Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul...

120
1 Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor - 2007-

Transcript of Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul...

Page 1: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

1

Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea

caprinelor

- 2007-

Page 2: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

2

PREFAŢA În Uniunea Europeană ferma medie este de aproximativ 50 ha. Acesta

este motivul pentru care specialiştii consultanţi au realizat un proiect model care să vină în sprijinul persoanelor interesate în realizarea unei producţii de origine animală competitive. Avantajul îmbinării a două tipuri de activităţi rezidă din faptul că fermierul îşi valorifică producţia vegetală în ferma de creştere a animalelor, economisind taxa pe valoarea adăugată şi adaosul comercial (care ar fi fost adăugat la preţul de producţie al furajului destinat alimentaţiei animalelor), determinând reducerea costului de producţie la produsele de origine animală. Fermierul lucrând într-o astfel de fermă, realizează o mai bună programare a timpului de lucru, contribuind la creşterea productivităţii în sectorul agricol. Din punctul de vedere al nutriţiei animalelor, ţinând cont că fermierul produce cantitatea cea mai mare a furajelor în ferma sa, rezultă un control mai bun asupra trasabilităţii producţiei animale cât şi a calităţii acesteia.

Page 3: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

3

CAPITOLUL I FERMA VEGETALĂ

Pentru înfiinţarea unei ferme mixte de 50 ha culturi de câmp şi creşterea

caprinelor s-au avut în vedere următoarele elemente specifice: - suprafaţa luată în exploatare este de 50 ha; - suprafaţa cultivată se află în proprietate, arendă sau concesionare; - lucrările mecanizate se pot efectua cu utilaje proprii sau se poate apela

la prestatorii de servicii; - lucrările manuale se efectuează de către membri familiei (2-3) iar în

perioada de vârf se utilizează forţă de muncă sezonieră; - din producţia realizată se asigură baza furajeră în proporţie de 90%

pentru un număr de 250 capete caprine, 7 masculi şi tineretul aferent unui an.

Elementele tehnice şi economice avute în vedere la înfiinţarea fermei

vegetale cu culturi de câmp de 50 ha au fost următoarele: - structura culturilor; - producţia medie programată şi producţia totală; - rotaţia culturilor în asolament; - devizele tehnologice pe culturi; - bugetele de venituri şi cheltuieli pe culturi şi pe total exploataţie; - nivelul principalilor indicatori economici şi rentabilitatea pe total

exploataţie. În cadrul exploataţiei agricole vegetale de 50 ha, în regim neirigat cerealele păioase deţin o pondere de 20% (orz 10% şi ovăz 10%), porumbul boabe 10%, porumbul siloz ocupă 10%, lucerna masă verde şi lucerna fân reprezintă 10%, respectiv 30%, iar borceagul deţine o pondere de 20% (tabelul 1).

Pe parcursul celor 5 ani cât durează asolamentul, producţiile totale la cele şapte culturi cuprinse în structură rămân constante.

Page 4: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

4

Modul 50 ha, în regim neirigat, zona de câmpie

Tabel nr. 1

Culturile Suprafaţa Ponderea Producţia

medie

Producţia

totală

ha % t/ha t

Orz 5 10 4,0 20,0

Ovăz 5 10 2,0 10,0

Porumb 5 10 4,0 20,0

Porumb siloz 5 10 30 150,0

Lucernă masă

verde 5 10 30

150,0

Lucernă fân 15 30 6,7 100,5

Borceag 10 20 25 250,0

TOTAL 50 100 - -

Page 5: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

5

Rotaţia culturilor în asolament în perioada 2006-2011

Tabel nr. 2

Nr. crt.

Anul Cultura Suprafaţa

Planta premergătoare ha %

1 2006/2007

Orz 5 10 -

Ovaz 5 10 -

Porumb 5 10 -

Floarea soarelui 5 10 -

Lucernă masă verde 5 10 -

Lucernă fân 15 30 -

Borceag 10 20 -

TOTAL 50,0 100,0 -

2 2007/2008

Orz 5 10 Porumb siloz - 5 ha;

Ovaz 5 10 Porumb - 5 ha

Porumb 5 10 Borceag – 5 ha

Porumb siloz 5 10 Orz - 5 ha

Lucernă masă verde 5 10 Lucerna masa verde – 5 ha

Lucernă fân 15 30 Lucerna fân – 15 ha

Borceag 10 20 Ovăz - 5 ha; borceag – 5 ha

TOTAL 50,0 100,0 -

3 2008/2009

Orz 5 10 Borceag – 5 ha

Ovaz 5 10 Porumb siloz - 5 ha

Porumb 5 10 Orz – 5 ha

Porumb siloz 5 10 Ovaz - 5 ha

Lucernă masă verde 5 10 Lucerna masa verde – 5 ha

Lucernă fân 15 30 Lucerna fân – 15 ha

Borceag 10 20 Porumb – 5 ha; borceag – 5 ha

TOTAL 50,0 100,0 -

4 2009/2010

Orz 5 10 Porumb -5 ha

Ovaz 5 10 Borceag – 5 ha

Porumb 5 10 Ovăz – 5 ha

Porumb siloz 5 10 Borceag – 5 ha

Lucernă masă verde 5 10 Lucerna masa verde – 5 ha

Lucernă fân 15 30 Lucerna fân – 15 ha

Borceag 10 20 Orz – 5 ha; porumb siloz – 5

ha

TOTAL 50,0 100,0 -

5 2010/2011

Orz 5 10 Porumb siloz – 5 ha

Ovaz 5 10 Borceag – 5 ha

Porumb 5 10 Borceag – 5 ha

Porumb siloz 5 10 Orz – 5 ha

Lucernă masă verde 5 10 Lucerna masa verde – 5 ha

Lucernă fân 15 30 Lucerna fân – 15 ha

Borceag 10 20 Porumb – ha; ovăz – 5 ha

TOTAL 50,0 100,0 -

Page 6: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

6

1. Caracterizarea tehnologiilor de producţie

1.1. Tehnologia de cultură a orzului

Zonarea culturilor şi a soiurilor Cerinţele biologice ale orzului sunt asigurate în mai multe din zonele

agricole ale ţării noastre. Producţiile cele mai bune se obţin pe solurile normale, bine drenate şi cu o bună capacitate de reţinere a apei. Rezistenţa mai redusă la ger limitează aria de cultură a orzului, astfel:

- zona foarte favorabilă cuprinde terenurile de câmpie cum sunt cele din Câmpia de vest a ţării, sudul Câmpiei Române, precum şi partea de est a Bărăganului şi cea de sud a Dobrogei;

- zona favorabilă cuprinde aproape în întregime Câmpia Transilvaniei, Podişul Târnavelor şi întreaga zonă a solurilor aluvionare podzolice şi brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării;

- zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din sudul Olteniei şi nord-vestul ţării, sau cele cu exces de umiditate din vestul ţării, nord-estul Moldovei ca şi cele puternic acide sau erodate din Moldova şi nordul Dobrogei, regiuni supuse adesea unor temperaturi minime.

Amplasarea culturii Orzul de toamnă este o cultură cu cerinţe ridicate faţă de planta

premergătoare. Cele mai bune premergătoare pentru orz sunt: leguminoasele anuale şi

perene, inul, rapiţa; bune premergătoare: floarea-soarelui, soiurile timpurii de soia şi cartofi; medii: hibrizii timpurii de porumb, soiurile târzii de cartof, sfecla de zahăr recoltată până la 10 septembrie.

Contraindicate ca plante premergătoare sunt: orzul şi orzoaica de toamnă sau primăvară chiar în anul I de cultură, suprafeţele de porumb tratate cu erbicide triazinice, precum şi o serie de culturi recoltate târziu, care nu permit semănatul în epoca optimă. Se va evita amplasarea orzului în solele infestate cu dăunători de sol şi boli criptogamice. Aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor Aplicarea îngrăşămintelor organice, chimice şi a amendamentelor calcaroase se face pe baza cartării agrochimice şi în funcţie de planta premergătoare, fertilizarea aplicată anterior, gradul de aprovizionare cu apă şi producţia prevăzută, în vederea atingerii unui nivel ridicat de eficienţă. Fertilizarea organică se recomandă la cultura premergătoare.

Page 7: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

7

La aplicarea îngrăşămintelor în cultura orzului trebuie respectate următoarele reguli: folosirea numai a îngrăşămintelor uşor solubile, indiferent dacă orzul este de toamnă sau de primăvară; atât la orzul de primăvară cât şi la cel de toamnă îngrăşămintele fosfatice şi potasice trebuie aplicate la arătura de bază; azotul trebuie administrat, pentru orzul de toamnă, o parte înainte de semănat în funcţie de planta premergătoare, iar restul primăvara, foarte timpuriu înainte de reluarea vegetaţiei; pentru orzul de primăvară, azotul se administrează în primăvară, la lucrările de pregătire a solului pentru semănat. Fertilizarea cu fosfor se face cu doze de 60-100 Kg P2O5/ha ţinând cont de producţia scontată, cantitatea de gunoi de grajd aplicată anterior şi starea de aprovizionare cu fosfor a solului. Fertilizarea cu potasiu se recomandă pe solurile cu conţinutul în potasiu schimbabil mai mic de 150 (18 mg K2O la 100g sol) administrându-se în doză de 40-60 Kg K2O/ha, înainte de arătură sau înainte de pregătirea patului germinativ. Lucrările solului În funcţie de planta premergătoare, lucrările solului pentru cultura orzului se diferenţiază astfel:

- după premergătoare timpurii – lucrarea cu grapa cu discuri, urmată la 10-15 zile de arătură, care se întreţine prin lucrări superficiale, după ploi, pentru mărunţirea bulgărilor, nivelarea terenului şi distrugerea buruienilor;

- după premergătoare care eliberează terenul târziu (porumb, floarea-soarelui, sfeclă, cartof), lucrările solului se diferenţiază în funcţie de conţinutul în umiditate, prezenţa resturilor vegetale, compactarea solului, timpul disponibil până la semănat.

Pregătirea patului germinativ se face în ziua sau preziua semănatului. În cazul în care un sol uscat trebuie arat (multe resturi vegetale, îmburuienare excesivă, denivelare), mărunţirea solului se face prin lucrări alternative cu tăvălugul şi grapa cu discuri. Afânarea şi mărunţirea solului se vor realiza prin cât mai puţine lucrări, evitându-se pulverizarea solului, trecerile repetate nejustificate, care contribuie la tasarea solului. Pe terenurile irigate, în toamnele excesiv de secetoase, înainte de lucrarea de bază a solului, după premergătoarele mai timpurii (soia, floarea–soarelui), se recomandă aplicarea unei udări de maxim 400 m3/ha pentru realizarea umidităţii optime prelucrării solului. Terenul arat se lucrează imediat cu grapa cu discuri şi combinatorul pentru conservarea umidităţii în sol. Sămânţa şi semănatul La semănat se foloseşte numai sămânţă certificată din soiurile zonate, cu valoare culturală potrivit normelor în vigoare.

Page 8: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

8

Semănatul orzului se efectuează într-un interval de 8-10 zile, astfel că de la data semănatului şi până la venirea îngheţului, suma gradelor termice să fie de 500-600ºC, necesare pentru realizarea unei înfrăţiri puternice a plantelor şi pregătirii pentru iernare. Perioada optimă de semănat se situează pentru toate zonele de cultură între 20 septembrie şi 5 octombrie, alegându-se prima parte a intervalului în zonele nordice şi colinare, iar a doua parte în câmpia de sud şi vest a ţării. La semănat se asigură o densitate a boabelor germinative de 400-500/m2, astfel încât la recoltare să se realizeze 600-800 spice/m2. Distanţa între rânduri este de 12,5 cm, adâncimea de semănat de 3-4 cm, cantitatea de sămânţă la hectar fiind de 200 kg. Lucrările de întreţinere a culturii Combaterea buruienilor se realizează prin cultivarea orzului în asolament, în alternanţă cu alte culturi, prin lucrări corecte ale solului, prin semănat în epoca optimă şi utilizarea erbicidelor. Pentru combaterea buruienilor prezente în cuturile de orz, se foloseşte o paletă de erbicide în funcţie de natura şi gradul de infestare cu buruieni. Erbicidele selective pentru cultura orzului se vor folosi în mod diferenţiat, în funcţie de compoziţia floristică şi speciile de buruieni dominante. Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor Culturile de orz sunt afectate de un complex de boli foliare şi ale spicului. Dintre acestea, o importanţă deosebită prezintă tăciunele zburător produs de Ustilago nuda, sfâşierea frunzelor produsă de Pyrenophora graminea, arsura frunzelor produsă de Rhyncosporium secalis, pătarea reticulară produsă de Pyrenophora teres, precum şi boli de natură virotică – piticirea şi îngălbenirea plantelor. Factorii care au influenţă majoră asupra stării de îmbolnăvire sunt: monocultura, semănatul în afara epocii optime, fertilizarea unilaterală cu azot, umiditatea ridicată. Prevenirea atacurilor puternice determinate de afide şi muştele cerealelor se realizează prin executarea semănatului în perioada optimă. Semănatul mai timpuriu favorizează înmulţirea excesivă a acestor dăunători prin suprapunerea răsăritului cu curba maximă de zbor a insectelor. Tratamentul seminţei contribuie într-o oarecare măsură la reducerea atacului afidelor şi muştelor cerealelor.

Page 9: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

9

Recoltarea Faza optimă de recoltare care reduce la minim pierderile prin treieratul incomplet sau prin scuturare, este atunci când umiditatea boabelor ajunge la 14-15%. Recoltarea poate începe mai devreme, la umiditatea de 18%, dar în acest caz trebuie luate măsuri de uscare prin lopătare, aerare activă, solarizare, etc., având în vedere că depozitarea boabelor la umiditate mai mare de 15%, chiar o perioadă scurtă, poate avea efecte negative asupra calităţii germinaţiei.

Depozitarea Păstrarea producţiei de orz se face în condiţii optime de siguranţă privind

cantitatea şi calitatea producţiei depozitate adaptate la spaţiul pe care îl alocă fermierul.

1.2. Tehnologia de cultură a ovăzului

Zonarea culturii şi a soiurilor Ovăzul este mai puţin pretenţios faţă de sol, dând rezultate bune inclusiv

pe soluri cu o fertilitate mai redusă şi cu aciditate mai pronunţată, dar mai bine aprovizionate cu apă, cultivarea ovăzului se recomandă pe solurile mai sărace din zonele cu climat mai umed.

Amplasarea culturii Întreaga suprafaţă cu ovăz de primăvară se recomandă a fi amplasată în

cadrul rotaţiei culturilor din asolamentele organizate. În ordinea favorabilităţii, premergătoarele pentru ovăzul de primăvară sunt:

- foarte bune: leguminoasele pentru boabe; - bune: plantele furajere care eliberează terenul devreme; - satisfăcătoare: porumbul care nu a fost tratat cu erbicide triazinice.

Aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor Pentru obţinera de producţii constante şi economice se recomandă

aplicarea a 40-60 kg N/ha şi 60-80 kg P2O5/ha în funcţie de planta premergătoare şi de nivelul de fertilizare organo-minerală a acesteia.

Pe solurile deficitare în potasiu se vor administra 40-50 kg K2O/ha. Îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu se aplică toamna sub arătura de bază

iar cele cu azot primăvara, înaintea semănatului. Ovăzul valorifică foarte bine efectul remanent al fertilizării organice şi al amendării care s-a făcut la cultura premergătoare.

Page 10: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

10

Lucrările solului Arătura, ca lucrare de bază, se execută după recoltarea plantei

premergătoare, vara sau toamna, la adâncimi de 18-20 cm. Se recomandă ca pentru ovăzul de primăvară arătura să fie discuită încă din toamnă, astfel încât primăvara să se execute cât mai puţine lucrări, iar semănatul să se facă foarte timpuriu.

Pregătirea patului germinativ se efectuează în ziua sau preziua semănatului prin lucrări superficiale sau cu grapa cu colţi, astfel încât să se realizeze o suprafaţă nivelată, cu un strat de sol mărunţit pe adâncimea de semănat.

Sămânţa şi semănatul La semănat se foloseşte sămânţă certificată, din soiurile zonate, cu

valoare culturală conform normelor în vigoare. Epoca de semănat este primăvara cât mai devreme, de îndată ce

condiţiile climatice şi starea terenului permit executarea unor lucrări de bună calitate.

Densitatea de semănat este de 400-500 boabe germinabile/m2. În primăverile secetoase, norma de sămânţă va fi majorată cu 10%.

Adâncimea de semănat este mică (3-4 cm), embrionul având o putere de străbatere slab iar distanţa între rânduri de 12,5cm.

Norma de sămânţă folosită la semănat este de 130-140 kg/ ha.

Lucrările de întreţinere a culturii Combaterea integrată a buruienilor se face prin respectarea rotaţiei culturilor,

a adâncimii şi epocii de executare a arăturii şi în caz de nevoie, prin tratamente chimice respectându-se dozele şi momentul optim de aplicare, în funcţie de natura şi gradul de infestare cu buruieni.

Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor se realizează prin utilizarea

de sămânţă tratată, iar la avertizare se vor aplica tratamente chimice în perioada de vegetaţie, pentru combaterea gândacului ghebos.

Recoltarea La ovăz coacerea este mai puţin uniformă decât la celelalte cereale

păioase iar pericolul scuturării prin întârzierea recoltării este de asemenea mai mare. Momentul recoltării se stabileşte când boabele de la vârful paniculului sunt ajunse la maturitate, iar celelalte boabe au culoarea caracteristică soiului şi sunt de consistenţă făinoasă, când umiditatea boabelor în lan scade la 18-20%.

Page 11: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

11

Depozitarea Păstrarea producţiei de ovăz se face în condiţii optime de siguranţă

privind cantitatea şi calitatea producţiei depozitate adaptate la spaţiul pe care îl alocă fermierul.

1.3. Tehnologia de cultură a porumbului

Zonarea culturii Teritoriul ţării noastre este împărţit în 6 zone de cultură a porumbului, zone ce se deosebesc între ele în primul rând prin condiţiile de climă. Pentru fiecare zonă sunt indicaţi hibrizii care dau cea mai mare producţie şi care ajung normal la maturitate.

Amplasarea culturii Porumbul poate urma după o gamă variată de culturi premergătoare, cele

mai bune fiind leguminoasele anuale şi perene. De asemenea, porumbul are condiţii favorabile după cerealele de toamnă, care permit acumularea unor cantităţi suplimentare de apă şi elemente nutritive în sol, precum şi reducerea gradului de îmburienare. Culturile târzii ca sfecla de zahăr, cartoful, sunt de asemenea, premergătoare bune pentru porumb, mai ales dacă au fost fertilizate cu îngrăşăminte organo-minerale.

Amplasarea culturii este recomandabil să se facă, în toate cazurile, în cadrul unor asolamente cu durata de 2-6 ani, în funcţie de structura culturilor din zonă şi de specificul unităţii cultivatoare sau al gospodăriei individuale. Se pot adopta şi alte tipuri de asolamente şi rotaţii.

Aplicarea îngrăşămintelor Îngrăşămintele organice se vor aplica în cantităţi de 20-60 t/ha odată la 2-

3 ani pe solurile grele şi la 3-4 ani pe celelalte soluri. Acestea se aplică uniform pe teren şi se vor încorpora imediat sub arătură, pentru a evita pierderile de azot prin volatilizare.

Îngrăşămintele cu fosfor se aplică toamna înaintea arăturii, iar în caz că acest lucru nu a fost posibil se vor administra primăvara, înaintea pregătirii terenului, odată cu îngrăşămintele cu azot. Dozele de îngrăşăminte cu fosfor sunt cuprinse în general între 60-80 kg P2O5.

Îngrăşămintele cu potasiu se vor aplica pe solurile bine aprovizionate cu potasiu în doze de 40-50 kg/ha k2O şi 60-100 kg/ha k2O pe solurile slab aprovizionate.

Administrarea îngrăşămintelor potasice se face de regulă, toamna, la fel ca şi îngrăşămintele cu fosfor.

Page 12: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

12

Îngrăşămintele cu azot se aplică în funcţie de indicele de azot al solului şi de nivelul producţiei programate.

Înainte de semănat, sau odată cu semănatul, se asigură o cantitate de 50-60 kg N/ha din îngrăşăminte simple sau complexe, restul dozei fracţionându-se în două părţi şi administrându-se odată cu praşilele mecanice.

Lucrările solului Lucrarea de bază a solului este arătura, care se execută imediat după

eliberarea terenului. Înaintea executării arăturii, solul se lucrează superficial cu grapa cu discuri în vederea mărunţirii resturilor vegetale şi pentru reducerea pierderilor de apă prin evaporare. Adâncimea arăturii pentru porumb se stabileşte între 22-28 cm, lucrarea mai adâncă fiind necesară pentru terenurile puternic îmburuienate, pe cele cu cantităţi mari de resturi vegetale şi pe solurile compacte. Pe solurile superficiale, adâncimea arăturii se limitează la grosimea stratului de humus.

Terenurile nearate din toamnă se pot pregăti prin discuire sau prin arat, în funcţie de prezenţa resturilor vegetale şi compactarea solului, după care se execută imediat pregătirea patului germinativ, pentru păstrarea apei în sol. Pe anumite suprafeţe se poate practica semănatul direct în teren nelucrat, folosind maşini adecvate.

Pregătirea patului germinativ urmăreşte nivelarea terenului, distrugerea buruienilor şi realizarea unui strat de sol afânat şi mărunţit pe adâncimea de semănat.

Sămânţa şi semănatul Se va utiliza numai sămânţă hibridă certificată, care întruneşte condiţiile

de calitate prevăzute de standardele actuale. Epoca de semănat. Calendaristic, semănatul porumbului nu va începe mai

devreme de 10 aprilie, chiar dacă se înregistrează temperaturi de 8-10º C în sol. Hibrizii timpurii se seamănă la începutul intervalului optim, continuând lucrarea cu cei tardivi.

Distanţa optimă la semănat se stabileşte în funcţie de hibridul cultivat, aprovizionarea cu apă, fertilitatea solului şi condiţiile de cultură. În cultură neirigată, densitatea la semănat va asigura 45-60 mii plante recoltabile/ha la hibrizii timpurii, 40-55 mii plante recoltabile/ha la cei semitimpurii şi 40-50 mii plante recoltabile/ha la cei tardivi.

În condiţii de irigare se asigură un plus de 10-15 mii plante recoltabile/ha. Distanţa între rânduri. Semănatul porumbului se va efectua la distanţa de

70 cm între rânduri, atât pe terenurile neirigate cât şi în condiţii de irigare prin aspersiune, permiţând combaterea buruienilor prin praşile manuale şi

Page 13: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

13

mecanice. Se poate adopta şi distanţa de semănat de 80 cm între rânduri, acolo unde recoltarea se face manual şi porumbul se irigă prin brazde.

Adâncimea de semănat este cuprinsă între 5-8 cm, urmărindu-se ca seminţele să fie în contact cu solul umed pentru o răsărire uniformă şi rapidă. Se va semăna la 5-6 cm pe terenurile cu umiditate suficientă, cu textură argiloasă, utilizând o normă de sămânţă la hectar de 25 kg.

Lucrările de întreţinere a culturii Combaterea buruienilor. Cultura porumbului, prezintă o infestare foarte

diversificată cu specii de buruieni, atât monocotiledonate cât şi dicotiledonate. Raportul între cele două grupe diferă în funcţie de condiţiile pedoclimatice ale zonei şi anului respectiv, de plantele premergătoare, etc.

Combaterea buruienilor se realizează prin integrarea mai multor metode: cultivarea porumbului în asolamente prin alternanţă cu alte culturi, în special cu cereale păioase, prin arături mai adânci şi lucrări ale solului efectuate corect, prin praşile mecanice şi manuale, precum şi prin utilizarea erbicidelor în funcţie de caracteristicile tipului de sol, condiţiile climatice şi gradul de infestare cu buruieni.

În principal concurenţa buruienilor este puternică în primele 6-8 săptămâni datorită creşterii lente a plantelor de porumb în această perioadă, a densităţii reduse şi a numărului mare de buruieni/m².

De aceea apare necesitatea folosirii erbicidelor, încă de la semănat, în scopul eliminării concurenţei buruienilor în primele faze de vegetaţie şi asigurării unei dezvoltări normale a plantelor de porumb.

Aplicarea erbicidelor. După epoca de aplicare, locul de pătrundere în plantă şi modul cum acţionează asupra plantelor, aplicarea erbicidelor se face:

a) preemergent ( înainte de semănat, odată cu semănatul, între semănat şi răsăritul culturilor); cu încorporarea erbicidului, superficial la 3-5 cm sau mai adânc la 5-7 cm, în funcţie de cerinţele lui, în special pentru erbicidele volatile; fără încorporarea erbicidului;

b) postemergent sau în timpul vegetaţiei, când se va ţine cont de fazele în care se găsesc buruienile şi plantele de cultură, temperatura aerului.

Speciile dicotiledonate anuale şi perene rezistente în condiţiile unei infestări reduse se vor combate prin una-două praşile mecanice.

Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor Pentru prevenirea fenomenului de putrezire a seminţelor în sol, care poate

determina reducerea densităţii plantelor cu 15-20%, se recomandă tratamentul seminţei. La alegerea produsului pentru tratarea seminţelor se va avea în vedere toleranţa hibrizilor faţă de aceste produse.

Page 14: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

14

Respectarea cu stricteţe a principalelor măsuri fitotehnice şi în special a rotaţiei culturilor, evitarea monoculturii, epoca de semănat, densitatea, fertilizarea echilibrată, contribuie la limitarea sau prevenirea pagubelor produse la următoarele boli şi dăunători:

- putrezirea şi frângerea tulpinilor la maturitate; - pătarea şi uscarea frunzelor; - putrezirea bacteriană a tulpinii; - tăciunele îmbrăcat şi tăciunele zburător; - gărgăriţa frunzelor (răţişoara); - viermii sârmă. Un dăunător prezent în majoritatea zonelor este sfredelitorul porumbului,

împotriva căruia se iau, în general, măsuri preventive şi mai ales distrugerea cocenilor în care iernează larvele, până la începutul lunii mai.

De asemenea devine periculos un dăunător nou, “viermele vestic al rădăcinilor de porumb”, iar evitarea monoculturii are o mare importanţă pentru limitarea răspândirii şi atacului dăunătorului.

Irigarea Consumul de apă al porumbului se diferenţiază în funcţie de hibrid şi zona

de cultură, fiind cuprins între 4800-5800 m³/ha. Perioada critică pentru apă a porumbului începe cu 10 zile înainte de

apariţia panicului şi se menţine până în faza de maturitate în ceară. Necesarul de apă este de 15-25 m³/ha/zi în luna mai; 35-45 m³/ha/zi în

iunie; 50-60 m³/ha/zi în iulie şi 35-45 m³/ha/zi în august. În cazul în care este posibil, se recomandă menţinerea unei umidităţi

optime în sol pe tot parcursul perioadei de vegetaţie, respectiv peste plafonul minim (1/3, 1/2 sau 2/3 din IUA pe adâncimea de 60-80 cm). În funcţie de tipul de sol şi zona de cultură se vor aplica udări ori de câte ori este nevoie, în corelaţie cu regimul pluviometric.

În cazul unor restricţii de energie sau de apă, se va aplica o udare în faza de 8-10 frunze, cu norme de 700 m³/ha, iar următoarele două udări se vor aplica după fecundare şi în perioada formării bobului.

Lipsa apei din sol în perioada dinaintea apariţiei panicului se soldează cu reduceri de producţie, cuprinse între 30-70%.

Recoltarea Perioada optimă de recoltare mecanizată sub formă de ştiuleţi începe

când umiditatea boabelor a ajuns la 30-32% şi se încheie când aceasta este cuprinsă între 24-26%.

Recoltarea mecanizată sub formă de boabe începe când umiditatea boabelor este sub 25%.

Page 15: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

15

După recoltare, boabele trebuie uscate la umiditatea de păstrare (sub 14%). Depozitarea

Păstrarea producţiei de porumb se face în condiţii optime de siguranţă privind cantitatea şi calitatea producţiei depozitate adaptate la spaţiul pe care îl alocă fermierul.

1.4. Thnologia de cultură a porumbului pentru siloz

Zonarea culturii şi a hibrizilor În zonele colinare, porumbul pentru siloz se comportă bine pe

cernoziomuri, soluri aluvionare şi solurile brun-roşcate. În zonele irigate din Câmpia Dunării, Dobrogea, sudul Moldovei şi Câmpia

Banatului, porumbul pentru siloz în ogor propriu dă producţii relativ mari. Porumbul pentru siloz poate realiza în cultură succesivă, în aceste zone,

80-90% din potenţialul său productiv, dacă tehnologia este corect aplicată. La noi în ţară neexistând hibrizi specializaţi pentru furaj, sunt de preferat,

la înfiinţarea culturii, hibrizii mai tardivi, folosiţi pentru boabe. Aceştia vor ocupa 60-65% din suprafaţa destinată porumbului pentru siloz, restul de 35-40% fiind hibrizi mai precoci cu 10-15 zile, pentru a se putea eşalona recoltarea şi însilozarea. Amplasarea culturii

Porumbul poate urma după o gamă variată de culturi premergătoare, cele mai bune fiind leguminoasele anuale şi perene. De asemenea, porumbul are condiţii favorabile după cerealele de toamnă, care permit acumularea unor cantităţi suplimentare de apă şi elemente nutritive în sol, precum şi reducerea gradului de îmburienare. Culturile târzii ca sfecla de zahăr, cartoful, sunt de asemenea, premergătoare bune pentru porumb, mai ales dacă au fost fertilizate cu îngrăşăminte organo-minerale.

