GibMihăescu

Femeiadeciocolată

EdituraALLFA2012

FemeiadeciocolatăGibMihăescu

Copyright©2012EdituraALLFA

EdituraALLFA:Bd.Constructorilornr.20A,et.3,sector6,cod060512–Bucureşti

Tel.:0214022600;Fax:0214022610Departamentuldistribuţie:

Tel.:0214022630;0214022633Comenzila:comenzi@all.ro,www.all.ro

ISBNePub:978-973-724-557-1ISBNPDF:978-973-724-533-5ISBNPrint:978-973-724-465-9

Redactor:OlimpiaNovicovTehnoredactare:LiviuStoica

Corectură:AncaTachDesigncopertă:AlexandruNovac

PrezentaediţiearelabazătextuloriginalapărutlaEdituraNaţionalăCiornei,încolecţia„Rosidor“,1933.

Aceastăcarteînformatdigital(e-book)esteprotejatăprincopyrightşiestedestinatăexclusivutilizăriieiînscopprivatpedispozitivuldecitirepecareafostdescărcată.Oricealtăutilizare,incluzândîmprumutulsauschimbul,reproducereaintegralăsauparţială,multiplicarea,închirierea,

punerealadispoziţiapublică,inclusivprininternetsauprinreţeledecalculatoare,stocareapermanentăsautemporarăpedispozitivesausistemecuposibilitatearecuperăriiinformaţiei,alteledecâtcelepecareafostdescărcată,revânzareasaucomercializareasuboriceformă,precumşialtefaptesimilaresăvârşitefărăpermisiuneascrisăadeţinătoruluicopyrightuluireprezintăoîncălcarealegislaţieicuprivirela

protecţiaproprietăţiiintelectualeşisepedepseştepenalşi/saucivilînconformitateculegileînvigoare

Lecturadigitalăprotejeazămediul

Versiunedigitalărealizatădeelefant.ro

gibmihăescu

GibMihăescu (1894-1935) este o prezenţă extrem de originală în peisajul literarinterbelic.S-anăscut laDrăgăşani, în judeţulVâlcea,dintr-un tată avocat şiomamăcareîivatransmiteoeducaţieprofundreligioasă.Mobilizat,faceinstrucţielaoşcoalădeofiţeridinBotoşanidupăcareiapartelalupteledelaMărăşeştişiMuscel,primindodecoraţie pentru bravură.Debutează la revistaLuceafărul în 1919 cu schiţaLinia

întâi şicolaborează laSburătorul,Viaţaromânească,Hiena. În1921, împreună cuCezarPetrescu şiAdrian Maniu, întemeiază la Cluj revista Gândirea. În 1928 îi apar volumele de proză scurtă LaGrandifloraşiVedenia. Începândcuanul1930îiaparromaneleBraţulAndromedei (1930),Rusoaica(1933),Femeiadeciocolată(1933),Zileleşinopţileunuistudentîntârziat(1934),DonnaAlba(1935).Înstagiunea1927-1928,laTeatrulNaţionaldinBucureştiisejoacăpiesaPavilionulcuumbre,iardupămoarteasaprematură,înurmauneiftiziiepuizante,revistaGândirea îipublicăsubtitlulCeldinurmăroman, un fragment din Vămile văzduhului, proiect pe care scriitorul îl vedea ca pe opera safundamentală.

femeiadeciocolată

PrăpastiaaceeaînfiorătoareaveapentruNegrişorcevamagnetic.DecâteoriovizitapedomnişoaraEleonora,simţeaparcăonevoiestraniesăseapropiedefereastrăşisă-şi lase jumătateasuperioarăacorpuluideasupraabisului.Atunciundrăcuşor începeasă-lgâdilesubtălpişi-l făceasăsaltecândpeuna,cândpealta.Uneori se ţineanumai într-undegetdepicior, iarmâinile împreunate îicădeaude-alungulzidului,deparcăarfifostgatasăsearunceînot.

Numai domnişoaraEleonora putea să-l scoată din cadrul ferestrei. Îl găsea îndoit pe prichici şi-ltrăgeaînapoi.Delauntimpîlmustradoarcăapucasăporneascăîntr-acolo–şiatuncielsemulţumeasăarunce o privire furişă golului, pe care, de data asta, nu avea prilejul să-l adulmece până în fund.DomnişoaraEleonorachiarsecamsupăra.

—Darlasăodată,frate,fereastraaceeaînpace.Aisă-ţirupigâtuldeasfalt!Iarelzâmbeacuafectatămodestieşiopreveneaasigurător:—Eunucadînprăpastie,decâtdacăvreau.Şicânderaumusafiriladânsa,domnişoaraEleonoraîlchemapeNegrişordelafereastră.Înafarăde

cazul în careprintre aceştia se întâmpla să fieModreanu.Lucrucurios!Modreanueramai scund,maislab,chiarpipernicit,şinicin-aveaofigurăcuadevăratfrumoasă,aşacumeraaluiNegrişor–cupieliţadefildeş,cupărulcenuşiuşicuumbraverzuieamustăţiirasesubnas.Modreanuavea,edrept,uncapbărbătesc,dareraaşezatpeumerişitrupdecopil.Însăaveaogurăcamlargă,încovoiatăcircumflexpebărbie,şiolimbălungăşiascuţităcadecameleon.LuiNegrişorisepăreaunarccuosăgeată.Vorbeapeuntongaleşcarenuputeafidecâtprefăcut.

Cândcinevanu-i împărtăşeapărerile sau îl întrerupea, vârful limbii lungi se repezea caun acdetăun.Cumulte lucrurivăzuteşinevăzutecomparaNegrişorguraşi limbaaceluia!Elnuputea înţelegecumtoţiascultătoriiseprăpădescderâscândModreanuialarândpevreunuldintredânşii,cutoatecănimeninuscăpadevârfulsăgeţilorlui.PentruNegrişorînsăsăgeţileacesteanuerauînmuiateînniciunfeldeduh.

Dar domnişoarei Eleonora îi plăceamult să-l asculte şi uita atunci cu totul deNegrişor, care sebălăbăneacuburtapeparmalâculferestrei,cauncălăreţdelacircridicându-sepespinareaunuicalîngoanăameţitoare.

Într-o zi, fiind la fereastră – căci domnişoara Eleonora era preocupată deModreanu –, Negrişordescoperiînfundulabisuluidreptunghiularşiasfaltatunferăstrăumecanic,careţipasfâşietor.Unmotorbufnea la răstimpuri egale prin răsuflătoare, iar oamenii, cu mâneci sumese până deasupra coatelor,ridicaubârnelegroaseşileaşezaupeplanşetă,împingându-lespreroataceseînvârteaatâtderepede,că

nu seputeavedeadintr-însadecât cerculpe care-l descria.Lemnele erau făcutebucăţi cât ai clipi cuochii,iardedesubtmoviladefăinăcreşteacalamoară.

Lucrulerainteresantdevăzut;însăcenuputeasuferiNegrişoreraţipătulacelamecanicşiasurzitorpecare-lscoteatăietoarea,oridecâteorivreunlemneraapropiatdecerculfatal.Maiales îlnecăjeapânălafurienesimţirealemnelor,careerauduserândperândlasupliciu:înloculţipătuluilorîndreptăţitdevictime,ţipaînsuşicălăul.

NegrişorpriveauimitlavoracitateaMolohuluimetalic.Şi,cumiseîntâmplatotdeaunacândvedeaceva nou şi izbitor, închipuirea lui se şi grăbi să-l pună legat buştean pe scândura teribilei maşini.Muşchii feţei zadarnic se forţau să dea drum strigătelor, căci o fâşie solid legată îi astupa gura. Înschimb,lavedereamutreiluisperiate,înaintedea-lapucaîncolţi,ferăstroaiasepusesăurledebucuriestrident,înfricoşător.

Negrişorsescuturădegroază,însătocmaiatuncimotorulîncepusăpăcăneascădinceîncemairar,apoi sepotoli, roata semaidădupeste capde câtevaori şi, arătându-şi de-abia acumadinţii lungi şiascuţiţicaaimistreţului,rămasenemişcată,sinistrăcaunrânjetimobil.

Liberatde închipuire,Negrişorocontempladin înălţimecu îngrozită luareaminte.Decâteorinuvăzuseelpânăacumastfeldeferăstraie;însăniciodatănu-iveniseîngândsărămânădinainte-le,caaceigură-cască de jos, care strânşi grămadă urmăreau cum bicepşii lucrătorilor se contractă ridicând otulpină.

Tulpinaselăsagreu,parcăîmpotrivindu-se;însăcuforţeîndoite,cumaristrigătedeobidă,tăietoriioaşezarăpeeşafod,ţinând-ovoiniceştesănuscapecrunteipedepse.Motorulprinseapăcănidinnou,iaroribilaroatăcudinţipornisăchirăiecusălbaticăveselie,pătrunzândcrudăînmăruntaielelemnului.

PentruîntâiaoarăacumNegrişorseretrasesingurdelafereastră,înfiorat.Dacănus-arfiîntâmplatîncasaModreanu,retragerealuigrabnicăarfifostsocotităcaunevenimentdeseamăşiarfifostprimităcuaclamaţii.Aşaînsă,aproapeneobservat,elsestrecurădinsalonaşuldomnişoareiEleonoraşiporni,cadeobiceicânderaîntristat,pedrumurilungişiîncâlcitedemahalaledepărtate.

Ungândamarnicîlobsedadecândcuprivelişteaferăstroaiei.DeatuncinumaifuseseladomnişoaraEleonoraşihotărâsesănusemaiducă.Înnesfârşiteleplimbărilamargineaoraşului,îiplăceasă-lvadăîn închipuire peModreanu, legat butuc dinaintea dinţilor demetal. Îi plăceaumult ochii lui de copil,acumbulbucaţidegroază,şilimbaluidereptilă,jucându-secaunguşterîngurăşichirăindîngrozitor.Negrişor admiră de sus, cu corpul cobiliţă pe prichici. Iar domnişoaraEleonora îi dă necontenit zor:„Fugi,frate,de-acolo,căaisă-ţirupigâtul.“

Însăguraluilărgitădeplăceresestrângeacumşifaţai-aîngălbenit.Modreanuchirăieaşadefioros,căţipeteleajungpânălaEleonora.Elchiarstrigă„Eleonora!Eleonora!“,iarNegrişorpriveştesperiatlaeaşinumaicândîivedecapulpalid,umbritdepălărianeagră-cafenieapăruluicreţşivălmăşit,urmărindculuareaminteîmpunsăturileaculuiînpânzafină,întinsăpegherghef;numaiatunciîşicapătăcurajul.

Ah,lucrătoriiaceiacumânecilesumeseşicubraţecaniştecapetedeodgoanedinporturi!Cemaiaşteaptănemernicii?

—Cineţipăacoloaşadegrozav?întreabăEleonora.Iarel:—Ianimic...uncopilafostlovitdealtul...Nu-iinteresant...—Atunci,cestaiacolo?

Lucrătorii ăştia se întreccugluma;au înconjurat eşafodul şi stau în juru-inegri şi râzândcanişteinchizitori şi parcă se îmbată de strigătele celui legat: Doamne, de Modreanu râd oare, sau de el,Negrişor,denumaiîncep?...

—Frate,cinechirăieaşa?...Parcăm-arstrigapemine.Ah, în sfârşit; motorul a început. Mai tare, mai tare, motorule! Motorul bufneşte înfundat şi

chirăiturile luiModreanu sunt sorbite de bufnituri...Dar iată,maşina îşi ia avânt şi urletul ei sinistruporneştetriumfător.OchiiluiModreanus-auumflatsăsespargă,iarlimbadeşarpedeodatăaînceputsăseîntindă,aşacumarcreşteofloarevrăjită,seîntinde,seîntinde,acumaajunslaetajulaldoilea.

Lucrătorii speriaţi împing buşteanul; chirăitul celui legat se contopeşte cu chirăitul maşinii şiNegrişorrăsuflădeuşurare.Limbaîncepesăscadă.Însăiată,roataşi-aîncetinitmersul:i-ausăritcâţivadinţi.Modreanuascosomânădinlegături...Cetrupafurisit!...

Lucrătoriiîmpingdingreuşiroataţipăacumdedurere.Şiabiaseînvârteşte,abiapătrundeîncorpuldefier,dincândîncândîimaisarecâteuncolţ.Eînfricoşatăşiardaînapoi.

—Eleonora,Eleonora!...—Cinemăstrigă?—Nimic,opărere...Braţele împing cu deznădejde şi s-au contractatmai rău ca faţa luiModreanu...Negrişor închide

ochii.Oameniistrigăşiasudă:„Hei...ruup.“Roataţipă...motorulnuselasă...Modreanugemedinceîncemaisugrumat.

—Doamne,darceeacolo...ah,Modreanu!...Eadăunţipătsfâşietorşistrigăpefereastrăcutoatăputerea...—PentrunumeleluiDumnezeu,daţi-idrumul,pentrunumeleluiDumnezeu,nu-lcanoniţi...—Lasă-i,gemeNegrişorstrângândşimaiputernicpleoapele...Lasă-isăsfârşească...epreatârziu...Şi-şi închipuie pe domnişoaraEleonora făcândpaşi îngroziţi spre fundul odăii, privindu-l uimită,

înfricoşată,dezgustată:gâtuliseagitădeparcăarficuprins-ofrigurileşinunimereştecuvintele,cucaretrebuiesă-lstrivească:„Tu,tuaivrut-o...“

DarNegrişorseapărăstrângândpânălaceamaidinurmăputinţăpleoapele;arstrângeşiurechile,dacăarfiposibil;darnu,urechileîitrebuiecasăprindăcuele,dejos,scrâşnetulmaşinii.

