Ferma Vegetala

download Ferma Vegetala

of 25

Embed Size (px)

description

-

Transcript of Ferma Vegetala

Ferma vegetala are in dotare o gama variata de utilaje care servesc la executarea lucrarilor agricole necesare.Utilaje: 4 tractoare U-650 ................................................(8000E) 4 pluguri PP-3-30.................................................(1500E) 2 discuri GD 3,2...................................................(2000E) 2 combinatoare CCT 4.........................................(2000E) 1 masina de erbicidat 2000L/24m........................(1500E) 2 masini de imprastiat ingrasaminte.....................(1000E) 1 semanatoare SPC-8 FS......................................(1500E) 1 semanatoare SUP-29 DK...................................(1500E) 1 cisterna 7000 L...................................................(1500E) 1 Ifron 204D..........................................................(3500E) 1 combina Claas Dominator 98 SL......................(18000E) 1 Dacia Pick-Up....................................................(1000E) 4 remorci tip Auto de 7 tone.................................(2000E)

VALOAREA TOTALA A UTILAJELOR..................45.000 EURO

Planul de afaceri pentru anul 2010-2011

100 ha.............................Porumb 20 ha...............................Grau 20 ha...............................Floarea-soarelui 30 ha...............................Orz 10 ha...............................Lucerna 10 ha...............................Pasune 5 ha.................................Pomi fructiferi 5 ha.................................Vita-de-vie

TIPUL DE INGRASAMINTE

Complexe NPKAzotat de amoniu

Porumb12-52-034%

Grau12-52-034%

Floarea-soarelui12-52-034%

Orz12-52-034%

Atat ingrasamintele complexe NPK cat si cele de azotat de amoniu sunt livrate in saci de 50 kg.

CANTITATEA DE INGARSAMINTE ADMINISTRATA

Complexe NPK(saci/ha)Azotat de amoniu(saci/ha)

Porumb24

Grau24

Floarea-soarelui24

Orz24

Numarul total complexe NPK 12-52-0 :.............340 saciNumarul total de azotat de amoniu 34%:..........680 saci

Valoarea ingrasamintelor: 340saci x 110lei=37400 lei 680saci x 75lei=51000 lei

37400lei+51000lei=88400lei=20000 EuroValoarea semantelor:.................... 8000 EuroValoarea erbicidelor:.................... 8000 EuroMotorina:....................................... 8000 Euro

Valoarea totala a investitiilor pentru sectorul vegetal se ridica la suma de 44000 Euro.

I. Grau

Importanta- cea mai scumpa planta cultivata cu mare pondere alimentara- boabele graului sunt folosite pentru producerea fainii destinata fabricarii painii- paiele ramase se folosesc la: fabricarea celulozei, nutret grosier- graul este o planta foarte buna premergatoare pentru toate culturile

Particularitatile biologicePerioada de vegetatie a graului de toamna dureaza in conditiile din tara cca. 9 luni (270-290 zile). Impartirea perioadei de vegetatie a plantelor de grau este alcatuita din mai multe faze fenologice: germinarea, inradacinarea, infratirea, formarea paiului, inspicare-inflorire-fecundare, formarea si coacerea boabelor.