Amplasarea culturii este recomandabil să se facă, în toate cazurile, în cadrul unor asolamente cu durata de 2-6 ani, în funcţie de structura culturilor din zonă şi de specificul unităţii cultivatoare sau al gospodăriei individuale. Se pot adopta şi alte tipuri de asolamente şi rotaţii.

Plantele premergătoare Porumbul furajer nu este exigent faţă de planta premergătoare şi poate

suporta monocultura (4-5 ani), mai ales dacă solul se fertilizează cu gunoi de grajd. Cele mai bune premergătoare sunt culturile perene, cerealele de toamnă, urmate de culturi succesive de cartofi.

Page 16: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

16

Lucrările solului Prima lucrare de bază a solului care se impune este nivelarea, care se

face înaintea arăturii de bază, deoarece porumbul siloz este sensibil la băltirea apei.

Arătura trebuie să se execute cât mai timpuriu posibil, înainte de venirea sezonului rece, în aceleaşi condiţii ca la porumbul pentru boabe.

Primăvara, după aplicarea îngrăşămintelor şi a erbicidului preemergent se face pregătirea patului germinativ, folosind grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi.

Pe solurile bulgăroase, tasate şi cu multe resturi vegetale, lucrarea cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi se face la 12-15 zile de la desprimăvărare, când terenul este zvântat, iar în preziua semănatului se execută o lucrare suplimentară cu combinatorul.

Pentru cultura succesivă, pregătirea terenului se face prin discuri repetate (3-5 lucrări) sau printr-o arătură la 18-20 cm (cu plugul în agregat cu grapa stelată sau cu colţi), urmată de discuiri repetate până la obţinerea unui pat germinativ bine mărunţit.

Sămânţa şi semănatul Epoca optimă de semănat a porumbului pentru siloz este apropiată de

cea a porumbului pentru boabe, fiind de dorit ca semănatul porumbului siloz să înceapă cu 2-3 zile mai devreme decât porumbul boabe. Se apreciază că limita maximă de semănat a porumbului pentru siloz trebuie să fie 15 aprilie în zonele de câmpie şi 25 aprilie în zonele colinare.

Densitatea optimă de semănat în cultură neirigată este de 50-60 mii plante/ha pentru zonele din sudul ţării şi 60-70 mii plante/ha pentru zonele colinare.

În cultură irigată, porumbul pentru siloz semănat în ogor propriu sau în cultură succesivă , asigură producţiile cele mai mari la densitatea de 80-85 mii plante/ha.

Distanţa optimă de semănat între rânduri este de 70 cm, iar adâncimea optimă de încorporare a seminţelor este de 5-7 cm, în dependenţă cu textura solului şi umiditatea germinativă.

Lucrările de întreţinere a culturii Combaterea eficientă a buruienilor se face prin lupta integrată, în care un

rol important îl au erbicidele. Când după porumb urmează leguminoase perene sau amestecuri

intensive de leguminoase şi graminee perene, se indică folosirea unui erbicid antigramineic.

Page 17: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

17

Combaterea bolilor dăunătorilor Atacul de boli şi dăunători, manifestat în perioada de răsărire şi în faza de

plantulă, poate produce pierderi mari de recoltă încă de la răsărirea culturii. Pentru prevenirea putrezirii seminţelor în sol şi a atacului de tăciune prăfos, se recomandă tratarea seminţei.

Aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor Gunoiul de grajd este foarte bine valorificat de către porumbul pentru

siloz, doza economică fiind de 30-40 t/ha în cultură neirigată şi 60-80 t/ha în cultură irigată. În cadrul rotaţiei se recomandă ca porumbul pentru siloz să urmeze în primii doi ani după administrarea gunoiului de grajd.

Amendamentele sunt necesare pe soluri acide cu pH mai mic de 5,8 -6,0; în aceste condiţii se impune amendarea odată la 6-8 ani cu 5-6 t/ha carbonat de calciu.

Irigarea Porumbul, deşi este o cultură relativ rezistentă la secetă, dă producţii mari

de masă vegetală atunci când solul din stratul biologic activ (0-80 cm) este suficient aprovizionat cu apă. Lipsa apei din stratul biologic activ este deosebit de dăunătoare cu 20 de zile înainte de mătăsit şi 10 zile după mătăsit.

Prima udare se aplică cu 15-20 zile înainte de începutul înspicatului, cu o normă de 700 m3 apă/ha pe solurile permeabile, urmate de udări din două săptămâni, cu aceleaşi în care boabele de la baza ştiuleţilor se găsesc la începutul fazei de lapte.

Recoltarea Porumbul pentru siloz dă producţia maximă de masă vegetală şi de

energie când recoltarea se face pe parcursul fazei de ceară a boabelor. Intervalul optim de recoltare este cuprins între sfârşitul fazei de lapte, când

umiditatea plantei întregi este de 72-73% şi mijlocul fazei de ceară a boabelor când umiditatea scade la 64-68%, plantele sunt încă verzi, iar pănuşile au culoarea verde-gălbuie.

În anii secetoşi, în regim neirigat, recoltarea durează 6-8 zile, iar în anii normali, intervalul durează 10-12 zile. Recoltarea plantelor cu un conţinut în apă mai redus de 60% îngreunează însilozarea, tasarea masei vegetale fiind dificilă.

Depozitarea si conservarea furajelor de volum prin însilozare

Însilozarea reprezintã una dintre metodele cele mai eficiente de conservare a nutreţurilor verzi, a suculentelor, precum şi a celei mai mari pãrţi

Page 18: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

18

din produsele secundare. Prin însilozare, resursele furajere îşi pãstreazã cea mai mare parte din substanţele nutritive, în special cele proteice şi vitaminice, procedeul permiţând în acelaşi timp îmbunãtãţirea calitãţilor nutritive de comestibilitate a furajelor grosiere. Nutreţul însilozat de bunã calitate echivaleazã cu nutreţul verde, de aceea este numit şi “pãşunea de iarnã” şi este consumat de toate speciile de animale.

Însilozarea este o tehnicã de conservare a nutreţurilor verzi pentru o perioadã mai îndelungatã de timp, bazatã pe activitatea de fermentaţie a unor bacterii, în special a celor lactice, rezultând în final nutreţul murat sau silozul.

Condiţiile ce trebuie realizate pentru obţinerea unui siloz de calitate sunt urmãtoarele: conţinutul optim în substanţã uscatã al nutreţului în momentul însilozãrii trebuie sã fie de 30-35% şi restul apã (65-70%); conţinutul optim de glucide pentru reuşita însilozãrii este de 12-15%. Eliminarea aerului din masa însilozatã este de mare importanţã pentru activitatea bacteriilor lactice. Aceasta se realizeazã prin tasarea puternicã a nutreţului şi prin acoperirea cu diverse materiale, pentru a împiedica pãtrunderea aerului .Menţinerea temperaturii optime de 35-40 grade C se poate realiza printr-o tasare corespunzãtoare.

Tipurile de siloz sau spaţiile de însilozare sunt diferite şi se aleg în funcţie de posibilitãţile economice şi spatiul disponibil al fiecãrei ferme sau gospodării. Cel mai des utilizat este silozul de suprafaţă cu platformă şi pereţi din beton.

Însilozarea la suprafaţã se poate face în grãmezi mari, de forma unui trunchi de con sau de paralelipiped, fãrã a fi necesare amenajãri speciale. Suprafaţa se curãţã bine, se niveleazã (se poate pune şi un strat de paie gros de 60-100 cm), dupã care se trece la însilozare si la tasarea fiecãrui strat pe mãsurã ce se transportã nutreţul pentru însilozat. Tasarea se face cu tractoare grele, de preferinţã cu şenile.

Pentru o pãstrare mai bunã a silozului se practicã însilozarea la suprafaţã, în spaţii amenajate (celule de siloz), formate dintr-o platformã cimentatã, mãrginitã de garduri din beton sau câteva rânduri de baloţi de paie. Umplerea spaţiului de însilozare se face într-un timp cât mai scurt, dacã este posibil într-o singură zi, pentru a evita contactul îndelungat cu aerul, durata maximă fiind de trei zile. Acoperirea silozurilor se poate face cu folii de material plastic sau cu carton gudronat care se acoperã apoi cu pãmânt, pentru a se evita pãtrunderea aerului.

Page 19: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

19

1.5.Tehnologia de cultură la lucerna masă verde şi lucerna fân

Zone de cultură Lucerna este leguminoasa perenă cea mai larg răspândită geografic.

Lucerna se caracterizează printr-o mare putere de acomodare la condiţii ecologice destul de variabile în zonele favorabile.

Lucerna întâlneşte condiţiile cele mai favorabile pe cernoziomurile din Câmpia Dunării, Dobrogea, sudul şi vestul Moldovei, centrul Câmpiei Transilvaniei, centrul şi estul Câmpiei Banatului, unde temperatura medie multianuală este de 10,0 -11,5 0C, iar precipitaţiile medii multianuale sunt de 450-600 mm.

Condiţiile favorabile se întâlnesc pe cernoziomurile şi solurile aluvionare din Transilvania şi Moldova, iar pe solurile brune din zona forestieră cu veri relativ răcoroase, permeabile, rendzinele şi branciocurile cu orizont arabil mai profund sunt condiţii mediu favorabile.

Faţă de temperatură, lucerna este adaptată mai ales la zonele mai calde, necesitând 700-8000 C pentru fiecare coasă.

Amplasarea culturii Lucerna este o foarte bună plantă amelioratoare, îmbunătăţind fertilitatea

solului. Sunt considerate premergătoare foarte bune atât cerealele de toamnă şi de primăvară, cât şi plantele furajere anuale care eliberează terenul până la mijlocul toamnei.

Sunt bune premergătoare hibrizii timpurii de porumb, cartofii timpurii, sfecla de zahăr şi sfecla furajeră.

Lucerna poate reveni pe acelaşi teren după un interval de timp egal cu o dată şi jumătate cât s-a menţinut cultura.

Îngrăşăminte şi amendamente În condiţii favorabile de cultură, lucerna îşi asigură azotul necesar pe cale

simbiotică şi din rezervele solului. Intervenţia cu îngrăşăminte azotate este necesară doar pe solurile sărace în materie organică (humus).

Îngrăşămintele fosfatice sunt necesare pe toate tipurile de sol unde conţinutul acestora este mai mic de 7,0 mg/100g, doza necesară fiind dependentă de conţinutul solului în fosfor mobil şi de producţia programată. Îngrăşămintele cu fosfor se administrează nu numai în toamnă înainte de înfiinţarea culturii, dar şi pentru fiecare an de exploatare, în toamna anului precedent.

Page 20: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

20

Îngrăşămintele potasice sunt necesare doar pe solurile acide, amendate, al căror conţinut în potasiu schimbabil este mai mic de 15-16 mg la 100g.

Intervenţia cu amendamente calcaroase este necesară pe solurile acide, permeabile, al căror pH este mai mic de 6,0–6,2 şi gradul de saturaţie cu baze este mai mic de 80%.

Lucrările solului

Pentru lucerna semănată primăvara se execută arătură cu plugul în agregat cu grapa până la 25 octombrie şi până la 10 august pentru lucerna semănată la începutul toamnei. Adâncimea optimă a arăturii este cea de 22-25 cm. În primăvară arătura se discuieşte, iar pregătirea patului germinativ se realizează în ziua semănatului cu combinatorul.

Sămânţa şi semănatul La semănat se foloseşte numai sămânţă certificată, din soiurile zonate, cu

puritate şi capacitate de germinaţie corespunzătoare. Semănatul se execută în intervalul 1-15 martie. Când desprimăvărarea se

face cu întârziere, epoca de semănat se decalează cu 10-12 zile. La cultura de lucernă se asigură 1000 boabe germinabile/m2 , cantitatea

de sămânţă fiind de 20-25 kg/ha. Semănatul se realizează la 12,5 cm între rânduri la o adâncime de semănat de 1,5-2,5 cm.

Lucrările de întreţinere a culturii Combaterea integrată a buruienilor se face prin respectarea integrală a

verigilor tehnologice şi folosirea erbicidelor. Pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, de asemenea, se recomandă

aplicarea metodelor de luptă integrată. Aceasta se referă, pe lângă aplicarea tratamentelor la sămânţă, la respectarea cu stricteţe a elementelor tehnologice (rotaţia, epoca de semănat, densitatea, combaterea buruienilor).

Pentru prevenirea atacului de boli şi dăunători, sămânţa se tratează cu insectofungicide.

Deşi rezistentă la secetă, lucerna foloseşte eficient apa de irigare, rezultând sporuri importante de producţie şi o calitate superioară a furajului.

La lucernă se aplică o udare de răsărire de 300–350 m³/ha; în primăverile secetoase se aplică udări pentru coasele a II-a–a IV-a, cu norme de 500–600 m³/ha. Irigarea Se aplică o udare pentru răsărire numai când semănatul se face la începutul toamnei şi 1-2 udări pentru fiecare coasă în perioada de vegetaţie.

Page 21: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

21

Recoltarea Epoca de recoltare este elementul tehnologic cel mai important, de care

depinde atât nivelul producţiei şi calitatea furajului, cât şi perenitatea culturii. Lucerna se recoltează de mai multe ori în cursul perioadei de vegetaţie,

pe parcursul fazei de îmbobocire, iar coasele 2 şi 3 când 25-30% din plante sunt înflorite. Producţia se balotează şi se stivuieşte în cazul când se recoltează ca lucernă fân iar în cazul în care se recoltează ca masă verde se foloseşte direct în furajare sau se conservă prin însilozare, după o pălire prealabilă de 2-3 zile.

1.6. Tehnologia de cultură a borceagului de primăvară

Zone de cultură Borceagul de primăvară se comportă bine în majoritataea zonelor din ţară

şi aproape pe toate tipurile de sol.

Amplasarea culturii Borceagul de primăvară urmează în rotaţie după culturi prăşitoare care

permit o bună pregătire a solului în toamnă, cum sunt: sfecla furajeră, sfecla de zahăr, cartoful, floarea-soarelui. După aceste culturi urmează în mod firesc culturi succesive.

Aplicarea îngrăşămintelor chimice Îngrăşămintele fosfatice şi potasice se aplică înainte de executarea

arăturii, sau cel târziu la pregătirea patului germinativ. Borceagul de primăvară are nevoie de doze de azot de N50.

Când se folosesc îngrăşăminte organice nu se aplică îngrăşăminte chimice în primii 2 ani după administrare şi se aplică doze mai mici cu 40-50% în următori ani după administrarea gunoiului de grajd.

Lucrările solului Borceagul de primăvară este mai puţin pretenţios faţă de adâncimea de

mobilizare a solului prin arătură. Arătura se execută la adâncimea de 20–22 cm pe soluri cu textură uşoară şi medie şi la 23-25 cm pe solurile cu textură ceva mai grea.

Patul germinativ se pregăteşte în preajma semănatului cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi, perpendicular pe direcţia în care se va executa semănatul.

Page 22: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

22

Sămânţa şi semănatul Borceagul de primăvară se însămânţează în prima urgenţă, imediat după

ce se creează condiţii favorabile pentru pregătirea patului germinativ. Calendaristic această perioadă se încadrează în intervalul 1–20 martie în zonele de câmpie şi 10–30 martie în zonele colinare.

Amestecul pentru borceag de primăvară se alcătuieşte din 300 boabe germinabile/m2 de ovăz şi 100 boabe germinabile/m2 de mazăre furajeră.

Înainte de semănat componentele se omogenizează, proba la semănătoare făcându-se cu cantitatea însumată a componentelor. Semănatul se face în rânduri normale la 12,5 cm cu normă de sămânţă de 100 kg/ha mazăre şi 50 kg/ha ovăz şi la adâncimea de 2,5–3,5 cm .

Lucrările de întreţinere a culturii Se fac tratamente chimice pentru combaterea buruienilor în funcţie de

natura şi gradul de infestare. Tratamentul se face în prima parte a primăverii, când buruienile dicotiledonate se găsesc în faza de rozetă.

Ca metode agroculturale se recomandă evitarea monoculturii, atât pentru prevenirea atacului de boli, cât şi de dăunători.

Ca metodă chimică se utilizează şi tratamentul seminţelor. Irigarea La borceagul de primăvară aplicarea udărilor este necesară în anii foarte

secetoşi, când se aplică norme moderate de apă (400–450 m³/ha) în fazele critice pentru plante.

Recoltarea

Recoltarea borceagului de primăvară se face pe parcursul fazei de burduf a gramineei, până când 30-40 % din plante au înspicat.

Masa verde se foloseşte direct în furajare sau se conservă prin însilozare, după o pălire prealabilă de 2-3 zile.

2. Fundamentarea tehnico-economică a tehnologiilor de producţie la

culturile din structură 2.1. Elaborarea devizelor tehnologice Pentru fiecare dintre cele şapte culturi din structura de culturi stabilită pentru ferma vegetală de 50 ha au fost elaborate devize tehnologice ( tabelele nr. 3 – 9) în baza cărora au fost stabilite cheltuielile cu lucrările mecanice,

Page 23: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

23

cheltuielile cu forţa de muncă manuală şi chltuielile materiale (sămânţa, îngrăşăminte, pesticide, etc.). 2.2. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe culturi Pe baza devizelor tehnologice pe culturi se întocmesc bugetele de venituri şi cheltuieli, atât pentru fiecare din cele şapte culturi din cadrul structurii (tabele 10 – 16), cât şi pe suprafaţa totală a exploataţiei, de 50 ha (tabelul 17). În aceste bugete sunt evidenţiate, pe de o parte, cheltuielile totale alcătuite din cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe, iar pe de altă parte valoarea producţiei. Prin raportarea cheltuielilor totale (din care se scade valoarea producţiei secundare) la producţia principală, s-a determinat indicatorul sintetic costul de producţie. Valoarea producţiei este alcătuită din valoarea producţiei principale la care se adaugă valoarea producţiei secundare Diferenţa dintre valoarea producţiei şi cheltuielile totale evidenţiază venitul impozabil iar prin adăugarea subvenţiilor la valoarea producţiei se obţine produsul brut. Diferenţa dintre produsul brut şi cheltuielile totale conduce la obţinerea venitului net + subvenţii. Prin raportarea venitului net + subvenţii, la cheltuielile totale pentru producţia principală, rezultă rata venitului impozabil şi respectiv rata venitului + subvenţii.

Page 24: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

24

TEHNOLOGIA CULTURII ORZ Tabel nr. 3 Recolta 2006 / 2007 Calculatii pe hectar Sistem Neirigat

Zona geografica: Campie Productia Principala 4000 kg

Potential: Mediu Productia Secundara

2000 kg

Nr crt. Denumirea lucrării

Lu

na

ca

len

da

ristica

UM Volumul lucrării

LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE Total cheltuieli tehnologice -lei-

Tractor Maşina agricolă

Ore mecaniz.

Consum motorină -litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli - lei-

ZO nr.

Tarif -lei-

Total retribuţii - lei-

Denumirea materialului

UM Cantitatea totală

Preţ unitar -lei-

Total cheltuieli - lei-

0 1

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Încărcat îngrăşăminte chimice

SE

PT

EM

BR

IE

t 0,5 TIH445 0,027 0,07 1,26 0,63 0,63

2 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 2,5 U650 2RM2 0,073 0,325 1,50 3,75 3,75

3 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,5 TIH445 0,027 0,07 1,26 0,63 0,1 13,59 1,36 Fosfor kg sa 80 1,39 111,20 113,19

4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1 U650 MA3.5 0,29 1,2 17,25 17,25 0,00 0,00 17,25

5 Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu ha 1 U650 PP4-30+GS1.2

2,105 20,5 126,50

126,50 126,50

6 Discuit + grăpat ha 2 U650 GD3.2+2GCR1.7

1,45 11,2 43,70 87,40 0,00 0,00 87,40

8 Pregătit pat germinativ

OC

TO

MB

RIE

ha 1 U650 CPGC4 0,47 4 28,75 28,75 28,75

9 Tratat samanta + incarcat si descarcat seminte

t 0,4 0,00 0,046 13,59 0,63 FUNGICIDE x x x 33,70 34,33

10 Transport saci sămânţă la 5 km t/km 1 U650 2RM2 0,029 0,13 1,50 1,50 1,50

11 Semănat orz ha 1 U650 SUP29 1 4,5 60,95 60,95 0,00 ORZ samanta

kg 200 1,00 200,00 260,95

12 Deservit semănătoarea ha 1 0,00 0,1 13,59 1,36 1,36

13 TOTAL PROD NETERMINATA

5,471 42,0 327,36 0,26 3,35 344,90 675,61

14 Încărcat îngrăşăminte chimice

FE

BR

UA

RIE

t 0,299 TIH445 0,011 0,041 1,36 0,41 0,00 0,00 0,41

15 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 1,49 U650 2RM2 0,044 0,194 1,61 2,40 0,00 0,00 2,40

16 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,299 TIH445 0,016 0,042 1,36 0,41 0,05 16,85 0,84 0,00 1,25

17 Fertilizat cu îngr. chimice + jalonat ha 1 U650 MA3,5 0,28 1,2 18,60 18,60 0,00 Azot kg sa 100 2 200,00 218,60

18 Transport apă pt. erbicidare

AP

RIL

IE

t 0,3 U650 RCU8 0,067 0,39 14,38 4,31 0,00 0,00 4,31

19 Pregătit soluţie pt. erbicidare + jalonat mii l 0,3 0,00 0,08 16,85 1,35 0,00 1,35

20 Erbicidat ha 1 L445 MET1200 0,308 0,9 14,88 14,88 0,00 ERBICIDE x x x 20,00 34,88

21 Transport apă pt. tratam. fitosanitare

IUN

IE

t 0,6 U650 RCU8 0,133 0,78 14,38 8,63 0,00 0,00 8,63

22 Pregătit soluţie + jalonat mii l 0,6 0,00 0,16 16,85 2,70 0,00 2,70

23 Tratamente fitosanitare (80% din supr.) ha 1,6 U650 MPSP3x300

0,775 3,84 22,32 35,71 0,00 FUNGICIDE x x x 73,90 137,91

24 Recoltat orz

IUL

IE

t 4 C12 1,36 11,6 96,18 384,72 0,00 0,00 384,72

25 Transport recolta la 5 km t/km 20 U650 2RM2 0,59 2,601 1,56 31,20 0,00 0,00 31,20

26 Balotat paie t 2 U650 PPF 0,358 4,26 28,52 57,04 0,00 Sfoară kg 3,4 17,3 58,82 115,86

27 Deservit presa de balotat t 2 0,00 0,24 16,85 4,04 0,00 4,04

28 Încărcat baloţi

AU

GU

ST

t 2 0,00 0,384 16,85 6,47 0,00 6,47

29 Transport baloţi la 5 km t/km 10 U650 2RM2 0,87 3,28 1,26 12,60 0,00 0,00 12,60

30 Descărcat baloţi t 2 0,00 0,246 16,85 4,15 0,00 4,15

31 Stivuit baloţi t 2 0,00 0,58 18,27 10,60 0,00 10,60

32 TOTAL AN PLAN

4,812 29,128 570,91 1,74 30,15 381,02 982,08

33 TOTAL GENERAL (TOT AN PLAN+PROD NET)

10,283 71,123 898,27 2 33,50 725,92 1.657,69

Page 25: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

25

TEHNOLOGIA CULTURII OVAZ Tabel nr.4

Recolta 2006 - 2007

ZONA GEOGRAFICA:CAMPIE

Producţia principală: 2000 kg/ha

Producţia secundară: 1500 kg/ha

Nr crt. Denumirea lucrării

Lu

na

UM Volumul lucrării

LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII ŞI MATERIALE Total cheltuieli agrotehnice -lei-

Tractor Maşina agricolă Ore mecaniz.

Consum motorină -litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli -lei-

ZO nr.

Tarif -lei-

Total retribuţii -lei-

Denumirea materialului

UM Cantitatea totală

Preţ unitar -lei-

Total -lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Încărcat îngrăşăminte chimice

Se

pte

mb

rie

t 0,3 TIH445 0,16 0,042 1,26 0,38 0,38

2 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 1,5 U650 2RM2 0,044 0,195 1,5 2,25 2,25

3 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,3 TIH445 0,016 0,042 1,26 0,38 0,10 13,59 1,36 1,74

5 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1 U650 MA3.5 0,28 1,200 17,25 17,25 Fosfor kg sa 60 1,39 83,40 100,65

6 Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu ha 1 U650 PP4-30+GS1.2 2,105 20,500 126,5 126,50 126,50

TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 2,605 21,979 146,76 0,10 1,36 83,40 231,52

9 Încarcat ingrasaminte chimice

MA

RT

IE

t 0,15 TIH445 0.008 0,021 1,26 0,19 0,19

10 Transport saci sămânţă la 5 km t/km 0,45 U650 2RM2 0,022 0,097 1,5 0,68 0,68

Alimentat MA 3,5 cu îngrăţăminte t 0,15 TIH445 0,008 0,021 1,26 0,19 0,02 16,85 0,34 0,53

Fertilizat cu îngrăşăminte chimice

ha 1 U650 MA-3,5 0,229 1,200 17,25 17,25 Azot kg sa 50 2,00 100,00 117,25

7 Discuit +grapat solul

Ap

rilie

ha 2 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,727 5,600 43,7 87,40 87,40

Tratat inc. şi desc. saci seminţe t 0,32 0,04 16,85 0,67 Fungicide 38,00 38,67

Transport saci sămânţă la 5 km t/km 1,6 U650 2RM2 0,023 1,090 1,5 2,40 2,40

8 Pregătit pat germinativ ha 1 U650 CPGS 0,493 4,200 28,75 28,75 28,75

11 Semănat cu semănăt pt. păioase ha 1 U650 SUP29 1,05 4,720 60,95 60,95 Sămânţă kg 200 0,95 190,00 250,95

12 Deservit semănătoarea de păioase ha 1 0,10 16,85 1,69 1,69

15 Transport apă pt. erbicidare

Ma

i

t 0,3 U650 RCU8 0,067 0,390 14,38 4,31 4,31

16 Pregătit soluţie pt. erbicidare + jalonat mii l 0,3 0,10 16,85 1,69 1,69

Erbicidat ha 1 L445 MET-1200 0,309 0,900 14,88 14,88 Erbicide 50,00 64,88

23 Recoltat

IU

LIE

t 2 C12 0,68 5,800 96,18 192,36 192,36

24 Transport recolta la 5 km t/km 10 U650 2RM2 0,295 1,300 1,56 15,60 15,60

25 Balotat producţie secundară t 0,8 U650 PPF 0,492 2,560 28,52 22,82 Sfoară kg 1,5 3,40 5,10 27,92

26 Deservit presa de balotat t 0,8 0,18 16,85 3,03 3,03

27 Încărcat baloţi

Au

gu

st

t 0,8 0,28 16,85 4,72 4,72

28 Transport baloţi la 5 km t/km 4 U650 2RM2 0,348 1,320 1,50 6,00 6,00

29 Descărcat baloţi t 0,8 0,18 16,85 3,03 3,03

30 Stivuit baloţi+depozitat pleavă t 0,8 0,43 16,85 7,25 7,25

TOTAL AN PLAN 4,743 29,219 453,78 1,33 22,41 383,10 859,28

TOTAL GENERAL 7,348 51,198 600,54 1,43 23,77 466,50 1.090,80

Page 26: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

26

TEHNOLOGIA CULTURII PORUMB BOABE CONSUM Tabel nr. 5 Recolta 2006/ 2007

Calculatii pe hectar

Sistem Neirigat

Zona geografica: Campie Productia Principala 4000 kg

Potential: Mediu Productia Secundara 2000 kg

Nr crt. Denumirea lucrării

Lu

na

UM Volumul lucrării

LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE Total cheltuieli tehnologice -lei-

Tractor Maşina agricolă Ore mecaniz.

Consum motorină -litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli -lei-

ZO nr.