Atunciomânămoaleseaşazăpemânalui.Negrişortresare:unumărcaldsealăturădeumărullui.Negrişor deschide ochii: dinModreanu n-au mai rămas decât două bucăţi de lemn.Motorul s-a

stricat,roataşi-apierdutjumătatedindinţi,lucrătoriis-aulăsatjosunullângăaltulpeborduratrotoaruluicucapulînpalme,cucoatelepegenunchi,abătuţişideznădăjduiţi.

Negrişor se înfige înfricoşat în umărul vecin, în umărul cald, care parcă-l ridică din aceastădeprimaregenerală.

—Eleonora,domnişoarăEleonora,apleacă-tesăvezi...Ah...ceclipă...Ceclipădemiracolbiblic...să-istrigeEleonorei:—Elnumaieste,elnumaieste,elamurit,uite-lîndouă...

Parcăeraunsemn,căcinecontenitînchipuireaastabarocăîiveneaînminte.Dupăea,plecaîntruna,dis-dedimineaţăpânăînfaptulserii,prinmahalaleîntortocheateşichiardincolodeele,pecâmpuri:căcinumaipeacoloogăsea.Prieteniinu-lmaivăzuserădemult,domnişoaraEleonoralafel.Eaîntrebasepetoţidespredânsul,darnimeninuştiusesădeavreunrăspuns.

Eraunsemn,cusiguranţă.Dardacăs-ar fidusşiar fivăzutcă totulnu-idecâto închipuirefadă,bolnăvicioasă,Dumnezeuleces-ar fiputut întâmplaatunci!Dumnezeule,cumar fipututprimi înpieptacest brânci teribil al realităţii?Nu, trebuia să rămână cu această bizară închipuire, s-o adulmece pedrum,s-ofugăreascăpecâmpuri,pânăcândeasingurăsevadestrăma încetulcu încetul, îşivapierdeconturul şi culorile, va deveni vagă şi translucidă, până când într-o bună dimineaţă nu vamai apăreadeloc.AtuncivafidesigurpregătitsăaparăiarăşiînfaţadomnişoareiEleonora.

Rătăcea deci ca un câine vagabond oriunde-l duceau picioarele: nu avea, nu voia să aibă nicioalegere.Ocoleanumaicuîncăpăţânarecentruloraşului.Iseîntâmplauneorisăseopreascălângăunjoczgomotosdecopiimici,pecare-iprivealungşicudrag,scăldaţiînprafulînsoritalmahalalei.Darcumîi învăluia mai cu drag şi mai cu luare aminte în luminile ochilor, descoperea îndată în trăsăturilevreunuia chipul luiModreanu,dispoziţia figurii lui în izbitor rudiment.Ameţit, privea lavecin,dar şiaceastaeraoaltăformăaaceluiaşichiprăuşinesuferit.Şitoatecapetelemiciseîntorceauatuncispredânsulşi-lprindeauîntreascuţişurirecideochirăişifascinatori,seînălţauspreelnumeroaseşilente,vărsândasupră-iflacăralimbilorsubţirişidespicate,deparcăs-arfitrezitpeneaşteptatedinainteaunuicuibdevipere.Fugeaîngrozitşiseopreahătdeparte,casăpriveascăînapoi,daratuncitotulrevenealafiresc şi jocul copiilor continua de departe normal şi străin de dânsul, ca şi când nimic nu s-ar fiîntâmplat, ca şi cândnici n-ar fi trecutpe lângădânşii, şi nicimăcarnu le-ar fi întrerupt cât depuţinatenţiaîncordată,cuoprirealuiprietenească,cugrabaluisubită,fricoasă,insolită.

Îşi făcude lucru,săbatămahalalele încăutareacercurilordecopii în joc.Ocuriozitatestranieşifărădomolîlmânasăgăseascăînmişunacapetelordeplozi,pecelcearpurtapefaţăpeceteapecarei-opuseseşiluiDumnezeu.Darbătudrumuriledegeaba:întotoraşuleracuneputinţăsădaideunNegrişorcopil;înschimb,ah,înschimbModreni,câtpofteşti!

Negrişor se simţi străin şi duşmănit de tot oraşul din această cauză; pe urmă însă îşi aminti cărarităţile nu sunt propriu-zis decât exemplare de lux. Dar asta tot nu-l determină să se reîntoarcă ladomnişoaraEleonora.

Într-oseară,cândmângâiauncopilcuprivire imensăşialbastră,cupărblond,cârlionţat,pecareceataModrenilorcuochideveveriţăşicucapeteletunsedesoldaţiîlîncălecaserăîntr-uncolţpefurişşi-lghiontiserăzdravăn,ofemeieînaltă,cupieleoacheşă,seapropiesăiacopilul.Negrişortresări,căcifemeiafărăpălărie,darbineîmbrăcată,semănalaculoarecudomnişoaraEleonora.

Se luă după dânşii, încurajat de privirile copilului, care întorcea necontenit capul spre salvatorulneaşteptat.Femeianu-şiiuţeapasul,nupriveaînapoi,darînpoartăseoprişi-isurâse.

Trăgândapoicopilulîncurte,îllăsăşisepusepefugă.Fusteleseagitară,lăsândînrăstimpurisăseîntrevadă pulpele rotunde. Pe scara de piatră se opri iarăşi şi brusc ochii ei făcură semnul consacratacceptării şipoftirii.Peurmă se aruncă înăuntru;darNegrişor, care rămăsesenemişcat, îi văzu formaînnegrindperdeluţeledingeamlâculsăliţei.

Atuncipătrunseîncurte:copilul,carestăteapevineşieraocupatsătoacecuonuieluşăomoviliţădegloduscat,întoarsecapulspredânsul,darnumaioclipă;peurmăsepornicuşimaimultăfurieasupragrămeziidepământ.Negrişorseapropiedeelşi-lîntrebăcumîlcheamă.Copilularuncărepedeoprivirespregeamlâculsăliţei,îndosulcăruiapândeanecontenitformaomenească:zâmbifărăsărăspundăşisepuse pe fugă, mistuindu-se în tufişurile din fund. Uşa săliţei se deschise dinăuntru şi rămase astfel,invitându-l,fărăcanimenisăaparăîncadrulei.

Intră.Femeia îl întâmpinăîndosulgeamlâculuicuunrâsprietenescşideastădatăuşase închise.Negrişorprivilarâsulei,darnumaidecâtochiiîirămaserăîncleştaţiîndecolteulbrun,deundeporneausăseascundărădăcinilesânilor.Femeiaîlîmbiepeungureşte:

—Teşek...teşek...paranciolni...1

—Cumtecheamă?întreabăNegrişor,cuglassugrumat.—Nemtudom...2

—Numele...numele...Roza,Ilona,Vilma...Hergi?...—A,Şari...—Nuştiichiardelocromâneşte...—Pùţin,pùţin...vorbeşte...igen...puţin...Kici...noghionkeveşet...3

Îlpoftiîntr-unfeldesalon,încameradelastradă.Negrişorseapucăsă-iexplicecămiciidrăcuşoridinmânacăroraîiscăpasecopilulerauduşmaniiluifireşti,cauniicesimţeaudininstinctcăeledealtănaturădecâtdânşii.Oduşmăniesurdăcevaduratoatăviaţa,şicareizbucneştenumaicândoameniisuntcopii,decisălbatici,oricândsetrezesccutoţiifaţă-nfaţă,însalonulvreuneidomnişoareEleonora.

DarlaamintireadomnişoareiEleonoraprivirileluiseîncleştarădinnouderădăcinilesânilorbruni.Şariridicadinumericompletnedumerită...nuînţelesesecevoisesăspunăeldecopii,bachiarîntoarsevorbaşisecăzneacuromâneascaeişchioapăsă-lispiteascăînsprealtetemedevorbă,săafleceva,maiales,despreviaţalui.

Dar vorbindu-i despre dânsul, fatal trebuia să-şi cârmeascăvorbirea spreModreanu, şi spre rasaacestuia.ÎipomeniaşadardespreferăstroaicăşidespredomnişoaraEleonora.Şariridicăiarădinumeriieinegricioşi.CâtdespreEleonora,eacrezuc-aghicitnumaidecât.

—Eleonore,logodnic,io,io...tudom...4

DarNegrişor,carenuputeasuferidecât lucrurile lămurite, trebuisă-iexplicecă,dacăn-arfifostModreanu, fără îndoială că demult s-ar fi terminat şi cu logodna şi poate s-ar fi făcut şi nunta, dacăEleonoran-armaifiaşteptatcâtevaluni,să-şitreacădoctoratul...

—AsteModrean,îşidăducupărereaŞari,strichelalogodnata...Şipentrucăseînserase,ieşisădeademâncareşisă-şiculcecopilul.Cândreveni,Negrişortocmai

eraşielgatadeplecare;îlgăsicercetândfotografiiledinpereţişidepescrinuri,majoritateadeoamenitineri şi chipeşi. Îl luă demână şi-l duse în faţa portretuluimare şi colorat al unui ofiţer în uniformăaustriacă.

—AstaElenorealmeu...îiîmpărtăşieacuneţărmurităduioşie.Apoicompletă:Fost,fost...război...perdut...

—Mort?...—Nuştiinimic...Eamaidăducâtevalămuriricomplementarepeungureşte,pecareNegrişorleprimicuînclinăridin

cap,dupăfiecarecuvânt,deşinupricepeaoboabă.AtunciŞariseavântăşiîncepusăevocecugesturilargi,cuîntinderilascive,cuclipiripătimaşe,culovituridepiciorînpodeaiubireaşitrecutulei,care,pecâtputeaînţelegeNegrişor,desigurdoardingesturişidinungureascaeicadenţatăşidulce,trebuiesăfifostnespusdeveselşifocos.

—Tudom?— Tudom, tudom! Se aşezase pe un scaun şi asculta într-adevăr cu o plăcere negândit de mare

această spovedanie, pe care o înţelegea deminune, cu toate că era făcută într-o limbă din care puteaprindenumaitreivorbelaosută.Iar înfaţa lui,Şari,carevăzusecădeseleluiaprobărinucorespunddeloc cu sensul cuvintelor rostite, continua totuşi să-i povesteascădoar inimii lui fericirea-i apusă, îngraiuleineînţeles,mişcatădepropria-icuvântare,cuglasdinceîncemaitremurat,cuochiidinceîncemaiumeziţi...

Nu-llăsăsăplece,dispăruînsăliţă,pentruasereîntoarcecuofaţădemasăalbă,împăturităşiunteancdetacâmuri.Atuncielîideclară,punându-idegetulpedecolteu:

—Brun...negru...fekete5...astafrumos...sep...place...aşaareşiEleonora,lafel...—Eleonorefekete?...—Fekete...—A...tudom...Eadădudincap luminatăşi-şi lasăobrazulspredânsul:darelnupricepucă trebuies-osăruteşi

privineliniştitpemasă,cucearputeas-oservească...Sunetulstridentalsonerieiîifăcusătresară.Easeridicăşidispăruînsăliţă...Negrişorauziovoce

tare,bărbătească,apoişoapte;apoizgomotdeuşă,apoinimic.Şiminuteletrecurălungi.Stradaastaeraoadevăratăpustietate:niciunpasnurăsunapecaldarâmul

trotuarului. În schimb minutele din perete băteau melodios în sonoritatea faianţei. El le urmări atentcâtăvavreme,cumsardinveşnicieşisecaţărăpeaculurcător,careleridicăcuhârâitsurd.Apoi,cândîşiîmplineauviaţa,Negrişorauzealămuritunţăcănituşorşiisepăreacaosuflarestingându-sepelanţulcoborâtor.

Îşivârîmâinile înbuzunareşi începusăseplimbeprinodaie, ferindcolţurilemesei. Iarminuteletreceau,treceau;acumeleîlinteresaumaimultcafotografiile.Aceleabarem,cânderauvii,îşiduraserăostăpâniremaiîndelungatăasupraacestorlucrurişiasupratimpurilorîncaresălăşluiau.Darminuteledefaţă, cu vieţi egale, tăiate la capete, ca surcelele, îl întristau cu adevărat. Ceasul bătu de câteva ori,Negrişorvăzucăezece,daracumîlinteresanespussăvadăpeundearmaiputeasuiminutelenoicândaculcelmareîncepecoborâşul.Desigur,pebraţulcaresescurteazăallanţului;seînvârtescapoiprintrerotiţe,alunecăpeosiaacelorşiaşteaptăîndosulcadranuluialb,casufleteleînghemuiteînfaţamareluihiatalnecuprinsului.Peurmă,cândceasullepuncteazăcariera,câteunulîncepesăalunecesprevârfulacului,cauncopilcălarepebârnauneicumpenece-apornitsăseaplecesprenegrulabis.Cufiecarenoutic-tacsepetrececâteorostogolire.„Daratuncicaremaiebucurialordeaexista,dacăn-aunicicelmaineînsemnat răgaz?“ se întrebă înciudatNegrişor.A,bada, esteuna: aceea a suişului şi-a aşteptării îndosulalbuluicadran.Decumporneştelegitimarearostuluifiecăreia,cumpănabucurieiîncepesăselase:viaţaderăspunderee,pentrutoţişitoate,acelaşirepedealunecuş.Decitoatebuneşilalocullor,deciaidoma ca-n viaţa pământească, dar Şari tot nu venea. Ea nu-şi da seama câte capete noi de minuterostogolitesubseceraintransigentăatimpuluicostăîntârziereaei.

Luminat de-o idee străfulgerătoare, Negrişor îşi scoase ceasul să-l controleze pe Einstein. Dacăminutarul ceasornicului lui era mai scurt decât al pendulei de faianţă, nimic nu împiedeca minuteleceasorniculuidebuzunarsăalunecepecumpănămairepededecâtminuteleceasorniculuidinperete.Decitimpul era într-adevăr relativ. Şi-l găsi cu adevărat relativ, dar tocmai contrariu de cum se aştepta:minutelealunecaumai încetpeminutarul ceasornicului săudecâtpeal celuidinperete...Aşadar,unuldintreceasornicetrebuiareparat.IarŞaritotnuvenea…

Însă Negrişor tot făcu o descoperire, încă nespus de importantă. La coborârea minutarului,mecanismul ceasului nu mai lăsa să se audă acel ţăcănit displăcut care însoţea tic-tacul ritmic alornicului.Rămâneadecisăvadădacăelaveasăreviecândminutarulvaîncepesăurcedinnou...Adicădupă ce se va împlini zece şi jumătate. Dar până atunci poate venea Şari... Nu, iacă, de data asta,NegrişorarfidoritcutotdinadinsulcaŞarisămaiîntârzie.

