DECIDEM NOI SAU ÎI L|S|MPE AL}II S| DECID|?

Tat\l [i fiul sunt victimele unui accident dema[in\. Tat\l moare, fiul este dus la spital, culeziuni cerebrale grave. B\iatul are noroc: înacea clinic\ lucreaz\ o somitate în domeniulneurochirurgiei. Dar, când îl vede pe b\iat,medicul roste[te ni[te cuvinte consternante:„Nu-l pot opera, e fiul meu!“

V\ ve]i întreba cum e posibil a[a ceva. {iabia dup\ un oarecare timp de gândire ve]ig\si poate r\spunsul corect: somitatea emama b\iatului.

Nu numai b\rba]ii, ci [i femeile accept\ cudificultate ideea c\ o femeie poate fi o capaci-tate într-un anumit domeniu. De ce? În ultim\instan]\, schema e mereu aceea[i: le subapre-ciem pe femei [i îi supraapreciem pe b\rba]i.

Prejudecata care ne face s\ credem c\ suntemsexul al doilea, cel slab, blocheaz\ via]a multor

Fetele rele ob]in tot ce vor, fetele bune nu pierd nimic 11

femei. Tr\im cu o imagine despre noi însenecare ne împiedic\ s\ devenim con[tiente de [an-sele [i de capacit\]ile noastre.

Chiar [i atunci când cineva ne m\gule[te,declarându-ne sexul delicat [i frumos, r\mâ -nem cu gustul nepl\cut de a fi, totodat\, maiproaste. Care este cauza? Facem prea pu]inpentru a ne spori respectul fa]\ de noi însene.Trebuie s\ ne scoatem aceste c\tu[e.

F E M E I L E V I N Î N C E T , D A R S I G U R , D I N U R M | ?

Unui b\rbat îi este u[or s\ cread\ c\ e celmai grozav [i s\ r\mân\ pe pozi]ii. În orice si -tua]ie, b\rba]ii consider\ c\ ei sunt unica auto -ritate decizional\. Egoul nu are îndoieli: propriap\rere e singura just\. Propria lupt\ e întot dea -una cea dreapt\. Numai propria viziune asupralumii poate fi cea adev\rat\.

Femeilor le este extrem de greu s\-[i for-meze o p\rere atât de bun\ despre ele. De celemai multe ori, pentru o femeie este foarte difi-cil s\ se bazeze exclusiv pe propriile ei opinii,s\ aib\ încredere în p\rerile sale.

Ave]i îndoieli? Crede]i c\ ar fi paradoxals\ fi]i singura autoritate decizional\ în tot

U T E E H R H A R D T12

ceea ce v\ prive[te? Dar cine ar trebui s\aib\ aceast\ putere de decizie, dac\ nuDUMNEAVOASTR|?

Vre]i cu adev\rat ca al]ii s\ v\ conduc\via]a? Este o atitudine total nepotrivit\aceea de a l\sa mereu altcuiva ultimul cu-vânt [i de a te întreba pân\ în ziua judec\]iide apoi: „Oare fac bine ce fac?“

Atunci când ne încredem în proprianoastr\ judecat\, d\m dovad\ de t\rie in-terioar\. Numai a[a putem s\ ac]ion\m cuconvingere [i s\ ne sus]inem inten]iile.

Îndr\zni]i [i încerca]i! Ce a]i hot\râtsingur\ s\pt\mâna trecut\?

V\ pute]i sf\tui, bineîn]eles, cu o alt\persoan\, dar cuvântul ultim, decisiv, artrebui s\ v\ apar]in\.

Fi]i atent\ la substratul întreb\rii dumnea-voastr\ atunci când cere]i p\rerea unei ter]epersoane. Vre]i s\ [ti]i „Ce trebuie s\ fac?“ sauîntreba]i, de fapt, „Ce pledeaz\, dup\ p\rereata, în favoarea sau împotriva inten]iei mele?“În cazul primei formul\ri v\ declina]i r\spun -de rea. Numai cea de-a doua v\ las\ libertatea dea decide.