Tarif -lei-

Total retribuţii -lei-

Denumirea materialului

UM Cantitatea totală

Preţ unitar -lei-

Total cheltuieli lei

1 Discuit miriste

OC

TO

MB

RIE

ha 1 A-1800 GD-6.4 0,267 6 63,60 63,60 63,60

2 Încărcat îngrăşăminte chimice t 0,437 TIH445 0,023 0,061 1,26 0,55 0,55

3 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 2,185 U650 2RM2 0,064 0,284 1,56 3,41 3,41

4 Alimentat MA 3,5 cu ingr chimice t 0,437 TIH445 0,023 0,061 1,26 0,55 0,55

5 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice+ jalonat ha 1 U650 MA3.5 0,28 1,2 17,25 17,25 0,11 13,59 1,49 Fosfor kg sa

70 1,39 97,30 116,04

6 Arat la 30 cm + grăpat ha 1 U650 PP4-30+GS1.2 2,86 28 126,50 126,50 126,50

7 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA

3,514 35,906 211,86 0,11 1,49 97,30 310,65

8 Grăpat ogoare

AP

RIL

IE

ha 1 U650 8GCRI1.7 0,154 1,1 10,00 10,00 10,00

9 Discuit + grăpat ha 1 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,727 5,6 47,12 47,12 47,12

10 Transport apă pentru erbicidat t 0,3 U650 RCU8 0,067 0,39 14,38 4,31 4,31

11 Pregatit solutie mii l 0,3 0,00 0,03 16,85 0,51 0,51

12 Erbicidat+jalonat ha 1 L445 MET1200 0,308 0,9 14,88 14,88 0,05 16,85 0,84 ERBICIDE x x x 150,57 166,29

13 Discuit pt. încorporat erbicide ha 1 U650 2GCR1.7+GD3.2 0,727 5,6 58,28 58,28 58,28

14 Pregătit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0,47 4 58,28 58,28 58,28

15 Tratat samanta+incarcat si descarcat samanta

t 0,05 0,00 0,01 16,85 0,17 INSECTICIDE x x x 24,67 24,84

16 Transport samanta la 5 km t/km 0,125 U650 2RM2 0,004 0,016 1,56 0,20 0,20

17 Semanat+ jalonat ha 1 U650 SPC8 0,667 3,6 43,40 43,40 0,05 16,85 0,80 Sămânţă kg 25 15,00 375,00 419,20

18 Deservit semănătoarea ha 1 0,00 0,08 16,85 1,84 1,84

19 Prăşit mecanic I

MA

I

ha 1 U650 CPU8 0,32 2,2 27,28 27,28 27,28

20 Prăşit manual de corecţie ha 1 0,00 0,03 18,27 0,55 0,55

21 Încărcat îngrăşăminte chimice

IUN

IE

t 0,3 TIH445 0,016 0,042 1,36 0,41 0,41

22 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 1,5 U650 2RM2 0,044 0,195 1,56 2,34 2,34

23 Descarcat ingr chimice t 0,3 TIH445 0,016 0,042 1,36 0,41 0,41

24 Prăşit mecanic II +fertilizat ha 1 U650 CPU8+4F 0,421 2,7 28,52 28,52 Azot kg sa

100 2,00 200,00 228,52

25 Prăşit manual de corecţie ha 1 0,00 3,03 18,27 55,36 55,36

26 Recoltat mecanic porumb ştiuleţi(25%)

SE

PT

EM

BR

IE

t 1,25 C14+CS6 0,435 5,57 50,84 63,55 63,55

27 Adunat ştiuleţi în urma rec. mec. ha 1 0,00 1,00 16,85 16,85 16,85

28 Transport producţia la 5 km t/km 6,25 U650 2RM2 0,275 1,02 1,56 9,75 9,75

29 Transport coceni tocaţi la 5 km t/km 2,5 U650 2RM2 0,073 0,324 1,36 3,40 3,40

30 Recoltat manual porumb stiuleti (75%) t 3,75 0,00 3,75 16,85 63,19 63,19

31 Incarcat stiuleti t 3,75 0,00 0,64 16,85 10,78 10,78

32 Transport producţia la 5 km t/km 18,75 U650 2RM2 0,825 3,06 1,56 29,25 29,25

33 Tăiat coceni, legat şi făcut glugi

OC

TO

MB

RIE

ha 0,75 0,00 3,00 16,85 50,55 50,55

34 Încărc., transp. şi desc.snopi şi coceni t/km 7,5 U650 2RM2 0,444 1,553 1,36 10,20 0,44 16,85 7,41 17,61

35 Clădit snopi de coceni şură t 1,5 0,42 16,85 7,08 7,08

TOTAL AN PLAN

5,90 37,91 411,58 15,53 215,93 750,24 1.377,75

TOTAL GENERAL (TOT AN PLAN+PROD NET)

9,50 73,51 0,00 623,44 15,60 0,00 217,42 0,00 ### 0,00 0,00 847,54 1.688,40

Page 27: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

27

TEHNOLOGIE CULTURA PORUMB SILOZ Tabel nr. 6

Recolta 2006 -2007

Zona geografică: câmpie

Producţia: 30.000 kg/ha

Sistem neirigat

Nr crt.

Denumirea lucrării

Lu

na UM

Volumul lucrării

LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII ŞI MATERIALE Total cheltuieli agrotehnice -lei-

Tractor Maşina agricolă

Ore mecaniz.

Consum motorină -litri-

Tarif lei/UM

Total -lei-

ZO nr.

Tarif -lei-

Total retribuţii -lei-

Denumirea materialului

UM Cantitatea totală

Preţ unitar -lei-

Total -lei-

0 1

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Încărcat îngrăşăminte organice

Se

pte

mb

rie

t 10,00 TIH445 0,533 1,40 1,26 12,60 12,60

2 Transport îngr. organice la 5 km t/km 4,00 U650 2RM2 1,47 6,50 1,50 6,00 6,00

3 Alimentat cu îngrăş. organice t 10,00 TIH445 0,533 1,40 1,26 12,60 12,60

4 Fertilizat cu îngrăşăminte organice ha 0,25 U650 MIG-5 0,339 2,50 271,70 67,93

Gunoi t 10,00 25,00 250,00 317,93

5 Discuit miriştea ha 1,00 A-1800 GDG6,4 0,267 6,00 63,60 63,60 63,60

6 Arat la 25 cm +grapat sol mediu ha 1,00 U650 P4 30.30+GS-1 2 19,50 126,50 126,50 126,50

7 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 5,142 37,30 289,23 250,00 539,23

8 Grăpat ogoare

Ap

rilie

ha 1,00 U650 8GCR-1,7 0,154 1,10 43,70 43,70 43,70

9 Încărcat îngrăşăminte chimice t 0,15 TIH445 0,008 0,02 1,26 0,19 0,19

10 Transport îngrăşăminte chim. la 5 km t/km 0,75 U650 2RM2 0,022 0,10 1,50 1,13 1,13

11 Alimentat cu îngrăş. chimice t 0,15 TIH445 0,008 0,02 1,26 0,19 0,19

12 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1,00 U650 MA3,5 0,18 0,75 17,25 17,25 Azot kg.s.a 50,00 2,00 100,00 117,25

13 Transport apă pentru erbicidare t 0,30 U650 RCU- 8 0,067 0,39 14,38 4,31 4,31

14 Pregătit soluţie pt. erbicidare mii l 0,30 0,03 16,85 0,51 0,51

15 Erbicidare totală + jalonat ha 1,00 L445 MET1200 0,308 0,90 14,88 14,88 0,10 16,85 1,69 Erbicide 60,00 76,57

16 Discuit pt. incorporat erbicide ha 1,00 U650 GD3,2+2GCR1 0,727 5,60 43,70 43,70 43,70

17 Pregatit pat germinetiv ha 2,00 U650 CPGC-4 0,941 8,00 30,00 60,00 60,00

18 Încărcat saci cu sămânţă în mijl. transp. t 0,03 0,03 16,85 0,51 0,51

19 Transport sămânţă la 5 km t/km 0,13 U650 2RM2 0,003 0,02 1,50 0,20 0,20

20 Semănat la 70 cm + jalonat ha 1,00 U650 SPC-8 0,66 3,60 43,60 43,60 0,10 16,85 1,69 Sămânţă kg 25,00 1,50 37,50 82,79

21 Deservit semănătoarea de prăşitoare ha 1,00 U650 SPC 8 0,10 16,85 1,69 1,69

22 Prăşit mecanic I la 70 cm

Iun

ie

ha 1,00 U650 CPU 8 0,42 2,70 27,28 27,28 27.28

23 Prăşit mecanic II ha 1,00 U650 CPU 8 0,42 2,70 27,28 27,28 27.28

24 Recoltat furaje verzi

Se

pte

mb

rie t 30,00 E281 1,92 24,00 12,50 375,00 375,00

25 Transport recolta la 5 km t/km 150,00 U650 2RM2 13,05 49,20 1,50 225,00 225,00

26 Tasat siloz t 30,00 A-1800 Lama buld. 2,087 21,00 9,00 270,00 270,00

TOTAL AN PLAN 18,734 98,00 1.153,61 0,36 6,09 197,50 1.357,20

TOTAL 22,002 127,73 1.442,94 0,64 6,09 447,50 1.896,53

Page 28: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

28

Tabel nr.6

ZONA GEOGRAFICA: CAMPIE TEHNOLOGIE CULTURA LUCERNA MASA VERDE

POTENTIAL MEDIU Recolta 2006-2007 Sistem: neirigat

Calculatii pe hectar Productia principala: 30.000 kg

Nr. crt

Denumirea lucrarii

LU

NA

UM Volumul lucrării

LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII ŞI MATERIALE Total chelt. agrotehnice - lei-

Tractor

Masina Ore Consum Tarif Total ZO Tarif Total Denum. UM Cant. Pret Total

agricola mecaniz. motorina lei/UM lei nr. lei/UM retributii mat. totala unitar lei

nr. litri lei lei / UM

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Incarc.ingras.organice

MA

RT

IE

SE

PT

EM

BR

IE

t 30 TIH-445 1,599 1,40 1,26 37,80 37,80

2 Transp.ingras.organice la 5 km tkm 150 U-650 2RM-2 4,410 19,50 1,56 234,00 234,00

3 Alimentat MIG-5 t 30 TIH-445 1,599 1,40 1,26 37,80 37,80

4 Fertilizat cu ingrs.organice+jalonat ha 1 U-650 MIG-5 1,356 7,00 271,70 271,70 0,10 13,59 1,36 gunoi grajd

t 30,0 25,00 750,00 1.023,06

5 Incarc.ingras.chimice t 0,588 TIH-445 0,031 0,08 1,26 0,74 0,74

6 Transp.ingras.chimice la 5 km tkm 2,94 U-650 2RM-2 0,086 0,38 1,56 4,59 4,59

7 Alimentat MA 3,5 t 0,588 TIH-445 0,031 0,08 1,26 0,74 0,74

8 Fertilizat cu ingras.chimice+jalonat ha 2 U-650 MA-3.5 0,463 1,95 17,25 34,50 0,10 13,59 1,36

fosfor kg sa

70 1,39 97,30

203,36

potasiu kg sa

60 1,17 70,20

9 Arat la 25 cm+grapat ha 1 U-650 PP-4-3x30+GS1.2

2,105 20,50 126,50 126,50 126,50

10 TOTAL PROD NETERM. 11,680 52,30 748,37 0,20 2,72 917,50 1.668,59

11 Discuit+grapat ha 1 U-650 GD-3.2+2GCR 1.7

0,727 5,60 43,70 43,70 43,70

12 Transp.apa +pregat.solutie t 0,3 U-650 RCU-8 0,067 0,39 14,38 4,31 0,03 13,59 0,41 4,72

13 Erbicidat total+jalonat ha 1 L-445 MET-1200 0,308 0,90 14,88 14,88 0,10 13,59 1,36 Erbicide* l 4,0 17,93 71,72 87,96

14 Discuit+grapat ha 1 U-650 GD-3.2+2GCR 1.7

0,727 5,60 43,70 43,70 43,70

15 Incarc.si desc.samanta t 0,05 0,01 13,59 1,36 1,36

16 Transp.samanta la 5 km tkm 0,125 U-650 2RM-2 0,004 0,02 1,56 0,20 0,20

17 Pregatit pat germinativ ha 1 U-650 CPGC-4 0,470 4,00 30,00 30,00 30,00

18 Semanat + jalonat ha 1 U-650 SUP-29 1,000 4,50 65,00 65,00 0,10 13,59 1,36 samanta kg 25,0 20,00 500,00 566,36

19 Desevit semanatoare ha 1 0,10 13,59 1,36 1,36

20 Trans.apa pt. erbicidat+pregt.sol.

AP

RI

LIE

t 0,3 U-650 RCU-8 0,067 0,39 14,38 4,31 0,03 16,85 0,51 4,82

21 Erbicidat total+jalonat ha 1 L-445 MET-1200 0,308 0,90 14,88 14,88 0,10 16,85 1,69 Erbicide* l 2,0 120,00 240,00 256,57

22 TOTAL infiintare

3,678 22,30 220,98 0,67 8,05 811,72 1.040,75

23 Recoltat mv I recolta

MA

I t 10,5 E-281 0,840 8,93 12,50 131,25 131,25

24 Transp.mv.la 5 km tkm 52,5 U-650 2RM-2 1,544 6,83 1,56 81,90 81,90

25 Recoltat mv II recolta

IUN

I

E

t 9 E-281 0,847 8,64 14,40 129,60 129,60

26 Transp.mv.la 5 km tkm 45 U-650 2RM-2 1,323 5,85 1,56 70,20 70,20

27 Recoltat mv III recolta

IUL

I

E

t 6 E-281 0,565 5,76 14,40 86,40 86,40

28 Transp.mv.la 5 km tkm 30 U-650 2RM-2 0,822 3,90 1,56 46,80 46,80

29 Recoltat mv IV recolta

AU

G

US

T

t 4,5 E-281 0,423 4,32 14,40 64,80 64,80

30 Transp.mv.la 5 km tkm 22,5 U-650 2RM-2 0,661 2,93 1,56 35,10 35,10

31 Incarc.ingras.chimice

SE

PT

EM

BR

I

E

t 0,312 TIH-445 0,017 0,04 1,26 0,41 0,41

32 Transp.ingras.chimice la 5 km tkm 1,56 U-650 2RM-2 0,046 0,20 1,56 2,40 2,40

33 Alimentat MA 3,5 t 0,312 TIH-445 0,017 0,04 1,26 0,40 0,40

34 Fertiliz.cu ingras.chimice+jalonat ha 1 U-650 MA-3.5 0,285 1,20 17,25 17,25 0,10 16,85 1,60 fosfor kg sa

50,0 1,39 69,50 88,35

35 TOTAL AN DE PLAN 7,390 48,64 666,51 0,10 1,60 69,50 737,61

36 TOTAL GENERAL 22,748 123,24 1.635,86 0,46 12,37 1.798,72 3.466,95

37 Total infiintare (1 / 3 din chelt.de infiintare)

1,23 7,43 73,66 0,22 2,68 270,57 346,91

Page 29: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

29

ZONA DE CAMPIE Tabel nr. 8

POTENTIAL MEDIU TEHNOLOGIA CULTURII LUCERNA FAN Prod. Princip.: 6700kg/ha

RECOLTA 2006/2007 Sistem: Neirigat

Nr. crt

Denumirea lucrarii

LU

NA

UM Volumul lucrării

LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII ŞI MATERIALE Total chelt. agrotehnice - lei- Tractor

Masina Ore Consum Tarif Total ZO Tarif Total Denum. UM Cant. Pret Total

agricola mecaniz. motorina lei/UM lei nr. lei/UM retributii mat. totala unitar lei

nr. litri lei lei / UM 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9,00 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Incarc.ingras.organice

AU

GU

ST

t 30 TIH-445 1,599 1,400 1,3 37,80 37,80

2 Transp.ingras.organice la 5 km tkm 150 U-650 2RM-2 4,410 19,500 1,6 234,00 234,00

3 Alimentat MIG-5 t 30 TIH-445 1,599 1,400 1,3 37,80 37,80

4 Fertilizat cu ingrs.organice+jalonat ha 1 U-650 MIG-5 1,356 7,000 272 271,70 0,100 13,59 1,36 gunoi grajd t 30 25,00 750,00 1.023,06

5 Incarc.ingras.chimice t 0,588 TIH-445 0,031 0,100 1,3 0,74 0,74

6 Transp.ingras.chimice la 5 km tkm 2,94 U-650 2RM-2 0,086 0,400 1,6 4,58 4,58

7 Alimentat MA 3,5 t 0,588 TIH-445 0,031 0,100 1,3 0.74 0,74

8 Fertilizat cu ingras.chimice+jalonat ha 2 U-650 MA-3.5 0,463 1,950 17 34,50 0,100 13,59 1,36 fosfor/potasiu kg sa 70/60 1,39/1,17 97,3/70,2 203,36

9 Arat la 25 cm+grapat ha 1 U-650 PP-4-3x30+GS1.2 2,105 20,500 127 126,50 126,50

10 Discuit+grapat ha 1 U-650 GD-3.2+2GCR 1.7 0,727 5,600 44 43,70 43,70

11 Transp.apa pt.erbicidat t 0,3 U-650 RCU-8 0,067 0,400 14 4,31 4,31

12 Pregatit solutie mii l 0,3 0,030 13,59 0,41 0,41

13 Erbicidat total+jalonat ha 1 L-445 MET-1200 0,308 0,900 15 14,88 0,100 13,59 1,36 erbicid* l 4 17,93 79,72 95,96

14 Discuit+grapat ha 1 U-650 GD-3.2+2GCR 1.7 0,727 5,600 42 41,80 41,80

15 Incarc.si desc.samanta

SE

PT

EM

BR

IE

t 0,05 0,010 13,59 1,36 1,36

16 Transp.samanta la 5 km tkm 0,125 U-650 2RM-2 0,004 0,016 1,6 0,20 0,20

17 Pregatit pat germinativ ha 1 U-650 CPGC-4 0,470 4,000 30 30,00 30,00

18 Semanat + jalonat ha 1 U-650 SUP-29 1,000 4,500 65 65,00 0,010 13,59 0,14 samanta kg 25 20,00 500,00 565,14

19 Desevit semanatoare ha 1 0,100 13,59 1,36 1,36

20 TOTAL PROD NETERM. 73,366 948,25 7,35 1.497,22 2.452,82

21 Trans.apa pt. erbicidat

AP

RIL

I

E

t 0,3 U-650 RCU-8 0,067 0,400 14 4,31 4,31

22 Pregatit solutie mii l 0,3 0,030 16,85 0,50 0,50

23 Erbicidat total+jalonat ha 1 L-445 MET-1200 0,308 0,900 15 14,88 0,100 16,85 1,68 erbicid* l 2 120,00 240,00 256,56

24 Chletuili de infiintare 0,375 1,300 19,19 2,18 240,00 261,37

25 Cosit I recolta

MA

I

ha 1 U-445DT CP 1.8 0,889 2,500 41 41,00 41,00

26 Strans in brazde ha 1 U-445DT GO-2.7 0,816 3,000 38 38,00 38,00

27 Balotat fan t 2,34 U-650 PPF 1,208 5,616 34 79,56 sfoara kg 4 17,30 69,20 148,76

28 Incarcat baloti t 2,34 0,292 16,85 4,92 4,92

29 Transp.baloti la 5 km tkm 11,7 U-650 2RM-2 1,018 3,838 1,6 18,25 18,25

30 Desc.baloti t 2,34 0,194 16,85 3,27 3,27

31 Stivuit baloti in sura t 0,936 17,40 16,28 16,28

32 Cosit a II recolta

IUN

IE

ha 1 U-445DT CP-1.8 0,889 2,500 41 41,00 41,00

33 Strans in brazde ha 1 U-445DT GO-2.7 0,816 3,000 38 38,00 38,00

34 Balotat fan t 2,01 U-650 PPF 1,037 4,824 34 68,34 SFOARA kg 3,4 17,30 58,82 127,16

35 Incarcat baloti t 2,01 0,251 16,85 4,23 4,23

36 Transp.baloti la 5 km tkm 10,05 U-650 2RM-2 0,913 3,297 1,6 15,68 15,68

37 Desc.baloti t 2,01 0,167 16,85 2,81 2,81

38 Stivuit baloti in sura t 2,01 0,804 17,40 13,90 13,90

39 Cosit a III recolta

IUL

IE

ha 1 U-445DT CP-1.8 0,889 2,500 41 41,00 41,00

40 Strans in brazde ha 1 U-445DT GO-2.7 0,816 3,000 38 38,00 38,00

41 Balotat fan t 1,34 U-650 PPF 0,932 4,288 50 64,30 sfoara kg 2,3 17,30 37,90 102,20

42 Incarcat baloti t 1,34 0,167 16,85 2,60 2,60

43 Transp.baloti la 5 km tkm 6,7 U-650 2RM-2 0,583 2,198 1,6 8,84 8,84

44 Desc.baloti t 1,34 0,111 16,85 1,80 1,80

45 Stivuit baloti in sura t 1,34 0,536 17,40 9,30 9,30

46 Cosit a IV recolta

AU

GU

ST

ha 1 U-445DT CP-1.8 0,889 2,500 41 39,60 39,60

47 Strans in brazde ha 1 U-445DT GO-2.7 0,816 3,000 38 37,20 37,20

48 Balotat fan t 1,01 U-650 PPF 0,703 3,232 50 50,50 sfoara kg 1,7 17,30 29,41 79,91

49 Incarcat baloti t 1,01 0,126 16,85 2,12 2,12

50 Transp.baloti la 5 km tkm 5,05 U-650 2RM-2 0,440 1,657 1,6 7,88 7,88

51 Desc.baloti t 1,01 0,084 16,85 1,41 1,41

52 Stivuit baloti in sura t 1,01 0,404 17,40 7,03 7,03

53 Incarc.ingras.chimice

SE

PT

EM

B

RIE

t 0,312 TIH-445 0,017 0,044 1,3 0,40 0,40

54 Transp.ingras.chimice la 5 km tkm 1,56 U-650 2RM-2 0,046 0,203 1,6 2,43 2,43

55 Alim. MA-3.5 cu ingras. Chimice t 0,312 TIH-445 0,017 0,044 1,3 0,40 0,40

56 Fertiliz.cu ingras.chimice+jalonat ha 1 U-650 MA-3.5 0,285 1,200 17 17,25 0,100 13,59 1,35 fosfor kg/sa 50 1,39 69,50 88,10

57 TOTAL AN DE PLAN 14,394 53,741 647,63 71,02 264,83 983,48

58 TOTAL GENERAL 14,52 54,17 1.615,07 80,55 2.002,05 3.697,67

59 TOTAL INFIINTARE (1/3 chelt.infiintare)

0,13 0,43 6,39 0,73 80,00 87,12

Page 30: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

30

Tabel nr. 9

ZONA GEOGRAFICA:CAMPIE TEHNOLOGIE CULTURA BORCEAG MASA VERDE

POTENTIAL MEDIU Recolta 2006-2007 Productia principala.: 25000kg/ha

Nr. crt

Denumirea lucrarii

LU

NA

UM Volumul lucrării

LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII ŞI MATERIALE

Total chelt. agrotehnice - lei-

Tractor

Masina Ore Consum Tarif Total ZO Tarif Total

Denum. UM Cant. Pret Total

agricola mecaniz. motorina lei/UM lei nr. lei/UM

retributii mat. totala unitar lei

nr. litri lei

lei / UM

1 Incarcat igras.chimice

SE

PT

EM

BR

IE

t 0,3 TIH-445 0,013 0,035 1,26 0,31 0,31

2 Transp.ingras.chimice la 5 km

tkm 1,3 U-650 RM2 0,037 0,163 1,5 1,88 1,88

3 Alimentat MA-3.5 t 0,3 TIH-445 0,013 0,035 1,26 0,31 0,31

4 Ferlizat cu ingras.chimice+jalonat

ha 1 U-650 MA-3.5 0,285 1,2 17,25 17,25 0,05 16,9 0,84 fosfor kgsa 40 1,39 56,60 73,69

5 Arat la 30 cm+grapat in sol mediu

ha 1 U-650 PP4-30+GS-1.2

2,105 20,5 130 130 130

6 TOTAL PROD NETERM.

2,453 21,933 149,8 0,05 0,84 56,60 206,19

7 Discuit+grapat

MA

RT

IE

ha 2 U-650 GD32+2GCR-1.7

1,454 11,2 43,7 87,4 87,4

8 Incarcat ingras.chimice la 5 km

t 0,2 TIH-445 0,009 0,025 1,26 0,23 0,23

9 Transp.ingras.chimice la 5 km

tkm 0,9 U-650 RM2 0,027 0,117 1,5 1,35 1,35

10 Alimentat MA-3.5 t 0,2 TIH-445 0,009 0,025 1,26 0,23 0,23

11 Ferlizat cu ingras.chimice+jalonat

ha 1 U-650 MA-3.5 0,178 0,75 17,25 17,25 0,05 1 6,9 0,84 azot kgsa 60 2 120 138,09

12 Incarcat si desc.saci seminte

AP

RIL

IE

t 0,3 0,035 16,9 0,59 0,59

13 Transp saci seminte la 5 km

tkm 0,8 U-650 RM2 0,022 0,097 1,5 1,13 1,13

14 Pregatit pat germinativ ha 1 U-650 CPGC-4 0,47 4 28,75 28,75 28,75

15 Semanat +jalonat ha 1 U-650 SUP-29 1 4,5 58,3 58,3 0,05 16,9 0,84 mazare/ovaz

kg/kg 100/50 1,7/1,2 170/60 289,14

16 Desrvit semanatoare ha 1 0,08 16,9 0,84 0,84

17 Recoltat masa verde

MA

I

t 25 E-281 1,6 20 12,5 312,5 312,5

18 Transp.masa verde la 5 km

tkm 125 U-650 2RM2 10,88 41 1,56 195 195

TOTAL AN DE PLAN 15,64 81,714 702,1 0,215 3,11 350 1055,3

TOTAL GENERAL 18,1 103,65 851,9 0,265 3,95 406,6 1261,4

Page 31: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

31

BUGETUL CULTURII ORZ 2006 -2007 Tabel nr.10

Calculatii pe hectar

Sistem: Neirigat Zona geografica: Campie Productia principala: 4000 kg

Potantial: Mediu Productia secundara: 2000 kg

INDICATORI U.M VALOARE

pe ha

A. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara)

lei 2.160,00

A1. Din care productia principala (pret x prod.) lei 2.080,00

B (+) SUBVENTII* lei 264,00

C (=) PRODUS BRUT (A + B) lei 2.424,00

D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) lei 1.880,00

D1. Din care pentru productia principala (D - productia secundara)

lei 1.800,00

I. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) lei 1.694,37

1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 725,92

- Sämâţă si material saditor lei 200,00

- Ingrasaminte chimice lei 311,20

- Pesticide lei 156,42

- Alte materiale lei 58,82

2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 898,27

3. Cheltuieli cu irigatii lei x

4. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) lei 36,30

5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei x

6. Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei 33,88

II. CHELTUIELI FIXE lei 185,63

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 33,50

- Cheltuieli generale si de management (3% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta) lei 50,82

- Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice) 66,31

-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei 35,00

E. (=) VENIT IMPOZABIL (A - D) lei 280,00

(-) Impozite si taxe (20%din E) lei 56,00

F. (=) VENIT NET+subventii lei 488,00

G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) % 16,00

H. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) % 27,00

COST DE PRODUCTIE Lei/kg 0,47

PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL Lei/kg 0,52

*50 euro plati directe/ha si 30 euro plati nationale directe complementare/ha cu 3,3 lei/euro

** Aceste cheltuieli se regasesc la exploatatiile de dimensiuni mijlocii, mari si foarte mari.

Page 32: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

32

BUGETUL CULTURII OVAZ 2006 - 2007 Tabel nr. 11

Calculatii pe hectar

Sistem: Neirigat

Zona geografica: Campie Productia principala: 2000 kg

Potantial: Mediu Productia secundara: 800 kg

INDICATORI U.M VALOARE

pe ha

A. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara)

lei 1.272,00

A1. Din care productia principala (pret x prod.) lei 1.240,00

B (+) SUBVENTII* lei 264,00

C (=) PRODUS BRUT (A + B) lei 1.536,00

D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) lei 1.156,54

D1. Din care pentru productia principala (D - productia secundara)

lei 1.124,54

I. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) lei 1.023,33

1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 383,10

- Sämâţă si material saditor lei 190,00

- Ingrasaminte chimice lei 183,40

- Pesticide lei 88,00

- Alte materiale lei 5,10

2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 600,54

3. Cheltuieli cu irigatii lei x

4. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) lei 19,16

5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei x

6. Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei 20,53

II. CHELTUIELI FIXE lei 133,21

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 23,77

- Cheltuieli generale si de management (3% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei 30,81

- Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice) lei 43,63

-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei 35,00

E. (=) VENIT IMPOZABIL (A - D) lei 115,46

(-) Impozite si taxe (20% din E) lei 23,09

F. (=) VENIT NET+subventii lei 356,37

G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) % 10,00

H. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) % 31,00

COST DE PRODUCTIE Lei/kg 0,56

PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL Lei/kg 0,62

*50 euro plati directe/ha si 30 euro plati nationale directe complementare/ha cu 3,3 lei/euro

** Aceste cheltuieli se regasesc la exploatatiile de dimensiuni mijlocii, mari si foarte mari.

Page 33: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

33

BUGETUL CULTURII PORUMB CONSUM Tabel nr. 12

2006-2007

Calculatii pe hectar Sistem: Neirigat

Zona geografica: Câmpie Productia principala: 4000 kg

Potantial: Mediu Productia secundara: 2000 kg

INDICATORI U.M VALOARE

pe ha

A. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara)

lei 2.080,00

A1. Din care productia principala (pret x prod.) lei 2.000,00

SUBVENTII* lei 264,00

C (=) PRODUS BRUT (A + B) lei 2.334,00

D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) lei 1.919,83

D1. Din care pentru productia principala (D - productia secundara)

lei 1.839,83

I. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) lei 1.547,96

1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 847,54

- Sämâţă si material saditor lei 375,00

- Ingrasaminte chimice lei 293,30

- Pesticide lei 175,24

- Alte materiale lei x

2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 623,44

3. Cheltuieli cu irigatii lei x

4. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) lei 42,37

5. Cheltuieli cu forta de munca temporara** lei x

6. Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei 34,61

II. CHELTUIELI FIXE lei 371,87

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 217,42

- Cheltuieli generale si de management (3% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei 51,92

- Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice) lei 67,53

-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei 35,00

E. (=) VENIT IMPOZABIL (A - D) lei 160.17

(-) Impozite si taxe (20% din E) lei 32,03

F. (=) VENIT NET+subventii lei 392,14

G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) % 9,00

H. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) % 21,00

COST DE PRODUCTIE Lei/kg 0,48

PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL Lei/kg 0,50

* 50 euro plati directe/ha si 30 euro plati nationale directe complementare / ha cu 3.3lei/euro

* *Aceste cheltuieli se regasesc la exploatatiile de dimensiuni mijlocii, mari si foarte mari.

