA 34

VII. MASURARE 35VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 35

ANEXA NR. 1 - UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 36ANEXA NR. 2 - MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 39ANEXA NR. 3 - IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 41ANEXA NR. 4 - UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 44

Page 171: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA NR. 5 - UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 46

Page 172: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I. G E N E R A L I T A T I

I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1 si SR 174-2, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor executate.

Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor, precum si la constructia drumurilor de exploatare.

Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant.Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate

cu mixturi asfaltice recuperate.

I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alcatuite, in general, din doua straturi si anume:

- stratul superior, de uzura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice:MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate in criblura,BAR16, beton asfaltic rugos;BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.

- stratul inferior, de legatura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice:BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblura;BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat;BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat.

In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat, acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura.

Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.

Page 173: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmatoarelor normative:AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloza;AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;AND 553 - realizate cu bitum aditivat.

II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

II. 1. AGREGATE

Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:

- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;- nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;- nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;- pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10.Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii,

trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3.Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia

de preparare.Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgere a

apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora.

Page 174: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -II. 2. FILER

Filerul care se utilizeaza la imbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau de creta, conform STAS 539, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80%- umiditatea max. 2%- coeficientul de hidrofilie max. 1%.In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca

minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20%.Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea

filerului aglomerat.

II. 3. LIANTI

Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt:

Page 175: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 sau alte produse echivalente ce poartă marcaj CE sau deţin

agrementat EU;- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;- bitum aditivat.Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1.

Tabel 1Tipul imbracamintii bituminoase Tipul liantului

Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre:

- strat de uzura (cu adaos de fibre) Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR 754:tip D 60/80

sau

Bitum modificat cu polimeri

- strat de legatura (fara fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754:tip D 60/80

Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri:

- strat de uzura Bitum modificat cu polimeri

- strat de legatura Bitum modificat cu polimeri

sau

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754:tip D 6080

Page 176: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat: Bitum aditivat:

- strat de uzura si strat de legatura - tip D 60/80a - zona climaterica calda

- tip D 80/100a - zona climaterica rece

Imbracaminte bituminoasa cu bitum neparafinos pentru drumuri: Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR

754:

- strat de uzura si strat de legatura - tip D 60/80 - zona climaterica calda

- tip D 80/100 - zona climaterica rece

Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

Page 177: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si

Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se utilizeaza bitum aditivat.

Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute, imbracamintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnica I…III si pe strazi de categorie tehnica I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locuri de parcare, zone cu accelerari si decelerari frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri.

In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de sarcini.

In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.Se va folosi numai bitum aditivat, in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80%,

indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii, la care se foloseste.Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D

80/100, care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537.Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativ AND 553.Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum, astfel:- bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor

(pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare;- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali, prevazuti cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de

recirculare sau agitare permanenta, pentru evitarea separarii componentlor si sistem de inregistrare a temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de minimum 140oC;

- bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gura de aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120…140)oC.

Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.

Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale, curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire.

Page 178: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -II. 4. ADITIVI

Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structura specifica polar-apolara, conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator.

Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza:- se fie compatibili cu bitumul;- sa fie stabili termic pana la minimum 200oC;- sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinandu-

se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse.Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Inginerului.Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a

calitatii.

II. 5. FIBRE

Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.

Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice:

- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, in functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform reglementarilor in vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.

II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase, se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor aratate la art. 3, 4, 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini.

Page 179: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR

Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura, pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.

Tabel 2

Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre- criblura sort 4-8 si 8-16- nisip de concasare sort 0-4- filer

Beton asfaltic rugos- criblura sort 4-8 si 8-16- nisip de concasare sort 0-4- filer

Betoane asfaltice bogate cu criblura- criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*)

- filer

Beton asfaltic cu pietris concasat- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25- nisip natural sort 0-4- filer

Beton asfaltic deschis cu criblura- criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*)

- filer

Beton asfaltic deschis cu pietris - pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4

Page 180: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -concasat - nisip natural sort 0-4*)

- filer

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat- pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4*)

- filer

*) Conform notei de la tabelul 4

Page 181: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor

tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat, sau il comanda la un laborator autorizat.Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu

rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului.Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparenta,

absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III (respectiv strazi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii.

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.

Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii.

Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul 3.Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4.

Page 182: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 3

Fractiuni de agregatenaturale din amestecul

total

Strat de uzura Strat de legaturaTipul mixturii asfaltice

BA 8BA 8a

BA 16BA 16m

BA 16a

BA 25BA 25a

BAR 16BAR 16m

BAR 16a

MASF 8

MASF 16

BAPC 16BAD 25

BAD 25mBAD 25a

BADPC25BADPC

25a

BADPS 25

BADPS 25a

Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm, %

9…13 9…13 6…13 9…11 11…14 10…14 9…13 2…7 2…7 2…7

Filer si nisip fractiunea (0,1…4) mm, %

Diferenta pana la 100%

Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, %

22…45

34…5839…60

47…61 45…60 63…75 - 55…72 - -

Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm,

%- - - - - - 18…34 - 39…58 -

Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm,

%- - - - - - - - - 39…58

NOTÃ:Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.

Page 183: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 4

Tipul mixturii asfaltice

Mãrimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2

BA 8BA 8a

BA 16BA 16mBA 16a

BA 25BA 25a

BAR 16BAR 16mBAR 16a

MASF 8 MASF 16 BAPC 16

BAD25, BAD25m, BAD 25a, BADPC 25, BADPC 25a, BADPS

25, BADPS 25aTreceri prin site cu ochiuri patrate - SR EN 933-2

25 mm - - 90…100 - - - - 90…10016 mm - - 72…90 90…100 - 90…100 95…100 73…908 mm 90…100 66…85 54…80 61…74 95…100 44…59 66…82 42…614 mm 56…78 42…66 40…61 39…53 40…55 25…37 42…66 28…452 mm 30…55 30…55 30…50 30…42 19…28 20…25 30…55 20…351 mm 22…42 22…42 20…40 21…31 16…22 19…22 21…42 14…32

0,63 mm 18…35 18…35 15…35 18…25 13…20 13…20 18…35 10…300,20 mm 11…25 11…25 8…25 11…15 12…16 11…15 11…25 5…200,10 mm 9…13 9…13 6…13 9…11 11…14 10…14 9…13 2…7

Zona de granulozitate a amestecului de agregate

naturaleFigura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 Figura 8

Page 184: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -NOTA:

La betoanele asfaltice bogate în criblurã destinate stratului de uzurã si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legaturã se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este în proportie de maximum:- 25% pentru BA8 si BA16;- 30% pentru BA25;- 50% pentru BAD25.

Page 185: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5.

Tabel 5

Tipul stratului Tipul mixturii asfalticeContinutul de liant din masa mixturii

asfaltice %

Clasa tehnica a drumului

Categoria tehnica a

strazii

Strat de uzura

MASF 8 6,7…7,5 I…V I…IVMASF 16 6,5…7,5 I…V I…IV

BAR 16m, BAR 16a 5,7…6,2 I…III I…IIIBAR 16 5,7…6,2 II…III II…IIIBA 16m 6,0…7.0 I…II I…II

6,3…7,3 III III

BA 16, BA 16a6,0…7,0 II II6,3…7,3 III III6,5…7,5 IV…V IV

BA 8, BA 8a 6,5…7,5 IV…V IVBA 25, BA 25a 5,5…7,0 IV…V IV

BAPC 16, BAPC 16a 6,0…7,5 IV…V IV

Strat de legatura

BAD 25m 4,0…5,0 I…III I…IIIBAD 25, BAD 25a 4,0…5,0 I…V I…IV

BADPC 25, BADPC 25a 4,0…5,0 III…V III…IVBADPS 25, BADPS 25a 4,0…5,0 IV…V IV

Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6.

Tabel 6

Tipul stratului Tipul mixturii asfalticeRaport filer:liant

(recomandat)

Strat de uzura

Betoane asfaltice rugoase 1,6…1,8Betoane asfaltice bogate in criblura:- cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm- cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm

1,3…1,81,1…1,8

Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6…1,8Strat de legatura

Betoane asfaltice deschise 0,5…1,4

Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi in limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul fibrei utilizate.

Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de specialitate autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.

III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor

Page 186: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata executate.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.

In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa indeplineasca, in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in tabelele 7 si 8.

Page 187: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -Tabelul 7

Tipul mixturii asfaltice

Tipul bitumului

Clasa tehnica a drumului

Categoria tehnicã a

strãzii

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitatea (S) la 60oC,

kN, min

Indicele de curgere (I),

mm

Raport S/I,kN, mm

Densitatea aparentakg/m3,

minimum

Absorbtia de apa, %

vol

BA 8 D 60/80 IV…V IV 6,0 1,5…4,5 1,3…4,0

2300 2…5BA 25 D 60/80aBA 8a D 80/100 IV…V IV 5,5 1,5…4,5 1,2…3,6BA 25a D 80/100a

D 60/80 II II 8,5 1,5…3,5 2,4…5,6

2300 2…5

D 60/80a III III 7,5 1,5…4,0 1,8…5,0BA 16 IV…V IV 6,5 1,5…4,5 1,4…4,3BA 16a D 80/100 II II 8,0 1,5…4,0 2,0…5,3

D 80/100a III III 7,0 1,5…4,0 1,7…4,6IV…V IV…V 6,0 1,5…4,5 1,3…4,0

D 60/80 I I 9,0 1,5…3,0 3,0…6,0

2300 3…5D 60/80a II II 8,5 1,5…3,0 2,8…5,6

BAR 16 III III 8,0 1,5…3,0 2,6…5,3BAR 16a D 80/100 I…II I…II 8,5 1,5…4,0 2,1…5,6

D 80/100a III III 7,5 1,5…4,0 1,8…5,0D 60/80 IV…V IV 6,0 1,5…4,5 1,3…4,0

2300 2…5BAPC 16 D 60/80aBAPC 16a D 80/100 IV…V IV 5,5 1,5…4,5 1,2…3,6

D 80/100aD 60/80 I…V I…IV 5,0 1,5…4,5 1,1…3,3

2250 2…5BAD 25 D 60/80aBAD 25a D 80/100 I…V I…IV 4,5 1,5…4,5 1,0…3,0

D 80/100aD 60/80 III…V III…IV 4,5 1,5…4,5 1,0…3,0 2250 2…5

BADPC 25 D 60/80a

Page 188: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -BADPC 25a D 80/100 III…V III…IV 4,0 1,5…4,5 0,9…2,6

D 80/100aD 60/80 IV…V IV 4,5 1,5…4,5 1,0…3,0

2250 2…5BADPS 25 D 60/80aBADPS 25a D 80/100 IV…V IV 4,0 1,5…4,5 0,9…2,6

D 80/100a

Page 189: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 8Tipul mixturii asfaltice

Caracteristica BAR 16, BAR 16a,BA 16, BA 16a, BA 8,

BA 8a, BA 25, BA 25a

BAD 25, BAD 25a, BADPC 25, BADPC

25a, BADPS 25, BADPS 25a

Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie:- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 -- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - 9,5Rezistenta la deformatii permanente:Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max

7600 -

Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min:- zona climaterica calda 4200 3600- zona climaterica rece 3600 3000Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15oC, min

- 4x105

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.

Tabel 9Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

BA 16m BAR 16m BAD 25mCaracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,0…3,5 2,0…3,5 2,0…3,5- Densitate aparenta, kg/m3, min 2350 2350 2300- Absorbtie de apa, % vol 2…5 3…5 3…6Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie:- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 -- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - - 9,5Rezistenta la deformatii permanenteFluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 2900 2800 -Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare, la 15oC, min

- - 4x105

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 10.

20

Page 190: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 10Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

MASF 8 MASF 16Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 7,0 7,0- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 1,5…3,5 1,5…3,5- Densitate aparenta, kg/m3, min 2300 2300- Volum de goluri, % 3…4 3…4Rezistenta la deformatii permanente:- Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 10000 10000- Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h: Temperatura Temperatura Numarul mediu de vehicule1): 45oC2) 60oC3) 45oC2) 60oC3)

< 1500, max 6,0 8,0 6,0 8,0 1500…3000, max 4,0 6,0 4,0 6,0 3000…6000, max 2,0 3,5 2,0 3,5 > 6000 < 2,0 < 3,5 < 2,0 < 3,5- Adancimea fagasului, mm: Numarul mediu de vehicule1): < 1500, max 6,0 9,0 6,0 9,0 1500…3000, max 5,0 8,0 5,0 8,0 3000…6000, max 4,0 7,0 4,0 7,0 > 6000 < 4,0 < 7,0 < 4,0 < 7,0Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 3600 4000Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15oC, 10-4, max

1200 1000

NOTE:1 - Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h, calculat pentru traficul de perspectiva.

2 - Zona climaterica rece3 - Zona climaterica calda

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2.

Caracteristicile prevazute in tabelele 8, 9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare.

Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2.Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor, de la

malaxor sau de la asternere, trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.

Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.

Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN 12697-28.

21

Page 191: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. In cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.

III. 3. STATIA DE ASFALT

Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.

Instalatia de preparare a mixturilor asfalticeCentralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare,

uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos.

Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii

de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat, pe computer.

Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer.

In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia, variaza cu temperatura astfel incat la 150oC…180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09…1,11) l.

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.

Stocarea, incalzirea si dozarea bitumuluiStatia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai

mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara, evitandu-se supraincalzirea acestuia.

Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC, in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic.

Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionare trebuie verificata frecvent. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific.

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului.

Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%.

Stocarea si dozarea fileruluiLa statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de

alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permita dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fata de dozajul din reteta aprobata de Inginer.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.Stocarea, dozarea, uscarea si incalzirea agregatelor

22

Page 192: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii pentru 1 an de lucru.

Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor.

Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata.

Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor, avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime/latime de 3.

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta.

Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).

Tabel 11

Fractiunea, mm Abateri admise fata de doxaj, %

25…31,5 +5

16…25 +5

8…16 +5

4…8 +5

1…4 +4

0,20…0,63 +3

0,1…0,2 +2

0…0,1 +1,5

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor.

MalaxareaInstalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a

produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.

Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare.

Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

Stocarea si incarcarea mixturilorLa iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru

evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloacele de transport.

Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui sa fie incalzit.

23

Page 193: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT

Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.

Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale.

Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.).

Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface inainte de autorizarea statiei de asfalt de catre Inginer.

III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt.

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator.

Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori:

165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor

rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9).Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC.Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai

multe ori.Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului,

atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui.

Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice.

Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori:

170oC … 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80;165oC … 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor

rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9).Se interzice incalzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita arderea liantului.Continutul de apa al agregatelor dupa uscare, trebuie sa nu depaseasca 0,5% si trebuie

verificat cel putin odata pe zi.Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator, acestea se resorteaza pe ciururile

instalatiei apoi se cantaresc, conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se

24

Page 194: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

amesteca, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea.

Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.

Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori:

160oC … 180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80155oC … 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor

rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9).Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%.Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca, tinand seama

de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete, sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii.

III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari, astfel incat curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinuta, sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta din tabelul 11.

Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare:

- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate;- calibrarea dozatorului pentru liant;- calibrarea dozatorului pentru filer;- a dispozitivelor de masurare a temperaturilor;- verificarea ecranului dozatorului;- verificarea functionarii malaxorului.Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele

fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc

defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei.

III. 7. CONTROLUL FABRICATIEIControlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare, verificari de

rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor, cu frecventa mentionata in tabelul 12.

25

Page 195: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 12

FazaNatura controlului sau

verificarii

Categoria* controlului

Frecventa controlului sau

a verificariiA B CStudiu Studiul compozitiei mixturii x pentru fiecare tip de

produs

Executie

Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare

x x inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura

Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat, inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor

x la inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate

Temperatura liantului la introducerea in malaxor x permanentTemperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare

x permanent

Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare

x la inceputul fiecarei zile de lucru

Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura, inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant)

x zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice

Temperatura mixturilor asfaltice la preparare x in fiecare ora a programului de lucru

Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator

x zilnic, prin extractii

Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise indicate in tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini

x zilnic

Caracteristicile fizico-mecanice:Stabilitatea la 60oCIndicele de curgere, FluajDensitatea aparenta MarshallAbsorbtia de apa Marshall

x cate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura, in functie de productivitatea statiei

* A - Incercari preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice. B - Controlul de calitate in timpul executiei imbracamintei. C - Controlul de calitate in vederea receptiei imbracamintei.

26

Page 196: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA

IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10 oC…+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa.

Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera, astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii.

IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE

Pregatirea stratului suportInainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele neaderente,

praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartat.

In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.

Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform proiectului de executie.

In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie.

Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport.

Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.AmorsareaLa executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul

suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida.Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea

de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:

- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente;

- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase.

In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,3…0,5) kg/mp.

Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.

27

Page 197: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam

cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.

Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum 2 cm.

Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR. 5.

IV. 3. ASTERNEREA

Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.

In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartizatorului, pana la 120oC, se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi, ramase in capatul benzii. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului.

Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la pct. 18.10.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 13.

Tabel 13

Tipul liantului

Temperatura mixturii asfaltice la asternere

oCmin.

Temperatura mixturii asfaltice la compactareoC

mminceput sfarsit

D 60/80 145 140 110D 80/100 140 135 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarul finisorului.Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate

si evacuate urgent din santier.In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului,

ca urmare a unei intreruperi accidentale.

28

Page 198: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct de vedere al grosimii cat si cel al afanarii.

Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobarii Inginerului, latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate.

Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dupa realizarea unui sector experimental.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.

Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare.

In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara.

Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne, depasind rostul cu 5…10 cm, acest surplus de mixtura repartizata, impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda.

Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut.

Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda sa fie in forma de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent).

IV. 4. COMPACTAREA

La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15.

Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte.

29

Page 199: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta.

Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Inginerul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.

Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului:- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj;- planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului;- viteza de mers a fiecarui utilaj;- presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului;- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul precedent.Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul

experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1.Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se

considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14.Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.

Tabel 14Tipul stratului Ateliere de compactare

A BCompactor cu pneuri

de 160 kNCompactor cu rulouri

netede de 120 kNCompactor cu rulouri

netede de 120 kNNumar de treceri minime

Strat de uzura 10 4 12Strat de legatura 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu

compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere-compactare.Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se

obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului

dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a

evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii.

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

30

Page 200: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI

Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata imbracamintei va fi protejata, aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Inginerului, pe baza constatarilor pe teren.

Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 0…4 mm cu un continut cat mai redus de praf, sub 0,1 mm, in urmatoarele cantitati:a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp;

- raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3...5 kg/mp;b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0,8-1) kg/mp;

- raspandire nisip 3...5 kg/mp.

IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele:

- pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv;- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;- modul de compactare: zilnic;- modul de executie a rosturilor: zilnic.Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete

Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200…400 tone de mixtura asfaltica, indiferent de tipul mixturii, in functie de productivitatea instalatiei.

Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici:

la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de legatura:- densitatea aparenta- absorbtia de apa- gradul de compactare

aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.

31

Page 201: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 15

Tipul mixturii asfalticeDensitatea

aparenta, kg/m3, min

Absorbtia de apa, % vol

Grad de compactare, %, min

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre:

MASF 8 2300 2…6 97MASF 16

Beton asfaltic rugos:BAR 16m 2300 4…7 96BAR 16a 2250BAR 16

Beton asfaltic bogat in criblura:BA 16m 2300 2…6 96

BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a

2250

BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16

Beton asfaltic deschis:BAD 25m 2250 3…8 96

BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a

2200

BAD 25, BADPC 25, BADPS 25

la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura, pentru clasa tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii, I, II:

- rezistenta la deformatii permanente.Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la

ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 45oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda, conform metodol;ogiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare.

Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 16.Tabel 16

Numarul mediu de

Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h, max

Adancimea fagasului, mm, max

vehicule1) Temperatura Temperatura45oC 60oC 45oC 60oC

< 1500 6,0 8,0 6,0 9,01500…3000 4,0 6,0 5,0 8,03000…6000 2,0 3,5 4,0 7,0

> 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0

NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h calculate, pentru traficul de perspectiva.

32

Page 202: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Controlul compactariiIn cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:- etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari;- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata;- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul ca, in cazul unui autocontrol insuficient din partea

Antreprenorului, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase, se va determina de catre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte), prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator, din aceeasi mixtura asfaltica.

In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. Determinarile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.

Probele intacte, se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.

Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.

Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15.Reglarea nivelmentuluiAtunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu

repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.

Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/- 1,5 cm.

Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

33

Page 203: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE

V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI

Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17.

Tabel 17

CaracteristicaConditii de

admisibilitateMetoda de incercare

Planeitatea in profil longitudinal.1) Indice de planeitate, IRI, m/km: Reglementari tehnice in

vigoareprivind masuratori cu

nalizorulde profil longitudinal (APL)

- drumuri de clasa tehnica I…II < 2,5- drumuri de clasa tehnica III < 3,5- drumuri de clasa tehnica IV < 4,5- drumuri de clasa tehnica V < 5,5

Uniformitatea in profil longitudinal.1)

Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m, mm

SR 174-2

- drumuri de clasa tehnica I si < 3,0strazi de categoria tehnica I…III- drumuri de clasa tehnica II si

strazi de categoria IV in alte zone decat cele

din zona rigolelor)< 4,0

- drumuri de clasa tehnica III…V < 5,0Rugozitatea2)

STAS 8849

- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT:

drumuri de clasa tehnica I…II > 80 drumuri de clasa tehnica III > 70

drumuri de clasa tehnica IV…V > 60- Rugozitatea geometrica, HS, mm:

STAS 8849 drumuri de clasa tehnica I…II > 0,7 drumuri de clasa tehnica III > 0,6

drumuri de clasa tehnica IV…V > 0,55- Coeficient de frecare (GT): Reglementari tehnice in

vigoare cu aparatul de masura Gip Tester

drumuri de clasa tehnica I…II > 0,95 drumuri de clasa tehnica III…V > 0,7

Omogenitate. Aspectul suprafetei

Aspect fara degradari sub forma de exces

de bitum, fisuri, zone poroase, deschise,

slefuite

Vizual

34

Page 204: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

NOTE 1 - Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in axa si la rigole la strazi.2 - Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT.

Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.

35

Page 205: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS 6400.

Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect.Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de

analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea imbracamintii.

Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, pentru fiecare strat in parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii.

Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm.

Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect.Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5

mm/m, atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intervalul +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut.

VI. RECEPTIA LUCRARILOR

VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE

Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de legatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.

VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA

LUCRARILOR)

Receptia preliminara a lucrarilor de catre Inginer se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei.

Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5.Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din

lungimea traseului.La strazi cota in axa de verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele

rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea

calitatii imbracamintii.

36

Page 206: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare.

In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor.

VI. 3. RECEPTIA FINALA

Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.

VII. MASURARE

VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

R4a.2 AMORSAJ CU EMULSIE CATIONICA CU RUPERE RAPIDA 0,6 kg/mp

R8a STRAT DIN BINDER DE CRIBLURA BAD25 6cm

R9a STRAT UZURA DIN MIXTURA ASFALTICA MASF16 4cm

37

Page 207: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA NR. 1

UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC

1. DATE GENERALECerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care

sunt incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat.

Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului.(i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in

malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant, dar supusa mai intai aprobarii Inginerului.

(ii) bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul

modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adica a bitumului modificat.

In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica, precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Inginer.

2. CARACTERISTICILE MATERIALELORAditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe baza de

polimeri, astfel incat dupa modificare, bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos.

CaracteristicaConditii de

admisibilitateMetoda de verificare

Penetratie la 25oC, 1/10 mm 55…70 STAS 42Punctul de inmuiere, oC, min 55 STAS 60Ductilitatea la:

SR 61 13oC, cm, min 40 25oC, cm, min 100Punct de rupere Fraas, oC, max -15 STAS 113Revenire elastica la 13oC, %, min 60 Reglementari

tehnice in vigoare

Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT):- pierdere de masa, %, max 0,8- penetratie reziduala (Pf/Pi.100), %, min 50- cresterea punctului de inmuiere, oC, max 9- ductilitate reziduala la 13oC, cm, min 40- revenire elastica la 13oC, %, min 60Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta):- particule sub 5, %, min 80

38

Page 208: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163oC:- diferenta intre punctele de inmuiere, oC, max 5Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min 85 STAS 10969/3

Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare:

- Indice de instabilitate coloidala: maximum 0,5Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare.Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia

imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie sa fie agrementati conform reglementarilor in vigoare.

Tipul de polimer sii dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in tabel.

Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate, vor fi propuse de Anteprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare.

Aprobarea finala intra in sarcina Inginerului, care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare, utilizand propriile sale echipamente, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul de mai jos.

CaracteristicaTipul mixturii asfaltice

BA 16m BAR 16m BAD 25mCaracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,0…3,5 2,0…3,5 2,0…3,5- Densitate aparenta, kg/m3, min 2350 2350 2300- Absorbtie de apa, % vol 2…5 3…5 3…6Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie:- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 -- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - - 9,5Rezistenta la deformatii permanenteFluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max

2900 2800 -

Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare, la 15oC, min

- - 4x105

NOTA: - Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele

din STAS 1338/1si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC

- Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338/2

39

Page 209: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- Inginerul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele incercarilor efectuate de Inginer, nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor, conform conditiilor contractului, dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini, modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). Incercarile ce pot fi executate de Inginer sunt urmatoarele:

Caracteristicile tehnice Limite admisibile Metoda de testareIncercarea "ORNIERAGE" (privind

rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC, la 30.000 cicluri (%)

max. 8Proiect de norme

frantuzestiNF 98 141

Rezistenta la oboseala la 10oC, 25 Hz, E6 (10-6)

min. 100 Metoda LPcPC

Costul tuturor incercarilor, efectuate atat in Romania, cat si in laboratoarele aflate in strainatate, va fi suportat de Antreprenor.

3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECAREOperatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica.

Transportul La inceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum 160oC. Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic.

Depozitarea Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale, asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata, pentru a impiedica aparitia separarii materialelor componente.

Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Temperatura va fi urmarita permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic.

4 CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI MODIFICAT PE AMPLASAMENT

In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate urmatoarele:

(i) Temperatura de amestecare(ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri(iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut.

Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat.

40

Page 210: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA NR. 2

MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG

1. PRINCIPIUL METODEISe determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu

fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, in prezenta temperaturilor ridicate.

2. APARATURA- etupa care asigura temperatura de 170o+2oC;- balanta cu exactitatea de 0,1 g;- pahar Berzelius;- capsula de portelan;- sticla de ceas.

3. PREGATIREA PROBEI DE MIXTURA ASFALTICA TIP MASFSe prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF, la

temperatura de 150oC.

4. MOD DE LUCRUProba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0,1 g si se introduce intr-un pahar

Berzelius, incalzit in prealabil la temperatura de 170oC.Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se introduce

in etuva, incalzita in prealabil la temperatura de (170+2)oC, si se mentine la aceasta temperatura timp de (1 h + 1 min).

Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de porterlan, cantarita in prealabil.

Se cantareste capsula de portelan cu mistura asfaltica si se determina, prin diferenta, cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius.

5. EXPRIMAREA REZULTATELOR5.1. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu relatia:

m1 - m2

p = x 100 (%)

m1

in care:m1 - masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, in grame;m2 - masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, in grame.

5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m’) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m1). Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia:

m’ - mp = x 100 (%)

m1

5.3. Rezultatul este media a doua determinari.

41

Page 211: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

6. INTERPRETAREA REZULTATELORIn functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius,

calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel:p < 0,2 % buna;p = 0,2% acceptabila.

42

Page 212: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA NR. 3

IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national.

Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE

AND 539 - Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere.

AND 549 - Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri.

AND 553 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica, cu bitum aditivat.

AND 559 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.

III. STANDARDE

43

Page 213: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

STAS 42 - Bitumuri. Determinarea penetratiei.

STAS 60 - Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel si bila.

SR 61 - Bitumuri. Determinarea ductilitatii.

STAS 113 - Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass.

SR 174-1 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate.

SR 174-2+ - Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoaseSR 174-2/C1 cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru

prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate.

STAS 539 - Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere.

SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate.

SR 667 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

SR 754 - Bitum neparafinos pentru drumuri.

STAS 863 - Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare.

SR EN 933-2 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

STAS 1338/1 - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.

STAS 1338/2 - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si incercare.

STAS 1338/3 - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor.

STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 8849 - Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de masurare.

44

Page 214: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

STAS 8877 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri.

STAS 10.969/3 - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa.

SR EN 12.697-1 ++ SR EN 12.697-1/AC - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi

asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum solubil.

SR EN 12.697-3++ SR EN 12.697-3/AC - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi

asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ.

SR EN 12.697-4 ++ SR EN 12.697-4/AC - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi

asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare.

SR EN 12.697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.

SR EN 12.697-28 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.

45

Page 215: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA NR. 4

UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. DATE GENERALEInainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor

pe care urmeaza sa se aplice geogrilele.Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor.

2. METODE DE ASTERNERE

2.1. Pregatirea suprafeteiSuprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile

suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin.

O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei.

Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele.

2.2. Asternerea geogrilelorPe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum

pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC.

Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat.Latimea de aplicare este conform proiectului.Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m.Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de

material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere.Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea

totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic.

3. CARACTERISTICILE MATERIALULUIMaterialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC.Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m + 1%, masurata atat pe directie longitudinala cat

si pe directie transversala.Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%.Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm.

4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT

46

Page 216: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la Inginer aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament.

In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Inginer.

Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor.Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind

materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.

47

Page 217: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA NR. 5UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI

MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. DATE GENERALEInainte de asternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate masuri speciale de

pregatire a suprafetei suport.Numai utilajele prevazute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejata a materialului

geotextil combinat. In consecinta, este permisa asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau a stratului de baza, fara a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.

2. METODE DE ASTERNERE2.1. Pregatirea suprafeteiVor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul

drumului.Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularizati. Denivelarile

longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard 3 m lungime, sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare.

O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare, care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat.

Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele.

2.2. Asternerea materialului geotextil combinatPe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur,

incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2. Tratamentul se aplica succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0,30 m, materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos.

Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum in exces, aceasta va fi indepartata prin periere.

Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0,20 m.Stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, se va asterne reducand numarul de

accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil.

Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material.

3. CARACTERISTICILE MATERIALELORGeogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%.In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:

(i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de minimum 30 KN/m

(ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,400 kg/m2

48

Page 218: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

(iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%(iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe

ambele directii (grosime nominala de 3,5 mm).In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:

(i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata(ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,140 kg/m2 iar greutatea maxima de

0,160 kg/m2

(iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.

4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZATAntreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de

geogrile si va supune aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus, solicitand aprobarea in scris a Inginerului inainte de procurarea materialului respectiv, in vederea utilizarii acestuia pe amplasament.

Inginerul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate, aprobate de Inginer.

Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor.Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.

49

Page 219: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

8. DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREAAPELOR DE SUPRAFATA

Varianta Ocolitoare SacueniDocumentatia de Atribuire pentru Lucrari – Volumul 3.2

Page 220: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREAAPELOR DE SUPRAFATA

C U P R I N S

I. GENERALITATI 3I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 3I. 2. PREVEDERI GENERALE 3

II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 4II. 1. CIMENTURI 4II. 2. AGREGATE 5II. 3. APA 8II. 4. OTEL BETON 8

III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 9III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 9III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 9III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 10

IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 11IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 11IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 11IV. 3. GEOTEXTIL 12

V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 12V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 12VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 16

VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 16VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,

SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 17VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 18

VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 18VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 20

VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 20VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 20

IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 21IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 21IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 21IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 21IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 22

X. COFRAJE 24X. 1. COFRAJE 24

XI. OTEL DE ARMATURA 25XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 25

XII. BETOANE 26XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 26XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 26XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 27XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 28

XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 29

Page 221: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 29XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 30XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 30XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 31XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 31CIMENT 31XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 31XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE 32DE BETON 32XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 32XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 32

XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 33

XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 33XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 33XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 33XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU

RIGOLA 34XVI. CANALIZAREA 35XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 35XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 35CAMINELOR DE VIZITARE 35

XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 36XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 36

XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 37XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 37

XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 39XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 39XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 39XIX. 3. RECEPTIA FINALA 40

XX. MASURARE 41XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 41ANEXA - DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA

42

Page 222: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I. GENERALITATI

I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume:

- santuri la marginea platformei;- santuri de garda;- rigole la marginea platformei;- rigole la bordura trotuarului;- rigole de acostament;- casiuri;- lucrari de canalizare;- canale de evacuare;- puturi absorbante;- drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul drumului.El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor

dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie.

In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:- podurile si podetele;- lucrarile de amenajare si corectare a torentilor;- lucrarile de canalizare pentru ape uzate si de suprafata.

I. 2. PREVEDERI GENERALE

Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor necesare ce se impun.

Page 223: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

II. 1. CIMENTURI

Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania.

La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:

- ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1- ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1- ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1- ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011.Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in

stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul 1 pentru betoane si in tabelul 2 pentru mortare de ciment.

Tabel 1

Nr.

CONDITIILE DE EXECUTIE SAU

CARACTERISTICILECLASA

BETONULUI

TIPUL DE

BETON

TIPUL DE CIMENT

crt. ELEMENTELOR P40 Pa35 M30 Hz35

1Elemente sau constructii cu

gropi mai mici de 1,5 mC 12/15

C 16/20 - C 25/30oricareoricare

IU

RR

UI

II

2Elemente sau constructii

masive avand grosimea egala sau mai mare de 1,5 m

C 12/15C 16/20 - C 25/30

oricareoricare

IU

RU

UI

UR

3Elemente sau constructii din

betoane superioareC 28/35

C 32/40armatarmat

UU

II

II

II

NOTA: R - ciment indicat a se utiliza U - ciment utilizat in locul celui indicat I - ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau

economice

Tabel 2

Nr. Tipul de mortarTipul de ciment

indicat a se utiliza utilizabil in lipsa celui indicat

1.Mortar de zidarie sau tencuiala de

marca 50F 25 M 30

2. Idem de marca 100 M 30 Pa 35

3.Mortare de completarea rosturilor

dintre elementele prefabricate Pa 35 M 30

Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3.

Page 224: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare.

Page 225: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 3CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE

P 40 Pa 35 M 30 Hz 35Inceputul prizei 1 h 1 h 1 h 1 h 30'Sfarsitul prizei < 10 h < 10 h < 10 h < 10 h 30'Constante de volume pe turte Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturiRezistent la intindere din incovoiere minim N/mmp- la 2 zile- la 7 zile- la 28 zile

3,0-

5,0

---

---

-4,05,5

Constante de volum Le Chatelier Marimea volumului < 10 mmRezistente la compresiune min. N/mmp- la 2 zile- la 7 zile- la 28 zile

17-

40

10-

35

-1530

-2035

Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective.

In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar), manipularii si depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine.

Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.

Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator.

Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator.

Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.

Controlul calitatii cimentului de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului 23.

II. 2. AGREGATE

Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:- agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7

- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mmsau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8

- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm.Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se

interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului

folosit la prepararea betonului sau mortarului.

Page 226: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa

indeplineasca conditiile din tabelul 4.Tabel 4

CARACTERISTICI CONDITIILE MINIME DEADMISIBILITATE

OBSERVATII

Forma granulelorb/a

c/a

0,66

0,33

Agregatele care nu indeplinesc aceste conditii vor putea fi folosite numai dupa o incercare prealabila a betonului.

Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabelul 5.

Tabel 5Conditii de admisibilitate

Denumirea impuritatii Nisip natural sau de concasaj

Pietris sau piatra sparta

Corpuri straine - resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri

Nu se admit Nu se admit

Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor

Nu se admit Nu se admit

Mica, % , max. 1% -Carbune, %, max. 0,5 -Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) galbena galbenaArgila in bucati, %, max. 1% 0,25Parti levigabile, %, max. 2% 0,5Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.

Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6.

Tabel 6Caracteristici fizico-mecanice Conditii de admisibilitate

Densitate aparenta, kg/mc, min. 1.800Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min. 1.200Porozitate totala pentru piatra sparta %, max 2Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max 2Volum de goluri in stare afanata pentru:- nisip, % max.- pietris, % max.- piatra sparta, % max.

404555

Rezistenta la strivire %- in stare saturata, min. 60

Page 227: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- in stare uscata, max. 15Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min. 0,80Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min.

90

Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de masa initiala, % max.

10

Page 228: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul in granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max.

Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca

conditiile din tabelul 8.Tabel 7

Sortul de nisipTreceri, in % prin sita sau ciurul de:

0,2 0,5 1 2 3,15 7,00 - 2 min. max.

0 - 3 min. max.

0 - 7 min. max.

--

530

221

1050

--

--

4585

3575

2070

90100

--

--

--

90100

5687

--

--

100100

Tabel 8Balastul pentru betoane Treceri, in % prin sita sau ciurul de:

3,15 5 16 20 d max.0 - 31 min. max.

0 - 71 min. max.

0 - 40 min. max.

0 - 63 min. max.

2050

1030

--

--

--

--

3060

2525

5585

3565

--

--

--

--

5585

4580

80100

80100

80100

80100

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare.

Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului 19.

Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor - intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

Page 229: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. 3. APA

Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790.

Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.

In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

Tabel 9Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate

Continutul total de saruri gr/l max.Sulfati gr. SO42 / litru max.Substante organice gr/litru max.Cloruri gr.CL/litru max.Azotati gr. NO3/dm3 max.Magneziu gr. Mg2/dm3 max.Materii in suspensie gr. max.

42

0,50,50,50,53

II. 4. OTEL BETON

Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1.

La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu

materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un

element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

Page 230: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI

III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%.

Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.

III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII

Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aiba o structura compacta.

Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.

Tabel 10Caracteristici Conditii de admisibilitate

Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min.

Rezistenta la inghet-dezghet:

- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max.

- coeficient de inmuiere pe epruvete % max.

80

0,3

25

Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.

Tabel 11Caracteristici Conditii de admisibilitate

Forma

Inaltimea, mm

Dimensiunile bazei, mm: - lungime

- latime

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max.

neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o pana

140...180

egala sau mai mare ca inaltimea

80...150

15

Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.

Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele.

Page 231: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1½ dimensiunea celei mai mari.

III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII

Bolovani de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.

Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:- rezistentele la sfaramare prin compresiune min. 60%- rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11.Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul

12.

Tabel 12Dimensiuni Conditii de admisibilitate

- lungime, latime a fetei, mm

- inaltime

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max.

80...140

120..160

15

Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80...200 mm.

Page 232: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE

Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aiba un echivalent de nisip (En) superior lui 40.

Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI.

D 15 > 4 d 85unde:D 15 - dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrantd 85 - dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor

Pietris ciuruit 8/25 (8/31) mm conform SR 662 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime.

Ca filtru invers se foloseste geotextil.Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice privind

utilizarea geotextilelor” aprobat de ICCPDC indicativ NP 075.

IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI

Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi: - tuburi rigide de policlorura de vinil (P.V.C.) STAS 6675/2 - tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2 - tuburi ondulate riflate perforate

Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 13.Tabel 13

DIMENSIUNISTAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84

NI 8500-80 IPMP BUZAU

TUB P.V.C.rigid TUB P.E. rigid TUB PVCDiametrul exterior mm

75 110,0 75 110,0 65,0 80,5

Grosimea nominala mm

3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7

Lungimea ml 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170Greutatea kg/ml 1,120 2,610 0,972 2,080 0,220 0,325Suprafata activa cmp/ml

24-45 neperforat 24:45 neperforat 24:45 24:45

Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzau) de 80,5 mm se folosesc la drenuri sapate si la drenuri forate tubate, invelite in geotextil.

Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la:- intrari si iesiri din caminele drenurilor

Page 233: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- la cap de dren- la cap de aerisire- intre chesoane pentru evacuarea apelor.Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie

intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub.

Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D=200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816 - tabel 15.

IV. 3. GEOTEXTIL

Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor” aprobate de ICCPDC indicativ NP 075.

Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.

Se recomanda utilizarea geocompozitului de tip Geotex.

V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI

V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU

Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune circulara cu cep si buza sau cu mufa, cu talpa sau fara talpa, de diverse diametre conform STAS 816 aratate in tabelele 14 si 15.

Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale (tabelele 14 si 15).

Page 234: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 14

Tuburi circulare fara talpã cu mufa pentru imbinari umede si uscate

Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru imbinari umede si uscate

Diametru DAbatere la perpendic.

a suprafetei frontale pe axe

Lungimea

Grosimea

peretilor

Diametru DAbatere la perpendic.

a suprafetei frontale pe axe

Lungimea

Grosimea

peretilorNomin

alAbatere limitã

Nominal

Abatere limita

200 +3 3 1000 26 - - - -300 +4 4 1250 36 300 +4 4 1000 45400 +4 4 1500 42 400 +4 4 2500 50500 +5 5 2000 50 500 +5 5 58600 +6 6 2500 58 - - - -

Tabel 15

Tuburi circulare fara talpa cu cepsi buza Tuburi circulare cu talpa cu cepsi buza

Diametru DAbatere la perpendic.a suprafetei

frontale pe axe

Lungimea

Grosimea

Diametru DAbatere la perpendic. Lungime

aNominal

Abatere limitã

peresilorNominal

Abatere limitã

a suprafesei frontale pe axe

200 +3 3 26 200 +3 3 26 160300 +4 4 36 300 +4 4 36 240400 +4 4 1000 42 400 +4 4 1000 42 320500 +5 5 50 500 +5 5 50 400

600 +6 6 58 450

Page 235: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Page 236: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16.

Tabel 16SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL

INTERIORLUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80

Tubul interior la care se racordeaza canalul 500 1085 60 Fig.19Tubul superior

5007009001000

60 Fig.20

Tubul racord 200 - 26 Fig.21Cot cu mufa 200 315 26 Fig.12-14

Toate dimensiunile sunt in mm.Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800

mm conform STAS 816 precizate in tabelul 17.Tabel 17

SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80Tubul la partea superioara 1000 1000 140 Fig.22Tubul de la partea superioara 1000 1000 120 Fig.23

Tubul racord8001000

500 120 Fig.24

Toate dimensiunile sunt in mm.

Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308, respectiv 3272, conform precizarilor din caietul de sarcini speciale.

Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton nesclivisit.

Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte.Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au

influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g sa se obtina un sunet clar, nedogit.

Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul 18 privind valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de medii cu mai mult de 30%.

Tabel 18

DIAMETRUL NOMINAL

D MM

PIERDEREA DE APA LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O)

CMC/M LUNGIME (LA TUBURI INTREGI) MAX.

CMC/DM2 SUPRAFATA DE INCERCARE

200300

120160

1,91,7

Page 237: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

400500600

210270300

1,61,51,5

Page 238: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conform STAS 816, va fi de maximum 6%.

Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile, incercate conform prevederilor STAS 816 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19.

In cazul cand prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667, iar betonul trebuie sa aiba cel putin clasa BC20.

Tabel 19

DIAMETRE NOMINALE D MM INCARCAREA MINIMA P, N/M

200300400500600

2700030000320003500038000

Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri.

Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte.

Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn.

Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare.

La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii.

Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitia verticala.Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform

dispozitiilor legale in vigoare.Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand

au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele betonului la 28 zile.

Page 239: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI

VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII

Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS 1139 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.

Tabel 20

Tipul MarimeaLatimea6°+/-2

Inaltimea4+/-5

Lungimea 1+/-5

Observatii

A

B

I

P

A2

B3

I

P

200

100

300

600

300

170

300

300

1000;330

750;500

600

400

Utilizat la trotuare

Utilizate la drenarile spatiilor verzi incadramente laterale, etc.

Utilizate la intrari

Carosabile

Toate dimensiunile sunt in mm.

Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21.

Tabel 21CARACTERISTICI MECANICE CONDITII DE ADMISIBILITATE

Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B kgf/cmp

40

Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm Kgf/cmp

30

Rezistenta la uzura mm max. 1,3Rezistenta la inghet-dezghet la 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara

fisuri sau stirbituri

Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22.Tabel 22

DENUMIREA DEFECTULUI CONDITII DE ADMISIBILITATESageata fetelor vazute, 0/00 max. 3Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm Nu se admitDevieri de la unghiul de 90, % max. 3Stirbituri, mm max. Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se

admit la 25% din proba cu lungime de max. 3 mm si adancime de max. 2 mm.

Crapaturi Nu se admit

Page 240: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ

La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elementele prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2 sau alte tipuri.

Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa BC15 respectand intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de sarcini speciale.

In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.

Page 241: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELORMaterialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare si

incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind

din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.

Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grija Inginerului.

INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELORTabel 23

Materialul

Incercari saucaracteristici care se

verifica

Metode conform

Frecventa incercarilorIncercarea de

informareIncercarea inainte

de utilizare

Ciment

Examinarea datelor din certificatul de calitate

- La fiecare lot -

Constante de volum SR 196/3O determinate la

fiecare lot aprovizionat

-

Timpul de priza SR 196/3nu mai putin de 100 t pe o proba medie

-

Rezistente mecanice la 2(7) zile

Rezistente mecanice la 28 zile

SR EN 196-1

O proba la 100 t sau la fiecare siloz

la care s-a depozitat lotul aprovizionat

-

Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intarziat factorii

de alterare

SR EN 196/3 -Doua determinari pe siloz sus si jos

Agregate Examinarea datelor din certificatul de calitate

-La fiecare lot aprovizionat

-

Parte levigabila SR 667 -O determinare pe

lot de 100 mc

Humus STAS 4606La schimbarea

sursei-

Corpuri straine, argila in bucati, argila aderenta,

STAS 4606 - O determinate pe lot de 100 mc

Page 242: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

continut de carburanti, mica

Granulozitatea sorturilor SR EN 933/1O proba la maxim

500 mc pentru fiecare sort si sursa

O determinare pe lot de 100 mc

Echivalentul de nisip STAS 730O determinare

pentru fiecare sursaO determinare pe

lot de 50 mc

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles

STAS 730

O determinare la maxim 500 mc

pentru fiecare sort si sursa

-

Tabel 23 (continuare)

Materialul

Incercari saucaracteristici care se

verifica

Metode conform

Frecventa incercarilorIncercarea de

informareIncercarea inainte

de utilizare

Piatra brutapentru

pereuri si zidarii de

piatra

Examinarea datelor din certificatul de calitate

-La fiecare lot aprovizionat

-

Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata

SR EN 1926 -O incercare pe lot

de 100 mc

Rezistenta la inghet-dezghet

STAS 6200/15

-O incercare pe lot

de 100 mc

Bolovani pentru

pereuri si zidarii

Examinarea abaterilor din certificatul de

calitate-

La fiecare lot aprovizionat

-

Rezistenta la sfaramare prin compresiune

STAS 730 -O incercare pe lot

de 100 mcRezistenta la uzura cu

masina DevalSTAS 730 -

O incercare pe lot de 100 mc

Apa Analiza chimica STAS 790

Pentru apa potabila nu este cazul.

Pentru apa care nu provine din reteaua

publica de apa potabila o analiza

pentru fiecare sursa

Ori de cate ori se schimba sursa sau cand apar conditii

de poluare

Otel beton

Examinarea datelor din certificatul de calitate

-La fiecare cantitate

aprovizionata-

Material drenant

Examinarea datelor din certificatul de calitate

-La fiecare lot aprovizionat

-

Echivalentul de nisip STAS 730O determinare

pentru fiecare sursaO determinare pe

lot de 100 mc

Granulometrie SR EN 933/1O proba pentru

fiecare sursaO determinare pe

lot de 100 mcTuburi Examinarea datelor din - La fiecare lot -

Page 243: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

PVC sau certificatul de calitate aprovizionatPE

pentru drenuri

Suprafata activa -Trei determinari pe

fiecare lot aprovizionat

-

Tuburi din beton

pentru canalizar

e

Examinarea datelor din certificatul de calitate

-La fiecare lot aprovizionat

-

Dimensiuni (diametre si grosimi) ecarturi

STAS 818

Determinari obligatorii daca

cantitatea este mai mare de 100 ml si

pentru fiecare sursa

O serie de determinari pe

fiecare lot de 100 ml

Examinarea vizuala a suprafetelor interioare

STAS 818

Borduri de

trotuare din beton

Examinarea datelor din certificatul de calitate

-La fiecare lot aprovizionat

-

Dimensiuni STAS 1137

Incercari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 500 ml pentru fiecare sursa

O incercare pe fiecare lot de 500

mc

Rezistenta la incovoiere STAS 1137 Idem Idem

Page 244: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR

VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR

Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.

Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier.

VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR

Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate “Bun pentru executie”. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timpul executiei lucrarilor.

Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda.

Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii transeei, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.

Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.

Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul aprobat de Inginer la o distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale.

In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere.

Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietre a caror dimensiune depaseste 15 centimetri.

Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.

Page 245: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR

IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR

Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare: - Mortar M50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand un dozaj

de 30 kg ciment la mc de nisip; - Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau

prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.

IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.

Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen.

In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte consistente.

Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.

IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR

Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul 24 in care sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.

Tabel 24

CLASABETONULUI

DESTINATIABETONULUI

REZISTENTACARACTERISTICA

RbK N/mmp

CANTITATEAMINIMA DECIMENT mc

Page 246: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

C 2,8/3,5

C 4/5

C 6/7,5

C 8/10

C 12/15

C 16/20

Beton de umplutura

Beton in fundatii masive

Beton in fundatii sau elevatii

Beton simplu in elevatii si beton slab armat

Beton armat

Beton armat prefabricat

3,5

5

7,5

10,0

15,0

20,0

115

150

180

240

300

350

Page 247: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR

Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.

Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor: - fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5; - fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul

accepta.In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-

un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.

La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile “Codului de Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN 012” luand in considerare:

- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26;- rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.

Tabel 25Nr.

TIPUL DE ELEMENTE DE BETON

MIJLOC DE

TRANSPORT

LUCRABILITATE

crt. NOTARITASARE

cm

1.Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive

basculante L 2 3+/-1

2.Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti autoagitator

L 3 8+/-2

3.Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi sau dificultati de compactare cu sectiuni reduse

idem L 4 12+/-2

Tabel 26

Clasa betonuluiApa, 1/mc pentru lucrabilitate

L 2 L 3 L 4C 2,8/3,5 ..... C 6/7,5

C 8/10 ..... C 20/25

160

170

170

185

-

200

Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul 27.

Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:- pentru fiecare sort de agregat +/- 3%- pentru ansamblul de agregate +/- 2%

Page 248: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- pentru ciment +/- 2%- pentru apa totala +/- 5%.Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in

momentul betonarii.Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din

tabelul 28.

Tabel 27

Agregat Limite% Treceri in masa prin site sau ciurul de:

02 1 3 7 16 26 31 40 71A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5

0-31maxmin

102

2518

4232

6050

8070

--

10095

--

--

0-40maxmin

102

2816

3828

5242

7464

--

9082

10095

--

0-70maxmin

81

186

3213

4522

1638

7050

7757

8468

10095

B. Pentru betoane de clasa < C 12/15

0-31maxmin

81

2214

3727

5545

7666

--

10095

--

--

0-40maxmin

81

2012

3323

4737

6959

--

8880

10095

--

0-70maxmin

81

186

3213

4522

6138

7050

7757

8468

10095

C. Pentru betoane de clasa > C 16/20

0-31maxmin

71

1810

3222

5040

7262

--

10095

--

--

0-40maxmin

61

168

2818

4232

6454

--

8678

10095

--

Tabel 28Varsta Rezistenta la compresiune N/mmp

C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22,57 zile 11,7 15,3 18,8 20,828 zile 18 23,5 29,6 32,0

Page 249: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

X. COFRAJE

X. 1. COFRAJE

Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului.

Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze.

Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm.Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte

reduceri mai mari de 5 mm.Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si

alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.

Page 250: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XI. OTEL DE ARMATURA

XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII

Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in cofraj.

Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.

Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.

Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul acestuia inainte de betonare. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.

Page 251: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XII. BETOANE

XII. 1. PREPARAREA BETONULUI

Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei.

Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;- cimentul;- nisipul;- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;- apa.Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:- malaxor cu axa verticala 10 tururi- malaxor cu axa orizontala 20 tururi- betoniera cu axa orizontala 20 tururi- betoniera cu axa inclinata 30 tururi.Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata

tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data pe zi.

Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4.

Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de executie.

XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale.

Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.

Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare.

Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.

La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat.

Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei

Page 252: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, daca acesta din urma a fost pus in opera prin vibrare.

Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet.

Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10° timp de 72 de ore.

Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5.

Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 35°C. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca:

- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40°C;- utilizarea apei reci;- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire;- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei.Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35°, Inginerul

va intrerupe betonarea.Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va

stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice.

XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment, sa ordone incercari de control.

Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari:

la 7 zile la 28 zile- compresiune 3 3- intindere 3 3Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare

acestei varste Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.

Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.

Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.

Page 253: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-1,0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.

Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori Inginerul o va considera necesar.

XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON

Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul 29.

Tabel 29Dimensiuni in m Tolerante in cm

0,100,200,501,002,005,00

0,50,71223

Deviere maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.

Tabel 30

Inaltimea in mTolerante in cm:

a b c123510

1,52

2,22,63,3

1,82,32,73,24

2,32,93,345

Nota: tolerante a pentru elemente portante verticaletolerante b pentru elemente portante cu fructtolerante c pentru elemente neportante

Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime "1" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile:

- 1/300- un centimetru.

Page 254: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.

Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe platforma de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura este interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.

Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte, sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pe fata vazuta a zidariei de piatra bruta sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aiba o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietrei brute.

Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre

care sa cuprinda intrega grosime a zidului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie

rostuit.Cand paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija

fara bavuri si bine netezit cu mistria.Cand paramentul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face

priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafetele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu circa 1 cm.

Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o adancime pana la 5 cm si curatate cu apa multa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice.

Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.

Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.

Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de contact a acesteia vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.

Page 255: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI

XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.

Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.Panta longitudinala minima va fi:- 0,25% in teren natural- 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.

Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului.

Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.

Tabel 31DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE

PAMANTURIPANTA MAXIMA ADMISA

%Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa: - nisipuri prafoase si argiloase - nisipuri argiloase nisipoase - argile prafoase si nisipoase

123

Pamanturi necoezive grosiere: - pietris (2-20 mm) - bolovanis (20-200 mm) - blocuri (peste 200 mm)

345

Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina: - nisip fainos si fin (0,05...0,25 mm) - nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) - nisip cu pietris

0,512

Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.

Tabel 32TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIMA

ADMISA %Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5 - clasa BC 10

1012

Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton 15

Page 256: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul taluzului

67

Page 257: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.

Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii: - la ramblee cu inaltimea 3...5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate - la ramblee peste 5,00 m.

Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia

taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.

Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.

XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE

Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.

Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesute.

Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor.

Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz.

Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.

XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE

CIMENT

Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului.

Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.

XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT

Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.

Page 258: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.

Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria.

Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.

Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.

XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment C 6/7,5 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la pct. 33.1.

Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct. 31.3.

XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.

Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.

XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.

Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.

Page 259: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI

XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE

Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de scurgere prin:

- drenuri transversale de acostament;- strat drenant continuu;- dren longitudinal sub acostament.Drenurile transversale de acostament au o latime de 25...30 cm si adancime de 30...50 cm

situate la o distanta de 10...20 m in functie de panta longitudinala a drumului.Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3...5% si se executa normal pe axa drumului

cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca. 60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.

Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.

Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau in cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona.

Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate din pamanturi necoezive sau permeabile.

Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.

In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului va fi de minimum 0,3%.

XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT

Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe, panta prescrisa si distanta intre ele aratate la punctul 37.2.

Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei.

Odata terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenurile executate carora trebuie sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm.

XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU

Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor Caietului nr. 4, respectiv ART. 2. PREVEDERI GENERALE.

Page 260: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA

Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.Daca se sapa manual latimea acestuia va fi in functie de adancime si anume:- pentru H = 1,00 - 1,50 latimea = 0,60 m- pentru H = 1,50 - 2,00 latimea = 0,80 m- pentru H = 2,00 - 4,00 latimea = 1,20 m.In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min. 25 m.In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din

aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurare permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin pana la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat.

In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si executarea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa.

Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de: - 1,00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata; - 1,50 m in pamanturi tari.

Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sapa cu taluze.

Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura a ajuns la cota prevazuta.

Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0,50 m.

In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton BC 7,5, la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta longitudinala de 0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau din balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate.

Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie.

Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 30...40 cm grosime si pe masura ce se executa acesta se demonteaza sprijinirile daca acestea exista.

Se interzice intreruperea lucrarilor in stadii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.

In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.

Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.

Page 261: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XVI. CANALIZAREA

XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR

Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.

Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea uscata optima Proctor normal.

Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast.

XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI

CAMINELOR DE VIZITARE

Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisa.

Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spre amonte.

Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interiorul unui tipar. El este executat cu mortar in loc.

Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de 95% din Proctor normal.

La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.

La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35

care va depasi cu cel putin 10 cm jur imprejur baza gurilor de scurgere.Elementele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciment M

50.La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de

ciment M 50.Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50

si va pastra exact forma si panta canalului in continuare.Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire

pentru a nu deteriora tubul.Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii

20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.

Page 262: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE

XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR

Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca

este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa

compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.

Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.

Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minimum 10 cm grosime.

Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.

Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M 50.Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile

stabilite prin detaliile de executie.Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de

cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

Page 263: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XVIII. INCERCARI SI CONTROALE

XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR

Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de reteta privind calitatea materialelor elementare care intervin in constitutia lucrarilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicul se va proceda la:

A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMAREAceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de

studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.

B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATEIncercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de

frecventa specificate in tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.

C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIEIncercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele

lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul 33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.

Page 264: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabel 33

Denumirea lucrarii Natura incercariiCategoria de

control FrecventaA B C

Betoane > C 8/10- Studiul compozitiei - Pentru betoane de- Incercari la compresiune clase > C 8/10- Incercari la intindere - Pe parti de lucrare

Betoane < C 8/10- Incercare la compresiune - Pe parti de lucrari la- Incercare de plasticitate cererea dirigintelui

Cofraje- Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate

- Inaintea betonarii fiecarui element

Armatura- Controlul pozitiei armaturilor - Inaintea betonarii

fiecarui elementLucrari executate

din beton sau zidarie din piatra

bruta sau bolovani

- Controlul dimensiunilor sii incadrarii in tolerante

- La fiecare lucrare

- Controlul corectarii finisarii a fetei vazute

Lucrari de protejare a

santurilor rigolelorsi casiurilor

- Amplasamentul lucrarilor - Dimensiunile si calitatea lucrarilor

- La fiecare lucrare

- Profilul longitudinal sectiunea si grosimea protejarii

Drenuri transversale de

acostament

- Amplasamentul si inclinarea - Dimensiunile - La fiecare lucrare- Posibilitatea de scurgere in sant

Drenuri longitudinale

- Amplasament - Cotele radierului - Realizarea corecta a filtrului - La fiecare lucrare- Amplasarea camerelor de vizitare

- Controlul functionarii

Canalizare

- Amplasament - Cotele radierului - Pozarea corecta a tuburilor si realizarea imbinarilor intre ele

- La fiecare lucrare

- Realizarea corecta a umpluturii

- Asezarea si executia corecta a gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare

- Racordarea intre gurile de scurgere si canalizare

- Controlul functionarii Borduri de trotuar - Amplasament

- Realizarea corecta a fundatiei - La fiecare lucrare

Page 265: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- Respectarea cotelor

A: Incercari preliminare de informareB: Incercari de control de calitateC: Incercari de control de receptie

Page 266: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XIX. RECEPTIA LUCRARILOR

Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.

XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE

In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.

In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.

Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:a. Pentru drenuri:

- trasarea si amplasarea caminelor;- executarea sapaturii la cota;- realizarea radierului si pozarea tubului drenant;- la realizarea umpluturii drenante.

b. Pentru canalizari:- trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare;- executarea sapaturii, la cote la canal si camine;- pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea;- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare;- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea umpluturii la cota finala.

c. Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a.

- trasarea;- executia sapaturilor la cote;- executarea cofrajului;- montarea armaturii.

d. Drenuri transversale de acostament- la realizarea acestora.45.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de

control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.

XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA

La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se: - concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a

proiectului de executie;

Page 267: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate; - daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora; - conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul

executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc.).In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se

consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora i recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

XIX. 3. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.

Page 268: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XX. MASURARE

XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

D9a RIGOLA DE ACOSTAMENT

2A7 CASIURI PE TALUZ

D3a RIGOLA TRIUNGHIULARĂ DIN BETON TIP I

D10a DREN LONGITUDINAL SUB RIGOLA

Page 269: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

ANEXA

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE

NE 012 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.

III. STANDARDESR 183-1 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment

executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.

SR 183-2 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate.

SR EN 196-1 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice.

SR EN 196-2 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor.

SR EN 196-3:1995 ++ SR EN 196-3:1995/AC - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3:

Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.

SR EN 196-6 - Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii.

SR EN 196-7 - Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment.

Page 270: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

SR 227-2 - Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finatii de macinare prin cernere pe proba de 100 g.

SR 388 - Ciment Portland.

STAS 438/1 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.

SR EN 459-2 - Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare.

STAS 539 - Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere.

SR 648 - Zgura granulata de furnal pentru industria cimentului.

SR 667 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

STAS 790 - Apa pentru betoane si mortare.

SR EN 933-2 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor

SR EN 1097-1 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval).

Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro – Devall)

STAS 1275 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.

STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 10796/1 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de proiectare.

STAS 10796/2 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie.

STAS 10796/3 - Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.

Page 271: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

9. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)

Page 272: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)

C U P R I N S

I. GENERALITATI 2I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM 2I. 2. PLANTAREA STALPILOR 2

II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 3III. MASURARE 4

III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 4

Page 273: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I. GENERALITATI

I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM

Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate a acestora.

OBS. In cazuri speciale cand siguranta circulatiei impune, indicatoarele se pot repeta si pe partea stanga a drumului sau pe console.

Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 800 fata de axa caii.

La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele:- unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 50

la indicatoarele de avertizare si de 100 la cele de localizare si de presemnalizare.- inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 20.Inaltimea pana la marginea interioara a indicatorului este:-la 1,80-2,20m fata de cota trotuarului in orase.- la 0,60-1,20m pentru indicatoarele instalate in spatii verzi centrale, pe insule de dirijare

in localitati sau in afara acesetora precum si refugiile din statiile de tramvai.Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor

inferioara fata de cota caii in ax sa fie:- de 1,50m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse;- de 1,30m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru orientare in

intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati importante.- de 0,60m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare.Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure

inaltimea de libera trecere a autovehiculelor de min. 5,50m.Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea

indicatorului este de cel putin 0,50m si cel mult 2,00m.

I. 2. PLANTAREA STALPILOR

Lungimea stalpilor se stabileste astfel incat sa fie incastrati min.40cm in fundatia de beton de clasa C8/10 conform NE 012, respectiv min.80cm cand sunt plantati direct in pamant.

Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi speciali destinati in acest scop, confectionati conform pct. 3.4 din STAS 1848/2, sau pe stalpii semafoarelor luminoase pentru dirijarea circulatiei, pe stalpi cu alte destinatii, pe console montate pe stalpi sau pe console incastrate in constructiile existente precum si pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersectiilor.

Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate in anexa.

Page 274: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia receptiei.Verificarile ce se efectueaza sunt:

- forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1. La dimensiuni se admit tolerante de ±1% pentru indicatoarele metalice;

- planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice;- verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi;- aspectul si exactitatea executarii simbolului;

- aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta, sa nu aiba incretituri si umflaturi;

- aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de ±1mm pentru inaltimi ale literelor pana la 130mm si o toleranta de ±2mm pentru inaltimi mai mari; la grosimi ale literelor pana la 18mm, se admite o toleranta de ±5mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta de ±1mm.

Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta in:- respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile prevazute;- modul de prindere pe stalpi;- este interzisa montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa in

intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu distrage atentia conducatorilor de autovehicule.

Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor pe stalpi se va face conform proiectului de executie.

Page 275: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

III. MASURARE

III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

SB0 SEMNALIZARE SI MARCAJE PE TIMPUL EXECUTIEI

SB1.1PANOURI CU FOLIE REFLECTORIZANTA PENTRU SEMNALIZAREA CIRCULATIEI

SB1.2 STALPI PENTRU MONTAREA SEMNELOR DE DIRIJARE A CIRCULATIEI

SB3 BORNE KILOMETRICE

SB4 BORNE HECTOMETRICE

Page 276: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

10. EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE

Page 277: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE

C U P R I N S

I. G E N E R A L I T A T I 2II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE 2III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA 2IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 3V. APLICAREA MARCAJELOR 5VI. CONTROLUL DE CALITATE 6VII. MASURARE 6

VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 6

Page 278: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I. G E N E R A L I T A T I

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea rutiera.

II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE

Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale; Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer (fara

solventi organici) Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare. Marcajele vor fi aplicate cu

mijloace adecvate (pentru amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute manual in functie de tipul de marcaj. Durata de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 18 luni .

Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece.Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Antreprenorul va supune spre aprobarea Inginerului tehnologia de aplicare si fisele tehnice pentru asternerea marcajului termo-plastic.Materialele trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Inginer.Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu BAST si LGA) trebuie sa fie anexate la materialele utilizate.

III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA

Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla. Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi, sigilati.

Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.

Page 279: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

1. Marcaje longitudinale care la rândul lor se subdivid in marcaje pentru:

- separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ;- delimitarea benzilor;- delimitarea partii carosabile.

Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:

- linie simpla sau dubla continua;- linie discontinua simpla sau dubla;- linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.

Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie o singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului; o linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue; o linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii.

1.2. Marcaje de delimitare a benzilor o linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;

1.3.1. Marcaje de delimitare a partii carosabile. Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a curbelor periculoase ; Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ; Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de benzile

principale de circulatie.

1.4. Marcaje discontinue Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie; Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde sagetile

avertizeaza ,,intrarea pe banda’’.

1.5. Marcaje pentru supralargirea in curbe Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a curbei; Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul ramas iar banda

de circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.

2. Marcaje transversale

a. de oprire - linie continua având latimea de 0,40 m, astfel incât in locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersectie;

b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi .

Page 280: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

c. de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50 km/h nu mai mare de 50 km/h

In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti indicând semnele de traversare.

d. de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte.

3. Marcaje diverse

- de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei;- pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua realizate .- pentru interzicerea stationarii;- pentru locurile de parcare pe partea carosabila:

a. transversala pe axa sau marginea caii;b. inclinata fata de aza sau marginea caii;c. paralela cu axa sau marcinea caii;

- curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m .

4. Aplicarea Marcajelor

Marcajele rutiere realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica, mono-componenta, diluabila cu apa trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.Vopseaua va fi aplicata ca o pelicula de 2000 microni pe amorsa corespunzatoare.

Marcajele termo-plastice vor avea vizibilitate buna in toate conditiile. Acestea vor fi aplicate in stricta conformitate cu instructiunile producatorului si cu aprobarea Dirigintelui de santier.

Page 281: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

V. APLICAREA MARCAJELOR

GeneralitatiLucrarea poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite urmatoarele operatiuni preliminare:Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia strazilor si de la Politia

Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum ;Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de circulatie

pentru dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante.S-a obtinut aprobarea dirigintelui de santier.

Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus :Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata transversala va fi

curatata prin perierea cu peria de sarma sau cu alte mijloace aprobate.Inainte de aplicarea materialului termoplastic, se va aplica un liant compatibil cu suprafata drumului si materialul de marcaj, conform instructiunilor fabricantului;

Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat marcajul, inaintea aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus.

Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele curate si uscate. Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi aplicate cu mijloace mecanice pe un traseu strict definit.

Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele similare.

Trasarea marcajelor Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare

corespunzatoare;Trasarea va fi in conformitate cu prevederile proiectului;Inginerul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.Marcajul final Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului;Suprafetele marcate in prealabil vor fi curatate mecanic;Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.

Page 282: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VI. CONTROLUL DE CALITATE

Generalitati Antreprenorul va pregati ,, Planul Controlului de Calitate’’ care va fi aprobat de catre

Inginer.Inginerul poate cere teste suplimentare in cazul in care se considera necesar, pentru a se

asigura ca lucrarile sunt in conformitate cu Caietul de sarcini.Planul Controlului de calitate va contine, dar nu se va limita la urmatoarele:

1. Masuri care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita inainte de aplicare;

2. Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea;3. Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor.

VII. MASURARE

VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

SB0

SEMNALIZARE SI MARCAJE PE TIMPUL EXECUTIEI MARKING AND SIGNALING DURING EXECUTION

SB1.4MARCAJ TERMOPLAST LONGITUDINAL LONGITUDINAL MARKING

Secţiunea 3 - PODURI, PASAJE SI VIADUCTE

I. PODURI, PASAJE SI VIADUCTE - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE 1I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE 1I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR 1

II. INFRASTRUCTURI – FUNDATII INDIRECTE DE ADÂNCIME 2II.1 GENERALITATI 2

II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice 2II.1.2 Conditii tehnice neprevazute 2II.1.3 Conceptia de calcul 2

II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE 2

II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor 3II.2.3 Forarea pilotilor 6II.2.4 Betonarea 7

Page 283: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II.2.5 Controlul calitatii 8II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR 10II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE 10II.5. MASURARE 11

II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 11III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE 13

III.1 GENERALITATI 13III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR 13III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR 13

III.3.1 Agregatele 13III.3.2 Cimenturi 14III.3.3 Armaturile 14III.3.4 Betoanele 14

III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE 14III.5. MASURARE 15

III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 15IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 16

IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE 16IV.2 LUCRARI PROVIZORII 17IV.3 COFRAJE 17IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE 18

IV.4.1 Agregate 18IV.4.2 Ciment 18IV.4.3 Armaturi 18

IV.5 BETOANE 19IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE 19IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR 20

IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte 21IV.8. MASURARE 22

IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 22V.1 GENERALITATI 23V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII 23V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII 24

V.3.1 Executie, utilizare, control 24V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele 24

V.4. MASURARE 24V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 24

VI. C O F R A J E 25VI.1 DATE GENERALE 25VI.2 CONDITII TEHNICE 25VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT 26VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE 26VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR 27VI.7. MASURARE 27

VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 27VI.8.PLATA 27

Page 284: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VI.8.1. PLATA LUCRARILOR 27VII. A R M A T U R I 28

VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI 28VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON 29VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA 29VII.4 CONTROLUL CALITATII 29VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR 29

VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate 30VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE 31VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 31VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE 31VII.9 INNADIREA ARMATURILOR 31VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 32VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT 33VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR 33VII.13. MASURARE 33

VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 33VIII. B E T O A N E 35

VIII.1 PREVEDERI GENERALE 35VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 36

VIII.2.1 Ciment 36VIII.2.2 Agregate 37VIII.2.3 Apa 40VIII.2.4 Aditivi 40VIII.2.5 Adaosuri 42

VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI 42VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta 42VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate 43

VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 44VIII.4.1 Conditii generale 44VIII.4.2 Proiectarea amestecului 45

VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 46VIII.5.1 Betonul proaspat 46VIII.5.2 Betonul întarit 46

VIII.6 PREPARAREA BETONULUI 47VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport 47

VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 49VIII.7.1 Transportul betonului 49VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului 50VIII.7.3 Reguli generale de betonare 51VIII.7.4 Compactarea betonului 52VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare 53

VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE 53VIII.8.1 Generalitati 53VIII.8.2 Durata tratarii 53

VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR 53VIII.10. MASURARE 54

VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 54

Page 285: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IX.1 PREVEDERI GENERALE 55IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE 55IX.3 ARMATURI 55IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare 56IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate 57IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse 58

IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 59IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR 60

IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate 60IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor 61IX.5.3 Injectarea cablurilor 62

IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR 62IX.7. MASURARE 62

IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 62X.1 APARATE DE REAZEM 63X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE 63X.3. MASURARE 64

X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 64XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE 65

XI.1 HIDROIZOLATII 65XI.1.1 Generalitati 65XI.1.2 Caracteristici tehnice 66XI.1.3 Prescriptii 67XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamântul 69

XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE 69XI.2.1 Generalitati 69XI.2.2 Caracteristici tehnice 70XI.2.3 Prescriptii 71

XI.3. MASURARE 74XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 74

XII. CALEA PE POD 75XII.1 GENERALITATI 75XII.2 TROTUARE 76XII.3 PARAPETE 76XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD 76XII.5 CONDITII TEHNICE 77XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE 79

XII.6.1 Prescriptii de executie 79XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor 79

XII.7. MASURARE 80XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 80

XIII.1 GENERALITATI 81XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON 81XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON 81

XIII.3.1 Pamânt vegetal 81XIII.3.2 Pamânturi pentru umpluturi 81

Page 286: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XIII.3.3 Apa de compactare 82XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAM^NTURILOR 82XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR 83

XIII.5.1 Generalitati 83XIII.5.2 Zone de racordare 85XIII.5.3 Protectii 85XIII.5.4 Tolerante 86

XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE 86XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON 87XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE 87XIII.9. MASURARE 88

XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 88

Page 287: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Secţiunea 3 - PODURI, PASAJE SI VIADUCTE - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE

Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea, sunt urmatoarele: planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale; studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru

fundatii; detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele

componente ale lucrarii de arta; caiete de sarcini cu prescriptii tehnice pentru structuri speciale, daca acestea exista; graficul de esalonare a executiei lucrarii;

La executie, Antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini si va lua toate masurile pentru realizarea unor lucrari de calitate si evitarea oricaror neconformitati.

Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie, nu se poate face decât cu aprobarea Inginerului si fara avizul proiectantului elaborator al documentatiei.

De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile in vigoare (o lista minima este precizata in Volumul 3-1 din Specificatiile tehnice)

I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR

Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe faze de executie si receptia finala .

Prezentul “Caiet de sarcini’’va fi consultat in conformitate cu normativele in vigoare.

Inginerul va organiza receptia finala in conformitate cu legislatia in vigoare.

1

Page 288: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II. INFRASTRUCTURI – FUNDATII INDIRECTE DE ADÂNCIME

II.1 GENERALITATI

Prezentul capitol se aplica la fundatiile indirecte, de adâncime, pentru lucrarile de arta, respectiv poduri, viaducte si pasaje.

Prevederile din acest capitol se pot aplica si la podete, ziduri de sprijin sau alte tipuri de lucrari de consolidare a drumurilor. In acest caz, conditiile tehnice se vor completa si cu prevederile specifice acestor tipuri de lucrari.

Prezentul capitol contine conditiile tehnice pentru realizarea urmatoarelor tipuri de fundatii: fundatii pe piloti forati de diametre mari; fundatii pe coloane; fundatii pe barete; fundatii pe piloti prefabricati;

II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice

Datele geologice, geotehnice si hidrogeologice utilizate la elaborarea proiectului lucrarii, se vor transmite de catre Inginer Antreprenorului, pentru a-i permite acestuia evaluarea lucrarii si a cheltuielilor pentru organizarea de santier.

II.1.2 Conditii tehnice neprevazute

In cazul când caracterul imprevizibil al conditiilor geotehnice sau hidrogeologice, efectiv intâlnite la lucrare, impune modificarea esentiala a executiei lucrarii, Antreprenorul, cu avizul Inginerului, ii poate propune acestuia dispozitii tehnice noi. Deciziile luate de Inginer asupra acestor propuneri, fac obiectul unui ordin de serviciu.

II.1.3 Conceptia de calcul

Calculele referitoare la solutiile alternative pentru unele elemente din lucrare, Antreprenorul le poate elabora pe baza prescriptiilor in vigoare, tinând seama de calitatile materialelor componente (zidarie, beton, beton armat, beton precomprimat, otel sau lemn) si de prevederile din prezentul capitol si le va supune aprobarii Inginerului, cu avizul Proiectantului.

II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE

Pilotii forati sunt realizati prin punerea in opera a betonului armat intr-un foraj.Pilotii forati tubati.

Sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de betonare intr-un foraj la care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj provizoriu sau definitiv introdus prin vibrare, batere sau apasare, insotit eventual de luvoaiere.

In aceeasi categorie intra si coloanele care sunt elemente de fundare alcatuite din tuburi de beton armat sau tevi metalice, infipte in teren prin vibrare, pe masura excavarii pamântului din interior. Coloanele sunt deci piloti executati pe loc prin forare cu tubaj nerecuperabil. Pilotii forati sub noroi.

Sunt piloti executati prin turnarea betonului, cu ajutorul unei coloane de betonare, intr-un foraj, la care mentinerea peretilor se asigura cu ajutorul noroiului de foraj (de exemplu o suspensie de apa cu bentonita).

2

Page 289: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor

II.2.1.1 Betonul

Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea minim clasa C 12/15 (Bc 15).

Tipul si marca cimentului se stabileste prin incercari de laborator, functie de clasa betonului si de agresivitatea mediului in care se executa pilotii.

Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, la alcatuirea retetei de betoane trebuie sa se tina seama de prevederile SR 3011 - 1996 si STAS 3349/1, 2 - 83.

Dozajul minim de ciment va fi: 350 kg/m3 in cazul betonarii la uscat; 400 kg/m3 in cazul betonarii sub apa sau sub noroi bentonitic.

Agregatele trebuie sa fie de râu, sortate si spalate.

Dimensiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile: 1/4 din ochiul carcasei de armatura; 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii; 1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare; 31 mm.

Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,5.

La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianti pentru marirea lucrabilitatii si daca este cazul intârzietori de priza.

Consistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie: 100 ÷ 150 mm la betonarea in uscat; 150 ÷ 180 mm la betonarea sub apa sau noroi bentonitic.

II.2.1.2 Armaturi

Otelurile utilizate la confectionarea carcaselor de armatura ale pilotilor trebuie sa fie sudabile, garantat prin fisa lor de fabricatie. Se vor utiliza oteluri de tip PC 52 (otel rotund profilat cu aderenta ridicata sau tip OB 37 otel tip lis) ori similare acestora având caracteristici fizico - mecanice si de sudabilitate comparabile.

II.2.2 Caracteristicile si modul de calcul al pilotilor

Tipul pilotilor, lungimea, sectiunea, numarul total si distributia in plan, inclinarea si dispozitivele de control si injectie la baza, sunt cele stabilite prin proiect, pe baza studiilor geotehnice si a solicitarilor rezultate sub actiunea incarcarilor.

II.2.2.1 Dispozitia in plan a pilotilor

Antreprenorul va intocmi planul de pilotaj pe baza datelor din proiect si il va supune aprobarii Inginerului, cu conditia avizarii favorabile de catre Proiectant.

Planul pilotajului se poate stabili la nivelul platformei de lucru sau la alt nivel, de exemplu nivelul inferior al radierului, dar acest lucru trebuie precizat in plan. Planul pilotajului trebuie sa contina un minim de date pentru fiecare pilot dupa caz:

numarul (pozitia) de identificare;

3

Page 290: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor si numarul de identificare al tipului de armatura (sau carcasa);

inclinarea si orientarea; cota de fundare la baza; cota platformei de lucru; cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de

incastrare in radier; numarul de ordine al executiei forajului sau infigerii tubajului de protectie.

II.2.2.2 Tolerante

Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor, la nivelul inferior al radierului, fata de proiect va fi:

75 mm la piloti dispusi pe un singur rând; 100 mm la pilotii dispusi pe mai multe rânduri;

Abaterea limita admisa la inclinarea axei pilotului fata de proiect va fi de 2 %.

Abaterea limita la dimensiuni: pentru diametru - 20 mm; pentru cota bazei pilotului 200 mm; cota capului pilotului 50 mm.

În cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica, dar numai cu aprobarea Inginerului.

II.2.2.3 Utilaje si dispozitive de executie

Antreprenorul va obtine aprobarea Inginerului pentru utilajele, instalatiile si dispozitivele de executie. Acestea trebuie adoptate in functie de caracteristicile pilotilor, amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice si hidrogeologice furnizate de studiile de teren si tinând seama de eventualele apropieri de zone locuite sau lucrari existente, care trebuie protejate in acest caz.

Propunerile Antreprenorului trebuie sa precizeze: tipul dispozitivelor prevazute pentru înfigere si forare; modul de montare a carcaselor de armatura si de imbinare a acestora; dispozitivele pentru controlul continuitatii si rezistentei betonului; eventuale dispozitive de injectie la baza; tehnologia de fabricare si punere in opera a betonului. materialul din care se executa, dimensiunile (diametrul, grosimea peretilor,

lungimea, tolerante), modul de imbinare dintre tronsoane si modul de racordare a acestora cu carcasele de armatura in cazul folosirii camasilor de protectie.

