FEMEI FEMEI CELEBRE CELEBRE

ALE ALE ROM ROMÂÂNIEINIEI

Profesor Cornelia CucuProfesor Cornelia CucuLiceul cu Program Sportiv Liceul cu Program Sportiv

BacBacăăuu

Admirate sau detestate, uneori controversate, alteori Admirate sau detestate, uneori controversate, alteori nedreptnedreptăţăţite ite

de istorici, cde istorici, cââteodatteodatăă ne neîînnţţelese elese şşi neapreciate pe deplin de i neapreciate pe deplin de contemporanii lor contemporanii lor şşi nici de posteritate, personaliti nici de posteritate, personalităţăţile feminine ile feminine

de de marcmarcăă din din istoria istoria noastrnoastrăă alcalcăătuiesctuiesc o o galerie galerie de de personaje personaje etroclitetroclităă: regine : regine şşi literate, oameni de i literate, oameni de şştiintiinţăţă şşi femei de lume, i femei de lume, artiste artiste şşi sportive.i sportive.ÎÎnainte vreme, ceea ce renainte vreme, ceea ce reţţinea inea îîndeosebi atenndeosebi atenţţia era caracterul ia era caracterul insolit al purtinsolit al purtăărilor rilor şşi felului de a gi felului de a gâândi al acestor femei. Andi al acestor femei. Aşşa se a se face cface căă istoria le-a p istoria le-a păăstrat strat îîn memorie mai degrabn memorie mai degrabăă pe cele care pe cele care s-au implicat s-au implicat îîn domenii considerate multn domenii considerate multăă vreme, prin tradi vreme, prin tradiţţie, ie, ““treburi de-ale btreburi de-ale băărbarbaţţilor”: politicilor”: politicăă, b, băăttăălii, guvernarea lii, guvernarea ţăţării…rii…

Unele au fUnele au făăcut-o ostentativ, strident, rcut-o ostentativ, strident, răămmâânnâând nd îîn amintire ca n amintire ca ninişşte aprige - te aprige - şşi mai degrabi mai degrabăă dezagreabile - fanatice ale unei idei dezagreabile - fanatice ale unei idei sau victime ale unei obsesii. Altele au sau victime ale unei obsesii. Altele au şştiut stiut săă--şşi joace rolul cu i joace rolul cu discrediscreţţie, fie, făăccâând totul fnd totul făărrăă ostenta ostentaţţie, aducie, aducâându-ndu-şşi o contribui o contribuţţie deie deseamseamăă la mersul istoriei, f la mersul istoriei, făărrăă a a şşoca oca îînsnsăă opinia public opinia publicăă, at, atâât de t de tiptil tiptil î încncâât t abia abia ttâârziu rziu posteritatea posteritatea le-a le-a ffăăcut cut dreptate, dreptate, recunoscrecunoscâându-le ndu-le îînsemnnsemnăătatea faptelor. tatea faptelor. Iar altele n-au mai stat sIar altele n-au mai stat săă aleag aleagăă ci, ci, îîmpinse de formpinse de forţţa lor la lor lăăuntricuntricăă, , scoasscoasăă la iveal la ivealăă de de îîmprejurmprejurăări neri neoobibişşnuite, au snuite, au săăvvâârrşşit uimitoare it uimitoare acte de curaj pe care abia mai tacte de curaj pe care abia mai tâârziu savanrziu savanţţii le-au analizat, ii le-au analizat, îîncercncercâând snd săă le priceap le priceapăă cauzele cauzele şşi consecini consecinţţele. Dintre toate ele. Dintre toate femeile care alcfemeile care alcăătuiesc aceasttuiesc aceastăă galerie, iat galerie, iatăă optsprezece, unele optsprezece, unele foarte cunoscute, altele mai pufoarte cunoscute, altele mai puţţin, multe dintre ele foarte influentein, multe dintre ele foarte influentela vremea lor la vremea lor şşi care ilustreazi care ilustreazăă c cââteva tipuri reprezentative.teva tipuri reprezentative.

Doamna ChiajnaDoamna Chiajna

ÎÎntr-o zonntr-o zonăă extrem de conservatoa- extrem de conservatoa-re a Europei unde,prin tradire a Europei unde,prin tradiţţie, ie,

doar doar bbăărbarbaţţii ii puteauputeau ocupa ocupa î înaltele naltele dregdregăătorii, iar femeilor le era rezer-torii, iar femeilor le era rezer-vat un rol mai ales decorativ, a vat un rol mai ales decorativ, a

fost, fost, timp de ctimp de cââteva decenii teva decenii “Doamna de “Doamna de Fier”Fier” a Balcanilor. Avea tenacitatea a Balcanilor. Avea tenacitatea Caterinei Caterinei de de Medici Medici ş şi i cruzimea cruzimea LucreLucreţţiei Borgea, cu care a fost iei Borgea, cu care a fost adeseori comparatadeseori comparatăă.C.Căărrţţile de isto-ile de isto-rie o numesc rie o numesc “Doamna Chiajna”.“Doamna Chiajna”. Ea a iniEa a iniţţiat ctitorirea a numeroase iat ctitorirea a numeroase aşezăminte religioase aşezăminte religioase şşi a înfiinţat i a înfiinţat în 1552, la Cîn 1552, la Cââmpulung Muscel, una mpulung Muscel, una dintre cele mai vechi dintre cele mai vechi şşcoli coli româneşti.româneşti.

Doamna ChiajnaDoamna Chiajna este fiica lui Petru Rareeste fiica lui Petru Rareşş şşi nepoata lui i nepoata lui ŞŞtefan cel tefan cel Mare. Mare. ÎÎn 1545 s-a mn 1545 s-a măăritat cu domnitorul ritat cu domnitorul ŢăŢării Romrii Romââneneşşti, Mircea ti, Mircea CiobanulCiobanul, care, care, b, băănuit de trnuit de trăădare, este dare, este îînlnlăăturat de la tronturat de la tron în 1554. în 1554.ChiajnaChiajna şşi-a i-a îînceput rolul de abil diplomat la Istanbul, unde nceput rolul de abil diplomat la Istanbul, unde plecase plecase îîn exil cu son exil cu soţţul ei. Cu ajutorul banilor ul ei. Cu ajutorul banilor şşi al “cadi al “cadâânelor”nelor”favorite ale sultanului, favorite ale sultanului, ChiajnaChiajna ob obţţine repunerea soine repunerea soţţului pe tronului pe tron..DupDupăă moartea moartea acestuiaacestuia, , îîn 1559, n 1559, ChiajnaChiajna îîl impune la tron pe fiul l impune la tron pe fiul ssăău,un copil de 13 ani, ru,un copil de 13 ani, răămas mas îîn istorie sub numele de Petru cel n istorie sub numele de Petru cel TTâânnăăr. r. ÎÎn fan faţţa pericolului reprezentat de boierii rea pericolului reprezentat de boierii reîîntorntorşşi i îîn n ţţararăă,, Chiajna Chiajna şşi-a creat o mici-a creat o micăă o oşştire prelutire preluâând comanda militarnd comanda militarăă,lucru ,lucru nemaiauzit nemaiauzit îîn Muntenia. A fost n Muntenia. A fost îînsnsăă biruit biruităă şşi nevoiti nevoită ă ssăă plece plece îîn n eexilxil,, la Istanbul.Prin “urzeli diplomatice” la Istanbul.Prin “urzeli diplomatice” şi mulţi banişi mulţi bani, , îşi repuneîşi repunefiul lafiul la tron tron.D.Domnia luiomnia lui Petru cel TPetru cel Tâânnăăr a durat noua ani (1559-r a durat noua ani (1559-1568), timp 1568), timp îîn care adevn care adevăăratul domnitor a fostratul domnitor a fost Doamna ChiajnaDoamna Chiajna. . CCăăzzâând nd îîn digran digraţţia turcilor, ia turcilor, ChiajnaChiajna este exilat este exilatăă îînn Asia MicAsia Micăă. . OO mmăăritrităă pe Dobra, ultima fiic pe Dobra, ultima fiicăă , cu sandgeac-bey-ul Murad. Moartea , cu sandgeac-bey-ul Murad. Moartealui Soliman lui Soliman şşi urcarea pe tronul sultanilor ai urcarea pe tronul sultanilor a lui Murad i-a permis slui Murad i-a permis săă se amestece se amestece îîn politica n politica îîntregii Peninsule Balcanice.A murit ntregii Peninsule Balcanice.A murit îîn n 1588,iar morm1588,iar mormâântul ntul se aflase afla la Galata. la Galata.

Elena CuzaElena Cuza

ÎÎn spatele oricn spatele oricăărui om rui om politic politic

mare se afla, adesea mare se afla, adesea îîn n

modestie modestie şşi anonimat, un i anonimat, un

mare mare şşi ales suflet de i ales suflet de femeie. femeie.

CapricioasCapricioasăă cum e, via cum e, viaţţa a

scoate uneori la ivealscoate uneori la ivealăă

oameni-giuvaer, precum oameni-giuvaer, precum

aceastaceastăă sfioas sfioasăă doamn doamnăă. .

NouNouăă nu ne r nu ne răămmââne decne decâât t ssăă

le prele preţţuim struim străălucirea.lucirea.

Elena Cuza,Elena Cuza, pe numele ei de fat pe numele ei de fatăă Elena Rosetti-Solescu, era fiica Elena Rosetti-Solescu, era fiica cea mare a postelnicului Iordache Rosetti cea mare a postelnicului Iordache Rosetti şşi a Catinci a Catincăăi Rosetti, i Rosetti, nnăăscutscutăă Sturdza. Sturdza.ÎÎn 1844 se cn 1844 se căăssăătoretoreşşte cu Alte cu Al.I..I. Cuza.Crescut Cuza.Crescutăă de o mam de o mamăă aprig aprigăă şşi i autoritarautoritarăă, , ElenaElena avea o fire opus avea o fire opusăă so soţţului ei:ului ei: domoaldomoalăă, retras, retrasăă, , cumpcumpăătattatăă, cam st, cam stâângace ngace şşi pui puţţin timidin timidăă, lipsit, lipsităă de de îîncredere ncredere îîn n forforţţele proprii era stele proprii era stăăppâânitnităă îîn societate de puternice complexe de n societate de puternice complexe de inferioritate.inferioritate.ÎÎn urma actului istoric de la 24 ianuarie 1859, n urma actului istoric de la 24 ianuarie 1859, Elena CuzaElena Cuza a devenit a devenit prima doamnprima doamnăă a a ţăţării. rii. ÎÎn cei n cei şşapte ani de domnie a contribuit , cuapte ani de domnie a contribuit , cumodestia modestia şşi demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a i demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, fiind inspiratoarea fericitDomnului Unirii, fiind inspiratoarea fericităă a Legii Instruc a Legii Instrucţţiunii iunii Publice Publice şşi o susi o susţţininăătoare energictoare energicăă a a îînfnfăăptuirii reformei agrare. ptuirii reformei agrare. CalitCalităţăţile sale sufleteile sale sufleteşşti ti şşi educai educaţţia primitia primităă au au îîndemnat-o sndemnat-o săă--şşi i dedice dedice îîntreaga sa viantreaga sa viaţăţă şşi avere aci avere acţţiunilor caritabile. iunilor caritabile. ŞŞi-a i-a îînceput nceput opera de binefacere la Bucureopera de binefacere la Bucureşşti, patronti, patronâând nd Azilul Elena DoamnaAzilul Elena Doamna de dela Cotroceni, destinat fetelor orfane, la Cotroceni, destinat fetelor orfane, şşi a i a îîncununat-o la Iancununat-o la Iaşşi, unde a i, unde a lucrat benevol ca infirmierlucrat benevol ca infirmierăă la spitalul la spitalul “Caritatea”.“Caritatea”. Suflet generos, Suflet generos, îîi adopti adoptăă pe cei doi fii pe care Al.I.Cuza pe cei doi fii pe care Al.I.Cuza îîi avea cu Maria Obrenovici, i avea cu Maria Obrenovici, ocupocupâându-se de educandu-se de educaţţia lor ,ia lor ,îînconjurnconjurâându-i cu afecndu-i cu afecţţiune materniune maternăă..

