FIŞA DISCIPLINEI - arh.spiruharet.ro · Operarea cu concepte fundamentale în domeniul teoriei şi...

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

1.2.Facultatea ARHITECTURA

1.3.Departamentul Arhitectura

1.4.Domeniul de studii Arhitectura

1.5.Ciclul de studii Licenta+master integrat

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura/arhitect

2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Sinteze de arhitectura

2.2. Codul disciplinei DS

2.3. Titularul activităţilor de curs Sefii de atelier ai anuluiI V +profesori invitati

2.4.Titularul activităţilor de seminar Titularul activităţilor de seminar Indrumatorul anului V – Lector. dr.arh Dobrin Datcu

2.5. Anul de studiu

V-2017/2018 2.6.Semestrul

1 si 2 2.7. Tipul de evaluare

Vp, E 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 24 din care 3.2 curs 4 3.3 seminar/laborator 20

3.4 Total ore din planul de învăţământ 336 din care 3.5 curs 56 3.6 seminar/laborator 280

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 16

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 236

Tutoriat -

Examinări 4

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. -

3.7 Total ore studiu individual 264

3.9 Total ore pe semestru 600

3.10 Număr de credite 26

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sala de curs cu sistem de proiectie

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete.

6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

●Intelegerea orasului in evolutia sa urbanistico-arhitecturala. ●Intelegerea raporturilor intre oras si obiectul de arhitectura. ●Capacitatea de elaborare a proiectelor arhitectural urbanistice complexe ●Capacitatea de elaborare si completare a temei de proiect, rezultand din interpretarea situatiei urbane. ●Stapanirea principiilor dialogului arhitectural intre existent si propunere.

Co

mp

eten

ţetr

ansv

ersa

le

●cresterea capacitatilor: analitice si de de sinteza, de argumentare de prezentare grafica, diagramare,etc...

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Capacitate de abordare a proiectelor cu functiune complexa amplasate in situri urbane constituite.

7.2 Obiectivele specifice ●Înţelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor urbane . ●Inserarea armonioasă a obiectului de arhitectura în sit cu punerea în valoare a ţesutului urban/ sitului . ●Completarea sitului natural prin inserarea obiectului de arhitectura . ●Structurarea si organizarea coerenta a funcţiunilor complexe. ●Realizarea de compoziţii spatial-volumetrice coerente şi expresive dialogand cu existentul arhitectural. ●Utilizarea capacitatii expresive a structurilor cu deschideri mari. ●Coordonarea aspectelor tehnice ale construcţiei.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Prelegeri teoretice sustinute de sefii de ateliere si de profesorii invitati Prelegeri insotite de proiectii. Data si continutul prelegerilor se comunica la fiecare lansare de proiect.

Bibliografie - Metode de predare Observaţii

8.2 Seminar/laborator

Proiect nr1/ sem I: BUCURESTI-RECONDITIONAREA AXELOR ISTORICE: BLVD MAGHERU SI CALEA VICTORIEI - ANALIZA SI DIAGNOSTIC: documentare, identificare disfunctionalitati, strategie interventie.

Indrumare de atelier

Proiect nr2/ sem I: BUCURESTI-RECONDITIONAREA AXELOR ISTORICE: BLVD MAGHERU SI CALEA VICTORIEI - REACTIVARE: studiu consolidare, refunctionalizare.


Proiect nr3/sem I: BUCURESTI-RECONDITIONAREA AXELOR ISTORICE: BLVD MAGHERU SI CALEA VICTORIEI - SEMNALIZARE: business plan, identitate.


Proiect nr1/ sem II: ASEZAMANT CULTURAL „ANTIM IVIREANU” PE INSULA SNAGOV


Proiect nr2/ sem II: CENTRU SOCIAL LA CAIUTI


2 schite de schita/sem 1;2 schite de schita/sem 2; 1 proiect de verificare sem 2

Proiecte fara indrumare Este obligatorie promovarea unei singure schite semestrial. In cazul promovarii ambelor schite, la calculul mediei se ia in considerare nota mai mare.

Practica de specialitate Conform temelor propuse, dupa caz.

Bibliografie Bastea ,Eleni, Memory and Architecture,UNM press,2004 Creangă E., Arhitectură şi comunicare, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2003 Gossel, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, 2005 Cerver F. A., Hedendaagse Architectuur XX, Ed. Könnemann, Köln, 2000 Crişan, Rodica, Analiza integrativă a valorii culturale şi de utilizare a clădirilor existente, Editura Universitară “Ion Mincu”, 2004. Curtis, William, J., R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, 1982 De Sola–Morales, Ignasi, Differences, Topographies of Contemporary Architecture, MIT Press, Cambridge Mass,1997 Eftenie Mariana, , Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara « Ion Mincu » Bucuresti, 2004 . Eisenman, Peter, Blurred Zones – Investigations of the Interstitial, The Monacelli Press, New – York, 2003 Frampton, Kenneth, Modern architecture: a critical history, Ed.Thames&Hudson LTD, London, 1992 Gregory, Rob – Key Contemporary Buildings – London 2008 Hanlon,Don, Compositions in architecture, Wiley & Sons, 2009. Herle,Peter; Schmitz ,Stephanus,Constructing Identity in Contemporary Architecture –Case Studies from the South,LIT Verlag Munster, 2009 Hill, Jonathan,Immaterial architecture,Routledge, 2006. Jodidio Ph., Architecture Now!, Ed. Taschen, Köln, 2001 Jodidio Ph., New Forms Architectural in the 1990, Ed. Taschen, Köln, 1997 Jodidio Ph., Sir Norman Foster, Ed. Taschen, Köln, 1997 Jodidio Ph., Building a new millennium, Ed. Taschen, Köln, 1991 Jodidio Ph., Contemporary European Architects, vol.IV, Ed. Taschen, Köln, 1996 Neufert, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004) Norberg-Schultz, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980 Norwich J.J., The World Altas ofArchitecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998 Oosterhuys,Kas, Arghitecture Goes Wild, 010 Publishers, 2010 Powell K., Richard Rogers-Complete Works, Ed. Phaidon Press Ltd, london 2000 Radulescu D., Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996 Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992 Unwin, Simon, Analysing architecture, Routledge,2003 Zeidler, Ebergard, Multi-Use Architecture in the Urban Context, Van Nostrand reinhold, N.Y.,1995 Zumthor, Peter, Thinking Architecture, Birkhauser, Basel, 1996 ***The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Tematica proiectelor , ilustrand obiectivele specifice ale disciplinei se stabileste in urma discutiilor cu serviciile de urbanism ale primariilor, reflectand subiectele majore de interes ale momentului.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Insusirea materialului prezentat in prelegeri se

reflecta in calitatea proiectului de arhitectura.

10.5 Seminar/laborator Integrarea in sit, coerenta partiului, calitatea si adecvarea expresiei arhitecturale,stapanirea elementelor tehnice, calitatea prezentarii

grafice.

Judecata cu sustinere publica 100%

10.6 Standard minim de performanţă

• Prezentarea tuturor pieselor solicitate prin tema de proiect, cu respectarea relatiilor functionale si a criteriilor minime de adecvare a expresiei plasticarhitecturale.

Data completării: Semnătura titularului de curs/seminar spet.2017 Lector.dr.arh. Dobrin Datcu

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf. dr. arh. Constantin Rusu 29.09.2017

FIŞA DE DISCIPLINĂ


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti

1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură

1.3.Departamentul Arhitectură

1.4.Domeniul de studii Arhitectură

1.5.Ciclul de studii Studii universitare

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect

2. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Restaurare II (Tehnici istorice de construcţie şi restaurare)

2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs Prof. dr.arh. Sorin Minghiat

2.4.Titularul activităţilor de seminar -

2.5. Anul de studiu V 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -




Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutoriat -

Examinări 2

Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) -





4.1 de curriculum Cunoştinţe de istoria şi teoria arhitecturii; cunoştinţe tehnice

4.2 de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor tehnice şi istorice.


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia şi schiţe şi desene în format grafic.

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

-


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Operarea cu concepte fundamentale în domeniul teoriei şi istoriei arhitecturii.

Operarea cu concepte structurale, spaţial-volumetrice arhitecturale, istorice.

Operarea cu elemente de detaliu în cadrul procesului de restaurare.

Interpretarea fenomenelor arhitecturale istorice, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniu.

Explicarea şi interpretarea faptelor şi teoriilor utilizând cunoştinţe de bază din domeniu, precum şi observaţii şi informaţii obţinute în mod propriu.

Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor şi metodelor specifice resturării construcţiilor de patrimoniu.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Înţelegerea profesiei de arhitect-restaurator în contextul general al proiectării de arhitectură. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru intervenţii asupra construcţiilor istorice de patrimoniu în vederea repunerii

lor în circuitul cultural.

7.2 Obiectivele specifice Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre principiile şi metodele specifice aplicate în domeniul conservării şi reabilitării patrimoniului construit. Armonizarea proiectării în domeniul restaurării cu normele specifice proiectării de arhitectură contemporană.

8. Conţinuturi


1. Concepte şi principii de intervenţie asupra construcţiilor istorice de

patrimoniului

Expunerea sistematizată, prezentare,

ilustrare, conversaţia, problematizarea,

sintetizarea.

Număr de ore: 2

2. Intervenţii distructive şi nondistructive Expunerea sistematizată, prezentare,


sintetizarea.

Număr de ore: 2

3. Consolidare şi intervenţii la nivelul fundaţiilor Expunerea sistematizată, prezentare,


sintetizarea.

Număr de ore: 2

4. Consolidare şi intervenţii la nivelul pereţilor Expunerea sistematizată, prezentare,


sintetizarea.

Număr de ore: 4

5. Consolidare şi intervenţii la planşee Expunerea sistematizată, prezentare,


sintetizarea.

Număr de ore: 4

6. Consolidare şi intervenţii pentru structuri cu arce şi bolţi Expunerea sistematizată, prezentare, ilustrare, conversaţia, problematizarea, sintetizarea.

Număr de ore: 4

7. Intervenţii şi reparaţii la şarpantele din lemn. Şarpante istorice şi şarpante

moderne



sintetizarea.

Număr de ore: 4

8. Învelitori tradiţionale şi contemporane pentru restaurarea monumentelor

istorice



sintetizarea.

Număr de ore: 2

9. Intervenţii şi consolidări cu materiale moderne ale construcţiilor de

patrimoniu



sintetizarea.

Număr de ore: 2

10. Elemente decorative şi arte minore în cadrul lucrărilor de restaurare Expunerea sistematizată, prezentare,


sintetizarea.

Număr de ore: 2

Bibliografie

Acocella, Alfonso, L'architettura del mattone faccia a vista, Edizione Laterservice, Milano, 1989.

Choisy, Auguste, L'art de batir chez les byzantins, Librairie de la societe anonyme de publications periodiques 13-15, Paris, 1883.

Curinschi-Vorona, Gh, Arhitectură urbanism restaurare, Editura Tehnicã, 1995, Restaurarea monumentelor, Editura Tehnică, 1968, Istoria arhitecturii în România, Editura Tehnică, 1981, Introducere în arhitectura comparată, Edit. Tehnică, 1991 Delvoye, Charles, Arta bizantină, volumul I şi II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1976

Drăguţ, V., Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,1976

Drâmba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, volumul II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987

Duval, G., Restauration et reutilisation des monuments anciens, Techniques contemporaines, Mardaga, 1990

Hart, Franz, Kunst und Technik der Wolbung, Verlag Georg D.W. Callway, Munchen, 1965.

Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii în România, volumele I şi II, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1965

Krautheimer, Richard, Archittettura paleocristiana e bizantina, Editura Giulio Einaudi, Torino, 1986.

Kuzneţov,A.,V., Tectonica i construcţia ţentriceschih zdanii, Gasudarstvenoe izdatelstvo arhitecturî i gradostroitelstva, Moscva, 1951

Mango, Cyril, Architettura Bizantina, Electa, Milano, 1979.

Minghiat, Sorin, Arhitectura spaţiului boltit, Partea I, Ambianţa bizantină, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, 2003.

Minghiat, Sorin, Istorii despre arhitectura istoriei, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, 2010.

Vătăşianu, V., Istoria artei feudale în Ţările Române, volumul I,

*** Manualul arhitectului proiectant, vol.1, Editura Tehnică, 1954.

*** A concise History of Architectural Styles, General Editor Emily Cole, A&C Black – London, 2005.

*** Revista Monumentelor Istorice, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, 2001-2012 *** Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, 2001-2012

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

- - -

Bibliografie

-

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul

aferent programului

Disciplina asigură universul conceptual epistemic şi metodologic pentru studenţi în vederea pregătirii şi susţinerii lucrărilor de licenţă şi disertaţie din domeniul

restaurării patrimoniului construit şi în perspectivă a celor care doresc să se implice în studiile doctorale, în cercetarea ştiinţifică avansată în cunoaşterea literaturii

metodologice pentru elaborarea unor studii, rapoarte, lucrării, sinteze ştiinţifice competente destinate valorificării patrimoniului arhitectural în România şi Uniunea

Europeană.

Cursul vine în întâmpinarea cerinţelor asociaţiilor profesionale - Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din

România, deschizând calea pentru cercetarea ştiinţifică individuală şi în echipă, pentru formarea şi implicarea capitalului uman în munca ştiinţifică instituţionalizată.

10. Evaluare


10.4.1 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,

comentarii, exemple de analiză.

Prezenţă şi interactivitate la activităţile didactice.

Dovedirea participării la cel puţin jumătate dintre

cursuri este condiţie obligatorie de prezentare la

evaluarea finală.

20%

10.4.2 Seminar/laborator - - -

10.5 Evaluare finală Examen – elaborarea şi prezentarea unui proiect

de concept realizat în echipe formate din 2-4

80%

studenţi.


Elaborarea şi prezentarea complexă, în echipă, a unui proiect de concept prin care se rezolvă o situaţie-problemă din domeniul arhitecturii contemporane.

Capacitatea de a trata analitic şi sintetic o situaţie existentă in situ.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

15.09.2017 Prof. dr. arh. Sorin Minghiat …………………………………..

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

29.09.2017 ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA“SPIRU HARET”

1.2.Facultatea ARHITECTURĂ

1.3.Departamentul ARHITECTURĂ

1.4.Domeniul de studii ARHITECTURĂ

1.5.Ciclul de studii Masterat

1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURĂ


2.1.Denumirea disciplinei RESTAURARE 3

Metode şi tehnici contemporane de restaurare

2.2. Codul disciplinei

2.3. Titularul activităţilor de curs CONF. DR. ARH. ILEANA MARIA KISILEWICZ


2.5. Anul de studiu V 2.6.Semestrul II 2.7. Tipul de evaluare examenoral 2.8.Regimul

disciplinei

A








Tutoriat 2

Examinări 8

Alte activităţi: elaborare tema pentru examinarea finala 7





4.1 de curriculum -

4.2 de competenţe -


5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi echipament de predare multimedia




Competenţe profesionale Utilizarea instrumentelor ştiinţifice în domeniul conservării monumentelor

Competenţe transversale


7.1 Obiectivul general al disciplinei - Studenţii îşi formeze o viziune globală şi relevantă asupra tehnologiilor contemporane - Studenţii au capacitatea să utilizeze corect termeni şi concepte de specialitate

7.2 Obiectivele specifice - Studenţii obţină informaţii privind problematica restaurării suprafeţelor de arhitectură aflate în diferite contexte.

- Studenţii sunt initiaţi în conceptualizarea şi evaluarea rezultatelor ştiintifice

8. Conţinuturi


Curs introductiv. Obiectivele disciplinei şi competenţele dobândite, precizarea metodelor şi instrumentelor

depredare, a surselor dedate, precum şi a cerinţelor standard de evaluare pe parcursul studiului şi de evaluare

finală.

Managementul proiectului de conservare Definirea cadrului juridic care reglementează intervenţiile asupra

monumentelor istorice şi a imobilelor din zone construite protejate.

Interacţiunea cu studenţii

Prelegere cu suport PowerPoint

Suportul de

curs este

accesibil

studenţilor la

biblioteca

facultăţii

Etapele programului de conservare. Fazele proiectului de conservare dela cercatările analitice, fixarea

primelor concluzii până la stabilirea ordinii operaţiilor de intervenţie. Proiectul de conservare si releveul de

degradare : definiţii şi metode grafice.

Prelegeri cu suport PowerPoint,

material didactic

2 prelegeri

Morfologia suprafeţelor de arhitectură. Recunoaşterea materialelor naturale şi compozite prezente pe

suprafeţele de arhitectură; caracteristici specifice.

Prelegeri cu suport PowerPoint,

material didactic

2 prelegeri

Anamneza cauzelor de degradare şi evaluarea efectelor. Metoda Rolf Snethlage şi ierarhizarea formelor de

degradare specifice diferitelor suprafeţe de arhitectură (realizate din materiale naturale sau compozite).

Prelegeri cu suport PowerPoint

2 prelegeri

Rolul cercetărilor interdisciplinare în definirea stării de conservare a monumentelor istorice. Colaborarea

interdisciplinară dintre arhitect şi specialităţi.

Prelegere cu suport PowerPoint

Metode distructive si nedistructive de înregistrare a formelor de degradare. Observaţii vizuale, instrumente

de măsurare specifice, măsurători pe baza unor eşantioane.


2 prelegeri

Metode de restaurare. Soluţii de restaurare – studii de caz Prelegeri cu suport PowerPoint

2 prelegeri

Monitorizarea şi întreţinerea curentă. Metode de monitorizare a operaţiilor de restaurare pe şantier.