Ornicul punctă tare jumătatea şi pe urmă minutarul începu să urce... Negrişor aşteptă cu sufletulreţinut...trecuunminut,trecurădouă...maimulte...şinimic...

—Stai,săînceapăurcuşuladevărat!seîmbărbătăNegrişor.Şiiată,ţăcănitulseauzi,peurmăaltul,peurmăaltul...Înfiecareminutcâteunul.—Minutele augreutate! constată el luminat.Timpul aregreutate.Decenu,dacă şi luminaare la

rându-i.ŞioclipăsevăzucumustăţişicupărînvârvoratàlaEinstein,iarînaltăclipăcuredingotăroşie,cu

pantaloniscurţi,ras,traslafaţăşicuperucăàlaNewton.Negrişor zâmbi. Dumnezeule, cu ce calcule subtile ar trebui să dovedeşti o propoziţie atât de

neaşteptată:Timpularegreutate,curgereatimpuluiesupusălegilorgravitaţiei...ceexpresieelegantăşisavantă...cumi-arînfigeeanumelecauncuideaurîncatapeteasmaveşniciei?CumarascultaEleonorapedomnul docentVerzeleanu, la cursul de istorie contemporană a filosofiei... cum i-armâncapocăităvorbeleşiifoseleluidepedantîncănecopt:„ÎnanulunamienouăsutedouăzecişipatruromânulLucianNegrişordovediprincelebreleluiformulegravitateatimpului.Dinacelmoment,domnilor,oprefaceretotală,orăsturnarecompletăavechilornoţiuniseefectuăînştiinţăşifilosofie...TeorialuiEinsteinîşiatinseastfelapogeulşi...“

Eleonorei îi cam place puţinVerzeleanu.Modul cum îşi boţeşte buzele şi cum plescăie limba larădăcinilegingiilordecâteoriîncepeonouădezvoltare,orirosteştevreunnumedeautorrarsauuntitlunemaiauzit, i se pare foarte... universitar şi de gust deosebit. Poate şi aceasta e una dintre cauzeleatracţieipecareModreanuoexercităasupraei:imitaţiaservilăagesturilorluiVerzeleanu,imitaţiecarepeelîlscoatedinsărite.Eociudăţeniestupidă,într-adevăr,cumfemeileasteapotsăînghităşichiarsăsavurezepânăşimaimuţărelilecelemaievidente.

Dar acum închipuiţi-văpeEleonora lângăModreanu, ascultând înmare tăcere, întreruptădoar defoşnetul caietelor şi apăsarea rapidă a creioanelor, cum răsuna deodată numele lui Negrişor, într-ocompanieatâtde ilustră:Newton,Hume,Kant,Bergson,Einstein...LucianNegrişor...Vai,parcăsimteînţepenealagâtuluiluiModreanu,şivededeschizându-seenormochiiEleonorei,caniştefloriîntunecatecesedaucupetalelelargdeschiseluminiisoareluimatinal.

DarorniculscârţâichiaratuncişizgomotulaceladeceasornichodorogitisepăruluiNegrişoratâtdemeschin,atâtdecopilăresc,atâtdecaraghiospentruaducecuellaapogeuteorialuiEinstein,încâtdeşteptareadinamăgireade-oclipăchiarcă-lîntristă.

Alteori,căderideacesteadinavântatevisurinu-iproduceaunicioimpresie.Înmomentulacelaînsărealitateaîlluasepreabruscşiprearepede,cumieiuncopilînbraţe,aşezându-l,fărăniciovorbă,de-adreptul în fundul banal şi etern al mediocrităţii cotidiene. Şi iar, desigur, acolo îl găsi din nou peModreanu,care îlprimicuunrânjetdesatisfacţieşicusinistrul lui îndemnprietenesc:„Şezi jos,şezijos,Negrişor,odihneşte-tebăiete...şilasăastea...“

În cele dinurmă, îl cotropi o tristeţe atât demare şi de adâncă, că fugata să-şi ia pălăria şi s-o

şteargăbinişor.Daratunciseauzideodatăzgomotdeuşă,paşişişoapteşiiarzgomotdeuşă.Unpasrarşiapăsatseapropiedepoartăşitrecurândperândpesubfereastracaredaîncurteşipesubferestrelecaredauînstradă.Şarinumaiîntârziedecâtcâtevaminute,apoiapărupuţincongestionatăşigrăbită.

—Drago...aşteptatlael...Kişlelkem...6

Îiapropiecapuldesân,peurmăsestrâmbăşifăcucupumnulspreferestrelenegre,probabilpasuluicaresedepărta.

—Astamindinguntat...7plicti...plicti...plictiseşte...plictiseşte...Îl apucă de mână şi-l trase pe scaun, începând să-l servească maternă cu degetele ei suspecte.

Negrişorvoi să refuze,darneguriuldecolteului îl făcusăcedeze, învremece-şi înfipsecaniştedinţiochiiînhalcadebronzagâtuluielegant.Ea-iofereaoricecuvolubilitate,îlîndemnasămănâncechiarcândeleracuguraplină,seminunatoată,lungşizgomotosîngraiuleistrăin,cândsedeclarasatisfăcut.Atuncidescoperiunmijlocdea-istimulaşimaimultpofta,care-oamuzanespus:îiofereacâteceva,deundeîntâimuşcasedânsa.Chiarpurtaspreguraluicâteobucatădepâineoride„salami“,pecareoţineastrânscudinţii.Eltrebuiasăapucedinpartearămasăliberăşisăsfâşie:cândbucatadepâinerezista,trebuia să se sprijine unul de umerii celuilalt, ba chiar începură să se strângă piept la piept, înghiţirăgrăbiţibucăturilenemestecateşibuzeleliseîmpreunarălacome.Eagemeaşiofta,iarcândîmbrăţişareadevenea mai apăsătoare invoca necontenit pe Dumnezeu: „Ioi Iştenem!“ Iar el simţea pieptul tare debronz, topindu-se de pieptul lui: ceasornicul scârţâi lung şi bătu douăsprezece lovituri. Abia acumNegrişorputusă-şiaducăamintedetristeţeadeadineauri,deNewton,deEinsteinşideBergsonşizâmbidetoţiaceştia,înfingându-seînsânulcaldalluiŞari.Braţeleliseîmpletiserăpesubsubsuorişipedupăgât, buzele le erau necontenit una şi din pieptul, din gura, din ochii ei, el simţea venind un puternicefluviu,debucurie,debunăvoinţă,desimpatieprofundăcareîiacaparasufletul,seîmbinacuel,formauîmpreună un singur element, îşi băteau joc de legile fizice, căci împotriva înseşi temeliei lor, ocupauîmpreunăaceeaşiporţiunedespaţiu,înacelaşitimp.

—DecenueEleonora?segândiNegrişor.IarŞarioftaadâncînacelaşitimp:—IoiIştenem...Poartaseizbicuputeredegardşiseauzirăpaşiîmpintenaţidemilitar.Şariseridicăvăditplictisită

şi sedespărţi abiadupăomulţimedemângâieri şi cuvintedulci, inauzibile, caomămicădeuncopiliubit. Ieşi apoi în săliţă.Se auzirădinnouuşi, paşi, şi iarăşi oultimă trântitură, cade capac lăsat cuputerepesteceeace trebuiaacoperit.Şi iarăşi tăcere şiminute,dardeastădatăNegrişor se ridică şiîncepusăseplimbeenergic,refuzândcategoricsăsemaigândeascălaEinsteinşilaNewton.RefuzăsăsemaigândeascăşiladomnişoaraEleonora,careputeasărămânăcâtvavreacuModreanualei.Întreaceastă cocotă, care-şi dă sufletul păstrat cu atâta zgârcenie prin cele mai scandaloase tăvălituri şiaceastădomnişoarădelumebună,careşi-l împrumutătuturorşinu-şifereştedecâtadmirabilaeipielebrună,preferăpeceadintâi.

Dar ceea ce-l încânta uimitor pe Negrişor era această revelaţie extraordinară, că domnişoaraEleonora n-a rezistat în inima lui nici unei cocote: că ea nu-l domina decât cu acea culoare stranie afiinţeiei,cumelnumaiîntâlniseniciodată.Numaiîntâlnise,daracumiată,aîntâlnit!Ha,ha,aîntâlnit...

Uşi răsunătoare, paşi, pinteni! Zgomotele de-adineaori, numai că acum în sens invers. Paşi largi,sonori,satisfăcuţideofiţer...Cuăstaamersmairepede,secunoaştecăe...

Negrişorsimtecevaneplăcutzburlindu-isufletul.Seaşazăpe-ocanapeaşi-şiafundăcapulînpumni.Şariîntârziemaimultcaîntâişielarvreasăînconjoaredemulţumireaceastăîntârziere,darsescuturădeodatădeparcăi-arfipicatcinevapelimbăsucdelămâie.

PrimeştepeŞaricuunsurâscompătimitorşistânjenit,iareaseintereseazăcugrijă:—Nuîntârziatmult...nu?...Astabuncliente...Astanufurătottimpdelaomantalmeu...DelaKici...

deladrago...omantalmeu...Şiseaşazălângădânsulpecanapea,înlănţuindu-lcuputeredebărbat.

Se trezidimineaţa, scăldat totdesoare, înhurducăturileornicului.Şaridormeaşi ridicarea luipeşezutn-odeşteptă.Dormeaadâncşi-nsomnulei faţa trasă,pierdută,păreasănupoartenicioamintiredespre dânsul, despre împreuna lor plăcere. Şari dormea un somn străin: văpaia uşoară, matinală asoareluiîipuneaparcăouimirepefigură,ouimiregrozavă,imensă,scofâlcită.Iarpieptuli-lumpleatotînaceastăvăpaiepână-nculmilesânilor.NegrişorvoisăcontemplelacrudaluminăculoareaEleonorei.

Însăn-omaigăsi.Luminalămpiiîlamăgise.PielealuiŞarieradeunbrun-vânăt,iaracoloundenubăteasoarele,deunalb-marmorean,cuvineviolacee.Îşiaduceperfectdebineamintecăşisubrazelesoareluideamiazi,Eleonoraîşipăstreazăculoareaeideunnegru-galben,unnegrudulce,ciocolatiu.

Negrişor se întristăpentru toatăaceadimineaţă;ceeacenădăjduise înascunsnuseputea împlini.Femeilefrumoasenuseputeausubstituicaproaspăt-născuţiiînleagăne.

Dumnezeule,undealtundevaarmaiputeagăsiculoareaaceea,atâtderară,atâtdedelicată...PlecătristdelaŞari,caresearătănespusdenedumerităşiînduioşatădeschimbarealui.Oluăde-a

dreptulsprestrăzilecentrale,pecarenulemaivăzusedemultăvreme.DacăEleonoraieşisecumvaîndimineaţaaceea,aveas-ourmăreascădeaproapeşisă-iexaminezenuanţadecolteului,oridecâteorivarăzbateînsoarelematinal...Dacăgâtuldeciocolatăsevaprefaceîndatăînmarmorăcuvinealbăstrii,vastriga„Ura!“ îngândde treiori,vasalutaceremoniospeEleonoraşi, fărăsă-ispunăuncuvânt,sevaînapoiaîntr-unsufletlaŞari.

Dareletristdinainte,căciştie:aşacevanusevaîntâmpla.Nus-aîntâmplatniciodatăsă-iiasăcevaanumepe gândul lui, de asta numai încape îndoială.Aobservat bine de tot acest lucru.Ba-i vine săcreadăuneoricăpânăşilucrurileseschimbăcândelvreasălevadăîntr-unanumitfel–tocmaipentrucăelledoreştesăfieastfelcumsuntînrealitateşicumnulevavedeaniciodată.DacăînloculluiarfifostNewtonsauEinsteinîncameraluiŞari,cusiguranţăcăgravitateaminutelorarfifostorealitateşiomarelegenaturală,arfifostdescoperităîntr-unmomentdeplictisealăşiaşteptare.Darpentrucăi-afostdatlui,luiNegrişor,săbagedeseamăaceltrosnetbizaralceasornicului,elnumaipoatefiacumdecâtunbanalefectdehodorogealăalvechituriidinpereteşitoatăideea–otrăsnaieridicolăşistupidă,ungândcaraghiosdecopiloridenebun.Cusiguranţădeci,culoareaEleonoreivafiidenticăînsoarelematinalcuaceea din soarele miezului de ziuă, din lumina becurilor, din umbra după-amiezilor ori din umbrainteriorului:culoareairezistibilăaciocolatei.Tocmaipentrucăelvreasănufieastfel.

Dar fu o adevărată izbucnire de bucurie când tovarăşii de viaţă şi de petreceri se treziră cu el,printredânşii,înaceadulceşiplăcutădimineaţă.