Cerintele graului fata de clima si sol

1) Cerintele graului fata de caldura: pentru germinat semintele de grau necesita temperaturi minime de 1-3C in perioada de semanat a graului in Romania, temperatura aerului se situeaza in jur de 14-15C. La aceste temperaturi, rasarirea graului are loc dupa 7-10 zile.Procesul de infratire a plantelor de grau este favorizat de zilele insorite, luminoase cu temperaturi de 8-10C.Plantele de grau bine infratite si calite prezinta o mare rezistenta la temperaturi scazute pana la 15-20C.Primavara, odata cu reluarea vegetatiei cresc cerintele plantelor fata de temperatura; plantele aflate in faza de alungire a paiului sunt de 14-18C, iar la inspicat 16-18C.2) Cerintele graului fata de umiditate: in zonele de cultura a graului trebuie sa cada cel putin 225 mm precipitatii pe perioada de vegetatie, optim fiind 600 mm precipitatii.Coeficientul de transpiratie al graului este de 350-400.Vremea uscata si calduroasa in timpul umplerii bobului poate determina un dezechilibru intre pierderea apei si prin transpiratie si absorbtia acesteia din sol. Ca urmare se produce efectul de sistavire a boabelor.3) Cerintele fata de sol: graul prefera soluri mijlocii, lutoase si luto-argiloase cu capacitate de retinere a apei, cele mai favorabile fiind solurile balane, cernoziomurile, cernoziomurile cambice, cernoziomurile argilo-iluviale, solurile brun-roscate.In Romania, graul este cultivat in special pe cernoziom.4) Zone ecologice: in Romania pe cca. 20% din suprafata arabila se intrunesc conditii favorabile pentru grau, iar pe 70% conditii favorabile, iar pe restul 10% se intalnesc putin favorabile.Zonele foarte favorabile se situeaza in Campia de vest si se caracterizeaza prin prezenta solurilor de tip cernoziom si a solului brun-roscat, conditiile climatice fiind de asemenea foarte favorabile.Alte zone: Campia Dunarii, Campia Teleormanului, Vestul Baraganului, Campia Transilvaniei, nord-estul Moldovei.Zonele favorabile se extind in vecinatatea zonelor foarte favorabile.

Tehnologia de cultivare

RotatiaGraul este pretention fata de planta premergatoare deoarece trebuie semanat toamna destul de devreme astfel incat pana la venirea frigului sa ramana sa infrateasca si sa se caleasca.Plante premergatoare pentru grau: soia, sfecla de zahar, si furajera, cartoful de toamna, floarea soarelui, porumb.Monocultura de grau este acceptata numai 2 ani si in nici un caz nu se va amplasa grau dupa grau pe terenurile infectate cu boli.

FertilizareaGraul este cunoscut ca o planta care actioneaza foarte bine la aplicarea ingrasamintelor minerale si organice.Ingrasamintele minerale: azotul, principalul element nutritiv care trebuie administrat pentru solurile din Romania. Acesta influenteaza dezvoltarea vegetativa a plantelor, formarea de plante figuroase, bine infratite, cu frunza de culoare verde inchis. Favorizeaza procesul de fotosinteza.La ingrasarea cu azot al graului se disting 3 perioade:- toamna inainte de semanat- in primavara la reluarea vegetatiei- o aplicare tarzie in fazele de inspicare

Lucrarile solului1) In cazul premergatoarelor timpurii, solul se ara la o adancime de 20 cm cu plugul in agregat cu o grapa stelata. In cazul in care solul este prea uscat, lucrarea de arat este inlocuita de discul cu grape.2) Dupa premergatoarele tarzii, aratura se efectueaza la 20-25 cm cu plugul in agregat cu o grapa stelata, urmarindu-se incorporarea resturilor vegetale.In continuare se executa o lucrare cu discul cu grape sau cu combinatorul.

Samanta si semanatul trebuie sa apartina unui soi zonat, sa aiba o puritate fizica de minim 98%, facultatea germinativa de minim 85%.

Tratarea semintelor inainte de semanat este obligatorie. Tratamentele se pot diferentia in functie de agentul patogen si de modalitatea de infestare.Epoca de semanat a graului se stabileste astfel incat pana la venirea iernii sa ramana 40-50 zile in care plantele sa vegeteze normal.Densitatea la semanat la gau trebuie stabilita astfel incat sa asigure la recoltare o densitate de 500-700 spice/m2. Pentru a realiza acest lucru trebuie semanat 450-600 boabe germinabile pe m2. Epoca de semanat: 1-10 octombrie.

Lucrarile de ingrijireGraul este o cultura cu o tehnologie total mecanizata. Combaterea buruienilor: in cultura graului, combaterea chimica a buruienilor este o lucrare obligatorie. Buruienile dicotiledonate ridica cele mai multe probleme in tara noastra. Speciile frecvente in grau sunt: sinapsis arvensis, cersium arvense, centaurea, gyanus.Administrarea se face primavara cand graul se afla in faza de infratire.Combaterea daunatorilor: se folosesc insecticizi, iar pentru combaterea bolilor se folosesc fungicide.