Regina ElisabetaRegina Elisabeta

Prima reginPrima reginăă a Rom a Romââniei, soniei, soţţia ia lui Carol I de Hohenzollern-lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege romSigmaringen, primul rege româân, n, a fost o patroana fost o patroanăă a artelor, fonda- a artelor, fonda-toare a unor institutoare a unor instituţţii caritabile, ii caritabile, poetpoetăă, eseist, eseistăă şşi scriitoare.i scriitoare. ÎÎn ciuda romantismului sn ciuda romantismului săău u accentuat, se poate spune ,faccentuat, se poate spune ,făărrăă şşovovăăialialăă, despre regina Elisabeta , despre regina Elisabeta

ccăăa reua reuşşit,it,îîntr-o societate ntr-o societate

patriarhalpatriarhalăă, , atunci catunci câând sistemul de valori nd sistemul de valori european era doar o faeuropean era doar o faţţadadăă, s, săă iniiniţţieze o miieze o mişşcare de emancipare care de emancipare

a a femeilor din Romfemeilor din Româânia.nia.

S-a nS-a năăscut scut îîn 1843 la Neuwied, n 1843 la Neuwied, îîn Germania.n Germania.ÎÎn 1869 , principesa n 1869 , principesa Elisabeta de WiedElisabeta de Wied se c se căăssăătoretoreşşte cu Carol I de Romte cu Carol I de Româânia, devenind nia, devenind din 1881, din 1881, îîn urma proclamn urma proclamăării rii ţăţării ca regat ,prima regina a rii ca regat ,prima regina a RomRomââniei.niei.ÎÎn timpul Rn timpul Răăboiului de Independenboiului de Independenţăţă din 1877-1878, regina a din 1877-1878, regina a îînfiinnfiinţţat spitale , servicii de ambulanat spitale , servicii de ambulanţăţă şşi i îîngrijire ngrijire şşi a procurat i a procurat medicamente pentru rmedicamente pentru răăniniţţi.Dei.De asemenea , a fondat asemenea , a fondat Ordinul Ordinul ElisabetaElisabeta, o cruce pe o panglic, o cruce pe o panglicăă albastr albastrăă..S-a implicat energic S-a implicat energic îîn strn strâângerea de fonduri ngerea de fonduri şşi i îîn gestionarea n gestionarea actelor caritabile. actelor caritabile. ÎÎn absenn absenţţa unui sistem de caritate a unui sistem de caritate Societatea Societatea Regina ElisabetaRegina Elisabeta , fondat , fondatăă îîn 1893, a tratat benevol circa 17 000 n 1893, a tratat benevol circa 17 000

de de pacienpacienţţi pe an, a distribuit i pe an, a distribuit gratuit gratuit medicamente medicamente şşi a monitorizat i a monitorizat starea familiilor nevoiastarea familiilor nevoiaşşe. e. ÎÎn 1909, n 1909, regina Elisabetaregina Elisabeta a a îînfiinnfiinţţat at îîn Bucuren Bucureşşti ti “Azilul orbilor“Azilul orbilor Elisabeta”,Elisabeta”, institu instituţţie care funcie care funcţţioneazioneazăă şşi i îîn prezent. n prezent. Regina a avut Regina a avut şşi inii iniţţiativa de a identifica poteniativa de a identifica potenţţialul ialul

memeşşteteşşugurilor ugurilor rromomââneneşştiti,, organiza organizandnd la castelul regal de la Sinaia un centru de la castelul regal de la Sinaia un centru de memeşşteteşşuguri nauguri naţţionale. ionale.

A intuit beneficiul major al turismului A intuit beneficiul major al turismului îîntr-o ntr-o ţţararăă care nu era care nu era îîncncăă îîn circuitul turistic internan circuitul turistic internaţţional, iniional, iniţţiind o intensiind o intensăă campanie campanie de publicitate pentru a face cunoscutde publicitate pentru a face cunoscutăă îîn strn străăininăătate tate ţţara ara care o care o adoptadoptasease: trenul Orient Express f: trenul Orient Express făăcea o halta la Sinaiacea o halta la Sinaia,, c căăllăătorii torii fiind fiind ggăăzduizduiţţi la castelul regal; participarea Romi la castelul regal; participarea Romââniei la niei la

ExpoziExpoziţţia ia UniversalUniversalăă de la Paris de la Paris îîn 1889 n 1889 şşi 1900 cu numeroase articole i 1900 cu numeroase articole traditradiţţionale lucrate de femei ; organizarea expoziionale lucrate de femei ; organizarea expoziţţiei “Femeia iei “Femeia îîn n artartăă şşi mei meşşteteşşuguri” (Berlin,1912). uguri” (Berlin,1912). Iubitoare Iubitoare şşi creatoare de arti creatoare de artăă şşi literaturi literaturăă, Elisabeta realizeaz, Elisabeta realizeazăă

un un salon pentru oamenii de cultursalon pentru oamenii de culturăă îîn care se regn care se regăăsesc V. sesc V.

Alecsandri, Alecsandri, El. VEl. Văăccăărescu, T. Maiorescu. Pe G. Enescu l-a ajutat rescu, T. Maiorescu. Pe G. Enescu l-a ajutat îîn drumul n drumul devenirii sale artistice prin construirea unei devenirii sale artistice prin construirea unei săsăli de concerteli de concerte(l(lâângngăă Castelul Pele Castelul Peleşş) ) şşi prin di prin dăăruirea unei viori Amati. ruirea unei viori Amati. Sub pseudonimul Sub pseudonimul Carmen SylvaCarmen Sylva ( (îîn limba latinn limba latinăă “C “Câântecul ntecul

ppăădurii”)durii”)a scris 43 de volume a scris 43 de volume îîn limbile germann limbile germanăă, rom, româânnăă, francez, francezăă şşi i englezenglezăă (poeme, basme, povestiri, romane, lucr (poeme, basme, povestiri, romane, lucrăări cu caracter ri cu caracter memorialistic). memorialistic). ÎÎn 1888 a primit Premiul Botta al Academiei n 1888 a primit Premiul Botta al Academiei Moare Moare îîn 1916n 1916,, fiind fiind îîngropatngropatăă la M la Măănnăăstirea Curtea de Argestirea Curtea de Argeşş..

Regina MariaRegina Maria

““Mai mult decMai mult decâât o femeie, mai t o femeie, mai

mult decmult decâât o regint o reginăă – un simbol. – un simbol.

Mai mult decMai mult decâât un simbol – un t un simbol – un

mit. Cuvintele cu care ambasa-mit. Cuvintele cu care ambasa-

dorul Frandorul Franţţei, contele Saint-ei, contele Saint-

Aulaire, a Aulaire, a îîncercat sncercat săă o o cuprindcuprindă,ă,

ppăălesc lesc îîn fan faţţa voina voinţţei ei şşi fori forţţei ei

celei de al ccelei de al căărei nume se leagrei nume se leagăă

îîntregirea neamului romntregirea neamului româânesc.nesc.

Maria de EdinburgMaria de Edinburg s-a n s-a năăscut scut îîn 1875 n 1875 îîn familia regaln familia regalăă britanic britanicăă, , îînrudindu-se cu tonrudindu-se cu toţţi puternicii vremii. Fiica celui de-al doilea fiu al i puternicii vremii. Fiica celui de-al doilea fiu al reginei Victoria a Angliei, prinreginei Victoria a Angliei, prinţţul Alfred de Edinburg ul Alfred de Edinburg şşi duce de Saxa i duce de Saxa Coburg-Gotha, era varCoburg-Gotha, era varăă cu cu ţţarul Nicolae al II-lea al Rusiei arul Nicolae al II-lea al Rusiei şşi cu i cu îîmpmpăăratul Germaniei Wilhelm al II-lea.ratul Germaniei Wilhelm al II-lea.S-a logodit la 16 ani cu Ferdinand de Hohenzollern, principele S-a logodit la 16 ani cu Ferdinand de Hohenzollern, principele momoşştenitor al Romtenitor al Romââniei. Cniei. Căăssăătoria a avut loc toria a avut loc în în 1892. Unul dintre 1892. Unul dintre exponatele Muzeului Naexponatele Muzeului Naţţional al Romional al Romââniei, o cupniei, o cupăă de argint oferit de argint oferităă de municipalitatea Capitalei, amintede municipalitatea Capitalei, aminteşşte de acest eveniment, pieste de acest eveniment, piesaa avavâând gravatnd gravatăă inscrip inscripţţia: ia: “Bine ai venit mireas“Bine ai venit mireasăă de Dumnezeu de Dumnezeu aleasaleasăă spre a patriei cinstire” spre a patriei cinstire”OricOricââte grete greşşeli ar fi comis eli ar fi comis Regina MariaRegina Maria îînainte nainte şşi dupi dupăă Primul Primul RRăăzboi Mondial, zboi Mondial, “r“răăzboiul rzboiul răămmââne pagina ei, paginne pagina ei, paginăă cu care se poate cu care se poateffăăli, paginli, paginăă cu care se va a cu care se va aşşeza eza îîn istorie la loc de cinste”.n istorie la loc de cinste”.ÎÎn timpul n timpul RRăăzboiului dezboiului de Reî Reîntregire, ntregire, RRegina Mariaegina Maria a luat sub patronajul ei a luat sub patronajul ei Crucea RoCrucea Roşşie, acordie, acordâând ajutor nd ajutor şşi asisteni asistenţăţă permanent permanentă ă rrăăniniţţilor ilor şşi i bolnavilor. bolnavilor.