Evazarea la baza pilotilor se permite numai in cazul in care acestia patrund intr-un strat cu coeziune mare si cu rezistenta la compresiune cu deformare laterala de minim 300 KPa.

Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egala cu diametrul sectiunii curente a pilotului, iar aria sectiunii de baza largita sa nu depaseasca de trei ori sectiunea curenta.Baza conului se poate extinde pâna la acelasi diametru pentru o inaltime de cel putin 150mm.

4

Page 291: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

II.2.2.4 Lucrari pregatitoare

Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul utilajelor de executie necesare realizarii pilotilor, in conditii optime, pentru a asigura calitatea si siguranta lucrarilor.

Se vor lua masuri de siguranta pentru ca forajele neterminate sa fie marcate si imprejmuite.

Eventualele lucrari de consolidare a terenului, se vor executa numai cu aprobarea Inginerului. Se va obtine aprobarea Inginerului si pentru natura, calitatea si conditiile de punere in opera a materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor de lucru.

Daca prin contract se solicita efectuarea unor piloti de proba, Antreprenorul va construi si testa unul sau mai multi piloti de proba cu aprobarea Inginerului. Constructorul nu va incepe executia pilotilor definitive fara a incheia testarea pilotilor de proba.

II.2.2.5 Armarea pilotilor

Armarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele de rigidizare si distantieri.

Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul pilotului, asa cum rezulta din calculul de rezistenta si cum este reprezentat in desenele cu detaliile de executie.

Barele longitudinale vor avea diametrul minim de 14 mm, vor fi in numar de cel putin opt iar lumina dintre bare va fi minimum 10 cm si maximum 35 cm.

Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua rânduri, in cazul pilotilor cu solicitari mari.

Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 3 - 4 m in lungul carcasei.

Armarea transversala se executa cu freta, având diametrul minim de 8 mm, dar cel putin 0,4 din diametrul barelor longitudinale. Pasul fretei se adopta prin calcul, dar nu va fi mai mare de 35 cm sau de 15 ori diametrul barelor longitudinale.

La partea superioara a carcasei si in zonele de îmbinare a tronsoanelor, pe o lungime egala cu diametrul pilotului, pasul fretei va fi maxim 15 cm.

Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, înnadirea acestora se va face conform prevederilor din proiect si cu respectarea prevederilor din STAS 10107/0-90.

Având in vedere ca innadirea se executa pe pozitie, carcasa inferioara va fi sustinuta prin dispozitive de sustinere adecvate pe tot timpul executiei imbinarii.

Dupa terminarea înnadirilor, se interzice rezemarea carcasei pe fundul forajului si se vor lua masuri pentru a impiedica ridicarea si deplasarea carcasei in timpul betonarii.

Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei, se poate face prin puncte de sudura.

Tehnologia adoptata pentru aceasta, se va supune aprobarii Inginerului.

Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se monteaza distantieri sub forma unei patine din otel beton sau role din beton, câte 4 bucati in sectiune si la distante de 3 - 4 m.

Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de la fata exterioara a barelor longitudinale va fi de minimum:

40 mm la piloti forati cu tubaj nerecuperabil;

5

Page 292: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

60 mm la piloti forati cu tubaj recuperabil sau la cei forati in uscat si netubati; 80 mm la piloti sub protectie de noroi.

II.2.3 Forarea pilotilor

Forarea in uscat, fara tubarea gaurii este permisa numai in pamânturi cu coeziune ridicata si deasupra nivelului apei subterane, si va fi supusa aprobarii Inginerului.

In acest caz,intrucât exista riscul surparii pamântului, ca urmare a destinderii, expunerii la soare sau precipitatiilor, trepidatiilor produse de utilaje, infiltratiilor din scurgeri de la retele subterane, etc., se recomanda ca intervalul de timp intre terminarea forarii si betonare, sa fie cât mai scurt si in nici un caz sa nu depaseasca 24 ore, iar peretii gaurii se vor proteja la partea superioara cu tuburi metalice pe o adâncime de cel putin 1,5 m.

II.2.3. 1 Forarea sub apa cu tubaj recuperabil

Se poate aplica in orice conditii de teren, unealta de sapare adoptându-se in functie de natura stratului strabatut. Aceasta va fi supusa aprobarii catre Inginer.Este obligatorie prevederea la baza tubajului a unei coroane dintate.

In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamânturi slab coezive, deoarece, datorita vitezei mari de excavare si a efectului de piston al benei, se pot produce fenomene hidrodinamice, manifestate prin antrenarea pamântului de la baza forajului, insotite de slabirea terenului din jur si reducerea capacitatii portante a pilotilor invecinati sau a altor fundatii aflate in apropiere, se vor lua urmatoarele masuri:

se interzice introducerea in pamânt a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub presiune (subspalare);

se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum; baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin 1/2 din diametrul tubajului

sub talpa forajului (tubare in devans); nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin 1,00 m

deasupra nivelului hidrostatic; ritmul de excavare va fi moderat, urmarindu-se ridicarea lina a benei (greiferului)

de pe fundul forajului.

Peretii forajului vor fi protejati cu tuburi metalice pe o adâncime de cel putin 1.5 m de la nivelul superior al forajului.

Betonarea pilotului trebuie inceputa intr-un interval de 12 ore de la inceperea excavatiei,in cazul unor modificari se va solicita acceptul Inginerului.

Tubajul recuperabil va fi extras cât timp betonul nu s-a intarit, iar lucrabilitatea sa ii permite sa nu fie dislocat. Pe parcursul extractiei tubajul nu va fi rasucit.

Pe parcursul extragerii o cantitate suficienta de beton va fi mentinuta pentru ca presiunea exercitata de acesta sa depaseasca presiunea apei exterioare, suspensia de sustinere sau pamântul si sectiunea sa nu fie redusa sau contaminata.

II.2.3.2 Forarea sub noroi

Stabilitatea peretilor gaurii se asigura prin folosirea unui noroi de foraj (suspensie de apa cu bentonita) ale carui caracteristici vor respecta prevederile din STAS 2561/4-90.

6

Page 293: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Forarea sub noroi a unui pilot a carui axa este situata la mai putin de 3 m de peretele pilotului vecin, nu poate incepe decât dupa ce betonul din pilotul executat anterior a facut priza.

Nivelul noroiului trebuie sa se mentina in permanenta cu cel putin 1,00 m deasupra nivelului hidrostatic.

Este indicat ca peretii gaurii, la partea superioara, sa fie protejati cu tuburi metalice pe o adâncime de cel putin 1,5 m.

Intervalul de timp intre inceperea forarii si betonare trebuie sa nu fie mai mare de 12 ore, in alte situatii se va solicita aprobarea Inginerului..

II.2.3.3 Forarea sub apa cu tubaj nerecuperabil

Tubajul se realizeaza din elemente cilindrice de beton armat sau metalice, care se infig in teren prin batere, vibrare, apasare si/sau luvoaiere si care se asambleaza pe masura infigerii. Saparea miezului de pamânt din interiorul tubajului se face cu unelte de sapat, alese corespunzator naturii terenului intâlnit. Cele doua operatiuni de infigere in teren si sapare in interior, se desfasoara corelat, pas cu pas, pâna la atingerea cotei de fundare.

Forarea sub baza tubajului (forare in devans) este permisa numai in argile tari sau roci compacte.

In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamânturi slab coezive, se vor respecta prevederile acestui Caiet de sarcini.

II.2.3.4 Curatirea talpii forajului

Curatarea talpii forajului se face obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armatura si de betonare, indiferent de procedeul de forare utilizat.

In cazul forarii sub noroi, curatirea talpii forajului se face cu cel mult 3 ore inaintea inceperii betonarii.

In nisipuri sau pamânturi slab coezive, se interzice curatirea fundului forajului prin vehicularea noroiului cu ajutorul aerului comprimat (pompe tip Mamut).

II.2.4 Betonarea

II.2.4.1 Betonarea gaurii forate la uscat, netubat

La betonarea gaurii forate in uscat, netubat, se interzice descarcarea betonului direct de la gura forajului.

Betonarea se poate face folosind o pâlnie care se centreaza pe axul pilotului, se prelungeste cu un burlan de dirijare coborât la baza forajului si care se ridica pe masura betonarii.

Betonarea se mai poate face folosind furtunul pompei de beton coborât pe fundul gaurii.

II.2.4.2 Betonarea sub apa sau sub noroi

Betonarea se face cu metoda pâlniei fixe ridicatoare, pentru a evita contactul intre masa betonului turnat si apa (sau noroi).

Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonului si de diametrul pilotului, fara a cobori sub 200 mm.

7

Page 294: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Betonarea sub apa sau sub noroi, se organizeaza ca o operatie continua, care se efectueaza intr-o singura repriza.Debitul de betonare este determinat, in functie de diametrul si lungimea pilotului, dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h. La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului de apa (sau noroi); cantitatea de beton se stabileste astfel incât tubul de betonare sa fie amorsat.

Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul betonului, dar nu mai mult de 4 m.

II.2.4.3 Injectarea la baza a pilotilor

In functie de natura terenului de la baza, pentru sporirea capacitatii portante pe vârf precum si pentru punerea sub sarcina a terenului de la baza chiar din faza de executie, se poate adopta solutia unei injectii la baza. Aceasta se poate face cu suspensie (de obicei lapte de ciment), prin tevi inglobate in corpul pilotului si care se coboara in gaura forata cu carcasa de armatura.

Reteta suspensiei, tehnologia si presiunea de injectare se stabileste la fiecare lucrare in parte in functie de caracteristicile terenului de la baza pilotului.

II.2.4.4 Pregatirea capului pilotului

Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara fata de cota definitiva a pilotului intact inglobat in radier, dupa cum urmeaza:

La piloti forati in uscat, cu sau fara tubaj, inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m la piloti cu fisa pâna la 20 m si de cel putin 0,75 m la piloti cu fisa peste 20 m, unde "d" este diametrul pilotului.

La pilotii forati, betonati sub apa sau sub noroi, inaltimea suplimentara de turnare, trebuie sa fie de cel putin 1 d, dar minim 1,00 m la piloti cu fisa de pâna la 20 m si de cel putin 1,5 d, dar minim 1,50 m la pilotii cu fisa peste 20 m.

Dupa intârire se indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului, pe intreaga inaltime pe care se constata ca este necorespunzator, completându-se dupa caz, pentru a asigura inaltimea minima de incastrare in radier prevazuta in proiect, cu respectarea prevederilor din STAS 2561/4-90.

II.2.5 Controlul calitatii

II.2.5.1 Controlul calitatii pe timpul executiei

Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor din STAS 2561/4-90.

In cazul forarii sub noroi, trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier, calitatea noroiului pe tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a lui si direct din gaura de foraj.Se va folosi un sistem de iluminare.

In cazul forarii sub noroi, trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier, calitatea noroiului pe tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a sa si direct din gaura de foraj.

In cazul când noroiul din gaura de foraj este necorespunzator, acesta se recircula pâna prezinta caracteristicile prevazute in standard.

Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari: la fiecare 10 m3 de beton pus in opera, se preleveaza probe de beton de la locul de

turnare si se determina consistenta lui, prin metoda tasarii conului conform STAS 1759 - 88;

8

Page 295: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

la fiecare 20 m3 de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilot, se preleveaza probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta betonului conform STAS 1275 - 88.

pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cu portie, din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub profil sau cu peste 30% peste profil) se vor lua masuri in consecinta.

II.2.5.2 Controlul calitatii dupa executie

(Se Recomandă o metodă nouă adoptată şi foarte rapidă conform standardului SR-ASTM – 5882/2005)

Controlul calitatii pilotilor dupa executie, poate cuprinde: verificarea pozitiei in plan si a inclinarii, controlul calitatii betonului din capul pilotului, verificarea continuitatii corpului pilotului incarcari de control pe piloti.

Controlul calitatii betonului pus in opera se va face: pentru pilotii la care incercarea epruvetelor prevazute la punctul 4.2.XIV.1. nu a dat

rezultate corespunzatoare clasei prescrise in proiect; la pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta

calitatea betonului; la un numar de piloti stabiliti prin proiect sau alesi, prin intelegere, de catre Inginer,

proiectant si Antreprenor.

Controlul se poate face prin: dezvelirea pilotilor respectivi; extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu mijloace

adecvate); metode nedistructive.

Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin: carotare pe intreaga lungime a pilotului, procedeul necesita utilaje speciale si se aplica

numai la acei piloti la care datele din fisa de forare - betonare, precum si alte observatii pe parcursul executiei pun la indoiala continuitatea;

metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanta mecanica, etc.).

Dintre acestea se recomanda metoda carotajului sonic, in care caz este necesara echiparea pilotului cu 2 - 4 tuburi, in functie de diametrul pilotului, coborâte in gaura forata odata cu carcasa de armatura inglobate in corpul pilotului.

Tuburile metalice pentru controlul sonic al continuitatii betonului din pilot, se pot utiliza in final ca tevi pentru injectie la baza.

II.2.5.3 Receptia pilotilor forati de diametru mare

Receptia gaurii forate inainte de betonare consta din stabilitatea pozitiei in plan si a inclinarii, verificarea terenului de la baza in concordanta cu datele din studiul geotehnic.

Pilotul forat va fi receptionat dupa verificarea datelor referitoare la betonare, precum si din examinarea documentelor de control a calitatii efectuat.

La receptia lucrarii se prezinta urmatoarele documente arobate de catre Inginer:

9

Page 296: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

fisa de forare - betonare a fiecarui pilot din lucrare; registrul lucrarilor de fundatii;

II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR

Coloanele sunt piloti executati pe loc prin forare, cu tubaj nerecuperabil.

In mod curent, tubajul se va executa din tronsoane de beton armat, asamblate prin flanse metalice sau prin betonare.

Atunci când, ca urmare a particularitatilor lucrarii (stratificatie teren, marimea incarcarilor, etc.), sunt necesare coloane cu lungimi mari, iar greutatea tubajului de beton armat devine excesiva fata de posibilitatile utilajelor vibratoare de infigere, se poate recurge si la tubaj din tevi metalice. In acest caz, tubajul metalic fiind corodabil in timp el se considera cofraj pierdut, deci pilotul de beton armat va avea diametrul interior al tubajului, iar armatura se va dimensiona in consecinta.

Coloanele din beton armat, utilizate in mod curent, sunt tuburi de 1,00 - 2,50 m diametru, cu pereti de 100 - 140 mm grosime, confectionate din tronsoane de 6 - 10 m lungime.

Ele se pot executa pe santier sau in poligoane specializate ale Antreprenorului, prin turnarea betonului in cofrajele metalice de inventar asezate in pozitie verticala.

Coloanele din beton armat, se vor prevede cu armaturi capabile sa preia solicitarile ce apar atât in cursul infigerii cât si in exploatare. Innadirea tronsoanelor se face de regula cu flanse infiletate.

Tevile metalice pot fi tevi sudate helicoidal, sau tevi realizate in atelier din virole de tabla groasa, cu diametrul de 1,00 - 3,00 m si grosimi de pereti de 10 - 20 mm.Innadirea tronsoanelor de teava, pe masura infigerii, se face prin sudura.

La proiectarea, executia si receptia coloanelor, se vor respecta toate prevederile din subcapitolul IV.2 al prezentul caiet de sarcini.

II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE

Conform prevederilor din STAS 2561/4-90, punctul 2.4, la aceasta lucrare , capacitatea portanta a pilotilor, se stabileste pe baza rezultatelor incercarilor asupra a doi piloti care nu intra in lucrarea definitiva, executati cu aceeasi tehnologie utilizata la pilotii ce ramân in lucrare.

Incercarea la sarcini verticale de compresiune se executa prin solicitarea simultana la smulgere a 4 piloti alaturati care ramân in lucrare. Incercarea se va executa pe baza unui proiect de incercare. Pentru elaborarea proiectului de incercare Contractorul se va adresa proiectantului lucrarii de baza.

Proiectul se va intocmi conform STAS 2561/4-90, anexa A.

Incarcarea in trepte a pilotului de proba se va face pâna la capacitatea portanta estimata prin calcul, dupa care se va descarca, masurându-se tasarile remanente. Se incarca din nou in trepte pâna ce ajunge la una din urmatoarele situatii limita:

Se atinge Pcr pe pilotul de proba. In acest caz capacitatea portanta la sarcini verticale de compresiune se stabileste conform STAS 2561/4-90 punctul 5.2

Se depaseste frecarea limita de smulgere la cei 4 piloti invecinati. Eventuale cedari in dispozitivele de incercare.

10

Page 297: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Dupa efectuarea incarcarii de proba la sarcini verticale se va face si incercarea la forte orizontale.

Pentru realizarea acestor incarcari atât pilotii de proba cât si cei invecinati se vor amenaja la partea superioara si se vor echipa cu dispozitive de masurat eforturi si deformatii. Toate aceste detalii se vor include in proiectul de incercare.

Echiparea si incercarea pilotilor se vor executa de unitati specializate in astfel de lucrari.

La executia pilotilor de proba se vor respecta Prevederile din STAS 2561/4-90 si din prezentul caiet de sarcini precum si detaliile constructive din proiectul de incercare.

Rezultatele incercarilor se vor concretiza intr-o documentatie de sinteza ce se va atasa la cartea constructiei.

II.5. MASURARE

II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

I. 02a Forarea pilotilor cu diametrul de 1080mm

I. 03a Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in fundatii, radiere etc.

I. 03b Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi

I. 04a Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in fundatii, radiere, etc.

I. 04b Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi

I. 05aArmaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi OB 37

I. 05b Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi PC 52

I. 06a Cofraje plane la infrastructuri

I. 06b Cofraje curbe la infrastructuri

I. 07a01 Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C8/10

I. 07a02 Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C20/25

I. 07b01Beton la infrastructura - in elevatii, pereti, stalpi -clasa C25/30

I. 08Beton in piloti forati de diametru mare - clasa C 20/25

11

Page 298: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I. 09 Demolare beton din capul pilotilor forati de diametru mare

I. 10 Injectarea pilotilor forati de diametru mare

I. 11 Hidroizolatie pe suprafetele de beton in contact cu pamantul

I. 12 Umpluturi la fundatii

I. 13aPlaci din neopren armat pentru aparate de reazem - TIP 5 200x300x30 mm

I. 13bPlaci din neopren armat pentru aparate de reazem - TIP 6 200x300x41 mm

I.14Material metalic pentru aparate de reazem din neopren si dispozitive antiseismice si alte elemente similare

I.15 Tevi pentru controlul US si pentru injectare la coloane forate si toba de injectie

D.1 Incercare coloana de proba

12

Page 299: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE(radiere, elevatii, rigle, ziduri intoarse, cuzineti)

III.1 GENERALITATI

Culeile sunt infrastructuri care sustin un capat al deschiderii si face legatura intre pod si rampele de acces.Pilele sunt infrastructuri care suporta doua capete ale deschiderilor adiacente ale podului.

III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR

Executia culeelor si pilelor nu se poate face decât pe baza de proiect. Acestea pot fi fundate direct sau indirect respectând prevederile capitolelor 3 si 4..

Adâncimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri.

Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, din STAS 10111/1-77 "Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare" si in prezentul caiet de sarcini.

Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adâncimea de inghet prevazuta in STAS 6054 - 77 "Teren de fundare. Adâncimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului României".

Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat.

Antreprenorul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze Inginerului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.

Inceperea executiei infrastructurilor, se va face in urma trasarii de catre Antreprenor a axelor fundatiilor. Dupa terminarea trasarii, Antreprenorul va instiinta Inginerul care urmeaza sa-si dea avizul pentru inceperea lucrarilor. Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre Antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa semnaleze Inginerului, orice abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri. Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a lungimii suprastructurii. Eventualele corectari se vor face pe baza propunerilor Antreprenorului si numai cu avizul Inginerului.

Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor, va avea acordul Inginerului, iar la cererea acestuia chiar pe baza de proiect elaborat de Antreprenor.

III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA

INFRASTRUCTURILOR

III.3.1 Agregatele

Agregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 "Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali" si “ Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE 012-99;

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.

13

Page 300: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Se va folosi pietris de râu, sorturile 7 - 16 si 16 - 31. Partea levigabila admisa la pietris este de 0,5%.

Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7; pietris 7 - 16 si 16 - 31, se va inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice;

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;

Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.

III.3.2 Cimenturi

Cimentul va corespunde SR 388 - 95 "Ciment Portland", SR 3011-1996, SR 1500 - 1996 si SR 7055 - 1996.

Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incât stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni;

Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat, avându-se in vedere si starea de conservare. Starea cimentului trebuie verificata periodic, respectându-se prevederile “ Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat “- indicativ NE 012-1999.

III.3.3 Armaturile

Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Restul conditiilor sunt cele prevazute in capitolul 9.

III.3.4 Betoanele

Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile din capitolul 10, iar turnarea betonului prevederile din capitolul 4 – functie de sistemul de fundare - si prevederile “ Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat “- indicativ NE 012-1999.

III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE

In cazul când o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare.

Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere, Antreprenorul propune Inginerului programul de reparatii, spre aprobare.

Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare se va proceda astfel:

intocmirea releveului detaliat al defectelor; cercetarea cauzelor, procedându-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau

calcule suplimentare; evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung; intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.

In functie de constatarile si de studiile efectuate, Inginerul poate sa procedeze astfel: sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii; sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari;

14

Page 301: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel:

defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau tencuire cu mortar special;

in cazul defectiunilor mai importante, Antreprenorul va propune Inginerului un program de remediere, pe care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare.

Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.

Fisurile deschise care pot compromite atât aspectul cât si durabilitatea lucrarii, vor fi tratate, respectând prevederile Normativului C 149-88, privind procedee de reparare a elementelor din beton si beton armat si cele din capitolul 18 din prezentul caiet de sarcini.

III.5. MASURARE

III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

I. 01 Sapatura pentru fundatii cu adancimea mai mica de 4.00 m

I. 03a Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in fundatii, radiere etc.

I. 03b Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi

I. 04a Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in fundatii, radiere, etc.

I. 04b Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi

I. 07a01 Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C8/10

I. 07a02 Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C20/25

I. 07b01 Beton la infrastructura - in elevatii, pereti, stalpi -clasa C25/30

I. 11 Hidroizolatie pe suprafetele de beton in contact cu pamantul

I. 12 Umpluturi la fundatii

15

Page 302: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE

Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in suprastructurile de poduri si anume:

grinzi simplu rezemate sau continue din beton armat; placi turnate monolit din beton armat; cadre, arce si bolti din beton armat; elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar, elemente tip

cornisa pentru parapeti si placi, prefabricate pentru suprastructurile de tip mixt); monolitizarea elementelor prefabricate.

In cazul in care proiectul prevede si precomprimarea structurii de beton armat, se vor aplica prevederile cuprinse in capitolul 11: "Suprastructuri din beton precomprimat".

Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive si utilizari de materiale noi, altele decât cele cuprinse in prezentul caiet de sarcini, se vor intocmi caiete de sarcini speciale.

Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate.

Proiectul de organizare a lucrarilor, la fiecare lucrare in parte va fi intocmit de catre Antreprenor si va preciza in special locul si conditiile de depozitare si de intretinere ale materialelor, componentelor, prefabricatelor si ale oricaror altor dispozitive necesare executiei.

Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in intregime si pentru parti de lucrari din aceasta. În zonele puternic armate, cu concentrari de eforturi (de exemplu cuzineti), desenele de detaliu vor fi prezentate la o scara si intr-o asemenea maniera incât sa arate compatibilitatea intre planul de armare si conditiile efective de betonare.

Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul de trasare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.

Planurile de armare, pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele geometrice privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie, traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi totale). Planurile vor contine explicit:

calitatea otelurilor ; tolerantele de pozitionare; pozitia innadirilor si detaliile de innadire; dispunerea, forma si natura dispozitivelor de calare a armaturilor; in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru

manipulare;

De asemenea, planurile de armare vor cuprinde masurile ce trebuie luate in sectiunile de reluare a betonarii, pregatirea armaturilor prin indoire - dezdoire si modul de tratare a suprafetei de la care se reia betonarea.

Zonele de armatura densa se vor detalia la o scara mare cu prezentarea la scara reala a razelor de curbura si a diametrelor armaturilor.

16

Page 303: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabelele recapitulative ale armaturilor utilizate vor da pentru fiecare marca un numar de ordine, tipul otelului, diametrul, un crochiu cu traseul si modul de dispunere, lungimi partiale si lungime totala desfasurata, greutatea nominala si numarul de bare asemenea.

Aceste tabele se pot trece pe planse sau in anexe.

La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE 012-99 si prevederile din prezentul caiet de sarcini.

IV.2 LUCRARI PROVIZORII

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din:

esafodaje, schele si sprijiniri la elementele de suprastructura de forma: grinzi si placi drepte;

cintre, schele si sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau bolta;

Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre Antreprenor si se vor supune aprobarii Inginerului.

Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Inginerul poate cere ca acestea sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar in orice caz inaintea inceperii executiei.

Lucrarile provizorii trebuie astfel proiectate si executate incât sa garanteze ca lucrarile definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta sau aspect.

Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al tolerantelor, in cele admise in ANEXA III.1 ale “Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE 012-99.

La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul 7: "Schele, esafodaje si cintre".

IV.3 COFRAJE

Antereprenorul isi va alege tipul si dimensiunile cofrajelor, iar daca este necesar le va proiecta.

Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat, sau parti ale acestora, vor respecta conditiile de calitate precizate in planse. In principiu, acestea pot fi de trei tipuri:

cofraje obisnuite utilizate la suprafete nevazute; cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi, arce, bolti si

stâlpi); cofraje cu tratare speciala, utilizate la elementele de suprastructura precum: grinzi

marginale, cornise de trotuare, parapete, etc.

Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care va obtine aprobarea Inginerului.

La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va tine seama de prevederile “Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”- indicativ NE 012-99, precum si de cele cuprinse in capitolul 8 "Cofraje".

17

Page 304: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE

IV.4.1 Agregate

Agregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 "Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali" si “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE 012-99.

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj.

Pietrisul: se va folosi pietris de râu sau criblura, 7 (8) - 16 si 16 - 31 (25) mm. care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice.

In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si anume:

nisip sorturile 0 - 3; 3 - 7; pietris sorturile 7 -16 si 16 - 31; criblura sorturile 8-16 si 16-25.

Amestecul format din cele 3 (sau 4 sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice.

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.

Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate.

IV.4.2 Ciment

Cimentul va corespunde SR 388 - 95 "Ciment Portland", SR 3011 - 1996, SR 1500- 1996 si SR 7055 - 1996.

Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incât stocul rezultat sa fie consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor amestecuri.

Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat. Starea de conservare se va verifica periodic, conform prevederilor din “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”- indicativ NE 012-99.

IV.4.3 Armaturi

Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1-89 "Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate" si STAS 438/2-91 "Sârma trasa pentru beton armat" si va fi insotit de certificatele de calitate ale producatorului.

Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde prevederilor din “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”- indicativ NE 012-99.

Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de eventualele urme de rugina sau ulei si de alte impuritati.

18

Page 305: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul Inginerului.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere tehnica, alungirea relativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul, etc.) in conditiile precizate de “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”- indicativ NE 012-99.

La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine cont de prevederile din capitolul 9.

IV.5 BETOANE

Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform “Codului de practica pentru betoane” NE 012-99, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.

La adoptarea retetei la statia de betoane, se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului.

Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate.

Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.

Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului 10 din prezentul Caiet de sarcini si ale “Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”- indicativ NE 012-99.

Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea Inginerului.

Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica.

In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunzând in toate colturile si nelasând locuri goale.

Betonul preparat având, de regula, temperatura inainte de turnare cuprinsa intre 5-30C, trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora când se utilizeaza cimenturi cu priza rapida. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 C se iau masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi intârzietori, conform “Codului NE 012-99”. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare, se interzice adaugarea de apa in beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din “ Codul NE 012-99”. Jgheaburile si autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere de lucru.

La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mese vibrante, vibratoare de cofraj si vibratoare de adâncime, iar in timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa nu se produca deplasari sau degradari ale armaturilor si cofrajelor.

IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE

In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, atât grinzile cât si placile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.

19

Page 306: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Montarea elementelor prefabricate, va fi condusa de un inginer specializat in acest domeniu si supravegheata permanent de maistri cu experienta dobândita in lucrari similare.

Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si care depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se monteaza, sau de modul de alcatuire a structurii.

Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii de securitate.

La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului, atât in ce priveste asigurarea amplasamentului, cât si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafetele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai dupa realizarea corecta a rezemarii.Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea.

Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.

Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza, vor fi bine curatate cu o perie de sârma si apoi spalate cu apa sub presiune sau suflate cu jet de aer.

Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante, se va face conform anexei III.1 – “Abateri admisibile pentru elementele din beton si beton armat” din ”Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”- indicativ NE 012-99.

La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor.

Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.

La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul conectorilor, prevazându-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta ale placilor.

La structurile mixte, in zone de precomprimare a placilor, se vor monta stuturi pentru continuitatea cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare.

Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.

Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea platelajelor la structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul 11 din “Codul de practica NE 012-99” - Partea B - beton precomprimat.

Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in prevederile STAS 6657/1-89, STAS 7009 - 79 si STAS 8600 - 79.

Alte abateri limita decât cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor incadra in prevederile “Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”- indicativ NE 012-99.

IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR

Antreprenorul are in intregime, in sarcina sa, cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in proiect.

Aceste incercari se executa in prezenta Inginerului.

20

Page 307: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare incercarii precum si schelele sau pasarelele necesare efectuarii operatiunilor de masurare.

Proiectele de incercare se vor intocmi de catre o firma specializata acceptata de catre Inginer si proiectant.

Operatiunile de incercare propriu-zise si prelucrarea datelor vor fi efectuate de catre o singura firma specializata , ce va fi acceptata de Inginer.

IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte

In cazul când o parte, sau intreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere Antreprenorul propune programul de reparatii spre aprobare Inginerului.

Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare, se va proceda astfel:

releveu detaliat al defectelor; cercetarea cauzelor, procedându-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule

suplimentare; evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung; intocmirea unei documentatii de reparatii, insotita de toate justificarile necesare.

In functie de constatarile si de studiile efectuate, Inginerul poate sa procedeze astfel: sa acorde viza documentatiei de reparatii, cu eventuale observatii; sa prevada demolarea unor parti, sau a intregii lucrari si refacerea lor pe cheltuiala

Antreprenorului;

In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:

defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rebetonare cu betoane speciale aderente;

in cazul defectiunilor mai importante, Antreprenorul poate propune Inginerului un program de remediere, care va fi analizat si aprobat ca atare, sau cu completarile necesare.

La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla.

Fisurile deschise care pot compromite, atât aspectul cât si durabilitatea structurii, vor fi tratate, respectând prevederile Normativului C 149-88, privind procedeele de reparare a elementelor din beton si beton armat. Tratarea fisurilor se poate face si cu materiale speciale, pe baza unei tehnologii avizate de catre Inginer si a instructiunilor specifice de aplicare ale materialelor respective.

La terminarea lucrarilor Antreprenorul va efectua o verificare a intregii lucrari si va asigura degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al structurii.

21

Page 308: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IV.8. MASURARE

IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

S.01a Grinzi prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa L=21.00 m, H=0.93 m

S.03 Armaturi din otel beton OB 37 la suprastructura

S.04 Armaturi din otel beton PC52 la suprastructura

S.05a Beton in suprastructura - clasa C 35/45

S.11Panouri de protectie in zona C.F., a pasajelor peste autostrada si a drumurilor nationale

22

Page 309: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

V. SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE

V.1 GENERALITATI

Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii, care in functie de destinatie se clasifica in: esafodaje si cintre ce suporta structuri in curs de realizare; schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului cu scule si materiale de

lucru; dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule,

etc.;

V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII

Proiectul poate fi intocmit de catre Antreprenor sau, in numele Antreprenorului, de catre orice unitate de proiectare autorizata.

Proiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive; sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva; sa prezinte scheme statice simple, evitând pe cât posibil elementele solicitate la

incovoiere, care au deformatii mari; sa fie rezistente si rigide; sa permita montarea rapida si decofrarea lenta si sigura prin intermediul

dispozitivelor de descintrare; sa nu obtureze albia si sa asigure spatiile necesare sub pod; deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte la betonul in curs de

priza sau intarire; sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor; sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie;

Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia Inginerului.

Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si caracteristicile tuturor elementelor componente.

Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele: masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectiei fundatiilor; modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor; reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate

si a elementelor pe care sprijina; sistemul de contravântuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni; dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de

reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare; contrasagetile si tolerantele de executie; modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului

sub efectul contractiei si precomprimarii; dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor.

Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele: specificatia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terti;

23

Page 310: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

instructiuni de montaj a lucrarilor provizorii;

V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII

Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi, trebuie sa corespunda standardelor in vigoare.

Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor provizorii, atât când se folosesc produse noi, cât si când se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atât timp cât deformatiile lor sau efectele oboselii, nu risca sa compromita securitatea executiei.

Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.

Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acest din urma caz Antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa.

V.3.1 Executie, utilizare, control

Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile definitive.

Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre Antreprenori, fata de reperele acceptate de Inginer.

Rezultatele masuratorilor se transmit Inginerului.

Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.

Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.

V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele

Proiectul cintrelor, esafodajelor, cât si montajul acestora in amplasament, se intocmeste pe raspunderea Antreprenorului general si se avizeaza de catre Inginer si proiectant.

Pentru dispozitivele secundare, se admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea Inginerului pentru aprobare cu cel putin 15 zile inainte de inceperea executiei.

V.4. MASURARE

V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Nu exista Articole din Lista de Cantitati corespunzatoare lucrarilor descrise in acest caiet de sarcini care sa se masoare in vederea platii.

24

Page 311: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VI. C O F R A J E

VI.1 DATE GENERALE

Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau betonului forma proiectata.

In termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu-zise, cât si dispozitivele pentru sprijinirea lor: buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.

Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de proiectare specializate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 – 90, ele trebuind sa fie astfel alcatuite incât sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectându-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE 012-99 Anexa III.1.

sa fie etanse, astfel incât sa nu permita pierderea laptelui de ciment; sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie; sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a se degrada elementele de

beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor; sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se

decofreaza; sa permita inchiderea rosturilor astfel incât sa se evite formarea de pene sau praguri; sa permita inchiderea cu usurinta (indiferent de natura materialului din care este

alcatuit cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;

sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte; materialele din care se executa sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare;

Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.

VI.2 CONDITII TEHNICE

In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca urmatoarele conditii:

sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare; sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul, a pieselor inglobate din

zonele de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.). sa permita compactarea cât mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor

postîntinse; sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor

care executa turnarea si compactarea betonului, evitându-se circulatia pe armaturile postîntinse;

sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in conformitate cu prevederile proiectului.

sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare, sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci când acestea sunt inscrise in proiect.

distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea sau aspectul betonului, sa nu introduca incarcari suplimentare asupra structurii.

25

Page 312: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu betonul.

Legaturile metalice care trebuie extrase din betonul intarit nu vor fi folosite acolo unde fata betonului este in permanenta expusa. Acolo unde legaturile sunt lasate in beton, acestea se vor acoperi cu un stat de mortar de minim 40 mm sau cu un strat de mortar cu grosimea egala cu cea a stratului de acoperire al armaturii, oricare ar fi mai mare.

VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT

Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri.

Lemn sau produse pe baza de lemn; Tego; Doka paschal, unite sau tratate cu rasini sau tipuri similare; Metalice;

Cofrajele se clasifica dupa cum urmeaza: cofraje fixe, realizate si executate montate pe santier pentru a fi folosite la o singura

trnare de beton; cofraje stationare la care elementele se folosesc pentru un numar de turnari e betoane; cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje pasitoare);

Dupa modul de utilizare al elementelor componente: cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se folosesc de

mai multe ori; cofraje de unica folosinta ( de regula sunt din lemn) care au o singura folosire; cofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea elementelor din beton care se

toarna pe santier; cofraje virtuale, la care betonul se toarna in spatii construite anterior (groapa in care se

toarna fundatia). Pentru aceste cofraje abaterile fata de dimensiunile de referinta din proiect, sunt cele specifice lucrarilor de pamânt si nu cele specifice elementelor din beton turnat in “cofraje reale”.

Functe de calitatea suprafetei de beton obtinute dupa decofrare: cofraje pentru beton aparent; cofraje pentru betoane brute; suprafetele obtinute fiind acoperite cu tencuiala, placaje

etc;

VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE

Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate.

Refolosirea cât si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Inginerului.

In scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni: curatirea cu grija, repararea si spalarea lor, inainte si dupa refolosire; când spalarea se

face in amplasament, apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer);

tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului. In cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu

26

Page 313: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

armaturile. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara si trebuie sa nu aiba nici o influenta daunatoare asupra suprafetei betonului (sa nu pateze betonul, sa nu afecteze durabilitatea betonului, sa nu corodeze cofrajul). Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditii climaterice de executie a lucrarilor.

VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: trasarea pozitiei cofrajelor; asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; verificarea si corectarea pozitiei panourilor; incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor, tinând seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incât sa se evite producerea tasarilor.

In cazurile in care terenul este inghetat, sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incât sa se evite deplasarea acestora, in functie de conditiile de temperatura.

VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel: preliminar, controlându-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de

cofraje si sustineri; in cursul executiei, verificându-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare

a elementelor; final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale

pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".

VI.7. MASURARE

VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Nu exista Articole din Lista de Cantitati corespunzatoare lucrarilor descrise in acest caiet de sarcini care sa se masoare in vederea platii.

VI.8.PLATA

VI.8.1. PLATA LUCRARILOR

Nu exista preturi unitare pentru lucrarile descrise in acest capitol si nu se vor efectua plati directe pentru compensarea Antreprenorului. Valoarea lucrarilor descrise in acest capitol este compensata prin plati indirecte, ca parte componenta a platilor directe pentru lucrarile care sunt acoperite de Articole din Lista de Cantitati.

27

Page 314: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VII. A R M A T U R I

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat si beton precomprimat pentru poduri, precum si conditiile tehnice ce trebuie îndeplinite de armaturile existente care urmeaza sa fie înglobate în lucrare.

Pentru conditiile specifice privind fundatiile, suprastructurile din beton armat si din beton precomprimat se vor respecta si prevederile din capitolele 3,4,5, 6 si 10.

VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI

Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in: STAS 438/1-89; STAS 438/2-91; STAS 438/3-89; STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2, 3, 4-80.

Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din “Codul de practica” indicativ NE 012-99.

TIPUL DE OTEL SIMBOL DOMENIU DE UTILIZARE

Otel beton rotund neted

STAS 438/1-89

OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive.

Sârma trasa neteda pentru beton armat STAS 438/2-91

STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive; armaturile de rezistenta

Plase sudate pentru beton armat

SR 438/3-98

STNB numai sub forma de plase sau carcase sudate.

Produse din otel pentru armarea betonului. Otel beton cu profil

PC 52 Armaturi de rezistenta pentru betoane de clasa cel putin C 12/15 (Bc 15).

periodic STAS 438/1-89 PC 60 Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin C 16/20

(Bc 20)

Armaturi pretensionate

. sârme netede STAS 6482/2-80

. sârme amprentate

STAS 6482/3-80

. toroane

SBP I si

SBP II

SBPA I si SBPA II

TBP

Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin C 25/30

(Bc 30)

Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1, 2, 3 - 89, 91, 98 si STAS 6482 - 80, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.

28

Page 315: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

În cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, Antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate si dupa aprobarea Inginerului.

VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON

Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate.

Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii:

denumirea si tipul de otel; standardul utilizat; toate informatiile pentru identificarea loturilor; greutatea neta; valorile determinate privind criteriile de performanta.

Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va contine:

marca produsului; tipul armaturii; numarul lotului si al colacului sau legaturii; greutatea neta; semnul CTC.

Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor, care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.

VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura, vor fi transportate si depozitate astfel incât sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul, sau aderenta beton – armatura.

Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incât sa se asigure:

evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii; evitarea murdaririi acestora cu pamânt sau alte materiale; asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

VII.4 CONTROLUL CALITATII

Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din “Codul de practica” NE 012 - 99.

VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura, se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.

Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, Antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinând seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele

29

Page 316: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, va face propuneri de modificare, ce vor fi supuse aprobarii proiectantului.

Armatura trebuie taiata, indoita si manipulata astfel incât sa se evite: deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri); ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate; contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese

de coroziune.

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta: eventuale impuritati de pe suprafata barelor; rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.

Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs.

Otelul - beton livrat in colaci, sau barele indoite, trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m).

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incât sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor, pâna in momentul montarii.

Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10ºC. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Anexa II.1. din “Codul de practica” indicativ - NE 012-99.

VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate

La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate, se vor respecta urmatoarele: se va verifica existenta certificatului de calitate, al lotului de otel din care urmeaza a se

executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare (in special in zona cu agresivitate), se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din STAS 1799/88, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.);

suprafata otelurilor se va curata de impuritati (stratul de rugina superficiala neaderenta) si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare;

otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decât pe baza unor probe care sa confirme ca nu le-au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico – mecanice;

armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cât posibil din acelasi lot;

zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramânând deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi, in timpul transportului, sau al depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta mecanic la temperaturi de cel putin +10C;

30

Page 317: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605 - 78 "Incercarea la tractiune a otelului, a sârmei si a produselor din sârma pentru beton precomprimat";

in cazul fasciculelor postîntinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si depozitarea armaturilor, tensionarea, blocarea si injectarea lor, se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in STAS 10111/2-87 si “Codul de practica” indicativ - NE 012-99.

VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE

In Anexa II.2. a ”Codului de practica“- NE 012-99 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor.

Daca prin proiect se indica abateri mai mici, se respecta acestea.

VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE

Plasele sudate din sârma trasa neteda STNB sau profilata STPB, se utilizeaza ori de câte ori este posibil la armarea elementelor de suprafata, in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90.

Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare.

Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamântul sau cu substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator.

Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitându-se izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii.

Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor, se vor efectua conform STAS 438/3-1998.

In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina, se va proceda la inlaturarea acesteia prin periere.

Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs.

VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE

Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit, sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor considera conform STAS 10111/2-87 si NE 012-99.

VII.9 INNADIREA ARMATURILOR

Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS 10111/2-87 si NE 012-99. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura, sau prin sudura functie de diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).

Procedeele de innadire pot fi realizate prin:

31

Page 318: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

suprapunere; sudura; mansoane metalo - termice; mansoane prin presare.

Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile STAS 10111/2-87.

Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica prin puncte, sudare electrica cap la cap, prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon), conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28 - 1983 si C 150 - 1984), in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.

Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite pe cale mecanica (sârma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.

La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.

Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo - termice prin presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.

Pentru a innadi armaturile curbe, raza interioara va respecta prevederile STAS 10111/1-87.

VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contra coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim.

Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului (categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc).

Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica, se va stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu agresivitate chimica, este precizata in reglementari tehnice speciale.

In Anexa II.3. a “Codului de practica” NE 012-99, se prezinta grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona litoralului.

Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita din proiect.

Grosimea stratului de acoperire va fi stabilit si cu respectarea normei Eurocod 2.

Pentru a asigura stratul de acoperire, distantieri de plastic sau din mortar vor fi folositi pe timpul executiei.Folosirea distantierilor metalici sau din lemn este interzisa.

Sârma de legatura din otel inoxidabil poate fi folosita la blocurile de acoperire la suprafetele expuse, doar daca Inginerul nu a dispus alte masuri.

Capetele ancorajelor sau agrafele nu trebuiesc ancorate in betonul de acoperire.

32

Page 319: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Imediat, inainte ca betonul sa fie turnat,armatura se va curata de noroi, vopsea ulei, rugina, zapada sau orice alta substanta care poate avea o reactie chimica adversa , cu efect asupra armaturii sau a betonului, sau care sa reduca incovoierea.

VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Inginerului.

Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei.

Distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare, precum si diametrele minime adoptate, trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/2-90, STAS 10111/2-87 si NE 012-99.

VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR

În cazurile în care, prin graficul de executie sau datorita unor sistari, de la data montarii armaturii si pâna la data încorporarii ei complete într-un element de beton, vor trece mai mult de 3 luni, atunci armaturile sau zonele respective de armatura vor fi protejate anticoroziv. Costurile respective vor fi suportate de catre Antreprenor.

Protectia anticoroziva se va executa numai daca, dupa curatire, sectiunea barelor aceluiasi element este redusa cu cel mult 5 %. În caz contrar Antreprenorul va propune o solutie care va fi aprobata de catre Inginer.

Protectia anticoroziva a armaturilor consta în curatirea barelor (rugina, grasimi, impuritati) si aplicarea materialelor specifice de protectie. Modul de curatire si de aplicare a materialelor de protectie vor fi conforme cu instructiunile de utilizare a produsului, emise de producator.

Materialele de protectie vor fi însotite de instructiuni de utilizare si de agrementul tehnic si vor fi acceptate de Inginer.

VII.13. MASURARE

VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

I. 03a Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in fundatii, radiere etc.

I. 03b Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi

I. 04a Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in fundatii, radiere, etc.

I. 04b Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi

I. 05a Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi OB 37

33

Page 320: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

I. 05b Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi PC 52

S.01a Grinzi prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa L=21.00 m, H=0.93 m

S.03 Armaturi din otel beton OB 37 la suprastructura

S.04 Armaturi din otel beton PC52 la suprastructura

R.T.05a Placi de racordare cu terasamentele 6.00 m x 1.10 m x 0.38 m

34

Page 321: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VIII. B E T O A N E

VIII.1 PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat pentru poduri de sosea.

La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton precomprimat, prevederile din prezentul capitol . De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1, I.2, I.3, I.4, I.5 si I.6 din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99, aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul 59/N din 24 august 1999 si prevederile din STAS 1799/88 si STAS10111/2-87.

Clasa betonului este definita conf NE 012-99 pe baza rezistentei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este rezistenta la compresiune in N/mm2, determinata pe cilindri de 150/H=300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, la vârsta de 28 zile, sub a carui valoare se pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi pastrate conform STAS 1275/88.

Pentru corelarea cu clasele de betoane definite conf ”Normativul C 140/86” si marcile de betoane, se prezinta in continuare tabelul 1 de echivalenta:

Tabelul 1 Clase de betonClasa betonului

conform NE 012/99

Clasabetonului

Marcabetonului

*C2,8/3,5 Bc 3,5 B 50C 4/5 Bc 5 B 75

*C6/7,5 Bc 7,5 B 100C 8/10 Bc 10 B 15 0C 12/15 Bc 15 B 200C 16/20 Bc 20 B 250

*C18/22,5C 25/30*C 28/35C 30/37*C 32/40C 35/45C 40/50

*(Bc 22,5)Bc 30Bc 35

-Bc 40

-Bc 50

B 300B 400B 450

-B 500

-B 600

Clasele de beton notate cu (*) nu se regasesc in normele europene si ramân valabile numai pâna la intrarea in vigoare a Romcodurilor de proiectare (armonizate cu Eurocodul 2).

Pentru asigurarea durabilitatii proiectul va tine cont de modul si gradul in care lucrarea este expusa la unii factori agresivi ai mediului si va respecta codul Practic NE 012-99 capitolul 5,,Cerinte privind caracteristicile betonului" cum ar fi:

subcapitolul 5.1 Cerinte pentru rezistenta;

35

Page 322: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

subcapitolul 5.2 Cerinte pentu durabilitate.

Daca dupa analizarea conditiilor speciale de mediu se impun masuri speciale, clasa betonului va fi stabilita in acord cu urmatorii parametrii:

gradul de impermeabilitate; tipul de ciment; continutul minim de ciment; raportul apa/ciment maxim.

La proiectarea si executarea unor poduri din beton armat si beton precomprimat, cu caracter deosebit, se recomanda colaborarea cu laboratoare de specialitate si catedre de specialitate din invatamântul superior care poate avea ca obiect:

aprofundarea unor probleme privind calculul solicitarilor; verificarea comportarii prin incercari pe modele sau la scara naturala; elaborarea de caiete de sarcini speciale, stabilirea de masuri pentru asigurarea

durabilitatii si asistentei tehnice la executie.

VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

VIII.2.1 Ciment

Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau din standardele profesionale.

Cimenturile uzuale se clasifica dupa cum urmeaza:. Ciment Portland (tip I) conform SR 388/1995; Ciment Portland compozit (tip II) conform SR 1500/1996; Ciment de furnal (tip III) conform SR 1500/1996; Ciment puzzolanic (tip IV) conform SR 1500/1996;. Ciment compozit (tip V) conform SR 1500/1996.

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracteristicile acestora, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in Anexa I.1 si Anexa I.2 din “Codul de practica”- NE 012-99.

VIII.2.1.1 Livrare si transport

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hârtie sau vrac, transportat in vehicule rutiere sau vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.

In cazul cimentului vrac, transportul se face numai in vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferata speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica.

Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului.

In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:

tipul de ciment si fabrica producatoare; data sosirii in depozit; numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta; garantarea respectarii conditiilor de pastrare;

36

Page 323: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele continute in acesta, inclusiv precizarea conditiilor de utilizare, in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat.

Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre furnizor si utilizator.

Conform standardului SREN 196 - 7 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului (vânzatorului) si a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatorului si a unui delegat a carui impartialitate sa fie recunoscuta atât de producator cât si de utilizator.

Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul livrarii. Totusi daca este necesar se poate face dupa livrare, dar cu o intârziere de maximum 24 de ore.

VIII.2.1.2 Depozitarea

Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a acestuia, conform prevederilor din Anexa VI. 1 din Codul de practica NE 012-99, inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate.

Pâna la terminarea efectuarii determinarilor, acesta va fi depozitat in depozitul tampon inscriptionat.

Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, marcate prin inscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci, trebuie sa se faca in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive pe scânduri, dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrând imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rinduri de saci suprapusi.

Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator, pentru tipul de ciment utilizat.

Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare, va putea fi întrebuintat la lucrari de beton si beton armat, numai dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.

VIII.2.1.3 Controlul calitatii cimentului

Controlul calitatii cimentului se face: la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de

producator sau de baza de livrare conform punctului a ANEXA VI.1 punctul A.1 din “Codul de practica” - NE 012-99.

inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat conform ANEXA VI.1 punctul B.1 din “Codul de practica” - NE 012-99.

Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1/95, SREN 196-3/95, SREN 196-3/95:AC/1997, SREN 196-7/95, SREN 196-21/1994, STAS 227/1-86 si SR 227-2/1994.

37

Page 324: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VIII.2.2 Agregate

Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfarâmarea naturala si/sau concasarea rocilor.

Agregatele vor satisface cerintele prevazute in STAS 1667-76.

Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incât sa se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului, in zona recomandata conform ANEXEI I.4 din “Codul de practica” - NE 012-99.

VIII.2.2.1 Producerea si livrarea agregatelor

Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.

Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de I.S.C.L.P.U.A.T.

Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu de asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa cuprinda si aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat si sa asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementari, comenzi sau contracte.

Reatestarea statiei se va face dupa aceeasi procedura la fiecare 2 (doi) ani.

Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de: autorizatiile necesare exploatarii balastierei si documentele care sa dovedeasca natura

zacamântului; documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu:

manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de functionare, fisele posturilor, etc);

depozite de agregate, cu platforme amenajate si având compartimente separate si marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate;

utilaje de sortare etc., in buna stare de functionare, atestate CNAMEC ( Comisia Nationala de atestare a masinilor si echipamentelor de constructii);

personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de activitati, ce se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii;

laborator autorizat, sau dovada colaborarii prin conventie sau contract, cu alt laborator autorizat.

Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta: presedinte – conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau

in lipsa acestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu executia", angajat permanent sau in regim de colaborare;

membri; specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate; specialist cu atributii in domeniul mecanizarii; seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a încheiat

o conventie sau un contract de colaborare.

38

Page 325: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie, nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist.

Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare verificarii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate.

Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea conditiilor avute în vedere la atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii.

In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor trimestriale sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupa caz. Ducerea la îndeplinire a actiunilor corective se comunica în maximum 24 ore organului constatator pentru a decide în conformitate cu prevederile urmatoare.

În situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua urmatoarele masuri:

OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoarele deficiente:

deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor; deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor; lipsa personalului calificat ce deserveste statia; nerespectarea instructiunilor de întretinere a utilajelor; alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.

OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor în baza uneia din urmatoarele constatari: dereglarea utilajelor de sortare, spalare a agregatelor; obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor; nerespectarea efectuarii încercarilor conform reglementarilor în vigoare; nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii.

În aceste cazuri reluarea activitatii în conditii normale se va face pe baza reconfirmarii certificatului de atestare de catre comisia de atestare.

Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate în paragraful "Proiectarea amestecului".

Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii umede trebuie verificate în prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.

VIII.2.2.2 Transportul si depozitarea

Agregatele naturale vor fi aprovizionate in avans si depozitate in depozite temporare. Vor fi efectuate teste, inainte de utilizare care trebuie sa respecte specificatiile prezentului Caiet de sarcini.

Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau depozitarii.

Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate având pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime

39

Page 326: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

corespunzatoare pentru evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.

Nu se admite depozitarea direct pe pamânt sau pe platforme balastate.