Recoltarea: se face atunci cand umiditatea boabelor ajunge la 14-15%

II. Porumb

Importanta- ocupa al 3-lea loc ca importanta, intre plantele cultivate pe glob- prezinta o mare capacitate de productie, cu cca. 50% mai ridicata fata de celelalte cereale- este o planta prasitoare, buna premergatoare pentru majoritatea culturilor- are un coeficient mare de inmultire

Particularitati biologiceTulpina: este formata din 7-15 (21) internoduri pline cu maduva. Lungimea tulpinii este corelata cu perioada de vegetatie, crescand odata cu acesta.Diametrul tulpinii variaza pe traiectul acestuia: cca. 20 mm la baza, 60 mm la mijloc si 5-10 mm sub panicul.Frunzele: au limbul lung de 50-80 cm, lat de 4-10 cm, cu marginile ondulate, ceea ce le confera flexibilitate.Numarul de frunze este corelat cu perioada de vegetatie. Astfel, V. Nozzolini clasifica hibrizii dupa numarul de frunze, astfel:- extratimpurii 18-20 frunze- tardivi 20-22 frunze- foarte tardivi cu peste 22 de frunzeInflorescentele: porumbul este o planta unisexuat-monoica. Florile masculine sunt grupate in inflorescente de tip spadice.Fructul: este o cariopsa la care pericarpul reprezinta 7-10%, endospermul 80-87%, iar embrionul 10-12%.

Cerintele fata de clima si sol

Cerintele fata de temperaturaSemintele germineaza la 8-100C. La temperaturi mai scazute, in sol are loc putrezirea boabelor, datorita atacului ciupercilor saprofite.Dupa rasarire, la temperatura de 4-5C, cresterea inceteaza, se degradeaza clorofila si plantele mor. Brumele tarzii distrug frunzele. Cresterea se desfasoara in bune conditii daca in luna mai, temperaturiile medii nu scad sub 13C, iar in lunile iunie, iulie si august nu coboara sub 18C.O perioada critica o reprezinta inflorirea, cand temperatura trebuie sa fie cuprinsa intre 18-24C.Cerintele fata de umiditate: porumbul rezista foarte bine la seceta.Evapotranspiratia creste mult in lunile de vara, astfel ca un lan de porumb poate evapora zilnic, in lunile iunie, iulie si august, pana la 18 litri/m2 de apa, iar o planta de porumb pana la 2-4 litri.Perioada critica se situeaza intre 10-20 iunie si 10-20 august, adica inaintea aparitiei particulelor si pana la maturitatea in lapte, cand consumul de apa se ridica la 60-80% apa din capacitatea de camp.

Cerintele fata de solPorumbul asigura recolte pe sluri foarte variate, insa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci, fertile, luto-nisipoase, care permit dezvoltarea unu sistem radicular puternic, capabil sa asigure apa si elementele nutritive.

Zonele ecologiceStabilirea zonelor de favorabilitate pentru cultura porumbului in tara noastra are la baza cerintele fata de temperatura/Zona I: cuprinde arialul in care suma temperaturilor biologic activa este de 1400-1600C. Aici sunt cuprinse campia din sudul tarii, Dobrogea si partea de sud a Podisului Moldovei, Campia de Vest.Zona II: cuprinde suprafete cu resurse termice cuprinse intre 1200-1400C. Zona include cea mai mare parte a Podisului Moldovei.Zona III: are in vedere suprafetele cu suma temperaturilor biologic active de 800-1200C. Sunt cuprinse zonele subcolinare a Carpatiilor Meridionali si Occidentali, Podisul Transilvaniei.

Tehnologia de cultivare

RotatiaPorumbul este mai putin pretentios fata de planta premergatoare. Rezultatele cele mai bune se obtin dupa leguminoasele anuale pentru boabe si furaje, apoi cerealele paioase de toamna, inul, canepa, cartoful, sfecla si floarea soarelui.Fertilizarea: datorita productiei mari de masa uscata la unitatea de suprafata, porumbul este o planta mare consumatoare de substante nutritive.

Ingrasamintele mineraleAzotul: este principalul element in fertilizarea porumbului, care asigura formarea unei mase foliare bogate, colorata in verde inchis si care influenteaza favorabil acumularea substantelor proteice.Fosforul: joaca un rol multiplu in cresterea si functionarea porumbului. Insuficienta lui se manifeste prin ingrosarea frunzelor de la varf spre baza, sistemul radicular ete slab dezvoltat. Potasiul: mareste rezistenta la cadere, seceta si boli.