Monitorizarea stării de consevare, măsuri de protecţie, măsuri depunere în siguranţă împotriva prăbuşirilor

accidentale, metode de întreţinere curentă şi extraordinară.


material didactic

2 prelegeri

1. Bibliografie

ALESSANDRINI, G., BELTRAMI, C., CORDARO, M., TORRACA, G., - Pattine, pellicole, patinature, In: Diagnosi e progetto per la conservazione dei materiali

dell'architettura, Edizioni de Luca, Roma, 1998.

ARCOLAO, Carla - Le ricette del restauro. Malte, intonaci, stucchi dal XV al XIX secolo, Marsilio, Venezia, 1998

ASHURST, John – Conservation of ruins, Butterworth – Heinemann Editor, London, 2007

BAER, N.S., SNETHLAGE, R. - Saving our architectural heritage: The conservation of historic stone structures, London, 1997

BRANDI, Cesare – Teoria restaurării, Editura Meridiane, Bucureşti, 1996

Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice

C A M U F O , D a r i o , B E R N A R D I , A d r i a n a - M i c ro c l i m a t i c f a c to r s a f f e c t i n g t h e T ra j a n C o l u m n , I n : T h e s c i e n ce o f t h e t o t a l

e n v i r o n m e n t , 1 2 8 , 1 9 9 3 .

CARBONARA, Giovanni – Restauro architettonico, UTET Editore, Milano, 2007

C A R B O N AR A , G i o va n n i – R e s ta u ro d e i m o n u m e n t i . G u i d a a g l i e l a b o ra t i g ra f i c i , L i g u o r i E d i t o r e , N a p o l i , 1 9 9 7 .

CRIŞAN, Rodica – Reabilitarea locuirii urbane tradiţionale, Editura Paideia, Bucureşti, 2004

CURINSCHI VORONA, Gheorghe – Arhitectură. Urbanism. Restaurare., Editura Tehnică, Bucureşti, 2006

DEL MONTE, Marco, VITTORI, Ottavio - Air pollution and stone decay: the case of Venice, In: Endeavour. New series, vol.9, no.3, 1985

D IM E S , F ra n c i s G . – S e d i m e n t a r y r o c ks , C o n se r va t i o n o f b u i l d i n g a n d d e co ra t i ve s t o n e , B u t t e rw o r t h - H e i n e m a n n , R e e d Bo o k

S e rv i ce s L td . , 1 9 9 0 .

FERRONI, A.M., MARIOTTINI, M., - Lessico dei materiali lapidei, In: Diagnosi e progetto per la conservazione dei materiali dell'architettura, Edizioni de Luca, Roma, 1998.

FITZNER, B., HEINRICHS, K., KOWNATZKI, R. - Weathering forms - classification and mapping, In: Natursteinkonservierung in der Denkmalpflege, Band 80, Munchen,

1995.

FORTINI, Patrizia -Tecnica edilizia romana, Antiquarium di Monte Romano, 1992

GINOUVES, Rene, MARTIN, Roland (ed.), - Dictionnaire methodique de l'architecture greque et romaine, vol.1, Ecole Francaise de Rome, 1985.

GIUFREDI, Augusto – Il cantiere di restauro. Materiali . tecniche. Applicazioni., Alinea Editore, Firenze, 1998

JOKILEHTO, JUKKA - A history of architectural conservation, Oxford, 1999

LAZZARINI, Lorenzo, Laurenzi Tabasso Marisa - Il restauro della pietra, CEDAM, Padova, 1986.

M A M IL L A N , M a rc – P a th o l o g i e e t r e s ta u ra t i o n d e s co n s t r u c t i o n s e n p i e r r e , C e n t re I n t e rn a t i o n a l d ’ e t u d e s p o u r l a co n se rva t i o n

d e s b i e n s cu l t u re l s , R o m e , 1 9 7 0 .

MINGARRO MARTIN, Francisco (ed.)- Degradacion y conservacion del patrimonio arquitectonico, Editorial Complutense, Madrid, 1996

OPRIŞ, Ioan – Monumentele istorice din România (1850 – 1950), Editura Vremea, Bucureşti, 2001

POLIZU, Virgil – Memoria arhitecturii. Contribuţii privind restaurarea monumentelor istorice, Editura Universitară “Ion Mincu”, Bucureşti, 2006

POPESCU, Paul – Degradarea constructiilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002

Revista Monumentelor Istorice

R O C C H I , G i u se p p e – I s t i t u z i o n i d i r e s ta u ro d e i b e n i a r ch i t e t t o n i c i . C a u se a cce r t a m e n t i , d i a g n o s i , p re ve n z i o n i , co l l a u d i , H o e p l i ,

M i l a n o .

VALADIER, Giuseppe - L'architettura pratica, vol IV, Roma, 1833

ZBIRNEA, Ileana - Rasegna veneziana. I tagliapietra e la loro arte, Annuario del Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, Venezia, 2001.

2. Bibliografie accesibila in biblioteca facultatii

*** - A Antigua maestranza de artilleria. Rectorado da Universidade da Coruna, Universidade da Coruna, 1994

*** - Alte kirche in Bellnhausen. Gestalterische einhein von architektur und natur im dorf, Marburg, 1982

*** - Archeologia, turismo e spettacolo, Formez Editoria, Roma, 2007

Archeomatica, 3/2010

ARIZZOLI CLEMENTEL, Pierre – Vues et plans du Petit Trianon a Versailles, Alain de Gourcuff Editeur, Paris, 1998

BANHAM, Reyner – Die revolution der architektur. Theorie und gestaltung im ersten maschinzeitalter, Hamburg, 1964

Beni Culturali e Ambientali Sicilia Orto Botanico di Palermo, Palermo, 1992

BEWER G. Francesca – A laboratory of art. Harvard’s Fogg Museum and the emergence of conservation in America, 1900 – 1950, Hravard, 2010

*** - Biologia e archeobiologia nei Beni Culturali. Conoscenze, problematiche e casi di studio, Editori AIAR e Muzei Civici, Como 2006

Bollettino d’Arte Arnolfo di Cambio. Il monumento del Cardinal Guilaume de Bray dopo il restauro, Bollettino d’Arte, Volume speciale, Roma, 2009

Bollettino d’Arte Godoli, Antonio , Morolli, Gabriele , Mancini, Camilla – Il restauro del tabernacolo della parte guelfa di Orsanmichele, Firenze, Bollettino d’Arte, nr. 6, anno

XCV, serie VII, Roma, 2010

BRION Marcel – Geschichte der abstrakten kunst, Koln, 1960

*** - Caserta e la sua Provincia. 2006

CERONI, Massimo , Elia, Giuliana – Diagnostica per i Beni Culturali,Alinea Editrice, Firenze, 2008

*** - Cesare Brandi oggi. Prime ricognizioni, Il Prato Casa Editrice, Suonara, 2008

CHALUPECKY, Ivan – Chram sv. Jakuba v Levoci,, Bratislava, 1991

CHALUPECKY, Ivan , Smatana Marcel - Hrad Lubovna, Bratislava, 1988

*** - Chiesa din S.Cassiano, Venezia. I restauro conservativo del presbiterio. Relazione tecnica di fine intervento, 1999

*** - Come conservare un patrimonio. Gli oggetti antichi nelle chiese, Electa Editore, Milano, 2001

Context 75/2002

Denkmalpflege informationen134/2006

*** - Design in Sweden, Udevalla, 1988

*** - Dublin Castle Art. The historical and contemporary collection, Dublin, 1999

*** - European rural heritage. Observation guide, Council of Europe, 2003

*** - Explore the materials research program. Acid rain and beyond, 1999

*** - Fachwerkkirchen in Hessen, Marburg, 1983

*** - Ferrara. Arte, 1999

*** - Filoforme 9/2004

*** - Frontiers of the Roman Empire. The Antonine wall, Edinburgh, 2009

*** - Gestione del patrimonio culturale e del territprio. La programmazione integrata nei siti archeologici nell’area euro-mediterranea, Carocci Editore, Roma, 2004

*** - Ghid de valorificare a patrimoniului rural, Casa de Presa si Editura Tribuna, Sibiu, 2007

GROPIUS, Walter – Die neue architektur und das Bauhaus, Berlin 1965

*** - Guidelines for the rehabilitation of Mediterranean historic settlements, vol. I, 1994

*** - Heritage and the building of Europe, Maecenata Verlag, Berlin, 2004

*** - Heritage education for Europe, Armando Editore, Roma, 2007

ICCROM 26/2000

ICCROM 28/2002

ICCROM 29/2003

ICCROM 30/2004

ICCROM 35/2009

*** - Il campanile di San Pietro e Perugia, ali&no Editore, Perugia, 2002

*** - Itinerari culturali della Valle del Sarno.

JOKILEHTO, Jukka - ICCROM – and the conservation of cultural heritage 1959 – 2009, Rome, 2011

*** - Koufopoulos – Study for the restoration of the Parthenon. Restoration project of the opisthodomos and the ceiling of the west colonnade aisle, Atena, 1994

*** - La Basilicata dei tempi e dei luoghi. 2003

*** - La conservazione sullo scavo archeologico. Con particolare riferimento all’area mediterranea, Centrodi Conservazione Archeologica, Roma, 1986

*** - Landscape and rural heritage, European spatial planning and landscape, Sibiu, 2007

*** - Late gothic altarpieces, Budapest, 1989

LAUREANO, Pietro – La piramide rovesciata. Il modello dell’oasi per il pianeta Terra, Bollati Boringhieri Editore, Torino, 1995

*** - Le patrimoine et au-dela, Strasbourg, 2009

*** - Le retable d’Oplinter, Institut Royal du Patrimoine Artistique, Bruxelles, 1999

*** - Les villas de Venetie, Editions Atlas, Paris, 1986

*** - Libri e carte. Restauri e analisi diagnostiche, Gangemi Editore, Roma, 2006

*** - Linee guida per il superamento delle barriere architettoniche nei luoghi di interesse culturale, Gangemi Editore, Roma, 2009

*** - Manuel de traitement des archives d’architecture XIX – XX siecles, Conseil International des Archives, Paris, 2000

MAZOIS, F. - Les ruines dePompei., Paris, 1812

*** - Methodology for the conservation of polychromed wooden altarpieces, Seville, 2002

MIBAC – Archeologia e territorio, Paestum 2006

MIBAC – Il restauro in Italia e oltre i confini, Venezia, 2007

MIBAC – Il restauro una certezza per il domani, Ferrara, 2008

MIBAC – Ricerca e applicazioni a confronto, Venezia, 2006

*** - Military wall art: Guidelines on its significance, conservation and management, English Heritage, 2004

Mosaici mediterranei, Paruzzo Editore, Caltanissetta, 2009

Museum international Facing history: museums and heritage in conflict and post-conflict situations, 219/220, December 2003

Nel territorio di Marsciano : La Badia e il Castello di Sant’Apollinare, Marsciano, 2009

Newbery, Elizabeth , Fechner, Sarah – In the nick of time, London 1987

Niccolo di Giovanni Fiorentino in Trogir, Trogir, 2007

Oberlander Tarnoveanu, Irina – un viitor pentru trecut. Ghid de buna practica pentru pastrarea patrimoniului cultural, Cimec, 2002

One hundred wonders in Wallonia, Namur, 2007

Opere in Bianco. Storie e accadimenti del primo novecento, Palombini Editori, Roma, 2009

Paesaggio Mediterraneo. 2002

Paris. Saint Germain des Pres. Soundwalk, 2007

Patrimoine europeen des frontiers. Points de rupture, espaces partages, Council of Europe, 2004

PEDELI, Corrado – Raccomandazioni per la protezione, il recupero e la consegna dei reperti archeologici

*** - Pietre e mattoni nel paesaggio rurale, ali&no Editore, Perugia, 2008

*** - Premio Ciudad de Oviedo de arquitectura y urbanismo

*** - Prepositura di S. Maria Assunta a Gallarate. Il restauro della facciata boitiana, In: Recupero e conservazione, nr. 63, 2005

*** - Quaderni di Palazzo Montalbo. Studi, indagini e interventi perla conservazione del patimonoi culturale, Arnaldo Lombardi Editore, Bagheria, 2002

*** - Recupero, ricomposizione e restauro, MIC, 2008

Restauratorenblatter Painted facades, nr.16, Erocare 492 Muralpaint, 1995

Restauro 5/1996

Restauro 8/2006

*** - Restoration project after earthquake damage – St. Tryphon’s Cathedral Kotor, UNESCO, 1984

*** - Strategie di valorizzazione del patrimonio rurale, Francoangeli Editore, Milano, 2000

*** - Strategies for vocatiobal training in architectural heritage skills, Symposium organised by Council of Europe, 1996

*** - The AIC guide to Digital photography and conservation documentation, American Institute for Conservation of Historic and artistic works, Washington, 2008

The Getty Conservation Institute 1/2004




The Getty Conservation Institute Spring 2010

*** - The Icon of our Lady of Philerimos

THOMPSON, Daniel V. – The materials and techniques of medieval painting, Dover

TORRACA, Giorgio – Lectures on materials science for architectural conservation, Los Angeles, 2009

*** - Unpeeling Pompei, Electa Editori, Milan, 1998

World Heritage Aksum reinstallation of the obelisk, no. 51, 2008

World Heritage19-20/1982

World Monuments Fund 2010 - Raising the roof


-

Bibliografie

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din

domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei şi a cerinţelor cu specialişti liber profesionişti precum şi cu reprezentanţi ai mediului autohton de afaceri.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală

10.4 Curs Implicarea în prelegeri cu întrebări şi comentarii. Se înregistrează capacitatea de corelare a

cunoştinţelor căpătate pe parcursul prelegerilor

15%

Implicarea în rezolvarea temelor date pe parcurs 15%

10.5 Seminar/laborator -


Elaborarea temei de examen conform indicaţiilor.


1.09.2017 conf. Dr. Arh. Ileana Kisilewicz


……………………………… ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Arhitectură



1.5.Ciclul de studii Licenţă + Master integrat

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură


2.1.Denumirea disciplinei Forma si fenomen urban - experienta urbana

2.2. Codul disciplinei DOF

2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. univ. drd. Maria Duda


2.5. Anul de studiu 2017/2018 5 2.6.Semestrul 10 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0





Tutoriat

Examinări

Alte activităţi ………





4.1 de curriculum - cunoştinţe de istoria şi teoria arhitecturii, de urbanism, peisagism

- o cultură de bază în artă, literatură, politică, economie,legislaţie urbană

4.2 de competenţe - utilizarea programelor de grafica, efectuarea si transpunerea scrisa a analizelor subiective si obiective


5.1. de desfăşurare a cursului prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia

suport digital interactiv la http://experientaurbana.wordpress.com/




Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

lecturarea si analizarea mediului construit urban

preconizarea consecintelor propriilor proiecte la scara orasului

responsabilizarea fata de starea actuala si dezvoltarea viitoare a orasului

Cunoştiinte corespunzatoare despre industrii, organizaţii, reglementări şi proceduri care intervin în procesul de concretizare a proiectelor în clădiri şi de integrare a planurilor în planificarea generală

Cm

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

anchete sociale, culturale

scrierea unui articol - observare, relatare, critica, propunere, argumentare

analiza de economie si management urban

cunoasterea manifestelor si paradigmelor arhitecturale si urbane (doctrine)

comunicare cu public nespecializat


7.1 Obiectivul general al disciplinei construirea unui vocabular al elementelor constitutive ale cadrului urban

7.2 Obiectivele specifice inglobarea in metodologia de abordare a proiectelor a analizei situatiilor urbane si prevederea consecintelor diferitelor interventii/propuneri la nivel cultural, social, infrastructural, identitar, economic

incurajarea exprimarii propriei opinii in scris, in mod clar argumentat si ilustrat

conceperea si redactarea unui manifest urban

http://experientaurbana.wordpress.com/

8. Conţinuturi


1. introducere - orasul ca experienta: perceptie, reprezentare, propunere,

interventie

Powerpoint: identificare si

analizare a situatiilor urbane si a

caracteristicilor generale si

specifice

Toate cursurile, informaţiile bibliografice

suplimentare, precum şi articolele realizate

de studenţi se publică pe site-ul digital

support al cursului :