Referindu-se la implicarea reginei Referindu-se la implicarea reginei îîn rn răăzboi, Constantin zboi, Constantin Argentoianu menArgentoianu menţţiona: iona: “…regina “…regina şşi-a i-a îîndeplinit cu prisosinndeplinit cu prisosinţăţă îîndatoririle ei. A fost ndatoririle ei. A fost îîn mijlocul celor care aveau nevoie de n mijlocul celor care aveau nevoie de mmâângngââiere. O giere. O găăsim sim îîn trann tranşşee printre combatanee printre combatanţţi; o gi; o găăsim sim şşi i îîn n toate posturile sanitare, printre rtoate posturile sanitare, printre răăniniţţi, printre bolnavi.N-a cunoscut i, printre bolnavi.N-a cunoscut frica de bombe, cum n-a cunoscut teama frica de bombe, cum n-a cunoscut teama şşi sci scâârba de molimrba de molimăă sau sau nernerăăbdarea”.bdarea”.Regina MariaRegina Maria a fost a fost şşi un bun diplomati un bun diplomat. . CCâând negociatorul nd negociatorul şşef al ef al delegadelegaţţiei romiei romââneneşşti, primul ministru ti, primul ministru I.I.C.I.I.C.BrBrăătianu, a tianu, a îînceput snceput să ă ppiardiardă ă teren, regina intervine pe lteren, regina intervine pe lâângngăă Anglia Anglia şşi Frani Franţţa, sta, stâârnind rnind admiraadmiraţţia temutului premier francez Clemia temutului premier francez Clemeenceau (“Tigrul”) care nceau (“Tigrul”) care afirma: afirma: “O regin“O reginăă ca a voastr ca a voastrăă trebuie primit trebuie primităă cu toate onorurile cu toate onorurile militare, cu maremilitare, cu mareşşalul Foch (comandantul suprem al armatelor alul Foch (comandantul suprem al armatelor aliate) aliate) îîn frunte”n frunte”La 15 octombrie 1922 a avut loc, la Catedrala ReLa 15 octombrie 1922 a avut loc, la Catedrala Reîînnttregirii din Alba-regirii din Alba-Iulia, ceremonia de Iulia, ceremonia de îîncoronare a ncoronare a Regelui Ferdinand I Regelui Ferdinand I şşi a Regineii a Reginei MariaMaria, ca suverani ai tuturor rom, ca suverani ai tuturor româânilor.nilor.

Regina MariaRegina Maria a iubit arta, poezia a iubit arta, poezia şşi filosofia. Ea a continuat tradii filosofia. Ea a continuat tradiţţia ia Reginei Elisabeta de susReginei Elisabeta de susţţinere a acestora, ajutinere a acestora, ajutâând cu burse de nd cu burse de studiu studiu şşi bani o seami bani o seamăă de personalit de personalităţăţi din lumea literari din lumea literarăă şşi i artisticartisticăă. A scris la r. A scris la râândul ei ndul ei ppovestiri pentru copii, poezii, a pictatovestiri pentru copii, poezii, a pictat( mai ale acuarele) florile ei preferate fiind crinii ( mai ale acuarele) florile ei preferate fiind crinii şşi macii.i macii.A construit Palatul de la Balcic, A construit Palatul de la Balcic, îîntr-un peisaj superb pe malul ntr-un peisaj superb pe malul Marii Negre,Marii Negre,şşi a fi a făăcut cut din din acesta un loc de acesta un loc de îîntntââlnire pentru artilnire pentru artişştii tii epocii.epocii.DeDeşşi rolul femeilor i rolul femeilor îîn politicn politicăă era redus, era redus, Regina MariaRegina Maria a fost a fost sfetnicul regelui Ferdinand psfetnicul regelui Ferdinand pâânnăă la moartea acestuia la moartea acestuia îîn 1927. n 1927. IzolatIzolatăă şşi persecutati persecutatăă de propriul fiu, Carol al II-lea, regina Maria de propriul fiu, Carol al II-lea, regina Maria îşîşi va gi va găăsi sfsi sfâârrşşitul itul înîn 1938. Conform ultimei dorin 1938. Conform ultimei dorinţţe , inima e , inima reginei a fost reginei a fost îînmormnmormâântatntatăă la Balcic, iar trupul la M la Balcic, iar trupul la Măănnăăstirea stirea Curtea de ArgeCurtea de Argeşş.Dup.Dupăă pierderea Cadrilaterului (1940),inima pierderea Cadrilaterului (1940),inima reginei a fost adusreginei a fost adusăă şşi ascunsi ascunsăă îîn stn stââncncăă, la castelul Bran. Acum, , la castelul Bran. Acum, inima reginei se aflinima reginei se aflăă la Muzeul Na la Muzeul Naţţional de Istorie.ional de Istorie.

Pia BrPia Brăătianutianu

Personalitate fabuloasPersonalitate fabuloasăă, pe , pe nedrept uitatnedrept uitatăă ast astăăzi, s-a aflat zi, s-a aflat timp de peste 50 de ani , cu timp de peste 50 de ani , cu discrediscreţţie, ie, îîn miezul celor mai n miezul celor mai importante evenimente din importante evenimente din istoria Romistoria Romââniei, de la Unirea niei, de la Unirea Principatelor pPrincipatelor pâânnăă dup dupăă Marea Marea Unire din 1918.Unire din 1918. Pia BrPia Brăătianutianu a a fost, dupfost, dupăă cum scria istoricul cum scria istoricul Ion Nistor, zeitatea nevIon Nistor, zeitatea nevăăzutzutăă care “a suflat vcare “a suflat vâânt bun nt bun îîn n ppâânzele cornzele corăăbiei cu care biei cu care BrBrăătienii au navigat btienii au navigat băărbrbăăteteşşte te şşi cu mult folos pentru i cu mult folos pentru ţţararăă

prin prin furtunile istoriei noastre”.furtunile istoriei noastre”.

ÎÎn 1858, fiica pitarului Luca Plen 1858, fiica pitarului Luca Pleşşoianu din Roianu din Rââmnicu-Vmnicu-Vââlcea se lcea se ccăăssăătoreste cu I.C. Brtoreste cu I.C. Brăătianu.Din aceasttianu.Din aceastăă c căăssăătorie torie rerezultzultăă 8 copii, 8 copii, îîntre acentre aceşştia fiind: Ionel (de cinci ori prim-ministru), Constantintia fiind: Ionel (de cinci ori prim-ministru), Constantin( ultimul pre( ultimul preşşedinteedinte al PNL, mort al PNL, mort îîn n îînchisoarea de la Sighet) nchisoarea de la Sighet) şşi i VintilVintilăă (prim-ministru, primar al Capitalei, ministru de r (prim-ministru, primar al Capitalei, ministru de răăzboi zboi îîn n prima conflagraprima conflagraţţie mondialie mondialăă, ministru de finan, ministru de finanţţe). e). PiaPia şşi-a crescut i-a crescut şşi educat copiii i educat copiii îîn respectul adn respectul adâânc fanc faţăţă de valorile de valorile fundamentale: fundamentale: Dumnezeu, Dumnezeu, ţţararăă, familie, onoare, sacrificiu, familie, onoare, sacrificiu..Ea Ea vedea, mai ales vedea, mai ales îîn bn băăieieţţi, nii, nişşte continuatori de nte continuatori de năădejde ai operdejde ai operei ei patriotice a tpatriotice a tăăttăălui lor. lui lor. “Voi trebuie s“Voi trebuie săă v văă ocupa ocupaţţi de politici de politicăă – le – le scria ea fiilor aflascria ea fiilor aflaţţi la studii la Paris; este o astfel de lipsi la studii la Paris; este o astfel de lipsăă de de oameni cumsecade caroameni cumsecade caree s săă lucreze cu inima, c lucreze cu inima, căă n-o s n-o săă se poat se poatăă s săăvvăă sustrage sustrageţţi.Prin urmare,pregi.Prin urmare,pregăătitiţţi-vi-văă s săă fi fiţţi oameni, fiindci oameni, fiindcăă ave aveţţii mult de fmult de făăcut”.cut”.Nu a ezitat sNu a ezitat săă--şşi vi vâândndăă mo moşşia de zestre pentru a-i ia de zestre pentru a-i acoperi soacoperi soţţului cheltuielile periplului ului cheltuielile periplului îîn cn căăutarea unui principe utarea unui principe strstrăăin.in.ÎÎl l ţţinea la curent cu toate miinea la curent cu toate mişşccăările politice de la rile politice de la

BucureBucureşşti,ti,îîl l îîncuraja, ncuraja, îîl sfl sfăătuia atuia aşşa cum va face a cum va face şşi cu Ionel Bri cu Ionel Brăătianu ptianu pâânnăă la la moartea ei, moartea ei, îîn 1920,acest lucru aducn 1920,acest lucru aducâându-i supranumele, de o ndu-i supranumele, de o

rarrarăăccăăldurldurăă l lăăuntricuntricăă, de , de “bunica Rom“bunica Romââniei Mari”niei Mari”

Ecaterina TeodoroiuEcaterina Teodoroiu

““GGăăsescsesc îînnăăllţăţătoare ideea de a toare ideea de a

comemora printr-un monument comemora printr-un monument

îînaltele fapte ale naltele fapte ale Ecaterinei Ecaterinei

TeodoroiuTeodoroiu. Va fi din partea . Va fi din partea

celor vii o dovadcelor vii o dovadăă de recuno de recunoşş--

tintinţăţă şşi de admirai de admiraţţie; dar va fi ie; dar va fi

de asemenea, cel mai frumos de asemenea, cel mai frumos

exemplu de virtuexemplu de virtuţţi ale neamului i ale neamului

pentru generapentru generaţţiile ce vor veni”iile ce vor veni”

H. BerthelotH. Berthelot

Ecaterina TeodoroiuEcaterina Teodoroiu, s-a n, s-a năăscut scut îîn 1894, lan 1894, la TTâârgu-Jiu. rgu-Jiu. ÎÎncncăă din din timpul timpul şşcolii a activat ca cercetacolii a activat ca cercetaşş iar imediat ce Rom iar imediat ce Româânia a intrat nia a intrat îîn Primul Rn Primul Răăzboi Mondial, zboi Mondial, EcaterinaEcaterina particip participăă pe front ca sor pe front ca sorăă medicalmedicalăă. . ÎÎn toamna anului 1916 participn toamna anului 1916 participăă la b la băăttăăliile de la Jiu, liile de la Jiu, Podul Jiu, SPodul Jiu, Sââmbotin, mbotin, ŢâŢânnţăţăreni reni şşi Filiai Filiaşşi. i. DeDeşşi ri răănitnităă, a urmat frontul p, a urmat frontul pâânnăă la Ia la Iaşşi, i, îîn dorinn dorinţţa de a reveni pe a de a reveni pe ccââmpul de luptmpul de luptăă. Internat. Internată înă în spital ,cu ocazia unei vizite a spital ,cu ocazia unei vizite a reginei Maria, reginei Maria, EcaterinaEcaterina prime primeşşte gradul de sublocotenent.te gradul de sublocotenent.ÎÎn martie 1917, este decoratn martie 1917, este decoratăă cu ordinul “Virtutea cercet cu ordinul “Virtutea cercetăşăşeasceascăă îîn aun aur r de rde răăzboi”, iar pentru faptele de arme de pe front, i se zboi”, iar pentru faptele de arme de pe front, i se acordacordăă “Virtutea militar “Virtutea militarăă de r de răăzboi clasa a II-a”, decorazboi clasa a II-a”, decoraţţii pe care ii pe care le va primi din mle va primi din mââinile regelui Ferdinand I. inile regelui Ferdinand I. La 22 august 1917 , La 22 august 1917 , îîn timpul ofensivei din Moldova, n timpul ofensivei din Moldova, EcaterinaEcaterinaTeodoroiuTeodoroiu a c a căăzut eroic,zut eroic,îîn fruntea plutonului pe care n fruntea plutonului pe care îîl comanda l comanda ultimele ei cuvinte ultimele ei cuvinte fiindfiind:”:”ÎÎnainte bnainte băăieieţţi, suntei, sunteţţi cu mine!”.i cu mine!”.A fost A fost îînmormnmormâântatntatăă pe c pe cââmpul de luptmpul de luptăă, apoi , apoi îîn Mausoleul de la n Mausoleul de la MMăărrăşăşeeşşti iar ti iar îîn 1921, n 1921, îîn mausoleul din centrul oran mausoleul din centrul oraşşului Tului Tâârgu-Jiu.rgu-Jiu.