Lucrarile soluluiAceste lucrari incep imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare si vizeaza, pe langa mobilizarea solului, incorporarea resturilor vegetale, maruntirea, nivelarea si realizarea in rezerve cat mai mari de apa in sol.Dupa premergatoare timpurii se executa aratura de baza la 20-25 cm.Dupa plantele recoltate tarziu se executa aratura de toamna.Lucrarile solului din primavara asigura calitatea insamantarii, incoltirea si rasarirea porumbului.

Samanta si semanatulSamanta: materialul seminal trebuie sa aiba puritatea minima de 98% si germinatia minima de 90%.Perioada de semanat: semanatul porumbului se realizeaza atunci cand la ora 7, la 10 cm adancime, temperatura este de 8C si vremea este in curs de incalzire. Cele mai bune rezultate se obtin in zona de campie, cand se seamana intre 1-20 aprilie si intre 15-30 aprilie.

Lucrari de ingrijireCombaterea buruienilor: reprezinta principala lucrare, avand un ritm lent de crestere in primele faze. Pentru aceasta se va executa urmatoarele:- grapat cu grapa cu colti- lucrarea cu sapa rotativa- prima prasa mecanica: 8-12 cm- a doua prasa mecanica: executata dupa 10-14 zile la 7-8 cm- a treia prasa mecanica: executata dupa 15-20 zile la 5-6 cm

RecoltareaIncepe cand umiditatea boabelor ajunge la 30-32% si se incheie cand aceasta este cuprinsa intre 24-26%.

III. Floarea-soarelui

ImportantaFloarea-soarelui este una din cele mai importante plante uleioase cultivate pe glob. Este o plantra anuala, cu o mare dezvoltare din punct de vedere vegetativ, cu tulpini de la 1,5m pana la 4m inaltime in functie de hibrid si cu frunze mari.

Cerinte fata de clima si solFloarea-soarelui este o planta termhigrofila si o mare consumatoare de substante nutritive pentru o buna dezvoltare vegetativa. Prefera solurile profunde, mediu arate, cu textura lutoasa sau luto-nisipoasa. Cele mai bune soluri pentru cultivarea ei fiind sunt cernoziomurile, solurile brun-roscate, solurile aluviale.

Cerinte fata de umiditateFloarea-soarelui consuma multa apa pe intreaga perioada de vegetatie. Este foarte rezistenta la seceta in comparatie cu alte plante cultivate datorita sistemului radicular activ si profund, prin care se reduce transpiratia.

Cerinte fata de luminaFloarea-soarelui are foarte mare nevoie de lumina in special dupa formarea inflorescentei.

Zone de favorabilitateZona I-terenurile irigate din Campia Romana, Podisul Dobrogei, Campia de Vest.Zona II-Lunca si Delta Dunarii.Zona III-terenurile neirigate din Campia Romana, Podisul Dobrogei, Campia de Vest.Zona IV-Campia Gavanu-Burdea, Campia Leu-Rotunda, Campia Plenita.Zona V- Campia Jijiei, Campia Transilvaniei

Tehnologi de cultivare

RotatiaFloarea soarelui este pretentioasa fata de rotatie datorita sensibilitatii la boli si daunatori si consumul mare de apa si substante nutritive. Nu trebuie sa revina pe acelasi teren mai devreme de 6 ani, iar monocultura este exclusa, ea ducand la inmultirea atacului de boli (putregaiul alb- Sclerotina sclerotiorum, putregaiul cenusiu- Botrytis cinerea, mana- Plasmopara heliannthi), a plantelor parazitare (lupoaie- orobanche cumana) si a daunatorilor (gargarita porumbului- Tanimecus dilaticolis, viermi sarma- Agriotes sp.).Pe masura ce se reduce numarul de ani n care floarea soarelui revine pe acelasi teren creste frecventa atacului de mana si scade productia de seminte.Floarea soarelui este o buna premergatoare pentru culturile de primavara, dar i pentru cele de toamna, daca se recolteaza mai timpuriu.De asemenea, trebuie evitate ca premergatoare sau postmergatoare plantele parazitare de lupoaie (tutunul i canepa) si plantele atacate de boli comune (soia, fasolea, inul si rapita). Nu sunt indicate nici plantele mari consumatoare de apa cu inradacinare profunda (lucerna, sparceta, sorgul, iarba de Sudan, sfecla pentru zahar).Cele mai bune premergatoare pentru floarea soarelui sunt plantele care elibereaza terenul devreme, oferind posibilitatea ca prin lucrarile solului sa se acumuleze si sa se pastreze in sol o cantitate cat mai mare de apa. De regula, cerealele paioase si in primul rand graul de toamna constituie premergatoare pentru floarea-soarelui, dar ea se cultiva cu bune rezultate si dupa porumb.