2.strazi

3.spatiul public

4.locuire

5.spatiul interstitial/liminal

6.mobilitate

7.infrastructura

8.geografie a orasului

9.materialitate

10.identitate a orasului

11. manifeste

12.strategii si interventii

13.povestirea orasului - memorabilitate, cultura, istorie

14. plimbare

Bibliografie

C. Popescu, Bucuresti arhipelag, Compania, 2007

A. Pippidi, Bucuresti, istorie si urbanism, Dominor, 2004

A. Majuru, Bucuresti, povestea unei geografii umane, Institutul Cultural Roman, 2008

D. Harhoiu, Bucuresti, un oras intre orient si occident, Simetria si Arcub, 2001

N. Iorga, Istoria Bucurestilor, Vremea, 2008

P. Auster, City of Glass, the graphic novel, Picador, 2004

I. Clavino, Le città invisibili, Mondadori, 1996

F. Careri, Walkscapes, Walking as an Aesthetic Practice, Gustavo Gili, 2001

E. S. Casey, The Fate of Place, University of California Press, 1998

E. S. Casey, Getting Back Into Place, Indiana Universtiy Press, 1993

F. La Cecla, Contro l’architettura, Bollati Boringheri, 2008

C. Cellamare, Fare città, Eleuthera, 2008

S. Cros, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar Barcelona

K. Diekmann, Die Mauer, Fackelträger – Verlag, 2009


D. Giurescu, The Razing of Romania’s Past, Bath Books, 2006

A. Güler, Istanbul, Pacifique, 2009

D. Hayden, The Power of Place. Urban Landscapes as Public History, MIT Press 1997

N. Lascu, BUlevardele bucurestene pana la primul razboi mondial, Simetria 2011

N. Leach, Anestetica. Arhitectura ca anestezic, Paideia Bucuresti 1999

F. LaCecla, Contro l urbanistica, Einaudi , 2015

R. Koolhaas, Delirious New York, Monacelli Press, 1994

R. Koolhaas, B. Mau, S.M.L.XL, Monacelli Press, 1998

R. Koolhaas, H. Obrist, Project Japan, Metabolism Talks, Taschen 2011

B. Minda, Innenwelt, Hatje Cantz Verlag, 2007

R. Olteanu, Bucurestii in date, intamplari si ilustratii, Paideia 2010

O. Pamuk, Istanbul, Knopf, 2005

R. E. Park, The City, University Chicago, 1992

R. Solnit, History of Walking, Penguin, 2001

R. Solnit, A Field Guide To Getting Lost, Penguin, 2006

R. Venturi, Complexity and Contradiction in Architecture,The Museum of Modern Art N.Y., 2002

WeeGee, The Naked City, De Capo Press, 2002

M. Zardini, Sense of the City, Lars Müller Publishers, 2005

P. Zumthor, Atmospheres, Birkhäuser Architecture, 2006

P. Zumthor, Thinking Architecture, Birkhäuser Architecture, 1999

Paisea, The Street

A+T, Hybrids III

The Harvard Design School Guide to Shopping, Project on the City 2,Taschen 2002

City and Structure, Photo-Esays by Christopher Dell and Klaus Honnef, Hatje Cantz, Germany 2008

A City Made by People,Citinerary Issue 1/ 2017


Bibliografie



pregatirea studentilor pentru lectura si analiza urbana, redactarea articolelor analitice, abordarea proiectarii de arhitectura din punct de vedere al viabilitatii si strategiei urbane, sociale si economice

10. Evaluare


10.4 Curs Originalitatea interpretarii: identificarea

temei/motivului, exprimarea propriei

opinii/critici, argumentare

Clip video de max 3 min analizand o situaţie urbană

a Bucureştiului

60%

Originalitatea interpretarii,

contextualizare, descoperire,

exprimarea opiniei/criticii proprii,

argumentare, propunere de solutionare,

ilustrare cu fotografii proprii

Analiza de grup: ilustrarea temelor de curs prin

articole tratand situatii urbane bucurestene

40%


analiza personala, subiectiva

Data completării: Semnătura titularului de curs,

15.09.2017 Conf.univ. dr. Maria Duda


29.09.2017 Conf. Univ. Dr. Constantin Rusu


1.Date despre program





1.5.Ciclul de studii Studii de licenţă + Master



2.1.Denumirea disciplinei Management în arhitectură


2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Ruxandra Crutescu


2.5. Anul de studiu V-2014/2015 2.6. Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8. Regimul disciplinei O


3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/laborator -

3.4. Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5. curs 28 3.6. seminar/laborator -





Tutoriat -

Examinări 1

Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) 14

3.7. Total ore studiu individual 22

3.8. Total ore pe semestru 50

3.9. Număr de credite 2


4.1. de curriculum -

4.2. de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor socio-economico-culturale


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.


-


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

- Operarea cu concepte fundamentale în domeniul management-ului - Explicarea şi interpretarea fenomenelor social-economice, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniul management-ului - Evaluarea calităţii informaţiilor şi ierarhizarea conceptelor utilizate, în funcţie de sferă, extensiune şi definiţie, dar şi în funcţie de necesităţile contextului

contemporan - Valorificarea proiectelor conceptuale utilizând cunoştinţe de bază din domeniul management-ului, precum şi observaţii şi informaţii obţinute în mod propriu - Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor şi metodelor specifice domeniului management-ului

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

- Realizarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice exercitării profesiei de arhitect - Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice - Însuşirea unor aptitudini complexe de învăţare - Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului socio-economic


7.1. Obiectivul general al disciplinei - Înţelegerea meseriei de arhitect şi rolul creator al acestuia în societate, în contextul dezvoltării durabile - Utilizarea cunoştinţelor de management pentru valorificarea proiectelor conceptuale în concordanţă cu cerinţele instituţiilor

finanţatoare naţionale şi/sau europene

7.2. Obiectivele specifice - Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre management-ul proiectelor - Obişnuirea studentului cu sistemele moderne de asigurare a calităţii proiectelor - Obişnuirea studentului cu diferite sisteme de management şi cerinţele acestora (european, american, japonez)

8. Conţinuturi

8.1. Curs Metode de predare Observaţii

MANAGEMENT - CONCEPT ŞI EVOLUŢIE Definirea conceptului de management Evoluţia managementului Şcoli consacrate în management: - contribuţii preclasice: Robert Owen, Charles Babbage, Henry R. Towne - şcoala clasică: managementul ştiinţific, managementul birocratic,

managementul administrativ - şcoala comportistă/behavioristă/sociologică:primii reprezentanţi, studiile

Hawthorne, mişcarea privind relaţiile umane, abordarea ştiinţei comportamentale

- şcoala cantitativă: cercetare operaţională, management operaţional, sisteme informaţionale pentru management

- şcoala contemporană: teoria sistemică, teoria contextuală, teoria Z Principalele contribuţii la dezvoltarea managementului

Expunerea sistematizată, exemplul demonstrativ, descoperire dirijată,

dialogul şi conversaţia, prezentarea ilustrată,

clarificarea conceptuală, identificarea problemelor, sinteza cunoştinţelor.

Interacţiunea cu studenţii se dezvoltată

prin brainstorming şi predare.

Număr de ore: 6

MANAGEMENT AMERICAN - Valori culturale americane - Stilul managerial - Politica de resurse umane - Muncitorul american - Relaţia cu sindicatele - Companiile americane transnaţionale - Etica în afaceri - Puncte tari şi puncte slabe ale managementului american

Număr de ore: 2

MANAGEMENT EUROPEAN Caracteristici generale Cele cinci grupe culturale: nordică (Suedia, Finlanda, Danemarca, Olanda), germanică (Germania, Austria), latină (Franta, Spania, Portugalia, Luxemburg, Italia, Belgia), engleză (Marea Britanie şi Irlanda), estică (Grecia, România, Turcia, Polonia)

Număr de ore: 2

MANAGEMENT JAPONEZ - Factori culturali - Stilul managerial - Trenduri ascendente ANALIZĂ COMPARATIVĂ: Management japonez – Management american

Număr de ore: 2

FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE MANAGEMENTULUI 1. Funcţia de previziune (prevedere) 2. Funcţia de organizare 3. Funcţia de coordonare 4. Funcţia de antrenare / motivare 5. Funcţia de evaluare şi control Legăturile conexe şi intensitatea manifestării funcţiilor managementului

Număr de ore: 2

COMUNICAREA ŞI SISTEMUL INFORMAŢIONAL ÎN MANAGEMENT Comunicarea managerială - Emiţătorul, mesajul (informaţia), mijlocul de comunicare (canalul), limbajul,

receptorul - Cele 4 dimensiuni ale evaluării contextului comunicării: contextul fizic,

cultural, social şi psihologic, temporal - Tipuri de comunicare: internă şi externă - Reţelele de comunicare - Formele de bază ale comunicării: orală, scrisă, nonverbală - Funcţiile comunicării manageriale: de informare, de transmitere a deciziilor,

de influenţare a receptorului, de instruire, de creare de imagine, de motivare a angajaţilor, de promovare a culturii organizaţionale

- Criterii specifice comunicării manageriale Sistemul informaţional al managementului (SIM): - Sistemul informaţional: date, informaţii, circuitul şi fluxul informaţional,

mijloacele de tratare a informaţiei - Cele 4 funcţii principale ale sistemului informaţional al managementului

(SIM): funcţia de înregistrare, de memorare, de prelucrare, de comunicare. - Suprainformarea - Subinformarea sau dezinformarea

Număr de ore: 6

MANAGEMENTUL CALITĂŢII Evoluţia conceptului de calitate. Metode ale managementului calităţii: managementul calităţii totale (tqm), metodologia şase sigma, controlul statistic al proceselor, sistemul 20 de chei, benchmarking, abordarea Kaizen. Instrumentele managementului calităţii: diagrama fluxului, brainstorming, diagrama cauză-efect (schelet/os de peşte, Ishikawa), colecţii de date, grafice şi diagrame, stratificarea, analiza Pareto, histograma, diagrama frecvenţei, diagrama de împrăştiere, grafic cu figuri geometrice.

Număr de ore: 6

MANAGEMENTUL PROIECTELOR Concept şi definiţii ale proiectelor. Proiect versus Program. Managementul proiectelor: - Definire. - Principii: principiul angajamentului, al succesului predefinit, al

eficienţei/consistenţei interne/interdependenţei, al strategiei, al canalului unic de comunicare, al mediului de lucru stimulativ.

- Triunghiul proiectului. - Obiectivele proiectuluI - Conceptul SMART. - Ciclul de viaţă al proiectelor: programarea, identificarea, evaluarea ex-ante,

aprobarea finanţării, implementarea, evaluarea ex-post (a rezultatelor) - Fazele de realizare a managementului proiectelor: iniţierea, planificarea/

dezvoltarea, execuţia/faza de producţie, monitorizarea şi controlul, finalizarea (închiderea)

- Tipuri de proiecte. - Componentele unui proiect. - Matricea cadrului logic.

Număr de ore: 2

Notă: Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport multimedia. Se recomandă participarea la discuţii pe marginea aspectelor teoretice abordate şi a lucrărilor prezentate la fiecare curs.

Bibliografie Publicatii aflate in biblioteca USH : Simon Makuvaza - The Management Of Cultural World Heritage Sites, Springer, New-York , cota bibl USH 117, 2014 David Throsby- Economics and Culture, University Press, Cambridge, cota bibl USH 267, 2001 Phyllis Mauch- Cultural Heritage Management, University Press Florida, cota bibl USH 101, 2014 Michela Magliacani- Managing Cultural Heritage, Palgrave Pivot, New-York, cota bibl USH 238, 2015 Greg Richards,W.Munsters- Cultural Tourism Research Methods, Cabi, Boston, cota bibl USH 295, 2010 Lucia Toniolo, Maurizio B- Built Heritage: Monitoring Conservation Management, Springer, New-York , cota bibl USH 116, 2015 Steven D. Lavine- EXHIBITING CULTURES, Smithsonian, Washington, cota bibl USH 148,1991 Barbara Kirshenblatt-Gi - Destination Culture, Univ. California, cota bibl USH 297,1998 David Throsby- The Economics of Cultural Policy, Cambridge, [f.l.], cota bibl USH 236,2010 Iliescu, Victor; Gherghinescu, Oana- Managementul proiectelor, Didactica si Pedagogica, Bucuresti , ISBN 973-30-1713-2, ID_TITLU bibl USH 177121, cota II A 293, 2009 ANDRONICEANU, A., Managementul schimbărilor, Editura All Educational, Bucureşti, 1998. BATEMAN, T.S.; SNELL, S.A., Management – Building the Competitive Advantage, Richard D. Irwin, 1996. COLE, G.A., Management – Theory and Practice, D.P. Publications Ltd., London, 1990. ARMSTRONG, M., How to be an even better manager, Kogan Page Limited, 1994.

BATEMAN, T.S.; Snell, S.A., Management – Building the Competitive Advantage, Richard D. Irwin, 1996. CRIŞAN, S., Management. Elemente fundamentale, Editura Mira Design, Sibiu, 2001. DAVIS, S.M., Managing Corporate Culture, Harper and Row, Publishers, New York, 1984. DOMOKOS, E., Management – ieri, azi, mâine, Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 1999. DRUCKER, P., Managing for the Future, Butterworth-Heinemann Ltd., 1994. DRUCKER, P., The Frontiers of Management, Heinemann Professional Publishing, Ltd., London, 1996. IONESCU, Ghe., Dimensiunile culturale ale managementului, Editura Economică, Bucureşti, 1996. JOYCE, P.; WOODS, A., Essential Strategic Management. From modernism to pragmatism, Butterworth-Heinemann, 1997. KING, N.; ANDERSON, N., Inovation and Change in Organizations, Routledge, London, 1995. KOTLER, P.; CASLIONE, J.A., Chaotics. Management şi marketing în era turbulenţelor, Editura Publica, 2009. MENDENHALL, M.; PUNETT, J.; RICKS, D., Global Management, Blackwell Publishers, 1995. MINTZBERG, H., The nature of managerial work, Prentice-Hall, New Jersey, 1980. MULLINS, L., Management and Organisational Behaviour, Pitman Publishing, London, 1991. NICOLESCU, O. (coord.), Ghidul managerului eficient, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994. NICOLESCU, O., Management comparat, Editura Economică, Bucureşti, 1998. NICOLESCU, O., Noutăţi în managementul internaţional, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993. SADGROVE, K., Managementul calităţii totale în acţiune, Rentrop & Straton, Bucureşti, 1999. SULLIVAN, R.; LYTTON, S., Change Management – Just Doing It!, Management Books 2000 Ltd., 2000. WILSON, P., Managing Through Change, National Press Publications, Inc., 1996. ZAIT, D., Management intercultural, Editura Economică Bucuresti, 2002.


- - -

Bibliografie



Disciplina asigură universul conceptual epistemic şi metodologic pentru studenţi în vederea pregătirii şi susţinerii lucrărilor de licenţă şi disertaţie, iar în perspectivă a celor care doresc să se implice în studiile doctorale, în cercetarea ştiinţifică avansată, în cunoaşterea literaturii metodologice pentru elaborarea unor studii, rapoarte, lucrării, sinteze ştiinţifice destinate mediul public şi privat din România şi Uniunea Europeană. Prin conţinutul său, cursul îndeplineşte cerinţele asociaţiilor profesionale, precum Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România. Tematica abordată deschide calea pentru cercetarea ştiinţifică individuală şi în echipă, pentru formarea şi implicarea capitalului uman în munca ştiinţifică instituţionalizată.

10. Evaluare


10.4.1 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Prezenţă şi interactivitate la activităţile didactice. Dovedirea participării la cel puţin jumătate dintre cursuri este condiţie obligatorie de prezentare la

20%

evaluarea finală.


10.5 Evaluare finală Capacitatea de analiză şi sinteză. Creativitate conceptuală.

Examen – elaborarea şi prezentarea unui exerciţiu conceptual privind managementul unui proiect conform metodologiei aferentă accesării fondurilor structurale.Managementul proiectului se va realiza în echipe formate din 2-4 studenţi.

80%


Elaborarea şi prezentarea complexă, în echipă, a unui exerciţiu conceptual privind managementul unui proiect racordat la problematica actuală a elaborării aplicaţiilor privind accesarea fondurilor structurale. Capacitatea de a trata analitic şi sintetic, prin instrumente specifice managementului de proiect, organizarea şi derularea unui proiect.


15 septembrie 2017 Conf. Ruxandra Crutescu


29 septembrie 2017

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret”

1.2.Facultatea Arhitecură

1.3.Departamentul Arhitecură

1.4.Domeniul de studii Arhitecură

1.5.Ciclul de studii Licență + Master integrat

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitecură


2.1.Denumirea disciplinei Structuri speciale

2.2. Codul disciplinei DTD

2.3. Titularul activităţilor de curs Lector. dr. ing. Mircea Alexe

2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu V - 2017/2018 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator





Tutoriat

Examinări 2






4.1 de curriculum Cunosţiinte mecanica si statica construcţiilor

Cunosţiinte structuri de beton armat

Cunosţiinte structuri din lemn si metal

4.2 de competenţe Notiuni de predimensionare a elemntelor structurale


5.1. de desfăşurare a cursului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

competenţe privind: adoptarea soluţiei arhitectural structurale optime, predimensionarea secţiunilor elementelor, alegerea materialele de construcţie adecvate şi elaborarea detaliile constructive caracteristice - pentru categoriile de structuri (denumite „speciale”) ce constituie obiectul cursului:

- structuri pentru construcţii cu deschideri mari (de tip sală-hală) - structuri pentru clădiri cu înălţimi mari

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7.1 Obiectivul general al disciplinei dobândirea competenţelor necesare coordonării proiectării arhitectural structurale a construcţiilor cu structuri speciale

7.2 Obiectivele specifice cunoaşterea tipurilor de structuri speciale uzuale

însuşirea principiilor fundamentale pentru configurarea preliminară arhitectural structurală a construcţiilor cu structuri speciale amplasate în zone seismice

identificarea şi evaluarea acţiunilor exercitate asupra structurilor speciale

însuşirea procedeelor de calcul simplificat evidenţiind sugestiv şi credibil modul de preluare şi transport a încărcărilor şi să permită predimensionarea structurii cu un grad acceptabil de aproximare

cunoaşterea proprietăţilor materialelor în scopul utilizării adecvate a acestora

asimilarea detaliilor structurale caracteristice

8. Conţinuturi


A. Structuri pentru construcţii de tip sală-hală

A.1. Structuri în cadre

- principii de conformare antiseismică, scheme structurale,

determinarea încărcărilor şi a eforturilor, detalii caracteristice pentru

cadrele din beton armat, metal şi lemn lipit, elemente de suprafaţă

pentru acoperiş,

- aplicaţii numerice pentru cadre portal şi cadre cu mai multe deschideri

A.2. Subansabluri structurale plane pentru acoperişuri cu deschideri mari - scheme structurale, determinarea încărcărilor şi a eforturilor, materiale şi detalii caracteristice; - aplicaţii numerice pentru grinzi cu inimă plină, grinzi cu zăbrele, grinzi Vierendeel, arce