Page 34: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

34

BUGETUL CULTURII PORUMB SILOZ Tabel nr.13

2006-2007

Calculatii pe hectar

Sistem: Neirigat

Zona geografica: Campie Productia principala: 30000 kg

Potantial: Mediu

INDICATORI U.M VALOARE

pe ha

A. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara)

lei 2.700,00

A1. Din care productia principala (pret x prod.) lei 2.700,00

SUBVENTII* lei 264,00

C (=) PRODUS BRUT (A + B) lei 2.964,00

D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) lei 2.126,69

D1. Din care pentru productia principala (D - productia secundara)

lei 2.126,69

I. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) lei 1.951,20

1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 447,50

- Sämâţă si material saditor lei 37,50

- Ingrasaminte chimice lei 100,00

- Pesticide lei 60,00

- Alte materiale lei 250,00

2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 1.442,94

3. Cheltuieli cu irigatii lei x

4. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) lei 22,38

5. Cheltuieli cu forta de munca temporara** lei x

6. Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei 38,38

II. CHELTUIELI FIXE lei 175,49

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 6,09

- Cheltuieli generale si de management (3% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei 58,54

- Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice) lei 75,86

-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei 35,00

E. (=) VENIT IMPOZABIL (A - D) lei 573,31

(-) Impozite si taxe (20% din E) lei 114,66

F. (=) VENIT NET+subventii lei 722,65

G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) % 27,00

H. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) % 34,00

COST DE PRODUCTIE Lei/kg 0,07

PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL Lei/kg 0,09

* 50 euro plati directe/ha si 30 euro plati nationale directe complementare / ha cu 3.3lei/euro

* *Aceste cheltuieli se regasesc la exploatatiile de dimensiuni mijlocii, mari si foarte mari.

Page 35: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

35

BUGETUL CULTURII LUCERNA MASA VERDE Tabel nr. 14 2006 - 2007

Calculatii pe hectar

Sistem: Neirigat

Zona geografica: Campie Productia principala: 30000 kg

Potantial: Mediu

INDICATORI U.M VALOARE

pe ha

A. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara)

lei 4.500,00

A1. Din care productia principala (pret x prod.) lei 4.500,00

B (+) SUBVENTII* lei 264,00

C (=) PRODUS BRUT (A + B) lei 4.764,00

D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) lei 3.887,38

D1. Din care pentru productia principala (D - productia secundara)

lei 3.887,38

I. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) lei 3.595,24

1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 1.798,72

- Sämâţă si material saditor lei 500,00

- Ingrasaminte chimice lei 237,08

- Pesticide lei 311,72

- Alte materiale lei 750,00

2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 1.635,86

3. Cheltuieli cu irigatii lei x

4. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) lei 89,93

5. Cheltuieli cu forta de munca temporara** lei x

6. Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei 70,73

II. CHELTUIELI FIXE lei 292,14

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 12,37

- Cheltuieli generale si de management (3% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei 106,10

- Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice) lei 138,67

-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei 35,00

E. (=) VENIT IMPOZABIL (A - D) lei 612,62

(-) Impozite si taxe (20%din E) lei 122,52

F. (=) VENIT NET+subventii lei 754,10

G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) % 16,00

H. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) % 19,00

COST DE PRODUCTIE Lei/kg 0,13

PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL Lei/kg 0,15

*50 euro plati directe/ha si 30 euro plati nationale directe complementare/ha cu 3,3 lei /euro

* *Aceste cheltuieli se regasesc la exploatatiile de dimensiuni mijlocii, mari si foarte mari.

Page 36: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

36

BUGETUL CULTURII LUCERNĂ FAN Tabel nr. 15

2006 - 2007 Calculatii pe hectar

Sistem: Neirigat

Zona geografica: Campie Productia principala: 6700 kg/ha

Potantial: Mediu

INDICATORI U.M VALOARE

pe ha

A. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara)

lei 4.690,00

A1. Din care productia principala (pret x prod.) lei 4.690,00

B (+) SUBVENTII* lei 264,00

C (=) PRODUS BRUT (A + B) lei 4.954,00

D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) lei 4.168,95

D1. Din care pentru productia principala (D - productia secundara) lei 4.168,95

I. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) lei 3.791,56

1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 2.002,05

- Sämâţă si material saditor lei 500,00

- Ingrasaminte chimice lei 237,00

- Pesticide lei 319,72

- Alte materiale lei 945,33

2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 1.615,07

3. Cheltuieli cu irigatii lei x

4. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) lei 100,10

5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei x

6. Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei 74,34

II. CHELTUIELI FIXE lei 377,39

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 80,55

- Cheltuieli generale si de management (3% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei 113,93

- Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice) 147,91

-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei 35,00

E. (=) VENIT IMPOZABIL (A - D) lei 521,05

(-) Impozite si taxe (20%din E) lei 104,21

F. (=) VENIT NET+subventii lei 680,84

G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) % 12,50

H. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) % 16,30

COST DE PRODUCTIE Lei/kg 0,62

PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL Lei/kg 0,70

*50 euro plati directe/ha si 30 euro plati nationale directe complementare/ha cu 3,3 lei/euro

** Aceste cheltuieli se regasesc la exploatatiile de dimensiuni mijlocii, mari si foarte mari.

Page 37: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

37

BUGETUL CULTURII BORCEAG MASĂ VERDE Tabel nr. 16

2006 - 2007 Calculatii pe hectar

Sistem: Neirigat

Zona geografica: Campie Productia principala: 25000 kg

Potantial: Mediu

INDICATORI U.M VALOARE

pe ha

A. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara)

lei 1.500,00

A1. Din care productia principala (pret x prod.) lei 1.500,00

B (+) SUBVENTII* lei 264,00

C (=) PRODUS BRUT (A + B) lei 1.764,00

D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) lei 1.431,26

D1. Din care pentru productia principala (D - productia secundara)

lei 1.431,26

I. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) lei 1.303,40

1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 405.60

- Sämâţă si material saditor lei 230,00

- Ingrasaminte chimice lei 175,60

- Pesticide lei x

- Alte materiale lei x

2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 851,89

3. Cheltuieli cu irigatii lei x

4. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) lei 20,28

5. Cheltuieli cu forta de munca temporara** lei x

6. Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei 25,63

II. CHELTUIELI FIXE lei 127,86

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 3,95

- Cheltuieli generale si de management (3% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta) lei 38,45

- Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice) lei 50,46

-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei 35,00

E. (=) VENIT IMPOZABIL (A - D) lei 69,00

(-) Impozite si taxe (20%din E) lei 13,80

F. (=) VENIT NET+subventii lei 319,20

G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) % 5,00

H. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) % 22,00

COST DE PRODUCTIE Lei/kg 0,06

PRET PIATA INTERNA PREVIZLBIL Lei/kg 0,06

*50 euro plati directe/ha si 30 euro plati nationale directe complementare/ha cu 3,3 lei /euro

* *Aceste cheltuieli se regasesc la exploatatiile de dimensiuni mijlocii, mari si foarte mari.

Page 38: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

38

Tabel nr. 17

BUGETUL EXPLOAŢAŢIEI DE 50 HA

SISTEM NEIRIGAT – ZONA DE CÂMPIE

VARIANTĂ PROIECTATĂ

2006-2007

INDICATORI U.M.

CULTURA

TOTAL Orz Ovaz Porumb Porumb siloz Borceag

m.v. Lucerna fan

Lucernă masă

verde

ha

5,0 5,0 5,0 5,0 10,0 15,0 5,0 50

10% 10% 10% 10% 20% 30% 10% 100%

A. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara) lei 10800,0 6360,0 10400,0 13500,0 15000,0 70350,0 22500,00 148910,0

A1. Din care productia principala (pret x prod.) lei 10400,0 6200,0 1000,0 13500,0 15000,0 70354,0 22500,00 138954,0

B (+) SUBVENTII lei 1320,0 1320,0 1320,0 1320,0 2640,0 3960,0 1320,00 13200,0

C (=) PRODUS BRUT (A + B) lei 12120,0 8180,0 11670,0 14820,0 17640,0 74310,0 23820,00 162560,0

D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) lei 9400,0 5782,7 9599,15 10633,45 14312,6 62534,25 19436,90 131699,05

D1. Din care pentru productia principala

(D - productia secundara) lei 9000,0 5622,70 9199,15 10633,45 14312,6 62534,25 19436,90 130739,05

I. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) lei 8471,85 5116,65 7739,88 9756,0 13034,0 56873,40 17976,20 118967,98

1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 3629,6 1915,50 4237,70 2237,50 4056,0 30030,75 8993,60 55100,65

- Samanta si material saditor lei 1000,0 950,00 1875,00 187,50 2300,0 7500,00 2500,00 16312,5

- Ingrasaminte chimice lei 1556,0 917,00 1466,50 500,0 1756,0 3555,0 1185,40 10935,9

- Pesticide lei 782,10 440,0 876,20 300,0 X 4795,80 1558,60 8752,7

- Alte materiale lei 294,10 25,50 X 1250,0 X 14179,95 3750,00 19499,55

2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 4491,35 3002,70 3117,20 7214,70 8518,9 24226,05 8179,30 58750,2

3. Cheltuieli cu irigatii lei X X X X X X X X

4. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) lei 181,50 95,80 211,85 111,90 202,8 1500,00 449,65 2753,5

5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei x X X X x x X X

6. Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta) lei 169,40 102,65 173,05 191,90 256,3 1115,10 353,65 2362,05

II. CHELTUIELI FIXE lei 928,15 666,05 1859,35 877,45 1278,6 5660,85 1460,70 12731,15

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 167,50 118,85 1087,10 30,45 39,5 1208,25 61,85 2713,5

- Cheltuieli generale si de management (3% din 1+2+4+cheltuieli

forta munca permanenta) lei 254,10 154,05 259,60 292,70 384,5 1708,95 530,50 3584,4

- Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice) lei 331,55 218,15 337,65 379,30 504,5 2218,65 693,35 4683,15

-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei 175,00 175,00 175,0 175,00 350,0 525,00 175,00 1750,00

E. (=) VENIT IMPOZABIL (A - D) lei 1400,00 577,30 800,85 2866,55 690,0 7815,75 3063,10 17210,95

(-) Impozite si taxe lei 280,00 115,45 160,15 573,30 138,0 1563,15 612,60 3442,19

F. (=) VENIT NET+subventii (C - D) lei 2400,0 1781,85 1960,70 3613,25 3192,0 10212,60 3770,50 26968,76

G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) % 16,00 10,00 9,00 27,00 5,00 12,50 16,00 13,00

H. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1) % 27,00 32,00 21,00 34,00 22,00 16,30 19,00 21,00

COST DE PRODUCTIE lei/kg 0,47 0,56 0,48 0,07 0,06 0,62 0,13 x

PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL lei/kg 0,52 0,62 0,50 0,09 0,06 0,70 0,15 x

Page 39: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

39

CAPITOLUL II- Ferma zootehnică 1. Date generale Creşterea şi exploatarea caprinelor In România interesul sporit acordat caprinelor este determinat, în

special de capacitatea lor lactogenă superioară , anume cu de 8-20 ori mai mare decât propria greutate corporală, faţă de numai 6-7 ori a vacilor din rasele perfecţionate, pe lângă alte particularitaţi bio-economice pronunţate, ca: prolificitate, rusticitate.

După aderarea României la UE, una dintre afacerile de succes s-ar putea dovedi creşterea oilor şi a caprelor, pentru care Uniunea Europeana nu a stabilit cote limitative de producţie, asa cum s-a întâmplat în cazul laptelui de vacă. În ultimii ani, efectivele de caprine au început să crească, toţi mai mulţi români luându-şi pe lângă casă câteva astfel de animale. Toate produsele obţinute de la capre - carne, lapte, - pot fi valorificate pe piaţa internă şi externă, iar o investiţie pentru a pune la punct o activitate de procesare a prelucrării laptelui de capră nu este foarte mare", sunt de părere specialiştii din Ministerul Agriculturii.

Caprinele datorită numărului lor şi proprietăţii de a se înmulţi repede, potenţialului productiv superior şi cheltuielilor reduse de investiţie, de întreţinere şi comercializare a produselor reprezintă o oportunitate economică.

Specialiştii susţin că acest animal este "un model de eficienţă", pentru că mănâncă puţin, dar oferă o producţie bună de lapte. În prezent, la nivel naţional există peste un milion de capete de caprine. Produsele din lapte de capră sunt foarte apreciate în Uniunea Europeana şi în special în Franţa. Laptele de capră are calităţi deosebite, este valoros, datorită însuşirilor sale speciale, care îl fac superior laptelui de vacă sau de oaie. Astfel, laptele de capră are o compoziţie asemănătoare cu laptele matern, fiind bogat în aminoacizi esenţiali pentru om, săruri minerale şi biostimulatori. În plus, frecvenţa transmiterii bacilului tuberculozei prin acest lapte este mult mai mică, comparativ cu laptele de vacă sau oaie. De fapt şi în ţara noastră acest lapte este considerat un izvor de sănătate, fiind utilizat în special în hrana copiilor rahitici (conţine mult calciu), dar cu precădere se adminsitrează bolnavilor de boli pulmonare. Laptele de capră, foarte gras şi hrănitor, este considerat un leac cu acţiune lentă dar sigură pentru multe suferinţe.

Se dovedeşte eficient pentru că fortifică organismul şi întăreşte imunitatea naturală în bolile însoţite de anemie, lipsa poftei de mîncare şi stări depresive: TBC (în special cu localizare pulmonară), anemii, dezechilibre hormonale cu pierdere în greutate, cancere în forme

Page 40: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

40

incipiente, convalescenţe, afecţiuni paratiroidiene care generează spasmofilii rebele la tratamente clasice, atrofii musculare, astenie de primăvară.

La noi in ţară, se cresc separat sau împreună cu ovinele – cu care coabitează foarte bine.

În prezent, creşterea şi exploatarea caprinelor cunoaşte o dezvoltare ascendentă datorită particularitaţilor lor biologice şi economice valoroase, fapt pentru care această specie a capătat o largă răspândire pe întreaga suprafaţă a globului.

Prolificitatea (numărul de iezi obţinuti de la 100 capre - fătate în cadrul aceluiaşi sezon) variază în funcţie de rasă, individualitate, vârstă şi nivelul de alimentaţie.

În general, la caprele neameliorate, prolificitatea este de 130-140%, iar la majoritatea celor ameliorate de peste 160%, ajungând chiar şi la 200%, ca la rasa Albă de Banat. La rasele ameliorate, cu fătări multiple, fătările se repartizează astfel: 54% duble, 20% triple ; 2,25% cu 4 şi uneori cu 5 iezi.

Prolificitatea cea mai ridicată se întâlneşte la fătarea a treia şi a patra, la vârsta de 4-5 ani, rămâne constantă la 5-6 ani, apoi descreşte treptat.

Numărul de iezi pe cap de capră mamă (prolificitatea) poate fi influienţat şi prin înlocuirea exemplarelor adulte reformate cu tineret provenit din mame care, cel puţin la primele trei fătări, au produs un mare număr de descendenţi viabili.

În acest sens, încrucişarea cu rase prolifice, în condiţii stimulative de alimentaţie, constituie metoda cea mai rapidă, având în vedere că această însuşire se transmite intermediar la metişii rezultaţi.

De asemenea, satisfacerea cerinţelor de lapte pentru producerea

unui larg sortiment de brânzeturi, deosebit de apreciate într-o serie de ţări dezvoltate, în care predomină rasele perfecţionate şi în care s-a instalat deja o veche tradiţie faţă de aceste produse, constituie un alt imperativ al dezvoltării acestei afaceri.

Specialiştii susţin că acest animal este "un model de eficienţă", pentru că mănâncă puţin, dar oferă o producţie bună de lapte. Produsele din lapte de capră sunt foarte apreciate în Uniunea Europeana şi în special în Franţa.

Page 41: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

41

2. Rasele de caprine În ţara noastră există două rase de caprine: Rasa Carpatină – care este cea mai veche şi cea mai răspândită,

primitivă, rustică, rezistentă şi foarte heterogenă, din punct de vedere al culorii, dezvoltării, exteriorului şi a producţiilor de lapte şi de iezi.

Precocitate : prima fătare la 2 ani. Prolificitatea medie a rasei este de 130-140% (1-2 iezi/an, fătarea

având loc o dată/an ). Lactaţia durează 7 luni, obţinându-se în medie 260 - 280 litri/cap, cu

maximă de 800 l şi un procent mediu de grăsime situat între 4,5 - 6,5%, cu maxima de 10%. ►Alba de Banat – ameliorată cu un nivel de productivitate superior. Capul este caracteristic animalelor de lapte cu capacitate mare de producţie, mic, cu aspect fin uscăţiv. Gâtul este de lungime mijlocie şi gros, membre puternice uscăţive, osatură dezvoltată cu aplomburi normale. Ugerul este bine dezvoltat, în formă de pară sau globulos cu peri scurţi şi netezi, cu sfârcuri de dezvoltare mijlocie, pretabile la mulsul mecanic.

Lactaţia durează până la 7 luni. Producţia medie de lapte este mult mai mare decât la rasa Carpatină, ajungând la 400-500 l cu maxima de 1350 l, într-o perioadă de lactaţie de circa 300 de zile şi un procent mediu de grăsime situat între 3,5 - 5,5%, cu maxima de 8%.

Prolificitate este de 200-250%; circa 30% din capre începând cu fătarea a II-a, fată câte un ied, 50% câte doi, 14-15% câte trei şi 6-7% câte 4 iezi.

Principalele rase de caprine din alte ţări

►Rasa Saanen - originară din Elveţia reprezintă actualmente 20% din şeptelul elveţian, are o talie de 80 – 90 cm la masculi şi 74 -80 cm la femele, corpul alungit, cap potrivit de lung şi de larg cu profil aproape drept, piept adânc, larg cu bună capacitate toracică, spată largă şi bine prinsă, gât lung şi relativ subţire şi cu cercei sub maxilar, uger bine dezvoltat cu mameloane mijlocii înclinate lateral şi înainte, iar părul este scurt, des şi mătăsos.

Producţia medie de lapte ( 270 zile) este de 740 Kg cu maxime de 1800 – 2000 kg.

Prolificitate : foarte bună 2-3 iezi. Rasa Saanen se poate folosi cu rezultate bune la încrucişări, cu

rasa Carpatină.

Page 42: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

42

►Rasa Alpină franceză este o rasă foarte apreciată în Franţa, unde deţine mai mult de trei sferturi din şeptel, datorită nivelului ridicat de productivitate, implicit de rentabilitate. Sunt exploatate intensiv pentru lapte şi îngrăşare, pentru carne într-o largă varietate de sisteme şi tehnologii de exploatare.

Talia este de 70 – 80 cm, părul scurt şi de culoare variată. Pieptul este adânc, spinare rectilinie, bazinul larg şi puţin înclinat, membre solide cu articulaţii puternice şi aplomburi corecte. Glanda mamară voluminoasă, bine prinsă antero – posterior, mameloane mijlociu dezvoltate. Producţia medie ( 250 zile) este de 600 l, recordul rasei fiind de 2200 l (305 zile).

►Rasa Nobilă germană rezultat al încrucişărilor dintre rasele locale

germane cu rasa Saanen de unde şi conformaţia corporală, culoarea, producţia de lapte şi prolificitatea. Capacitate ridicată de transmitere a caracterelor în descendenţă. A participat la formarea rasei Albă de Banat.

3.Cerinţe privind amplasarea şi organizarea fermei de capre

3.1 Amplasarea fermei de capre

Realizarea construcţiilor aferente unei ferme de capre impune respectarea unor condiţii privind alegerea terenului cum ar fi:

Suprafaţa să fie suficient de mare pentru a putea amplasa adăposturile, padocurile şi construcţiile anexe necesare.;

Panta terenului să fie cuprinsă între 2.5-3% pentru a permite scurgerea apelor provenite din precipitaţii;

Terenul să nu fie inundabil, să se evite terenurile din apropierea bălţilor sau a mlaştinilor;

Apa freatică trebuie situată la o adâncime minimă de 1.5-2.0 m, pentru a nu influenţa creşterea umidităţii în adăpost;

Asigurarea sursei de apă şi electricitate pentru adăpostul caprinelor şi activitatăţile fermei;

Trebuie avut în vedere ca amplasarea să se facă în locuri care vor permite racordarea la reţeaua electrică, alimentare cu apă şi acces uşor la căile de comunicaţie;

Terenul să permită extinderea în viitor a fermei;

Terenul să fie liber de orice infecţie sau infestaţie; 3.2 Amplasarea construcţiei Amplasarea greşită a construcţiilor în cadrul fermelor zootehnice

atrag după sine producerea unor efecte nedorite legate de:

Page 43: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

43

Confortul populaţiei (mirosuri, zgomot); Producerea unor incendii; Răspândirea unor boli, influenţând starea de sănătate a

animalelor şi desfăşurarea în condiţii mai puţin bune a procesului de producţie.

Amplasarea adăposturilor de animale se face ţinând seama de următoarele :

1. condiţiile sanitare veterinare, se referă la:

Terenul ales trebuie să fie salubru, cu structură uniformă şi permeabilă, neinundabil , iar nivelul solului să se situeze cu cel puţin 0,5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice;

Zona în care se stabilesc obiectivele zootehnice trebuie să fie lipsită de factori nocivi: fum, pulbere, gaze toxice, mirosuri neplăcute, praf etc. şi să ofere posibilităţi corespunzătoare de evacuare a apelor uzate.

2. zonele de protecţie sanitară veterinară, se vor respecta următoarele

distanţe orientative (conform Ordin 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei):

a) faţă de drumurile comunale publice:

18 m până la drumurile comunale;

20 m până la şoselele judeţene;

22 m până la şoselele naţionale, internaţionale şi liniile de cale ferată;

b) faţă de locuinţe:

ferme de ovine, caprine - 100 m;

c) între diferitele unităţi şi sectoare zootehnice:

200-500 m - între fermele zootehnice cu specii de animale diferite;

100 - 200 m - între unităţile cu animale de blană şi celelalte unităţi zootehnice;

d) în interiorul fermelor zootehnice :

6 m între adăposturile cu parter, fară padocuri;

10 m între adăposturile cu parter şi etaj;

10 m între pavilionul sanitar veterinar sau staţionarul veterinar (împrejmuire şi cu poartă de acces) şi celelalte sectoare din incintă).

Page 44: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

44

3.3 Orientarea adăposturilor

Adăposturile de capre trebuie orientate ca amplasare în raport de

condiţiile locale de climă şi posibilităţile naturale de protecţie oferite de relief sau existenţa unor perdele sau păduri. La orientarea adăposturilor se urmăreşte:

asigurarea factorilor de microclimat în adăpost;

iluminarea naturală a adăposturilor;

evitarea efectelor vânturilor dominante în timpul iernii.

În acest scop în zonele în care vântul dominant este Crivăţul (Moldova, Muntenia, Dobrogea, sud-estul Olteniei) adăposturile de formă dreptunghiulară se vor orienta cu axul longitudinal pe direcţia NNE-SSV; adăposturile în formă de <L> cu vârful unghiului format de cele două alături în direcţia NNE, iar cele în formă de <U> (potcoavă) se aşează cu spatele în această direcţie. Când configuraţia terenului nu permite o altă aşezare, adăposturile în formă dreptunghiulară se vor orienta cu axul longitudinal pe direcţia N-S iar pentru a micşora pierderile de căldură se va evita dispunerea ferestrelor pe peretele dinspre nord.

3.4 Elemente funcţionale în proiectarea adăposturilor În faza de proiectare a unor adăposturi destinate creşterii şi

exploatării caprinelor se ţine seama de interacţiunea unor factori care influenţează condiţiile de confort, în aşa fel încât animalele să manifeste întreg potenţialul productiv pentru ca exploatarea lor să devină rentabilă.

Din punct de vedere tehnic, gradul de mecanizare a proceselor de muncă influenţează modul de proiectare a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente, cu efect benefic asupra nivelului de producţie. Pe de altă parte, gradul de mecanizare permite îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale îngrijitorilor, contribuind la creşterea rentabilităţii.

Se urmăreşte, în primul rând, funcţionalitatea clădirilor care trebuie să satisfacă procesele de producţie şi să asigure condiţiile de bunăstare a animalelor.

Pentru stabilirea caracteristicilor primare ale unei ferme se pleacă de la : numărul de animale, sistemul de exploatare, orientarea producţiei, durata ciclului productiv pe faze, disponibilitatea resurselor vegetale, tipul de furajare, sistemul de adăpare, organizarea interioară, precum şi dotările aferente.

Dimensiunile fermei, în general şi ale adăposturilor în special, (pereţi, acoperiş, pardoseli), modul de compartimentare interioară, se aleg în aşa fel încât să asigure desfăşurarea proceselor de producţie în

Page 45: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

45

condiţii optime şi să ofere animalelor o ambianţă sănătoasă, respectând normele legale în vigoare.

Pe lângă respectarea normelor privitoare la tehnologia adoptată se ţine seama şi de comportamentul animalelor, de necesitatea de a putea efectua controlul sanitar-veterinar, de mărimea loturilor, asigurându-le un spaţiu corespunzător (spaţiu fizic şi social) pentru odihnă şi mişcare.

3.5 Elemente dimensionale pentru stabulaţia caprinelor

Categoria de animale Suprafaţa Front de :

Furajare Adăpare

mp/cap cm/cap

Capre adulte 1,5-2,0 40-45

Tineret 1,4-1,5 30-40

Capre cu iezi 2,3-2,5 O cupă la 10-20 capete, sau 8-12 cm/cap jgheab

- în lactaţie naturală 1,3-1,5 40-45

- în lactaţie artificială 1,0-1,2 40-45

- iezi în lactaţie artificială 0,2-0,3 15

- iezi până la un an 0,4-0,6 20

Ţapi : în boxe colective 3,6-4,0 50 12 cm/cap sau o cupă/boxă

- în boxe individuale 4,5-8,0 50

Alte elemente:

Depozit de furaje, 1,5-2,0 mp/cap, în şoproane acoperite

Depozit de paie, 1,6-1,8 mp/cap

Padocuri exterioare 3-4,0 mp /cap, dotate cu alimentatoare şi adăpători

Inăltimea grilajului separator dintre zona de odihnă şi hrănire 1,0 m

Spaţii libere între grilaje (poziţia deschisă)

- la partea superioară 18-22 cm

- la partea inferioară 9 cm

Inalţimea podinei de staţionare la furajare 35-65 cm

Lungimea podinei de furajare 1,2 m

Distanţa minimă dintre podină şi perete 1,5 m

Grup de muls- sala de aşteptare- dimensionată pentru un lot, 1,0 mp/cap

Volum construit 4,0 – 5,0 mc/cap

Principii pentru asigurarea bunăstării animalelor

SPECIFICAŢIE CAPRE

Spaţiu de mişcare şi odihnă (m²/cap) 2-3,3

Volumul de aer necesar (m³/cap) 3-5

Frontul de furajare (cm/cap) 40

Lumina Grajdul să asigure o cât mai bună iluminare naturală

Caprele adulte se întreţin în boxe colective, loturile fiind formate în

funcţie de starea fiziologică şi sistemul de exploatare. Panourile

Page 46: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

46

separatoare dintre boxe au înalţimea de 1,2 m, cu excepţia celor care delimitează spaţiile destinate izolării animalelor bolnave (izolatoare) sau boxelor în care se practică alăptatul artificial, unde înalţimea peretelui ajunge la 1,5 – 1,7 m.