Drumurile de acces la depozite vor fi astfel amenajate astfel incât sa fie evitata contaminarea cu noroi sau alte materiale. Acolo unde materialele sunt aprovivizionate pe calea ferata vor fi prevazute rampe de descarcare din beton. Zona unde se va efectua descarcarea din vagoane va fi suficient de intinsa pentru a se evita amestecul agregatelor. Antreprenorul va amenaja de asemenea o zona unde sa poata fi stocate temporar agregatele refuzate.

VIII.2.2.3 Controlul calitatii agregatelor

Controlul calitatii agregatelor este prezentat in ANEXA VI.1 a Codului de practica NE 012-99, iar metodele de verificare sunt reglementate în STAS 4606/80.

Nivelul de cloruri din agregate va fi determinat zilnic sau mai putin frecvent daca a fost stabilit un termen de variabilitate.

VIII.2.3 Apa

Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790/84.

Apa trebuie testata la inceputul lucrarilor si trebuie repatat testul daca se constata o schimbare a caracteristicilor acesteia.

Apa care se va folosi trebuie sa fie protejata impotriva contaminarii cu detergent, uleiuri, argile, etc.

VIII.2.4 Aditivi

Aditivii sunt produsi chimici care se adauga in amestecul de beton pentru imbunatatirea calitatilor betonului proaspat sau intarit.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop: imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi

dese, sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare; punerea in opera a betoanelor prin pompare; imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau

situate in medii agresive; imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet; realizarea betoanelor de clasa superioara; reglarea procesului de intarire, intârziere sau accelerare de priza in functie de cerintele

tehnologice; cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.

Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice in vigoare.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul 2:

40

Page 327: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabelul 2 AditiviNr. crt.

Categoria de betoane Aditiv recomandat Observatii

1Betoane supuse la inghet - dezghet

repetatantrenor de aer

2 Betoane cu permeabilitate redusaReducator de apa -

plastifiant- intens reducator -

superplastifiant

3Betoane expuse in conditii de

agresivitate intensa si foarte intensaReducator de apa -

plastifiant

Dupa caz:- intens reducator -

superplastifiant- inhibitor de coroziune

4Betoane de rezistenta având clasa cuprinsa intre C 12-15 si C 30/37

inclusiv

plastifiant sau superplastifiant

Tasarea betonului:T3-T3/T4 sau T4/T5-T5

5Betoane executate monolit având

clasa C 35/45superplastifiant - intens

reducator de apa6 Betoane fluide - cu tasare egala cu T5 superplastifiant

7Betoane masive

Betoane turnate prin tehnologii speciale (fara vibrare)

(Plastifiant)Superplastifiant + întârzietor de priza

8 Betoane turnate pe timp caldurosIntârzietor de priza+ Superplastifiant

(Plastifiant)

9 Betoane turnate pe timp frigurosAnti-inghet +

accelerator de priza

10Betoane cu rezistente mari la termene

scurteAcceleratori de intarire

In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel, Antreprenorul apreciaza ca din motive tehnologice trebuie sa foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul Inginerului si includerea acestora in documentatia de executie.

Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de catre Inginer, Antreprenor sau Furnizorul de beton, luând in considerare recomandarile din tabel, ANEXA I.3 si ANEXA I.4 - pct. 3.2.2. din Codul de practica NE 012 - 99.

In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si comportare impreuna nu este cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unei institutii specializate.

Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obisnuite) prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de tipul de aditiv utilizat si vor fi mentionate in fisa tehnologica de betonare.

Utilizarea clorurii de calciu sub orice forma este interzisa.

41

Page 328: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VIII.2.5 Adaosuri

Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati speciale.

Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea; gradul de impermeabilitate; rezistenta la agenti chimici agresivi.

Exista doua tipuri de adaosuri: inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. 10%

cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;

active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosurile active sunt: zgura de furnal granulata, cenusa, praful de siliciu, etc.

În cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerare cantitatea de aditivi din beton, ca parte lianta.

Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii.

Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii.

Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel incât proprietatile fizico - chimice ale acestora sa nu sufere modificari.

VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI

Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incât cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia sa fie asigurate.

VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta

Relatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o vârsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea efectiva a raportului A/C.

Rezistentele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt prezentate in tabelul 3:

42

Page 329: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabelul 3 Rezistentele betonuluiClasa betonului Rezistenta betonului

N/mm2

f.ck.cil f.ck.cub*C 2.8/3.5 2.8 3.5

C 4/5 4 5*C 6/7.5 6 7.5C 8/10 8 10C 12/15 12 15C16/20 16 20

*C 18/22.5 18 22.5C 20/25 20 25C 25/30 25 30

* C 28/35 28 35C 32/40 32 40C 35/45 35 45C 40/50 40 50C 45/55 45 55C 50/60 50 60

*) Clase de beton care ramân valabile pâna la intrarea in vigoare a Romcodurilor de proiectare.

Nota: Determinarea clasei betonului pe epruvete cubice cu latura de 141 mm in loc de 150 mm se accepta pe o perioada de 2 ani.

VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate

Pentru a produce un beton durabil trebuie respectate urmatoarele cerinte: selectarea materialelor componente ale betonului astfel incât sa nu contina impuritati

care pot dauna armaturii; alegerea compozitiei astfel incât betonul: sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea

armaturii. sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reactie alcali - agregate). sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator. amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca

astfel incât materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta;

tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului si protejarea corespunzatoare a armaturii.

Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si mentinerea caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul rând de permeabilitatea betonului.

43

Page 330: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este incadrat podul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practica NE 012-99.

Nivelele de performanta la impermeabilitatea betoanelor sunt prezentate in tabelul 4:

Tabelul 4 Permeabilitatea betonuluiAdâncimea limita de patrundere a apei (mm) Presiunea apei

(bari)100 200Grad de impermeabilitate

4

8

12

Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86.

Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghet - dezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile Tabelului 5.4 din Codul de practica NE 012-99.

Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt prezentate in tabelul 5:

Tabelul 5 Gradul de gelivitate Gradul de gelivitate al betonului

Numar de cicluri deinghet - dezghet

G 50 50G 100 100G 150 150

Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei, pentru betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0,25% conform STAS 10107/0-90.

VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI

Prevederile acestui Caiet de sarcini corespund cu compozitia betonului stabilita de la statia de betoane de un laborator autorizat.

VIII.4.1 Conditii generale

Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incât sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor pentru

44

Page 331: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o buna protectie a armaturii.

VIII.4.1.1 Date privind compozitia betonului

In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza: Clasa de rezistenta; Dimensiunea maxima a granulei agregatelor; Consistenta betonului proaspat; Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul

minim de ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), conditiile de expunere etc, in concordanta cu prevederile “Codului de practica”- NE 012-99.

VIII.4.1.2 Statia de betoane si utilizatorul

Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton, numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului conform celor de mai sus, programul si ritmul de livrare precum si partea de structura in care se va folosi.

Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare - transport beton.

Compozitia betonului se stabileste si/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei betonului trebuie sa se faca:

la intrarea in functiune a unei statii de betoane; la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate; la schimbarea tipului de aditiv; la pregatirea executarii unor elemente ale podului, care necesita un beton cu

caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25.

VIII.4.2 Proiectarea amestecului

VIII.4.2.1 Cerinte privind consistenta betonului

Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii prestabilite si de a fi compactat corespunzator.

Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului.

Consistenta betonului proapat poate fi determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, grad de compactare si raspândire conform prevederilor “Codului de practica”- NE 012-99 Capitolul 7.1.1. si ANEXA I.4 tabele I.4.3. si I.4.5.

VIII.4.2.2 Cerinte privind granulozitatea agregatelor

Se vor respecta prevederile capitolului 6.2.2. din “Codul de practica”- NE 012-99.

45

Page 332: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VIII.4.2.3 Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si a raportului A/C

Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA I.2 din “Codul de practica”- NE 012-99.

Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse betonului.

Valorile orientative sunt date in ANEXA I.4 tabelul I.4.2. din “Codul de practica”- NE 012-99.

Alegerea compozitiei se face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor.

VIII.4.2.4 Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor

Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea cantitati incât sa nu reduca durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii.

Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor ANEXEI I.3 din “Codul de practica”- NE 012-99 pe baza instructiunilor de folosire, care trebuie sa fie in acord cu reglementarile specifice sau agrementele tehnice, bazate pe determinari experimentale.

In Anexele I.4 si I.5 din “Codul de practica”- NE 012-99 se prezinta recomandarile privind stabilirea compozitiei betoanelor.

VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI

VIII.5.1 Betonul proaspat

VIII.5.1.1 Consistenta

VIII.5.1.2 Continutul de aer oclus

Continutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 – 88, folosind metoda gravimetrica sau metoda volumetrica sub presiune.

VIII.5.1.3 Densitatea aparenta

Determinarea densitatii aparente, pe betonul proaspat, se efectueaza in conformitate cu STAS 1759 - 88.

VIII.5.2 Betonul întarit

VIII.5.2.1 Rezistenta la compresiune

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune N/mm2, determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm (mai rar 141) Valorile acesteia sunt conform tabelului 7.2.1 din “Codul de practica”- NE 012-99.

VIII.5.2.2 Evolutia rezistentei betonului

In unele situatii speciale, este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri, epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se

46

Page 333: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive, sau incercari pe carote extrase din elementele structurii.

VIII.5.2.3 Rezistenta la penetrarea apei

STAS 3622-86 stabileste nivele de performanta ale betoanelor, functie de gradul lor de impermeabilitate.

Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.2 din Codul de practica NE 012-99.

VIII.5.2.4 Rezistenta la inghet - dezghet

Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.3 din Codul de practica NE 012-99.

VIII.5.2.5 Densitatea betonului

Functie de densitate, betoanele se clasifica in: betoane usoare - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) de maxim 2000

kg/m3. Sunt produse in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasa.

betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m3.

betoane foarte grele - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai mare de 2500 kg/m3.

VIII.6 PREPARAREA BETONULUI

Personalul implicat in activitatea de producere si control a betonului, va avea cunostintele si experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.

Se vor respecta prevederile articolului 9.1.1. din “Codul de practica”- NE 012-99.

Statia de betoane este o unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie facuta prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10, a calitatii in constructii din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitatii in constructii.

Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat, eliberat la punerea in functiune, conform prevederilor “Codului de practica”- NE 012-99.

La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit urmatoarele abateri: agregate 3% ciment si apa 2% adaosuri 3% aditivi 5%

Cantitatile de ciment, nisip si alte aggregate se vor masura dupa greutate.

Cantitatea de apa care regleaza gradul de umiditate al agregatelor se va masura.

Greutatea agregatelor va fi modificata pentru a permite ca gradul de umiditate al agregatelor sa fie utilizat.

47

Page 334: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport

Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere libera.

Prin amestecare trebuie sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o lucrabilitate constanta.

Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepând cu sortul de agregate cu granulatia cea mai mare.

Amestecarea componentilor betonului se va face pâna la obtinerea unui amestec omogen. Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul instalatiei.

Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.

Durata de amestecare, se va majora dupa caz pentru: utilizarea de aditivi sau adaosuri; perioade de timp friguros; utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm; betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm).

Se recomanda ca temperatura betonului proaspat, la inceperea turnarii, sa fie cuprinsa intre 5C si 30C.

Durata de incarcare a unui mijloc de transport, sau de mentinere a betonului in buncarul tampon, va fi de maximum 20 minute.

La terminarea unui schimb, sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa, sau apa amestecata cu pietris si apoi imediat golita complet.

In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane), utilizatorul (Antreprenorul) trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia betonului, pentru a putea efectua turnarea si tratarea betonului in conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii betonului din structura.

Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare, sau la livrare. Producatorul va furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de baza:

denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton; denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria

inregistrarii certificatului si conform punctului 9.2.2., actul doveditor al atestarii statiei din “Codul de practica”- NE 012-99;

data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul, precizarea orei la care s-a realizat primul contact intre ciment si apa);

numarul de inmatriculare al mijlocului de transport; cantitatea de beton (m3).

Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date pentru amestecul (compozitia) proiectat (a): clasa de rezistenta; clasa de consistenta a betonului; tipul, clasa, precum si dozajul cimentului; tipul de agregate si granula maxima;

48

Page 335: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

tipurile de aditivi si adaosuri;. date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de

impermeabilitate, gelivitate, etc.

Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2. din “Codul de practica”- NE 012-99.

Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton, care trebuie sa contina informatii cu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare si alte date relevante privind compozitia betonului.

In ambele cazuri, trebuie consemnate in bonul de livrare, data si ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambiant.

Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfa.

Rezultatele necorespunzatoare, obtinute pentru probele de beton intarit, vor fi comunicate utilizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului.Aceasta conditie va fi consemnata obligatoriu in contractul incheiat intre parti.

VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

VIII.7.1 Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat luând masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.

Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.

Pe timp canicular sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incât sa se evite modificarea caracteristicilor betonului, urmare a modificarii continutului de apa.

Durata maxima posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si conditiile atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfârsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul 6, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decât daca se utilizeaza aditivi intârzietori.

Tabelul 6 Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.

Temperatura amestecului de beton (C)

Durata maxima de transport (minute)

cimenturi de clasa 32,5

cimenturi de clasa 42,5

10 < t 30 50 35

49

Page 336: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

t < 10 70 50

In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute, fata de limitele din tabel.

In general, se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa intre (5 - 30)C.In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare precum:

stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intârzietori eficienti, etc.

Ori de câte ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depaseste o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa; in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.

VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre Inginer;

sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie;

sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;

au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz); suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul

proaspat, vor fi: curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate; trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele

doua betoane; sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a

betonului; sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea

betonarii in cazul intervenirii unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru, etc.);

nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.);

in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incât acestea, sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;

50

Page 337: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;

este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate;

In baza verificarii indeplinirii conditiilor de la punctul X.7.2.1., se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre:

responsabilul cu executia din partea Antreprenorului; delegatul beneficiarului.

iar in fazele determinante de catre: Inginer delegatul ISCLPUAT

in conformitate cu prevederile controlului de calitate al lucrarilor – asa cum a fost stabilit prin Contract.

Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in cazurile in care:

au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate);

betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii.

VIII.7.3 Reguli generale de betonare

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului cod si procedurii de executie.

Betonul va fi pus in lucrare, la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale: cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul

proaspat - vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata.

din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.

daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se incadreaza in limitele de consistenta admise, sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant.

inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m – in cazul elementelor cu latime de maximum 1,00 - si 1,50 m; in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii, etc.).

betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), având capatul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza.

betonul trebuie sa fie raspândit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior.

51

Page 338: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.

se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectându-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.

nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului.

in zonele cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.

se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luându-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari.

circulatia muncitorilor si a utilajului de transport, in timpul betonarii, se va face pe podine astfel rezemate incât sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.

betonarea se va face continuu, pâna la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie.

durata maxima admisa a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – in cazul cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos.

in cazul când s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 13 "Rosturi de lucru" din “Codul de practica”- NE 012-99.

instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului, pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).

Nu se va betona in apa curgatoare.

Betonul turnat sub apa va fi pozitionat prin intermediul pâlniei si al unei tubulaturi.

VIII.7.4 Compactarea betonului

Betonul va fi astfel compactat incât sa contina o cantitate minima de aer oclus.

Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului etc. In general, compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.

Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu ciocanirea cofrajelor), cu avizul Inginerului, in urmatoarele cazuri:

introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa.

52

Page 339: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue pâna la pozitia corespunzatoare a unui rost.

se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).

În timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.

Betonul trebuie compactat numai atât timp cât este lucrabil.

Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXA IV.2 din “Codul de practica”- NE 012-99.

VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se executia astfel incât betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatatie.

Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau procedura de executie si se vor respecta prevederile “Codului de practica”- NE 012-99.

Elementele de constructii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumita rezistenta, care este prezentata in documentatia de executie tinând cont de prevederile din “ Codul de practica”- NE 012-99.

VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

VIII.8.1 Generalitati

In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.

Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cât mai curând posibil dupa compactare.

Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta, pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.

Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:

uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vântului.

Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor: antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare); diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului; temperaturii scazute sau inghetului; eventualelor socuri sau vibratii, care ar putea conduce la o diminuare a aderentei

beton – armatura (dupa intarirea betonului).

Principalele metode de tratare/protectie sunt: mentinerea in cofraje; acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda; stropirea cu pelicule de protectie.

VIII.8.2 Durata tratarii

Durata tratarii depinde de:

53

Page 340: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

sensibilitatea betonului la tratare; temperatura betonului; conditiile atmosferice in timpul si dupa tratare; conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.

Se va tine cont de prevederile “Codului de practica”- NE 012-99.

VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actunile si deciziile esentiale, ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementaile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor cerintelor specifice.

Controlul calitatii lucrarilor se refera la: controlul calitatii tuturor materialelor componente; controlul fabricatiei si transportului betonului; controlul inainte de punerea in opera a betonului; controlul punerii in opera a betonului; controlul protejarii betonului pe perioada intaririi; verificarea calitatii betonului intarit.

Determinarile si metodologia de efectuare a acestora precum si criteriile de conformitate, sunt conform ,,codului de practica", indicativ NE 012-99.

VIII.10. MASURARE

VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

I. 07a01 Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C8/10

I. 07a02 Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C20/25

I. 07b01 Beton la infrastructura - in elevatii, pereti, stalpi -clasa C25/30

I. 08 Beton in piloti forati de diametru mare - clasa C 20/25

S.01a Grinzi prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa L=21.00 m, H=0.93 m

S.05a Beton in suprastructura - clasa C 35/45

S.13b Trotuare 1.50m latime

S.14a Borduri din beton 20x25

54

Page 341: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

R.T.05a Placi de racordare cu terasamentele 6.00 m x 1.10 m x 0.38 m

R.P.1a Protectie anticoroziva a betonului - infrastructura

R.P.1b Protectie anticoroziva a betonului-- suprastructura

55

Page 342: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IX. SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

IX.1 PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton precomprimat, post sau preintinse in structuri cu grinzi monobloc sau din tronsoane.Masurile specifice structurilor executate in consola nu fac obiectul acestui capitol.

Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri, numai daca sunt insotite de certificate de calitate.

La executia lucrarilor ce fac obiectul acestui capitol, se vor respecta detaliile din proiect, “Cod de practica”- NE 012-99, partea B, pentru executarea lucrarilor din beton precomprimat si “Cod de practica”- NE 012-99, partea A, pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat, cât si prevederile prezentului capitol.

IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE

Cofrajele, tiparele si sustinerile lor utilizate la lucrarile din beton precomprimat, se vor executa numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati specializate in conformitate cu prevederile din STAS 7721 - 90: “Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate".

In cazul grinzilor executate din tronsoane mari, cu rosturi umede, proiectul trebuie sa cuprinda detaliile necesare de cofrare a rosturilor. Antreprenorul are obligatia sa intocmeasca aceste detalii si sa le prezinte Inginerului spre aprobare.

IX.3 ARMATURI

Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat, va cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/1-89 "Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate” si STAS 438/2-91 "Sârma trasa pentru beton armat".

Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor corespunde indicatiilor din Capitolul 9 al prezentului Caiet de sarcini si “Codului de practica”- NE 012-99 Partea A.

Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi sectiune totala, se va face numai cu acordul Inginerului si proiectantului.

Folosirea armaturilor de pretensionare din import, se va face pe baza de agrement tehnic, conform “Ghidului privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimari utilizate la constructii civile, industriale si speciale - GAT 253 (MLPTL)”. In absenta unor date privind lungimea de transmitere (lt) si de ancorare (la), acestea se vor determina de un laborator autorizat, cu respectarea normelor românesti si cu luarea in considerare a normelor nationale din tara de origine a otelului, in cazuri speciale.

Armatura ce intra in alcatuirea cablurilor de precomprimare va fi alcatuita din sârme pentru beton si beton precomprimat calitatea I, având caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2-80.

Sârma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sârma SBP va avea eticheta metalica care sa contina, printre altele, numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul C.T.C. al fabricii si certificatul de calitate al uzinei.

56

Page 343: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii, prevazute in STAS 1799 - 88 "Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat".

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternate) pentru fiecare colac in parte, iar pentru 10% din numarul colacilor, determinarea limitei de curgere lenta, a alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe sârma. Aceste caracteristici se determina pe câte o epruveta luata de la fiecare capat al colacului.

Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor pretensionate vor corespunde prevederilor din:

STAS 6482/2-80 "Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Sârma neteda";

STAS 6482/3-80 "Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Sârma amprentata".

STAS 6482/4-80 "Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Toroane".

Sârmele care prezinta corodari pronuntate sau adâncituri nu vor fi folosite la alcatuirea fasciculelor.

Cablurile de sârma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sârma, inainte de a fi puse in opera.

IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare

La transportul si depozitarea produselor din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate, se vor respecta prevederile prezentate in continuare:

Transportul se va efectua in vagoane inchise sau in autocamioane, prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi, care ar putea produce fenomene de coroziune sau de murdarire a otelului si in mod special de produse petroliere (vaseline, uleiuri, etc.).

Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii inchise, ventilate corespunzator, pe suporti care sa previna contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic.

In cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba si in care umiditatea este sub 60%, nu se iau masuri suplimentare de protectie.

Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se va da o deosebita atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentru conditiile efective de depozitare.

La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor, se vor lua masurile necesare pentru a preveni;

zgârierea, lovirea sau indoirea; murdarirea cu pamânt, materii grase, praf, s.a.; contactul cu materialul incandescent provenind de la activitati de sudare, de taiere sau

de incalzire cu flacara aparatelor de sudare autogena;

57

Page 344: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala.

Barele vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si depozitate astfel incât sa-si pastreze forma. Eventualele prelucrari de la capete se vor proteja prin mansoane sigure, impotriva degradarilor mecanice sau din coroziune.

IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate

In cadrul lucrarilor pregatitoare, sunt incluse urmatoarele operatii: Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel, din care urmeaza a se

executa armatura; daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare - semnalate de existenta ruginei, murdariei, deformarii, s.a. - se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor. In toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate.

Suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje a betonului sau mortarului de injectare.

Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita posibilitatilor, din acelasi lot.

Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramânând deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare.

Portiunile de armatura pretensionata (sârme, toroane), care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudura, se vor indeparta.

Barele de otel superior, care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare (sub 5 cm/m) se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin +10ºC.

Se va evita rebobinarea sârmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de rulare mai mici decât cele de livrare.

Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armaturii.

Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile din STAS 6605-78.

In cazul fasciculelor postintinse, specificate in Anexa 4 din “Codul de practica”- NE 012-99 partea B, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1,92 x 105N/mm2 limitele de variatie putând fi de ±2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre laboratoarele de incercari autorizate. La constructii importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recomanda ca valoarea reala a modulului de elasticitate global sa se determine pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

58

Page 345: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tipului de armatura ce urmeaza a se confectiona, in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de taiere (mai exigente, de exemplu, in cazul armaturilor la care se realizeaza bulbi la capete).

IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse

Modul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse, precum si a celorlalte armaturi si piese inglobate, dupa caz, va face de regula obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat.

Taierea la lungime se va face astfel incât sa nu se produca deformari ale sectiunii de taiere, care sa impiedice introducerea armaturii prin ecranele de distantare in blocajele de inventar ale instalatiilor de pretensionare sau alte operatii tehnologice. La debitare, se recomanda sa se elimine zonele de toron in care s-a innadit una din sârmele componente, daca aceste zone pot fi identificate.

Se va acorda o atentie deosebita evitarii murdaririi armaturilor prin contactul cu portiunile unse ale peretilor tiparelor sau ale platformelor de turnare.

Abaterile la pozitionare, in sectiunea elementului, a armaturilor pretensionate, nu vor depasi 3 mm, fata de pozitia din proiect, daca nu se specifica altfel. Referitor la grosimea stratului de beton de acoperire a armaturilor preintinse, se evidentiaza faptul ca nu sunt permise tolerante negative.

Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distantare. In tehnologia de stand, unele din aceste ecrane sunt fixe si altele deplasabile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai mare decât diametrul armaturii preintinse cu 1 - 2 mm, in cazul sârmelor si cu 2 - 3 mm, in cazul toroanelor.

Dispozitivele de blocare la capetele standului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel incât devierea maxima a armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de 1/10.

Pentru a permite aranjarea in pozitie a armaturilor nepretensionate, se admite pretensionarea in doua etape. Forta de pretensionare din prima etapa se va stabili in functie de tehnologia de executie adoptata, dar nu va depasi 40% din forta de control prescrisa.

Armaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu sârma neagra moale, iar dupa efectuarea acestor operatii, se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de control.

Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate, la care piesele metalice ajung la fata betonului.

La armaturile preintinse, realizate sub forma de bare imbinate prin mansoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate si montate in succesiunea verificata in prealabil, iar lungimile de infiletare se vor verifica inainte de pretensionare.

Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii, acestea vor fi amplasate astfel incât sa permita alungirea libera a armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii. Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenta cel putin egala cu 92% din forta de rupere a armaturii imbinate.

59

Page 346: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

Betonul folosit la realizarea elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte specifice:

asigurarea unei clase minime: C 20/25 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate, alcatuite din bare având Rp0.2

590 N/mm2 si Rm 890 N/mm2; C 25/30 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate (sârme, toroane, lite). asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta, cât mai reduse, pentru ca

pierderile de tensiune in armaturile pretensionate sa fie cât mai reduse. un continut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corozive a

clorului asupra armaturii pretensionate; de asemenea, trebuie evitata folosirea aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantitate mai mare decât apa potabila.

asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in toata masa elementului (structura).

Pentru punerea in opera si tratarea betonului, se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi specifice:

a) In cazul in care, pentru compactarea betonului, se utilizeaza pervibratoare, se vor lua urmatoarele masuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator si armaturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor:

punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile; in punctele in care se introduce pervibratorul, se recomanda a se prevedea dispozitive

constructive speciale (de exemplu: carcase metalice, etrieri si bare), care sa impiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile postintinse.

b) Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului, in zonele de ancorare a armaturilor pretensionate pentru a se obtine o umplere cât mai buna, fara deteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone atât a vibrarii de interior cât si de exterior.

c) La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologia de stand, betonarea se va face continuu, astfel ca intre inceperea turnarii primului element si terminarea compactarii ultimului element din stand, sa nu se depaseasca intervalul de 45 minute, la temperaturi de lucru sub 30º, pentru a nu se perturba aderenta armaturii in elementele turnate anterior.

d) La temperaturi de lucru mai mari de 30ºC, se vor adopta masuri corespunzatoare prin proiect si fise tehnologice.

e) Se va evita ca - prin scoaterea din betonul proaspat a unor piese de formare a diverselor goluri sau prin tratamentul termic – sa se produca fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au efecte defavorabile asupra aderentei si protectiei anticorozive.

f) Se recomanda, ca dupa terminarea betonarii, fasciculele de armaturi introduse in teci sa fie miscate pentru reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deformari ale tecilor sau patrunderii de lapte de ciment, dar in asa fel incât sa nu se produca deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) si se va sufla aer pentru indepartarea apei si a impuritatilor.

g) Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii si a tratamentului de intarire, vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului.