- Prelegere interactivă cu proiecţie video - Prezentarea procedeelor de calcul şi rezolvarea interactivă a aplicaţiilor

A.1- 6 ore A.2- 6 ore

B. Structuri spaţiale pentru acoperişuri de construcţii cu deschideri mari B.1. Acoperişuri cilindrice şi cupole

- scheme structurale, eforturi, materiale, detalii caracteristice, - aplicaţii numerice

B.2.- Structuri reticulate plane şi curbe - scheme structurale, încărcări, eforturi, materiale şi detalii caracteristice, - exemplificări

B.3. Structuri suspendate - scheme structurale, încărcări, eforturi, materiale şi detalii caracteristice, - exemplificări


B.1 - 2 ore B.2 - 2 ore B.3. - 2 ore

C. Structuri pentru clădiri cu înălţimi mari C.1. Principii de alcătuire

- conformarea antiseismică favorabilă a suprastructurilor în plan şi în elevaţie - conformarea antiseismică favorabilă a infrastructurilor - alcătuirea elementelor nestructurale - tipuri de structuri pentru clădiri cu înălţimi mari (cadre, pereţi structurali, sistem dual), materiale şi detalii caracteristice

C.2. Aplicaţii numerice pentru structuri în cadre, structuri cu pereți şi structuri duale


C.1. - 4 ore C.2. - 6 ore

Bibliografie obligatorie Cod de proiectare seismica – P100-1-2013 – seism Creangă, E., Popescu, P. - Relaţia arhitectură-structură la clădiri din beton armat din România- EdituraFundaţiei „România de Mâine”- Bucureşti 2004 Cişmigiu, A., - Structuri din beton armat, IAIM 1980 Cişmigiu, A., - Aplicații privind structurile cu deschideri medii şi mari, IAIM, Petrovici, R., - Structuri performante - Note de curs, UAUIM, 2000 Bibliografie facultativă Zanns, A. – Form and structures in architecture Van Nostrand Reinhold Company , New-York, 1987, Moisescu, A., Săftoiu, E. - Betonul în arhitectura –Editura Tehnică, Bucureşti, 1984, Şerbescu, C. et al. – Probleme speciale în construcţii metalice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1984


Conținutul disciplinei este coroborat cu nevoia pregătirii arhitectului pentru rolul de coordonator al echipei de proiectare, în sensul obţinerii competenţei privind propunerea soluţiei constructive optime, cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse construcţiei.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea cu întrebări şi comentarii pertinente

Se înregistrează interacţiunile la orele de curs. 10%

Competenţele specifice acumulate Testare pe parcurs 20%

Examen scris 70%



Studenţii aplică în mod adecvat măsurile arhitectural structurale necesare conformării antiseismice favorabile a construcţiei

Studenţii identifică şi evaluează încărcările ce acţionează asupra structurii, determină prin procedee de calcul simplificat eforturile, predimensionează secţiunile elementelor structurale şi elaborează detaliile constructive caracteristice

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 01.09.2017 Lector. dr. Ing. Mircea Alexe Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior USH




1.5.Ciclul de studii Licenta + Master integrat

1.6.Programul de studii / Calificarea Arhitectură


2.1.Denumirea disciplinei Doctrine şi curente în arhitectură şi urbanism. Modernismul în modernitate


2.3. Titularul activităţilor de curs Prof.dr. arhitect Anca Sandu Tomaszewski


2.5. Anul de studiu V. / 2017-20177 2.6.Semestrul I. 2.7. Tipul de evaluare Examen scris şi oral 2.8. Regimul disciplinei Obligatoriu


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 2 3.3 seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 3.5 din care curs 28 3.6 seminar/laborator -

Distribuţia fondului de timp




Tutoriat

Examinări 2






4.1 de curriculum Reactivarea cunostinţelor dobândite în anul 3 la Ist. arh. Şi artelor

4.2 de competenţe Exerciţiul de a lucra cu idei şi de a le exprima în scris


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.




Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe.


7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Formarea asupra unei perspective generale asupra evoluţiei arhitecturii în secolul Mişcării Moderne.

2. Studiul relaţiei dintre contextul social-politic-economic-şi cultural, activitatea teoretică intensă şi orientările din arhitectură.

3. Însuşirea instrumentelor necesare analizei critice a obiectului de arhitectură.

7.2 Obiectivele specifice Formarea bazei pentru înţelegerea fenomenului arhitectural modern şi contemporan

8. Conţinuturi


8.I. AVANGARDA EUROPEANĂ; IDEOLOGII ŞI DOCTRINE DE GRUP;

Orientări teoretice ale începutului de secol. Futurismul italian. Constructivismul rus.

Conferinţă asistată de imagini Se recomanda intervenţiii

oportune ale studenţilor

8.II. DE LA SOLUŢIA BRITANICĂ LA DEUTSCHER WERKBUND.

Hermann Muthesius. Peter Behrens. Designul industrial.

Conferinţă asistată de imagini Idem

8.III. Rădăcinile şcolii Bauhaus şi ale Expresionismului german. Bauhaus la Weimar. Conferinţă asistată de imagini.

Discuţie şi text-test

Idem

8.IV. WALTER GROPIUS şi FENOMENUL BAUHAUS.

Dessau şi Berlin. Design si evolutia Designului industrial. Noua Obiectivitate.


8. V. Expresionismul Conferinţă asistată de imagini Idem

8. VI. DE STIJL Concluzii asupra avangardei europene. Conferinţă asistată de imagini Idem

8. VII. STILUL INTERNAŢIONAL. Emblemele modernismului : Walter Gropius şi Ludwig

Mies van der Rohe în Europa.


8. VIII. Gropius şi Mies în America. Frank Lloyd Wright matur. Conferinţă asistată de imagini.

Discuţie text-test

Idem

8.IX. Le Corbusier, arhitectul. Kahn. Aalto şi alţii. Emblemele versus arhitectura

modernistă de masă. Distincţii critice.


8.X.. SISTEMATIZAREA SI URBANISMUL.

De la realismul germanic la oraşul industrial.


8.XI. CHARTA DE LA ATENA. LE CORBUSIER, URBANISTUL Conferinţă asistată de imagini Idem

8. XII. MODERNISMUL TARZIU IN URBANISM. Les grands projets. CRITICA GÂNDIRII

URBANISTICE UNIVERSALISTE


8.XIII. MODERNISMUL TÂRZIU ÎN ARHITECTURĂ. Materiale şi structuri alternative, noi

utopii, Critica modernismului târziu în arhitectură.


8.XIV. ANII 50 – 60. BRUTALISMUL, STRUCTURALISMUL, METABOLISMUL

PLURALISMUL, REGIONALISMUL CRITIC


Bibliografie

Obligatorie minimală (Va rog sa consultati si bibliografia recomandata la Istorie si Euristica - anii 3, resp. 6!)

Si va rog sa contribuiti la imbunatatirea prezentelor bibliografii !)

■ ARGAN, Giulio Carlo, Walter Gropius şi Bauhausul, Editura Meridiane, 1976 (bib. USH)

■ BANHAM Rainer, Theory and Design in the First Machine Age, 1960, (bib. USH)

■ COHEN Jean-Louis, Le Corbusier, Taschen, 2204 si multe alte monografii Le Corbusier din bib. USH

■ CURTIS, William J.R.., Modern architectures since 1900, Phaidon, 1996, (bib. USH)

■ DROSTE Magdalena, Bauhaus, Taschen, 2006, (bib. USH) si alte publicatii despre Bauhaus din bib. USH

■ FOSSO Mario, Macel Otokar, Meriggi Maurizio, Konstantin S. Melnikov, Skira Editore, (bib. USH)

■ FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992.

■ GÖSSEL, Peter, LEUTHÄUSER, Gabriele, L’Architecture du XXe siècle, Benedikt Taschen, 1991 (bib. USH)

■ HALL, Peter, Orasele de maine, All Educational Bucuresti, 1999, (bib. USH)

■ JOEDICKE, Jürgen, Architecture since 1945, Pall Mall Press, London, 1969.

■ KUBINSZKY, Mihaly, Adolf Loos, Henschelverlag Kunst und Gesellschaft, Berlin, 1970.

■ LUPFER Gilbert; Siegel Paul Walter, Walter Gropius,1883-1969 : the promoteur of a new form, Taschen, 2004, (bib. USH)

■ Le Corbusier, 12 monografii in bib. USH.

■ OVERY, Paul, DeStijl, Editura Meridiane, 1979

■ PFEIFFER Bruce Brooks, Wright, Taschen, 2015, (bib. USH) + inca 4 carti despre Wright in bib. USH

■ SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Elemente de arhitectura, UTCB, 2002, (bib. USH)

■ SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Locuirea moderna si contemporana, Conspress, 2007, (bib. USH)

■ SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Mişcarea ideilor în secolul 20., Note de curs.

■ TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976.

■ ZIMMERMANN, Claire, Mies van der Rohe, Taschen, 2015, (bib. USH) + altele in bib. USH

Suplimentară

■ Architectural Theory, Taschen, 2003, republicat 2017, (bib.USH) ■ Arhitectura ca artă, antologie de texte de Nicolae Lascu şi Monica Mărgineanu Cârstoiu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1987. bib. USH) ■ Bucureşti anii 1920-1940: între avangardă…, catalog expoziţie, Editura Simetria, (bib.USH)

■ catalog Centenar Marcel Iancu: 1895-1995, Ed. Simetria, 1996, (bib.USH)

■ CRITICOS, Mihaela, Art Deco sau Modernismul bine temperat. Editie bilingva, Simetria, 2009, (bib. USH)

■ Enciclopedia of the 20th-century architecture, General Editor Vittorio Magnano Lampugnani, Thames and Hudson, London, 1989.

■ ENGELS, Hans; Meyer Ulf, Bauhaus Architecture, Prestel, 2004, (bib. USH)

■ FIEDLER Jeannine, Feierabend Peter, Bauhaus, Konemann, 2000, (bib. USH)

■ Funcţiune şi formă, coordonator Nicolae Lascu, Editura Meridiane, 1989.

■ GIEDION, Sigfried, Space, Time and Architecture, 1967

■ GROPIUS, Walter, Die neue architektur und das Bauhaus, Florian Kupferberg Verlag, Mainz, 1964, (bib. USH)

■ HITCHCOCK, Henry Russel, JOHNSON, Philip, The International Style, N.Y., 1992

■ JOEDICKE, Jurgen, A History of modern architecture, Architectural Press, London, 1959, (bib. USH)

■ MELVIN, Jeremy, Isme, Sa intelegem stilurile arhitecturale, Enciclopedia, Bucuresti, 2017 (bib. USH)

■ NORBERG-SCHULZ, Christian, La significtion dans l’architecture occidentale, Pierre Mardaga éditeur, Liège, 1977.

■ PANOS, Koulernos, 20th century european rationalism, Academy editions, Londra, 1995, (bib. USH)

■ PEVSNER, Nikolaus, Istoria Arhitecturii moderne

■ PEVSNER, Nikolaus, Pioneers of Modern Design, New York, 1949.

■ RAGON, Michel, L’ésthetique de l’architecture contemporaine, Neuchâtel-Suisse, Edition du Griffon, 1968.

■ SARNITZ, August, Adolf Loos 1870-1933, architect, critic al culturii, Taschen, Noi Media Print, 2004, (bib. USH)

■ TIEZ, Jurgen, The Story of Modern Architecture of the 20th Century, H.F.Ulmann, 2013, (bib. USH)

■ TZONIS Alexander, Lefaivre Liane, Arhitecture in Europe, memory and invention since 1968, Thames & Hudson Ltd, 1992, (bib. USH)

■ TUDOR, Octavian, Georgescu, Mihai Petru, Bucurestiul interbelic, Calea Victoriei, Noi Media, (bib. USH)

■ VASILESCU, Sorin, Istoria Arhitecturii Moderne

■ ZEVI, Bruno, Storia dell'Architettura Moderna, Milano, 1950

■ ZEVI, Bruno, Codul anticlasic, Paidea, 2000, (bib. USH)

Facultativă

■ ABENDSTEIN, Edelgart, Berlin. Art and Architecture, H.F.Ulmann, 2013, (bib. USH)

■ CONSTANTIN, Paul, Mică enciclopedie de arhitectură…, Ed. Şt. şi enciclop., 1977 (bib.USH)

■ DUCULESCU, Mirela, George Matei Cantacuzino (1899-1960) - Arhitectura ca tema a gandirii. Editie biling, Simetria, 2010, (bib. USH)

■ GYMPEL, Jan, The Story of Architecture from Antiquity to the Present, H.F.Ulmann, 2013, (bib. USH)

■ MAHU, Adrian, Regionalismul in arhitectura secolului XX, Magic print Onesti, 2015 (bib. USH)

■ MARCU, Duiliu, Arhitectura 1912-1960, Ed. tehnica, 1960, (bib. USH)

■ KRIER, Léon, Architecture choix ou fatalité, Norma, Paris, 1996.

■ RICOEUR, Paul, Histoire et vérité, 1962.

■ WARTKIN, David, A history of western Architecture, Lowrenee King, 2000, (bib. USH)

■ WITTKOWER, Rudolf, The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998


-

Bibliografie -

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori

reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul cursului se conjugă perfect cu toate manifestările din agora profesională : Anuale, Bienale de arhitectură. Conferinţe ale unor invitaţi din străinătate. Congrese,

seminarii ştiinţifice, expoziţii. Seri profesionale ale revistelor de arhitectură. Happeninguri urbane etc.

10. Evaluare


finală

10.4 Curs Se ţine cont de: 1. Prezenţă activă şi intervenţii oportune în timpul

cursurilor 2. Răspunsuri scrise la întrebări; 3. Participarea cu

intervenţii scrise în completare; 4. Raspunsul la examen

Se înregistrează

rezultatele

de la punctul 10.1

50% (activitate în timpul

semestrului) + 50%

(evaluare la examen)




September 15, 2017


September 29, 2017 Conf. dr. arh. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Arhitectura

1.2.Facultatea Arhitectura



1.5.Ciclul de studii Licenta si Master integrat

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura


2.1.Denumirea disciplinei ARHITECTURA SPECTACOLULUI - SCENOGRAFIE

2.2. Codul disciplinei DOF

2.3. Titularul activităţilor de curs Lect. Dr. Arh. Andreea MATACHE


2.5. Anul de studiu V – 2014/2015 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator





Tutoriat

Examinări 2






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Sala prevazuta cu laptop si proiector



Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Capacitatea de a elabora schite de arhitectura scenografica

Capacitatea de a crea un costum de scena

Cm

pet

enţe

tr

asve

rsal

e

Insusirea si aplicarea practica a legilor compozitiei,plasticii,perceptiei vizuale

Formarea abilitatilor legate de lucrul pe macheta si a celor legate de simtul materialelor


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea, teoretica si practica a caracteristicilor proiectului scengrafic.

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea laturii artistice a creativitatii arhitecturale

8. Conţinuturi


1. Decor, Obiect - detaliu, Costum. Decorul (spatiul scenografic) reconstituie realitatea, proiecteaza si realizeaza compozitia 2D, 3D si virtuala , dicteaza relatia, ritmul si cadenta intre elemente, implineste actul de creatie arhitecturala si se constituie in suport al imaginii Spectacolului. Decorul este proiectat, construit, finisat si umanizat cu Detalii in santierul Platoului si al Amenajarii. Se lucreaza dupa proiecte si schite de arhitectura si de mobilier, respectand principiile de organizare ale compozitiei, ale legilor plasticii, ale perceptiei vizuale. Costumul „mic decor portabil”, imbraca un Caracter. Personajul –si Costumul- este construit si situat in raport cu spatiul (Decorul). Costumul se proiecteaza, se aleg esantioane de materiale, se urmareste executia, se patineaza si se concep si fixeaza accesoriile.

Prelegere insotita de proiectii Notele de curs in format electronic

2. Constructia scenografica (Decorul si Costumul) este intregita de celelalte mijloace de expresie;Timpul, Spatiul, Imaginea, Cadrajul, Lumina, Culoarea, Sunetul, Efectele Speciale.

3. Modelarea spatiului dupa viziunea Scenografului.

4. Atmosfera Spectacolului, Limbajul, Expresivitatea, Plastica..

5. Arhitectura Scenografica-Scenografia Arhitecturii.

Bibliografie obligatorie minimala: ALBRECHT, Donald Designing dreams: Modern Architecture in the movies, Ed. Harper& Row, Museum of Modern Art, NY 1986 D/AMICO, S. Enciclopedia della spettacolo, Ed, Unedi, Roma,1975 SCHILERU, E. Scenografia romaneasca, Ed. Meridiane, Buc, 1965 THOMSEN, Ch. Visionary architecture, from Babylon to virtual reality, Prestel Verlag, Munchen, 1994


Bibliografie


Competentele acumulate permit absolventilor integrarea intr-una din ramurile artistice ocupate in mod traditional de arhitectii-scenografia

10. Evaluare


10.4 Curs



.

Data avizării în departament Semnătura titularului de curs 29.09.2017

Semnătura şefului de departament

Lect. Dr. Arh. Andreea MATACHE







1.5.Ciclul de studii Studii universitare



2.1.Denumirea disciplinei Fizica construcțiilor I

2.2. Codul disciplinei DTD

2.3. Titularul activităţilor de curs Prof. dr.arh. Sorin Minghiat


2.5. Anul de studiu V 2.6.Semestrul 9 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O








Tutoriat -

Examinări 2

Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) -





4.1 de curriculum Cunoştinţe tehnice privind comportarea construcțiilor în timpul exploatării

4.2 de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor tehnice.