Ana IpAna Ipăătescutescu

““Poporul mPoporul mâânios trebui snios trebui săă bat batăă îîn n

retragere. Multora le pierea treptat retragere. Multora le pierea treptat

curajul curajul şşi i îîncepurncepurăă s săă se se îîndoiascndoiascăă de de

cauza poporului suveran, temcauza poporului suveran, temâându-sendu-se

ccăă libertatea, dob libertatea, dobâânditndităă cu pu cu puţţine zileine zile

îîn urmn urmăă, va fi pierdut, va fi pierdutăă. Disperarea . Disperarea

ajunsese de acum la un grad ajunsese de acum la un grad îînalt, nalt,

ccâând o eroinnd o eroinăă parc parcăă se n se năăpusti din pusti din

nori, venind pe Podul Mogonori, venind pe Podul Mogoşşoaiei cu oaiei cu

doudouăă pistoale pistoale îîn mn mâânnăă. Ea striga din . Ea striga din

toate puterile: <Moarte trtoate puterile: <Moarte trăăddăătorilor! torilor!

Tineri, curaj, salvaTineri, curaj, salvaţţi libertatea!>” i libertatea!>”

Allgemeine Osterreichische ZeitungAllgemeine Osterreichische Zeitung

Eroina revoluEroina revoluţţiei paiei paşşoptiste a devenit, curoptiste a devenit, curâând dupnd dupăă remarcabilul ei remarcabilul ei gest de curaj, prin care a salvat guvernul revolugest de curaj, prin care a salvat guvernul revoluţţionar , subiectul ionar , subiectul unor speculaunor speculaţţii care au umplut presa vremii, speculaii care au umplut presa vremii, speculaţţii privind atii privind atâât t moravurile moravurile şşi personalitatea ei, ci personalitatea ei, câât t şşi motivai motivaţţia gestului ei eroic.ia gestului ei eroic.Ceea ce s-a spus Ceea ce s-a spus şşi s-a scris despre Ana Ipi s-a scris despre Ana Ipăătescu era un amestec de tescu era un amestec de fapte obiective fapte obiective şşi subiective, informai subiective, informaţţii ii şşi speculai speculaţţii.ii.DespDespăărrţţindu-se de primul soindu-se de primul soţţ, , AnaAna s-a c s-a căăssăătorit din interes, cu torit din interes, cu Nicolae IpNicolae Ipăătescu, functescu, funcţţionar la Departamentul Visteriilor, ionar la Departamentul Visteriilor, ppăătrunztrunzâând nd îîn lumea ideilor politice revolun lumea ideilor politice revoluţţionare care circulau la ionare care circulau la acea vreme printre tinerii intelectuali.acea vreme printre tinerii intelectuali.EroinEroinăă na naţţionalionalăă sau femeie de moravuri u sau femeie de moravuri uşşoare care, sub aparenoare care, sub aparenţţa a unui gest eroic, a acunui gest eroic, a acţţionat doar pentru a-ionat doar pentru a-şşi salva de la pierzanie i salva de la pierzanie amantul? Aceasta este amantul? Aceasta este îîntebarea. Cu o biografie plinntebarea. Cu o biografie plinăă de h de hăţăţiişşuri, uri, Ana IpAna Ipăătescu,tescu, a reu a reuşşit cu un singur gest, it cu un singur gest, îîn 1848, sn 1848, săă dejoace dejoace contrarevolucontrarevoluţţia care ameninia care ameninţţa mia mişşcarea de eliberare inicarea de eliberare iniţţiatiatăă de de papaşşoptioptişşti. Chiar dacti. Chiar dacăă a fost la mijloc o poveste de amor, important a fost la mijloc o poveste de amor, importante ce căă urm urmăările politice au fost fericite. rile politice au fost fericite.

Elisabeta RizeaElisabeta Rizea

AlAlăături de familia Arnturi de familia Arnăăuuţţoilor, a oilor, a ppăărintelui Ion Drrintelui Ion Drăăgoi goi şşi de i de majoritatea smajoritatea săătenilor, tenilor, Elisabeta Elisabeta RizeaRizea a fost simbolul a fost simbolul

rezistenrezistenţţei ei ţăţăranului romranului româân n îîn fan faţţa regimu-a regimu-lui comunist. lui comunist. CCâţâţi mai i mai şştiu asttiu astăăzi czi căă pentru a pentru a îînvinge acest snvinge acest săătuc de munte, tuc de munte, NucNucşşoara, trupelor de oara, trupelor de

Securitate Securitate şşi Milii Miliţţie le-au trebuit zece ani ie le-au trebuit zece ani

şşi i mobilizarea celui mai mare mobilizarea celui mai mare numnumăăr de securir de securişşti pe cap de ti pe cap de locuitor din locuitor din îîntreaga istorie a ntreaga istorie a represiunii comuniste...? represiunii comuniste...?

Despre Despre Elisabeta RizeaElisabeta Rizea cu siguran cu siguranţăţă n-au auzit prea mul n-au auzit prea mulţţi. Ci. Cââteva teva

şştiri ,tiri ,îîn urmn urmăă cu ani, o vizit cu ani, o vizităă îîn satul Nucn satul Nucşşoara a preoara a preşşedintelui Emil edintelui Emil

Constantinescu Constantinescu şşi a regelui Mihai I, o invitai a regelui Mihai I, o invitaţţie ie îîntr-o emisiune a lui ntr-o emisiune a lui

Florin CFlorin Căălinescu la PRO TV, o mlinescu la PRO TV, o măărturie duprturie dupăă miezul nop miezul nopţţii ii îîn n

documentarul Luciei Hossu-Longin, documentarul Luciei Hossu-Longin, Memorialul Durerii,Memorialul Durerii, o pomenire o pomenire

scolasticscolasticăă îîntr-unul dintre manualele alternative de istorie, cntr-unul dintre manualele alternative de istorie, cââteva teva

ccăărrţţi ale urmai ale urmaşşilor celor asasinailor celor asasinaţţi i îîn munn munţţi. Cei mai muli. Cei mai mulţţi nici nu i nici nu şştiutiu

ccăă a murit a murit îîn 2003. n 2003.

S-a nS-a năăscut scut îîn 1912, la Domnen 1912, la Domneşşti, ti, îîn juden judeţţul Ilfov, ul Ilfov, îîntr-o familie de ntr-o familie de

ţăţărani simpli, frani simpli, făărrăă avere. Era nepoata avere. Era nepoata ţăţărrăănistului Gheorghe nistului Gheorghe ŞŞuuţţa, a,

ucis de Securitate ucis de Securitate îîn 1948. Dupn 1948. Dupăă venirea comuni venirea comunişştilor la putere, s-a tilor la putere, s-a

alalăăturat, rezistenturat, rezistenţţei din munei din munţţi, condusi, condusăă de Gheorghe Arsenescu de Gheorghe Arsenescu şşi i

Toma ArnToma Arnăăuuţţoiu, aprovizionoiu, aprovizionâând luptnd luptăătorii, timp de 4 ani , cu torii, timp de 4 ani , cu

mmââncare ncare şşi bani.A fost prinsă si condamnată la 7 ani de închisoare i bani.A fost prinsă si condamnată la 7 ani de închisoare

fiind consideratfiind consideratăă “duşman al poporului”. Când conducătorul “duşman al poporului”. Când conducătorul

rezistenţei anticomuniste, Gh. Arsenescu a fost arestat în 1961, rezistenţei anticomuniste, Gh. Arsenescu a fost arestat în 1961,

sentinţa sentinţa Elisabetei RizeaElisabetei Rizea a fost prelungită cu încă 25 de ani. a fost prelungită cu încă 25 de ani.

În timpul încarcerării la faimoasa În timpul încarcerării la faimoasa îînchisoare Pitenchisoare Piteşşti, a fost pusti, a fost pusăă îîn n lanlanţţuri uri şşi torturată pentru ideile i torturată pentru ideile salesale. . "După ce mi-au tras masa de "După ce mi-au tras masa de sub picioare, au început să mă bată cu un băţ până la ssub picioare, au început să mă bată cu un băţ până la sâânge. Mi-aunge. Mi-au rupt câteva coaste şi am leşinat",rupt câteva coaste şi am leşinat", poveste povesteşşte te Elisabeta Rizea.Elisabeta Rizea.Prin amnistia generalPrin amnistia generalăă din 1964, din 1964, Elisabeta RizeaElisabeta Rizea a fost eliberată din a fost eliberată din închisoare .35 de ani mai târziu, povestea ei a fost publicată în închisoare .35 de ani mai târziu, povestea ei a fost publicată în ziarele româneşti şi prezentată în documentarele despre perioada ziarele româneşti şi prezentată în documentarele despre perioada comunistă. comunistă. Elisabeta RizeaElisabeta Rizea, simbol al rezistentei anticomuniste din Rom, simbol al rezistentei anticomuniste din Româânia,a nia,a fost propusă ,post-mortem,pentru fost propusă ,post-mortem,pentru Premiul SaharovPremiul Saharov al Parlamentului al Parlamentului European , acordat anual pentru merite deosebite privind drepturile European , acordat anual pentru merite deosebite privind drepturile omului, protecţia minorităţilor, dezvoltarea democraţiei, statul de omului, protecţia minorităţilor, dezvoltarea democraţiei, statul de drept şi libertatea de gândire. Aceasta este prima propunere drept şi libertatea de gândire. Aceasta este prima propunere românească pentru prestigiosul premiu, iar acordarea acestuia unei românească pentru prestigiosul premiu, iar acordarea acestuia unei eroine a rezistenţei anticomuniste din România ar însemna o eroine a rezistenţei anticomuniste din România ar însemna o recunoaştere a rolului important al tuturor luptătorilor împotriva recunoaştere a rolului important al tuturor luptătorilor împotriva regimului comunist şi o consemnare, pentru generaţiile viitoare, a regimului comunist şi o consemnare, pentru generaţiile viitoare, a acestei perioade negre din istoria Europei.acestei perioade negre din istoria Europei.

Ana AslanAna Aslan

ÎÎnn 1952 1952 prepara prepara vitamina vitamina H3 H3

(Gerovital(Gerovital),produs farmaceutic folosit),produs farmaceutic folosit

îîn tratamentul fenomenului de n tratamentul fenomenului de

îîmbmbăătrtrâânire, precum nire, precum şşi i îîn bolile n bolile

bbăătrtrââneneţţii. Numeroase personalitii. Numeroase personalităţăţi i

internainternaţţionale au urmat tratamentul ionale au urmat tratamentul

cu cu GerovitalGerovital: Charles de Gaulle, : Charles de Gaulle,

J.F.Kennedy,Indira Gandhi, Konrand J.F.Kennedy,Indira Gandhi, Konrand

Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk

Douglas, Salvador Dali, Marlene Douglas, Salvador Dali, Marlene

Dietrich. A inventat (Dietrich. A inventat (îîn colaborare cu n colaborare cu

Elena PolovrElena Polovrăăgeanu ) produsul geanu ) produsul

geriatric geriatric AslavitalAslavital,brevetat ,brevetat şşi introdusi introdus

îîn producn producţţia industrialia industrialăă îîn 1980.n 1980.