FertilizareaLa fiecare 1000 kg/seminte, floarea-soarelui extrage din sol 18-35 kg azot, 2,9-7 kg fosfor, 3,8-16,5 kg potasiu, 1,1 kg calciu, 1,8-2,3 kg magneziu.Pentru diminuarea creterii partilor vegetative in detrimentul fructificarii se evita aplicarea unilaterala si in doze mari a ingrasamintelor pe baza de azot. Azotul se va folosi numai impreuna cu fosforul care are efect favorabil asupra productiei de seminte si a procentului de ulei in seminte. In functie de fertilitatea solului, umiditatea acestuia, planta premergatoare i productia scontata, dozele recomandate sunt de 60-120 kg/ha azot i 60-140 kg/ha fosfor intr- un raport echilibrat de 1:1. Ingrasamintele cu potasiu apar necesare numai pe solurile sarace in acest element.

Lucrarile soluluiLucrarile solului se executa ca si la cultura porumbului si ele urmaresc sa realizeze un teren bine afanat, structurat, fara hardpan, bine aprovizionat cu apa si curat de buruieni.Adancimea araturii trebuie sa fie de 22-25 cm, iar o lucrare mai adanca este necesara doar pe terenuriele imburuienate.Samanta si semanatulSamanta folosita trebuie sa aiba o puritate de minimum 98%, o germinatie de peste 85%, uniforma si sanatoasa. Pentru a se realiza un semanat de calitate i o rasarire uniforma se recomanda sortarea semintelor dupa marime si greutate. Semanatul incepe atunci cand in sol la adancimea de semanat temperatura a ajuns la 7C, timp de o saptamana si are tendinta de crestere. Din punct de vedere calendaristic, perioada optima de semanat este cuprinsa intre 25 martie-15 aprilie. Semanatul prea timpuriu ca si cel intarziat, in afara epocii optime, determina scaderi de productie insemnate.Desitatea optima este cuprinsa intre 40.000-60.000 plante recoltabile/ha in functie de hibrid. La semanat, desimea va fi cu circa 10-15% mai mare. Se seamana la distana de 70 cm intre randuri, la adancimea de 4-7 cm in functie de textura si umiditatea solului, utilizandu-se o cantitate de samanta de 5-6 kg/ha.

Lucrari de ingrijire

ErbicidareaFloarea-soarelui este foarte sensibila la imburuienare mai ales la inceputul vegetatiei. Combaterea buruienilor reprezint cea mai importanta masura pentru obtinerea de productii mari. Ea se realizeaza pe cale mecanica si chimica. Alegerea erbicidelor depinde de buruienile prezente in fiecare parcela. Daca nu s-au folosit erbicide sunt necesare 2-3 prasile mecanice intre randuri si 2-3 prasile manuale pe rand.

PrasitulLucrarea de prasit are rol dublu: de a completa actiunea erbicidelor si de a ameliora structura solului si de a favoriza o dezvoltare cat mai buna a plantelor.

Combaterea daunatorilorCei mai importanti daunatori sunt gargarita porumbului, ratisoara si viermele sarma, daunatori foarte des intalniti pe majoritatea terenurilor agricole din tara noastra.