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia şi schiţe şi desene în format grafic.



-


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Operarea cu concepte fundamentale în domeniul tehnic.

Corelarea principiilor tehnice cu înţelegerea comportării construcțiilor în timpul exploatării.

Explicarea şi interpretarea fenomenelor fizice, utilizând concepte şi teorii de bază din domeniul tehnic.

Analiza critic-constructivă a relaţiilor dintre structură, materialele și alcătuiri în relație cu mediul ambiant.

Evaluarea calităţii informaţiilor şi ierarhizarea conceptelor utilizate, în funcţie de tehnici şi tehnologii. Explicarea şi interpretarea fenomenelor şi teoriilor utilizând cunoştinţe de bază din domeniu.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Înţelegerea profesiei de arhitect în contextul general al proiectării de arhitectură. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte, etc., asociate domeniului arhitecturii contemporane.

7.2 Obiectivele specifice Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală în conformitate cu principiile şi metodele specifice aplicate în domeniul proiectării din punct de vedere tehnic. Armonizarea proiectării cu tehnologiile actuale din domeniul construcțiilor.

8. Conţinuturi


1. Elemente de construcții şi solicitări mecanice (fundații, pereți, stâlpi, grinzi,

planșee și acoperișuri)



sintetizarea.

Număr de ore: 4

2. Încărcări (permanente, utile, variabile și excepționale) Expunerea sistematizată, prezentare,


sintetizarea.

Număr de ore: 2

3. Agresiuni asupra construcțiilor (factori fizici, chimici, atmosferici, biologici și

factorul uman)



sintetizarea.

Număr de ore: 2

4. Energia termică (flux termic, punți termice, termoizolații) Expunerea sistematizată, prezentare,


sintetizarea.

Număr de ore: 4

5. Vaporii (permeabilitate, impermeabilitate, condensul, medii saturate și

nesaturate)

Expunerea sistematizată, prezentare, ilustrare, conversaţia, problematizarea, sintetizarea.

Număr de ore: 4

6. Radiația solară și lumina naturală (comportarea elementelor de construcție

la radiația solară, reflexia, refracția și difracția)



sintetizarea.

Număr de ore: 2

7. Însorirea, umbrirea și orientarea față de punctele cardinale Expunerea sistematizată, prezentare,


sintetizarea.

Număr de ore: 2

8. Elemente de acustică (sunetul, frecvența și amplitudinea) Expunerea sistematizată, prezentare,


sintetizarea.

Număr de ore: 2

9. Elemente de acustică (reflexia sunetelor, absorbția sunetelor, fonoizolația și

fonoabsorbția)



sintetizarea.

Număr de ore: 2

10. Conformarea spațiilor destinate artei spectacolelor și alcătuiri de detaliu Expunerea sistematizată, prezentare,


sintetizarea.

Număr de ore: 4

Bibliografie

ASANACHE, Horia, Higrotermica clădirilor, Editura MATRIX Rom , Bucureşti 1999

FOCŞA, Virgil, Higrotermica şi acustica clădirilor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1975

GHIOCEL, Dan şi colectiv, Constructii civile, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1985

HAMAYON, L., Réussir l’acoustique d’un bâtiment, Le Moniteur, Paris, 1996

MEISSER, M., L’acoustique du bâtiment par l’exemple, Le Moniteur, Paris, 1994

PANĂ, Radu, Teorie, metodă şi tehnologie în protecţia acustică, Editura Universitară “Ion Mincu” 2008

PANĂ, Radu, Fizica constructiilor; higrotermică, însorire şi protecţie solară, Editura Universitară “Ion Mincu” 2010, *** seria de normative C107 (higrotermică), Buletinul

Construcțiilor - 2002, 2005

STAN, Mariana, Acustica instalaţiilor din clădiri, Editura Fundaţiei ”România de mâine”, 2004

STAN, Mariana, Acustica pentru arhitecţi, Editura Fundaţiei ”România de mâine”, ed.a 2-a 2009

STAN, Alexandru, Breviar finisaje, Vol.1, cap.1, Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” 1989

*** C125-13 Normativ privind acustica în construcții și zone urbane

*** Directiva 2002/49/CEE privind gestionarea zgomotului în mediul înconjurător


- - -

Bibliografie

-


aferent programului

Cursul reprezintă un suport teoretic pentru înţelegerea conformării constructive și alcătuirilor de detaliu privind comportarea construcțiilor în raport cu mediul ambiant și

utilizatorii.

Prin conţinuturile propuse, cursul vine în întâmpinarea cerinţelor proiectării raţionale, economice și corecte a obiectului de arhitectură pentru formarea arhitectului.

10. Evaluare


10.4.1 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,

comentarii, exemple de analiză.

Prezenţă şi interactivitate la activităţile didactice.

Dovedirea participării la cel puţin jumătate dintre

cursuri este condiţie obligatorie de prezentare la

evaluarea finală.

20%


10.5 Evaluare finală Examen scris. Răspunsurile sunt sub formă de

text şi desen.

80%


Capacitatea de a înțelege comportarea construcțiilor, a diverselor materiale și alcătuiri în raport cu factorii de mediu și utilizatorul.


15.09.2017 Prof. dr. arh. Sorin Minghiat …………………………………..


29.09.2017 Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU





1.5.Ciclul de studii Licență+master integrat

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură

2.1.Denumirea disciplinei Strategii de reabilitare a patrimoniului


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 32 3.9 Total ore pe semestru 64


4.1 de curriculum Cunoștințe de restaurare, reabilitare urbană

4.2 de competenţe Cunoștiințe de comportament în echipă, de cercetare, dezvoltarea abilităților de observare a sitului urban și inserție

FIŞA

DISCIPLINEI



2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu

2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu V, 2015-2017 2.6.Semestrul II 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei A




5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi echipament de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Co

mp

ete

nţe

pro

fes

ion

ale

Dobândirea capacităţilor de evaluare a semnificației culturale a centrelor și zonelor istorice.

Dobândirea unor capacități de evaluare a tipurilor de intervenții în zone construite protejate, în zone posibil a fi protejate.

Dobândirea unor capacități de operare cu conceptele și metodele de specialitate de lucru specifice zonelor construite protejate sau a unor zone cu potențial cultura.

Demersul conceptual este orientat în acest caz către identificare a echilibrului optim între calităţile preexistente ale componentelor Zonelor Construite Protejate, ce trebuie recuperate şi valorizate şi noile calităţi generate de intervenţie ca răspuns la exigenţe de utilizare contemporane. Cursul îşi propune să furnizeze elementele de bază, cu caracter informativ şi metodologic, privind relaţia fondului construit existent cu aspecte specifice de re- proiectare. Însuşirea a unor metode de evaluare, diagnosticare şi tratament, capabile să orienteze în mod raţional deciziile de intervenţie asupra existentului construit;

Dobândirea capacității de discernere, prin prisma profesiunii de arhitect, a unor potențiale valori culturale în spații urbane dezintegrate și susținerea la

nivel administrativ teritorial și central a unor soluții de regenerare a lor.


1 Generalităţi. Concepte. Definiţii Informatizată-expunere slide-uri +prelegere Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și reluarea conceptelor la începutul fiecarui curs.

Suport de curs pe CD pus la dispoziția studenților la debutul activității

2 Categorii patrimoniale. Evidenţa, legislaţia şi gestiunea patrimoniului. Evoluţia conceptului de patrimoniu arhitectural şi extinderea domeniului în perioada contemporană. Gestiunea turistică şi interpretarea culturală a patrimoniului arhitectural.

Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

3 3. Problematica patrimoniului arhitectural al centrelor istorice. Patrimoniul arhitectural de sec.XIX-XX şi rolul studiului de fundamentare în cercetarea premergătoare proiectelor urbanistice. Rolul cercetarii fundamentale (multicriterială şi de arhiva) înaintea



7.1 Obiectivul general al disciplinei Evoluția universală și românească a doctrinelor de restaurare și reabilitare urbană

7.2 Obiectivele specifice Evidențierea doctrinelor utilizate în rabiltarea, regenerarea zonelor istorice de-a lungul timpului

8. Conţinuturi

declarării zonele metropolitane din jurul marilor oraşe, prin înglobarea satelor şi localităţilor limitrofe.

4 Criterii de analiză şi evaluare ale elementelor specifice zonelor istorice protejate (ţesut urban / cadru natural). Criterii de selecţie pentru monumente. Reglementări internaţionale în protecţia patrimoniului arhitectural. Studiul de fundamentare în cadrul PUG. PUZ, PUD.


5 Gestiunea integrată a patrimoniului arhitectural din zonele istorice, d.p.d.v. cultural.


6 Uzura fizică a clădirilor, demolare sau reconversie. Degradarea ambientală: confortul higrotermic. Reabilitarea energetică individualizată în Zone construite protejate.


7 Principii de intervenţie în zone istorice protejate; rolul arhitectului, etica profesională.

Informatizată-expunere slide-uri

+prelegere+pregătire eseu

ibidem

8 - P.U.Z.+R în Z.I.P. (exemple); Reabilitarea locuinţelor ca domeniu prioritar al politicilor de reabilitare. Fondul locativ urban românesc: structura şi starea sa actuală. Doctrina Faţadismului.



ibidem

9 9. Evoluţia regulamentelor urbanistice în consens sau opus vechilor regulamente urbanistice; dezmembrarea marilor ansambluri arhitecturale şi urbanistice fără studiul de fundamentare; cazul patrimoniului industial; negocieri beneficiar-proiectant-administaraţie- comunitate



ibidem

10 10. Degradarea siguranţei structurale; posibile desfigurări estetice a clădirilor prin consolidare de tip standard. Valorificarea economică a patrimoniului



ibidem

11,12,13

Strategii de intervenţie propuse.

- exemple de intervenţie în zone istorice protejate pe baza P.U.Z.I.+R;

- cartare datelor de analiză; (criterii, categorii, grade, evaluare)

- fişarea datelor cartate;

- sinteza cercetărilor şi evaluarea datelor - din zona istorică protejată - în urma cercetărilor;

- atitudinea arhitectului faţă de zona istorică protejată în urma cercetărilor;

Discuții interactive

Expunere informatizată slide-uri +prelegere Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor.

Cercetare aplicativă în teren;

ibidem

14 Aplicaţii practice pe parcurs, constând în discuţii colective pe marginea studiilor de caz realizate de studenţi.

Discuții interactive

Expunere informatizată slide-uri +prelegere Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor.

ibidem

Bibliografie

Domeniul "Reabilitarea patrimoniului construit"

ASHURST John &Nicola - Practical Building Conservation. Gower Technical Press, Hants-England 1995.

ASQUINI Victor, Directive in constructii. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1925. [I 1130]

ASQUINI Victor, Tehnica in constructie. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1934. [I 594]

ASQUINI Victor, Indrumator tehnic in constructii. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1938, 1942, 1947. [I 188]

BALSAMO, M. - Tra tecnologia e design [II 4595]

CANTACUZINO, S. - Re/Architecture. New uses for old buildings [III 2189, II 4828]

CANTACUZINO, S., BRANDT, S. - Saving old buildings [III 2793]

CATERINA Gabriella, a cura di, Tecnologia del recupero edilizio. UTET Torino, 1992.

COIGNET, Jean - Rehabilitation. Arts de batir traditionnnels [III 3008]

CRISAN, Mircea - Restaurarea structurala a cladirilor de cult ortodox. Editura universitara Ion Mincu, 2004.

CRISAN, Rodica - Analiza integrativa a valorii culturale si de utilizare a cladirilor existente. Editura universitara Ion Mincu, 2004.

CRISAN, Rodica - Reabilitarea locuirii urbane traditionale. Editura Paideia, 2004.

DEL BUFALO, Alessandro, Conservazione edilizia e tecnologia del restauro. Edizioni Kappa, Roma 1992.

DERER Peter, Locuirea urbana. Editura Tehnica, Bucuresti 1985.

DUVAL, G. - Restauration et reutilisation des monuments. P. Mardaga Editeur, Liege 1990. [II 5053, II 31 TEMPUS]

FEILDEN, B.M. - Conservation of Historic Buildings. Architectural Press, Oxford, 1996.

FROIDEVAUX, Yves-Marie - Techniques de l'architecture ancienne. Construction et restauration. Pierre Mardaga Editeur, Liege 1987. [II 5052, II 27 TEMPUS]

MARCONI Paolo, Il restauro e l'architetto. Teoria e pratica in due secoli di dibattito. Saggi Marsilio, Venezia, 1993.

MARCONI Paolo, Dal piccolo al grande restauro. Saggi Marsilio Editori, Venezia 1989.

MASONRY, S. - Practical building conservation I, II [II 4986]

MASSARI Giovanni e Ippolito, Risanamento dei locali umidi. Hoepli, Milano 1992.

MORA Paolo si Laura, PHILIPPOT Paul, Conservarea picturilor murale. Editura Meridiane, Bucuresti 1986.

MOUTON, B. - Methodes d'analyse destructives et non-destructives [III 3377]

MUCENIC Cezara - Bucuresti, un veac de arhitectura civila. Secolul al XIX-lea. Ed. Silex, Bucuresti 1997 [III 3576]

PEARCE, D. - Conservation today [II 5024]

SZABO, Balint - Introducere in teoria reabilitarii structurilor de rezistenta istorice. Ed. UTILITAS, Cluj-N. 1998.

TOSTI, Giuseppe - Diagnosi relativa alle strutture in stato di fatiscenza e nuove esperienze nel campo del restauro statico. [III 3480]

Amelioration de l'habitat existent. Methode d'evaluation rapide. Schock Sohne AG, Roschlikon 1981. [III 3354]

Amelioration thermique des batiments. Office federal des questions conjoncturelles, Berne 1981. [III 3368]

Batiments anciens ... usages nouveaux [II 5191]

Dix ans de renovation urbaine en Wallonie [III 3089]Guide pour l'amelioration des logements existants. Institut technique du batiment et des travaux publics. Editions du Moniteur, Paris 1982. [II 5194]8)

MOUTON, B. - Methodes d'analyse destructives et non-destructives [III 3377]

PEARCE, D. - Conservation today [II 5024]

SZABO, Balint - Introducere in teoria reabilitarii structurilor de rezistenta istorice. Ed. UTILITAS, Cluj-N. 1998.

TOSTI, Giuseppe - Diagnosi relativa alle strutture in stato di fatiscenza e nuove esperienze nel campo del restauro

statico. [III 3480]

L'isolation thermique des logements anciens. ANAH, Editions du Moniteur, Paris 1980. [II 5164]

La rehabilitation des HLM [II 4687]

Les planchers anciens: renforcer - remplacer - isoler. ANAH, Editions du Moniteur, Paris 1979. [II 5202]

CRISAN, Rodica - Documente internationale privind protectia patrimoniului cultural (Arhitext Design 3, 4, 5/1998)

CRISAN, Rodica - Metoda de analiza si decizie in reabilitarea cladirilor, pe baza conceptului de performanta, in BCMI nr. 1-2 / 1998

CRISAN, Rodica - Reabilitarea patrimoniului construit - reglementari specifice, in Arhitext Design 3/1997.

CRISAN, Rodica - Din nou despre locuinte, in Arhitext Design 2/1997.

CRISAN, Rodica - Umiditatea zidariilor vechi. Criterii de interventie, in Revista Monumentelor istorice 1-2/1996.

DERER, Hanna - Evaluarea patrimoniului arhitectural - studiu de caz: Bucuresti, in BCMI anul VI, nr. 1-2/1995.

DERER, Peter - Reciclarea fondului cladit (I), in BCMI anul III, nr. 1/1992.

DERER, Peter - Reciclarea fondului cladit (II), in BCMI anul III, nr. 4/1992.

DERER, Peter - Protejarea mostenirii urbanistice, in BCMI anul II, nr. 1/1991.

ENESCU, Ion - O abordare contextuala a locuirii, in Arhitectura nr. 5/1982.

MARES, Ioan - Mic indrumar pentru studiul umiditatii in cladiri, in BCMI nr. 4/1992.

MARES, Ioan - Metoda Aquapol de eliminare a umiditatii din structuri, in BCMI nr. 2/1991.

MARES, Ioan - Raport cu privire la umiditatea din ziduri si metode de eliminare, in BCMI anul II, nr. 3/1991. Periodic :

Analele arhitecturii si ale artelor cu care se leaga (1890 - 1893 /anual) [P I 13]

Arhitectura (1906 - 1942 / lunar) [P I 36]

Buletinul Societatii Politehnice din Romania (1934 - 1948 / lunar) [P II 65]

BCMI nr 1-2 / 1998 (Documente internationale privind protejarea patrimoniului cultural)

Architecture d'Aujourd'hui (numere tematice)

Detail (numere tematice)

CRIŞAN, Rodica - Reabilitarea locuirii urbane tradiţionale Editura Paideia, 2004.

CRIŞAN, Rodica - Analiza integrativă a valorii culturale şi de utilizare a clădirilor existente Ed. universitară Ion Mincu, 2004.