În acest punct, la multe femei g\sim miezulîndoielilor pe care le au în privin]a lor însele [i,

Fetele rele ob]in tot ce vor, fetele bune nu pierd nimic 13

totodat\, cel mai mare obstacol pe calea dea deveni sexul „puternic“. În siguran]a de sine afemeilor exist\ deficite importante. Prefer\ms\-i l\s\m pe al]ii s\ ia decizii, s\ ni se spun\încotro s\ mergem. Vrem s\ ne sim]im în sigu-ran]\, c\ut\m confirm\ri, credem c\ altcinevaar putea s\ [tie mai bine decât noi însene.

S\ lu\m ca exemplu decizia simpl\ de a cum -p\ra rochia care ne place. Tragem cu mân driedup\ noi o prieten\ în magazin. Dar, în clipa încare ea se încrunt\, ne piere tot entuziasmul.

Vre]i s\ v\ duce]i cu partenerul la cinema.Ruleaz\ trei filme interesante. Cine va decidela care ve]i merge împreun\? Exact! De celemai multe ori, b\rbatul.

Sigur! Am uitat: pentru dumneavoastr\ nuera atât de important. De fapt, dumneavoastr\dorea]i s\ vede]i toate cele trei filme.

Exist\ multe modalit\]i de a-l l\sa pe altuls\ decid\. Care dintre filmele de pe listadumneavoastr\ era pe primul loc?

Iat\ un alt exemplu referitor la dificultateade a lua o decizie just\: o opera]ie chirurgical\trebuie f\cut\ sau nu? Cu siguran]\, trebuie s\cere]i opiniile mai multor medici. Dar ultimulcuvânt nu-l pute]i avea decât dumneavoastr\!

U T E E H R H A R D T14

Chiar [i atunci când sunt foarte bine pre -g\ tite într-un anumit domeniu, majoritateafemeilor prefer\ s\ caute pe cineva „perfect“.

Doar atunci când ne place de noi, când nerespect\m, când ne recunoa[tem pe noi dreptautoritate, doar atunci începe cu adev\ratlupta de ob]inere a unor locuri de munc\ binepl\tite, a dreptului de îngrijire a copiilor [i deplanificare a propriei vie]i. Doar atunci cândî[i con[tientizeaz\ calit\]ile, femeile potrenun]a la ezit\ri [i [ov\ieli, abia atunci vor„înainta în for]\“.

V I A } A Î L P E D E P S E { T E P E C E L C A R E A J U N G EP R E A T Â R Z I U

Departe de mine inten]ia de a le spune fe-meilor s\ ia decizii pripite. Trebuie s\ înv\ ]\ms\ trecem la ac]iune cu certitudinea c\ suntemsuficient de bine preg\tite, chiar dac\ nu dispu-nem de toate informa]iile [i nu am analizattoate consecin]ele. Nu trebuie s\ uit\m c\ b\r -ba]ii iau foarte repede decizii. Sunt mereu îna in -tea noastr\. Adev\rul este c\ ei creeaz\ realit\]i.

Femeile n-ar trebui s\ minimalizeze ten-din]a b\rba]ilor de a ie[i în fa]\ [i de a atacaproblema, nici chiar atunci când cred c\ o

Fetele rele ob]in tot ce vor, fetele bune nu pierd nimic 15

asemenea modalitate de abordare este preaîndr\znea]\ sau pripit\.

Mii de femei sunt puse zilnic de b\rba]iîn fa]a unui fapt împlinit: în rela]iile de cuplu, învia]a profesional\ sau în trafic. Un prieten almeu, avocat, a numit acest lucru „for]a nor-mativ\ a realit\]ii“.