RecoltareaMaturitatea poate fi considerata atinsa atunci cand 80-85% din capituli au culoarea bruna, brun-galbuie, iar florile de pe acesta cad singure si florile de la baza si de la mijloc sunt uscate. Periada optima de recoltare se situeaza in mod normal in Romania, intre sfarsitul lunii august si jumatatea lunii septembrie.Recoltarea se incepe cand umiditatea semintelor au 15-16%. Nu se recolteaza la maturitatea deplina, datorita pierderilor mari prin scuturare.Recoltarea sa face cu combina pentru recoltarea cerealelor sub forma de boabe, prevazuta cu un echipament special si reglata corespunzator: turatia tobei tyrebuie sa fie redusa la 450-700 rotatii/min. Distanta batatorilor-contrabatatorilor va fi de 25-30 mm la intrare si de 12-18mm la iesire; ventilarea bine reglata pentru a elimina semintele seci si resturile de flori, dar fara a antrena semintele pline.

IV.Orz

Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate in cultura. Sunt mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra, o data cu primele inceputuri ale agriculturii. Orzul are multiple intrebuintari in alimentatia omului, in furajarea animalelor si in industrie. Orzul este folosit n alimentatia omului sub forma de arpacas, crupele obtinute din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor si sosurilor, iar macinate se folosesc n hrana sugarilor si la prepararea unor specialitati. Boabele de orz reprezinta un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la ingrasat, cele producatoare de lapte si animale tinere. Paiele de orz depasesc valoarea nutritiva a celor de grau, ovaz si secara, fiind folosite ca un bun nutret fibros. Coltii (germenii de malt) si borhotul de bere au o buna valoare furajera, contribuind la stimularea productiei de lapte a vacilor. In obtinerea maltului si a berii orzul este folosit inca din antichitate, avand o larga utilizare si in zilele noastre. Orzoaica datorita uniformitatii boabelor, a continutului mai scazut n proteine si mai bogat n amidon este materia prima cea mai buna la fabricarea berii. Particularitati biologice Temperatura minima de germinare este 3-4 grade C., optima 20 grade C., maxima 28-30 grade C., iar cantitatea de apa circa 48% din masa boabelor. Radacina este mai redusa cu 8,7% din masa totala a plantei decat a graului. La infratire fiecare frate formeaza radacini proprii ca si la grau secara si ovaz. Orzul are puterea de strabatere mai redusa decat alte cereale. Semanat prea adanc (6-7 cm) daca solul formeaza crusta puternica, deseori coltul nu poate sa rasara. Orzul are infratirea mai buna decat graul secara sau ovazul. Orzul de toamna are infratirea mai buna decat orzul de primavara. La orzoaica infratirea trebuie sa fie mai slaba pentru a nu reduce uniformitatea plantelor si respectiv a boabelor. Orzul si orzoaica de primavara au perioada de vegetatie de 90 - 120 zile. Cerintele fata de clima si sol Sunt in general mai reduse decat la grau dar aceste cerinte sunt dependente de forma cultivata. Orzul este mai rezistent la temperaturi ridicate decat graul, secara si ovazul. Orzul de primavara (furajer) avand perioada de vegetatie scurta, reuseste n climate uscate sau cele aspre. Orzoaica pentru a realiza calitatea ceruta n fabricarea berii se cultiva n zone mai racoroase si umede, unde continutul proteic n boabe este mai scazut, prin prelungirea perioadei depunerii amidonului. Orzul de toamna este mai sensibil la iernare decat graul sau secara de toamna rezistand pana la -15 grade C., la nivelul nodului de infratire daca a parcurs procesul de calire. Avand perioada de vegetatie mai scurta orzul evita seceta, maturizandu-se inainte de secetele de vara, scapand astfel mai usor de sistavire comparativ cu graul. Fata de sol orzul este mai pretentios decat graul avnd sistemul radicular cu capacitate mai redusa de absorbtie si perioada de vegetatie mai scurta. Rotatia In stabilirea plantei premergatoare se are in vedere forma de orz cultivata si scopul culturii. Respectarea unei rotatii corespunzatoare la orz, fara cheltuieli suplimentare asigura sporuri de productie de peste 20%. Cele mai bune premergatoare pentru orzul de toamna sunt leguminoasele anuale si perene, borceagurile, rapita. Orzoaica de primavara se seamana dupa plante care lasa solul curat de buruieni si ntr-o buna stare de fertilitate, insa nu prea bogati in nitrati. Bune premergatoare sant cartoful si sfecla de zahar fertilizate, sau porumbul daca resturile organice au fost tocate si bine ingropate sa nu ingreuneze semanatul. Fertilizarea Consumul specific de substante nutritive la orz este apropiat de cel al graului. Astfel pentru 1000 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie, orzul consuma n medie ntre 24-29 kg N, 11-13 kg P si 21-28 kg K. n substanta activa. Gunoiul de grajd desi asigura sporuri de productie nu este valorificat economic de orzul de toamna nici de orzoaica. Deoarece gunoiul de grajd se aplica altor plante, orzul se fertilizeaza n general cu ingrasaminte chimice. Pentru toate formele de orz azotul se aplica primavara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai dupa premergatoare care saracesc solul (floarea soarelui, porumb). Administrarea ingrasamintelor cu fosfor se face sub aratura de baza. Ingrasamintele cu potasiu se aplica pe terenurile slab aprovizionate in acest element, administrandu-se 80 - 100 kg/ha potasiu pentru orzul de toamna. Lucrarile solului La orzul de toamna lucrarile de baza ale solului si pregatirea patului germinativ sunt similare cu cele pentru graul de toamna cu mentiunea ca au pretentii mai ridicate la calitatea acestor lucrari. Pentru orzoaica de primavara uniformitatea pregatirii terenului asigura o rasarire uniforma care contribuie direct la marimea si calitatea productiei. Samanta si semanatul