1. Historical documents regarding the conservation of the cultural heritage

Charter of Burra-Burra, Australia (1979/1988)

Recommendation Concerning International Competitions in Architecture and Town Planning (1956)

Recommendation on International Principles Applicable to Archaeological Excavation (1956)

Recommendation Concerning the Safeguarding of the Beauty and Character of Landscapes and Sites (1962)

The Venice Charter: International Charter for the Conservation and Restoration of Monuments and Sites (1964)

European Convention on the Protection of the Archaeological Heritage (1969)

Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage (1972)

Resolutions of the Symposium on the Introduction of Contemporary Architecture into Ancient Groups of Buildings (1972)

Resolutions of the International Symposium on the Conservation of Smaller Historic Towns (1975)

European Charter of the Architectural Heritage (1975)

Declaration of Amsterdam (1975)

Recommendation Concerning the Safeguarding and Contemporary Role of Historic Areas (1976)

Tlaxcala Declaration on the Revitalization of Small Settlements (1982)

The Florence Charter: Historic Gardens (1982)

Appleton Charter for the Protection and Enhancement of the Built Environment (1983)

Convention for the Protection of the Architectural Heritage of Europe (1985)

The Washington Charter: Charter on the Conservation of Historic Towns and Urban Areas (1987)


10.4 Curs Recunoașterea semnificației culturale a unui sit și posibilele propuneri de

reabilitare, reconversie, regenerare.

Test grilă+eseu 50%+50%


predarea proiectului de lectie;

predarea unui set de probe de evaluare;

obţinerea a 50 % din punctajul verificării finale.

Nota finala minima de promovare va fi obtinuta prin cumularea a 50% din punctajul eseului + 50% din punctajul evaluarii finale-test grilă

Charter for the Protection and Management of the Archaeological Heritage (1990)

Charter for the Conservation of Places of Cultural Heritage Value (1992)

European Convention for the Protection of the Archaeological Heritage of Europe (Revised) (1992)

Buenos Aires Draft Convention on the Protection of the Underwater Cultural Heritage (1994)

The Nara Document on Authenticity (1994)

Charter for the Protection and Management of the Underwater Cultural Heritage (1996)

Recommendation on Measures to Promote the Integrated Conservation of Historic Complexes Composed of Immovable and Moveable Property (1998)

Charter on the Built Vernacular Heritage (1999)

International Wood Committee Charter: Principles for the Preservation of Historic Timber Buildings (1999)

European Convention on Landscape (2000)

Convention on the Protection of Underwater Cultural Heritage (2001)


Baza legislativă specifică domeniului monumentelor istorice, zonelor istorice protejate, siturilor arheologice.

10. Evaluare

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 29.09.2017 Conf. Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu …………………………………..


Conf. Dr. Arh. Constantin Rusu

Urbanism berza proiect





1.5.Ciclul de studii Licenta + Master integrat


2.1.Denumirea disciplinei PROIECT SPECIALITATE RESTAURARE

2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu

2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu V 2.6.Semestrul II 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei- A

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 atelier 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 34 3.9 Total ore pe semestru 62


4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Proiectele se desfăşoară în atelier

FIŞA

DISCIPLINEI

1.Date despre program





Co

mp

ete

nţe

pro

fes

ion

ale

Dobândirea capacităţilor de sesizare a tipurilor de intervenții pe baza proiectului de specialitate la monumentele istorice.

Familiarizarea cu conceptele fundamentale și principalele aspecte legate de proiectarea monumentului istoric.

Tema de proiectare în baza căreia se realizează reconversia sau restaurarea obiectivului este cea care indrumă pașii proiectării.

1. Realizarea releveului de arhitectură ca bază a proiectarii și intervențiilor pe monument.

2. Realizarea releveului cu diagnoză avarii

3. Propunere de restaurare și refuncționalizare

7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea principiilor restaurării ştiinţifice a monumentelor istorice pe baza leg is la ț ie i în v igoare:

Legea 422/2001

7.2 Obiectivele specifice Tipologii de intervenție, a metodelor, a materialelor utilizate în restaurarea monumentelor istorice de-a lungul timpului până azi.


1 Prezentarea Temei de proiectare Informatizată-expunere slide-uri +prelegere 2 Vizită la obiectivul propus prin tema de proiect pentru restaurare. Etapele de

proiectare în restaurare. Releveul, sinteza cercetării, proiectul de restaurare.

Relevare în situ/ Îndrumare în teren CD cu date pus la dispoziția studenților la debutul activității

3 Relevarea obiectivului în situ Îndrumare în teren ibidem

4 Realizarea releveului 2D pe suport hartie Îndrumare în atelier ibidem

5 Metode şi tehnici de cercetare a monumentelor istorice/releveu patologie Îndrumare în atelier ibidem

6 Predare Faza I-Releveu arhitectura+releveu patologie/Discuții interactive Îndrumare în atelier ibidem

7 Proiect propunere restaurare/refuncționalizare/punere în valoare Îndrumare în atelier ibidem



10 Predare Faza II-Proiect propunere restaurare/Discuții interactive Îndrumare în atelier ibidem

11 Faza III- Detaliu de travee-proiect restaurare Îndrumare în atelier ibidem

12 Detaliu de travee-proiect restaurare Îndrumare în atelier ibidem

13 Predare Faza III- Detaliu de travee-proiect restaurare Îndrumare în atelier ibidem

Bibliografie

Domeniul "Conservarea monumentelor istorice"



8. Conţinuturi

Jukka Jokilehto A History of Architectural Conservation Routledge London 2012

Anthony Giddens Modernity and Self-Identity: Self and Society in the Late Modern Age University Press California 1991

Susanna Cros THE METAPOLIS DICTIONARY OF ADVANCED ARCHITECTURE Actar Barcelona [s.a.]

Laura Jane Smith The Uses of Heritage Routledge London 2006

M. Thea Sinclair The Economics of Tourism Routledge London 2010

Marinache Oana Arhiva de arhitectura, 1830-1860. O colectie unica de planuri si schite Istoria Artei Bucuresti 2015

Lascu Nicolae Bulevardele Bucurestene pana la primul razboi mondial Simetria Bucuresti 2011

Gheorghe Curinschi-Vorona, Centrele istorice ale oraselor, Editura Tehnica, 1967

J. Ashurst, N. Ashurst, Practical Building Conservation vol. 1 - Stone Masonry, Ashgate, (1989), 2001

J. Ashurst, N. Ashurst, Practical Building Conservation vol. 2 - Brick, Terracotta and Earth, Ashgate, (1989), 2001

J. Ashurst, N. Ashurst, Practical Building Conservation vol. 3 - Plasters, Mortars and Renders, Ashgate, (1989), 2001

J. Ashurst, N. Ashurst, Practical Building Conservation vol. 4 - Metals, Ashgate, (1989), 2001

J. Ashurst, N. Ashurst, Practical Building Conservation vol. 5 - Wood, Glass and Resins, Ashgate, (1989), 2001

Francoise Choay, The Invention of the Historic Monument, Cambridge University Press, 2001

Bernard M. Feilden, Conservation of Historic Buildings, Architectural Press, (1982), 2001

Peter Glover, Building Surveys, Butterworth Heinemann, (1983), 2001

Robert Pickard, Policy and Law in Heritage Conservation, Spon Press, 2001

Dean Hawkes & Co The Selective Environment, Spon Press, 2002

Mircea Crisan, Restaurarea structurala a cladirilor de cult ortodox din Tara Romaneasca si Moldova, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2003

Documente internationale referitoare la conservarea patrimoniului

cultural

Charter of Athens (1931/1933)


10.4 Curs Însușirea conceptelor de intervenție asupra monumentelor istorice.

30%+30%+30%+10%

10.5 Seminar/laborator Integrarea in sit, coerenta partiului,

calitatea si adecvarea expresiei de

restituție a elementelor arhitecturale

specifice epocii, elementelor tehnice.


• Prezentarea tuturor pieselor solicitate prin tema de proiect, cu respectarea relatiilor functionale si a criteriilor minime de restaurare/conservare.

Nota finala minima de promovare va fi obtinuta prin cumularea a 30% din punctajul fiecarei faze (I+II+III)+10% sustinere proiect.

Recommendation Concerning International Competitions in Architecture and Town Planning (1956)

Recommendation on International Principles Applicable to Archaeological Excavation (1956)

Recommendation Concerning the Safeguarding of the Beauty and Character of Landscapes and Sites

(1962)

The Venice Charter: International Charter for the Conservation and Restoration of Monuments and Sites (1964)

European Convention on the Protection of the Archaeological Heritage (1969)

Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage

(1972)

Resolutions of the Symposium on the Introduction of Contemporary Architecture into Ancient Groups of Buildings

(1972) Resolutions of the International Symposium on the Conservation of Smaller Historic Towns (1975)

European Charter of the Architectural Heritage

(1975) Declaration of Amsterdam (1975)

Recommendation Concerning the Safeguarding and Contemporary Role of Historic Areas

(1976) Tlaxcala Declaration on the Revitalization of Small Settlements (1982)

The Florence Charter: Historic Gardens (1982)

Appleton Charter for the Protection and Enhancement of the Built Environment

(1983) Convention for the Protection of the Architectural Heritage of Europe

(1985)

The Washington Charter: Charter on the Conservation of Historic Towns and Urban Areas (1987) Charter for the Protection and Management of the Archaeological Heritage (1990) Charter for the Conservation of Places of Cultural Heritage Value (1992)

Charter for the Conservation of Places of Cultural Heritage Value (1992)


Baza legislativă specifică domeniului monumentelor istorice.

10. Evaluare


29.09.2017 Conf. Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu …………………………………..


prof.dr.arh. Emil Creanga


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

1.2.Facultatea ARHITECTURA



1.5.Ciclul de studii Licenta+master integrat

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura/arhitect


2.1.Denumirea disciplinei Practica


2.3. Titularul activităţilor de curs Sefii de atelier ai anuluiI V +profesori invitati

2.4.Titularul activităţilor de seminar Titularul activităţilor de seminar Indrumatorul anului V – Lector. dr.arh Dobrin Datcu

2.5. Anul de studiu

V-2017/2018 2.6.Semestrul

Sem. 2, în afara celor 14 săpt. aferente acestuia

2.7. Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei DTD


3.1 Număr de ore pe săptămână 28 3.3 seminar/laborator 28

3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 3.6 seminar/laborator 56





Tutoriat -

Examinări 3

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 5

3.7 Total ore studiu individual




4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Sala de curs cu sistem de proiectie


Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete.

Sală de lectură la bibliotecă.


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

●Intelegerea orasului in evolutia sa urbanistico-arhitecturala. ●Intelegerea raporturilor intre oras si obiectul de arhitectura. ●Capacitatea de elaborare a analizelor arhitectural urbanistice complexe

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

●Cresterea capacitatilor: analitice si de de sinteza, de argumentare de prezentare grafica, diagramare,etc.. ●Analiza unei zone construite cu valoare de patrimoniu.


7.1 Obiectivul general al disciplinei ●Analiza situri urbane constituite.

7.2 Obiectivele specifice ●Înţelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor urbane.

8. Conţinuturi


Prelegeri teoretice sustinute de sefii de ateliere si de profesorii invitati Prelegeri insotite de proiectii. Data si continutul prelegerilor se comunica la fiecare lansare de proiect.

Bibliografie -


Starea cladirilor de patrimoniu din Bucuresti Prezentarea siturilor oferite prin tema vizite pe sit insotite, discuţii cu persoane implicate, modalitati de analiza si cercetare.

Bibliografie Aynronino, Aldo ; Mosco, Valerio Paolo,Contemporary Public Space, Un – volumetric Architecture, Skira,2006 Bastea ,Eleni, Memory and Architecture,UNM press,2004 Barthel-Bouchier D., Cultural Heritage and the Challenge of Sustainability, Ed. Left Coast, California, 2013. Creangă E., Arhitectură şi comunicare, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2003 Crişan, Rodica, Analiza integrativă a valorii culturale şi de utilizare a clădirilor existente, Editura Universitară “Ion Mincu”, 2004. Criticos, Mihaela, Art Deco sau Modernismul bine temperat. Editie bilingvă, Edit. Simetria, Bucureşti, 2009. Dorin I.N., Bucharest Monuments, Ed. Noi Media, Bucuresti, [ s.a.] Datcu D., Orașul și automobilul.Structuri urbane influențate de automobil., Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2015 Cerver F. A., Hedendaagse Architectuur XX, Ed. Könnemann, Köln, 2000 Crişan, Rodica, Analiza integrativă a valorii culturale şi de utilizare a clădirilor existente, Editura Universitară “Ion Mincu”, 2004. Curtis, William, J., R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, 1982 De Sola–Morales, Ignasi, Differences, Topographies of Contemporary Architecture, MIT Press, Cambridge Mass,1997 Eftenie Mariana, , Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara « Ion Mincu » Bucuresti, 2004. Harhoiu, Dana, Bucureşti, un oraş între orient şi occident; Simetria,1997. Hariton, Ana Maria,- Hotelul urban, Editura fundatiei „Romania de mâine” 2007, Bucureşti Herle,Peter; Schmitz ,Stephanus,Constructing Identity in Contemporary Architecture –Case Studies from the South,LIT Verlag Munster, 2009 Jodidio Ph., Architecture Now!, Ed. Taschen, Köln, 2001 Jokilehto J., A History of Architectural Conservation, Ed. Routledge, London, 2012 Klamer A., The Value of Culture, Ed. University Press, Amsterdam, 1996 Lascu N., Bulevardele Bucurestene pana la primul razboi mondial, Ed. Simetria, Bucuresti, 2011 Magliacani M, Managing Cultural Heritage, Ed.Palgrave Pivot, New York, 2015 Mahu, Adrian, Regionalismul în arhitectura sec XX, Ed. Magic Print, Oneşti, 2015. Neufert, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004) Norberg-Schultz, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980 Norwich J.J., The World Altas ofArchitecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998 Oosterhuys,Kas, Arghitecture Goes Wild, 010 Publishers, 2010 Smith L.J., The Uses of Heritage, Ed. Routledge, London, 2006 Smith M.K., Issues in Cultural Tourism Studies, Ed. Routledge, London, 2017 Radulescu D., Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996 Teodorescu, Doina , Proiecte de arhitectură: sinteză, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2011. Teodorescu, Sidonia, Mari arhitecţi bucureşteni: Ion D. Berindey, Edit. Vremea, 2014. Turlea C., Centrul istoric financiar-bancar al Bucurestiului, Ed.Cadmos, Bucuresti, 2011 Unwin, Simon, Analysing architecture, Routledge,2003 Zeidler, Ebergard, Multi-Use Architecture in the Urban Context, Van Nostrand reinhold, N.Y.,1995


Tematica proiectelor , ilustrand obiectivele specifice ale disciplinei se stabileste in urma discutiilor cu serviciile de urbanism ale primariilor, reflectand subiectele majore de interes ale momentului.

10. Evaluare


10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator Coerenta analizei, calitatea şi corectitudinea elementelor studiate, calitatea prezentarii grafice.

Judecata cu sustinere publica 100%


• Prezentarea tuturor pieselor solicitate prin tema de proiect, cu respectarea relatiilor functionale si a criteriilor minime de adecvare a expresiei plasticarhitecturale.

Data completării: Semnătura titularului de curs/seminar sept.2017 Lector.dr.arh. Dobrin Datcu Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FISA DISCIPLINEI

1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

1.2. Facultatea Arhitectura

1.3. Departamentul Arhitectura

1.4. Domeniul de studii Arhitectura

1.5. Ciclul de studii Licența și master integrat

1.6. Programul de studii/Calificarea Arhitectura


2.1.Denumirea disciplinei Peisagistică urbană (proiect opțional)


2.3. Titularul activităţilor de curs -


2.5. Anul de studiu V

2.6.Semestrul II


VP

2.8.Regimul disciplinei

O


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 Din care : 0 curs 3 atelier de proiectare

3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 0 curs 42 ateliere de proiectare





Tutoriat 2

Examinări 1

Alte activităţi ……… -

3. 7 Total ore studiu individual 25

3. 9 Total ore pe semestru 42



4.1 de curriculum • Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrelor 1-6 / ciclul I de studii universitare.

4.2 de competenţe • Cunoştinţe de bază în domeniile proiectării de arhitectură, ecologiei, a mediului înconjurător, a topogrametriei, a

hidromorfologiei, a biologiei, a peisagisticii etc.

• Cunoaşterea legislaţiei de bază în domeniul arhitecturii, protecţiei mediului ambiant și a ecologiei

• Adaptarea cunoştinţelor dobândite în proiectarea arhitecturală, urbanistică, planificarea urbană, restaurare,

ecologie etc.


5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a atelierului de proiectare


• Prelegerile și atelierele de proiectare se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de

multimedia.


Competenţe profesionale Cunoştiinţe corespunzătoare despre urbanism, planificarea şi tehnicile aplicate în procesul de planificare

Competenţe transversale Complectarea și aprofundarea noțiunilor insușite la alte cursuri din domeniul urbanismului, artei, științei/tehnologiei şi științelor

umane utile, relevante în arhitectură


7.1 Obiectivul general al disciplinei • Înțelegerea de către studenți importanța extraordinară în orice activitate umană - dar mai ales în arhitectură și urbanism

– a

complexității acțiunilor dintre om și mediul înconjurător.

7.2 Obiectivele specifice • Noțiuni de bază specifice științelor studiului materialelor dendrologice care se pot utiliza în diverse studii de caz,

contexte;

• Noțiuni de bază legate de protecția mediului;

• Introducere în proiectarea amenajării peisagere;

• Întroducere în știința sistematizării verticale.

8. Conţinut

8.1 Curs Metode de predare Observații

Acestă temă este o continuare a proiectului din semestrul I, a

ansamblului Lacului Văcăreşti.

Exersarea amenajării acestei zone deosebite în vederea

realizării unei zone de loisir vizează capacitatea de integrare a

soluţiei de urbanism propuse în primul semestru în imaginea

arhitecturală generală a contextului urban existent şi prin

intermediul arhitecturii peisajului. Amenajarea peisagistică obţinută

va completa armonios vegetaţia existentă cu soluţia urbanistică

propusă pentru acest proiect de către student.