—Negrişor!Negrişor!...Fiulerătăcit!...—S-aîntors...s-aîntors...ealnostru...—Tăiaţiviţelulcelgras!...Mai bine de un sfert de oră, ei se grăbiră cu întrebările, dezghiocându-l din toate chiotoarele şi

învârtindu-lîntoatechipurile.Înceledinurmăîiîmprăştiarănoutateaceamare.Adică,einu-ispuserănimicdeladânşii,aşaîncât

săcreziînvreopăcălealădeprost-gust,sauînoricealtăşotie,pregătitădinainte...Dimpotrivă,Saghinpronunţălămuritacestecuvinte:—Credeamcăv-ampierdutpeamândoi...—Cum,peamândoi?—PetineşipeModreanu.—Nuînţeleg.—Cum,nuştiicăModreanuadispărut?—Adispărut?—Detreizile...—Detrei...— L-am căutat acasă, la birou, în toate părţile şi nimic. Iar aseară un cadavru a fost găsit în

Dumbravă.Era de-ajuns să te gândeşti că prietenii aceştia buni nu se grăbiseră să-i dea chiar de la început

această veste, pentru a înţelege limpede cât de serios vorbeau. Făcuseră poate vreo legătură întreabsenţelelorsimultane?Bănuiserăcumva...Ho,ho...darnuetimpdedepănatacummosorulsupoziţiilor.DestulcăModreanuafostdescoperitîntr-obunădimineaţăsubformădecadavru...Iatăce-aieşitînloculgravitaţieitimpului,iatăcei-adăruitnatura,pecares-agrăbits-ocalificedreptavarăşivitregăfaţădebiataluipersoană.S-agrăbitcaunimbecil...cănusepoatedezbăradeacestobiceistupid,deasesocotitotdeauna,mic,umilit,nedreptăţit,deoricineşideorice...

Ochiiluicrescimenşideluminăşidebeţianorocului.—SărrraculModreanu!exclamăatunci,aducându-şiamintecăaîntârziatcucompătimirea.Săracul

Modreanu!Cinei-ofifăcutasta?...— În Dumbravă l-au găsit, i se răspunse şi toţi ochii aceştia îl încercuiră din nou arzători.

Compătimireaaceeacamforţatăşitârzie–Negrişorbăgasebinedeseamă–îifăcusepetoţisătresară,bachiarsă-şialuneceluminilepriviriloruniicătrealţii,cunedumerireşitâlc,înacelaşitimp...

—Cum,serios,tun-aiştiutnimic?...LuiNegrişorîitrecuuncurentdeteamăprinoase.Mareminuneadracului:deosăptămânăelînsuşi

n-amaidatcuochiidenimeni...şiafostşiprinDumbravădecâtevaori...bachiarşipeînserate...—Însăeaşadeciopârţit,aşadescrijelitcănusecunoaştenimicdintr-însul...Dupăstaturătotuşi...Ah,iatăunfiorşimaineplăcut,de-omiedeorimaineplăcutdecâttoateneplăcerileuneibănuieli

nedrepte; dar el trebuie să fie, el,Modreanu...Negrişor ştie: uneori natura emai atentă şi faţă de el;pentruoricedeziluziemai tare, îidăcâte-omică,o fărâmădecompensaţie.Aobservat asta,n-arecezice.Numai că acum compensaţia e prea considerabilă... uimitor de disproporţionată faţă de atenţiilemărunţelepecarenatura i learată,dincândîncând,parcămaimult în joacăşi înderâdere.Dardacăacum...

Ceilalţi îl priviră încordaţi tot timpul acestei scurte alungări de gânduri. Iar în cele din urmăMoruneanuspuseliniştitor:

—Afostprinsşiucigaşul,careamărturisittotul...N-areideecine-afostasasinatul,iarhaineleşilucrurile i le-a aruncat în râu, oprindu-şi doar banii. Corpul mortului fiind greu, s-a mulţumit să-l

scrijeleascănumai,pentruazădărnicioricecăutare.Ochii luiNegrişor se umplură de lacrimi. Pentru întâia oară în viaţa lui, înţelegea ce va să zică

norocul,bucuriadusăpânălabeţie,laparoxism.Iarprieteniifurănespusdemişcaţiînfaţaacestorlacrimispontane.DarNegrişorîşiluărămas-bun,

hotărâtsăseducălamorgă;elnusevaputeaînşelapentrunimicînlumeînfaţacadavrului.—Dacănuesteel?...Efoarteposibilsănufie...bâlbâiel,atâtdeîngrijoratde-oteamăbruscăşi

covârşitoare,căprietenii,mişcaţiadânc,sehotărâră,încorpore,să-lurmeze.Eraîntr-adevărcuneputinţădevăzutcevaînaceamasădecărnurişidecartilagiidisparate.Peste

hăcuialacriminalului,doctorulseamuzasesă-şirevizuiascătoateabilităţileînartadeadiseca.Pentrucăstârvul urma să fie îngropat şi pentru că până atunci nu fusese reclamat de nicio rudă, nimeni nu seostenise să coasă sau să pună vreo rânduială în acea harcea-parcea de rămăşiţe pământeşti, în caremirosulputernicalformoluluinuizbutisesăomoarepânălaunanicioşuviţădeodoarecadaverică.

Negrişoreradezolat:niciunaltsemn,niciunaltindiciuafarădestatură–şiaceeadesigurzgârcită,dar într-atât numai cât firesc putea să se zgârcească, după moarte, un individ de dimensiunile luiModreanu în viaţă. O tristeţe fără margini acoperi ca o paloare figura lui Negrişor. Aceeaşi soartănemernică,detotdeauna,îirânjeaacumînfaţă:niciodată,vainiciodată,nuseputusebucuraşieldeofericirecompletă.Eraaşadeamărât,îndurerat,indignat,încâtbuniiprieteninuputurăsănuobserveaceaatitudineşisănu-şiuşurezesufletul,cucelemaisincereregrete:

— Şi cândmă gândesc, Negrişor, începu unul, că unmoment eu am putut crede că... În sfârşit...pentrucădispăruserăţiamândoi...pentrucă...amândoi...aveaţiaceeaşi...

—Nunumaiel,darnoitoţiamcrezutaşa,Negrişor,iartă-ne...PânăşidomnişoaraEleonora...Daramgreşit...sufletultăucuratnuputeamergecuura,cezic,cuura,cu...necazul...pânălaolimităoarecareînţeleg...darînniciuncazpânălamoarte...

—Erasăfiiurmărit,dacănusepredacriminalul...—Darea,domnişoaraEleonora,ce-agânditdetoateastea?întrebăsugrumatNegrişor.—Eraconsternată...—Cândaauzitcăs-adescoperitcriminaluladevărat,afostapucatădeomarecrizădelacrimi...—Eaţinealaamândoideopotrivă,pecâts-avăzut...—Şicasăvăpiardăpeamândoi...

GăsipedomnişoaraEleonoracubărbiasprijinităînpodulpalmeimicuţe,cuprivirearătăcită.Figuraîieratrasăşipierdută.Paliditateafeţeibruneîidaoînfăţişarecutotulstranie,gravă,tragică...

—Vasăzicăs-aterminatcubunulnostruprietenModreanu,domnişoarăEleonora...Eaîirăspunseprintr-ungeamătuşor,careînsoţiovagăînclinareacapului.ŞideodatăNegrişorîşisimţipicioareledezlipindu-sedepământ,caşicumle-arfiîmpinscinevade

subscândurişile-arfiaţâţatlajoc,gâdilându-lesausuflândcuputereînelecaînnişteflăcărigalbeneşizglobii,şideodatăîşisimţiomuşoruldândsălbaticsăzvâcnească,săstrige,săchirăie,săhohotească,iarmâinile,frântedincoate,eraugatasăseridiceşidegetelesăpocneascătactul.

AbiaseputeaţinesăprofanezeminunatadurereadomnişoareiEleonora.Vaicestrălucireaveaînochi când era tristă, vai cemari gene avea, parcă-i creşteau odată cu durerea! Îi venea să-i cadă îngenunchişisă-ispună,s-oroage:

—O,numaifiaşadetristă,numaifiaşafrumoasă,pentruel...

În clipa aceea, din cauza tăcerii,Negrişor profită de timppentru a se închipui el jelit, pentru aoînchipuicuostrălucire încăodatămaiputernică înochi,cugene încăodatămaimari,dincauza lui,numai din cauza dispariţiei lui enigmatice din mijlocul prietenilor şi al oraşului. Şi-l închipui peModreanuaşteptând,înpioasăreculegere,lângădomnişoaraEleonora,caeasă-iadresezeprimulcuvânt.Ah,îivedebuzelejucânddenerăbdareşiochiisticlindcurăutateşiironieşilimbalungădecameleon,jucândnerăbdătoarepestreaşinabuzelor.Îlsimtepregătindnucuvintedeîmbărbătare,demângâiere,ciîndemnlauitarerapidăşilaconvingerecănus-aîntâmplatcineştiecepierderedeosebită.

„Cu toţiinevomîntâlniacolo,domnişoarăEleonora“, i-audeglasulnesuferit, ironicşi rău.„Nueabsolutniciopagubă...Îlvomgăsi,îlvomgăsi...elnumaicăne-aluatînainte...ăstaeraungândalluimaidemult,săneiaînainte...Nu-lvedeaicumsedade-ahuţapeprichiciulferestrei,laetajulalpatrulea...“

ŞielserepedeşiştergelacrimiledecurcubeualedomnişoareiEleonora,princareastrăpunsrazaunuizâmbetşiramaluiîndrăzneaţă,selasăînchipdeconsolarepepărulmoaleşicârlionţat,seabatepegâtulşipeumeriigoi...

„Numai plânge, numai plânge, domnişoarăEleonora“, îi spune el... şi o strânge, şi o strânge lapieptullui,cumel,Negrişor,deşiaretotprilejul,nueînstaresăfacă,stăcauncaraghiosînfaţafeteiîndurerateşinuecapabilsăarticulezeuncuvânt.

Jalea şi ciuda şimai cu seamă jalea ciudei îl cuprinseră.Ea îşi şterse pe furiş două lacrimi, şi-lsurprinsefăcândacelaşilucruşiouimiregrozavăseîntipăripefiguraei...

—Dumneataeştiunmaresuflet,domnuleNegrişor...Apierdut!Totuls-adus.Apierdutmişcarea.Daracumtrebuiasăvorbească,şichiarîncepu,însă

trebuia să vorbească altfel de cum ar fi vrut şi se mira singur şi-i venea să chirăie de uimire şi deindignarepeelînsuşi,cumputeasăcuvântezeatâtdedomolşiatâtdeînţelept.Atâtdefărărăutateşiatâtdeîmpăciuitor,cândînsufletulluifierbeaatâtacatran.Rostealucruriaşadecuminţi,aşadelalocullor,căşidânsaîlpriveacuochimari,totaşadecuminţi.Îlpriveacuatâtaluareaminte,căparcăîivedeacuvintele ieşindu-i din gură şi luând forma noţiunii pe care o exprimau. Şi multă vreme îl ascultădomnişoaraEleonora.Peurmăplecăbinecuvântatdevorbeleei.

—Eştiunmaresuflet,domnuleNegrişor!Şiseîntoarseadouazi.Şidrace!–avuomicătresărireînaintedealăsaciocănaşuldegetuluipeuşă:dacăs-arpomenicu...?

O,gândurileasteaauuneoriopririaşadecurioase!Hî,hî,cumsăsepomenească?...Iată,deschiseuşaplindecuraj,larg,câteracuputinţădelarg,intrăcupaşilargi,salutăşiseaşezălalocullui.Maierauşialţimusafiri, iardomnişoaraEleonoraera totaşadefrumoasăşide tristă... Însăatât...nimicaltceva...ce...cinearmaiputeasăfieîncameraaceea?...

El începe să vorbească iarăşi nespus de cuminte şi toţi îl ascultă cumultă luare aminte, cu largiîncuviinţări, cu exclamaţii de aprobare.DomnişoaraEleonora îşi ridică din când în când capul de pegherghef,casă-lfixezecuochinegri,strălucitori.

Ochiieiabsenţisereîntorceaudeci,ochiieiduşideparte,reveneaucătreel,dinceîncereveneau.Iar Negrişor vorbea calm şi înţelept, şi chiar simţea o deosebită plăcere să cuvânteze acum pios şiîntristatdecrudeleîncercărialevieţii.

Atreiaziveniiarăşişiastfelmultezileînşir.Oteamătotrămăseseînsufletu-i,dardinceîncemaineînsemnatăşimairară.Căciatuncicândsevedeasingurcudânsa(oricineputeasămaifieafarădeel,

deceldus), se simţeaatâtde fericit,opaceatâtdemoale îi înveleasufletul,unsângeatâtdecurat îialergaprinvine,că-şisimţeagândireaprimenitădeoriceotravăşitotcespuneaeraaşadecurat,aşadeprimenit,aşadeaerisitor,cătoţiîlascultauşi-laprobauşinimeninuînţelegea,cumomulăsta,carepânămai dăunăzi se da de-a huţa pe ferestrele de la etaje, putea să rostească astfel de adevăruri şi deînţelepciuni.

La fereastră nu semai ducea; nici numai privea într-acolo,măcar. Numai arareori, când ţipătulvreuneimaşinidetăiatlemneseurcapânăladânşii,fulgerătorşistrident,secutremuracade-oamintireurâtă şi se grăbea să închidă geamurile, pentru ca domnişoaraEleonora să-i audămai bine cuvintele.Urletulmaşiniisezdrobeaatuncidegeamurişiînăuntrunuveneadecâtunecouînăbuşitşidepărtat.Darîncetulcuîncetulurechileparcăsedeprindeau,sauparcăeleînseleîşi lărgeaupavilioanele,caşicumzgomotulcare le îngrozea le-ar fideşteptatocuriozitateamarnică;pentrucă înceledinurmăchiarcuferestrele închise ţipătul metalic devenea tot atât de puternic, tot atât de sfâşietor, şi atunci întrebasperiat:

—Peundeaţâşnitzgomotulăsta,domnişoarăEleonora?Arfidoritatuncisăînfundeferestrelecutoateperneleşicutoatecovoarelecaresegăseauînăuntru;

darnuvoiasă-iarateprinnimicdomnişoareiEleonoracăurletullugubrui-araduceaminteoviziuneatâtdeneagră.