Ţapii, cazaţi în boxe colective, câte 2-3 capete, sau individuale, boxe dotate cu alimentatoare şi adăpători. Accesul în padocul boxei este liber. Boxele individuale pentru ţapi au laţimea de 1,5-2,0 m şi lungimea de 3,0-4,0 m.

Aleile interioare au lăţimea de 1,20-3,0 m, în funcţie de destinaţia lor, de sistemul de furajare şi evacuarea dejecţiilor.

Iluminarea naturală este asigurată prin suprafeţe de ferestre sau luminatoare, corect dimensionate şi amplasate la o înalţime de 1,60-1,70 m de la pardoseală. Astfel, un coeficient de luminozitate cuprins între 1/15 şi 1/20 (1 mp de fereastră / 20 mp de pardoseală) se consideră suficient pentru ca să se asigure desfăşurarea proceselor de producţie în condiţii normale. Se recomandă ferestrele să fie montate, cu precădere pe pereţii longitudinali cu orientare sudică pentru a permite intrarea luminii şi a căldurii, păstrând în interior o ambianţă placută. Raportul dintre numărul de ferestre amplasat pe latura cu expoziţie sudică faţă de cea nordică, se recomandă sa fie 2/1.

Uşile sunt împărţite în două, pe verticală, pentru a asigura ieşirea

caprelor la padoc. Laţimea este de 3,0 m pentru a permite unui tractor cu lamă să evacueze gunoiul din adăpost.

Porţile largi evită concentrarea animalelor şi blocarea accesului în timpul populării şi depopulării.

Calitatea aerului din adăposturi trebuie păstrată în limitele impuse de normele de igienă, asigurând eliminarea noxelor degajate de animale, din dejecţii, printr-o ventilaţie permanentă.

3.6 Paşi pentru realizarea unei ferme de capre

În primul rând este necesară înfiinţarea unei firme în baza Legii

31/90 privind societăţile comerciale, care să aibă ca obiect de activitate ”creşterea caprinelor” (cod CAEN 0122) sau asociaţie familială care îşi desfăşoară activitatea conform legii 300/2004.

Codul CAEN 0122 Creşterea ovinelor, caprinelor, cabalinelor, măgarilor, catârilor şi asinilor include:

creşterea ovinelor şi caprinelor;

creşterea şi reproducerea cailor, asinilor, măgarilor sau catârilor;

producerea de lână brută;

Page 47: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

47

producerea de lapte brut, de oaie şi capră. Această clasă exclude:

tunsul oilor pe baza de tarif sau contract;

producerea de lână dărăcită;

întreţinerea grajdurilor pentru caii de curse şi a şcolilor de echitaţie.

Dosarul de înregistrare şi autorizare a funcţionării trebuie să conţină:

Cerere de înregistrare şi autorizare;

Dovada disponibilităţilor firmei/emblemei (original);

Reproducţia emblemei (4 exemplare);

Dovada sediului (în copie);

Declaraţia pe propria răspundere – original;

Autorizaţia emisă de Primărie conform Decretului Lege 54/1990 (copie);

Actul constitutiv (original);

Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise şi/sau vărsate (copii);

Expertiza de evaluare a aportului în natură la capitalul subscris;

Certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele;

Dovada intabulării bunurilor imobile;

Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil;

Declaraţie cu privire la averea deţinută (original, sub semnătură privată);

Acte privind activitatea comercială anterioară (copii);

Specimenul de semnătură (original);

Certificatul cenzorilor privind depunerea garanţiei de către administratori;

Actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii (copii);

Contractul de administrare (copii);

Acte de identitate (cu CNP) în copie;

Actul de înregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie);

Hotărârea organului statuar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societăţii (original);

Mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv în numele şi pe seama fondatorului, persoană juridică (original);

Certificat de bonitate (original);

Avize prealabile prevăzute de lege;

Actele pentru autorizarea funcţionării din punct de vedere: 1. prevenirea şi stingerea incendiilor; 2. sanitar;

Page 48: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

48

3. sanitar-veterinar; 4. al protecţiei mediului; 5. al protecţiei muncii.

Diverse taxe şi onorarii. Deoarece programele de finanţare alocă un procent mai mare de

50% din cheltuielile eligibile, tinerilor, recomandăm ca administratorul sau asociatul majoritar să fie sub 40 de ani.

De asemenea, au acces la fonduri europene atât firmele cu capital autohton, cât şi cele cu capital străin.

În cazul asocierilor, acestea se pot face între 2 persoane fizice, între o persoană fizică şi una juridică sau între două persoane juridice.

Actul constitutiv poate fi realizat sub semnătură autentică, cu atât mai mult cu cât este necesar actul de propietate pe care se va construi ferma.

Sunt acceptate terenurile concesionate, dar construcţia trebuie să înceapă în decurs de un an de la obţinerea concesiunii. Dacă nu este posibil, se va face o cerere de prelungire a termenului pentru a evita pierderea terenului.

Taxele de timbru necesare pot fi vărsate în conturile aferente uşurând astfel procedurile.

Un alt pas important este realizarea construcţiei necesare. Avizele de construcţiei se eliberează în baza Legii 50/1991 privind

autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor plus modificările ulterioare publicate în Monitorul Oficial nr. 933 din 13.10.2004.

Pentru început se obţine certificatul de urbanism pentru terenul vizat, acesta se poate obţine de orice persoană interesată printr-o cerere adresată autorităţilor competente, menţionate la articolul 4 din lege.

Certificatul de urbanism nu permite începerea construcţiei, ci doar face cunoscut regimul juridic, economic şi tehnic al terenului. Prin exprimarea intenţiei de realizare a unei ferme de capre, primiţi o listă cu avize şi acorduri necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie.

Dosarul necesar şi planul construcţiei este realizat de specialişti, datele necesare fiind exprimate prin articolul 9 al legii.

Pentru construcţie este necesară scoaterea din circuitul agricol al terenului şi de asemenea încheierea unui acord cu cei care administrează drumurile de acces, în vederea transportului de materiale.

Având în vedere specificul activităţii, construcţia realizată nu poate fi folosită ca locuinţă.

Page 49: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

49

Acorduri, autorizaţii şi avize de mediu

1. Acordul de mediu:

Acord de mediu – decizia autorităţii compentente pentru protecţia mediului, care dă dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul.

Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat în scris, prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protecţiei mediului.

Se emite în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.

Cadrul legal Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995 republică, modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă nr. 91/2002, HG nr. 918/2002, privind procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Ordin nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu.

Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele publice sau private de investiţii noi ori modificare a celor existente, aferente activităţilor cu impact asupra mediului. Actele necesare obţinerii avizului/acordului de mediu

Cerere (solicitare acord);

Fişă Tehnică de mediu, conform Ordin 1430/2005, care se eliberează odată cu certificatul de urbanism de către comisiile de acorduri unice;

Certificat de urbanism (copie);

Acte doveditoare ale dreptului de folosinţă (copie);

Plan de situaţie anexă la certificatul de urbanism (copie);

Plan de încadrare în zonă (copie);

Dovadă plăţii tarifului iniţial de avizare conform anexei 5 din Ordin 860/2002;

Memoriu tehnic conform normativului de conţinut (anexa II.2) din Ordin 860/2002 pentru proiectele care se încadrează în Anexa I.1 sau I.2 din menţionat mai sus.

2. Autorizaţia de mediu

Act tehnico-juridic eliberat în scris de autorităţile competente pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare a unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu.

Se emite de Agenţia de Protecţie a Mediului în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare.

Cadrul legal: Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995 republicată, modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă nr. 91/2002, Ordin

Page 50: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

50

876/2004- Procedura de autorizare a activităţilor cu impact asupra mediului înconjurător.

Solicitarea autorizaţiei de mediu pentru activităţi se face la sediul Agenţiei de Protecţie a Mediului din judeţul unde amplasează ferma.

Procedura de autorizare a activităţilor cu impact asupra mediului înconjurător (Ordin nr. 876/2004) specifică:

Conform art. 9 –(1) La solicitarea unei autorizaţii de mediu sau cu minimum 45 de zile înainte de expirarea unei autorizaţii de mediu existente, titularul activităţii este obligat să depună la Agenţia Teritorială pentru Protecţia Mediului (ATPM) următoarele:

Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de mediu;

Fişa de prezentare şi declaraţia având conţinutul cuprins în anexa nr.2;.

Dovada că a făcut publică solicitarea prin cel puţin una dintre metodele de informare specificate în anexa nr.3;

Planul de situaţie şi planul de încadrare în zonă a obiectivului;

Procesul-verbal de constatare pentru verificarea respectării tuturor condiţiilor impuse prin acordul de mediu întocmit conform Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu sau nota privind stadiul de realizare a programului de confirmare existent, după caz. (2) Nu se primesc solicitări care nu conţin documentele prevăzute la alin. 1. (3) ATPM verifică amplasamentul, analizează documentele prezentate la alin. 1, stabileşte dacă sunt necesare informaţii, acte sau documente suplimentare şi le solicită în scris titularului activităţii. (4) Pentru activităţi noi pentru care a fost emis acordul de mediu, ATPM, după parcurgerea etapelor prevăzute la alin. 2 şi 3, face publică decizia sa de emitere a autorizaţiei de mediu prin afişare la sediul propriu şi pe pagina proprie de Internet.

Documentele care au stat la baza acesteia vor putea fi consultate după un program care se afişează. Decizia poate fi contestată în termen de 15 zile lucrătoare de la data afişării.

Avizele necesare realizării construcţiei:

Aviz de amplasament;

Avize şi acorduri pentru utilităţi – apă, curent electric, gaze;

Aviz de la Compania de Pompieri;

Aviz de la Comandamentul de Protecţie Civilă;

Aviz de la Inspectoratul pentru Sănătate Publică;

Aviz pentru Protecţia Mediului.

Page 51: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

51

Aceste avize sunt înscrise în certificatul de urbanism pe care investitorul trebuie să îl solicite de la administraţia publică locală înainte de a începe elaborarea proiectului.

Avizele necesare funcţionării

Aviz de la Direcţia Sanitară Veterinară;

Aviz de la Direcţia de Sănătate Publică, de la autoritatea publică locală.

Aceste avize vor fi obţinute de investitor după finalizarea tuturor construcţiilor şi punerea în funcţiune a fermei.

Investitorul trebuie să demonstreze, în această etapă, că toate construcţiile respectă normele şi regulamentele specifice, iar instalaţiile funcţionează la parametrii proiectaţi.

Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene eliberează aprobare sanitară veterinară sau pentru siguranţa alimentelor a activităţii, în conformitate cu Ordinul nr. 139/2005, publicat în MO nr. 107 bis/2005.

Actele necesare pentru eliberarea autorizaţiei de construire:

Cerere tip completată;

Certificatul de urbanism pentru imobilul în cauză (copie);

Dovada titlului de proprietate asupra terenului;

Proiectul pentru autorizaţia de construire (PAC), în două exemplare, întocmit de un proiectant autorizat, care conţine:

o Piese scrise – memoriu succint pentru fiecare specialitate;

o Piese desenate; o Plan de încadrare în teritoriu; o Planul de situaţie al imobilelor; o Plan fundaţii; o Planurile tuturor fundaţiilor; o Secţiuni ( transversală şi orizontală); o Planul învelitorii; o Toate faţadele; o Alte piese scrise şi desenate solicitate prin Certificatul de

urbanism.

4. Construcţii anexe

Pentru realizarea fluxului tehnologic raţional în fermele de capre trebuie să existe o serie de amenajări şi construcţii anexe şi anume:

filtru sanitar, dimensionat în funcţie de mărimea fermei;

Page 52: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

52

bucătăria furajeră pentru realizarea preparării furajelor voluminoase şi a amestecurilor concentrate ;

încăperi pentru pompele de vacuum şi instalaţiile de dezinfecţie;

lăptăria de fermă care trebuie să fie dotată cu tot inventarul necesar pentru pregătirea şi realizarea mulsului, depozitarea laptelui până la expediere;

punctul de însămânţări artificiale, dacă se practică însămânţari artificiale;

ţarcuri amplasate pe păşune, servesc strângerii caprelor pentru orele de odihnă;

padocurile pentru însorire, joacă şi mişcare, au suprafaţa variabilă, în funcţie de locul unde se amenajează. Suprafaţa lor este, de obicei, de două ori mai mare decât suprafaţa interioară a adăpostului. O parte va fi asfaltată, pentru a evita mocirlirea. O parte rămâne cu pământ pentru odihna ongloanelor.

grup de muls;

sală de muls;

spaţii pentru depozitarea şi pregatirea furajelor, cu utilajele şi instalaţiile aferente, (1,0-2,0 mp/cap, pentru depozitare sau 7-8 mp/100 capete, pentru prepararea hranei);

infirmerii, locuri de izolare (pentru 5% din efectiv);.

farmacie, birouri

dezinfector maşini,

rampă pentru expediţia ritmică a animalelor . Realizarea unei ferme de creştere a caprinelor impune realizarea

de construcţii cu diverse destinaţii în funcţie de procesul tehnologic ce se desfăşoară în incintă, astfel :

Grajd montă, gestaţie, maternitate şi creşă ;

Grajd îngrăşare şi prăsilă ;

Realizarea unei platforme pentru depozitarea dejecţiilor, care să asigure respectarea normelor de mediu impuse ;

Construcţie moară ;

Şopron pentru adăpostirea remorcii, cisternei pentru dejecţii, rampei mobile;

Şopron instalaţie depozitare şi uscare cereale ;

Activităţile cele mai importante în creşterea şi exploatarea caprelor sunt:

1. organizarea reproducţiei;

Page 53: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

53

2. fătarea caprelor şi creşterea tineretului, furajarea, exploatarea, adăpostirea şi prevenirea îmbolnăvirilor.

Şopronul de creştere a caprelor va fi amplasat pe o platformã betonatã pentru a menţine incinta curatã, urmãrind ca laturile scurte sã fie pe direcţia vânturilor dominante. Interiorul se compartimenteazã cu panouri din plasã de sârmă galvanizatã, cu ochiuri de 12 – 15 mm, montatã pe o ramã de fier-beton, cu diametru de 14 -16 mm. Înãlţimea acestor panouri, care delimiteazã boxele, nu trebuie sã depãşeascã 80 cm, pentru a permite fermierului sã treacã dintr-o boxã în alta. Panourile longitudinale, cãtre aleea de furajare, au înãlţimea limitatã la 50 – 65 cm, având în vedere şi spaţiul lãsat liber de 18 – 22 cm, necesar animalelor pentru a-şi introduce capul în timpul furajãrii. Panourile din plasã de sârmã, fiind culisante, permit micşorarea sau mãrirea spaţiilor de acces, la linia de furajare.

Grupul de muls are alei de legatură dintre adăpost şi grup, săli sau padocuri de aşteptare a animalelor înainte de muls, sala de muls propriu-zisă, spaţiu pentru regruparea animalelor în scopul reintroducerii în adăpost sau padoc, spaţiu pentru pompele de vacuum şi instalaţiile de dezinfecţie şi o lăptărie.

Aleile de acces sunt proiectate să asigure acces rapid şi pe distanţe scurte între locul de adăpostire şi sala de muls. Laţimea acestora este de 2,4 m.

Sala de muls se dimensionează în funcţie de instalaţia de muls ce se va monta.

Sala de aşteptare a animalelor, dinaintea mulsului, se dimensionează în conformitate cu mărimea lotului, asigurând, de regulă, între 0,40-1,0 mp/cap. Dirijarea către locurile de muls se poate face manual sau automat, prin porţi mobile care deplasează animalele.

Circuitul laptelui va avea un traseu în linie dreaptă, pentru a facilita montarea instalaţiei de muls şi controlul laptelui.

Spaţiu pentru tancul de colectare şi păstrare a laptelui, conţine aparatura utilizată la extracţia, transportul şi depozitarea laptelui, se amplasează în aşa fel încât laptele să poată fi uşor preluat de un mijloc de transport, să fie în contact direct cu exteriorul. Şi această sală se recomandă să se amplaseze în aşa fel încât să se poată ventila şi ilumina direct din exterior.

Tancul de răcire şi conductele de colectare a laptelui trebuie să fie confecţionate din inox.

Ansamblu proiectat se completează cu un vestiar, un punct sanitar şi un laborator.

Page 54: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

54

5.Echipamente necesare în procesul de producţie pentru ferma de capre

Pentru administrarea furajelor fibroase, grosiere, suculente şi

concentrate, fermele de capre trebuiesc dotate cu grătare pentru nutreţuri fibroase şi jgheaburi pentru nutreţurile concentrate. Jgheaburile pentru distribuirea furajelor au măsurată de la nivelul pardoselii, înălţimea bordurii de 30-40 cm pentru animalele adulte şi de 20-25 cm pentru tineret, iar înalţimea totală de 80 cm şi 160 cm pentru grătarele de fibroase. Amplasarea echipamentului de furajare în adăposturi sau în padocuri se face în şiruri paralele sau pe lângă pereţii construcţiei.

Jgheaburile de furajare se execută din metal, confecţionarea jgheaburilor realizându-se din tablã galvanizatã, de 1 – 2 mm grosime, montată pe un schelet din cornier de 4 – 5 cm. În secţiune, forma jgheaburilor este trapezoidală având lăţimea la partea inferioarã de 20 cm, la cea superioarã de 40 - 60 cm. Montarea lor se face în aşa fel încât partea superioarã a bordurii ieslei sã fie la circa 95 – 100 cm, peste nivelul alei de furajare, pentru a permite administrarea furajului direct din remorcă.

Adăpătorile automate cu supapă sau cu nivel constant sunt practice şi asigură condiţii de igienă corespunzătoare. În fiecare boxă să se monteze cel puţin două adăpători pentru a preveni accidentele cauzate de aglomeraţia din jurul acestora.

Adăparea se mai poate face şi în jgheaburi confecţionate din tablă galvanizată, vopsită în alb, alimentate cu robineţi, asigurând o rezervã de apă cel puţin 1 litru pentru fiecare animal. Jgheaburile montate pe grătar se întreţin uşor, jgheaburile dotate cu flotor nu se recomandă datorită utilizării lor dificile (caprele se joacã cu bila din colector). Apa trebuie să fie curată şi la discreţie.

6. Fluxul tehnologic în ferma de creştere a caprelor

Schema generală a fluxului tehnologic cuprinde următoarele sectoare:

Montă-gestaţie

Maternitate

Creştere tineret

Tineret pentru prăsilă

Ingrăşare

Livrare iezi graşi şi tineret.

1. Sectorul de montă - gestaţie –reprezintă prima verigă din fluxul tehnologic, având sarcina de a asigura condiţii optime pentru :

Page 55: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

55

întreţinerea şi exploatarea efectivului matcă – capre şi ţapi – şi a tineretului de prăsilă;

organizarea acţiunilor tehnice pentru depistarea caprelor în călduri şi inducerea căldurilor;

efectuarea montei sau a însămânţărilor artificiale;

formarea loturilor de capre gestante şi întreţinerea lor până la trecerea în maternitate.

2. Sectorul maternitate – reprezintă cea de-a doua verigă a fluxului tehnologic şi are sarcina de a prelua caprele gestante din sectorul de montă – gestaţie, de a asigura fătarea şi de a întreţine în condiţii corespunzătoare caprele care alăptează, împreună cu iezii sugari până la vârsta de înţărcare la 35-45 zile şi greutatea de 10-12 kg.

3.Sectorul creşă – are rolul de a prelua iezii înţărcaţi de la maternitate la vârsta de 35-45 zile şi a-i întreţine până la vârsta de 60-80 zile când pot fi trecuţi la îngrăşare.

4. Sectorul îngraşare - finisare – are rolul de a prelua tineretul destinat îngrăşării şi de a-l întreţine până la greutatea de livrare. În acest sector tineretul caprin este întreţinut de la greutatea corporala de 12-14 kg până la greutatea de 30-35 kg

Structura efectivelor de animale

Categoria Efectiv cap

Nr. zile Zile animal furajat (ZAF)

0 1 2 1 x 2

Capre 250 365 91.250

Iezi 325 60 19.500

Ţapi 7 365 2.555

7. Reproducţia la capre La caprine activitatea de reproducţie are caracter sezonier, căldurile

la majoritatea caprelor manifestându–se toamna existând o strânsă corelaţie cu durata zilei lumină când lumina zilei este mai redusă.

Căldurile la capre sunt mult mai bine exprimate decât la oaie, prin modificări de comportament, congestionarea şi apariţia unor secreţii la nivelul vulvei.

Durata căldurilor este de 36 – 48 ore, acestea repetându-se la 17 zile (cu oscilaţii între 10 -23 zile).

La o proporţie redusă de animale, căldurile pot apărea mai devreme lunile iunie – iulie, acestea trebuie identificate, însămânţate, grupate

Page 56: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

56

separat deoarece însuşirea este ereditară şi caprele pot fi folosite în organizarea de fătări extratimpurii.

Intensitatea maximă a căldurilor este în octombrie – noiembrie, iar în cazul montei naturale are loc în libertate pe întreaga perioadă, repartizându–se un mascul la 30-40 femele.

Monta la capre se face la vârsta de minimum 7-8 luni. În sezonul de montă, ţapii sunt foarte nervoşi şi agresivi. Ţapii tineri sub 2 ani vor executa numai două monte pe zi,

dimineaţa şi seara pentru evitarea epuizării fizice şi sexuale, a creşterii sterilităţii caprelor şi obţinerea de produşi debili sau neviabili.

Folosirea la reproducţie a ţapilor fără coarne, indiferent de sistemul de montă naturală sau artificială se poate face după verificarea atentă a aptitudinilor de reproducţie pentru evitarea apariţiei cazurilor de sterilitate, hermafrodiţi, nereproductibili, etc.

Influenţa luminii asupra reproducţiei la capre

Perioada de rut la caprine începe toamna, după zilele lungi din timpul verii. Activitatea sexuală se întrerupe când începe creşterea evidentă a zilei-lumină, adică primăvara. Ţapii au un libido crescut şi o producţie maximă spermatică de bună calitate toamna, până la începutul sau chiar în mijlocul iernii.

Cauza este secreţia de melatonină, hormonul care stimulează activitatea sexuală la toate mamiferele, secreţie care are loc numai noaptea; eliberarea în sânge este însă intermitentă, cu un vârf între orele 1-2 noaptea şi altul între orele 5-6 ale dimineţii. În cursul anului, primăvara, când nopţile sunt scurte, secreţia de melatonină este scăzută, iar toamna, cantitatea de melatonină circulantă în sânge este mare, durata secreţiei fiind mai lungă, ca şi durata nopţilor, fapt pentru care în acest sezon funcţia de reproducţie este stimulată la maxim.

O metodă de stimulare a reproducţiei primăvara este tocmai suplimentarea cantităţii de melatonină prin aplicarea metodei fotoperiodismului, care exclude tratamentele hormonale.

Fotoperiodismul-informaţia fotoperiodismului (lumină sau obscuritate) este captată de ochi prin retină, transmisă pe cale nervoasă până la glanda pineală (epifiză) care secretă hormonul melatonină, această creştere influienţează elaborarea de hormoni sexuali FSH şi LH.

7.1 Gestaţia Gestaţia la capră durează în medie 150 zile cu variaţii cuprinse

între 145 şi 158 zile, în funcţie de precocitatea rasei, vârsta mamei şi data primei fătări, numărul şi sexul produşilor, nivelul de întreţinere, etc.

Page 57: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

57

Starea de gestaţie se cunoaşte după absenţa căldurilor, dezvoltarea treptată şi asimetrie proeminentă pe dreapta a abdomenului.

Cu cel puţin 4 săptămâni înainte de fătare, mulgerea trebuie întreruptă pentru pregătirea viitoarei lactaţii şi acumularea de substanţe nutritive necesare dezvoltării fătului.

În cazul în care la unele capre apare secreţia treptată de lapte înaintea fătării, acestea trebuie mulse pentru evitarea mamitel

7.2 Organizarea fătărilor

Ingrijirea caprelor în perioada de gestaţie necesită respectarea

unor norme specifice de hrănire şi îngrijire. Nivelul hrănirii caprelor în perioada de gestaţie trebuie să fie

corespunzător pentru asigurarea dezvoltării fătului. Mişcarea caprelor, igiena alimentaţiei şi adăpostului şi evitarea unor factori stresanţi înlătură avortul.

Fătarea este un moment important în exploatarea caprinelor de care depinde sănătatea caprelor, a iezilor obţinuţi şi nivelul producţiei de lapte.

Organizarea fătărilor caprelor necesită efectuarea unor activităţi privind:

pregătirea pentru fătare

supravegherea fătărilor

îngrijirea caprelor şi iezilor după fătare În perioada de pregătire se amenajează adăposturile pentru

asigurarea condiţiilor de microclimat. Principalele amenajări constau în realizarea unor boxe de fătare şi

compartimentarea adăposturilor pentru întreţinerea caprelor cu iezi. Boxele de fătare au ca dimensiuni 1.20 x 0.80 m respectiv 1.0 mp.

Suprafaţa compartimentelor pentru caprele fătate se dimensionează în raport cu vârsta iezilor (cruzi, mijlocaşi, zburaţi).

Folosirea unor panouri mobile pentru compartimentarea adăpostului pentru caprele fătate asigură dimensionarea mai bună a boxelor.

In general se urmăreşte să se asigure pentru o capră cu ied o suprafaţă de 1.5-2.0 mp.

Supravegherea fătării caprelor trebuie să urmărească identificarea şi izolarea caprelor inainte de fătare, asistenţa fătării caprelor, îngrijirea iedului imediat după fătare şi eliminarea învelitorilor fetale.

Fătarea se anunţă prin inflamarea şi congestionarea vulvei, adâncirea flancurilor, coborârea abdomenului, mărirea ugerului şi apariţia primelor picături de colostru.

Fetusul pătrunde şi traversează conductul pelvin datorită contracţiilor musculaturii uterine, apoi datorită musculaturii este eliminat

Page 58: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

58

de aici în cca. 20 – 25 minute, la aproximativ două ore urmând a fi eliminată placenta.

În cazul fătărilor normale, iedul iese cu membrele anterioare înainte bine întinse şi capul între acestea. În cazul unor poziţii anormale ale fetusului ( distocii) se impune intervenţia specialistului.

Intervenţia la fătare constă în îndepărtarea mucozităţilor din jurul nărilor şi de pe corp cu ajutorul unei pânze curate, are şi rol de masaj menit să învioreze şi intensifice circulaţia sangvină periferică.

După 20 – 30 minute de odihnă, se secţionează, dezinfectează şi leagă ombilicul la o distanţă de 3-4 cm de abdomen.

Dacă nu o poate face singur este ajutat să sugă colostru după ce în prealabil au fost îndepărtate primele picături purtătoare de microorganisme. În primele 6 -12 ore de la naştere, vilozităţile intestinale au o mare capacitate de absorbţie, de aceea suptul unei cantităţi cât mai mari de colostru în acest interval este foarte important.

Ulterior în următoarele două – trei zile această capacitate scade treptat.

În adăpost se impune crearea şi menţinerea unui microclimat corespunzător cu o temperatură de 14 – 150 C, fără curenţi şi umezeală, cu aşternut curat şi bine uscat.

După fătare, la un interval de 1-1,5 ore, animalului i se administrează apă călduţă pentru băut sau fiertură de tărâţe şi este lăsat să se odihnească 2-3 zile.

Se administrează nutreţ de bună calitate în cantitate redusă: fân de lucernă sau masă verde în funcţie de sezon, amestec de concentrate, sare sub formă de bulgăre sau brichete şi apă potabilă la temperatura de 10 -150 C.

8. Creşterea tineretului caprin

Creşterea şi îngrijirea tineretului caprin cunoaşte două etape şi

anume:

perioada de ied sugar;

perioada de tineret. 8.1Tehnologia creşterii şi înţărcării iezilor După fătare îngrijirea iezilor până la vârsta de 28-30 zile urmăreşte

obişnuirea la supt a iedului şi a caprelor mame, alăptarea cu colostru, vindecarea ombilicului, igiena suptului, starea de sănătate a iedului şi capacitatea de alăptare a caprelor mame.

Suptul colostrului are ca efect mărirea rezistenţei la infecţii până la dezvoltarea sistemului reticulo-endotelial de apărare împotriva infecţiilor.

Page 59: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

59

Datorită conţinutului ridicat în săruri minerale favorizează eliminarea meconiului.

Conţinutul foarte bogat în proteine şi grăsime măreşte vitalitatea şi ritmul de creştere şi dezvoltare al iezilor.