Prelegerile și prezentările din domeniu sunt

susținute și prin PowerPoint,

Interacțiunea cu studenții constituie regulă de

predare și proiectare

Ilustrațiile și notele de curs se găsesc pe

situl facultății; Se realizează proiecții

digitale precum și diferite scheme.

Pe parcursul desfăşurării acestui proiect se aşteaptă ca

studenţii să-şi însuşească cunoştinţe legate de: relaţia între planul

nou creat şi zona în care acesta va fi amplasat (integrarea

armonioasă în sit), relaţia acestuia cu parcul şi implicit cu oraşul,

să înţeleagă metodele de proiectare compoziţională a unui parc, a

diferitelor funcţiuni din cadrul unui asemnea complex (locuri de

bellevedere, de relaxare sau de joacă pe diferite categorii de

vârstă), de cunoaştere şi aprofundare a diferitelor tipuri de material

dendrologic, a modului său de amplasare şi întreţinere precum şi a

a metodelor de reabilitare şi de întreţinere grădinilor.

Amenajările peisagere reprezintă una dintre metodele de

protecție a mediului ambiant. Orice spațiu amenajat din punct de

vedere peisager va oferi o imagine de plăcută, de ordine, va

reprezenta o certă victorie împotriva distrugerii mediului precum și

posibilitatea refacerii unor ecosisteme care altfel ar fi distruse.

Reducerea noxelor și a zgomotelor reprezintă un alt câștig.

Trebuie valorificată experiența trecutului (capitolul Parcuri celebre)

dar din perspectiva viitorului (Capitolul Parcurile viitorului).

Amenajarea va cuprinde sistematizarea verticală a terenului,

cu aleile de promenadă pentru acces pietoni, cu peluze, cu pâlcuri

de arbori şi arbuşti, garduri vii, umbrare, pergole, jardiniere,

borduri, lămpi pitice şi lampadare, şiraguri de bănci etc.

Pot fi preluate şi adaptate şi unele din amenajările propuse

(bazine de apă, alei, trepte, plantaţii etc.) dar şi suplimentate cu

alte funcţiuni: foişoare destinate relaxării şi bellevederi, locuri de

odihnă. Vor fi tratate şi accesele din punct de vedere peisagistic în

funcţie de importanţa acestora.

BIBLIOGRAFIE

1. ALEXANDER Christopher, A New Theory of Urban Design, The MIT Press;

2. Conferinta europeană a Ministrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) - Principii directoare pentru Dezvoltarea teritorialã durabilã a

Continentului

european, Hanovra;

3. DRAGHIA Lucia, Curs de Floricultură, Ed. USAMV Iasi, 2005;

4. Ghid privind implicațiile aplicării Convenției Europene a Peisajului în elaborarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului;

5. IFLA, Code of Ethics, (IFLA Policy Manual: Ethics 2000 Page no. 01);

6. Jellicoe, Geoffrey, Studies in Landscape Design, Garden Art Press;

7. HUNT John Dixon, L’Art du jardin et son histoire, Edit Odile Jacob, Paris, 1996;

8. ILIESCU Ana-Felicia, Gabriela Cristea, Indrumător pentru inițierea în proiectarea peisagistică, Ed. Ceres, USAMV, București 1998;

9. ILIESCU Ana-Felicia, Arhitectură Peisageră, Ed. Ceres, București 2008;

10. ILIESCU Ana-Felicia, Cultura arborilor şi arbuştilor ornamentali, Ed. Ceres, Buc. 2002;

11. ILIESCU Ana-Felicia, Istoria artei grădinilor, Ed Ceres, București, 2014;

12. IONAȘCU Gheorghe, Mediul urban și construcțiile. Comportarea în situ a construcțiilor, Conferința Națională, ediția a X-a Băile Felix, Bihor, oct, 1996;

13. IONAȘCU Gheorghe, Amenajarea teritoriului, Editura “Fundația României de mâine”, București 2002;

14. IONAȘCU Gheorghe, Dezvoltarea și reabilitarea așezărilor umane din România, Editura Tempus, București

15. French Federation of Landscape and supported by European and International federations of Landscape Architects (May 31-June 2, 2006, Lille, France);

16. Landscape Modelling changes in mountain regions" Alpen Forum 2006 (20-23 September, Engelberg, Switzerland);

17. Landscape Design and Its Relation to the Modern Highway, US Department of Transport – Federal Highway Administration;

18. LEGEA 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national (PATN), Legea nr. 50/1991 reactualizată, Legea nr. 107/1997, Legea nr.

137/1995, Legea nr. 85/2003, Ordinul MLPAT Nr. 21/n/10.04.2000; Ordinul MLPAT Nr. 13N/10.03.1999; Ordonanţă de urgenţă nr. 195 din 22 decembrie

2005

privind protecţia Mediului Legea mediului înconjurător. Armonizare UE;

19. Robinson Nick, The planting design handbook, Grower 1992;

20. SIMONDS John Ormsbee, Arhitectura peisajului, Editura Tehnica, 1967;

21. SANDU Tatiana, Curs Arhitectura peisajului, USAMV, București, 2010;

22. Seteenbergen, Clemens, Reh, Wouter, Architecture and Landscape the design experiment of the great Europe Gardens and landscape, 2003, Basel,

Birkhäuser,

3177652, III A 304, 3-7643-0335-2;

23. The American Society of Landscape Architects, "The art and science of analysis, planning, design, management, preservation and rehabilitation of the

land.";

24. TOMA Dolores, Despre grădini și modurile lor de folosire, Ed. Polirom, Iași, 2001;

25. UNECE – Committee on Human Settelments, Council of Europe;

26. VISOIU, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed.Mirton, Timisoara;

27. Zimmermann, Astrid - Constructing Landscape. Materials, Techiniques, Structural, 2008, Basel-Boston-Berlin, Birkhäuser, 272752, IIIA 479,978-3-7643-

8599-6


aferent programului.

• Dezbaterea si discutarea conţinutului disciplinei „Proiectare urbană” (curs optional) cu colegii care predau celelalte discipline din planul de învăţământ al

Facultății de

Arhitectură din Universitatea Spiru Haret, cu colegi din Facultatea de Horticultura sectia peisagistica, cu specialişti din Organizații profesionale din România

10. Evaluare


finală

10.4 Atelier de proiectare • faza I – de documentare – extrem de importantă – trebuie

să aducă 5 exemple (de tip fișe) de grădini specifice

programului temei de proiectare avute și câte 5 seturi de

fișe cu material dendrologic pe care doresc să-l propună în

proiecte, respectiv arbori foioși, rășinoși, arbuști foioși,

Evaluare documentațiilor în plen

pentru ca să fie un model și

20%

rășinoși, plante sempervirescente, flori, mobilier urban, etc. pentru ceilalți studenți

Faza a II-a - proiectul propriu-zis pentru care vor avea conform regulamentului universității un număr minim de corecturi

In urma selecției din faza de documentare se va alege o soluție care să poată fi integrată în contextul proiectului actual;

Va fi ales materialul dendrologic cel mai bun din punct de vedere al caracteristicilor vizuale, tehnice și contextuale.

Originalitatea, creativitatea, corectitudinea soluției alese precum și expresivitatea reprezentării grafice a proiectului;

Structurarea, calitatea argumentării proiectului, eleganța exprimării și a susținerii acestuia.

Susținere publică a proiectelor 80%

10.5 Atelier de proiectare

- - -


Predarea documentației corectă și integral,

O soluție corectă din punct de vedere architectural, urbanistic și peisagistic

Predarea tuturor planșelor cerute


Septembrie 2017 Conf. univ. dr. arh. Anca Gabriela Stancioiu


29.09.2017

Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FISA DISCIPLINEI

2. DATE DESPRE PROGRAM

1.2. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

2.2. Facultatea Arhitectura

2.3. Departamentul Arhitectura

2.4. Domeniul de studii Arhitectura

2.5. Ciclul de studii Licența și master integrat

2.6. Programul de studii/Calificarea Arhitectura


2.1.Denumirea disciplinei Ecologie și amenajarea peisageră

2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs


2.5. Anul de studiu V

2.6.Semestrul 9


ES

2.8.Regimul disciplinei

A


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 Din care : 2 curs 0 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 28 curs 0 seminar/laborator





Tutoriat 2

Examinări 1

Alte activităţi ……… -

3. 7 Total ore studiu individual 25

3. 9 Total ore pe semestru 53



4.1 de curriculum • Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrelor 1-6 / ciclul I de studii universitare.

4.2 de competenţe • Cunoştinţe de bază în domeniile ecologiei, a mediului înconjurător, a topogrametriei, a hidromorfologiei, a biologiei,

a

peisagisticii etc.

• Cunoaşterea legislaţiei de bază în domeniul protecţiei mediului ambiant și a ecologiei

• Adaptarea cunoştinţelor dobândite în proiectarea urbanistică, planificarea urbană, restaurare etc.


5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de multimedia.



-


Competenţe profesionale Capacitatea de a înţelege relaţiile dintre oameni şi creaţiile arhitecturale, pe de o parte şi creaţiile arhitecturale şi mediul lor, pe de

alta parte, precum şi capacitatea de a înţelege necesitatea de a armoniza creaţiile arhitecturale şi spaţiile în funcţie de necesităţile

şi scara umană.

Competenţe transversale Complectarea și aprofundarea noțiunilor insușite la alte cursuri din domeniul urbanismului, artei, științei/tehnologiei şi științe lor

umane utile, relevante în arhitectură


7.1 Obiectivul general al disciplinei • Înțelegerea de către studenți importanța extraordinară în orice activitate umană - dar mai ales în arhitectură și urbanism

– a complexității acțiunilor dintre om și mediul înconjurător.

7.2 Obiectivele specifice • Noțiuni de bază specifice științelor ecologice;

• Noțiuni de bază legate de protecția mediului;

• Noțiuni de bază din domeniul peisagisticii;

• Introducere în proiectarea amenajării peisagere;

• Întroducere în știința sistematizării verticale.

8. Conţinut

8.1 Curs Metode de predare Observații

Cap. I ECOLOGIA

Curs I – Introducere în studiul Ecologiei

Curs II – Domeniile Ecologiei

Curs III – Ecologia peisajului

Ecologia este știința care se ocupă cu studiul interacțiunii dintre

Prelegerile și prezentările din domeniu

susținute prin PowerPoint,

Interacțiunea cu studenții constituie

regulă de predare.




organisme și modul lor de viață, cu factorii biotici, abiotici și modul în

care aceștia acționează în viața noastră. Tipurile de ecosisteme și

structurile lor precum și domeniile în care acestea acționează sunt

prezentate și analizate.

Tipurile și domeniile ecologiei sunt prezentate și detaliate. Ecologia

peisajului reprezintă un studiu de caz.

Cap. II MEDIUL

Curs IV – Mediul și peisajul

Curs V – Paradigmele mediului înconjurător

Curs VI – Dezvoltarea durabilă

Curs VII – Politicile ecologice – cadrul legislativ

Curs VIII – Practici de îmbunătățire a calității mediului

In acest capitol este vorba de mediu, în toată complexitatea sa. Definițiile

mediului, tipurile de resurse existente, factorii declanșatori ai problemelor

acestuia. Este prezentată dezvoltarea durabilă împreună cu cele trei

dimensiuni ale acesteia precum și cadrul legislativ național și internațional

în cadre se poate acționa pentru protecția mediului.

Prezentarea cursurilor în PowerPoint

este însoțită de prelegere.

Comunicarea directă cu studenții

reprezintă una dintre metodele de

predare.


situl facultății; Sunt prezentate proiecții

digitale, precum și diferite scheme.

Cap III PEISAGISTICĂ

Curs IX – Introducere în studiul amenajărilor peisagistice

Curs X – Principalele aspecte ale plantelor lemnoase și caracteristicile lor

vizuale

Curs XI – Proiectarea circulațiilor în cadrul parcurilor și a grădinilor

Curs XII – Parcuri celebre ale Bucureștiului - I

Curs XIII – Parcuri celebre ale Bucureștiului - II

Curs XIV – Parcurile viitorului

Amenajările peisagere reprezintă una dintre metodele de protecție a

mediului ambiant. Orice spațiu amenajat din punct de vedere peisager va

oferi o imagine de plăcută, de ordine, va reprezenta o certă victorie

împotriva distrugerii mediului precum și posibilitatea refacerii unor

ecosisteme care altfel ar fi distruse. Reducerea noxelor și a zgomotelor

reprezintă un alt câștig. Trebuie valorificată experiența trecutului (capitolul

Parcuri celebre) dar din perspectiva viitorului (Capitolul Parcurile

viitorului).

Prezentarea și susținerea cursurilor lor

se realizeaza în PowerPoint .

Comunicarea directă cu studenții

reprezintă una dintre metodele de

predare.




BIBLIOGRAFIE

1. ALEXANDER Christopher, A New Theory of Urban Design, The MIT Press;

2. ARDELEAN A., C. Maior, Management ecologic. Ed. Servo-Sat, 2000;

3. Atelierul pentru punerea în aplicare a Convenţiei europene a peisajului (Strasbourg, 14.03 şi 12.06 2003);

4. BATOIU Liviu, Protecția mediului ambiant, București, 1995;

5. BERCA M, Ecologie generală şi protecţia mediului, Ed. Ceres, 2000;

6. Conferinta europeană a Ministrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) - Principii directoare pentru Dezvoltarea teritorialã durabilã a

Continentului

european, Hanovra;

7. DRAGHIA Lucia, Curs de Floricultură, Ed. USAMV Iasi, 2005;

8. DUŢU M., Dreptul mediului, Ed. Hamangiu, 1998;

9. Ghid privind implicațiile aplicării Convenției Europene a Peisajului în elaborarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului;

10. GRĂDINARU Ilie, Protecția mediului. Ed. Economică, 2002;

11. IFLA, Code of Ethics, (IFLA Policy Manual: Ethics 2000 Page no. 01);

12. Jellicoe, Geoffrey, Studies in Landscape Design, Garden Art Press;

13. Jurov Cosma, Arhitectura bionica si bioclimatica, 1985, Bucuresti, Tehnica,167982, A 112;

14. HUNT John Dixon, L’Art du jardin et son histoire, Edit Odile Jacob, Paris, 1996;

15. ILIESCU Ana-Felicia, Gabriela Cristea, Indrumător pentru inițierea în proiectarea peisagistică, Ed. Ceres, USAMV, București 1998;

16. ILIESCU Ana-Felicia, Arhitectură Peisageră, Ed. Ceres, București 2008;

17. ILIESCU Ana-Felicia, Cultura arborilor şi arbuştilor ornamentali, Ed. Ceres, Buc. 2002;

18. ILIESCU Ana-Felicia, Istoria artei grădinilor, Ed Ceres, București, 2014;

19. IONAȘCU Gheorghe, Aspecte ale ecologieie așezărilor umane în mediul înconjurător, vol II, nr. 3-4, București 1991;

20. IONAȘCU Gheorghe, Ecologia așezărilor umane în mediul înconjurător, vol IV, nr. 3-4, București 1993;

21. IONAȘCU Gheorghe, Mediul urban și construcțiile. Comportarea în situ a construcțiilor, Conferința Națională, ediția a X-a Băile Felix, Bihor, oct, 1996;

22. IONAȘCU Gheorghe, Ecopeisagistica, Editura “Fundația României de mâine”, București 2005;

23. IONAȘCU Gheorghe, Amenajarea teritoriului, Editura “Fundația României de mâine”, București 2002;

24. IONAȘCU Gheorghe, Dezvoltarea și reabilitarea așezărilor umane din România, Editura Tempus, București

25. French Federation of Landscape and supported by European and International federations of Landscape Architects (May 31-June 2, 2006, Lille, France);

26. Landscape Modelling changes in mountain regions" Alpen Forum 2006 (20-23 September, Engelberg, Switzerland);

27. Landscape Design and Its Relation to the Modern Highway, US Department of Transport – Federal Highway Administration;

28. LEGEA 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national (PATN), Legea nr. 50/1991 reactualizată, Legea nr. 107/1997, Legea nr.

137/1995, Legea nr. 85/2003, Ordinul MLPAT Nr. 21/n/10.04.2000; Ordinul MLPAT Nr. 13N/10.03.1999; Ordonanţă de urgenţă nr. 195 din 22 decembrie

2005

privind protecţia Mediului Legea mediului înconjurător. Armonizare UE;

29. Petrișor Alexandru-Ionuț, Ecologie urbană, dezvoltare spațială durabilă și legislație, Editura “Fundația României de mâine”, București 2008;

30. Robinson Nick, The planting design handbook, Grower 1992;

31. Puia I. si colab., Agroecologie si ecodezvoltare, Ed. Academicpres Cluj, 2001;

32. SIMONDS John Ormsbee, Arhitectura peisajului, Editura Tehnica, 1967;

33. SANDU Tatiana, Curs Arhitectura peisajului, USAMV, București, 2010;

34. Seteenbergen, Clemens, Reh, Wouter, Architecture and Landscape the design experiment of the great Europe Gardens and landscape, 2003, Basel,

Birkhäuser,

3177652, III A 304, 3-7643-0335-2;

35. The American Society of Landscape Architects, "The art and science of analysis, planning, design, management, preservation and rehabilitation of the

land.";

36. TOMA Dolores, Despre grădini și modurile lor de folosire, Ed. Polirom, Iași, 2001;

37. UNECE – Committee on Human Settelments, Council of Europe;

38. VISOIU, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed.Mirton, Timisoara;

39. Zimmermann, Astrid - Constructing Landscape. Materials, Techiniques, Structural, 2008, Basel-Boston-Berlin, Birkhäuser, 272752, IIIA 479,978-3-7643-

8599-6


aferent programului.