Dar domnişoarei Eleonora i se făcea cald şi deschidea fereasta. Şi atunci chirăitul ferăstroaieipătrundea înăuntru ca un şuier de obuz ce cade aproape, şi se desfăcea în urechile lui ca o ploaie deascuţişurilungişijunghietoare.Într-unrândelefurăatâtdesfâşietoare,că,galbenşiîntunecatcaomascăde ceară,Negrişor împinse îndată ferestrele şi, apucând-o pe domnişoaraEleonora demână, îi spuseînfricoşat:

—Amsă-ţimărturisesctotul,amsă-ţimărturisesctotul...DomnişoaraEleonoraprivilaelîngrozită,abiamaiputândsărespire;ochiiiseholbaseră,dinaintea

feţeiaceleiacadaverice.Sesmulsebruscşisăricâţivapaşiînapoi.IarNegrişorplecăzdrobitcapul,casuboloviturădemăciucă.Vasăzică,dacăs-arfiîntâmplatcuadevărat,dacă...Șichiardacădinpricinaeis-arfi...dacă...El o privea uimit, cu ochii ieşiţi, tremurând. Şi ea îi urmărea încordată trăsăturile feţei, tremura

aşijderi,caapucatădefrigurilecelemaicrunteşipriveadincândîncând,spreuşă.Poate ar fi dat un ţipăt şi poate ar fi ţâşnit printr-însa, lăsând-o largdeschisă înurmă-i, strigând:

„Asasinii,asasinii!ajutor!“,dacă–băgabinedeseamăNegrişor–ocuriozitatecumplităn-arfiînşfăcat-o sub un pumnmai puternic decât al fricii, dacă – oho, citea limpedeNegrişor – o picătură de amorpropriu,demândrie,defericire,căafostşieaprintrecelepuţine,mărdeaurpentrunelegiuireşivărsarede sânge, n-ar fi precipitat la timp acest vălmăşag de panică şi regret, pentru a o ţintui pe loc,încremenită,sfârşită,iluminată.

Atunciel îi amintidebălăbănelile luipe fereastră,dechirăitul ferăstroaiei,de toate senzaţiilepecareileproduceaacestţipătprelungşiinform.ÎipovestidetrunchiulrezistentîncareisepăreacăvedepeModreanu,deopinteliledisperatealelucrătorilor;îipovestitot,tot,chiarşidelimbaimensdelungă,careieşisedinguraluiModreanuşiseînălţasprefereastradelacatulalpatrulea.Nuuităsă-ispunănicicăea,Eleonora,păreaintrigatădeacestezgomotesuspecte,căelvoises-oţinădepartedeadevăr,pentrualăsasăseconsumenestingheritădrama,darcăeatotveniselafereastră,văzuseşiseîngrozise...dar

maicuseamăînţeleseseşi...iertase...Încuviinţase...AbiaacumNegrişorîndrăznisăridiceochiispredânsa.DomnişoaraEleonoraaveachiprăvăşitde

cadavru,iarculoareaeiobişnuităîidaînfăţişaredeîntunecatăzeiţăapeşterilorşisubteranelor.DomnişoaraEleonorasecutremurălavedereaochilorlui,înacelaşimomentîncaresecutremurăşi

el,descoperindu-iaceastăfaţăînfricoşătoare,şimaistraniudefrumoasă.Dumnezeule,cumvisaseeladeseadedemult,delaînceputullungiiadolescenţe,careparcănicinu

se sfârşise, să iubească – şi de câte ori chiar nu iubise, rătăcind în transcendent – o crudă zeiţă ainfernului,s-oprefacălaadiereacaldăaneliniştilorşisincerităţiiluinaive,însufletdulceşiînvăluitor!Elseopri,pentrucăspusesetotul–doarn-aveasă-idestăinuiascăacumşidespreŞari!–,şicontemplăaceastă figură de superbă hecată. Iar ea îl privea necontenit îngrozită şi părea că aşteaptă ceva:Dumnezeule,ceputeaeasăaştepte?...

Să-icadăîngenunchişisă-iînlănţuiepicioarele?Doamne,Doamne,pentrunimicînlumen-arputeaavea curajul ăsta! Şi domnişoara Eleonora aştepta, figura ei întunecată aştepta înainte... Doamne,Doamne,ceedefăcutDumnezeule...

—Eişi...peurmă?îngăimăearăguşit,abiaauzibil,şisânuleifăcuosforţaresupraomenească,deparcăarfiîncercatsăurneascăogreutateimensă,casăpoatălăsaacestevorbe.Osforţareatâtdeadâncăşidegrea,căochiiluiNegrişorclipirărepede,uluiţi,orbiţicadeoluminăsfâşietoare.

—Şi...maideparte?...vibrăiarăşistinsglasulei.Maideparte?semirăadâncNegrişor.Maideparte?ŞtieeaoarecevadespreŞari?—Maideparte,domnişoarăEleonora?Cevăintereseazămaideparte?DomnişoaraEleonorasezgârci,zdrobităca-nfaţaceluimaiabominabilcinism.—Eucredcătocmaiacest„maideparte“intereseazămaimult,domnuleNegrişor,zâmbieadureros,

accentuândpefiecarecuvânt.AtunciNegrişor îi povesti de plimbările fără ţintă pe câmpuri şi străzi şi pe urmă cu ţintă, când

cetelede copii începuseră să-l intrige. Îi împărtăşi că tipulModreanuera atât de comun şi curent şi-imărturisicugreutate,cumaresfiiciune,cătipulNegrişornul-apututgăsidecâtîntr-unsingurexemplar...

Şilângăel–antropologicvorbind–adăugăîngândtipulei...alEleonorei.Erafatalcaacestedouătipurisăsegăseascăaproape,uniteprinceamaistrânsălegăturăcareputeasăexiste...

Domnişoara Eleonora asculta cu neînchipuit interes şi frumoşii ei ochi erau încontinuu holbaţi,Doamne,atâtdedivinholbaţi,căpăreauaiunuicopilsupărat.Negrişorseopri,firesc,lacapitolulŞari.

—Maideparte,maideparte!gemurugătoaredomnişoaraEleonora.NegrişoreracudesăvârşireîncurcatşidomnişoaraEleonorapăreacuatâtmaimultnerăbdătoareşi

curioasă.—Eibine,te-aioprit laepisodulcelmaideseamă,îl încurajaeacunespusăblândeţe.Îţi înţeleg

ezitarea...Înţeleg,înţelegtotul...darmiepoţisă-mipovesteşti...haide,haide,curaj...nu,bietulenefericit,nimănui,nimănuinuvoispune,voipăstratotulpentrumine,voirămânemaimutăcaunmormânt.

Şieaîntinsemânaînchipdemângâiere,darşi-oretrasedelajumătateadrumului,cuoroareparcă.Doamne,deundeputeaeasăştiedeŞari?Negrişoreracumplitde încurcatşicăscasespredânsa,până laultimalimităposibilă,enormiisăi

ochi.IardomnişoaraEleonoracăscasespreaceştiochi,câtputuselarându-i,ochiieitotaşadeenormi.Deodatăunfulgerlicăriînfundulprăpastiilornegre,cesedeschideaupefaţaluiNegrişorcadouă

craterefărăfund.Îşiamintisedeorniculdinpereteşidegravitateatimpului:da,toateasteaputeasălemărturisească.Da,bachiarcăafostşiîncasălaŞari,pentrucă...eal-apoftit...cândîiscăpasecopilul...dinmâinilemicilorModreni...

ŞiNegrişorîncepusădescriesalonulluiŞarişiţăcănitulbizaralminutaruluidelaorniculcelmare,decâteoritreceadejumătateşiîncepeasăurcespreoracompletă.AvuoarecareîncurcăturicândtrebuisămotivezeabsenţeleuneorimaiîndelungialeluiŞari.

AstfelcădomnişoaraEleonoraîlîntrerupse...—Încasaaceastate-aiîntâlnitcuel...—Cuel?careel?—Cu...dom...cuModreanu...—Vai,nu...astas-aîntâmplatalaltăieriseară...alaltăieri...Nuu...—Atunci,undel-aiîntâlnit...unde...v-aţi...când...numaiînţelegnimicdincelece-mispui...Iată,

să-ţidauunpaharcuapăcasătelinişteşti...şireiapovesteadinapoi...ştiideundesăreîncepi...să-mispui...de-acolodeundete-aiîntâlnitcuModreanu!îlîncurajăea,bătându-lcublândeţepeumăr...

—Dar eu num-am întâlnit cuModreanu tot timpul ăsta... de când n-ammai venit pe aici. Cum,domnişoarăEleonora?Dumneata...poate...măcrezi...vai,măcreziasasin?...

DomnişoaraEleonoraconsiderăstupoarealuicuneîncredere,darcândîşidăduseamacăeanuputeafidecâtsincerăstrânseochiişibuzele...

—Atunci,deceaceastămiseenscène?seirităea.Deceatâteaezitări,atâteaintroduceri...decepovesteacuferăstroaia...pentruaajungelaovizităfăcutăuneifemeioarecare,uneiunguroaice...

Negrişorîncepusătremure,pentrucăluasedeodatăunmarecuraj:—Pentruce,domnişoarăEleonora?Darepuţinlucru,povesteacuferăstroaia...darepuţinlucru,ca

eu să asist la torturile unui prieten cu sânge rece şi răutate şi cu dorinţa să se sfârşească odată cu eltotul...pentru...pentru...

—Pentru...pentru...pentrucevreisăzici,răspunde...— Pentru a nu-mi mai sta în cale... pentru, pentru... a nu-i mai acorda, domnişoară Eleonora,

preferinţapecarei-oacordai...şipecaren-omerita...te-asigurcăn-omerita,domnişoarăEleonora...— Bine, dar pe câte spui... astea toate s-au petrecut într-un fel de halucinaţie, cum să spun, în

închipuiread-tale...—Şierapuţinlucru,domnişoarăEleonora?—Căaiavutastfeldecoşmaruri?—Nu,darcăţi-amdestăinuitdumitale...căţi-am...căam...căda,le-amavut...

Dinmomentulaceleidestăinuiri,înafarădezgomotulferăstroaicei,nimicnulemaitulburăpaceaînviziteleurmătoare.Eladmiracovorul imensdinperete, încarepeun fondverzuidoi trandafiriuriaşi,roşii, şi alţiimaimulţi şimaimici, galbeni, îşi arătau strălucirea, de parcă ar fi fost ţesuţi chiar custaminederozenaturale.Încolţulopus,unaltcovoruriaşacopereadoipereţi:doileinegrişifioroşisesărutaupeunfondroşuînchis,dreptlaintersecţiapereţilor.Subcovoreraundivanscundşiîncăpător,acoperittotdeuncovorroşu,cumulteşifeluritedesenegeometrice,negre,princareseplimbauberzemici,cafenii.

Pedivanulacelasurprinseseelîntr-obunădupă-amiazăpedomnişoaraEleonoranumaiîncămaşă.Bătuseuşorînuşă,şiintrasefărăamaiaşteptaîncuviinţareadinăuntru–domnişoaraEleonorarăspundea

doar nespus de încet, totdeauna, şi el trebuia să repete bătaia demaimulte ori pentru ca vocea ei săcreascăşisăsefacăauzită;astfelcădelauntimp,pentruascutigâtuldelicatşibrundeastfeldesforţări,Negrişorluaseobiceiulsăpătrundă,puţintimpdupăprimulciocănit:eradoarlimpede,dacăuşanueraîncuiată,însemnacăstăpânacaseiputeasă-lprimească.

El îngăimădeciacesteexplicaţii, însemndescuzădomnişoareiEleonora,alecăreibraţegoaleşiplineseridicaserăpână-ndreptulochilor,ceserostogoleauîndosuldegetelorrăşchirate,cadouăpăsărisperiateîntr-ocolivie.Părulnegrucureflexecastanii,aşadeînchisecăparcăeraudeciocolatătopită,căzuseînrepeziciuneamişcăriişi-iacoperisedetotunumărrotund,cumNegrişornumaivăzuseînviaţalui. Înschimbcelălaltumărşigropiţade lagâtrămăseseră în toatăgoliciunealorsmeadă.Negrişor levedeapentruîntâiaoară,căcidomnişoaraEleonoraaveaobiceiulhainelorcumânecişicuguler,careseridicăpânăsubbărbie.

Petoatele-avăzutîncâtevaclipe;numaidecâtapois-aîntorssingurcuspatele,încercândsăexpliceînainte;însăochiis-auizbitatuncideoglinzilemaridincelelaltetreicolţuri,precumşidecelemici,carese lăsau prinse de funde albastre printre tablourile nenumărate. Oriunde se întorcea se împiedica deimagineaeistrălucitoare.

DomnişoaraEleonorapăreacănu-şipierdusecumpătulşiaruncasepedânsauncapotportocaliu,pecareliterenegre,turceşti,recomandaucineştiecepreceptemorale.Însăîndatămânecilelargicăzurăpeumeri, căci mâinile alerte potriveau acum părul şi se arătau în întregimea frumuseţii lor, dezvăluindgropiţeleumbritealesubsuorilor,pecânddespicăturadelapieptdescopereaagitatăcaunmareochiînsclipiriviclene,şănţuleţuldintreceledouărădăcinitremurătoarealesânilor.

—Pardon,pardon,se încurcăînscuzeşi înoglinziNegrişor, închizândochiideatâtaminunăţiişioprindu-iînsfârşitpemareabibliotecăveche,denuclustruit,cugeamuriuriaşe.Pardon,num-aşteptamsăvăgăsesc...totdeaunaambătutlafel...şi...

—Oh,iartă-mădumneata,domnuleNegrişor,chiaramrăspuns„intră“;aşacădumneatan-ainiciovină...AmcrezutcăeAmelia,oaşteptam...