Ana AslanAna Aslan s-a n s-a năăscut la 1 ianuarie 1897, la Brscut la 1 ianuarie 1897, la Brăăila. La 13 ani ila. La 13 ani îşîşi i pierde tatpierde tatăăl, familia Aslan mutl, familia Aslan mutâându-se la Bucurendu-se la Bucureşşti. ti. ÎÎn 1915, n 1915, Ana Ana absolvabsolvăă ŞŞcoala Centralcoala Centralăă din Bucure din Bucureşşti. La 16 ani, viseazti. La 16 ani, viseazăă s săă ajung ajungăăpilot pilot şşi chiar zboari chiar zboarăă cu un mic aparat, tip Bristol-Coand cu un mic aparat, tip Bristol-Coandăă. . ÎÎn cele n cele din urmdin urmăă se decide s se decide săă devin devinăă medic. medic.ÎÎn timpul Primului Rn timpul Primului Răăzboi Mondial zboi Mondial îîngrijengrijeşşte soldate soldaţţii ii îîn spitalele n spitalele militare militare ,,din spatele frontului din spatele frontului ,,de la Iade la Iaşşi.Dupi.Dupăă îîntoarcerea la ntoarcerea la BucureBucureşşti, ti, îîn anul 1919, lucreazn anul 1919, lucreazăă al alăături de marele neurolog turi de marele neurolog Gheorghe Marinescu. Trei ani mai tGheorghe Marinescu. Trei ani mai tâârziu, absolvrziu, absolvăă Facultatea de Facultatea de MedicinMedicinăă. Este numit. Este numităă preparator la Clinica II din Bucure preparator la Clinica II din Bucureşşti, ti, conduscondusăă de profesorul Daniel Danielopolu, care o de profesorul Daniel Danielopolu, care o îîndrumndrumăă şşi i îîn n pregpregăătirea tezei de doctorat. tirea tezei de doctorat. UrmeazUrmeazăă o activitate didactic o activitate didacticăă şşi spitaliceasci spitaliceascăă la Filantropia, la Filantropia, Institutul Clinic-Medical al FacultInstitutul Clinic-Medical al Facultăţăţii de Medicinii de Medicinăă din Bucure din Bucureşşti, ti, Clinica MedicalClinica Medicalăă din Timi din Timişşoara, Spitalul CFR din Bucureoara, Spitalul CFR din Bucureşşti. ti. ÎnÎn1949, devine 1949, devine şşef de secef de secţţie la Institutul de Endocrinologie din ie la Institutul de Endocrinologie din BucureBucureşştiti , acesta fiind , acesta fiind punctul de plecare al carierei ei de punctul de plecare al carierei ei de gerontolog. gerontolog.

ExperimenteazExperimenteazăă procaina procaina îîn afecn afecţţiunile reumatice , iunile reumatice , îîn cazul unui n cazul unui student student ţţintuit la pat din cauza unei crize de artrozintuit la pat din cauza unei crize de artrozăă. Continu. Continuăă cercetcercetâârile rile îîntr-un azil de bntr-un azil de băătrtrââni ni şşi evideni evidenţţiaziazăă importan importanţţa a procainei procainei îîn ameliorarea tulburn ameliorarea tulburăărilor distrofice legate de vrilor distrofice legate de vâârstrstăă..ÎÎn perioada 1952-1988 a fost director al Institutului Nan perioada 1952-1988 a fost director al Institutului Naţţional de ional de Geriatrie Geriatrie şşi Geronotolgie din Bucurei Geronotolgie din Bucureşşti, primul institut de acest fel ti, primul institut de acest fel din lume.din lume.A fost membru al Academiei de A fost membru al Academiei de ŞŞtiintiinţţe din New York, al Uniunii e din New York, al Uniunii Mondiale de MedicinMondiale de Medicinăă Profilactic Profilacticăă şşi Igieni Igienăă Social Socialăă, membru de , membru de onoare al Centrului European de Cercetonoare al Centrului European de Cercetăări Medicale Aplicative, ri Medicale Aplicative, membru membru îîn Consiliul de Conducere al Asocian Consiliul de Conducere al Asociaţţiei Internaiei Internaţţionale de ionale de Gerontologie, membru al SocietGerontologie, membru al Societăţăţii Naii Naţţionale de Geronotologie din ionale de Geronotologie din Chile, preChile, preşşedintele Societedintele Societăţăţii Romii Romââne de Gerontologie.ne de Gerontologie.Premii Premii şşi distinci distincţţii: Premiul internaii: Premiul internaţţional ional şşi medalia i medalia “Leon “Leon

Bernard”,Bernard”, acordat de Organizaacordat de Organizaţţia Mondialia Mondialăă a S a Săănnăăttăţăţii; ii; Merito della Merito della

RepublicaRepublica (Italia); (Italia); Cavaler al Ordinului Palmes academiquesCavaler al Ordinului Palmes academiques (Fran (Franţţa); a); Cavaler Cavaler al Ordinului de Maltaal Ordinului de Malta (Fran (Franţţa); a); Comandor al Ordinului OrangeComandor al Ordinului Orange NassauNassau (Olanda); (Olanda);Profesor Honoris CausaProfesor Honoris Causa şşi i Doctor Emerit alDoctor Emerit al UniversitUniversităţăţii Braganca Paulistaii Braganca Paulista (Brazilia). (Brazilia).

Martha BibescuMartha Bibescu

““Am zAm zăărit-o pe prinrit-o pe prinţţesesăă… …

TrTrăăssăăturuile ei pure, turuile ei pure, regulate, regulate,

ţţinuta admirabilinuta admirabilăă a capului a capului

ppăăreau screau scăăldate ldate îîn sclipirea n sclipirea

auritaurităă a unui reflex de a unui reflex de

luminluminăă… …

Traversa pe atunci Europa Traversa pe atunci Europa

ppăărrâând o prend o preţţioasioasăă întruchiîntruchi--

pare a continentului, pare a continentului, îîmpodo-mpodo-

bitbităă cu trei daruri esen cu trei daruri esenţţiale: iale:

talentul, elegantalentul, eleganţţa a şşi i

frumusefrumuseţţea”ea”

Michel RobidaMichel Robida

Se naSe naşşte la 28 ianuarie 1886, fiind a doua fiicte la 28 ianuarie 1886, fiind a doua fiicăă a ministrului a ministrului conservator Ion Lahovary. conservator Ion Lahovary. Martha LahovaryMartha Lahovary f făăcea parte din cele mai cea parte din cele mai vechi vechi şşi mai ilustri mai ilustree familii rom familii romââneneşşti de traditi de tradiţţie politicie politicăă, diplomatic, diplomaticăăşşi culturali culturalăă. Mama sa, Smaranda Mavrocordat, descindea din . Mama sa, Smaranda Mavrocordat, descindea din ramura moldoveanramura moldoveanăă a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar tattatăăl, Ion N. Lahovary avea sl, Ion N. Lahovary avea săă fie de-a lungul anilor ambasador al fie de-a lungul anilor ambasador al RomRomââniei la Paris, ministru de externe niei la Paris, ministru de externe şşi prei preşşedinte al Senatului. edinte al Senatului. Prin cPrin căăssăătoria cu printoria cu prinţţul George Valentin Bibescu, nepot de frate al ul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui Gheorghe Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine lui Gheorghe Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine astfel prinastfel prinţesţesa a Martha Bibescu.Martha Bibescu. ÎÎn 1908,publicn 1908,publicăă îîn Frann Franţţa prima sa carte ,a prima sa carte ,Les Huit ParadisLes Huit Paradis,, volum volum premiat de Academia Francezpremiat de Academia Francezăă, , şşi care deschide seria unei opere i care deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspiraimpresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspiraţţie ie autobiograficautobiograficăă sau istoric sau istoricăă, evoc, evocăări ale unor personalitri ale unor personalităţăţi din trecut i din trecut sau contemporane, note de csau contemporane, note de căăllăătorie, versuri, poeme torie, versuri, poeme îîn prozn prozăă, , eseuri, cugeteseuri, cugetăări, corespondenri, corespondenţăţă, o serie de biografii istorice., o serie de biografii istorice.

ÎÎn 1916, n 1916, Martha BibescuMartha Bibescu a r a răămas mas îîn zona aflatn zona aflatăă sub ocupa sub ocupaţţie ie germangermanăă conduc conducâând un spital pentru rnd un spital pentru răăniniţţi i îîn Bucuren Bucureşşti, ti, îîn acelan acelaşşi i timp furniztimp furnizâând informand informaţţii preii preţţioase guvernului romioase guvernului româân refugiat la n refugiat la IaIaşşi. i. Nu a fost numai martora acestor evenimente cruciale (Primul Nu a fost numai martora acestor evenimente cruciale (Primul RRăăzboi Mondial zboi Mondial şşi i Marea UnireMarea Unire) ci ) ci şşi o participanti o participantăă activ activăă la la desfdesfăşăşurarea lor. urarea lor. DupDupăă trei decenii,o g trei decenii,o găăsim sim îîn ipostaza personificatn ipostaza personificată ă de regina de regina Elisabeta Elisabeta şşi regina Maria i regina Maria şşi anume de mama a ostai anume de mama a ostaşşului romului româân, de n, de data aceasta data aceasta îîn campania contra boln campania contra bolşşevismului.evismului.ÎÎn 1945 pleacn 1945 pleacăă îîn Frann Franţţa undea unde,, îîn 1954n 1954,, ob obţţine ine Marele Premiu deMarele Premiu de LiteraturLiteraturăă al Academiei al Academiei. . ÎÎn 1955 devine membru al Academiei n 1955 devine membru al Academiei Regale a Belgiei.Regale a Belgiei.Moare Moare îîn 1973 lucrn 1973 lucrâând la “Nimfa Europei”, o lucrare nd la “Nimfa Europei”, o lucrare îîn care n care

prezenta prezenta personalitpersonalităţăţile pe care le-a cunoscut direct.ile pe care le-a cunoscut direct.

Anna BrAnna Brââncoveanu de Noaillesncoveanu de Noailles

““Cred cu toatCred cu toatăă convingerea convingerea

ccăă îîntre cine cntre cine câântntăă mediocru mediocru

îîn romn romââneneşşte te şşi cine aduce i cine aduce

genial acordurile misterioase genial acordurile misterioase

ale sufletului nostru ale sufletului nostru îîntr-una ntr-una

din cele mai mari literaturi din cele mai mari literaturi

ale lumii, e de preferat cu ale lumii, e de preferat cu

admiraadmiraţţie aceasta”. ie aceasta”.