În prima săptămână, iezii pot suge de 20 - 30 ori pe zi o cantitate totală de 700 – 800 g/zi, iar la patru – cinci săptămâni cantitatea poate ajunge peste 1 Kg.

În exploatarea extensivă sau semiintensivă iezii rămân la mame după perioada colostrală până la vârsta înţărcării, la cca. două luni.

În cazul exploatării intensive (pentru producţia de lapte) iezii se separă de mame după 2- 4 zile şi se cresc cu înlocuitori de lapte.

După suptul iezilor, ugerul mamei trebuie golit prin mulgere şi mai ales la mamele cu producţii superioare de lapte.

După vârsta de 30 de zile, iezii sunt stimulaţi să consume furaje fibroase şi concentrate (hrănirea suplimentară a iezilor).

Înţărcarea iezilor se face la vârsta de 60-80 de zile în serii, în functie de dezvoltarea corporală.

Iezii înţărcaţi sunt lotizaţi pe sexe şi dezvoltare corporală. Principala activitate în această perioadă este asigurarea unei hrane

corespunzătoare care să asigure creşterea şi dezvoltarea tineretului caprin.

8.2 Tehnologia creşterii naturale După 12 -15 zile de la naştere, iezii pot merge în aer liber cu

mamele la păscut – primăvara sau se scot în padoc când temperatura o permite - iarna.

În felul acesta, iezii se obişnuiesc să consume de timpuriu furaje solide, ceea ce determină intensificarea dezvoltării echipamentului enzimatic şi a tubului digestiv.

Metoda de creştere separată Începând cu vârsta de 14 -16 zile se amenajează un

compartiment, cu aşternut curat despărţit de restul adăpostului de un gard – grătar mobil.

În acest compartiment unde numai iezii pot trece dintr-o parte în alta trebuie să se găsească furaje de cea mai bună calitate, concentrate măcinate şi apă potabilă la discreţie.

Consumul zilnic de nutreţuri concentrate pentru un ied este de 20 -30 g şi în plus fân sau otavă de leguminoase, la discreţie.

În cazul rănirii mameloanelor de la incisivii iezilor şi refuzul mamei de a-l mai primi, se va recurge la hrănirea la biberon timp de 8 -10 zile cu lapte sau înlocuitori de lapte.

Page 60: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

60

8.3 Tehnologia creşterii artificiale Constă în separarea iezilor de mame după 4 zile de la naştere şi

furajarea lor cu înlocuitori de lapte şi nutreţuri combinate. În acest fel, cantitatea cea mai ridicată de lapte din primele 2-3 luni

de lactaţie poate fi recoltată şi valorificată. Sistemul generalizat în Franţa şi Elveţia prezintă mai multe

avantaje: - eliminarea stresului de înţărcare; - o supraveghere mai atentă a iezilor; - sporirea prolificităţii; - recuperarea iezilor orfani sau subponderali; - planificarea tineretului femel bine dezvoltat la monta timpurie; - mecanizarea şi automatizarea lucrărilor. Alăptarea iezilor cu substituienţi se face la găleată sau la biberon,

sau cu ajutorul unor instalaţii automate în boxe speciale cu câte 10 -12 iezi, unde se mai găsesc : lucernă fân , furaje combinate şi apă potabilă la discreţie.

Hrănirea numai pe bază de lapte favorizează dezvoltarea stomacului glandular în detrimentul celorlalte compartimente (foios, rumen, reţea). Concentratele prea fin măcinate provoacă acidoza ruminală.

Proporţia de fibroase din hrana iezilor de lapte trebuie să fie de 15%.

Adăpostul trebuie să fie ferit de curenţi, uşor de curăţat şi dezinfectat, cu microclimat corespunzător care să asigure 10 – 200 C în primele 10 zile după care se reduce la 12 - 150C şi umiditate 60 – 65% şi o circulaţie a aerului de 0,2 m/s.

Substituentul clasic de lapte este alcătuit din 70 % lapte smântânit deshidratat, 20 – 30% grăsime, 1% lecitină, 1% supernucleu vitamino – mineral. Amestecul se face la un Kg substituent solid – 6 Kg apă. Se amestecă iniţial substituentul cu o parte din apă la 700C (pentru distrugerea florei saprofite) după care se adaugă restul de apă la 400C. Se omogenizează bine şi se administrează la 35 – 36 0C în mai multe tainuri.

8.4 Înţărcarea Se face în funcţie de obiectivul principal de exploatare – obţinerea

unei cantităţi mai ridicate de lapte comercializabil sau destinaţia iezilor pentru prăsilă sau sacrificare.

Înţărcarea poate fi: a) tardivă la vârsta de 2-3 luni şi greutatea de 13 -15 Kg la rase

neameliorate;

Page 61: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

61

b) timpurie la vârsta de o lună şi greutate de 9 – 10 Kg la rase ameliorate pentru producţia de lapte;

c) foarte precoce la vârsta de 4-5 zile, hrănirea făcându-se cu înlocuitori de lapte şi concentrate până la atingerea greutăţii optime.

Cantitatea de lapte în perioada 0- 3 luni

Vârsta (săptămâni) 1 1- 3 4 - 6 7- 8 9-12

Cantitatea de lapte (g/tain)

150 200 350 250 150

Nr. tainuri 6 4 3 3 3

Schema de alăptare artificială a iezilor până la vârsta de trei luni pe bază de lapte integral suplimentat cu diferite nutreţuri Vârsta în zile

Nr. de tainuri în 24 h

Lapte integral

Supă de ovăz Concentrate, rădăcinoase

Într-un tain (g)

În 24 h (g)

Pe întreaga perioadă (Kg)

În 24 h (g)

În întreaga perioadă (Kg)

În 24 h (g)

În întreaga perioadă (Kg)

În 24 h (g)

În întreaga perioadă

(Kg) 1 6 80 480 0,48 - - - - - -

2 6 100 600 0,60 - - - - - -

3 6 120 720 0,72 - - - - - -

4 6 140 840 0,84 - - - - - -

5 6 160 960 0,96 - - - - - -

6 - 10 5 220 1100 5,50 - - - - - -

11- 20 4 300 1200 12,00 200 2,0 - - - -

21- 30 4 300 1200 12,00 300 3,0 - -

31- 40 3 350 1050 10,50 500 5,0 30 0,3 40 0,4

41- 50 3 250 750 7,50 700 7,0 50 0,5 60 0,6

51-60 3 150 450 4,50 700 8,0 100 1,0 100 1,0

61-70 3 100 300 3,00 800 8,0 150 1,5 200 2,0

71-80 3 100 300 3,00 - - 200 2,0 250 2,5

81-90 3 100 300 3,00 - - 300 3,0 250 2,5

Total - - - 64,6 - 33,0 - 10,3 - 9,0

9.Sisteme de întreţinere în exploatarea caprelor

9.1 Sistem semiextensiv În sistemul de întreţinere semiextensiv, caprele sunt întreţinute iarna

în cadrul fermelor unde sunt hrănite cu fânuri, furaje grosiere şi însilozate, precum şi cu supliment de concentrate.

Page 62: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

62

Vara începând cu luna aprilie, caprele sunt întreţinute pe păşuni naturale, păşuni cultivate şi păşuni ocazionale până în luna noiembrie.

Se mai suplimentează furajarea pe timpul verii cu adaos de concentrate.

9.2 Sistem intensiv Reprezintă creşterea cerinţelor faţă de sporirea producţiei de carne

pe lângă celelalte produse specifice caprinelor. Caprele sunt întreţinute în stabulaţie permanentă la adăpost şi în

padoc. Avantajele sistemului intensiv:

procesul de ameliorare a rasei este dirijat, prin selecţie individuală, monta este dirijată, în acest fel se realizează o ameliorare rapidă a efectivelor sub raportul producţiei;

Posibilitatea specializării caprinelor în diferite direcţii de exploatare;

Valorificarea resturilor vegetale secundare sub formă de amestec unic (TIEMAC), prin tehnologii de producere, preparare şi administrare;

Mecanizarea activităţilor din fermă, folosirea adăposturilor la întreaga lor capacitate, densitate mare a caprelor pe unitatea de suprafaţă;

Creşterea şi înţarcarea timpurie a iezilor şi îngrăşarea de tip industrial, în vederea creşterii producţiei de carne.

Sistemul de întreţinere este liber, caprele sunt întreţinute în aer liber în padocurile aferente adăposturilor, în interiorul adăpostului animalele se adăpostesc când timpul este nefavorabil şi evident în timpul iernii.

Padocul – de regulă suprafaţa padocului trebuie să fie dublă faţă de suprafaţa adăpostului, furajarea şi adăparea se face în padocuri pe timp frumos, unde animalele pot rămâne şi peste noapte.

10. Alimentaţia caprinelor O particularitate biologică şi implicit economică a speciei o

reprezintă valorificarea superioară a tuturor categoriilor de nutreţuri. Furajele folosite în hrana caprelor sunt foarte variate şi mai puţin

costisitoare, mai ales în cazul exploatării gospodăreşti. Necesarul de furaje depinde de producţia de lapte urmărită, de

starea fiziologică a animalelor şi de calitatea acestora. Caprele nu sunt pretenţioase, însă lacome cu pronunţat simţ

preferenţial faţă de anumite sortimente de nutreţuri şi chiar părţi din acestea şi foarte capricioase faţă de starea de igienă a furajelor.

Preferă păşunile montane cu diferiţi arbuşti, frunzele, lăstărişul, muguri de arbori, plante aromate. De asemenea, resturile de bucătărie, de

Page 63: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

63

la grădinile de zarzavat, coji de fructe, pepeni, cartofi, varză, salată, pastă de leguminoase, fructe căzute din pomi.

În exploatarea extensivă, în libertate, consumul de ierburi variază de la 5 la 80%.

În condiţii de stabulaţie permanentă în adăpost, cu furajare dirijată, caprele sunt hrănite pe bază de norme şi raţii pentru intensificarea producţiilor lor. Rasele perfecţionate produc în general o cantitate de lapte de 20 de ori mai mare decât greutatea proprie şi o prolificitate de peste 3 iezi la 2 fătări.

Furajele folosite în hrana caprelor se împart în două mari categorii:

Furaje de volum - fânuri, grosiere şi suculente;

Furaje concentrate cultivate – cereale (porumb, orz, ovăz, mazăre furajeră, floarea soarelui, grâu furajer, etc.) şi furaje concentrate industriale (rezultate din prelucrarea industrială a cerealelor ( şroturi de floarea-soarelui, soia, tărâţe din industria morăritului);

Supliment P.V.M. ( complex pentru echilibrarea proteino-minerală-vitaminică a raţiei).

10.1 Alimentaţia în perioada de păşunat

(lunile: aprilie, mai, iunie, iulie, august şi septembrie) Pe timp de vară, furajarea caprelor se bazează pe masă verde

administrată cosită la iesle, cantitatea ingerată este de 8 -10 Kg/zi la adulte, 4-5 kg la tineret peste şase luni şi 2-3 Kg/zi la iezi.

Se mai adaugă în raţie nutreţ concentrat şi supliment PVM pentru echilibrarea proteino-minerală-vitaminică a raţiei.

Necesarul de săruri va fi asigurat prin bulgări sau “brichete” pentru lins.

În cadrul acestui sistem se mai poate asigura furajarea folosindu-se amestecul unic pe bază de furaje fibroase 65% din care ( ´ fân şi ´ grosiere), siloz, masă verde tocate 20% şi 15% ştiuleţi de porumb, totul tocat, omogenizat şi eventual umectat cu soluţie slabă de saramură sau melasă.

10.2 Alimentaţia în perioada de stabulaţie ( lunile: octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie şi martie) Stabulaţia durează cca. 180 zile în funcţie de durata sezonului de

iarnă. În această perioadă caprinele se hrănesc în mod tradiţional cu diferite fânuri, nutreţuri suculente, la care se adaugă şi concentrate numai în prima lună de lactaţie în cantităţi de 200 – 300 g/zi.

În exploatarea semiintensivă şi intensivă hrănirea se face pe bază de norme şi raţii. Nivelul de consum atinge 3 – 3,5% substanţă uscată din

Page 64: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

64

greutatea vie şi variază în raport cu starea fiziologică fiind minimă la sfârşitul gestaţiei şi maximă între 6 şi 10 săptămâni de lactaţie. In general caprele nu sunt pretenţioase la furajare în alimentaţia lor intrând o gamă variată de furaje asigurând un grad ridicat de valorificare ale acestora Furajarea caprinelor se realizează în raport de direcţia de exploatare, vârstă, perioadă de stabulaţie sau de vară şi stare fiziologică

10.3 RATII FURAJERE

Raţiile furajere se întocmesc pe categorii, astfel încât să asigure necesarul de substanţă uscată, unităţi nutritive şi proteină.

1. Raţii furajere în perioada de stabulaţie ( lunile: octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie şi martie)

Raţie furajeră pentru capre cu o greutate de 50 kg

SPECIFICARE Cantitate(Kg) S.U(Kg) U.N PBD(g) Ca(g) P(g)

Fân de lucernă 1,80 1,60 0,95 189 18 3

Porumb siloz 3,00 0,78 0,60 33 4 2

Grosiere 0,50 0,15 0,16 4 0 0

Nutreţ concentrat 0,50 0,43 0,54 60 4 5

Sare 0,02

TOTAL 2,962 2,24 286 25 10

Raport UN/SU =0,76 0,76

Raport SU/UN =1,3:1 1,3

Raportul energo-proteic =1:128 128

S.U. =Substanţă uscată

U.N.=Unităţi nutritive PBD=Proteină digestibilă Ca =Calciu P = Fosfor Nutreţ concentrate =porumb boabe, ovăz, orz şi complex proteino-vitamino-mineral (P.V.M.) Grosiere=producţie secundară :paie de ovăz,orz şi coceni de porumb

Raţie furajeră pentru ţapi cu o greutate de 60-80 Kg

SPECIFICARE Cantitate(Kg) S.U(Kg) U.N PBD(g) Ca(g) P(g)

Fân de lucernâ 1,80 1,60 1,06 189 18 3

Porumb siloz 3,00 0,78 0,60 33 3,6 2

Page 65: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

65

Grosiere 0,50 0,43 0,16 4,35 0,1 0

Nutreţ concentrat 0,50 0,43 0,54 60 3,5 5

Sare 0,02

TOTAL 3,237 2,352 286 25 10

Raport UN/SU=0,73 0,73

Raport SU/UN=1,4:1 1,4

Raportul energo-proteic=1:122 122

Raţie furajeră pentru tineret caprin femel la îngraşare cu o greutate de 14-30 Kg

SPECIFICARE Cantitate(Kg) S.U(Kg) U.N PBD(g) Ca(g) P(g)

Fân de lucernă 0,40 0,36 0,21 42 4 1

Porumb siloz 3,00 0,78 0,60 33 3,6 2

Grosiere 0,00 0,00 0,00 0 0 0

Nutreţ concentrat 0,20 0,17 0,21 24 1,4 2

Sare 0,01

TOTAL 1,308 1,026 99 9 4

Raport UN/SU=0,78 0,78

Raport SU/UN=1,3:1 1,3

Raportul energo-proteic=1:96 96

Raţie furajeră pentru tineret caprin mascul la îngrăşare greutate 14-35 Kg -

SPECIFICARE Cantitate(Kg) S.U(Kg) U.N PBD(g) Ca(g) P(g)

Fân de lucernă 0,70 0,62 0,37 73,5 7 1

Porumb siloz 2,00 0,52 0,40 22 2,4 1

Grosiere 0,00 0,00 0,00 0 0 0

Nutreţ concentrat 0,20 0,17 0,21 24 1,4 2

Sare 0,01

TOTAL 1,315 0,985 120 11 4

Raport UN/SU=0,75 0,75

Raport SU/UN=1,3:1 1,3

Raportul energo-proteic=1:121 121

Raţie furajeră pentru iezi şi ieduţe cu o greutate 3-14 kg

SPECIFICARE Cantitate(Kg) S.U(Kg) U.N PBD(g) Ca(g) P(g)

Fân de lucernă 0,50 0,45 0,30 50 5 1

Page 66: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

66

Grosiere 0,00 0,00 0,00 0 0 0

Nutreţ concentrat 0,20 0,17 0,21 24 1,4 2

Sare

TOTAL 0,617 0,509 74 6 3

Raport UN/SU =0,82 0,82

Raport SU/UN =1,2:1 1,2

Raportul energo-proteic=1:145 145

2. Raţii furajere în perioada de păşunat (lunile:aprilie,

mai,iunie, iulie,august şi septembrie) Raţie furajară pentru capre cu o greutate de 50 kg

SPECIFICARE Cantitate(Kg) S.U(Kg) U.N PBD(g) Ca(g) P(g)

Lucernă masă verde 3,00 0,72 0,57 105 15 2

Borceag masă verde 3,50 0,63 0,60 77 4,55 2

Grosiere 0,50 0,43 0,16 4,35 0,1 0

Nutreţ concentrat 0,30 0,26 0,32 36 2,1 3

P.V.M 0,10 0,09 0,07 3,1 0 0

Sare 0,02

TOTAL 2,12 1,71 230 22 8

Raport UN/SU=0,81 0,81

Raport SU/UN=1,2:1 1,2

Raportul energo-proteic=1:134 134 Raţie furajeră pentru ţapi cu o greutate de 60-80 Kg

SPECIFICARE Cantitate(Kg) S.U(Kg) U.N PBD(g) Ca(g) P(g)

Fân de lucernă 0,50 0,45 0,27 52,5 5 1

Lucernă masă verde 3,00 0,72 0,57 105 15 2

Borceag masă verde 3,50 0,63 0,60 77 4,55 2,45

Grosiere 0,50 0,15 0,16 4,35 0,1 0,15

Nutreţ concentrat 0,50 0,43 0,54 60 3,5 4,75

P.V.M 0,10 0,09 0,07 3,1 0 0

Sare 0,02

TOTAL 2,46 2,19 302 29 11

Raport UN/SU=0,89 0,89

Raport SU/UN=1,1:1 1,1

Raportul energo-proteic=1:138 138

Page 67: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

67

Raţie furajeră pentru tineret caprin femel la îngraşare cu o greutate de 14-30 Kg

SPECIFICARE Cantitate(Kg) S.U(Kg) U.N PBD(g) Ca(g) P(g)

Lucernă masă verde 3,00 0,72 0,57 105 15 2

Grosiere 0,00 0,00 0,00 0 0 0

Nutreţ concentrat 0,30 0,26 0,32 36 2,1 2,85

P.V.M 0,10 0,09 0,07 3,1 0 0

Sare 0,01

TOTAL 1,06 0,96 144 17 5

Raport UN/SU=0,91 0,91

Raport SU/UN=1,1:1 1,1

Raportul energo-proteic=1:150 150

Raţie furajeră pentru tineret caprin mascul la îngrăşare greutate 14-35 Kg

SPECIFICARE Cantitate(Kg) S.U(Kg) U.N PBD(g) Ca(g) P(g)

Lucernă masă verde 2,00 0,48 0,38 70 10 1

Borceag masă verde 1,00 0,18 0,17 22 1,3 0,7

Porumb masă verde 0,00 0,00 0,00 0 0 0

Nutreţ concentrat 0,30 0,26 0,32 36 2,1 2,85

P.V.M 0,10 0,09 0,07 3,1 0 0

Sare 0,01

TOTAL 1,00 0,94 131 14 5

Raport UN/SU =0,94 0,94

Raport SU/UN=1,1:1 1,1

Raportul energo-proteic=1:139 139

Raţie furajeră pentru iezi şi ieduţe cu o greutate 3-14 kg

SPECIFICARE Cantitate(Kg) S.U(Kg) U.N PBD(g) Ca(g) P(g)

Fân de lucernă 0,50 0,45 0,27 52,5 5 1

Borceag masă verde 1,00 0,18 0,17 22 1,3 0,7

Nutreţ concentrat 0,20 0,17 0,21 24 1,4 1,9

P.V.M 0,10 0,09 0,07 3,1 0 0

Sare

Page 68: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

68

TOTAL 0,88 0,72 102 8 4

Raport UN/SU =0,82 0,82

Raport SU/UN=1,2:1 1,2

Raportul energo-proteic=1:141 141

Raţiile şi necesarul total de furaje poate fi adaptat la zonele de

creştere şi posibilităţile reale ale crescătorilor, fermierul având posibilitatea de a substitui un furaj cu altul cultivat în zona respectivă, având aceeaşi valoare nutritivă.

Raţie orientativă pentru ţapii de prăsilă

Sortimente furaje

În perioada de pregătire la o greutate vie a ţapului

În perioada de montă la o greutate vie a ţapului de

60 Kg

80 Kg

60 Kg 80 Kg

cu 2-3 monte pe zi

cu 4-5 monte pe zi

cu 2-3 monte pe zi

cu 4-5 monte pe zi

Ierburi de păşune naturală (Kg)

4.0 4,5 6,0 - 6,5

Fân din diverse ierburi graminee şi leguminoase (Kg)

- - 3,0 - 3,0

Siloz din porumb (Kg)

1,0 - 0,3 - - 1,0

Ovăz (Kg) 0,2 0,3 0,2 0,4 0,4 0,4

Orz (Kg) - - - 0,2 - -

Turte de floarea soarelui (Kg)

- - - - 0,2 0,3

Tărâţe de ovăz (Kg)

- - - - 0,2 -

Lapte

degresat (Kg) - - - - - 0,5

Clorură de sodiu (g)

10,0 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0

Carbonat de

calciu (g) - - - 9,0 10,0 -

Fosfat defluorizat (g)

- 12,0 12,0 - - 10,0

Fosfat de amoniu (diamonfos)

10,0 - - - - 7,0

Page 69: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

69

(g)

Conţinutul raţiei în:

- UN 1,41 1,47 1,47 2,09 2,05 2,64

- PD 122 144 144 304 254 305

Raţie orientativă pentru capre

Sortimente de furaje

Necesarul în 24 h pentru un animal cu greutatea de 50 Kg

Capre În perioada de lactaţie

În perioada de muls

În prima-jumătate a gestaţiei

(Kg)

În a 2-a jumătate a gestaţiei

(Kg)

1 ied 2 iezi

Ierburi de păşune - - - 4,0 -

Ierburi graminee - - 3,0 - 6,0

Fânuri de ierburi graminee

- 1,0 - - -

Siloz de porumb - - 1,0 1,0 -

Tărâţe de orz 0,2 0,3 - - 0,2

Făină de ovăz - 0,2 0,2 0,4 -

Turte de floarea soarelui

- 0,1 0,2 - -

Sfeclă de zahăr - - - - -

Carbonat de calciu (g)

- 6,0 16,0 11,0 19,0

Fosfat de amoniu(g) 15,0 8,0 8,0 8,0 8,0

Clorură de sodiu (g) 5,0 10,0 10,0 10,0 10,0

Conţinutul raţiei în:

U.N. 0,88 1,10 1,64 1,85 3,01

P.D. (g) 72 115 180 226 199

U.N. =Unităţi nutritive, P.D. =Proteină digestibilă

În asigurarea necesarului de furaje se pot efectua modificări prin substituiri şi reevaluări ale raţiilor zilnice în funcţie de sortimentele de furaje existente.

Necesarul de furaje este determinat de mărimea efectivelor (conform anexei).

Necesarul de furaje pentru ferma de capre cu un efectiv de 257 efectiv matcă, din care 250 capre şi 7 ţapi şi 325 iezi din fătări, este redat în tabelul următor:

Page 70: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

70

Denumirea UM Cantitatea Suprafaţa necesară ( ha)

Productia / ha

Fânuri t 88,48 15 6

Suculente t 146,88 5 30

Grosiere t 49,60 0 1,5

Concentrate t 45,86 15 3

Masă verde t 342,34 15 23

Sare bulgări t 0,60

Suprafaţa cultivată TOTAL 50

Cantitatea de furaje necesară pentru perioada de stabulaţie

(lunile: octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie şi martie) :

Fân 88,5 to Suculente 146,8 to Amestec concentrate 25,7 to Paie 25,8 to

În această perioadă caprinele se hrănesc în mod tradiţional cu

diferite fânuri, nutreţuri suculente, la care se adaugă şi concentrate.

Cantitatea de furaje necesară pentru perioada de păşunat (lunile: aprilie, mai,iunie, iulie, august şi septembrie):

Masă verde 342,3 to Amestec concentrate 20,1 to Paie 23,7 to Pe perioada de păşunat, furajarea caprelor se bazează pe masă

verde administrată cosită la iesle, cantitatea ingerată este de 6 -8 Kg/zi la adulte, 3-4 kg la tineret peste şase luni şi 1-2 Kg/zi la iezi.

Trecerea de la un regim hibernal în perioada de stabulaţie pe bază de furaje uscate (80-90%) la consumul de furaje verzi se face treptat, deoarece masa verde este foarte apoasă (85% apă), bogată în azot solubil, care determină o schimbare a florei ruminale.

Pentru adaptarea florei ruminale este necesară integrarea progresivă a noii raţii. Astfel, o tranziţie prea rapidă conduce la o accelerare a tranzitului digestiv şi creşterea riscurilor sanitare (diaree, tetania de iarbă). O bună tranziţie alimentară durează aproximativ 3 săptămâni, timp în care papilele şi populaţia microbiană din rumen se adaptează noilor condiţii de alimentaţie. Se va creşte progresiv raţia de masă verde: în prima săptămână o treime masă verde şi două treimi din raţia veche, în a doua săptămână raţii egale, iar în a treia săptămână două treimi masă verde şi o treime din raţia veche.

Page 71: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

71

Calculul necesarului de furaje s-a făcut pe baza raţiilor furajere bine echilibrate, calculaţia s-a făcut pentru fiecare categorie în parte, iar din însumarea acestora a rezultat necesarul anual de furaje.

Page 72: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

72

NECESARUL DE FURAJE

Categoria de încadrare

Nr. de animale

Nr. de zile

Perioada de stabulaţie (lunile: octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie şi martie) Fânuri Suculente Grosiere Concentrate

kg/zi/cap necesar ( t ) kg/zi/cap

necesar (t) kg/zi/cap

necesar (t) kg/zi/cap

necesar (t)

Capre+ţapi 257 180 1,8 83,268 3 138,78 0,5 23,13 0,5 23,13

Tineret an curent 60 90 0,4 2,16 1,5 8,1 0,5 2,7 0,2 1,08

Tineret la îngrăşat 127 60 0,4 3,048 0,2 1,524

TOTAL 444 88,476 146,88 25,83 25,734

Cantitatea de furaje necesară pentru perioada de păşunat:

Perioada de păşunat (lunile: aprilie, mai,iunie, iulie,august şi septembrie) Nr.zile

Categoria de încadrare

Nr. de animale

Masă verde Grosiere Concentrate

kg/zi/cap necesar (t) kg/zi/cap necesar (t) kg/zi/cap necesar (t)

Capre+ ţapi 257 6,5 309,0425 0,5 23,77 0,4 19,018 185

Tineret an curent 60 3 33,3 0,1 1,11 185

TOTAL 444 342,34 23,77 20,128

Page 73: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

73

PLAN DE CULTURA

Cultura

Suprafaţa

cultivată

(ha) Producţie medie (kg/ha)

AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Cantitate totală(kg)

Cantitate totală (kg)

Cantitate totală (kg)

Cantitate totală (kg)

Cantitate totală (kg)

Ovăz 5 2000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000

Porumb 5 4000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000

Borceag m.v. 10 25000 250.000 250.000 250.000 250.000 250.000

Porumb siloz 5 30000 150.000 150.000 150.000 150.000 150.000

Lucernă 15 6700 100.500 100.500 100.500 100.500 100.500

Orz 5 4000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000

Lucerna mv 5 30000 150.000 150.000 150.000 150.000 150.000

Total 50

Page 74: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

74

În funcţie de necesarul de furaje necesar unei ferme de capre cu un efectiv de 250 de femele, 7 masculi şi tineretul aferent unui an, s-a elaborat planul de cultură, folosind asolamentele şi respectând rotaţia culturilor.

Denumirea UM Cantitatea Suprafaţa Necesară ( ha)

Productia / ha

Fânuri t 88,48 15 6

Suculente t 146,88 5 30

Grosiere t 49,60 0 1,5

Concentrate t 45,86 15 3

Masă verde t 342,34 15 23

Sare bulgări t 0,60

Suprafaţă cultivată TOTAL 50

În scopul asigurării întregului necesar de furaje pentru ferma de capre, de care este nevoie de-a lungul unui an întreg, trebuie să se întocmească o balanţă furajeră.

Această balanţă se întocmeşte luând în calcul cele 2 perioade distincte:

-perioada de stabulaţie, când animalele se furajează la grajd cu furaje conservate (fânuri, grosiere şi suculente însilozate);

-perioada de păsunat, când caprele se hrănesc cu furaje verzi, cosite şi administrate la grajd, sau pe păşune, dacă există pe lângă fermă păşune.

Pentru asigurarea furajării cu masă verde pe toată perioada, în planul de cultură, s-au prevăzut asemenea culturi.