• Dezbaterea si discutarea conţinutului disciplinei „Ecologie si amenajarea peisagera” cu colegii care predau celelalte discipline din planul de

învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea Spiru Haret, cu colegi din Facultatea de horticultura sectia peisagistica, cu specialişti din Organizații

profesionale din România

10. Evaluare


finală

10.4 Curs • Rezolvare corecta a problemelor practice, 2 teste -

Raspunsuri corecte la 10 intrebari

Câte 5 puncte/ test

Evaluare testelor grilă

Examen scris

50%

Referat scris despre unul dintre cele 3 domenii de activitate ale cursului, la alegere

Evaluarea referatelor 50%

10.5 Seminar/laborator - - -


Predarea referatului și obținerea unui calificativ de min 5 (nota) este o condiție obligatorie de participare la examen.

Răspuns corect la minimum 5 intrebări. • Exprimare coerentă și înțelegerea corectă a materialului din curs.


09.2017 Conf. univ. dr. arh. Anca Gabriela Stancioiu


29.09.2017

Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Unioversitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Arhitectura



1.5.Ciclul de studii Licenta si master integrat

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura


2.1.Denumirea disciplinei Stiluri in arta si arhitectura


2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. dr. Ileana Stanculescu


2.5. Anul de studiu V 2017/2018 2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei Op


3.1 Număr de ore pe săptămână 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ

Distribuţia fondului de timp

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutoriat

Examinări


3.7 Total ore studiu individual




4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Intr-o sala cu posibilitatea de a face proiectii



Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe


7.1 Obiectivul general al disciplinei Acumularea de cunostinte

7.2 Obiectivele specifice Punerea in practica a celor invatate

8. Conţinuturi


Definiţia conceptului de stil în artele majore şi in cele decorative. Scurt istoric. Diferenţa dintre stilul individual şi cel general care defineste gustul unei epoci. Grecia si Roma: arhitectura si sculptura

conferinta Studentii vor primi imaginile prezentate la curs

2. Arta in Evul Mediu- Goticul. Perioada cruciadelor şi a incursiunilor. Catedralele gotice, un nou stil în artele decorative şi în costum caracterizat printr-o alungire excesivă a elementelor. Influenţe ulterioare şi interpretarea acestui stil şi a caracteristicilor comportamentale în epoci diferite.

Conferinta si proiectii idem

3. Mobilierul se inspira din forma catedralelor si a ornamentelor acestora. Decorul de interior se regaseste în pictură: enluminuri, Van Eyck, Robert Campin, etc.


4. Renasterea- Noul tip de umanism. Revenirea la modelul antichităţii în toate domeniile activităţilor artistice şi în modul de gîndire. In costum – apariţia desenatorilor de modă, gustul pentru fast. Costumele de carnaval.


Arhitectura, mobilierul şi repertoriul de forme şi ornamente.

5. Renastere: ornamente in arhitectura si mobilier Conferinta si proiectii idem

6. Renastere: pictura si sculptura Conferinta si proiectii

Idem

7.Barocul. Caracteristici stilistice: arhitectura, pictura, sculptura Conferinta si proiectii idem

8. Amenajarile interioare, stiluri de mobilier> Louis XIII, Louis XIV Conferinta si proiectii idem

9.Secolul XVIII, Rococo, Louis XV, Louis XVI Conferinta si proiectii idem

10. Secolul XIX. Caracterizare generală. Epoca Napoleon, stilurile Empire, Louis Philippe, Restauratie, Seconde Empire

Conferinta si proiectii, desen idem

11. Art Nouveau. Arhitectura si arte decorative. Horta, Guimard, Van de Velde, Gallé, Daum Nancy, Lalique, feronerie, bijuterii, ceramică.


12. Secolul XX. Temele specifice. Succesiunea rapidă a stilurilor. Nevoia afirmării independenţei creative. Criza de identitate. Bauhaus. Walter Gropius şi şcoala de arhitectură. Paul Klee şi Kandinski profesori la Bauhaus. Expresionismul. Apariţia designului. International Style


13. Modernism, avangarda idem

14. Recapitulare Vizita la Muzeul National Cotroceni idem

Bibliografie *** Istoria Artelor Plastice în România, vol. 1 - 2, Meridiane, 1970. Baltrusaitis Jurgis: Metamorfozele goticului, 1978. Cantacuzino, G. M., Despre o estetică a reconstrucției, Paideia, București, 2001. Croft Catherine, Concrete Architecture, Lawrence King Publishing, London, 2004. Ducher Robert, Caracteristique des stiles, Flammarion, 1988. Focillon Henri, Arta Occidentului, Meridiane, București,1974. Focillon Henri: Arta sculptorilor romanici, Meridiane, București,1979. Gombrich E. H., O istorie a artei, Meridiane, București, 2001. Gombrich:E. H. Norma si Forma, Meridiane, București,1998. Hart Joan, Wölfflin Heinrich, Encyclopedia of Aesthetics, Oxford Univ. Press, Vol. 4, 1998. Joedicke Jurgen, A History of Modern Architecture, Architectural Press, London, 1959. Le Goff Jacques: Imaginarul medieval, Meridiane, București,1991. Melvin Jeremy, ISME. Să înțelegem stilurile arhitecturale, Enciclopedia, București, 2006. Panovski Edwin: Renastere şi renaşteri în arta occidentală, Meridiane, București, 1974. Sales Franz Meyer, Ornamentica, Meridiane, București, 1988. Stevens Curl James, Dictionary of Architecture, Oxford University Press, Near Rochester Kent, 2005. Ştefănescu I. D., Iconografia artei bizantine şi a picturii feudale româneşti, Meridiane, București,1973. Vătăşianu Virgil, Istoria artei europene, Bucureşti, 1967, Victor Stoichiţă: Instaurarea tabloului, Meridiane, București,1999. Wartkin David, A History of Western Architecture, Lowrenee King, f. l., 2000. Wittkower Rudolf: Sculptura, Meridiane, București, 1998. Wöllflin Heinrich, Classic Art. An Introduction to the Italian Renaissance, Phaidon Press, London 1952, 2nd Edn 1953.


Bibliografie


O buna cunoastere a stilurilor si aplicabilitatea in practica in domeniul designului de interior

10. Evaluare


10.4 Curs Prezenta – intrebari si raspunsuri Verificarea cunostintelor

Desene ale tipurilor de ornamente



Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15. 09. 2017 Conf. Univ. dr. Ileana Stanculescu Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

29. 09. 2017

2. FIŞA DISCIPLINEI


2.1 Denumirea disciplinei Estetică

2.2 Codul disciplinei DC

2.3Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Ileana Stănculescu

2.4 Titularul activităţilor de seminar

2.5 Anul de studiu V – 2017/2018 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare EC 2.7 Regimul disciplinei Op


3.1 Număr de ore pe săptămână din care:

3.2 curs

2

3.3 seminar/laborator

0

3.4 Total ore din planul

de învăţământ

28 din care:

3.5 curs

28

3.6 seminar/laborator

0




Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutoriat 2

Examinări 2


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2 Facultatea Facultatea de Arhitectură

1.3 Departamentul Departamentul de Arhitectură

1.4 Domeniul de studii Arhitectură

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea ZI

Alte activităţi...................................



3. 10 Numărul de credite 2


4.1 de curriculum Cursul de Filosofia culturii, artei şi arhitecturii

4.2 de competenţe Nu este cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul)


cursului

Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia

Studenţii se vor prezenta la prelegeri cu telefoanele mobile închise

Nu va fi acceptată întârzierea studenţilor la curs

Termenul predării referatelor este stabilit de titular de comun acord cu studenţii. Nu se acceptă cererile de amânare decât pe motive obiectiv întemeiate.

Pentru predarea cu întârziere a eseurilor, studenţii vor fi depunctaţi cu 0.5 pct./zi de întârziere.

5.2. de desfășurare a



Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe


7.1 Obiectivul general al disciplinei Să familiarizeze studenţii cu principalele curente şi abordări ale Esteticii

7.2 Obiectivele specifice Să surprindă specificul evoluţiei istorice a Esteticii

Să înţeleagă importanţa apariţiei şi dezvoltării Esteticii

Să dezvolte abilitatea de a aplica principii şi metode de bază pentru rezolvarea unei problematici

8. Conţinut:

8. 1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Legitimitatea esteticii

Statutul esteticii

Eisthetica- ştiinţă a simţurilor la Baumgarten

Estetica transcendentală şi filosofia frumosului sau artei la Imm. Kant

Filosofia artelor frumoase la Hegel

Estetica- o ştiinţă a expresiei şi o lingvistică generală la B. Croce

Estetica: un mod autentic de cunoaştere la N. Hartmann

Ştiinţa frumosului artistic la T. Vianu

Relativismul estetic al lui E. Lovinescu

Statutul neştiinţific al esteticii la G. Călinescu

Estetica: disciplină filosofică la R. Ingarden

Estetica: epistemologie a criticii şi a istoriei artei la Marcel Breazu

2. Metoda în estetică

Fenomenologia (Antonio Banfi, Moritz Geiger, Roman Ingarden, Marleau Ponty, J.-P. Sartre, Mikel Dufrenne, N. Hartmann, Max Bense)

Structuralismul (R. Jakobson, Lévy- Strauss, Althusser, Lacan, M. Foucault, J. Derrida, U. Eco)

Analiza stilistică şi semiotica (Ferdinand de Saussure, Ch. Peirce, Roland Barthes, Julia Kristeva, Roman Jakobson, Thomas Sabeo, Georg Klaus)

Esteticile informaţionale (Max Bense, A.A. Moles, Helmer Frank şi Herbert Frank)

Esteticile neokantiene (H. Cohen, O. Külpe, R. Fischer, J. Volkelt, Th. Lipps, Ernst Cassirer)

Esteticile industriale

prelegere 1 prelegere

3. Raportul esteticii cu alte discipline

Estetică şi arhitectură

Filosofia artei şi psihanaliza

Estetica şi sociologia

Estetica şi psihologia


4. Categoriile estetice

Frumosul-de la concept filosofic la categorie estetică fundamentală

Frumosul natural şi frumosul artistic


5. Modificările sau corelativele frumosului

Sublimul (Platon, Aristotel, Cicero, Quintilian, Pseudo-Longinus, Edmund Burke, Kant, Hegel, Hartmann, B. Croce)

Urâtul (Platon, Aristotel, medievalii, Lessing, Fr. Schlegel, V. Hugo, Croce, Hugo Friedrich, k. Rosenkrantz, E. Moutsopoulos)

Tragicul (Aristotel, E. Moutsopoulos, Johannes Volkelt, N. Hartmann, Charles Lalo, T. Vianu, D.D. Roşca, Ion Ianoşi)


specifice esteticii filsofice

Să dezvolte capacitatea studenţilor de a elabora proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în domeniul Estetică

6. Arta- obiect al esteticii

Caracteristicile artei

Clasificarea artelor

Unitatea şi diversitatea artei


7. Opera de artă

Geneza operei de artă

Forma şi conţinutul operei de artă

Formalismul european (Konrad, Fiedler, Hidebrand, Worringer, Wölfflin et alli)

Critica formalismului şi a conţinutismului la Luigi Pareyson


8. Definiţia operei de artă

Definiţiile operei în estetica specifică filosofiei analitice (Georges Dickie, Arthur Danto, Nelson Goodman, G. Genette)

Definiţiile din estetica aşa-zis continentală (Jurgen Habermas, R. Rochlitz, M. Heidegger)

Refuzul sau imposibilitatea definirii operei de artă (Th. Adorno, Benjamin Tilgham, L. Wittgenstein, Peter Kivy, Kendal Walton)


9. Receptarea operei de artă

Intropatia în estetică (R. Fischer, J. Volkelt, V. Basch, Th. Lipps)

Plăcerea estetică

Judecata estetică

Emoţia estetică

Sentimentul estetic


10. Atitudinea estetică

Atitudinea estetică analogică cu atitudinea faţă de adevăr (M. Dufrenne)

Concepţia pragmatică asupra experienţei estetice la John Dewey

Gustul estetic (Kant, D. Hume, George Santayana, G. Genette, Frank Sibley, J.-M. Schaeffer, Luc Ferry, R. Rochlitz)

Judecata de gust (Kant, Dufrenne, Goodman, Rochlitz, G. Genette)

Critica poziţiilor absolutiste şi relativiste cu privire la gust la B. Croce


11. Valoarea estetică

Raportul dintre valoarea estetică, obiectul individualizat şi conştiinţă la N. Hartmann

Valoarea estetică şi filosofia culturii la T. Vianu

Valoarea estetică relaţională în accepţia lui J.-M. Schaeffer


12. Interpretarea operei de artă

Distincţia dintre interpretarea operei de artă şi descrierea operei de artă

Modele interpretative (Arthur Danto, Joseph Margolis, David Novitz, Richard Shusterman)

Raportul dintre interpretare şi semnificaţie (Berys Gaut, Peter Lamarque, Robert Stecker, Sherri Irvin)

Interpretarea şi intenţiile autorului

Interpretarea şi competenţele autorului

Interpretare şi intertextualitate (Julia Kristeva, M. Riffaterre, W. Iser, U. Eco)


13. Artistul

Statutul artistului

Profilul artistului: imaginaţie şi/sau inspiraţie

Teoria geniului original


14. Kitsch-ul

Kitsch-ul la Abraham Moles, Frank Wehedin, Ion Pascadi, Matei Călinescu, Milan Kundera, Hans-Georg Gadamer


Bibliografie obligatorie:

Adorno Theodor W., Teoria estetică, Paralela 45, Pitești, 2005. Arnheim Rudolg, Arta și percepția vizuală, editura Polirom, Iași, 2011. Aslam Constantin, Paradigme în istoria esteticii filosofice, editura Institutului european, Iași, 2013. Boşca, Loredana, Estetică şi elemente de teoria artei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. Călinescu, M., Cinci feţe ale modernităţii: Modernism, Avangarda, Decadenţa, Kitsch-ul şi Postmodernismul, Editura Univers, Bucureşti, 1996. Croce, B., Estetica privită ca ştiinţă a expresiei şi lingvistică generală, Editura Univers, Bucureşti, 1971. Danto, A., La transfiguration du banal: Une philosophie de l’art, Édition du Seuil, Paris, 1989. Dufrenne, M., Fenomenologia experienţei estetice, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1976. Eco, U., Limitele interpretării, Editura Polirom, Iaşi, 2007. Elsen, A. E., Temele artei, vol. I şi II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1983. Fleming, W., Arte şi idei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1983. Genette, G., Opera artei. Imanenţă şi transcendenţă, Editura Univers, Bucureşti, 1999. Giddens Anthony, Modernity and Self-Identity : Self and Society in the Late Modern Age, California University press, California, 1991. Golinelli Gaetano M., Cultural Heritage and Value Creation: Towards New Pathways, Springer, Rome, 2015. Goodman, N., Quand y a-t-il art? în: Philosophie analytique et esthétique (dir. D. Lories), Éditions Klincksieck, Paris, 1988. Klamer Arjo, The value of Culture, University Press, Amsterdam, 1996. Lories, D., ,,La philosophie devant l’oeuvre contemporaine” în: L’art contemporain en question, Éditions de Paume, Paris, 1994. Nanu Adina, Vezi ? Comunicarea prin imagine, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2011. Pouivet, R., L’ontologie de l’oeuvre d’art: une introduction, Éditions J. Chambon, Nîmes, 2000. Rochlitz, R., ,,L’art, l’institution et les critères esthétiques” în: L’art contemporain in question, Éditions Jeu de Paume, Paris, 1994. Schaeffer, J.-M., Les célibataires de l’art. Pour une esthétique sans mythes, Édition Gallimard, Paris, 1996.

8. 2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Bibliografie:

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs Cunoaşterea sistemului conceptual, a metodelor şi procedeelor utilizate în

Examen scris, accesul la examen fiind condiţionat de prezentarea la penultimul curs a portofoliului de lucrări.

60%

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale ş i angajatori reprezentativi din


În vederea schiţării conţinuturilor şi a alegerii metodelor de predare/învăţare, titularii disciplinei au organizat o întâlnire cu specialişti în domeniul Estetică, precum şi

cu specialişti din instituţiile publice (Ministerul Culturii etc.). La discuţiile legate de stabilirea conţinuturilor formative ale disciplinelor au participat şi alte cadre didactice

din domeniu, titulare în alte departamente sau în alte instituţii de învăţământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor şi aşteptărilor angajatorilor din domeniu

şi coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de învăţământ superior.

Estetică

Capacitatea de utilizare adecvată a conceptelor, metodelor şi procedeelor specifice Esteticii

Construirea tipurilor de argumente pro şi contra pentru judecarea unor probleme de natură estetică

Pentru a lua în considerare punctajul obţinut pe portofoliul de lucrări, studentul trebuie să obţină cel puţin jumătate din punctajul anunţat la proba scrisă (referatele predate în timpul semestrului constituie 40% din nota finală)



Cunoaşterea contextului în care disciplina Estetică a fost impusă ca preocupare distinctă de studiu;

Identificarea structurii argumentative a unei probleme specifice Esteticii

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

15. 09. 2017

Conf. Univ. dr. Ileana Stănculescu

Data avizării în departament

29. 09. 2017

Semnătura directorului de departament

FIŞA DISCIPLINEI - arh.spiruharet.ro · Operarea cu concepte fundamentale în domeniul teoriei şi...

Documents

Transcript of FIŞA DISCIPLINEI - arh.spiruharet.ro · Operarea cu concepte fundamentale în domeniul teoriei şi...