Nicolae IorgaNicolae Iorga

VedetVedetăă a saloanelor mondene din Paris la a saloanelor mondene din Paris la îînceputul sec. XX, nceputul sec. XX, Anna Anna de Noaillesde Noailles s-a n s-a năăscut scut îîn familia Brn familia Brââncoveanu, dintr-o mamncoveanu, dintr-o mamăă grecoaicgrecoaicăă, Raluca Musuru, Raluca Musuruşş, , şşi un tati un tatăă rom româân, prinn, prinţţul Grigore ul Grigore BrBrââncoveanu.ncoveanu.În 1897, În 1897, s-a cs-a căăssăătorit cu Mathieu de Noailles . torit cu Mathieu de Noailles . DupDupăă circa un secol, circa un secol, Anna de NoaillesAnna de Noailles este mai celebr este mai celebrăă pentru rolul pentru rolul ei de femeie de societate ei de femeie de societate şşi aristocrati aristocratăă, de prieten, de prietenăă a unor litera a unor literaţţi i celebri, deccelebri, decâât pentru poemele sale de influent pentru poemele sale de influenţăţă Parnasian Parnasianăă. . Debutul sDebutul săău poetic s-a produs u poetic s-a produs îîn 1899, iar la scurt timp a publicat n 1899, iar la scurt timp a publicat un volum antologic, un volum antologic, îîn 1901, “n 1901, “Le Coeur innombrableLe Coeur innombrable” care a avut ” care a avut un suces remarcabil. A fost aleasun suces remarcabil. A fost aleasăă imediat membr imediat membrăă a prestigioasei a prestigioasei Academie Royale Belge de Langue et de Litterature Francaises Academie Royale Belge de Langue et de Litterature Francaises şşi i apoi a exclusivistei Academii Franceze care i-a acordat marele apoi a exclusivistei Academii Franceze care i-a acordat marele premiu pentru literaturpremiu pentru literaturăă. A fost prima femeie care a primit . A fost prima femeie care a primit Legiunea de Legiunea de OOnoare noare îîn grad de comandor.n grad de comandor.Salonul Salonul Annei de NoaillesAnnei de Noailles a atras ca un magnet pe unii din cei mai a atras ca un magnet pe unii din cei mai mari scriitori francezi din secolul XX: Pierre Loti, Francis Jammes, mari scriitori francezi din secolul XX: Pierre Loti, Francis Jammes, Andre Gide, Gabriel Mistral, Colette, Paul Valery, Jean Cocteau, Andre Gide, Gabriel Mistral, Colette, Paul Valery, Jean Cocteau, Francois Mauriac, fratii Daudet, Paul Claudel. Francois Mauriac, fratii Daudet, Paul Claudel.

DupDupăă Primul R Primul Răăzboi Mondial societatea zboi Mondial societatea şşi gusturile literare se i gusturile literare se mmodificodifică,ă, scena literar scena literarăă fiind ocupat fiind ocupatăă de Dadaism de Dadaismulul lui Tristan lui Tristan Tzara Tzara şşi de avangarda suprarealisti de avangarda suprarealistăă a lui Andre Breton. a lui Andre Breton. Anna deAnna de NoaillesNoailles nu se mai reg nu se mai regăăseseşşte, rte, răămmâânnâând o reprezentantnd o reprezentantăă a ceea ce a ceea ce criticii francezi numesc la criticii francezi numesc la Belle EpoqueBelle Epoque literar literarăă..Nicolae Iorga o considerNicolae Iorga o considerăă “cel mai mare poet francez , care era“cel mai mare poet francez , care era dinspre partea tatdinspre partea tatăălui o Romlui o Romââncncăă”” şşi i care şicare şi-a c-a câşâştigat tigat “un loc “un loc uunicnic în în literatura francezliteratura francezăă, , îîn a lumii n a lumii îîntregi”. ntregi”. DeDeşşi s-a i s-a îînstrnstrăăinat de inat de ţţara ara îîn care s-a nn care s-a năăscut tatscut tatăăl ei, l ei, Anna Anna BrBrââncoveanu de Noaillesncoveanu de Noailles este primit este primităă, la 49 de ani, printre , la 49 de ani, printre

membriimembriide onoare ai Academiei Romde onoare ai Academiei Romââne. ne. Zoe Dumitrescu-BuZoe Dumitrescu-Buşşulenga considerulenga considerăă c căă îîmpreunmpreunăă cu veri cu verişşoarele oarele sale,Elena Vsale,Elena Văăccăărescu rescu şşi Martha Bibescu, i Martha Bibescu, Anna de NoaillesAnna de Noailles

formeazformeazăă triada prezentriada prezenţţei feminine romei feminine romââneneşşti ti îîn contextul culturii franceze n contextul culturii franceze şşi europene.i europene.Pe mPe măăsursurăă ce poeta ce poeta Ana de NoaillesAna de Noailles revine revine îîn atenn atenţţia culturiiia culturii franceze ea va fi probabil redescoperitfranceze ea va fi probabil redescoperităă şşi i îîn n ţţara noastrara noastrăă. .

Iulia HaIulia Haşşdeudeu

““Nu uita cNu uita căă e eşşti fiica lui Hati fiica lui Haşşdeu!” deu!”

Acesta se pare cAcesta se pare căă a fost motto-ul a fost motto-ul şşi i

motorul viemotorul vieţţii ii Iuliei HaIuliei Haşşdeu.deu.Un geniuUn geniu

pe care viape care viaţţa nu l-a mai a nu l-a mai îîncncăăput: a put: a

murit rmurit răăpuspusăă de tuberculoz de tuberculozăă cu dou cu douăă

luni luni îînainte snainte săă îîmplineascmplineascăă 19 ani. 19 ani.

IuliaIulia a scris a scris îîn scurta sa vian scurta sa viaţăţă: :

““Muguri de aprilie”, “Medievale”, Muguri de aprilie”, “Medievale”,

““Teatru. Legende Teatru. Legende şşi povestiri”i povestiri”

ÎÎn timpul vien timpul vieţţii nu a apucat sii nu a apucat săă

publice decpublice decâât ct cââteva poezii “furate” teva poezii “furate”

de tatde tatăăl sl săău, uimit de talentul u, uimit de talentul

deosebit al fiicei sale.deosebit al fiicei sale.

Iulia HaIulia Haşşdeudeu, fiica lui Bogdan Petriceicu-Ha, fiica lui Bogdan Petriceicu-Haşşdeu deu şşi a Iuliei Hai a Iuliei Haşşdeu, deu, s-a ns-a năăscut scut îîn 1869 n 1869 lala Bucure Bucureşşti.La doi ani ti.La doi ani şşi jumi jumăătate tate şştia stia săă citeascciteascăă şşi recita poezii;la opt ani vorbea curent franceza, germana,i recita poezii;la opt ani vorbea curent franceza, germana,engleza; mai tengleza; mai tâârziu s-a perfecrziu s-a perfecţţionat ionat îîn latinn latinăă şşi greaci greacăă.La 11 ani .La 11 ani termina Gimnaziul “Sf. Sava” din Bucuretermina Gimnaziul “Sf. Sava” din Bucureşşti ti şşi apoi Conservatorul, i apoi Conservatorul, continucontinuânându-du-şşi studiile i studiile îîn Frann Franţţa.La 16 ani ,eleva Colegiului Sevignea.La 16 ani ,eleva Colegiului Sevignedin Paris, obdin Paris, obţţine Bacalaureatul ine Bacalaureatul îîn litere n litere şşi se i se îînscrie la Sorbona, la nscrie la Sorbona, la Facultatea de Litere Facultatea de Litere şşi Filosofie.i Filosofie.ÎÎn acelan acelaşşi timp, i timp, IuliaIulia lua lec lua lecţţii de canto, picturii de canto, picturăă şşi studia tot ce se i studia tot ce se putea despre limba putea despre limba şşi cultura francezi cultura francezăă..ÎÎncepe sncepe săă--şşi pregi pregăăteascteascăă teza de doctorat cu tema teza de doctorat cu tema “Filozofia popular“Filozofia popularăă la rom la romââni:logica, ni:logica, psihologia, metafizica psihologia, metafizica şşi teodiceea” .i teodiceea” .La 17 ani s-a La 17 ani s-a îîmbolnmbolnăăvit de tuberculozvit de tuberculozăă; moare ; moare îîn 1888, la Bucu-n 1888, la Bucu-rereşşti. Dupti. Dupăă moartea sa, Ha moartea sa, Haşşdeu a ridicat Castelul de la Cdeu a ridicat Castelul de la Cââmpina, mpina, chiar la indicachiar la indicaţţiile spiritului iile spiritului IulieiIuliei, cu care a comunicat p, cu care a comunicat pâânnăă îîn n ultima clipultima clipăă a vie a vieţţii sale, ii sale, şşi a publicat i a publicat îîn 1889, la Casa Editorialn 1889, la Casa Editorialăă Hachette de la Paris, Hachette de la Paris, “Operele postume ale Juliei B.P.Ha“Operele postume ale Juliei B.P.Haşşdeu”.deu”.

Lucia Sturdza BulandraLucia Sturdza Bulandra

PrinPrinţţesesăă îîn condin condiţţie absolutie absolutăă. . LuciaLucia Sturdza BulandraSturdza Bulandra şşi-a purtat ranguli-a purtat rangulprinciar pe scena teatrului, princiar pe scena teatrului, îînnobilnnobilâând-o.nd-o.ÎÎntr-o epocntr-o epocăă îîn care n care actorii erau asimilaactorii erau asimilaţţi saltimbanci-i saltimbanci-lor, urmalor, urmaşşa domnitorului Sturdza aa domnitorului Sturdza adat viadat viaţăţă “Reginei Margot”, “Annei“Reginei Margot”, “Annei Karenina” Karenina” şşi “Mariei Stuart”.i “Mariei Stuart”. 68 de 68 de ani de teatru. Sute de chipuri, voci, ani de teatru. Sute de chipuri, voci, personalitpersonalităţăţi sublimate i sublimate îîn talentul n talentul cosmic al cosmic al Luciei Sturdza Bulandra.Luciei Sturdza Bulandra. ÎÎn urma ei, o n urma ei, o şşcoalcoalăă inegalabil inegalabilăă de de actorie actorie îîi poarti poartăă spiritul spiritul şşi numele i numele nemuritor.nemuritor.