Echilibrarea balanţei furajere trebuie să fie făcută pe baza posibilităţilor reale, existente în fermă, reducând la maximum cumpărarea de nutreţuri de orice fel de la alţi producători, care măresc costurile de producţie.

Balanţa furajeră se întocmeşte luând în calcul resursele de care dispune ferma.

Balanţa poate fi excendentară la unul sau mai multe sortimente atunci când, parţial sau total, se asigură toate sortimentele necesare pentru ferma de capre, sau poate fi deficitară atunci, când, din resurse proprii, necesarul de furaje poate fi parţial acoperit.

Ferma de capre are autonomie furajeră, ferma având în exploatare 50 hectare teren arabil, din care 20 hectare suprafaţă furajeră (lucernă).

Page 75: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

75

BALANŢA FURAJERĂ

Nr. crt

Specificare

AN I AN II

Fân Suculente Masă Verde

Concentrate Fân Suculente Masă Verde

Concentrate

1 Capre 83 139 309,04 42,148 92,52 92,52 332,8 18,8

2 Tineret an curent

2,16 8,1 33,3 2,19 6,3 6,3 38,9 1,9

3. Tineret mascul la îngrăşare.

3,048 0 1,5 8,4 0,0 0,8

4. Tineret femel an preced.

21,6 33,3 3,3

TOTAL 88,476 146,88 342 45,9 128,82 98,82 405,0 24,8

Page 76: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

76

11. Adăparea caprinelor

Necesarul de apă Asigurarea necesarului de apă la paşune sau în fermă, constituie o

activitate esenţială. Cantităţile de apă necesare în adăposturile de caprine vor asigura consumul curent al animalelor, prepararea hranei, îmbăierea animalelor, curaţirea adăposturilor şi spălarea instalaţiilor.

Pentru consumul zilnic de apă sunt necesare următoarele cantităţi: ţapii de reproducţie 8 l, caprele mame 7 l, tineret prasilă 4 l şi pentru iezi 0-3 luni 0.5 l.

Asigurarea apei în perioada de stabulaţie se realizează prin diferite sisteme de alimentare, racordări la reţea sau amenajări de puţuri de apă.

Distribuţia apei în grajdurile de animale se realizează prin diverse instalaţii racordate la sistemul de alimentaţie, astfel: Alimentarea animalelor cu apă la jgheab, apa fiind adusă la grajd

prin racord la un robinet de alimentare, asigurând astfel apa necesară adăpării animalelor ori de câte ori este nevoie. Alimentarea animalelor cu apă din adăpători automate, prevăzute

cu supapă sau cu nivel constant. În scopul asigurării cantităţilor necesare pentru: adăpare şi consum

tehnologic, depozitarea apei se poate face în microcastele sau rezervoare construite din metal, beton, cărămidă sau material plastic.

Rezervoarele de apă pot fi construite la suprafaţă sau subteran folosindu-se hidrofoare, precum şi suporţi de susţinere în cazul microcastelelor de apă.

Necesarul de apă diferă în funcţie de mărimea, profilul şi complexitatea fermei şi se calculează pe baza normelor zilnice de consum de apă în vigoare.

Aceste norme ţin cont de necesarul de apă pentru adăpat, spălat, şi igienizare.

Consumul de apă în l/zi, pentru ferma de caprine

Denumirea consumatorilor Cantitatea de apă necesară pentru 24 h, l/cap

Capre adulte, ţapi 7 - 8

Tineret caprin 3 - 4

Alţi consumatori 8 -10

Lăptărie, la 1 l de lapte 4 - 5

Pentru prepararea furajelor 1,5 - 3,5

Pentru îngrijitor 50 – 60

Pentru spălare (laptărie, filtru sanitar) 2 l/mp de suprafaţă spălată

Page 77: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

77

Animalele trebuie să aibă în permanenţă apă proaspătă la discreţie. Nivelul consumului de apă este determinat atât de animal, cât şi de structura, compoziţia raţiilor furajere, factorii de microclimat, însuşirile fizice şi chimice ale apei, frecvenţa şi sistemul de adăpare.

Apa trebuie să corespundă calitativ reglementărilor privind apa potabilă şi să asigure cantitatea minimă necesară zilnică pentru desfăşurarea activităţii fermei.

Condiţiile de potabilitate a apei sunt stabilite prin STAS nr. 1342/1991.

În cazurile în care nu se poate asigura apa potabilă cu caracteristicile fizico- chimice şi bacteriologice cerute de standard se pot admite derogări în privinţa conţinutului, numai la substanţele care nu modifică însuşirile organoleptice ale apei şi nu au acţiune toxică asupra animalelor.

Folosirea surselor de apă, care nu se încadrează în prevederile STAS şi a prezentelor norme, se va face cu aprobarea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi Siguranţă Alimentară. Adăpostul va fi dotat cu adăpători automate, în fiecare boxă, care vor fi curaţate zilnic. CONSUM APÂ ADÂPARE

Categoria Efectiv mediu

Consum l/cap zi

Consum total ( litri/zi)

Consum anual(litri)

Consum anual(mc)

Capre 250 7 1.750,0 638.750,0 638,8

Ţapi 7 8 56,0 20.440,0 20,4

Tineret mascul an curent 1 3 3,8 693,8 0,7

Tineret femel an curent 14 3 41,3 7.631,3 7,6

Tineret caprin îngrăşare mascul 15 3 45,0 8.325,0 8,3

Tineret caprin femel îngrăşare 17 3 50,3 9.296,3 9,3

Iezi 0-2 luni 41 0,5 20,3 1.218,8 1,2

TOTAL 344 27,5 1.966,6 686.355,0 686,4

CONSUM TEHNOLOGIC

Sector de producţie Consum (litri)

Consum tehnologic ( litri )

TOTAL (Litri/an)

TOTAL (mc/an)

Alţi consumatori (grup social) 8 5 14.600 14,6

Lăptăria / 1 litru lapte 4 463 675.510 675,51

Preparare furaje 1,5 500 67.500 67,5

Page 78: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

78

Pentru îngrijitori 50 2 36.500 36,5

Spălare 2 litri/ mp suprafaţă 2 12

2x12x365 =8.760 8,76

TOTAL 66 982 802.870 803

CONSUMUL TOTAL DE APĂ

Sector de producţie

Consum anual (litri)

Consum anual (mc)

Adăpare 686.355 686

Alţi consumatori 14.600 15

lăptăria / 1 litru lapte 675.510 676

Preparare furaje 67.500 68

Pentru îngrijitori 36.500 37

Spălare 2 litri/ mp suprafaţă 8.760 9

TOTAL 1.489.225 1.489

12. Condiţii de microclimat

Condiţiile ambientale, alături de o furajare corespunzătoare, permit

realizarea unui randament productiv optim. Acest obiectiv, de a optimiza permanent productivitatea, impune ca pe langă spaţiile necesare întreţinerii animalelor să se ia în considerare toţi factorii care asigură o stare corespunzătoare climatică a mediului ambiant cum ar fi : temperatură, umiditatea relativă, iluminarea şi viteza curenţilor de aer. Parametrii ambientali pentru caprine

Categoria de animale

Temperatura interioară

Umiditate relativă

Volum aer Viteza maximă a aerului

iarna vara

Unitatea de măsură

°C ºC % mc/cap m/s

Capre de reproducţie

3 - 5 15 - 21 70 - 80 2,5 - 4 < 0,5

Capre în maternitate

8 - 10 18 - 21 60 - 70 3 - 5 0,2

Page 79: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

79

Iezi: în prima luna de viaţă

8 - 14 18 - 21 60 - 70 1,5 - 2 0,2

în luna a II-a

12 15 - 21 60 - 70 1,5 - 2 0,2

Ţapi 3 - 5 15 - 21 70 - 80 3 - 5 <0,5

În vederea creşterii caprelor în stabulaţie permanentă, sunt necesare

câteva precizări privind iluminatul, ventilaţia adăpostului şi menţinerea temperaturii relativ constante, îndeosebi în zonele cu variaţii mari de temperatură şi vânt.

În sistemul intensiv de creştere, densitatea mare a animalelor conduce la scăderea volumului de aer pe cap sub 10 mc, creşte umiditatea relativă apărând condensul şi în consecinţă vor apare probleme de sănătate la animale.

Într-un astfel de adăpost este absolut necesară montarea unui sistem de ventilaţie dinamic a cărui principiu de funcţionare constă în intrarea liberă a aerului prospăt şi ieşirea forţată a aerului viciat cu ajutorul unor ventilatoare.

Dimensionare sistemului de ventilaţie se face în raport cu volumul adăpostului şi efectivul de animale.

Asigurarea unei ventilaţii corespunzătoare în adăpost, previne îmbolnăvirile la animale (pneumopatii, mamite clinice etc.).

Temperatura optimă pentru adulte este de 8-16º C, cu o variaţie termică între zi şi noapte nu mai mare de 10º C.

În adăpost nu trebuie să fie curenţi de aer.

13 . Producţia de lapte Pentru producţia de lapte de capră Uniunea Europeana nu a stabilit

cote limitative de producţie, aşa cum s-a întâmplat în cazul laptelui de vacă. Chiar dacă pentru laptele de capră nu s-a impus o anumită cotă, asta nu

înseamnă că trebuie neglijate aspectele care duc la obţinerea unui lapte curat şi de calitate (lapte conform).

Cerinţele de lapte de capră, cresc mereu, atât pentru nevoile interne, cât şi pentru export, în special prelucrat sub diferite forme de brânzeturi.

La noi în ţară, producţia medie de lapte este scăzută comparativ cu rasele specializate ca: Saanen, Alpina Franceză etc.

Rasele de capre specializate pentru producţia de lapte, din alte ţări, au fost folosite în încrucişări cu caprele locale româneşti, pentru ameliorarea producţiei.

Ţapii din rasa Saanen s-au folosit cu bune rezultate la încrucişare cu femelele din rasa Carpatină, după care s-a constatat că metişii rezultaţi

Page 80: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

80

sunt superiori rasei materne. Creşterea Saanenului în rasă pură, în condiţiile climatice şi de hrănire din ţara noastra, nu s-a soldat cu bune rezultate, de fiecare dată manifestând o pronunţată sensibilitate, mai puţin încurajatoare pentru crescători, ea solicitând bune condiţii de creştere, furajare şi îngrijire. Datorită rusticităţii rasei considerăm că pentru condiţiile din ţara noastră,

rasa Alpină franceză, ar fi mai indicată pentru ameliorarea caprinelor autohtone decât capra Saanen.

Caracteristicile productive ale raselor de capre

Caracteristici U.M

RASA

Carpatina Alba de Banat

Saanen Alpina Franceza

Greutate adult kg 40-50 45 50-55 50-70

Producţie medie de lapte

litri 260-280 500 740 600

Producţie maximă de lapte

litri 800 1350 1800-2000 1800 - 2200

Durata lactaţiei zile 150-260 300 270 250-305

Profilicitate % 130 -140 200 150-170 150

Curba de lactaţie pentru o producţie medie de lapte de 400 litri este

redată în tabelul de mai jos.

Page 81: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

81

CURBA DE LACTAŢIE Nr Specificatie I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total(litri)

Crt

1 % din prod

totală

12 14,5 13,5 12,5 10,5 10 9 8 6 4 - - 100

2 Producţia

lunară de

lapte

48 58 54 50 42 40 36 32 24 16 - - 400

3 Fătări 63 3000 3.625 3.375 3.125 2.625 2.500 2.250 2.000 1.500 1.000 - - 25.000

150 - 7.200 8.700 8.100 7.500 6.300 6.000 5.400 4.800 3.600 2400 - 60.000

38 - - 1.800 2.175 2.025 1.875 1.575 1.500 1.350 1.200 900 600 15.000

4 Producţia de

lapte - total

3.000 10.825 13.875 13.400 12.150 10.675 9.825 8.900 7.650 5.800 3300 600 100.000

5. d.c. marfa 2.244 8.453 13.022 12.230 10.980 10.675 9.825 8.900 7.650 5.800 3300 600 93.679

6. Consum=0,8 l/cap 756 2.373 853 1.170 1.170

6.321

7. iezi obţinuţi 81 195 49 325

I-XII- lunile anului

Fătări Luna ianuarie 25% din 250=63 Luna februarie 60% din 250=150 Luna martie 15% din 250=38

Prolificitate=130%(1,3 iezi/capră ;- 3 capre fată 4 iezi) Iezi obţinuţi =(250 caprex130)/100 =325 iezi.

Prod lapte prima lună=400 litri/an x12% luna I=48 litri/cap; 48 litri/cap x 62 capre fătate în prima lună= 3000l

Page 82: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

82

14. Dejecţiile

O perioadă de 4-5 luni pe an, caprinele sunt întreţinute în regim de stabulaţie, în saivane sau alte adăposturi unde stau închise, total sau parţial.

Tehnologia cea mai des răspândită în exploatarea caprinelor pe timp de iarnă, este accea a folosirii aşternutului permanent, aşa numita ”storişte’’, care este construită pe de o parte, din paiele sau resturile de coceni, rămase de la furajele şi paiele special presărate pentru aşternut, iar pe de altă parte, din dejecţiile lichide şi solide ale animalelor.

Pentru evacuarea dejecţiilor, astfel colectate, evacuarea se face o dată pe an, primăvara, se folosesc diverse maşini, cel mai adesea greiferul şi tractorul echipat cu lamă.

În cadrul fiecărei ferme în care se exploatează capre, este necesar pentru colectarea dejecţiilor o platformă, în care are loc şi fermentarea, pentru combaterea poluării prin descompunerea lor în aer liber cât şi pentru obţinerea unui îngrăsământ biologic eficient (compost) pentru fertilizarea solului.

Construcţia propriu-zisă de depozitare a gunoiului rezultat, este o platformă, care constă dintr-o suprafaţă sau o cuvă betonată, având o pantă de scurgere spre o fosă de colectare a purinului, ce se filtrează din gunoi, în timpul depozitării (urină şi ape meteorice).

Producţia medie de dejecţii

Categoria

Fecale (kg/zi

Urina l/zi

Gunoi consistent proaspăt kg/zi

Depozit gunoi consistent

Greut. volumetrică (kg/m³)

Volum pt 100 zile (m³)

Caprine peste 1 an

3 1,5 3.5 700 0,5

Caprine sub un an

1,5 0,75 1,8 700 0,25

Cantitatea de dejecţii

An I

Categoria Efectiv mediu

Fecale (kg/cap/zi)

Fecale ( kg /an)

Capre 250 3,5 319.375

Tapi 8 3,5 10.539

Tineret 86 0,8 13.096

TOTAL kg/an 344 343.010

Page 83: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

83

Perioada de depozitare = 6 luni 171.505

Total /an (m³ ) 490

Perioada de 6 luni (m³) 245

1 m³ gunoi fermentat =700 kg Forma şi amplasarea platformelor de gunoi este determinată de

rezolvarea transportului din exteriorul adăposturilor. Platforma de bălegar poate fi amplasată în incinta fermelor sau la

marginea terenurilor ce urmează a fi fertilizate. Terenul din incinta fermei ales pentru platformă trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:

să fie ridicat;

sa fie situat la distanţa minimă de 50 m faţă de sursele de apă;

100-500 m faţă de locuinţe conform Ordin 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei ;

vântul dominant să bată spre platformă, pentru ca mirosul să nu fie răspândit spre zonele populate;

să nu fie amplasată în apropierea drumurile intens circulate. Pardoseala platformei :

poate fi situată la nivelul solului sau la adâncimea de 0,7-1,0 m;

necesitând a fi impermiabilă (construit din beton sau cărămidă sclivisită cu mortar de ciment) ;

să aibă panta de 5% spre centru sau spre rigolele de colectare a mustului, care se acumulează într-un bazin separat.

capacitatea bazinului este corelată cu suprafaţa platformei (1,5- 2,0 m² la 100 m² de platformă;

înăltimea platformei trebuie să nu fie mai mare de 2 m. Suprafaţa platformei se stabileşte luând ca bază de calcul 0,25-0,5

m² suprafaţă necesară pentru o capră într-un an. Depozitarea gunoiului se realizează adesea cu încărcătorul

pivotant, cu graifer prevăzut cu cupă . Gospodărirea dejecţiilor, ca tehnologie integrantă a exploatărilor

zootehnice, trebuie organizată de la evacuarea din adăposturi până la folosirea într- un scop utilitar, în condiţiile unei dezvoltări durabile a zonei, cu satisfacerea următoarelor interese generale, respectiv ale economiei agrozootehnice:

Protecţia mediului ambiant împotriva poluării, îndeosebi a apelor şi a aerului;

Page 84: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

84

Valorificarea în agricultură, a substanţelor fertilizante conţinute în dejecţii, cu pierderi minime în timpul manipulării şi conservării acestora;

Economie de manoperă şi de energie, în manipulări şi transporturi.

15. Parametrii funcţionali în creşterea caprelor Spaţiul construit respectă procesul tehnologic fiind dimensionat, în aşa

fel, încât să asigure condiţii specifice de dezvoltare, precum şi calitatea aerului, prin volumul de aer pe cap de animal şi printr-o ventilaţie corespunzătoare (conform normelor de bunăstare a animalelor).

Padocurile se recomandă a fi pardosite cu asfalt sau cărămidă pe lat, cu pantă de scurgere, mocirlirea padocurilor de pământ cauzând afecţiuni podale şi îndeosebi necrobaciloză. La suprafeţe mari de padoc, depăşind de două ori suprafaţa saivanului, o parte poate fi lăsată cu pământ natural, pentru odihna ongloanelor pe vreme uscată.

Sălile de muls reduc efortul uman, măresc productivitatea muncii (de la 60-70 capre pe mulgător manual /oră, la 120 capre/oră), reducerea numărului de muncitori, măresc producţia de lapte cu 15-20%, prin dezvoltarea reflexelor, datorită uniformităţii mulsului mecanic, respectiv a stimulării prin concentrate şi îmbunătăţesc igiena laptelui.

Pentru un efectiv de 250 capre, timpul alocat mulsului efectuat de un singur muncitor este 2 ore, în cazul mulsului mecanizat, faţă de 4 ore dacă mulsul s-ar efectua manual de un singur muncitor sau de 2 muncitori în 2 ore. În plus se micşorează perioada de colectare a laptelui, ajungând într-o perioadă mai scurtă de timp în tancul de răcire, laptele fiind răcit cât mai repede la temperatura de 4º C, pentru ca numărul de germeni din lapte să scadă considerabil.

Mulsul caprelor se face de 2 ori/ zi şi se întrerupe cu 1-2 luni înainte de fătare, pentru a permite repausul mamar

Sala de muls se dimensionează în funcţie de instalaţia de muls ce se va monta.

La un efectiv de 250 capre se recomandă ca sală de muls să fie 8/12 posturi, unde fiecare animal poate primi o raţie echilibrată de concentrate administrată în timpul mulsului.

Deşi din punct de vedere economic construcţia unei săli de muls, reprezintă o investiţie mai costisitoare, are numeroase avantaje în ceea ce priveşte:

Igiena laptelui;

Calitatea laptelui;

Scurtarea timpului de muls.

Page 85: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

85

Şopronul de creştere a caprelor va fi amplasat pe o platformã betonatã pentru a menţine incinta curatã, urmãrind ca laturile scurte sã fie pe direcţia vânturilor dominante.

Programul de lucru în ferma de creştere a caprelor

În perioada de stabulaţie În perioada de păşunat

Ora * Activitate Ora* Activitate

5.00- 6.00 Verificarea efectivului de de animale şi efectuarea mulsului

4.00-5.00 Verificarea efectivului de de animale

6.30- 8.00 Administrare fibroase 5.00-7.00 Mulsul caprelor

8.00- 9.00 Adăpatul animalelor 7.00-11.00 Administrare masă verde la iesle, adăpat

9.00-10.00 Administrare concentrate 11.00-13.00 Mulsul caprelor

10.00-12.00 Administrare fibroase -tain II

13.00-14.00 Repaus

12.00-13-00 Diverse activităţi gospodăreşti

14.00-18.00 Administrare masă verde la iesle, adăpat

13.00-14.00 Pauză 18.00-19.00 Mulsul caprelor

14.00-15.00 Administrare suculente 19.00-21-00 Administrare masă verde la iesle, adăpat

15.00-17-00 Adăparea caprelor 21.00 - 4.00 Repaus

17.00-18.00 Administrare fibroase pentru noapte

18.00-19.00 Mulsul caprelor

19.00-6.00 Repaus

* intervalul de timp când se poate desfăşura activitatea respectivă.

15.1 Indicatori folosiţi în tehnologia creşterii caprelor Suprafaţa de cazare a unei- capre → 1,5 – 2,0 m2 /cap - ied → 0,5 - 0,7m2/cap -ţap → 3,0 – 5,0 m²/cap Padoc - suprafaţă dublă faţă de suprafaţa de cazare - 3 m2/cap

Temperatura optimă din adăpost → 8 – 100 C Temperatura optimă din adăpost în perioada fătărilor → 16 - 200 C

Front furajare → 0,35 m/l Consum zilnic masă verde → 6,5 Kg/cap/zi Consum apă → 3- 8 l/zi/cap Înălţime perete despărţitor → 1,5 m

Page 86: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

86

Lăţime alee furajare → 2,4 m Coeficient de luminozitate → 1/20 (1m² de fereastră la 20 m² de pardoseală) Sala de muls- dimensionată în funcţie de instalaţia de muls. Sală de aşteptare - 0.4- 1,0 m/cap Suprafaţă cazare -Capre 250 capete x 1,5m²/cap = 375 m2

- Iezi 325 capete x 0,55m²/cap =163 m2 -Tineret 55 capete x 1,0 m²/cap = 55 m2 -Ţapi 7 capete x 4,0 m²/cap = 28 m2 Suprafaţă adăpost pentru cazare - 621 m2

Suprafaţă padoc -1242 m2 Lăţime alee furajare → 2,4 m

16. Calculul economic pentru ferma de capre

16.1 Cheltuieli exploatare

16.1.1 Cheltuieli furajare

1.Costul furajelor – total animale

Masă verde - lucerna 171.171x 0,13 = 22.252

Masă verde - borceag 171.171x 0,06 =10.270

Concentrate 45.862 x 0,50 = 23.082

Fân 88.476 x 0,62 =54.855

Suculente –porumb siloz 146.300 x 0,07 =10.282

Paie 49.603 x 0,05 = 2.480

Lapte, inlocuitori consum iezi 6.321 x 0,5 = 3.438

TOTAL 126.382

Page 87: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

87

Categorie vârstă

Fân lucernă Grosiere Porumb siloz Lucernă masă verde

Fân lucernă kg

Preţ unit. <lei/kg> Valoare<lei>

Grosiere kg

Preţ unit. <lei/kg> Valoare<lei>

Porumb siloz kg

Preţ unit. <lei/kg> Valoare<lei>

masă verde kg kg

Preţ unit. <lei/kg> Valoare<lei>

Capre+ţapi 83.268 0,6 51.626 46.903 0,05 2.345 138.780 0,07 9.715 154.521 0,13 20.088

Tineret an curent 2.160 0,6 1.339 2.700 0,05 135 8.100 0,07 567 16.650 0,13 2.165

Tineret la îngrăşat 3.048 0,6 1.890 0,05 0 0,07 0 0,13 0

Iezi 0,6 0 0,05 0 0,07 0 0,13 0

0 0,05 0 0 0 0

Total an I 88.476 54.855 49.603 2.480 146.880 10.282 171.171 22.252

Borceag masă verde Lapte capră Furaj combinat Sare bulgări

Total furaje an <kg>

Total valoare furajare<lei>

Borceag masă verde kg

Preţ unit. <lei/kg> Valoare<lei> Lapte Preţ unit. Valoare<lei>

Furaj combinat kg

Preţ unit. <lei/kg> Valoare<lei>

Sare bulgări

Preţ unit. <lei/kg> Valoare<lei>

154.521 0,06 9.271 0 42.148 0,5033 21.213 0,60 0,20 0,1 620.142 114.258

16.650 0,06 999 0 2.190 0,5033 1.102 0,20 0,0 48.450 6.307

0 0,06 0 0 1.524 0,5033 767 0,20 0,0 4.572 2.657

0,06 0 6.321 0,500 3.161 0,5033 0 0,20 0,0 6.321 3.161

0 0 0,5033 0 0,20 0,0 0 0

171.171 10.270 6.321 3.161 45.862 23.082 1 0 679.485 126.382

Page 88: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

88

16.1.2 Cheltuieli cu energia electrică şi combustibili

Efectiv mediu 344,4

Curs leu/euro 3,2597

Indicatori

Consum zilnic / fermă <kw>

Consum anual / fermă <kw>

Tarif <lei/kw>

Consum energie adăpat 5 1.825,00 0,45

Valoare totală (lei)/an 821,25

Valoare totală (euro) 251,94

Revine pe animal (lei) 2,38

Revine pe animal (euro) 0,73

Consum energie pentru muls şi tanc de răcire lapte 5 1.825,00 0,45

Valoare totală (lei)/an 821,25

Valoare totală (euro) 251,94

Revine pe animal (lei) 2,38

Revine pe animal (euro) 0,73

Consum energie moară de măcinat 4 1.460,00 0,45

Valoare totală (lei)/an 657,00

Valoare totală (euro) 201,55

Revine pe animal (lei) 1,91

Revine pe animal (euro) 0,59

Consum energie iluminat 6 2.190,00 0,45

Valoare totală (lei)/an 985,50

Valoare totală (euro) 302,33

Revine pe animal (lei) 2,86

Revine pe animal (euro) 0,88

Consum total de energie pe ferma de caprine 20 7.300,00 0,45

Valoare totală (lei)/an 3.285,00

Page 89: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

89

Valoare totală (euro) 1.007,76

Revine pe animal (lei) 9,54

Revine pe animal (euro) 2,93

Indicatori

Consum zilnic / fermă <litri>

Consum anual / fermă <litri>

Preţ <lei/litru>

Consum motorină 6 766,00 3,28

Manipulat remorci gunoi grajd de 3 ori pe an 4 36,00 3,28

Distribuit hrană animalelor la iesle 1 365,00 3,28

Alte operaţii tehnologice 1 365,00 3,28

Consum ulei 1,5 369,50 3,28

Manipulat remorci gunoi grajd de 3 ori pe an 0,5 4,50 3,28

Distribuit hrană animalelor la iesle 0,5 182,50 3,28

Alte operaţii tehnologice 0,5 182,50 3,28

Valoare totală (lei)/an 3.724,44

Valoare totală (euro) 1.142,57

Revine pe animal (lei) 10,82

Revine pe animal (euro) 3,32

TOTAL CONSUM ENERGIE + COMBUSTIBIL

Valoare totală (lei)/an 7.009,44

Valoare totală (euro) 2.150,33

Revine pe animal (lei) 20,35

Revine pe animal (euro) 6,24

1. Energie electrica

Instalaţia de muls 2 x6 - se pot mulge odată 12 capre . 250 capre se mulg aproximativ in 1h 30’

consum / ora 3,25 kw ;90’ *3,25kw /60 = 4,9 kw.

b) Iluminat electric în adăpost şi sala de muls

Page 90: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

90

- iluminat adăpost 10 becuri x 40 w/bec

- iluminat în sala de muls 4 becuri x 60 w

perioada de iarnă 181 zile x3 ore/zi = 543 ore x 4 becuri x 60 w/oră = 130 kw - iluminat în biroul fermei

2 becuri x 60 w

365 zile x 2 ore/zi = 730 ore x 2 x 60 w = 90 kw

- iluminat incintă fermă

4 becuri x 8 ore/noaptex100w x 365 zile = 1170 kw

TOTAL ENERGIE ELECTRICĂ PENTRU ILUMINAT=2260 KW/AN

2260 KW/AN /365 =6 kw/ zi

2. Lucrari mecanice

3 zile/evacuare x 3 evacuări /an = 9 zile de lucru

9 zile x 8 ore /zi = 72 ore

b) Alimentare cu furaje în adăpost

3 ore/zi x 365 zile = 1095 ore mecanizare

16.1.3 Cheltuieli forţa de muncă 2 îngrijitori x 400 lei x 12 luni = 9600 lei

16.2 VENITURI

1.Evaluarea producţiei de lapte

93.679 litri x 1,5 lei/litru = 140.518 lei

2.Evaluarea producţiei de carne 65 tineret mascul capre x 34 Kg x 7,5 lei/kg = 16.612 lei 180 iezi + ieduţe x 12,5 kg x 17,5 lei/kg. = 39.568 lei 67 tineret femel x 34,2 Kg x 7,5 lei/Kg = 17.228 lei

Total = 73.408 lei 3.Subvenţii

250 capre x 35 lei/cap= 8750 lei

Page 91: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

91

Total cheltuieli (C) = 156.552 lei

Total venituri ( V) = 222.676 lei

Rezultatul financiar R = V - C

R = 212.272 - 176.133 = 66.124 lei

16.3 Bugetul de venituri si cheltuieli

BUGET DE VENITURI SI CHELTUIELI

Indicatori U.M. Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare

AN I TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV

I CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4+5+6) lei / an 140.791 35.198 35.198 35.198 35.198

1 Furaje lei / an 126.382 31.596 31.596 31.596 31.596

2 Material biologic lei / an - - - - -

3 Energie electrică + apă lei / an 2.792 698 698 698 698

4 Combustibil lei / an 3.724 931 931 931 931

5 Medicamente lei / an 3.791 948 948 948 948

6 Alte materiale lei / an 4.101 1.025 1.025 1.025 1.025 7 Cheltuieli cu aprovizionarea (3% din 1+ 5) lei / an 3.905 976 976 976 976 II CONSUMURI (CHELTUIELI) CU FORŢA DE MUNCĂ lei / an 9.600 2.400 2.400 2.400 2.400 III ALTE CONSUMURI (7+8+9+10) lei / an 6.161 1.540 1.540 1.540 1.540 8 Cheltuieli generale (1,5% din I + II) lei / an 2.256 564 564 564 564

9 Dobânzi la credite lei / an - - - - -

10 Asigurări (8% din valoare animal + clădiri) lei / an -

- - - -

11 Amortismente lei / an - - - - -

A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I + II + III) lei / an 156.552 39.138 39.138 39.138 39.138 A1 din care pentru producţia principală lei / an -

- - - -

B VALOAREA PRODUCŢIEI lei / an 222.676 53.481 53.481 53.481 53.481

- lapte de capră lei / an 140.518 35.130 35.130 35.130 35.130

- iezi din fătări lei / an 39.568 9.892 9.892 9891,88 9891,88

- carne de ied lei / an 33.840 8.460 8460 8460 8460

Page 92: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

92

- tineret pentru reproducţie lei / an - - - - -

(+) Subvenţii lei / an 8.750 2.188 2187,5 2187,5 2187,5 C VENIT IMPOZABIL (B + Subvenţii- A) lei / an 74.873 18.718 18718 18718 18718

(-) Impozite şi taxe (3% din C) lei / an 2.246 562 562 562 562

D VENIT NET lei / an 72.627 18.157 18.157 18.157 18.157

CHELTUIELI MATERIALE lei / an 130.174 32.543 32.543 32.543 32.543 CHELTUIELI MATERIALE CONSUMABILE lei / an 6.161 1.540 1.540 1.540 1.540 CHELTUIELI ENERGIE+APĂ+COMBUSTIBIL lei / an 6.517 1.629 1.629 1.629 1.629

ALTE CHELTUIELI lei / an 13.701 3.425 3.425 3.425 3.425

TOTAL lei / an 156.552 39.138 39.138 39.138 39.138

Page 93: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

93

17. CALENDAR ACŢIUNI ZOOTEHNICE ŞI SANITAR – VETERINARE

Pentru o bunã desfãşurare a activitãţii de creştere şi întreţinere a caprelor este necesarã cunoaşterea principalelor activitãţi zootehnice şi sanitar- veterinare care trebuiesc urmãrite şi respectate în diferitele faze ale anului.