60

Page 347: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

h) Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verificate prin deplasarea in acestea a unei piese conice, cu un diametru egal cu cel al dispozitivului, ce se va monta in capatul de avans al fasciculelor, la montarea acestora.

i) In cazul constructiilor realizate prin glisare, aceasta verificare se va face imediat la iesirea din cofrajul glisant, pentru a se putea interveni in timp util, de pe platforma inferioara a cofrajului.

j) Descintrarea elementelor si a constructiilor din beton precomprimat se va face numai dupa precomprimarea acestora (partiala sau totala, conform prevederilor proiectului).

k) Nu se vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale captusite cu materiale plastice.

l) La elementele cu armatura preintinsa, nu se va depasi temperatura de +60ºC iar perioada de racire va trebui sa permita coborârea temperaturii elementului sub +20ºC, inainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare.

m) Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materiale umede folosite la tratarea betonului.

La intocmirea programului de desfasurare a lucrarilor aferente betonarii, se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp, din momentul aducerii armaturii din depozit la punctul de lucru si pâna la executarea protectiei finale a acesteia.

In zona fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba, armatura se va pozitiona, pretensiona si proteja, in maximum 60 de zile, cu conditia ca de la pretensionare si pâna la realizarea protectiei sa nu treaca un interval mai mare de 15 zile. Pentru armaturile preintinse, intervalul de la pretensionare la betonare se recomanda sa nu depaseasca 48 ore.

In cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele specificate la pct.XI.5. nu pot fi respectate (de exemplu la fasciculele introduse in canale, inainte de betonare si tensionate in diverse faze de executie a lucrarii), se vor adopta prin proiect masuri de utilizare a armaturilor pretensionate cu protectie permanenta.

IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR

IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate

Prezentul paragraf trateaza monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi si placi, in solutia grinzi prefabricate si placi prefabricate cu conlucrare.

Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cu beton C 32/40 (Bc 40) ca si în elementele prefabricate, cu asigurarea continuitatii dintre canalele cablelor si barele din otel moale de pe conturul sectiunii grinzii.

Antreprenorul va prezenta spre aprobare Inginerului, detaliile privind asigurarea continuitatii canalelor cablelor si etanseitatea acestora.

Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu beton C 32/40, iar dintre placi, se va realiza prin betonarea golurilor pentru conectori cu beton C 25/30 (Bc 30) si cu vibrarea atenta a acestora pentru asigurarea conlucrarii dintre grinzi si placi, in cazul suprastructurilor din grinzi cu placi prefabricate.

Atât pentru zonele de monolitizare dintre grinzi cât si pentru golurile pentru conectori, reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe santier, pe baza de incercari pe cuburi de

61

Page 348: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

proba. La zonele de monolitizare dintre grinzi, se va folosi acelasi tip de ciment ca si în grinzi, astfel ca sa nu apara o diferenta de culoare a betonului.

Elementele de mai sus, privind clasa betonului si modul de punere in opera a acestuia, ramân valabile si pentru zonele de monolitizare dintre grinzi prin placa.

IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor

Forta de blocare va fi cea prevazuta in proiect.

Conceptia de calcul si procedeul de precomprimare se vor preciza prin contract.

Antreprenorul va supune Inginerului pentru acceptare urmatoarele: provenienta si caracteristicile materialelor; referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera; programul de precomprimare; desemnarea unui responsabil insarcinat cu executia precomprimarii; provenienta si calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea si

practica in acest domeniu.

Programul de precomprimare va face parte din programul general de executie a lucrarilor. Acesta comporta un memoriu amanuntit a operatiunilor si mijloacelor de asigurare a securitatii muncii.

Programul de precomprimare va preciza urmatoarele: mijloacele si instructiunile de folosire a materialului utilizat in operatiunile succesive; modul de punere in opera a armaturilor de precomprimare; nota privind masurile de protectie a armaturilor de precomprimare; consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare si anume:

Inainte de punerea sub tensiune a cablurilor: masurile de protectie provizorie a armaturilor si ancorajelor; eventualele masuri de verificare a rezistentei în beton, în particular în vecinatatea

ancorajelor;

În timpul punerii sub tensiune: ordinea de punere sub tensiune; tabel cu relatiile dintre fortele de tragere si alungirile cablelor cât si pentru coeficientul

de frecare calculat si cel efectiv; metoda de masurare a eforturilor si alungirilor; dispozitiile asupra masurilor ce trebuie luate în caz de accident, de alungire anormala

sau rupere de sârme, de reinnoire a protectiei provizorii si anume la locasurile ancorajelor;

masurile de protectie definitive si programul injectiei; modul de verificare a canalelor ramase libere.

Rezultatele precomprimarii vor fi inscrise, pentru fiecare cablu, intr-o fisa de pretensionare de tipul celei din Anexa 12 a “Codului de practica” NE 012-99, Partea B.

IX.5.3 Injectarea cablurilor

Injectarea cablurilor trebuie sa se faca pe baza unui program intocmit de Antreprenor, care va cuprinde:

caracteristicile mortarului de injectare si durata de intarire;

62

Page 349: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

conditiile de a folosi materialul de injectare cât si destinatia materialului ramas disponibil în caz de accident;

ordinea detaliata a operatiunilor de curatire cu aer sau spalare a canalelor cablelor; ordinea detaliata a operatiunilor de injectare si incercarile corespunzatoare; volumele de material de injectare pentru un cablu, pentru o familie de cable; masurile ce trebuie respectate în caz de accident sau în conditii climaterice

defavorabile.

La injectare se va tine cont de prevederile “Codului de practica”- NE 012-99” Partea B, sectiunea 8, cu respectarea datelor din Anexele 13 si 14 privind amestecul de injectare si fisa de injectare.

IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR

Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimmat sau a elementelor care urmeaza a fi asamblate prin precomprimare, se va face de producator, în conformitate cu prevederile din STAS 6657/1-89 precum si din proiectul sau norma interna de fabricare a elementului.

Producatorul va emite un certificat, prin care atesta calitatea corespunzatoare a lotului de elemente livrate. La baza certificatului vor sta datele inscrise în documentele interne de verificare a calitatii.

Pentru a evita returnarea de la santier a unor elemente prefabricate, uzina va obtine acordul Antreprenorului inainte de expedierea acestora.

Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afecteaza capacitatea portanta sau durabilitatea elementului ca: stirbituri, segregari pe zone restrânse, se face pe baza unui program intocmit de Antreprenor, ce se supune aprobarii Inginerului in conformitate cu codul de practica NE0XII.

Nu se admit în lucrare elemente cu: zone puternic segregate, goluri, fisuri.

În cazul în care este prevazut proiect de incercare a lucrarii, Antreprenorul are în intregime în sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate în proiect.

Programul de incercare va fi supus, in prealabil, aprobarii Inginerului.

IX.7. MASURARE

IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

S.01a Grinzi prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa L=21.00 m, H=0.93 m

63

Page 350: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

X. APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE

Acest capitol se refera la dispozitive, lucrari si alte elemente care contribuie la buna exploatare podurilor.

X.1 APARATE DE REAZEM

Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legatura dintre pile – culei, pe de o parte - si tablier, pe de alta parte, destinate transmiterii sarcinilor si care sa permita deformatiile din temperatura, contractie si curgere lenta ale tablierului.

Dupa materialul din care sunt executate, aparatele de reazem sunt:metalice sau din elastomeri.

Materialele care intra în compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface conditiile de calitate minime prevazute în STAS 4031 - 77 si STAS 4031/2-75.

Materialele care intra în compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, vor satisface conditiile prevazute în STAS 10167 - 83.

Aparatele de reazem, din punct de vedere static, sunt de doua tipuri: fixe si mobile.

Fiecare tip în parte este diferentiat dupa reactiunea maxima pe care o poate prelua si dupa capacitatea de deplasare.

Aparatele de reazem se executa pe baza detaliilor de executie elaborate de proiectant. Antreprenorul poate propune si alte tipuri de aparate de reazem decât cele prevazute în documentatie. Adoptarea altor tipuri de aparate de reazem se face numai dupa consultarea si aprobarea Inginerului.

Aparatele de reazem metalice vor îndeplini conditiile de receptie conform STAS 4031/77, 4031/1 – 75 iar aparatele de reazem din elastomeri vor îndeplini conditiile de receptie conform STAS 10167/83. Aparatele de reazem propuse de Antreprenor vor fi însotite de certificate de calitate si de agrementul tehnic emis de M.L.P.T.L.

Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. În cazul adoptarii aparatelor de reazem propuse de Antreprenor, acesta va suporta si costul eventualelor adaptari necesare.

X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE

Rolul dispozitivelor antiseismice este de a prelua sarcinile suplimentare induse de seism la nivelul aparatelor de reazem, pe directiile pe care acestea nu au capacitate de rezistenta. Din punct de vedere constructiv, dispozitivele antiseismice pot fi înglobate în aparatul de reazem sau pot fi dispozitive independente pozitionate în afara aparatului de reazem propriu-zis. Modul de alcatuire si locul de amplasare al acestora sunt conform detaliilor din proiect. În cazul adoptarii altor tipuri de dispozitive se va obtine aprobarea Inginerului iar costurile suplimentare necesare pentru adaptarea la structura vor fi suportate de Antreprenor.

64

Page 351: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

X.3. MASURARE

X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

I. 13a Placi din neopren armat pentru aparate de reazem - TIP 5 200x300x30 mm

I. 13b Placi din neopren armat pentru aparate de reazem - TIP 6 200x300x41 mm

I.14Material metalic pentru aparate de reazem din neopren si dispozitive antiseismice si alte elemente similare

65

Page 352: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE

XI.1 HIDROIZOLATII

XI.1.1 Generalitati

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri.

Hidroizolatiile au ca scop: impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta; colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de

scurgere;

La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite în general din: sapa care se executa în câmp continuu si racordarea acesteia la marginea

elementului care este hidroizolat; racordarea acesteia la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a

rosturilor de dilatatie.

Se disting urmatoarele straturi: strat suport; strat de amorsare; strat de lipire; strat de baza; strat de protectie;

Functionalitatile unor straturi pot fi comasate în diferite solutii constructive ale firmelor specializate în hidroizolatii. Hidroizolatiile pot fi alcatuite din:

amestec lichid cu intarire rapida; membrana hidroizolatoare; solutii bituminoase

Tehnologia de aplicare poate fi: prin pulverizare; prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum; prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice; prin aplicarea de membrane autoaderente; prin lipire cu supraincalzirea membranelor; prin spoire;

În toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice. Termenul de “sapa hidroizolatoare” utilizat în continuare, include toate straturile componente si anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza si stratul de protectie.

XI.1.2 Caracteristici tehnice

Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 10 ani de exploatare normala a podului, pasajului sau viaductului.

66

Page 353: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare, trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa la structura de rezistenta, respectiv refacerea caii pe zona de interventie.

Materialele incluse în elementele sapei hidrofuge trebuie sa fie imputrescibile si sa fie pasive chimic.

Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata la poduri în exploatare, la care lucrarile sa se execute pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate sa se desfasoare circulatia normala, asigurându-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice.

Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport si la asternerea straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.

Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau superior.

Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico – mecanice conform SR 137-95:

forta de rupere > 800 N/5 cm alungirea la rupere min. 40% rezistenta la perforare statica;

clasa de rezistenta L 4 neperforata min 250 N pe bila 10 mm adezivitatea la tractiune (aderenta la suport) min. 0,5

N/mm2

flexibilitate la rece pe un dorn 30 mm fara fisuri la -10C permeabilitate la apa 72h, la 100 mm

coloana de apa 0 temperatura minima la care membrana

este stabila 120C temperatura asfaltului turnat in

imbracaminte, la care membranatrebuie sa reziste, fara diminuareacaracteristicilor fizico-mecanice 180C

rezistenta la sfâsiere: longitudinala > 200Ntransversala > 200N

domeniul de temperatura de exploatarecurenta este -20C +70C

intervalul de temperatura a mediului încare se aplica sapa hidroizolatoare +5 +30C

Stratul superior al sapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din alcatuirea asfaltului imbracamintii rutiere, pentru a evita agresarea sapei.

Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate în România, conform Legii nr. 10/1995.

67

Page 354: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XI.1.3 Prescriptii

XI.1.3.1 Stratul suport

Hidroizolatia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de panta si egalizare. Betonul de panta si egalizare se va realiza din beton de clasa minim C16/20. Grosimea stratului de beton va fi de min. 20 mm.

Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de calitate: aspect compact, fara goluri, denivelari, segregari, fisuri, crapaturi, etc; vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare; sa respecte pantele conform proiectului; sa fie executate toate lucrarile a caror executie ulterioara ar conduce la

compromiterea hidroizolatiei executate; sa fie rigid, intarit, sanatos, fara parti friabile, pete de ulei, grasimi, segregari,

goluri sau alte defecte de turnare si sa aiba sunet metalic la ciocanire; suprafata betonului nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 1,5 – 2 mm

(masurate cu dreptarul de 3m lungime pe orice directie). Se admite o singura denivelare de 5 mm la o verificare;

sa nu prezinte lapte de ciment in exces; sa nu prezinte muchii vii (se racordeaza la vertical cu o raza de 5 cm), sa asigure

racordarea la gurile de scurgere si in zona rosturilor, conform detaliilor din proiect. Inainte de aplicarea straturilor urmatoare, stratul suport se va pregati astfel: se desprafuieste prin suflare cu aer comprimat sau prin maturare/periere pâna la

obtinerea unei suprafete curate; se verifica planeitatea, se inlatura rugozitatile si se corecteaza asperitatile; daca nu

se realizeaza cerintele necesare aplicarii hidroizolatiei se vor face remedieri cu mortare speciale aderente;

se verifica umiditatea cu umidometru tip Feutron (umiditatea nu trebuie sa depaseasca 4% pe o adâncimea de 2 cm);

pe suprafata pregatita ca mai sus, este interzisa circulatia personalului din santier sau cu utilaje de orice fel.

Calitatea suportului trebuie sa faca obiectul procesului verbal de receptie calitativa in faza determinanta. Calitatea stratului suport conditioneaza continuarea lucrarilor

XI.1.3.2 Stratul de amorsaj

Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.

Solutia cu care se executa amorsa, poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice. Componentele solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul.

Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin pulverizarea cu mijloace mecanice. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata în totalitate.

Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste +5C.

Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.

68

Page 355: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XI.1.3.3 Stratul hidroizolator

Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrana utilizata. Aplicarea hidroizolatiei se face respectând fisa tehnologica a firmei producatoare.

Hidroizolatia se aplica în câmp continuu, asigurându-se aderenta pe toata suprafata pe care se aplica. Nu se admit goluri, umflaturi, basici de aer, neetanseitati la petreceri sau margini desprinse.

Se vor trata special racordarile la gurile de scurgere, asigurându-se etanseitatea si scurgerea apelor colectate.

La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie.

Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etansare.

În cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie mai mare de 250C sau mai mare decât temperatura la care tipul respectiv de membrana isi modifica caracteristicile fizico - mecanice sau chimice.

Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant, la cel putin +5C. Sistemul hidroizolator nu se aplica pe timp de ploaie.

XI.1.3.4 Stratul de protectie

Stratul de protectie poate fi: sapa de beton de 5 cm grosime, realizata din beton clasa C 20/25 (Bc 25), armat cu

impletituri din sârma zincata 1,18 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3 - 8 cm sau plase sudate tip Buzau 4 - 5 mm, cu ochiuri 10 x 10 cm.

Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment II A - S 32,5 si agregate cu dimensiunea maxima de 7 mm.

mastic bituminos cu grosimea de 1 - 2 cm; membrane de protectie, aderate la membranele hidroizolatoare;

Se pot folosi si membrane hidroizolatoare, la care nu este necesara sapa de protectie.

Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie, se face pe etape, dupa cum urmeaza: pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se

procese - verbale de lucrari ascunse; la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces - verbal;

Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar în cazul unor constatari nefavorabile, din procesele verbale de lucrari ascunse, se poate face si asupra etanseitatii, prin inundarea pe o inaltime de min. 10 cm, pe suprafetele limitate, pe durata de 24 ore.

Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, se vor remedia pe baza unor solutii propuse de Antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre Inginer.

În cazul când Inginerul nu accepta remedierile propuse de Antreprenor, se poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.

69

Page 356: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamântul

Pe suprafetele infrastructurii care vin in contact cu pamântul si pe placile de racordare, se aplica la cald doua straturi de bitum filerizat, conform STAS 5088-75 sau de emulsie bituminoasa.

XI.1.5 Standarte românesti

Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice, se efectueaza în conformitate cu urmatoarele standarde:

STAS 6642 - 73 “Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune.” “ Rezistenta si alungirea la rupere.”

SR 137 – 95 “Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare.”

STAS 5690 - 80 “Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa.” Ordin MT 497-98 "Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos

pentru drumuri." SR-ISO 2409-94 “Lacuri si vopsele. Încercarea la caroiaj.” STAS 6615/1-74 “Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea

vâscozitatii.” STAS 9199 - 73 “Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si

incercari."

XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE

XI.2.1 Generalitati

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie, utilizate la poduri rutiere, asigura: deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri, în rosturile lasate în acest scop; continuitatea suprafetei de rulare a caii în zona rosturilor; etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa.

Pentru satisfacerea acestor exigente, se utilizeaza dispozitive etanse.

În general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt: elemente elastomerice care asigura deplasarea; elemente metalice suport, fixate pe structuri; betoane speciale în zona prinderii pieselor metalice; mortare speciale de etanseizare; benzi de cauciuc, pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.

Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra în alcatuirea lor.

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri în exploatare, având rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz.

Daca se aplica la poduri în exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor pe o jumatate a partii carosabile, circulatia urmând a se desfasura pe cealalta jumatate a podului, fara ca aceasta tehnologie de executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului.

70

Page 357: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Termenul de “dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie”, prescurtat “dispozitiv”, utilizat în continuare, include toate elementele componente si anume:

betonul în care sunt fixate elementele metalice; elementele metalice de prindere; elementul elastomeric; elementul de etanseizare din cauciuc; mortarul special pentru etanseizarea elementului elastomeric.

XI.2.2 Caracteristici tehnice

Termenul de garantie a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normala a podului. Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este de min. 5 ani.

Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure, din efort propriu, repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii, ca urmare a defectiunilor dispozitivului aparute în perioada de garantie.

Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure: livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la punerea în

opera a dispozitivului; asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea în

opera a dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer; asigurarea supravegherii tehnice la punerea în opera a dispozitivului; instructiuni tehnice de executie si de exploatare.

Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico – mecanice, în domeniul de temperaturi -35C +80C:

asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa; elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi; sa fie etans; sa fie fixat de structura de rezistenta a podului, preluând actiunile verticale si

orizontale.

Pentru 1 ml. de rost, aceste actiuni sunt: forta verticala 11,2 tf forta orizontala 7,8 tf

Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile: Duritate, grade Shore A 60 5 Rezistenta la rupere prin intindere 12 N/mm2.

Rezistenta la rupere prin compresiune 75 N/mm2.

Tasarea sub sarcina verticala maxima max. 15 % Alungirea minima la rupere 350 % Rezistenta la ulei

Variatia caracteristicilor fizice si mecanice: duritate grade Shore A max. 5 pierdere de rezistenta la rupere max. 15 % alungirea la rupere max. 15 % nefragibilitate la temperaturi scazute

71

Page 358: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

temperatura minima - 35C rezistenta la imbatrânire accelerata pierdere din rezistenta la rupere max. 15% scaderea alungirii la rupere max. 30% cresterea duritatii, grade Shore A max. 10 Rezistenta la ozon dupa 100 ore sa nu prezinte fisuri

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate în Romania.

XI.2.3 Prescriptii

XI.2.3.1 Betoane speciale

La varianta în care elementele metalice de fixare se incastreaza intr-o rigla de beton armat, care prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla trebuie sa fie cel putin de clasa C 28/35, cu tasarea conului T 3/4 - 100 ± 20 mm.

Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi în mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR 388-1995.

Betonul va avea gradul de gelivitate G 150.

Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la vârsta de 28 zile a betonului.

Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate deschide circulatia la vârsta de 10 zile.

În varianta în care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul în care se ancoreaza aceste buloane trebuie sa fie cel putin de clasa C 25/30.

Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de râu spalate.

Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995.

În cazul în care betonul existent în suprastructura nu are clasa minima C 20/25, zona de ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de clasa minim C 20/25.

Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu romflexil pe fata care vine în contact cu pneurile, realizând aceeasi culoare cu imbracamintea asfaltica.

XI.2.3.2 Mortare speciale

Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau pentru etanseizarea laterala a elementului elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza de rasini sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzator de dispozitive.

Aceste mortare trebuie testate în prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de dispozitiv.

XI.2.3.3 Elementele elastomerice

Elementele elastomerice pot fi: panouri din neopren armat; profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;

72

Page 359: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

benzi late din neopren;

Aceste confectii se livreaza la cerere, la tipul si la dimensiunile specificate in proiect. La primire, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a produselor.

XI.2.3.4 Elemente metalice de fixare

Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se incastreaza in structura si de ele se fixeaza elementele elastomerice intersanjabile.

La livrare, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu prevederile proiectului si caietului de sarcini.

Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixarea la pozitie cu dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor în aceasta pozitie pâna la intarirea betonului.

Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea dispozitivului de acoperire. Se admite pe toata lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe zona vulcanizata se admite o toleranta la grosime de 10% din grosimea nominala a benzii.

În zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se va urmari:geometria sa fie cea prevazuta în proiect,asfaltul sa nu prezinte denivelari,sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri, sa indeplineasca cerintele din prezentul Caiet de sarcini

XI.2.3.5 Dispozitive de tip liant cu agregate

La podurile având deschideri mici cu suflu sub sau egal cu 25 mm ( 10 mm, considerând temperatura de montaj de +5C), se recomanda solutiile simple, necostisitoare.

Dispozitivele tip liant, cu agregate, sunt alcatuite din straturi alternative de liant realizat din bitum modificat cu polimeri si agregate, cu o anumita curba granulometrica. In general grosimea totala a acestor straturi este de 50-150 mm si ele se incadreaza in grosimea imbracamintii asfaltice.

Liantul realizat din bitum modificat cu polimeri, asigura elasticitatea si adezivitatea sistemului, atât la temperaturi negative (-25C) cât si la temperaturi pozitive (+80C), precum si o rezistenta in timp si o exploatare in conditii foarte bune.

Agregatele trebuie sa aiba o anumita curba granulometrica, care difera de la o firma producatoare la alta.

Aceste dispozitive de racordare se monteaza dupa realizarea imbracamintii bituminoase, prin taierea fantei rostului pâna la hidroizolatie si umplerea ei in straturi succesive. Lucrarile vor incepe de la marginea cea mai joasa spre cea ridicata.

Rostul in beton va fi de 2 cm. Elementele de beton pe care se aplica rostul trebuie sa fie netede, fara denivelari, fara stirbituri si sa fie rezistente. Rostul dintre elementele de beton trebuie sa fie curatat de eventualele elemente ce ar putea bloca rostul si impiedica dilatatia tablierului.

In rostul structurii de beton se aplica un snur rezistent la temperaturi inalte, peste care se aplica un dop din liantul bituminos.

Peste rostul structurii, pe toata lungimea lui, se monteaza o tabla de aluminiu, care se fixeaza de tablier pe partea cea mai inalta.

73

Page 360: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Dupa incalzirea intregii suprafete a rostului (orizontal si vertical), se aplica straturile succesive de liant si agregate.

Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure: sculele si confectiile de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a

dispozitivului; asigurarea supravegherii tehnice, la punerea in opera a dispozitivului; instructiuni tehnice de executie si de exploatare; montarea unui dren de colectare a infiltratiilor;

Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-mecanice, in domeniul de temperaturi -35 +80C:

asigurarea deplasarii libere a structurii, la valoarea prescrisa; elementele de aluminiu sa reziste la agentii corozivi; sa fie etans;

Caracteristicile fizice ale elementelor componente:

Materialul de baza: Bitum elastomer Densitate la 18C 1.15 0.05 Punctul de inmuiere min. 85C Temperatura de turnare 180C 20 Penetrare la 25C 40-90 0,1mm Densitatea la 25C 1-1,3g/cm3

Flexibilitate la 0C,-20C fara fisuri

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in România conform Legii nr.10/1995.

XI.2.3.6 Alte recomandari

Se vor efectua: receptii pe faze de executie, care au în vedere constatarea executarii corecte a

elementelor suport sau de prindere a elementului elastomeric; receptia finala.

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza în conformitate cu urmatoarele standarde:

STAS 5441/2-74 “Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii în grade de duritate Shore A”

SR ISO 37-1997 “Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Determinareacaracteristicilor de efort – deformatii la tractiune."

SR ISO 1817 - 93 “Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor.” STAS 5152 - 82 “Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatrânirea

accelerata.” STAS 8204 - 73 “Cauciuc vulcanizat. Determinarea temperaturii,

limita de nefragibilitate." STASR 9449 - 73 “ Elastomeri vulcanizati. Determinarea rezistentei la

fisurare, datorita ozonului, în conditii statice.” SR ISO 815+A1/95 “ Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea

deformarii remanente dupa compresiune, la

74

Page 361: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

temperaturi ambiante, ridicate sau scazute.” SREN 10002-1/1994 “Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Metoda de

incercare (la temperatura ambianta).” SR 13170 - 1993 “ Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin

soc. Epruvete speciale si metode de evaluare.” SR EN 10045-1-1993 “ Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe

epruvete Charpy. Partea 1. Metode de incercare.”

XI.3. MASURARE

XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

S.09Dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatare - Dlmax=20 mm

I. 11Hidroizolatie pe suprafetele de beton in contact cu pamantul

S.06Hidroizolatie

75

Page 362: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XII. CALEA PE POD

XII.1 GENERALITATI

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea imbracamintilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare.

Acest tip de imbracaminte se executa la cald, din mixturi preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos, pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde:

STAS 175 - 87 “Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate.”

STAS 11348 - 87 “Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod. Conditii tehnice de calitate.”

SR 174/1 –97 “Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice de calitate.”

SR 174/2 –97 “Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru preparare si punere in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate.”

Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod indic. AND 546-1999.

Utilizarea altor tipuri de imbracaminti pe poduri nu se va face decât pe baza unor studii si cercetari efectuate de institute de specialitate si numai cu acordul Inginerului si proiectantului.