Lucia Sturdza-BulandraLucia Sturdza-Bulandra (1873-1961) a fost una dintre marile figuri (1873-1961) a fost una dintre marile figuri ale scenei romale scenei romââneneşşti.A jucat roluri de compoziti.A jucat roluri de compoziţţie de neuitat, din ie de neuitat, din dramaturgia universala dramaturgia universala şşi nai naţţionalionalăă.A avut spirit organizatoric .A avut spirit organizatoric şşi i mult talent pedagogic formmult talent pedagogic formâând generand generaţţii ii îîntregi de actori: Nicolae ntregi de actori: Nicolae BBăăltltăţăţeanu, George Calboreanu,Dina Cocea, Radu Beligan, Victor eanu, George Calboreanu,Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebenciuc. Rebenciuc. Cariera sa a Cariera sa a îînceput nceput îîn 1898, cn 1898, câând nd Lucia Sturdza BulandraLucia Sturdza Bulandra a devenit a devenit actriţă a Teatrului Naţional din Bucureşti.actriţă a Teatrului Naţional din Bucureşti.În 1914 a înfiinţat a companie particulară de teatru ,care a În 1914 a înfiinţat a companie particulară de teatru ,care a funcţionat până în 1941 ,funcţionat până în 1941 , aici juc aici jucâând cei mai mari actori ai perioadei nd cei mai mari actori ai perioadei interbelice rominterbelice romââneneşşti :Maria Ventura, Maria Filotti, Ion Manolescu, ti :Maria Ventura, Maria Filotti, Ion Manolescu, V.Maximilian, Petre Sturdza,George Vraca, Aura BuzescuV.Maximilian, Petre Sturdza,George Vraca, Aura Buzescu..Din 1947 Din 1947 şşi pi pâânnăă la sf la sfâârrşşitul vieitul vieţţii a fost actriii a fost actriţăţă şşi directoare a i directoare a Teatrului Municipal din BucureTeatrului Municipal din Bucureşşti, astti, astăăzi Teatrul Bulandra. zi Teatrul Bulandra. A avut douA avut douăă apari apariţţii ii şşi i îîn film, la distann film, la distanţăţă de trei decenii: de trei decenii: “Amor“Amor fatal”(fatal”(1911),primul film artistic rom1911),primul film artistic româânesc nesc şşi i “Escadrila alb“Escadrila albăă”” (1943). (1943). Lucia Sturdza BulandraLucia Sturdza Bulandra a fost numit a fost numităă “marea doamn “marea doamnăă a teatrului a teatruluiromromâânesc”, pentru cnesc”, pentru căă şşi-a purtat rangul princiar pe scena teatrului, i-a purtat rangul princiar pe scena teatrului, îînnobilnnobilâând-o. nd-o.

Elvira PopescuElvira Popescu

““CCâând apnd apăărea rea Elvira PopescuElvira Popescu

pe scenpe scenăă, un fluid magnetic , un fluid magnetic

strstrăăbbăătea sala. Orice piestea sala. Orice piesăă, ,

oricoricâât de slabt de slabăă, c, căăppăăta viata viaţăţă

şşi orice spectacol i orice spectacol îîncepea sncepea săă

strstrăăluceascluceascăă. Spectatorii nu o . Spectatorii nu o

llăăsau ssau săă plece de pe scen plece de pe scenăă, iar , iar

aplauzele aplauzele şşi bisurile nu mai i bisurile nu mai

conteneau”conteneau”

Jerzy ToeplitzJerzy Toeplitz

Elvira PopescuElvira Popescu , devenit , devenităă prin c prin căăssăătorie contesa De Foy,torie contesa De Foy,ss-a n-a năăscut scut îîn 1894 la Bucuren 1894 la Bucureşştiti. La 16 ani, după absolvirea . La 16 ani, după absolvirea ConservatorulConservatoruluiui de de ArtArtăă Dramatic Dramaticăă din Bucure din Bucureşştiti,, este este angajatangajatăă la Teatrul Na la Teatrul Naţţionalional..ÎÎn 1919 este numitn 1919 este numităă directoare artistic directoare artisticăă a Teatrului Excelsior a Teatrului Excelsior iar în iar în1921 pune bazele Teatrului Mic , pe care 1921 pune bazele Teatrului Mic , pe care îîl conduce l conduce îîn paralel cu n paralel cu Excelsior.Excelsior.Scriitorul francez Louis Verneuil , autor de piese bulevardiere, o Scriitorul francez Louis Verneuil , autor de piese bulevardiere, o convinge sconvinge săă vin vinăă la Paris la Paris,,acest lucru influenacest lucru influenţâţându-i radical destinul.ndu-i radical destinul.A cucerit publicul parizian prin temperamentul ei vulcanic, rA cucerit publicul parizian prin temperamentul ei vulcanic, rââsul sul irezistibil irezistibil şşi prin accentul cu care vorbea limba francezi prin accentul cu care vorbea limba francezăă. . ActriActriţăţă preferat preferatăă a dramaturgilor Louis Verneuil a dramaturgilor Louis Verneuil şşi Andre Roussin a i Andre Roussin a jucat jucat îîn numeroase piese de teatru n numeroase piese de teatru precum şi îprecum şi în 26 de filme, aln 26 de filme, alăături turi de actori precum Claudia Cardinale de actori precum Claudia Cardinale şşi Alain Deloni Alain Delon. . A condus Theatre de Paris A condus Theatre de Paris şşi Theatre de Marigny . Una dintre si Theatre de Marigny . Una dintre săălile lile Theatrului Marigny din Paris Theatrului Marigny din Paris îîi poarti poartăă numele, iar cinematograful numele, iar cinematograful Institutului Francez din BucureInstitutului Francez din Bucureşşti se numeti se numeşşte te “Elvira Popesco”. “Elvira Popesco”. A fost distinsA fost distinsăă cu premiul cu premiul “Moliere”“Moliere” pentru cea mai bun pentru cea mai bunăă actri actriţăţă, , decernat de decernat de AAsociasociaţţia ia AActorilor ctorilor FFrancezi, rancezi, şşi de doui de douăă ori cu ordinul ori cu ordinul Legiunea de OnoareLegiunea de Onoare, una dintre cele mai , una dintre cele mai îînalte distincnalte distincţţii ale statului ii ale statului francez.francez.

Hariclea DarcleeHariclea Darclee

ÎÎn 1995, la Brn 1995, la Brăăila, cila, câând s-au nd s-au

ssăărbrbăătorit 135 de ani de la natorit 135 de ani de la naşş--

terea terea Haricleei DarcleeHaricleei Darclee, , soprana soprana

Mariana Nicolesco i-a adus Mariana Nicolesco i-a adus

celebrei artiste un omagiu, celebrei artiste un omagiu,

iniiniţţiind iind Concursul NaConcursul Naţţional de ional de

Canto – Hariclea Darclee. Canto – Hariclea Darclee.

Triumful manifestTriumful manifestăării a atras rii a atras

dupdupăă sine, sine, îîn 1997, organizarea n 1997, organizarea

primului primului Concurs InternaConcurs Internaţţional ional

de Canto Hariclea Darclee,de Canto Hariclea Darclee, chiar chiar

lala teatrul teatrul îîn care solista n care solista

debutase la numai 21 de ani.debutase la numai 21 de ani.

S-a născut la Brăila,S-a născut la Brăila,în 1860.în 1860.După studii muzicale la Iasi, debutează După studii muzicale la Iasi, debutează într-un recital de canto într-un recital de canto ,,în 1881în 1881,, pe scena teatrului din Br pe scena teatrului din Brăăila. ila. Îşi Îşi continucontinuăă studiile la Paris, unde studiile la Paris, unde este remarcată de compozitorul este remarcată de compozitorul Charles Gounod, care îi Charles Gounod, care îi îîncredinţează rolul Margaretei din opera sa ncredinţează rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care îşi face debutul pe scena Operei Mari din ParisFaust, rol cu care îşi face debutul pe scena Operei Mari din Paris,, în înanul 1888. În scurt timp, anul 1888. În scurt timp, Hariclea DarcléeHariclea Darclée cucere cucereşşte publicul şi te publicul şi devine preferata multor compozitori de muzicdevine preferata multor compozitori de muzicăă de oper de operăă. Astfel, . Astfel, Giacomo Puccini compune Giacomo Puccini compune ToscaTosca, Pietro Mascagni opera , Pietro Mascagni opera IrisIrisiar Alfredo Catalani iar Alfredo Catalani La WallyLa Wally, special pentru , special pentru Hariclea DarclHariclea Darcleeee, care , care interpretează rolurile principale în spectacolele de premieră ale interpretează rolurile principale în spectacolele de premieră ale acestor opere.acestor opere.Hariclea DarclHariclea Darcleeee s-a impus pe scenele principalelor teatre de operă s-a impus pe scenele principalelor teatre de operă din Paris, Berlin, Florendin Paris, Berlin, Florenţţa, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, a, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Madrid, Monte Carlo, New York, Moscova, StMadrid, Monte Carlo, New York, Moscova, St.. Petersburg. Petersburg.În 1921, aÎn 1921, a sus susţţinut crearea Operei Romane din Bucureinut crearea Operei Romane din Bucureşşti . ti . La finele vieţiiLa finele vieţii, , artista a trăit într-un anonimat nemeritat, locuind artista a trăit într-un anonimat nemeritat, locuind într-un hotel din Capitală. A murit în sărăcie la Bucureîntr-un hotel din Capitală. A murit în sărăcie la Bucureşşti, funeraliileti, funeraliilefiind finanţate de Ambasada Italiei. fiind finanţate de Ambasada Italiei.

Maria TMaria Tăănasenase

Maria TănaseMaria Tănase înseamnă înseamnă ““Ciuleandra”, Ciuleandra”, celebrulcelebrul ““Blestem” – Blestem” – Cine iubeşte şi lasă, “Bun e vinul Cine iubeşte şi lasă, “Bun e vinul ghiurghiuliu”, “Aseară ghiurghiuliu”, “Aseară ţţi-am luat i-am luat basma” basma” şşi multe alte cântece vechi i multe alte cântece vechi româneşti aduse din viu grai direct româneşti aduse din viu grai direct pe gramofonul interbelic. Însă pe gramofonul interbelic. Însă MariaMariaTănaseTănase înseamnă înseamnă şşi înregistrări la i înregistrări la Londra sau studiourile Columbia din Londra sau studiourile Columbia din Viena Viena ,,la numai 24 de ani, prezenţa la numai 24 de ani, prezenţa la faimosul la faimosul 1939 New York World’s1939 New York World’s Fair, Fair,  cenzura drastică a regimului cenzura drastică a regimului legionar sau urmărirea continuă a legionar sau urmărirea continuă a Securităţii comuniste.Securităţii comuniste.

S-a nS-a năăscut scut îîn 1913, n 1913, lala Bucure Bucureşşti.Apare pe scenă, pentru prima dată, ti.Apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921în anul 1921, , la serbarea de sfârşit de an a la serbarea de sfârşit de an a şşcolii colii pprimarerimare..Debutul va Debutul va avea loc la teatrul de revistă condus de Constantin Tănase, avea loc la teatrul de revistă condus de Constantin Tănase, îîn n 1934, în revista "Cărăbuş-Express“.Devine celebră 1934, în revista "Cărăbuş-Express“.Devine celebră îîn 1938, când n 1938, când îînregistreaznregistreazăă primele cântece pentru Societatea Româna de Radio. primele cântece pentru Societatea Româna de Radio. ÎÎncepncepâând cu octombrie 1940nd cu octombrie 1940,, muzica muzica Mariei TanaseMariei Tanase a fost interzis a fost interzisăă pe motiv cpe motiv căă distorsiona folclorul rom distorsiona folclorul româânesc.nesc. Adevăratul motiv al Adevăratul motiv al acestei acacestei acţţiuni antisemite a fostiuni antisemite a fost,însă,,însă,prezenprezenţţa unor intelectuali evrei a unor intelectuali evrei în cercul de prieteni ai în cercul de prieteni ai Mariei TănaseMariei Tănase ,,precum etnologul Harry precum etnologul Harry Brauner ( fratele pictorului Victor Brauner) Brauner ( fratele pictorului Victor Brauner) şşi jurnalistul i jurnalistul ŞŞtefan Roll. tefan Roll. ÎÎn 1941 revn 1941 reviine pe posturile de radione pe posturile de radio,, fiind inclus fiind inclusăă îîn turneul de n turneul de propagandpropagandăă rom romââneascneascăă din Turcia . din Turcia .AA organizat o serie de spectacole pentru solda organizat o serie de spectacole pentru soldaţţii răniii răniţţi pe front, i pe front, alături de nume importante din cultura românească, precum George alături de nume importante din cultura românească, precum George Enescu,Enescu, George Vraca George Vraca şşi Constantin Tănase. i Constantin Tănase. ÎÎn 1957,obn 1957,obţţine rolul principal Anica ine rolul principal Anica ,î,în coproducn coproducţţia romia romââno-francezno-francezăă““Ciulinii Baraganului”.Ciulinii Baraganului”.Talentul Talentul Mariei TanaseMariei Tanase a fost recunoscut prin acordarea a fost recunoscut prin acordarea PremiulPremiuluiui de de Stat Stat (1955) (1955) şşi a titlului de i a titlului de “Artist“Artistăă Emerit Emerităă”(1957).”(1957).