Dar şi prin geamurile atât de curate de parcă erau proaspete ca apa ale bibliotecii, despre caredomnişoaraEleonoraspuneacăesinguraamintiredelatatălsău,seputeauvedeapriveliştifărăseamăn:un picior înfăşurat în ciorap transparent, pe care tivul capotului încurcat într-o cataramă de jartieră îldezgoleapânădeasupragenunchiului;unsânbrunşiobraznicce-şivârapefurişsfârculprindespicătură,profitânddefaptulcădomnişoaraEleonoraîşidădusecapulpespateşi-şiclătinapărul,pentrucafirelesăseaşezedrepteînaintedealerăsuci;robustulconturalşalelorcabrate,cândeaseaplecăsprea-şiacoperipiciorul.

Iarînînserareaaceeadeaugustaripinegredeuriaşililieciinvizibilipâlpâiaugreoiprinferestrelelarg deschise; oglinzile începură să devină nedesluşite şi misterioase, de parcă trăiau; domnişoaraEleonora, care se aşezase pe divan, se contopea pe încetul cu umbra necontenit crescândă care îi şimâncăveşminteleînchise,lăsându-idoarfiguracepluteaînspaţiucaunheruvim;deafarănumaiveneaniciunţipătsperiatdeferăstroaică.

—Săaprindlumina,domnuleNegrişor...—Nuîncă,domnişoarăEleonora...acumavăddoarfiguradumitaleşieamiseparecăpluteşteîn

spaţiucaunheruvim...Aveadoaronelinişte,sănuvinădeodatăaceadomnişoarăAmelia,pecareEleonoraoaşteptacu

preamultăardoare,bachiarsenecăjeadinclipăînclipămaimultcănuvine.Dareatotnuvenea;şiapoiputeasăvinăsausănuvină;însăunabunăştiaNegrişor,căModreanunu

vamaiveniniciodată.

„Fărădoarşipoatecăeamăsocoteştenebun!“îşispuseNegrişordimineaţa, înaintedeasăridinpat,cândîşiamintistraniuldialogdinajun.Şioruşinearzătoare îlcuprinse.Toatevorbelepecare lespuseseşipecareeanulecrezuse–cusiguranţăcănulecrezuse!–iseîntorceauîncap,lovindu-lcaniştepietre,unamai taredecâtalta.Răsunauatâtde tare îngolul tigveică leconfundacugoliciunea-imatinalăşi,ruşinat,trasepăturapestedânsul,caşicânddomnişoaraEleonoraarfifostdefaţăsă-lvadă.

Multă vreme îşi rumegă gândurile, cu ochii deschişi în întunericul de sub plapumă, luând fiecarecuvântînpartedincelecerostiseşiîntrebându-secamce-arfipututeaînţelegedintr-însele.Crâmpeiedinconvorbireîirămăseserăîntregiînmemorie.Şimaialesacesta:

—...Uite,îţispun,îţijur...ozidacămaitrăiaModreanu,osingurăzi...ah...—Sărmanul!—Sărmanul...adicăelcareamuritîntâmplător,fărăniciovoinţăşifărăniciodeznădejde...Şidupăopauzămaiîndelungată,privindprinnegurăcapulsuspendat,deserafim,şiochiiaceiauna

cucearcăneledinjur,glasulluirăsunăclar,precis,hotărât:—...Ah,acumdacăarfiaicişiaivedea...Şimâna lui, albă în întuneric, arăta cu degetul întins, sacadat, spre fereastra larg deschisă... spre

pervazulcareputeafioricândcumpănăîntreviaţăşimoarte...— Acolo, acolo, domnişoară Eleonora, se înăbuşise subit glasul lui, înfiorat de grozăvia

destăinuirii...acolo...aveasăfie...aveasăsepetreacă...oho...fiisigurădeasta...Atunci,înveselită,domnişoaraEleonoradădusedrumrâsuluicristalin.—Vai,nostimeşti...—Desigur,nostim–şiNegrişorseplimbaatâtdeagitatprinîntunericşibălăbăneaaşadenervos

dinmâini–,nostim,desigur!Dumneatanucrezinimic...dumitaleţiseparecăciteştiunroman,dumneatanuştiicămaiexistăîntr-adevărşinebuni,deaceia,aşacamine...

Ea-lpriveacuochiimăriţipestefireşielseplimbadinceîncemaifurios.Şiochiieideveneaudinceîncemaifosforescenţi,parcăsedesfăceauînscânteiminuscule,darinfinitdemulte,privindu-l–şilaluminalorelvedeacumpebuzeîicreşteunzâmbetnou,necunoscut...

„…Astaeste!saumăcredenebunsaunucrededelocîncespun“,conchisedeodatăNegrişor,sărinddesubplapumăşipornindînfuriatlaspălător.

Când ieşi însă gătit afară, când aerul dimineţii şi veselia oraşului îl primiră cu murmur debunăvoinţă,cumpănagândurilorseaplecăînparteacealaltă.„Decem-achematatunciastăzidupă-masă?Şideceasearăstăruiaaşasărămân?“

—...maistaiterog...terog...şi...săsfârşimcuglumelemacabre...adăugaserâzând.—Nu. Plec! strigase el. Eu când spun ceva... (Pe aceste din urmă cuvinte, apăsase, zâmbind, cu

hotărâtînţeles).—Bine,atuncidu-te.Astă-searăînsă,esteultimaoarăcândîţimaidauvoiesăfiirăucumine.Şi

mâine,terogvinomaidevreme.Abiaviişipleci.Ceînseamnăasta?...Eloprivisecuochiuimiţi,îngrozit.Pentrunimicînlumenu-şiputeacredeurechilor.—Şiieri,decen-aivenit?

—...—Astasănusemaiîntâmple!„Da,da,da...astaera!Dindouăuna:saueaacrezutînîntregimecei-amspus,sauacrezutnumaipe

jumătate şi vrea să-şi întărească de tot convingerea.Mă rog... dacă ar fi luat drept tirade de romaneproaste, cele ce-i spuneam eu, în cazul acesta... mă rog; stai să vedem... În cazul acesta nu m-ar fichemat...Doareaştiacăeuvinşiaşa...Deceainsistatsănumaiîntârziişisănumaiscapvreozi!Dece,dece!Astaeste,s-aterminat.Uneifemeioriceîipoatescăpaînafarădeaccentulsincerităţii.M-acrezut!... Ha, ha... strigătul acela hotărât şi plecarea aceea hotărâtă, când a râs de... glumele-mimacabre...“

Condusdeacestraţionament,Negrişorfăceapaşirarişisăltaţiprinmulţimeatrotuarului,salutaîndreaptaşiînstânga,chiarşipeceinesuferiţi,zâmbeacuceritordeasupraîntregiimasedecapete.

Stradasedesfăşuradinaintealuiplinădesoare,parfumulce-lrăspândeaufetelecurgeaparcăprinşanţuri;jamboaneleatârnatelauşilebăcăniilorşibutoaielecuicreroşii,cuscrumbiiafumateşicubrânzăîidădeauimpresiabelşuguluişiafericiriiuniversale,zgomotulstrăzii,zumzetdealbine,costeliviicaiaibirjarilor,lafelcuminunatulcalalluiMateiCorvindecolo,depesoclu.

Eracuoceatădeprieteni,rezematdevergeauagalbenăauneivitrine,cândovăzutrecândîntr-ungrupdefete;băieţiisalutarătoţicugesturilargi,şistradatoatăseîntoarsedupădânsa.Eraîntr-untaiorsimplu,albastruşi-ncappurtaopălărioarădecatifeaneagrăcuborurilemari.Înaintacupasuleiregescşiîmpărţeapretutindeniflorilezâmbetuluifărăsfârşit.CândvăzupeNegrişorîisurâseatâtdedeosebit,cătoţidefaţă,dupătrecereaei,întoarserăcapulladânsul.

Sedespărţiatuncideprietenicasărămânăsingurcusufletul luişiseafundăînvaluldetrecători,căcicevaîlneliniştea,oîntrebarevagă,carepeurmăiseînfipseprecisăşiascuţităcauncuiînmijloculfrunţii.

„Oare,spunedreptNegrişor,te-aifiaruncat?“Cum,prinurmareexistaungrăuntedeşovăireînadâncurilecugetuluisău!Şielcarecrezusecutoată

sinceritatea,absoluttotcespuseseEleonorei!Cum!Cum?...Şi o luă iar pe străzi dosnice, cu trecători rari, şi se feri şi mai mult prin străduţe înguste şi

întunecate, sugrumate între dosurile de-omurdărie exemplară a uriaşelor edificii ce-şi arătau faţadelemândrepe străzileprincipale.Se ferea astfelprinulicioaredince în cemaimeschine, caunul care adescoperito rupturăvizibilăahainelor într-un locnepotrivit şi seascundedemareamulţimegătită înhainedesărbătoare.

O!Șielcareeraconvins...Cine,cineîispuseseacoloînadânccăn-arfiavutcurajul?Pentrua-idovedicontrariulaceluicinevarăutăciosdinăuntru,Negrişor,dintr-unsaltalimaginaţiei,

seşivăzucocoţatcobiliţăpeameţitorulpervaz.Înspateîşiînchipuipeceidoivorbindcuvorbe,vorbindşimaimultcusurâsuri,vorbindşimaimult

cuochii.PentrueiNegrişornuexista.ŞipentruNegrişoraltăEleonorănumaiexista.Asuprapunctuluiăstuianumaiîncăpeaîntrebare.Şipentrua-şidovedicănumaiîncapevorbă,NegrişorîşiamintiiarăşideŞari,apoiamintirealuitrecuşimaiînainteoridecâteorimaiîncercă,astacuvoinţă,s-oînşele,să-iplacăalta,decâteoriseforţăsă-iplacăalta,cualtsufletşimaialescualtăculoare.Asufletuluişiacorpului.Asufletuluiaceluiaprincarepriveacaprintr-unamurgînaintat,caprinmisterulşipoeziaunuiamurgînaintat.Unde,decât înpoveşti,s-armaifipututgăsiacealuminăadânccrepusculară,undes-ar

maifipututgăsiunpărdeculoareaciocolateişicreţşimoaletotcaciocolatacândsetopeşteîngură:unpăratâtdedesşidecârlionţat,căstrânsîncocdeasuprapăreacoifulMinervei...Ofemeiemândrăecevamaimultdecâtunafrumoasă...Şipărulacelarăsfirat,împărţitcuelcaunaşternutalcapului,amândouăfeţeleînveliteînpărulacela,căutându-sesubascunzişulluisumbru...iarbraţelegoaleîmpletiteînjurulgâtuluilui,allui,şisâniizbătându-secadouăpăsăriprinseînaceastăîmbrăţişare,înaceastăstrivire,şiochii,vagipicăturidesoareînfunduriadâncidepădure!Ochiiaceiaînchişipejumătate...şitrupulaceladeatâteaoriavutînvis,întinscaocoardă,tremurândcaocoardă...cucâtealtetrupuriaproapelafeln-avrutsăseamăgeascăînrealitate;darîntrupareavăzutăînvis,corpulghicitdoarprincuteleşistrăveziulmuselinelor, corpul furatdoaratât cât restrângereauneimâneci sauocopcăneprinsă sauun tivagăţatlăsausăsefure,corpulacelafusesemaitare...

Şi toatăminunea totuşiexistândnumaipentruModreanu... Iarel,Negrişor,alunecândmilimetrucumilimetru, trasdegreutateacapului fierbând...Şimai încape îndoială?Atuncidecea fugit,alungatdespaimaferăstroaiei?Dece?Dece?Dacăn-arfifostnimicadevărat,arfirâs,arfizâmbit,darnus-arfidat îndărăt în faţaniciunei spaime?Dece?Dece? Încăozi!...Poate... saudouă... cineştie,dacămaivenealaEleonora...

Negrişor surâseatâtde sigurde sine şi atâtde straniu, că,dacă s-ar fivăzut într-ooglindă,oricebănuialăîntr-însuls-arfitopitruşinată...

Nicioîndoială,nicioîndoială...Decespaimaînfaţaferăstroaiceişi-aabisului?Decel-aţinutdinceîncemaimult,pezicetrecemaimult,încordatîntr-însapentrua-ideodatădrumul,pentrua-lalungadeodatăîngrozit...pânăîntr-ozi,pânăodată...cândn-aveasă-imaideadrumul...

ÎnfaţaaceleirecişigroazniceconstatăriNegrişorse înduioşă...Dumnezeuînsă îldusedeparte, îlferi prin margini de oraş, departe de ferăstroaia cu dinţi ca pumnalele ce-l aştepta rânjind în fundulprăpastieiînspăimântătoare...

Duioşiasemărişimaimult,căciînchipuireaşi-larătasieînsuşi,zdrobitdepavaj,sfâşiatdecolţiidefier.IarModreanuşiEleonoracocoţaţipepervazulferestrei:eltriumfător,eaîngrozităînfaţamariirevelaţii.Căciabiaatuncişi-ar fidatseamacesufleta iubit-oşicâta iubit-osufletulacesta,prefăcutpentrueaînciozvârtedeabator.

Grozăvia perspectivei îl făcu deodată să se cutremure lung, fără voia lui, ca prins de spasm.„Doamne,maibinecănus-aîntâmplataşa!“Însăabiaîiscăpăaceastămulţumireînluminagândului,cădin nou se sperie, de el însuşi. „Cu toate acestea aş fi făcut-o!“mugi el în gând... „Uite, uite... văd...simt...cumaşfifăcut-o...“

Şi asigurările acestea pe care şi le dădea îi creşteau şi mai mult îndoiala, îl goneau acum desingurătate, îl împingeau spre străzile centrale, inepuizabilul izvor de laşe şovăieli, să dispară, să seîneceînmurmurulprofundaloceanuluideoameni.Şi-şiforţanecontenitînchipuirea,încăpăţânându-sesăsevadăalunecândmilimetrucumilimetru.

PurtaatâtagândcuratpentruEleonora,căşiîntainiţelegânduluierajuratsăn-oamăgească.