Imbracamintile bituminoase se utilizeaza in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, conform cu precizarile din STAS 11348 - 87 tabel 1 si cu prevederile din caietul de sarcini, putând fi: imbracaminte butuminoasa turnata realizata cu asfalt turnat dur sau imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri tip BamP. Tipurile de mixtura sunt cele din tabelul 1.

Tabelul 1 Mixturi asfalticeNr.crt.

Tipul mixturii asfalticeSimbo

l

Dimens. max. a

granuleiDomeniul de aplicare

1 Beton asfaltic cilindrat, cu bitum pur

BAP 16imbracaminte pe partea carosabila

a podurilor rutiere2 Beton asfaltic cilindrat, cu

bitum modificat sau polimeri*

BamP 16imbracaminte pe partea carosabila

a podurilor rutiere

3Asfalt turant dur ADT 8

imbracaminte la poduri cu placa de beton

4 Asfalt turnat AT 7 imbracaminte pe trotuare

5Mortar asfaltic turnat MAT 5

strat de protectie a hidroizolatiei de pe pod sau ca strat de egalizare a

caii podului

76

Page 363: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

NOTA: * se executa pe poduri situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens si greu, in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente, la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute.

XII.2 TROTUARE

Trotuarele sunt elemente destinate circulatiei pietonilor pe poduri/pasaje si sunt denivelate fata de nivelul caii. Latimea acestora va fi stabilita prin proiect, functie de amplasamentul podului/pasajului, respectând prevederile STAS 2924-91 si Ordinul 45/1998 al Ministerului Transporturilor.

Nu se admite traversare de conducte si cabluri electrice sau telecomunicatii prin umplutura trotuarului. Acestea vor fi pozitionate prin intermediul unor suporti metalici ancorati de suprastructura in afara caii pe pod.

Trotuarul va fi prevazut, la marginea dinspre partea carosabila, cu borduri si cu parapet directional sau cu borduri înalte, iar catre exterior cu parapet pietonal. Umplutura trotuarului este realizata din beton de clasa C8/10.

Bordurile se vor realiza cu beton de clasa minim C 28/35, realizat cu ciment I 42.5, având un grad de impermeabilitate de minim P8

10 si care sa reziste la cel putin 150 cicluri de inghet- dezghet.

XII.3 PARAPETE

Dupa scop, parapetii pot fi pietonali, directionali sau cu rol dublu. Realizarea lor se face in conformitate cu proiectul. Parapetii prevazuti sunt în conformitate cu SR 1948 – 2/1995. La pasajele peste liniile CF parapetul este completat cu o plasa de protectie cu înaltimea de 2,5 cm de la nivelul trotuarului.

Parapetii din otel se vor proteja prin vopsire; calitatea si culoarea vopselei vor fi aprobate de Inginer.

XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD

Calea pe poduri si pasaje se va realiza cu îmbracaminti bituminoase executate la cald conform normativ AND 546 – 1999. Imbracamintea bituminoasa pe partea carosabila a podului, se aplica pe un strat de protectie executat conform STAS 5088 – 75 sau din mortar asfaltic turnat tip MAT, executat conform STAS 11348-87 si/sau conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Adaptarea unui tip sau altul pentru stratul de protectie al hidroizolatiei, se va face la fiecare lucrare in parte, cu aprobarea proiectantului si a Inginerului. Protectia cu mortar asfaltic turnat se va adopta in special in cazul platelajelor de tip ortotrop, pentru a reduce incarcarea permanenta.

Imbracamintea bituminoasa la trotuare se realizeaza din asfalt turnat conform STAS 175-85, STAS 1348-87si prevederilor din prezentul caiet de sarcini, de tip AT.

Imbracamintea bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic tip BAP, se executa in perioada mai – octombrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa fie de minim + 10C; pentru imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri, temperatura trebuie sa fie de minim +15C; imbracamintea bituminoasa turnata, realizata cu asfalt turnat dur, se executa in tot timpul anului, cu conditia ca stratul suport sa fie uscat iar temperatura atmosferica sa fie de minimum +5C.

77

Page 364: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XII.5 CONDITII TEHNICE

XII.5.1 Elemente geometrice

Grosimile straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic turnat) conf. STAS 11387 stabilite constructiv, la fiecare lucrare in parte, vor fi urmatoarele:

asfalt turnat dur 6 cm (2x3 cm) asfalt turnat grosime minima 2 cm mortar asfaltic turnat grosime minima 1,0 – 2 cm

Grosimea totala a îmbracamintii din beton asfaltic cilindrat este de 6 cm si se executa din doua straturi, grosimea fiecarui strat fiind de 3 cm.

Profilul transversal si longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului. Grosimea reala a îmbracamintii bituminoase este indicata în documentatia tehnica.

XII.5.2 Abateri limita

Abaterile limita la grosimea straturilor fata de valorile din proiect vor fi de –10 %.

Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de ± 2,5 mm/m pentru îmbracaminti turnate mecanizat si de ± 5 mm/m pentru îmbracaminti turnate manual.

Denivelarile maxime admise în lungul caii sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm în cazul executiei mecanizate si de 5 mm în cazul asternerii manuale.

XII.5.3 Materiale

Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic) sunt precizate în tabelul 3 din STAS 11387 – 87 si vor îndeplini conditiile de calitate prevazute în standardele respective de materiale si anume:

STAS 539 - 79 pentru filer; STAS 662 - 89 pentru nisip natural si SR 667 - 90 pentru nisip de concasare sorturile

0-3 si criblura sorturile 3-8 si 8-16; Normativ Ord. MT 497/1998 pentru bitum. Se utilizeaza bitum tip D 60/80 pentru

zona climatica calda si D 80/100 pentru zona climatica rece.

Alte materiale: emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, conform STAS 8877 - 72, pentru

amorsarea suprafetelor la podurile cu placa de beton armat; chit tiocolic pentru colmatarea rosturilor in zonele de contact ale sapei hidrofuge si a

imbracamintii bituminoase cu unele elemente de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere, etc.).

Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur si ale asfaltului turnat, vor respecta prevederile din STAS 175 – 87 (conform tabel).

Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP si BamP, vor respecta prevederile din Normativul ind. AND 546-1999.

Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat, vor respecta prevederile din STAS 11348-87 aratate in tabelul 2.

78

Page 365: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Tabelul 2.Proprietati ale mixturilor asfaltice turnate

Caracteristici fizico-mecaniceMixturi asfaltice

Asfalt turnat dur

Asfalt turnat

A. Incercare pe cuburi:- Densitatea aparenta, kg/m3 2400 2400- Absorbtia de apa % vol. 0 - 1 0 - 1- Umflarea dupa 28 zile de pastrare in apa, % vol.max. 1 1- Rezistenta la compresiune la 22C. N/mm2, min 3.5 3.0- Rezistenta la compresiune la 50C. N/mm2, min 1.7 1.5- Reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 zile de pastrare la apa la temperatura de 22C. % max.

10 10

- Patrunderea la 40C sub o forta de 525 N, aplicata timp de 30 minute cu ajutorul unui poanson având sectiunea de 500 mm2, mm.

1 - 7 1 – 7

B. Incercare pe cilindri Marshall:

- Stabilitate (S) la 60C, N, min. 5500 1000- Indice de curgere, fluaj (I), min. 1.5 – 4.5 1.5 – 4.5

- Raport S/I, N. mm, min. 1500 1000

Conditiile pentru compozitia si caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur, sunt cele din tabelele care urmeaza:

Tabel nr 3. Compozitia betonului asfaltic cilindrat

Nr. crt.

SpecificatiiConditii de

admisibilitate

1 Compozitia agregatelor naturale si filer

trece prin ciurul 16 mm % 90 - 100

trece prin ciurul 8 mm % 60 - 80

trece prin ciurul 3,15 mm % 45 – 60

trece prin ciurul 0,63mm % 25 - 40

trece prin ciurul 0,20 mm % 14 - 25

trece prin ciurul 0,09 mm % 10 - 12

2 Continutul de bitum % din masa mixturii 6 - 7

Tabel nr 4 Proprietati ale betonului asfaltic cilindratBeton asfaltic cilindrat tip BAP

Nr.crt Caracteristici Tipul bitumuluiD 60/80 D 80/100

A. Caracteristici pe probe Marshall1 Densitatea aparenta kg/m3, min. 2350 23502 Absorbtia de apa, % vol.max. 1.0 1.0

79

Page 366: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

3 Stabilitatea ( S) la 60C, min. 7.5 7.04 Indice de curgere (I) la 60C, min. 1.5 – 4.5 1.5 – 4.5 B. Caracteristici pe probe intacte- carote1 Densitatea aparenta kg/mc, min. 2250 22502 Absorbtia de apa, % vol., max. 2.0 2.03 Grad de compactare, % min. 70 97

Abaterile limita, in procente din masa, in valoare absoluta, vor respecta prevederile STAS 175 – 87si SR 174/5-1997.

XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE

Stratul suport ( beton de panta sau placa de suprabetonare) va fi pregatit astfel: suportul pentru beton de ciment va fi nivelat cu un mortar de finisare. Dupa uscare,

suprafata se va amorsa cu o emulsie cationica bituminoausa cu rupere rapida;

suportul pentru mortar asfaltic va fi curatat si se va amorsa cu o emulsie cationica

bituminousa cu rupere rapida daca calea va fi turnata mai târziu cu 24 de ore dupa ce

se toarna mortarul.

Amestecul, transportul si asternerea mixturilor asfaltice tip ATD vor respecta prevederile STAS 175-87, iar cele de tip BAP, prevederile STAS 174/1,2-1997 si Norma AND 546/1999. Mixturile asfaltice se vor turna dupa ce suprafata hidroizolatiei se va amorsa cu emulsie bituminousa.

XII.6.1 Prescriptii de executie

Cotele stratului suport trebuie verificate pentru a respecta prevederile proiectului.Suprafata stratului suport pe care se executa amorsarea trebuie sa fie uscata si curata.

Pregatirea stratului support se va efectua in functie de tipul sau si anume: In cazul când imbracamintea se aplica pe suprafata din beton de ciment, se va asigura

planeitatea acesteia, in conformitate cu proiectul de executie si se admite sau respinge continuarea lucrarilor, aceasta fiind faza determinanta. Suprafata astfel tratata, dupa uscare, se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida;

In cazul când imbracamintea se aplica pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafata acestuia se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, atunci când turnarea imbracamintii se efectueaza la un interval de peste 24 ore de la turnarea mortarului sau acesta a fost supus circulatiei;

In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica direct pe hidroizolatie, se va avea in vedere corelarea stabilitatii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixtura utilizat si se va asigura aderenta.

Amorsarea se executa mecanizat, realizându-se o pelicula omogena pe toata suprafata stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3….0,4 kg/m2.

Amorsarea se face in fata repartizatorului, pe distanta minima care sa asigure timpul necesar ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m.

Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice se efectueaza conform STAS 175 - 87 si Normativului ind. AND 546-1999.

80

Page 367: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor

Verificarea materialelor folosite la executia mixturilor asfaltice turnate, se va face conform prevederilor din standardele respective de materiale.

Verificarea mixturilor asfaltice si a continutului de bitum, se va face cu respectarea prevederilor din STAS 1338/2 – 87 si STAS 11387 - 87, cap. 4.

Verificarea imbracamintii rezultate se va face prin metode nedistructive sau prin carote conform STAS 1338/1 - 84. Verificarea elementelor geometrice se va face pe pacursul executiei conform STAS 174/2 pct. 3.4 si 3.5.

Receptia preliminara se face la cel putin o luna de la darea in circulatie.

Comisia de receptie va examina lucrarea executata conform documentatiei tehnice aprobate si documentatiei de control intocmite in timpul executarii.

Documentele tuturor verificarilor stabilite conform acestui normativ, fac parte din documentatia receptiei preliminare si se predau Inginerului lucrarii, pentru a fi gestionate in cartea podului.

Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarii executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie preliminara, vor fi remediate de constructor, pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite.

Receptia finala se va face la un an de la data efectuarii receptiei preliminare, timp in care se va face verificarea comportarii in exploatare a lucrarii executate si se vor realiza eventualele remedieri ale deficientelor aparute in perioada de garantie.

XII.7. MASURARE

XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

S.07a Calea pe pod/pasaj - Imbracaminte bituminoasa cilindrata 3+4.0 cm)

S.08 Guri de scurgere - T1G1S.10 Parapet metalic pentru siguranta circulatiei autovehiculelor - de tip greuS.13b Trotuare 1.50m latimeS.14a Borduri din beton 20x25

81

Page 368: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XIII. RACORDAREA CU TERASAMENTELE

XIII.1 GENERALITATI

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la executarea, compactarea, nivelarea si finisarea umpluturilor de la sferturile de con si din spatele culeelor, protectia sferturilor de con, executarea, transportul, montarea placilor de racordare si a grinzilor de rezemare, executarea scarilor si a casiurilor pe taluz, controlul calitatii si conditiile de receptie.

La executia umpluturilor la sferturile de con si din spatele culelor se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini

Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a umpluturilor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON

Sferturile de con sunt elemente care asigura racordarea dintre culee si terasamentul rampelor de acces.

Sferturile de con se executa din pamânt bine compactat, cu taluz fie constant de 2:3, fie variabil de la 2:3 pe directia transversala caii, pâna la 1:1 pe directia longitudinala.

XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE

DE CON

XIII.3.1 Pamânt vegetal

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamântate se foloseste pamânt vegetal ales din pamânturile vegetale cele mai propice vegetatiei.

XIII.3.2 Pamânturi pentru umpluturi

Pentru executarea lucrarii se vor folosi pamânturi cu urmatoarele caracteristici: pamânturi necoezive medii, fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de

50%) nisip cu pietris, nisip mijlociu in parti fine neuniforme (granulozitate continua)

sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet, insensibilitate la variatiile de temperatura.

82

Page 369: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Pamânturile clasificate ca bune conform STAS 1243-77, tabelul 1a si 1b, pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.

Nu se admite folosirea pamânturilor prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre conform STAS 2914-84, la executia zonei de tranzitie pod-rampa de acces.

Nu se vor utiliza pamânturi organice, mâluri, namoluri, pamânturi turboase si vegetale, pamânturi cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75 % ) precum si pamânturi cu continut mai mare de 5 % de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamânt inghetat sau cu continut de materii organice putrescibile (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc.).

Conditiile de utilizare a diferitelor pamânturi pot fi combinate, la cererea Inginerului, cu masuri specifice destinate a aduce pamântul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.

XIII.3.3 Apa de compactare

Apa necesara compactarii umpluturii sferturilor de con nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie.

Apa salcie nu poate fi utilizata la terasamentele din spatele lucrarilor de arta.

Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea, nu se va face decât cu aprobarea clientului si cu precizarea modalitatilor de utilizare.

XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMÂNTURILOR

Verificarea calitatii pamântului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevazute in tabelul 1.

Tabel 1 Caracteristicile umpluturiiNr.crt.

Caracteristici care se verifica

Frecvente minimeMetode de

determinare conform STAS

1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamântului 1913/5-852 Limita de plasticitate utilizat, insa nu va fi mai mica decât o 1913/4-86

3Coeficientul de neuniformitate

incercare la 5.000 m3 1243-88

4Caracteristicile de

compactarePentru pamânturile folosite in rambleele

din spatele zidurilor o incercare la 1.000m3 1943/13-83

5 Umflare libera 1913/12-88

6Sensibilitate la inghet-dezghet

1709-90

7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1-82

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

83

Page 370: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR

XIII.5.1 Generalitati

Când linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20 %, Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire având o inaltime de 20 cm si distantate la maxim 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 4% spre vale.

Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

Executia umpluturilor trebuie sa fie intrerupta in cazul când calitatile lor minimale, definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale, vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decât dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul .

Umplutura se executa din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe întreaga latime si lungime a sfertului de con.

La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru acesta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasând pamântul sa se zvânte sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cât mai aproape de cea optima sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.

Toate umpluturile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevazut in STAS 2914-84 conform tabelului 2.

Tabel 2 Gradul de compactare

Zonele din terasamente la

care se prescrie gradul de

compactare

Pamânturinecoezive coezive

imbracaminti permanente

imbracaminti semi

permanente

imbracaminti permanente

imbracaminti semi

permanentePrimii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu inaltimea h < 2.00m; h > 2.00 m

10095

9592

9792

9390

b. In corpul rambleelor la adâncimea (h) sub patul drumului: h < 0.50m 0.5 < h < 2.00m h > 2.00m

10010095

1009792

1009792

1009490

c) in deblee, 300mm adâncime sub patul drumului

100 100 100 100

Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare pamânt, pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 2, cu utilajele folosite pe santier.

84

Page 371: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Starea umpluturii este controlata prin supravegherea Inginerului pe durata executiei.Controlul va fi strat dupa strat; cu frecventa aratata in tabelul 3. Aceasta frecventa poate fi modificata prin caietul de sarcini speciale.

Tabel 3 Frecventa testelor

Denumirea incercariiFrecventa minimala a

incercarilorObservatii

Incercarea Proctor 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare tip de pamântDeterminarea continutului de apa 1 la 150ml de platforma Pentru fiecare strat

Determinarea capacitatii 1 la 30 ml de platforma Pentru fiecare strat

Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale umpluturii.

Taluzul umpluturilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare, vor avea inclinarea 1:1,5 pâna la inaltimile maxime pe verticala - date in tabelul 4.

Tabel 4 Inaltimile de terasament

Natura materialului in rambleu Hmax. (m)

Argile prafoase sau argile nisipoase 6

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7

Nisipuri 8

Pietrisuri sau balasturi 10

In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decât cele aratate in tabelul 4, dar pâna la 12.00 m, inclinarea taluzurilor pe inaltimile socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1.5, iar pe restul inaltimii pâna la baza rambleului va fi de 1:2.

Pentru umpluturi mai inalte de 12.00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale râurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3….1,5.

In cazul in care la realizarea umpluturilor sunt folosite pamânturi sensibile la apa si nu sunt masuri speciale in caietul de sarcini speciale, Inginerul lucrarii va putea prescrie Antreprenorului:

punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamânturilor din gropi de imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil;

asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin evaporare;

tratarea cu var a pamântului pentru reducerea umiditatii; drenuri deschise pentru a reduce umiditatea terasamentelor.

85

Page 372: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XIII.5.2 Zone de racordare

La executia terasamentelor in zona de racordare se recomanda urmatoarele:

In cazul culeelor masive si inecate se va tine seama de faptul ca in apropierea fundatiei si elevatiei culeei nu este posibila compactarea umpluturilor cu compactori de tip greu (compactori cu pneuri, rulouri vibratoare sau alte utilaje de compactare folosite in mod curent la compactarea rambleelor). In acest caz asigurarea gradului de compactare se va face cu mijloace de compactare specifice spatiilor inguste (placi vibratoare, maiuri mecanice, etc.). Pentru restul rambleului, compactarea materialului de umplutura se va face cu utilaje indicate in “Normativ privind executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri” C 182-87.

Daca umplutura din zona de tranzitie nu se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces, se va asigura un spatiu suficient utilizarii mijloacelor de compactare, executându-se totodata si treptele de infratire.

Daca umplutura din zona de tranzitie (excluzând umplutura care se compacteaza cu mijloace specifice spatiilor inguste), se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces, acestea se vor executa in straturi succesive, delimitându-se corespunzator materialul granular utilizat in zona de tranzitie.

In cazul culeelor inecate compactarea umpluturilor de pamânt se va face in aceleasi conditii ca si pentru restul rampei de acces. Pentru asigurarea unei stabilitati maxime, atât zonei de tranzitie pod-rampa de acces cât si a culeei podului, care in acest caz reazema direct pe umplutura terasamentului, prin intermediul unui prism din piatra sparta, piatra bruta sau balast, este necesar sa se respecte procesul tehnologic urmator:

executarea lucrarilor pregatitoare a terenului de fundare se va face in mod unitar pe intreaga suprafata aferenta lucrarii pod-rampa de acces;

umplutura de pamânt din zona de tranzitie pod-rampa de acces se va executa si compacta pâna la cota finala a terasamentului fara a tine cont de amplasamentul culeelor;

amplasarea culeelor se va face in sapatura executata in terasamentul umpluturii zonei de tranzitie, dupa ce aceasta a fost adusa la gradul de compactare corespunzator prescriptiilor tehnice in vigoare;

patul pentru placile de racordare se va executa prin umplutura si compactare succesiva pâna la aducerea la cota, apoi se asterne stratul de nisip in grosime de 10 cm.

Pentru inaltimi mari ale rampei de acces si la adâncimi mari de fundare a culeei de acest tip, se va respecta tehnologia de executie mentionata pentru tipurile de culee inecata sau masiva. Compactarea materialului de umplutura în apropierea culeei se va face cu mijloace specifice spatiilor inguste.

In toate cazurile, indiferent de tipul culeei adoptat, se recomanda executarea lucrarilor de protejare a taluzurilor in scopul de a preveni ravinarile sau pierderea locala a stabilitatii acestora.

86

Page 373: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

XIII.5.3 Protectii

Protejarea taluzurilor se va face tinând seama de natura pamântului, de inaltimea rambleului si de panta taluzului prin una din metodele urmatoare:

caroiaje; plantatii; pereuri;

Alegerea tipului si metodei de protejare a taluzurilor se face in functie de conditiile climatice din zona respectiva si a eficientei tehnico-economice a solutiei alese. Detaliile de executie pentru protejarea taluzurilor vor fi stabilite in conformitate cu prevederile STAS 2916-87.

În cazul culeilor înecate, zona de taluz de sub suprastructuri se va perea.

XIII.5.4 Tolerante

Abaterile limita admise la executia platformei drumului in zona de tranzitie pod-rampa de acces sunt:

la inaltimea platformei: ± 50 mm fata de ax; ±10 mm la latimea totala; ± 20 mm fata de cotele de nivel ale proiectului.

XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE

Placile de racordare sunt elemente folosite pentru atenuarea actiunii traficului rutier pe zona de tranzitie pod-rampa de acces.

Placile de racordare si grinzile de rezemare aferente se executa prin prefabricare sau monolit din beton de clasa C 25/30.

Placile de racordare sunt amplasate in terasament (in cazul sistemelor rutiere nerigide pe rampa de acces) sau la nivelul caii (in cazul sistemelor rutiere rigide).

In cazul placilor de racordare amplasate la nivelul caii, executate monolit, se vor respecta conditiile tehnice impuse imbracamintilor rutiere rigide, conform prevederilor STAS 183-86.

Gradul de compactare a terasamentelor in zona de racordare pod-rampa de acces va fi de minim 95%, stabilit conform STAS 2914-84.

Placile de racordare, inclusiv grinzile de rezemare ale acestora, se calculeaza la clasa “E” de incarcare conform STAS 3211-86. Placa de racordare se calculeaza ca placa pe mediu elastic (in cazul placii de racordare turnata monolit) si ca ansamblu de fâsii simplu rezemate rigid la un capat si elastic la celalalt capat prin intermediul grinzii de rezemare.

Placile de racordare se stabilesc in functie de inaltimea rambleului (Hr), tipul sistemului rutier al rampei de acces si tipul culeei, conform tabelului 5.

Tabel 5 Placi de racordare

Tip culeeHr (m)

< 3 3 - 4 4 - 5 5 - 6 6 - 7 7 - 8 > 8Masiva P3 P4 P5 P6* P6

87

Page 374: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Inecata P3 P4 P5 P6* P6

Rezemata pe terasament P5 P6* P6

NOTA: In cazul sistemelor rutiere rigide se utilizeaza placa de racordare P6* turnata monolit.

Grinzile de rezemare se executa intotdeauna pe un prism de piatra sparta conform instructiunilor STAS 6700-84, realizat in straturi succesive, bine compactate, odata cu terasamentul zonei de tranzitie.

XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON

Sferturile de con sunt elemente de legatura intre terasamente si si infrastructurilepodului/pasajului.

Sferturile de con pot fi realizate cu o panta constanta de 2:3 sau cu o panta care variaza de la 2:3 la 1:1 pe directe longitudinala.

Pentru asigurarea stabilitatii pamântului din sfertul de con, se pot aplica urmatoarele 2 tipuri de protectii:

Taluz constant 2:3 sub pod (sau pasaj) se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundatie; in afara podului (sau pasajului) se va inierba.

Taluz variabil

se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundatie;

Pereul pentru sfertul de con se va realiza din dale de beton, rostuite, asezate pe o fundatie din beton de 10 cm grosime si un strat de nisip de 5 cm grosime. Dalele din beton vor avea forma hexagonala, cu latura de 10-15 cm si grosimea de 15 cm, pentru înaltimea de 4,00 m de la vârful sfertului de con si cu grosimea de 20 cm pentru restul de înaltime. Betonul din dale va fi de clasa C12/15 iar betonul din fundatie va fi de clasa C 8/10.

XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE

La capetele podului /pasajului se vor amplasa de o parte si de alta ale acestuia, casiuri pentru evacuarea rapida a apelor meteorice de pe suprastructura si scari pentru accesul sub pod.

Casiul se va executa din piatra bruta zidita sau din dale de beton clasa C 12/15 prefabricate monolitizate pe santier. Forma si dimensiunile acestuia se vor preciza prin proiect.

Scarile se realizeaza din elemente (trepte) prefabricate din beton de clasa C8/10.

Treptele trebuie sa fie de inaltime egala si sa corespunda ca forma, dimensiuni si mod de finisare, prevederilor proiectului. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul si nivela cu bula de aer.

Abaterile limita admisibile sunt: la orizontalitatea treptelor 2 mm la inaltimea treptelor 1 mm

Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte, sa nu prezinte ondulatii sau stirbituri. De asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor stirbituri produse in timpul executiei din cauza unei protejari insuficiente a treptelor.

88

Page 375: Fidic - Rosu

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -

Atât casiul cât si scara vor rezema pe taluz pe o fundatie de balast de 10 cm grosime si vor avea fiecare o fundatie din beton de clasa C12/15 a carei dimensiuni, functie de inaltimea terasamentului, se vor preciza in proiect.

Scarile pe taluze sunt prevazute cu un parapet realizat din teava de diametrul 38 mm sau otel rotund OB 37 20 mm. Parapetele trebuie sa fie verticale pe toata inaltimea, verificarea efectuându-se cu firul cu plumb. La mâna curenta a parapetelor metalice se va controla ca in punctele de innadire sa nu existe praguri care sa jeneze la palma. Micile denivelari se vor inlatura prin polizare. Stâlpii acestui parapet vor avea fundatii din piatra sparta, sau din beton.

XIII.9. MASURARE

XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

R.T. 01Umpluturi de pamant in zona de racordare (sferturi de con, in spatele aripilor, intre zidurile intoarse, etc)

R.T. 02 Scari pe taluze

R.T.03 Casiuri pe taluze

R.T.04b Pereu la sferturile de con- din piatra bruta

R.T.05a Placi de racordare cu terasamentele 6.00 m x 1.10 m x 0.38 m

89