B\rba]ii acapareaz\ locurile de munc\ spu-nându-[i: „Dup\ ce voi ob]ine postul, voi aveatimp s\ m\ perfec]ionez profesional“ [i se gân -desc abia pe urm\ cum s\ fac\ fa]\ cerin]elor.Ei dau n\val\ înaintea noastr\ într-o parcareaglomerat\, unde tocmai s-a eliberat un loc, râ-zând autoadmirativ: „Cine d\ n\val\ ajungeprimul.“ Chiar [i la tribunal se verific\ regula c\,în cazul unui litigiu, cel care formuleaz\ primulacuza]iile are cele mai mari [anse s\ câ[tigeprocesul. Cine spune: „Eu pot…“ face o impre-sie mai bun\ decât [ov\ielnicul care [opte[te:„Cred c\ a[ putea…“

Regula este: Chiar dac\ avem dubii, nu trebuies\ a[tept\m, ci s\ ac]ion\m. Cre\m realit\]i [ivedem apoi cum decurg lucrurile. Ezitarea este oform\ de cedare. Via]a îl pedepse[te pe cel careajunge prea târziu.

B\ie]ii cresc cu ideea de concuren]\. Eiînva]\ de mici s\ decid\ într-un mod con[tientde sine, chiar [i atunci când [tiu foarte pu]ine.

U T E E H R H A R D T16

Dar, cu toate aplauzele care li se cuvin pentruc\ sunt întotdeauna dispu[i s\ ac]ioneze spon-tan [i consecvent, nu trebuie s\ pierdem dinvedere reversul medaliei: gre[eli cauzate desupraaprecierea propriilor posibilit\]i.

Femeilor nu li se întâmpl\ a[a ceva: nicichiar atunci când cred c\ ac]ioneaz\ pripit, nuvor ajunge aproape niciodat\ în situa]ia de anu-[i putea îndeplini sarcinile. Chiar [i atuncicând îndr\znim, în sfâr[it, s\ ne înghesuim înfa]a altora, s\ trecem la ac]iune f\r\ certitu-dini, ne vom achita de sarcinile primite. Odat\ce ne-am luat avânt, pa[ii urm\tori sunt maiu[ori decât anticipam, asta e sigur. Unei femeiîi este mult mai greu s\ se supraaprecieze.Chiar [i atunci când nu se simte perfectpreg\tit\, rareori se va compromite.

Femeia [ov\ielnic\ trebuie s\ devin\ o per-soan\ de ac]iune. Femeile sunt, pur [i simplu,mai bune decât cred.

NOI AVEM MAI MULT!

Majoritatea femeilor au o con[tiin]\ de sinemult redus\. Ele se subapreciaz\ din toatepunctele de vedere. Nu au încredere în ceea ce[tiu [i ce pot. Prin urmare, nu trebuie s\ nesurprind\ dac\ locurile de munc\ bune suntocupate, de obicei, de b\rba]i.

Dar lucrurile nu vor r\mâne a[a: ascensiu-nea femeilor a început.

Felul feminin de a gândi, prin transpunereaîn situa]ia celuilalt [i prin faptul c\ îi moti-veaz\ pe oameni, reprezint\ baza competen -]ei sociale. Priceperea de a trage sforile [i de aîmbina detaliile ne d\ posibilitatea nu numaide a ac]iona [i noi, al\turi de b\rba]i, în multesfere ale vie]ii, ci [i de a de]ine o pozi]ie deconducere în activitatea economic\, adminis-trativ\, de asisten]\ social\, în politic\, în cul-tur\ [i în toate celelalte domenii importanteale societ\]ii.

U T E E H R H A R D T18

Nu e simplu s\ porne[ti la drum din col]ult\u modest. Unele femei sunt p\tima[e cânddiscut\ cu mine atunci când le prezint teza mea,care sus]ine c\ femeile sunt mai bune. Le estefric\ de vântul rece de pe culmi. Li se pareînsp\i mânt\tor s\ admit\ c\: „Da, eu pot s\ facacest lucru mai bine decât mul]i al]ii, [i am s-odovedesc!“ Abia în urma unor discu]ii lungi, încadrul c\rora am analizat experien]ele lor con-crete, au reu[it s\ admit\ c\ sunt înconjuratede mul]i b\rba]i ale c\ror calit\]i li se par celpu]in discutabile.