Semanta trebuie sa corespunda indicilor de calitate : puritate peste 98% germinatie peste 90%, si sa fie tratata contra bolilor si daaunatorilor specifici. Epoca de semanat a orzului de toamna este cu circa 5 zile naintea graului (ntre 15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele sa intre n iarna bine inradacinate si calite. Semanatul prea timpuriu determina o dezvoltare prea puternica a plantelor pana la intrarea in iarna, favorizand atacul de fuzarioza, fainare si viroze, iar ntarzierea duce la scaderea rezistentei la ger a plantelor. Densitatea de semanat a orzului de toamna este de 450-500 boabe germinabile/mp. Distanta dintre randuri la orz este de 12,5 cm. Adancimea de semanat la orzul este de 3-5 cm. Adancimile de semanat nu trebuie sa depaseasca limitele indicate, deoarece plantele rasar greu, mai ales daca se formeaza crusta, orzul avand o putere mai slaba de strabatere. Adancimea de semanat influenteaza atat intervalul semanat-rasarire, cat si dezvoltarea ulterioara a plantelor. Cantitatea de samanta la hectar, la densitatea amintita, pentru orz si orzoaica este ntre 160-200 kg/ha. Lucrari de ingrijire La orz se executa controlul semanaturilor toamna si iarna, eliminarea excesului de umiditate in toamna si primavara si celelalte lucrari de intretinere la desprimavarare in functie de starea culturii (fertilizare, tavalugire n cazul fenomenului de descaltare). Combaterea buruienilor la cultura orzului se face cu erbicide similare cu cele de la grau in functie de spectrul de buruieni care trebuie combatute. Pentru combaterea bolilor foliare ntre care fainarea si sfasierea frunzelor, se folosesc fungicide. Pentru prevenirea si combaterea daunatorilor partilor aeriene la orz se fac si tratamente pe vegetatie. Recoltarea Recoltarea orzului incepe la coacerea deplina, cand umiditatea boabelor este sub 16-17%. Intarzierea recoltatului provoaca mari pierderi datorita ruperii spicelor si a scuturarii boabelor. Daca recoltatul se face la umiditatea boabelor peste 15%, se trece imediat la uscarea acestora pana la umiditatea de pastrare 14%. Orzul de toamna se coace cu 7-10 zile inaintea graului. El trece foarte repede an rascoacere, asa incat pericolul pierderilor daca se intarzie recoltarea sunt mai mari decat la grau. Capacitatea de productie a actualelor soiuri de orz de toamna cultivate n tara noastra este ridicata permitand obtinerea unor productii medii de 5000 - 7000 kg/ha.