IANUARIE: se iau mãsuri pentru campania de fãtãri la capre, se amenajeazã maternitatea cu boxele individuale, pentru caprele fãtate cu iezi si boxe individuale separate pentru caprele gestante în ultimele zile dinaintea fãtãrii. Se amenajeazã spatii destinate fătărilor care trebuie să asigure condiţii perfecte de igienă, să fie curate, uscate, spaţioase, cu o temperatura cuprinsă între 16 - 200 C, suficient luminate (1m.p de geam pentru fiecare m.p. de suprafaţă a adăpostului), fără curenţi de aer şi fără noxe, cu aşternut curat.

Se face bonitarea iezilor nãscuţi timpuriu, se face clasarea iezilor proveniţi din inseminãri artificiale cu material seminal de la ţapi de rasã curatã şi cu performanţe deosebite şi se reţin iezii pentru îngrãşare. Din punct de vedere sanitar- veterinar se urmãreşte starea de curãţenie a adãposturilor.

FEBRUARIE: se continuã urmãrirea campaniei de fãtãri şi bonitarea iezilor. Se fac dehelmintizãri (tratamente pentru eliminarea viermilor intestinali) la câinii care vin în contact cu turma de capre, pentru combaterea echinococozei şi cenurozei, de douã ori pe an, ştiut fiind faptul cã aceşti câini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la caprine. Se efectueazã la întreg efectivul tratamente de deparazitare internã (strongilatozã gastro-intestinalã, monieziozã şi în mod obligatoriu contra fasciolozei), igiena şi întreţinerea copitelor.

MARTIE: se continuã campania de fãtãri la capre şi se creazã condiţii pentru creşterea iezilor. Se continuã bonitarea şi clasarea iezilor. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obţinerea de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Ca acţiune sanitar- veterinarã ce se efectueazã obligatoriu în aceastã lunã este vaccinarea profilacticã anticãrbunoasã.

APRILIE: se supravegheazã fãtãrile, se continuã bonitarea şi clasarea iezilor. Se organizeazã stânele şi se delimiteazã zonele de pãşunat. Se acordã o îngrijire deosebitã iezilor în scopul reţinerii femelelor pentru reproducţie. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obţinerea de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Caprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. Se va continua dehelmintizarea pentru fasciolozã şi monieziozã (la iezi). Se vor examina pãşunile pentru identificarea parazitismului, în special cu Fasciola, se aplicã tratamente şi lucrãri de

Page 94: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

94

asanare. De asemenea, câinii ciobãneşti vor fi dehelmintizati pentru combaterea echinococozei şi cenurozei.

MAI: Dacă se reţine pentru prăsilă tineret, în cadrul reproducţiei lărgite, se boniteazã întregul efectiv de tineret caprin femel şi mascul nãscut în anul precedent, în vederea trecerii la turma de bazã în acest an a animalelor bonitate. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obţinerea de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Animalele reţinute pentru fermă sunt tratate pentru râie, prin îmbãieri profilactice sau prin injectarea de ivermectine. De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozã, strongilatoze gastro-intestinale şi monieziozã (moniezioza - este o boalã parazitarã care apare frecvent la rumegãtoarele mici în sezonul de varã şi este produs de un vierme lat (tenie), ca o panglicã ).

IUNIE: se urmãreste starea de sãnãtate, apreciindu-se performanţele zootehnice în vederea bonitãrii fenotipice şi clasãrii lor înainte de a intra în stabulaţie când se vor stabili şi cârdurile pentru prãsilã. În aceastã perioadã se urmãreşte înţãrcarea iezilor şi se organizeazã turme de iezi ce vor ieşi la pãsune, îmbãieri antiscabioase şi tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozã, strongilatoze gastro-intestinale şi monieziozã

IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocaulozã. Lucrări de igienă şi întreţinere a copitelor. AUGUST: se pregãteşte campania de montã, prin suplimentarea raţiei la ţapi cu concentrate şi administrarea de premixuri, precum şi de ouã care au efect benefic asupra calitãţii spermei. Se împarte efectivul de capre în două turme a câte 175 capete, la care se vor sincroniza căldurile în lunile: martie, aprilie şi mai , pentru a avea fătări eşalonate.

Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor la care s-au sincronizat căldurile în luna martie. Se întocmeşte planul de montã în cazul în care se doreşte sincronizarea cãldurilor şi inseminarea artificialã a caprelor cu material seminal congelat de la ţapi locali sau cu spermã de la rase din import. Se stabileşte numãrul de ţapi necesar pentru monta efectivului de capre.

SEPTEMBRIE: se încep acţiunile de sincronizare şi inducere la capre a cãldurilor în functie de perioada în care crescãtorul doreşte sã aibã grupate fãtãrile. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor la care s-au sincronizat căldurile în luna aprilie. Ca acţiuni sanitar- veterinare de prevenire se executã vaccinarea anticãrbunoasã şi tratamente generale antiscăbioase şi contra monieziozei.

OCTOMBRIE: începe campania de montã naturalã şi se continuã sincronizarea căldurilor pentru inseminarea artificialã a caprelor. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor la care s-au sincronizat căldurile în luna mai. Se pregãtesc adãposturile pentru perioada de stabulaţie, se fac deratizãri, dezinsecţii şi dezinfectii. Ca actiuni sanitar-

Page 95: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

95

veterinare de prevenire se face vaccinarea anticãrbunoasã şi deparazitãrile înainte de perioada de stabulatie.

NOIEMBRIE: se continuã acţiunea de inseminare artificialã şi montã naturalã. Se organizeazã turmele de capre pentru iernat şi perioada de stabulaţie. Se izoleazã ferestrele, se completeazã geamurile astfel încât sã se asigure adãposturi confortabile şi fãrã curenţi de aer. Lucrări de igienă şi îngrijire a copitelor.

DECEMBRIE: se fac verificãri ale efectivelor de capre şi se începe compartimentarea saivanelor, pregãtindu-se pentru etapele urmãtoare, respectiv boxe pentru caprele inseminate sau montate natural în august, care vor fãta în cursul lunii ianuarie.

18. Trasabilitatea Riscul alimentar pentru om este în proporţie de 90% determinat de

alimentele de origine animală (conform unor experţi UE), de aceea este necesar ca în procesul de producţie a materiilor prime de origine animală, să se ţină seama de următoarele elemente: înregistrarea operaţiunilor tehnologice, a consumurilor şi a secvenţelor tehnologice de la naştere până la livrare, pentru a preveni poluarea solului, a mediului şi asigurarea bunăstării animalelor în concordanţă cu normele europene.

Pentru a ajunge în stare bună, producătorii şi distribuitorii trebuie să

păstreze tot timpul bunele practici de producere, depozitare, transport şi distribuire. a materiilor prime.

Exemple de practici greşite: � Folosirea de pesticide şi îngrăşăminte chimice peste limita admisă. � Nepăstrarea condiţiilor de igienă. De exemplu, o singură neglijenţă poate duce la contaminarea cu Salmonella. � Folosirea de aditivi alimentari peste limitele admise. Dacă unii aditivi se folosesc în cantităţi mai mari decât cele permise de lege, ei pot afecta grav sănătatea. � Prezenţa antibioticelor în alimente are ca efect creşterea rezistenţei bacteriilor la tratamente. � Întreruperea “frigului”. Sunt suficiente câteva ore de întrerupere a frigului pentru produsele din carne, pentru ca acestea să se altereze şi să compromită sănătatea celui care le consumă. � Neverificarea stării de sănătate a animalelor de fermă.

Page 96: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

96

19.Cadrul legal de acordare a subvenţiilor pentru crescătorii de capre

Ordonanţa de urgenţă nr.123/2006 prevede acordarea de sprijin

financiar şi producătorilor din sectorul zootehnic înregistraţi în Registrul agricol/Registrul naţional al exploataţiilor, grupurilor de producători şi asociaţiilor profesionale, pentru ameliorarea populaţiilor de animale, îmbunătăţirea calităţii produselor de origine animală şi îmbunătăţirea calităţii producţiei obţinute pe pajişti.

Acest ordin prevede acordarea de sprijin financiar pentru controlul performanţelor de producţie, conducerea registrelor genealogice pe specii, testarea reproducătorilor, estimarea valorii de ameliorare şi introducerea biotehnologiilor moderne de reproducere a animalelor.

Susţinerea financiară din partea Guvernului României a acestor obiective, de asemenea, va avea un impact pozitiv semnificativ pentru crescătorii de ovine/caprine.

Ordonanţa de urgenţă nr. 125/2006 reglementează aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţonale directe complementare pentru agricultură începând cu anul 2007.

Conform acestei ordonanţe, crescătorii de oi şi capre ca de astfel şi ceilalţi crescători de animale, vor primi, o dată pe an, o subvenţie, pe hectarul de teren, numită schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), de la Fondul European pentru Garantare în Agricultură.

În cazul crescătorilor de animale această subvenţie se acordă pentru teren arabil cultivat cu cereale, plante de nutreţ.

O altă sursă de subvenţii sunt plăţile naţionale directe complementare

(PNDC) în sectorul zootehnic care se acordă de la bugetul de stat al României, în limita resurselor financiare alocate prin bugetul de stat.

Aceste subvenţii se acordă producătorilor agricoli, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie identificate şi înregistrate . În baza acestui ordin crescătorii de oi şi capre pot primi subvenţii pentru terenurile în proprietate indiferent că este teren arabil, fâneaţă sau păşune şi pentru animale (oaie sau capră fătătoare).

Ordinul nr. 295/2007 reglementează condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a primi subvenţiile de la bugetul de stat pentru zootehnie.

Prima pe cap de animal se acordă producătorilor agricoli o singură dată

pe an, pentru ovinele şi/sau caprinele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

Efectivul din exploataţie să fie de minimum 50 de capete de ovine/ 25 de capete de caprine, „care au fătat în anul pentru care se face solicitarea primei”;

Page 97: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

97

Efectivul de ovine/caprine pentru care se solicită prima este înscris în Registrul agricol la data de 31 decembrie a anului anterior solicitării primei;

Efectivul de ovine/caprine pentru care se solicită prima să fie menţinut în exploataţie în perioada de control, 1 iunie- 31 august, la adresa menţionată în cerere ;

Să nu aibă datorii la bugetul de stat şi cel local Prima se dă pe cap de animal şi este de 35 lei.

Cererile pentru subventii trebuie depuse până în luna mai, la APIA, iar banii vor veni până la finele anului.

Ordinul prevede ca subvenţiile să fie acordate în ordinea depunerii cererilor, începând cu 1 septembrie, pentru exploataţiile cu oi şi capre.

Plătile directe, adică subvenţiile ce vor fi acordate de UE agricultorilor

din România, vor fi acordate doar in anumite conditii:

Producătorii trebuie să utilizeze o suprafaţă de teren agricol mai mare sau egală cu un hectar. Aceasta suprafaţa nu poate fi formată din parcele mai mici de 0,3 ha. Banii vor putea fi primiţi de cei care muncesc sau administrează terenul, nu neapărat de proprietari. Instituţia care va gestiona plaţile directe este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.

Conform Reglementării (CE) nr. 1782/2003, agricultorul care creşte capre pe exploataţia sa, mai poate beneficia, la cerere, de prime suplimentare.

Art. 114 Prime suplimentare O primă suplimentară va fi plătită agricultorilor din zone în care cresc

ovine şi caprine, constituindu-se o activitate tradiţională sau contribuie în mod semnificativ la economia rurală. Prima suplimentară este acordată numai agricultorilor a căror exploataţie are cel puţin 50% din suprafaţa agricolă, utilizată, într-o zonă defavorizată definite în Reg (CE) nr.1257/1999.

Prima suplimentară este acordată de asemenea agricultorilor care practică transhumanţa cu condiţia ca:

1.cel puţin 90% din animale pentru care se solicită prime, păşunează pentru cel puţin 90 zile consecutiv dintr-un an într-una din zonele eligibile.

2. sediul exploataţiei este situat pe o suprafaţă geografică bine definită pentru care Statul membru stabileşte că transhumanţa este o practică tradiţională de creştere a ovinelor şi/sau caprinelor şi că deplasările acestor animale sunt necesare datorită furajelor insuficiente pe durata perioadei de transhumanţă.

Suma primei suplimentare este fixată la 7 EUR pentru oaie şi pentru capră.

Page 98: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

98

Subvenţiile naţionale şi europene se vor acorda în conformitate cu legislaţia în vigoare şi se vor modifica în fiecare an, asftel că şi rezultaltul financiar va fi diferit de la an la an.

.

Page 99: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

99

Lucrări manuale în ferma vegetală

Cultură

Nr.

ha ZO/ha Total Aug Sept Oct Nov Dec Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul

ORZ 5 1,986 9,93 1,21 0,1 0,146 0,05 0,08 0,16 0,24

OVĂZ 5 1,43 7,15 0,89 0,1 0,02 0,14 0,1 0,18

PORUMB

boabe

consum 5 15,64 78,2 5,39 3,97 0,22 3,03 3,03

PORUMB

SILOZ 5 0,64 3,2 0,28 0,36

LUCERNA

MASA

VERDE 5 0,77 3,85 0,30 0,34 0,13

LUCERNĂ

FÂN 15 4.752 71,28 0,944 0,22 0,13 1.422 1.222 0,814

BORCEAG

MASA

VERDE 10 0,265 2,65 0,05 0,05 0,165

TOTAL 50 176,26 3,044 6,44 4,116 0,05 0,41 1,225 4,552 4,412 1,234

Page 100: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

100

Lucrări manuale în ferma de animale

Lucrări

zilnice în

ferma de

animale Total Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

Verificarea

efectivului 182.5 15.5 14 15.5 15 15.5 15 15.5 15.5 15 15.5 15 15.5

Administrare

fibroase 182 31 28 31 31 30 31

Adăpat 182.5 15.5 14 15.5 15 15.5 15 15.5 15.5 15 15.5 15 15.5

Administrare

concentrate 182 31 28 31 31 30 31

Administrare

fibroase 182 31 28 31 31 30 31

Administrare

suculente 182 31 28 31 31 30 31

Adăpat 182.5 15.5 14 15.5 15 15.5 15 15.5 15.5 15 15.5 15 15.5

Administrare

fibroase 182 31 28 31 31 30 31

Mulsul

caprelor 914 31 28 31 120 124 120 124 124 120 31 30 31

Administrare

masă verde la

iesle + cosit şi

transport 1098 180 186 180 186 186 180

TOTAL 3469.5 232.5 210 232.5 345 356.5 345 356.5 356.5 345 232.5 225 232.5

Page 101: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

101

Lucrări zilnice în ferma de

animale

h/ zi Ian. Febr. Mar.

Oct. Nov. Dec.

h/zi Apr. Mai

Iun. Iul. Aug.

Sept.

Verificarea efectivului 30 min 30 min

Administrare fibroase 1 h

Adăpat 30 min 30 min

Administrare concentrate 1 h

Administrare fibroase 1 h

Administrare suculente 1 h

Adăpat 30 min 30 min

Administrare fibroase 1 h

Mulsul caprelor 1 h 4 h

Administrare masă verde la

iesle + cosit şi transport 6 h

TOTAL 7.3 h 11.3 h

Total fermă vegetală şi animală

Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

Total ore forţă

de muncă

fermă animală 232.5 210 232.5 345 356.5 345 356.5 356.5 345 232.5 225 232.5

Total ore forţă

de muncă

fermă vegetală 0,05 0,41 1,225 4,552 4,412 1,234 3,044 6,44 4,116

TOTAL 232.5 210,05 232,91 346,225 361,052 349,412 357,734 359,544 351,44 236,616 225 232.5

Page 102: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

102

Lucrări manuale în ferma vegetală - nr. de ha

Page 103: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

103

Lucrări manuale în ferma vegetală total luni

Page 104: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

104

Lucrări manuale în ferma de animale (total ore)

Page 105: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

105

Lucrări manuale în ferma de animale ore /an

Page 106: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

106

Total fermă (vegetal şi animal)

Page 107: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

107

TOTAL ORE POSIBILE DE LUCRAT PE LUNĂ DE 2 PERSOANE

2 persoane x 8 ore x zile luna

TOTAL Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

Total ore forţă

de muncă

fermă vegetală 5840 496 448 496 480 496 480 496 496 480 496 480 496

Total ore forţă

de muncă

fermă animală 5840 496 448 496 480 496 480 496 496 480 496 480 496

TOTAL 11680 992 896 992 960 992 960 992 992 960 992 960 992

Diferenţa dintre orele totale şi cele lucrate

TOTAL Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

TOTAL ore

luna 11680 992 896 992 960 992 960 992 992 960 992 960 992

TOTAL ore

lucrate 3494,93 232,5 210,05 232,91 346,23 361,05 349,4 357,73 359,54 351,4 236,62 225 232,5

TOTAL 8185,07 759,5 685,95 759,09 613,77 630,95 610,6 634,27 632,46 608,6 755,38 735 759,5

Page 108: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

108

ORE PE ZI PENTRU ALTE LUCRĂRI

z/8 ore/zile luna

TOTAL

/AN Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

TOTAL 8185,07 759,5 685,95 759,09 613,77 630,95 610,6 634,27 632,46 608,6 755,38 735 759,5

TOTAL 36,6 3,06 3,06 3,06 2,55 2,54 5,54 2,55 2,55 2,53 3,04 3,06 3,06

Page 109: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

109

FLUXUL TEHNOLOGIC

SCHEMA GENERALĂ A FLUXULUI TEHNOLOGIC

FURAJARE

GRAJD 2

GRAJD 2

Reţea exterioară Alimentare cu apă

Q=673 mc Q=18mc

MATERNITATE ianuarie- martie

iezi

creşa

TINERET DE PRĂSILĂ

ÎNGRĂŞARE-152 zile

Tineret

iezi înţărcaţi

Q=330 t/an Q= 13 t/an

GRAJD 1

MONTĂ septembrie- noiembrie

Capre gestante

GESTAŢIE CAPRE 150 zile

ŢAPI

LIVRARE IEZI

Capre de reproducţie

Page 110: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

110

SCHEMA GENERALĂ A FLUXULUI TEHNOLOGIC

DEPOZIT CEREALE

CASTEL APĂ

A

DEZINFECTOR MAŞINI

FILTRU SANITAR

FS GRAJD 2

Sală muls

Maternitate Ingrăşare

BIROU

FARMACIE

TANC RĂCIRE

Rampa

GRAJD 1

A = reţea alimentare apa

Montă

Gestatie

Creştere tineret

Livrare

FS = fosa septică

BN = bazin de neutralizare

Page 111: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

111

FLUXUL TEHNOLOGIC

SECTORUL MONTĂ- GESTAŢIE

monta se efectuează în septembrie- noiembrie;

sistemul de montă utilizat este cel în libertate; se foloseşte un ţap la 25- 30 capre;

gestaţia durează în medie 150 zile , cu variaţii cuprinse între 145-158 zile.

SECTORUL MATERNITATE

înaînte cu o săptămână se tranferă în maternitate; fătărea durează 20-25 de minute;

temperatura 16-20º C în maternitate;

înţărcarea se efectueaza la 60 zile, iezii sunt transferaţi în sectorul de tineret.

SECTORUL CREŞTERE TINERET

se populează sectorul pe principiul 'totul plin - totul gol';

furajare corespunzatoare cu fân de buna calitate;

la 4-5 luni tineretul femel se selectioneaza pentru prasilă;

SECTORUL INGRĂŞARE

se îngraşă 152 zile;

se livrează la greutatea de 30-33 kg.

Page 112: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

112

Planul general pentru o fermă de caprine :

1 — adăposturi capre: 2 — maternitate; 3 — adăpost tineret femel de prăsilă; 4 - grup de muls; 5 — punct depozitare lapte; 6 — punct tuns; 7,8 — staţie de preparare si distribuire a furajelor; 9 —iesle comună; 10 — alee de serviciu: 11 — alee centrală; 12 — compartiment capre; 13 — construcţii auxiliare şi anexe; 14 — alimentare exterioară; 15 — alimentare interioară.

Page 113: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

113

Page 114: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

114

Hrănitor pentru capre

Hrănitor semiautomat pentru administrarea amestecului unic de furaje tocate

Page 115: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

115

Page 116: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

116

Page 117: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

117

SALA DE MULS

Page 118: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

118

Bibliografie 1. Iuliu Moga, Mihail Corneliu Mateiaş-Cultura plantelor furajere-

Bucureşti, 2000;

2. Ion Scurtu-Economia şi tehnologia culturilor agricole- Editura

Independenţa Economică, 2001;

3. Gheorghe Ştefănescu ,Stelian Dinescu Îndrumătorul crescătorului de

animale - SC AGRIS – Redacţia revistelor agricole- Bucureşti, 1996;

4. Stelian Dinescu- Hrănirea animalelor în ferme mici şi mijlocii -Editura

CERES, Bucureşti, 2001;

5. Vasile N. Taftă Creşterea ovinelor în fermele mici şi mijlocii - - Editura

CERES, Bucureşti, 2003;

6. A. Şerban, I. Ştef, T. Pleşca, I. Cucu Construcţii zootehnice ––

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.

7. Regulament (CE) nr. 1782/2003;

8. Revista Euroferma nr. 1 , aprilie-mai, 2007;

9. Revista Fema, 2006;

10. Revista AgriPlus, nr 2, martie 2006;

11. Stelian Dinescu, Nicolae Badea Creşterea animalelor de fermă ––

Agris- Redacţia revistelor agricole - Bucureşti, 2003;

12. Ioan Stancu, Valer Teuşdea, Ştefan Nicolae - Apărarea sănătăţii

animalelor şi protecţia mediului în gospodăriile populaţiei - Editura

CORAL SANIVET, Bucureşti, 2001;

13. Banca Mondială - Instrucţiuni pentru hrănirea ovinelor şi caprinelor,

Bucureşti, 2005;

14. Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă - Mecanizarea lucrărilor în

fermele zootehnice - Bucureşti, 2006;

15. Vasile Taftă – Producţia de iezi şi de carne de capră- Revista

Zootehnie şi Medicină Veterinară Nr 1 - Agris- Redacţia revistelor

agricole - Bucureşti, 2005

Page 119: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

119

CUPRINS

Prefaţa 2 Capitolul I Ferma vegetală 3 Modul 50 ha în regim neirigat zona de câmpie 4 Rotaţia culturii în asolament 5 1. Caracterizarea tehnologiilor de cultură 6 1.1Tehnologia de cultură a orzului 6 1.2Tehnologia de cultură a ovăzului 9 1.3Tehnologia de cultură a porumbului 10 1.4Tehnologia de cultură a porumbului siloz 14 1.5Tehnologia de cultură la lucerna masă verde şi fân 18 1.6Tehnologia de cultură a borceagului de primavară 21 2. Fundamentarea tehnico-economică a tehnologiilor de producţie la culturile din structură 22

2.1Elaborarea devizelor tehnologice 22 2.2Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe culturi 22 Deviz tehnologic la cultura orz 24 Deviz tehnologic la cultura ovăz 25 Deviz tehnologic la cultura porumb 26 Deviz tehnologic la cultura porumb siloz 27 Deviz tehnologic la cultura lucernă masă verde 28 Deviz tehnologic la cultura lucernă fân 29 Deviz tehnologic la cultura borceag masă verde 30 Bugetul culturii orz 31 Bugetul culturii ovăz 32 Bugetul culturii porumb 33 Bugetul culturii porumb siloz 34 Bugetul culturii lucernă masă verde 35 Bugetul culturii lucernă fân 36 Bugetul culturii borceag masă verde 37 Bugetul exploataţiei de 50 ha sistem neirigat zona de câmpie 38 Capitolul II Ferma zootehnică 1. Date generale-Creşterea şi exploatarea caprinelor 39 2. Rasele de caprine 41 3. Cerinţe privind amplasarea şi organizarea fermei de capre 42

3.1 Amplasarea fermei de capre 42 3.2 Amplasarea construcţiei 42 3.3 Orientarea adăposturilor 44 3.4.Elemente funcţionale în proiectarea adăposturilor 44 3.5 Elemente dimensionale pentru stabulaţia caprinelor 45 3.6 Paşi pentru realizarea unei ferme de capre 46

Page 120: Ferma mixtă - 50 ha culturi de câmp şi creşterea caprinelor brune din zona dealurilor din vestul şi sudul ţării; - zona mai puţin favorabilă cuprinde solurile nisipoase din

120

4. Construcţii anexe 51 5. Echipamente necesare în procesul de producţie pentru ferma de capre 54 6. Fluxul tehnologic în ferma de creştere a caprelor 54 7. Reproducţia la capre 55

7.1 Gestaţia 56 7.2 Organizarea fătărilor 57

8. Creşterea tineretului caprin 58 8.1 Tehnologia creşterii şi înţărcării iezilor 58 8.2 Tehnologia creşterii naturale 59 8.3 Tehnologia creşterii artificiale 60 8.4 Înţărcarea 60

9. Sisteme de întreţinere în exploatarea caprelor 61 9.1 Sistem semiextensiv 61 9.2 Sistem intensiv 62

10. Alimentaţia caprinelor 62 10.1 Alimentaţia în perioada de păşunat 63 10.2 Alimentaţia în perioada de stabulaţie 63 10.3 Raţii furajere 64

11. Adăparea caprinelor 76 12. Condiţii de microclimat 78 13. Producţia de lapte 79 14. Dejecţii 82 15. Parametrii funcţionali în creşterea caprelor 84 15.1Indicatori folosiţi în tehnologia creşterii caprelor 85 16. Calculul economic pentru ferma de capre 86 16.1Cheltuieli exploatare 86 16.2 Venituri 90 16.3Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru ferma 91 17. Calendar acţiuni zootehnice şi sanitar-veterinare 93 18. Trasabilitatea 95 19. Cadru legal pentru acordarea subvenţiilor 96 20. Grafice- lucrări manuale 99 21. Schiţe - Flux tehnologic 109 22. Plan general de amplasare 112 23. Schiţe hală, sală de muls, jgheab de furajare 113 24. Bibliografie selectivă 118 25. Cuprins 119