Ele ar putea s\-i înlocuiasc\ pe cei mai mul]idintre ace[ti b\rba]i cu rezultate superioare.Femeile cu care am discutat [tiau foarte binec\ a[a este, dar se temeau de pozi]iile din vâr-ful ierarhiei ca dracul de t\mâie. Mai aveaunevoie de timp pentru a g\si curajul de a spuner\spicat: „Eu pot s\ fac acest lucru mai bine!“

Am stat prea mult în rândul al doilea de b\nci.

F E M E I L E S U N T D E C A L I T A T E ?

Bineîn]eles c\ femeile nu sunt nici mai decalitate [i nici nu sunt întotdeauna mai inteli-gente sau mai talentate decât b\rba]ii. Aseme-nea afirma]ii generale nu m\ intereseaz\ decât

Fetele rele ob]in tot ce vor, fetele bune nu pierd nimic 19

tangen]ial. Dac\ vorbesc despre un avans alfemeilor o fac în acela[i sens în care constatc\, în general, femeile sunt cu un pas în urmab\rba]ilor. Exist\, fire[te, un milion de femeicare pot spune pe bun\ dreptate: „Eu cunoscun b\rbat care e mereu în urma mea!“ Dar a]ipune la îndoial\ afirma]ia c\ femeile sunt, îngeneral, în urma b\rba]ilor? Nu cred.

Cu avansul femeilor în multe domenii este,în ultim\ instan]\, exact la fel, numai c\ cevamai greu de explicat.

P U N C T U L C R U C I A L :C O N { T I E N T I Z A R E A S U P E R I O R I T | } I I

În majoritatea situa]iilor, femeile î[i dauseama mai bine decât b\rba]ii ce vor cei dinjur. Simt de ce au nevoie copiii lor, b\nuiescce i-ar pl\cea cel mai mult partenerului, cea[teapt\ [eful de la ele. Dar, din p\cate, multefemei î[i cultiv\ doar ideea de a sluji, care nupresupune nimic altceva decât satisfacerea ne-în târziat\ a acestor cerin]e. Cu zelul lor supus,ele trec cu vederea c\ perceperea dorin ]elorcelui de al\ turi este o valoare independent\.Chiar dac\ ne d\m seama foarte bine ce vreacel de lâng\ voi, nu trebuie s\ ne execut\m

U T E E H R H A R D T20

imediat. Putem spune la fel de bine [i „nu“ ladolean]ele lor.

Dar impulsul feminin de a ajuta e prea pu-ternic. Noi nu separ\m dorin]ele altora de im-boldul de a le satisface – de[i, în principiu, nuexist\ nici o leg\tur\ între cele dou\. Orice fe-meie [i-a dat seama, în mod dureros, c\ în ase-menea situa]ii b\rba]ii reac]ioneaz\ extrem dediferit. Impulsul masculin de a ajuta este multmai anemic.

Exasperate de înd\r\tnicia partenerilor, fe-meile pierd din vedere faptul c\, de regul\, b\r -ba]ii nu au habar ce se întâmpl\ cu cei din jur.Un b\rbat nu percepe nici m\car jum\tate din-tre lucrurile care pentru o femeie sunt evidente.

Femeile nu reu[esc s\ în]eleag\ cum deb\rba]ii intuiesc atât de pu]in din ceea ce simtsemenii lor. Scuza „B\rba]ii nu vor s\ vad\!“nu este valabil\. Nu, ei nu pot s\ vad\! Le lip -se[te aceast\ capacitate. Aici nu este vorbadespre voin]\ sau despre duritate, ci despre oincapacitate. Ceea ce nu este o scuz\, ci doaro constatare.

Ei ar putea s\ înve]e acest lucru. Dar nu fe-meilor le revine sarcina de a scoate la lumin\ceea ce zace ascuns în b\rba]i.

Fetele rele ob]in tot ce vor, fetele bune nu pierd nimic 21

Dacă v-a plăcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalităţile de livrare şi plată puteţi găsi în paginile Nemira.ro.