V.Lucerna

Plantele premergatoare:a) Foarte bune: porumbul furajer, plantele anuale furajere recoltate pana la inceputul toamnei.b) bune premergatoare: cereale de toamna ,floarea-soarelui, cartofii timpuriic) medii: hibrizii si timpuri de porbm, iarba de sudand) contraindicati: premergatoarele tratate cu erbicide trizinice in ultimii 3 ani.

Lucrarea solului:Aratura se efectueaza cu pluguri echipate cu scormonitori-pentru lucerna semanata primavara -pentru lucerna semanata toamna pana la 10.08

Pregatirea patului germinativ Momentul executarii: imediat inainte de semanatAdancimea de lucru : la adancimea de semanat

Stabilirea densitatii plantelor:Numarul de boabe / m2= 1000-> 100Numarul de boabe / metru liniar intre boabe pe rand : 125-135, la 0,7-10 pe rand.

Valoarea culturala a semintei:-puritatea: min 94%-germinatia : min 70%-greutatea 1000 de boabe : 1.8-2.1g-cantitatea de samanta la hectar ( C)-C(kg/ha)= [Nr de seminte germinate/m2 x greutatea a 1000 de seminte(g)] : (puritatea x germinatia)

Semanatul:Primavara - in campie 1-15 III , colinara 5-20 IIIToamna -in camplie 25 VIII- 5 IX Adancimea : 1,5 - 2,5 cmDistanta intre randuri: 12,5 cm

Intretinerea culturiiAsigurarea necesarului de elemente nutritive, combaterea integrata a buruienilor. Tratamentul cu kerl 50 W 4,0-5,0 kg/ha asigura combaterea unui numar mare de specii de buruieni si se dovedeste foarte eficace mai ales daca nu s-au aplicat erbicide premergente. Tratamentul se face dupa rasarit, cand buruienile dicotiledonate sunt in faza de rozeta.

Combaterea integrata a bolilor si daunatorilorCand semanatul se face primavara pentru prevenirea atacului daunatorilor de sol se executa tratamentul semintei cu produse pe baza de carbofuram, respectiv carbodan 35 ST sau carbofuran 350 in cantitate cu 28 ml/kg samanata.Cand lucerniera se infiinteaza la inceputul toamnei, tratarea semintelor nu mai este necesara, deoarece ciclul biologic al daunatorilor nu permite o hranire intensa in aceasta perioada.Pe parcursul perioadei de crestere intensa a plantelor nu se executa tratamente chimice.

Asigurarea necesarului de apa

Consumul de apa al lucernei este cuprins intre 600 mm si 750 mm pe an. Pe parcursul perioadei de vegetatiei, consumul mediu zilnic de apa este de 2,5 - 4mm pentru coasele I- II, 4-6 mm pentru pentru coasele a III si a IV si 2,0 - 2,5 mm pentru coasa a V a.Semanatul lucernei la inceputul toamnei este recomandat numai pe suprafete cu posibilitatii de irigare.

Recoltarea

In anul I toate coasele se recolteaza mai tarziu , la inceputul si mijlocul fazei de inflorire, intervalul dintre coase este de 30-60 zile. In anii urmatori lucerna se recolteaza in perioada de imbobocire pana la incepeutl infloririi. Intervalul dintre coase de 38-40 zile cand se foloseste ca masa verde, recoltarea incepe cand plantele au inaltimea de 40-50 cm si apoi treptat , pe masura cerintelor de masa verde.

Producerea de samanta

Obtinerea semintei de lucerna este deosebit de grea. Lucerna se cultiva in regiuni mai calde , mai sarace in precipitatii. Pana la inflorire nu trebuie sa primeasca mai mult de 175 mm precipitatii sau apa din irigatii, se iriga numai in cazuri deosebite: in anii foarte secetosi, la semanatul de vara etc.

Productiile scontate pentru anul agricol 2010-2011 in cardul fermei vegetaleProductia pe haIn kg/haProductia pe intreaga suprafata (in tone)

Porumb10.000 kg/ha1.000

Grau4.500 kg/ha90

Floarea-soarelui2.500 kg/ha50

Orz5.000 kg/ha150

Lucerna30.000 kg/ha-masa verde10.000 kg/ha-fan300 tone masa verde100 tone fan balotat