După-amiază, domnişoara Eleonora îl primi foarte devreme, în capotul ei portocaliu, cu litereturceşti.Îistrigăsăintre,trântităpesofa,piciorpestepicior,însăpicioareleerauacoperitepână-nvârfulpantofilordepoalacapotului,pecaregenunchiistrânşioîntindeaus-orupă.Înschimbbraţeleeraudetotgoalecumsta răstignităcupalmelesubcap, învălmăşagulpărului, răspânditpedivanşi încâlcitcaşihieroglifelecapotului.Cupăruleideciocolată,cuobrazul,cubraţeleeipline,cugâtulşitotcesevedea

dinnepotolitulpiept, totul, totuldeculoareadulceaciocolatei,Negrişoroprivea lacomcauncopiloprăjiturăşichiarosimţi topindu-i-seînguracupidădeantropofag.Darimagineaaceasta,care-idilatanobilulsăusimţământpânălafuriainstinctuluiprimitivalfoamei,isepărupreagrosolanăşioînlătură,cutoatecăfărăvoialuisimţeapecerulguriisenzaţiadulceamăruieaciocolateifine.Ea-ifăcusemnşielseaşezăalăturidedânsapemargineacanapelei;stăteaînsăcamstânjenitastfelşi,dupăprimulschimbde vorbe, îi ceru voie să se lase pe blana uriaşă şi albă cu cap de urs de la poala divanului. Ea-iîncuviinţăşielseîntinsecâteradelungînpărulmoalealanimaluluinordic,laadăpostdeputereasolarăaochilorei,caredelaînceputseînfipseserăînprivirileluiumilecuatâtaputere,deparcăarfivrutsă-istrăbatăîntoatechipurilecapul,caacelerazemisterioasedelaborator.

„Hm...eaîncănu-iconvinsăpedeplin...“Şi-ifufricădedânsa.Aveacevadeasasinînprivirilecare-isecauochii; iardorinţanebunădea

cunoaştetotulpânălaultimulfirdemisterşiplăcereaaceeagrozavăafemeiideavedeamascululsângeşi fâşii de carne pentru ea, grozăvii pe care le citea în dosul frunţii uşor bombate, îl revoltară contrafabricantuluiaceluiadeciocolatăcareputusesăvâreşisimţiriînfanteziadulcedecofetărie.

Easeridicaseacumîntr-uncotşi-lpriveasurâzând,capeuncâineuriaşpecare-lrăsfăţapentrucă-lştiagatademoartelacelmaimicsemn;iarNegrişorsevăzureflectatîncerculmicdeluminăalochilorei,minusculcâtogânganieşiîmbrăcatchiarînblanadobitoculuidededesubt.

„Ei bine, fie!“ îşi spuse el în vreme ce ea îl întreba deocamdată lucruri banale. Ei bine, fie!...primeştesă-isatisfacăşicapriciulăsta...Însăînainte...Înainte...o...

Şi-şiînchipuitottrupulacelagol,întregînfaţalui,înfăşuratdeaceeaşiculoareînchisăşimistuitoarede pe figură, zbătându-se, tot, în frigurile patimii fără saţ... Oh... culoarea aceasta nedefinită, palidulinsesizabil, apele acestea brune care fug şi se alungă pe luciul pielii ca un joc de izvoare umbrite înmisterioasapaceanopţii.Şi-nurechipicăuşor,caunzvondezurgălăidedeparte,clopoţelulbibliculuiverset:„O,neagrăsunt,darfrumoasă...“

—ŞicumdomnuleNegrişor,numaiatât,numaiatât...numaiastfelîţipetrecidumneataserile?...—Eibine,domnişoară,săsfârşimcunimicurile,cubanalităţile...ştiu...ştiuundevreisăajungi...e

inutilsărătăcimatâtdedepartedemiezulconvorbiriinoastre...Îţiuşurezsarcina...Eibine,da...primesctârgul...

—Târgul?...Şi,rezematîntr-omână,elîntinsesolemnpecealaltăînlăturişiapăsăcupalmadeschisăînjos:—Primesc!Ochiieiseaprinserădelumină,umeriiobrajiloriseridicară,iarbuzeleseboţirăîntredouăcutece

pornirănumaidecâtdelarădăcinilenasuluiînjos.EatâtdedelicioasăcândzâmbeştecăNegrişorîiiartăşiaceastăcruzime...

—Caretârg,domnuleNegrişor?...Eun-amnimicdevânzare...—Nicicupreţulăsta,domnişoară...—Cupreţulăsta?...—Domnişoară,darcasămăchinuiatâta...ceamfăcutsămăchinuiatâta...?Îţispun:primesc...eşti

satisfăcută?...Primesc,da... iartă-măcăamîntrebuinţatastfeldecuvinte...comerciale,dacăvrei...Dargândeşte-tecedau,cevădau...gândiţi-vă...

Şi, stăpânindu-şi cu o mişcare energică a capului plânsul care ameninţa să-l podidească, gemu

înfiorat:—...Șiacum...şiacum...Apoivocealuicoborîşimaimult,stingându-seaproape:—...Înschimb,înschimbvreau...Ochiieiîlprivescuimiţi,lung,şielîşiridicăochiişioprivilafeldeuimit.Deodatăochiieilicărirăînţelegători.Elsecutremură...Acumsehotărasoartalui...Dareaizbucniîntr-unrâsatâtdesfâşietor,atâtdestrident,căNegrişorrămaseîncremenit...Cândse

potoliîntr-untârziu,îispuseprintrelacrimi:—Vai,nostimeştidomnuleNegrişor!...Cetotvorbeştiacolo?...Eunuînţelegnimic...Apoi,redevenindserioasă,adăugămustrător:—Astea-scopilării...Haide,maibinespune-micevavesel...Sauşimaibine,cevafrumos...caresă

măîncânte...Câteodatădumneataspuilucruriatâtdefrumoase...darnumaicâteodată...ştii...Şi-lameninţăcudegetulcape-uncopil.A,atunciîlcredenebun!Atuncieasejoacăpurşisimplucudânsul.Atuncitotcei-aspusel,toate

mărturisirileluimacabre,eale-aluatdreptfanteziideomcuminteapejumătate,sau,ceeacepoatefişimaigrav,fanteziideprost-gust,care-ofacsă-lpriveascăşisă-l îngăduie lângădânsadoardinmilăşiobişnuinţă.

Vasăzicăastaetotce-apututeaghiciînsufletullui,întremurulatâtdesinceralvociilui?Jocdeteatruşideclamaţiedeprostgust?Vasăzicăeanucredecăelarfiînstare?

—Crezi că sunt copilării, domnişoarăEleonora...N-ai putea să-ţi închipui că aceste copilării arputeasădevinărealitate...Căînoricecaznueemfază,şiniciglumănesărată!

—Darpentrunumele luiDumnezeu,domnuleNegrişor,ce ţi-amfăcutdeasculţicuatâta...nuştiucumsă spun...mohoreală,cuatâtavrăjmăşie toatevorbelemele?Şi-mi răspunziaşade fără înţeles laele...Decefacifiguraasta?...Sigurcănuteînţeleg...Eibine,spunedumneataatunci,cevrei,cevrei,casăînţeleg...darspuneclar,răspicat...

Aha...vasăzicăastaera!Vreasă-ismulgădinnouşisolemnlegământulfatal,vreasăaudădinnouşi limpede, pe faţă, cuvintele de moarte. Negrişor se cutremură, dar culoarea gâtului ei îl întunecă.Închise ochii şi iarăşi se cutremură – de astă dată dinaintea vorbelor pe care trebuia să le rostească.Păreacăsevedeînpenultimaclipă,aplecatpesteabisulfărăfund....

—Ei,haide,spuneodată,cevreisăînţeleg?Acum,cândîntreb,staişitegândeşti!Ah...femeiedeciocolată!Eibine:—Da,domnişoarăEleonora,aşae.Adicădumneataaiînţelestotul,însănumaiunlucrun-aiînţeles,

şianume:câtdesinceramfost...când...şi-ţispunşiacumînc-odată...—Ce?—Căînschimbulunei...căînschimbul...căsuntgatasămă...sămor...Vorbeapăstrândochiiîncăînchişişirespiragreoi.Ea-lpriviîntâilung,speriată,apoiseporniiarăşi

pe-un râs atât de violent, că lacrimile izbucniră brusc, forţate parcă de puterea acestei izbucniri.Negrişor,jignitlaculme,înnegriaşademult,încâtsetransformăelînsuşiîntr-ostatuiedeciocolată.Eaabia putea să-l vadă prin roua genelor: din pieptul zbuciumat până la isterie, din gâtul prin care sealungauhohotelefărăputinţădeoprire,eaabiaputusăscape,silabăcusilabă:

—Cre...deam...că-mi...spuică...mă...iu...iu...beşti...

Seridicase într-uncotpedivanşiseforţasăsepotolească,apăsându-şi inimacumâna.Darabiaizbuteasătacă,şirâsulţâşneaiarăşiîndatădinadânc,întrâmbescurte.

—Aifă...cut...ofigură...ofig...ură...atâtde...izbutisăspunăprintrezbucnirilederâs.„Cusiguranţăcămăcredenebun!“conchiseel.Şicutoatecăstajos,simţicaoslăbiciunelaglezne,

o şovăială în tot corpul, o prăbuşire în întunecatul abis. Ameţeala aceea! Întunecarea aceea subită aluminiigândului,casoareleeclipsatînplinăzi.Eadurăosecundă,maimultepoate.Însăcândochiiluiputurăiarăşisădistingă,obucuriedesperiatsedesluşeaveninddinadâncullor,caminusculelevaluriîndepărtate ale unei mări în miniatură dintr-un atlas şcolar. Eleonora văzu aceste valuri atomice,împingându-seunulpealtulspreeadinadânculnegruşiindescifrabilalpupilelor,şisesperielarându-i,iarrâsulîiîncetădeodată.

Gura lui Negrişor se întredeschise, chiar se mişca, şoptind demai multe ori acelaşi lucru: „Ah,ameţeala!“Învremeceochiiluifrământaţideviscolvărsaunecontenitspredânsaaceleaşivălureledestranie veselie.Ah, ameţeala aceea!O recunoscu. Îimai venise o dată, când sta îndoit pe cerceveauaferestrei; cândcalcula:unmilimetru, încăunmilimetru... şi încăunul...Şi sângeledeodată începusă-ifiarbăîncap,apoin-amaivăzut,n-amaiauzit,n-amaisimţitnimic:osecundă,douăsautrei,cineştie!Însăînrăstimpulăstaunmilimetrusămaifialunecatşitotuleragata.Unmilimetrunumail-adespărţitdebordura ascuţită. Căci frâna voinţei, în secundele acelea nu se mai strângea repede şi înfricoşată pepovârnişul...

—...LegilorluiNewton!conchisecuvocetareNegrişorprivind-otriumfător.Acum era sigur de sine... acum putea primi târgul... acum, chiar din sufletul lui se risipise orice

neîncredere.Voinţaluiputeasă-laşezefărănicioşovăialălacâţivamilimetridepărtaredemoarte...eibinesevaaşezalatreisauchiarladoi,apoivaînchideochii...şiameţealavavenidelasine...şirestuldrumuluideparcursvafitreabaei...

—Da, domnişoarăEleonora, sunt gata... Ți-am spus, dacă elmai trăia, atunci era rândulmeu săîncetezdeamaitrăi...Însăairâs;aicrezutcăasteasuntdeclamaţiiproaste...Şiştiu...curiozitateaacăzutpicăturăcupicătură,dinbuneledumitaleintenţiiacăzutacolo,înloculaceladinsufletundesălăşluieşteîndoiala.Aucăzutpicăturileasteacausticeunadupăaltaşiştiuacuma:esteeternulşiinepuizabilulamorpropriufeminincaretestăpâneşte!Vreisăştii,astae...vreisăştii,acum:vafiînstareunbărbatsăfacăacestgestsuprempentrumine?Eibine,domnişoarăneagră,zeiţăanopţii,eibine,iată,îţispuneu:existăunulcare-lvaface...euîlvoiface,auzi,eu...cândvrei...acum...aici...peloc...Îţispuncă-lvoiface...acum,peloc...peloc.

Şirepetădemaimulteori„peloc,peloc“dibuindînsufletulluidacămaiîntâlneşteungrăuntedeşovăială.Însănugăsinimicşi-şisimţisufletulîncordatdehotărâre...

Şirepetăiarăşi„cândvrei,cândvrei,cândordoni“,dibuindînsufletuleidacăîntâlneşteunsâmburedegroază,deîncredereşideoprireaavântuluiacestuianebun;darnimicnuvenidintr-acolo,înurechileşi-nsufletulluişivoceaiseîncorda,defiorulsacrificiului.

— Dar... înainte... răsună solemnă vocea lui, fii a mea... primesc de bună voie să fiu sclavulCleopatrei, cucare teaseamănăatâtdemult culoareacu reflexiinocturnece teacoperă…primescdebună voie şi eu însumi te rog.… să fii Cleopatra... iarmâine în zori sau chiar astă-seară dacă vrei...sclavul,careaîndrăznit...nuvamaitrăi...

Îi spuse toateacestea ferindu-iprivirile, fixândbătaiadince încemaiagitatăaunuipunctdepe

gâtulei,careisepăruunochideizvorînamurg.Simţeanecontenitcăldurapunctuluiaceluiaagitatpebuzelelui,aşacăvorbelepecarelespusefurăegaldesonoreşicurserătoate,unadupăalta,dusede-unsânge aşa de rece cum niciodată nu se aşteptase să aibă. Însă abia sfârşi să le pronunţe că o ruşinegroaznicăîlcuprinse:nueraînspăimântatcâtuşidepuţindeceoferea,darîlînfricoşaîndrăznealacelorceruteînschimb...DomnişoaraEleonoratăcea...

Atunci îndrăzni să ridice cu sfială privirea spre dânsa; dat atât, numai un colţ, un infim colţ alprivirii:şifudeajunss-ozărească,fixându-lcuochigrozavdemăriţi,pecaresepăreacă-iforţeazăşimaimultsă-imărească,deparcăarfivrutsă-lîncapăcutotulînrotundulcuprinderiilor.

—Jur, jur... chiarastă seară,gemuatunciNegrişor, înecatcu totul înapa lor jucăuşă,dediamantdrăcesc.

Eastăruiaîntăcereaei,fixându-lînainte,cucercurileaceleamarialeochilorcarecreşteauparcăsă-labsoarbă–şielprimeaastfelconsimţământul.

Şi dinnou simţi prinoase şi prin şale ceva rece, iar peochi se puseunvăl negru.Un creppreastrăveziucasănuzăreascătotuşiprinel,zbuciumulpunctuluinepotolitdepegâtuldeciocolată.

O, de ce nu-i spune ea acuma ca deunăzi: „Ajunge cu glumele macabre! Voi fi a ta şi fără orăscumpărareatâtdegrozavă!...“

...A început iar să se îndoiască, de i-a venit ungând aşade fără rost?Nu!Negrişor îşi citeşte însuflet,caîntr-ooglindă:nuvafiînstaresădeaîndărăt!Dardacăeaarfiscăpatcuvântulmântuirii,atuncisărmanulNegrişor, o clipă ar fi înţeles, ar fi văzut şi el un sens al propriei vieţi! Pentru a ajunge laaceeaşi fericire, Modreanu n-ar fi avut nevoie să se prefacă în bucăţi! El însă... O, numai pentrunedreptatea asta se înduioşa acum, pentru ultima oară, nu sufletul lui pe care-l simţise înainte dârz şihotărât,citrupulacestachipeş,pecareisepărucă-lşiaudepârâind...

...Însăochiifemeiideciocolatăcrescuserăatâtdenemăsurat,zâmbetulîideveniseatâtdefixşidestraniu şi hieroglifele de pe capot atât de încâlcite, că acum era un idol indian ce-şi aştepta ofrandasângeroasă. Doar punctul ce se zbătea poruncitor pe grumaz părea că mai trăieşte în imobilitatea destatuie;iarochiivărsauefluviinegre,supranaturale...

Capul luiNegrişorse lăsămoalepepiept,apoideodatăse îndreptăbrusc,mâinilese întinseră, îiapucă umerii cu hotărâre şi buzele lui uscate supseră cu lăcomie izvoraşul neastâmpărat de viaţă cezvâcneasubpieliţafinăagâtului.Eleonoradădudrumulunuigeamătuşor,şinuştiai–edeplăcere,edesurpriză?Sărutulsecontinualanesfârşit,căciizvoraşuleranesecat;Negrişornuîndrăzneasăridiceochiisprefigurapecareosimţeacrispându-sededurereavoluptăţii.Peelîlîmbătaacumdoarstraniullichidce-ifierbeaînpieptulzdrobitderezistenţasânilorpietroşişiascuţiţi,amintitoriaipietruiteiprăpastii.Era aşa de cald fluidul acela care-i crescuse în piept, că avea impresia sângelui ce a început să seprelingăpemuşchiistrăpunşideascuţişulsânilordeidol.Cumasochistelan,Negrişorsepierdeatotmaimult în fatala înlănţuire. Corpul femeiesc nu punea nicio împotrivire îndrăznelilor tot mai mari alebărbatului care-l încleştase.CândNegrişor avu curajul să înfrunte cu ochii figura zeiţei, pleoapele eicăzurămarişigreleşisufletulascunsîndosullorîilăsăastfeldeplinăstăpânireasupraîntregiistatuideabanos.Mânaluisefurişăatuncitremurătoareprindespicăturacapotuluişiceidoisânicăzură,rândperând, pradă gurii însetate... iar degetele îndepărtau înainte înfrigurate capotul cu toate preceptele luiîncâlcite...Eastrânseochiişimaitare,braţeleîl încolăcirăcadoişerpicalzipestegâtşibuzeleeisemişcarăîntr-obâiguialăfărănoimă.

Şicinevaparcăbătuînuşă.Elfăcuomişcaresperiată,îndreptându-sedinşale,neîncrezător,cauncriminalalcăruiauzelovit

de-oşoaptăîndoielnică,oclipăînaintealovituriidefinitive.Eapărucăaauzitdeasemeni:deschiseochiiunmomentnehotărâţi,apoijumătategoalăseagăţădegâtu-i,trăgându-ldinnoupestedânsa:„Sst...niciunrăspuns,oricine-arfi...sst...“

Se strânseră înăbuşit şi el simţi chiar degetele ei dându-i ajutor să înlăture cemai rămăsese dinprecepteleCoranuluipestedânsa.

—DomnişoarăEleonora!seauzide-afară...DomnişoarăEleonora!...Şiciocănitulsepornidinnou,întovărăşitdeaceeaşivocerugătoareşiinsistentă.Seprivirăadâncînfundulochilorşiean-avunicimăcarputereasă-şiacoperetrupulgolşiminunat

ieşind din faldurile capotului, ca dintr-un trup de delfin. Căci vocea de-afară îi spunea cevaînspăimântătorşinefiresc.LuiNegrişordeasemeneatoatăputereaînţelegeriiiseconcentraseînurechi.Acolo,întimpane,băteacinevaîncontinuuşiserugacuunglasceveneaparcădesubpământ...

—Deschide,domnişoarăEleonora...ştiucăeştiacasă...Undemaiauziseelvoceaasta?Eraunglasatâtdecunoscutşicarepânăaproapeînajunrăsunaseîn

mijlocullor!Ea dădu atunci un ţipăt sfâşietor şi se ascunse speriată sub capotul ce-şi desfăşură iarăşi, ca un

papirus, învăţăturilemisterioase. Iar ţipătul făcu lumină înmintea lui cao scânteie frântă, străpungândnoriidenelinişteşiîntunericceîncepuserădinnousăseîngrămădeascăînaceastăîncăpere.

—Modreanu!şoptielabiaauzit,dareafăcuomişcareatâtdesperiatădeparcăi-arfiurlatcuglasulcelmaiputerniccuvântulcelmaiîngrozitor.

Şi ciocănaşul degetului de schelet porni să lovească din nou lemnul sonor al uşii. Eleonorei i sepăreachiarcăaudeghearecadecâinesauuntrupdeoaserepezindu-seîntr-însa,căzândfărâmate,apoicompunându-seiarăşiînsinistraarmurăamorţiişiaruncându-sedinnourăzbunătorşigroaznic.Negrişorseproptisăseridice.

—Cefaci?îişoptiea,apucându-ldebraţşiînghemuindu-seîntr-însul.Nevarăpune...Eloprivicuunsurâsamarnic.Cumovarăpunepeea?...Peel,da...căcipentruelavenit,numaipentrudânsul,să-ideabrânciîn

prăpastiadeasfalt.O,celpuţinde-arfiîntârziatunminut,unsingurminut...Şipumnulbăteasarcasticînuşă.—Vaidemine,sepoatesăvăsperiaţiaşa,deunprieten?seauzide-afară.Dar cuvântul „prieten“ răsună în urechile ei aşa de înfiorător, încât o undă nervoasă de friguri o

cutremurăviolent.—Nu-irăspunde,nu-irăspunde!şoptiearugător...Nu-irăspunde...Poateede-ajunsosingurăvorbă

de-anoastră,casărămânemorbisausărămânemcugurastrâmbă...—Îlvomlăsaatuncisăplece?şoptiNegrişorşicandelelenădejdiiseaprinserădinnouînochiilui.—Desigur,desigur...şoptiea.Deafarăvoceaceluidinmormântveneabocitoareşilorlepăreaunscâncetdecâine.Iarpefaţalui

Negrişor răsărise lumina izbânzii. El o cotropi cu braţele lui vânjoase şi o răsturnă pe divanul roşuîntunecat, iar buzele căutară lacome punctul neastâmpărat de viaţă care se zbătea în gâtul de lebădăneagră.

—Elvabateîntrunalauşă–şinoiîntrunanevomiubi...Ochiieilicăriră.Îlfixauacumlungcuunfeldesimpatie,poatecompătimire,încarepluteautotuşi

ici-colo, ba pretutindeni, ca o bură fină, sclipiri poate de glumă, de sarcasm. Ei înşişi, ochii aceştiapăreaudoiochisfredelitorideuşişidemonici.

—Doarelîncănuneştieaici...—Vedeşiprinzid.—O,elereal...DarNegrişornuîndrăznisăşopteascăpânălacapătgroazniculcuvânt.Îierateamăchiarnumaide

ceeacepronunţase;însăscrâşnetulscăpatîşişifăcuselocînurechileînspăimântatealeEleonorei,careînclinădincapcuneîncrederedeznădăjduită.Saupoatecuofugarăundădehazpefaţatotuşiîmpietrită.Poateodeznădejdecare-adatpestelimiteledemenţei,segândiîngrijoratNegrişor.

Dar cândbuzele lui se apropiarăpărinteştede creştetu-i, surâzând asigurător, ea îl respinseuşor,surâzânddeasemenideteribilaînfricoşare:

—Niciodată,niciodată!...Afară,strigoiulizbeaînuşăşistriganecontenit:—Nuvăsperiaţi,nutesperia...Negrişor...Negrişor...doareştiomîntoatăfirea.Şi lui Negrişor i se părea că vin prin uşă unde uşoare, imperceptibile, de ironie, cu fiecare din

suneteleacelea.Ochiiluiseholbaseră.—Deundeştieel?...Deundeştieel?bolborosieascoasădinfire.Elvedeprinzid.Negrişorocercetăbănuitor,daracumnumaivăzuniciunalt jocde luminăpe faţaei, înafarăde

umbraîncleştatăaspaimeiceleimaidesăvârşite.Şinumainuînţelegeadacăîntr-adevărfricasaubucuriarevederiiîidăacestdelir.

—Dacăvrei să scăpămde umbra asta, încercă el cu sufletul pe-omuchie de cuţit, strigă-i să seducă,strigă-icăeştiameaşinumaiamea,strigă-i,terog...terog...

—Niciodată!niciodată...elvafiteribil...—Veivedeacumsevaduce...sevamistuiînaer.—Vaspargeuşa.Şi, tremurândde parcă ar fi ieşit dintr-o baie îngheţată, ea se ridică într-un cot şi-i demonstră în

şoapte:—Gândeşte-te,elavenittocmai...cânderamgatasă-ţidăruiesc,ceeace-ifăgăduisemlui...pentru

ziuacândafostucis...Negrişorseclătină.Poatecăamănuntulăstaarfipututsălipsească,dardacăi-afostaruncatatâtde

crudînpiept...—Atunci?...—Niciodată,niciodată...Elvafiveşnicînmijloculnostru...Întrenoi...—Atunci?Negrişorseridică.Înmintealuinumaieranicioîndoialăcăeajoacăoscenetăpecareoinventase

capuleideciocolată.„Măcredeimbecil...“Şicucălcăturăhotărâtăseîndreptăspreuşă...—Nu,nu!scâncieaslab,extremdeslabşimâinileiseîntinserămolatecşifrânt,capentruograţie

lipsitădeoricenădejde.Darpasulînaintafermşimânaapucădecisămâneruluşei.Easeîncolăciatuncipedivan,caunşarpe

înjurulsăuînsuşi,iarochiiurmăreauînnebuniţidesurprizăcurajulluiNegrişor.Spectrul apăru: aveaopălăriede fetrumoale, pusă ştrengăreştepe-o sprânceană, ouitasepe cap

privind uimit la cei doi. Avea haine cadrilate de călătorie şi figura parcă mai arsă de soare şi maiobosită.

—Precumvedeţi,vindin infern, spuseel.Și amvenit sămă răzbunpecei cem-auucis şim-auîngropat.

Apoi,privindpeNegrişor,seporniîntr-unhohotinterminabil:—Bine,Negrişor!...sepoate...săfiiaşaslabdeînger...Bateuşistrigdeatâtavremeşisănu-mi

răspundeţi...Spuneţidrept,aşaecăv-amsperiat?...Şiochiiluiseînfigeaugrozavdescormonitoriînsufletelelor.Iarhohotele,carenusemaiopreau,

răsunaudin ce în cemainatural, atâtdenatural cădomnişoaraEleonora începu să râdăde asemenea.ÎnsuşiNegrişorseînveseli.

Şipânătârziurâserăcâteşitrei,cuvoiebună,aşezaţiînjurulmeseidinmijloc.Iarcândrâsulîncepeasă se domolească, unul dintr-înşii izbucnea deodatămai tare şi numaidecât ceilalţi doi îşi însufleţeauveselia.Râdeaunecontenitfărăsă-şispunăovorbă;celdinurmăcareaţâţăflacărafuNegrişor,cutoatecăînochiiluiseputeacitiogrijăadâncă.Sfârşiînsărâsulcuouşoarăîncruntăturăasprâncenelor,caomul care-şi aduce aminte că s-adat cugluma şi a uitat treaba.Şi se apropiegrăbit de fereastra largdeschisă...

Unţipătlung,sfâşietor,deferăstroaică,îlprimicuveselăsurpriză,capeunprietennemaivăzutdevreme multă. Negrişor îl ascultă cu adâncă luare aminte şi i se păru că stridenţa aceea metalică sedescompuneîntr-oinfinitatedesuneteorbitordestrălucitoare,cauntăciunelovit,înjocuridescântei.

—Măcrezi,domnişoarăEleonora,cădacămaitrăiael,numaitrăiameu...Negrişorsăricaarsdelafereastră.Cinevorbise?Privisperiatlaceidoi,daraceiacuvântauduşiîn

lumea povestirilor. Ei nu mai existau aici, căci ochii lor deveniseră extraordinar de mari şi ei seconcentraseră în întregimeînochiiaceia.Eisedăduserăatâtdemul