Iolanda BalaIolanda Balaşş

Povestea Povestea Iolandei BalaIolandei Balaşş-Soter-Soter îînseamnnseamnăă o adev o adevăăratratăă lec lecţţie de ie de viaviaţăţă. Cu un palmares demn de . Cu un palmares demn de invidiat la proba de sinvidiat la proba de săăriturriturăă îîn n îînnăăllţţime(142 de victorii consecu-ime(142 de victorii consecu-tive), a ptive), a păătruns truns îîn n Guiness Guiness Book.Book.La 15 ani i se acordLa 15 ani i se acordăă titlul titlul de de Maestru al SportuluiMaestru al Sportului, la 22 de , la 22 de ani cel deani cel de Maestru Emerit al Maestru Emerit al SportuluiSportului iar iar îînn 2000 a fost 2000 a fost nominalizatnominalizatăă pentru pentru “Atleta “Atleta secolului”secolului”

Iolanda Balaş-SoterIolanda Balaş-Soter s-a născut la Timişoara s-a născut la Timişoara,, îîn 1936.Este campioa-n 1936.Este campioa-nnaa olimpică care a dominat proba de săritur olimpică care a dominat proba de săriturăă în înălţime timp de în înălţime timp de un deceniu. Din 1988 până în 2005 a fost preun deceniu. Din 1988 până în 2005 a fost preşşedinta Federaţiei edinta Federaţiei Române de Atletism, Române de Atletism, îîn prezent fiind pren prezent fiind preşşedinte de onoare al edinte de onoare al acestei instituacestei instituţţii.ii.Între 1957 Între 1957 şşi 1967, i 1967, Iolanda BalaşIolanda Balaş a învins 142 de întreceri a învins 142 de întreceri consecutive, depăşind recordul său mondial de 14 ori, purtconsecutive, depăşind recordul său mondial de 14 ori, purtâându-l ndu-l de la 1,75 m la 1,91 m.de la 1,75 m la 1,91 m.DeDeţţine 2 titluri olimpice( Roma-1960, Tokyo-1964), 19 titluri ine 2 titluri olimpice( Roma-1960, Tokyo-1964), 19 titluri nanaţţionale , 14 recorduri mondiale, 63 recorduri naionale , 14 recorduri mondiale, 63 recorduri naţţionale, 3 medalii ionale, 3 medalii de aur de aur şşi una de argint la Campionatele Europene, 3 medalii de auri una de argint la Campionatele Europene, 3 medalii de aurla Jocurile Mondiale Universitare, 9 medalii de aur la Jocurile la Jocurile Mondiale Universitare, 9 medalii de aur la Jocurile Balcanice.Balcanice.A deA deţţinut recordul stadioanelor inut recordul stadioanelor îîn cel pun cel puţţin 100 de orain 100 de oraşşe ale lumii.e ale lumii.Este laureatEste laureatăă a trofeului a trofeului “Mohammed Taher”“Mohammed Taher” instituit de Comitetul instituit de Comitetul InternaInternaţţional Olimpicional Olimpic,, îîn 1950, care se acordn 1950, care se acordăă sportivilor c sportivilor cee ob obţţin in performanperformanţţe de excepe de excepţţie.ie.

Angelica RozeanuAngelica Rozeanu

DacDacăă îîntrebintrebi , ,astastăăzi, de marii zi, de marii performeri din istoria sportului performeri din istoria sportului romromâânesc, rnesc, răăspunsurile converg spunsurile converg ccăătre Iolanda Balatre Iolanda Balaşş, Nadia , Nadia ComComăăneci sau Ilie Nneci sau Ilie Năăstase. stase. ÎÎnainte nainte de aparide apariţţia lor ria lor răăspunsul era unul spunsul era unul singur: singur: Angelica RozeanuAngelica Rozeanu. Era . Era îînceputul anilor '50, cnceputul anilor '50, câând singurul nd singurul sport prin care Romsport prin care Româânia se fnia se făăcea cea cunoscutcunoscutăă îîn lume era tenisul de n lume era tenisul de masmasăă. . Angelica RozeanuAngelica Rozeanu se poate se poate llăăuda cu un palmares uda cu un palmares

impresionant impresionant care face pe mulcare face pe mulţţi jurnalii jurnalişşti ti

romromââni ni sau din strsau din străăininăătate state săă o o

eticheteze eticheteze drept cea mai bundrept cea mai bunăă juc jucăătoare de toare de tenis de masa din toate timpuriletenis de masa din toate timpurile..

ÎÎncepe sncepe săă joace tenis de mas joace tenis de masăă la v la vâârsta de 8 ani, la 12 ani crsta de 8 ani, la 12 ani câşâştigtigăăprima cupprima cupăă na naţţionalionalăă iar la 15 ani primul titlu de campioan iar la 15 ani primul titlu de campioanăă nanaţţionalionalăă a Rom a Romââniei niei ,,la feminin.la feminin.Din 1936 pDin 1936 pâânnăă îîn 1957n 1957,,Angelica RozeanuAngelica Rozeanu domin dominăă scena competi scena competiţţio-io-nalnalăă din din ţţarară ă ccâşâştigtigâând decisivnd decisiv,, vreme de 21 de ani la r vreme de 21 de ani la râândnd,, titlul de titlul de campion nacampion naţţional, mai puional, mai puţţin in îîn perioada celui de al Doilea Rn perioada celui de al Doilea Răăzboi zboi Mondial cMondial câând este retrasnd este retrasăă din toate competi din toate competiţţiileiile,, îîntrucntrucâât proveneat proveneadintr-o familie de evrei. dintr-o familie de evrei. ÎÎn 1938, obn 1938, obţţine primul titlu internaine primul titlu internaţţional, la Campionatul de Tenis ional, la Campionatul de Tenis de Masde Masăă organizat organizat îîn Ungaria, n Ungaria, Hungarian OpenHungarian Open. Primul campionat . Primul campionat mondial mondial îîl cl câşâştigtigăă îînsnsăă mai t mai tâârziu, abia rziu, abia îîn 1950, dar repetn 1950, dar repetăă aceast aceastăă performanperformanţăţă vreme de 6 ani consecutiv, stabilind un record vreme de 6 ani consecutiv, stabilind un record îîncncăă neegalat de vreo altneegalat de vreo altăă juc jucăătoare de tenis de mastoare de tenis de masăă,motiv pentru ,motiv pentru care figureazcare figureazăă îîn n Cartea Recordurilor "Guiness Book".Cartea Recordurilor "Guiness Book". De fapt De fapt Angelica RozeanuAngelica Rozeanu este este şşi ultima juci ultima jucăătoare non-asiatictoare non-asiaticăă care care reureuşşeeşşte ste săă c câşâştige un campionat mondial la tenis de mastige un campionat mondial la tenis de masăă. . ÎÎntre anii 1950 ntre anii 1950 şşi 1960i 1960,, Angelica RozeanuAngelica Rozeanu a fost pre a fost preşşedinta edinta FederaFederaţţiei de Tenis de Masiei de Tenis de Masăă din Rom din Româânia. nia. ÎÎn 1954 i s-a acordat n 1954 i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Sportului. titlul de Maestru Emerit al Sportului. ÎÎn 1960 n 1960 , , Angelica Angelica RozeanuRozeanu se mut se mutăă definitiv definitiv îîn Israel .n Israel .

Nadia ComNadia ComăănecineciNadiaNadia a ales gimnastica, iar gimnas- a ales gimnastica, iar gimnas-

tica a ales-o, la rtica a ales-o, la râândul ei, sndul ei, săă devin devinăă

sportiva care ssportiva care săă-i for-i forţţeze limitele. A eze limitele. A

ccâşâştigat tot ce se putea ctigat tot ce se putea câşâştiga, tiga,

toate titlurile la care poate visa un toate titlurile la care poate visa un

sportiv de performansportiv de performanţăţă..ÎÎn schimb, an schimb, a

ddăăruit gimnasticii douruit gimnasticii douăă elemente elemente

la exercila exerciţţiul la paralele, care iul la paralele, care îîi i

poartpoartăă numele numele şşi pe care pui pe care puţţine ine

sportive au curajul ssportive au curajul săă le execute. le execute. ŞŞi i

a mai da mai dăăruit , la Jocurile Olimpice deruit , la Jocurile Olimpice de

la Montreal, din 1976, amintireala Montreal, din 1976, amintirea

unei fabuloase erori de computer, unei fabuloase erori de computer,

prima notprima notăă de 10 acordat de 10 acordatăă vreodat vreodatăă

unei gimnaste la Olimpiadunei gimnaste la Olimpiadăă..

În 1970, aÎn 1970, a concurat pentru prima dat concurat pentru prima datăă la nivel naţional în România, la nivel naţional în România, ca membră a echipei oraşului său natal, Onesti.ca membră a echipei oraşului său natal, Onesti.ÎÎn 1975, la vârsta n 1975, la vârsta de 13 ani, cde 13 ani, câşâştigtigăă trei medalii de aur trei medalii de aur şşi una de argint la Campiona-i una de argint la Campiona-tele Europene de la Skien, Norvegia. În acelaşi an, agentele Europene de la Skien, Norvegia. În acelaşi an, agenţţia de ia de şştiri tiri Associated Press a numit-o "Associated Press a numit-o "Atleta Anului în RomâniaAtleta Anului în România". ". La 14 ani, La 14 ani, Nadia ComăneciNadia Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal. Nu numai că a devenit prima Vară din 1976 de la Montreal. Nu numai că a devenit prima gimnastgimnastăă care a ob care a obţţinut scorul perfect de zece la olimpiadă (de şaseinut scorul perfect de zece la olimpiadă (de şaseori), dar a şi câştigat trei medalii de aur (la individual compus, ori), dar a şi câştigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), o medalie de argint (echipă compus) bârnă şi paralele), o medalie de argint (echipă compus) şşi bronz i bronz (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincţia de (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincţia de "Erou al Muncii"Erou al Muncii Socialiste",Socialiste", fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu. fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu. DupDupăă 1976, cariera 1976, cariera Nadiei Nadiei a avut cobora avut coborâşâşuri dure uri dure şşi urcui urcuşşuri de o uri de o tenacitate aproape incredibiltenacitate aproape incredibilăă. . ŞŞi-a apărat titlul european în 1977, i-a apărat titlul european în 1977, la Praga, dar echipa României a ieşit din competiţie în finale, în la Praga, dar echipa României a ieşit din competiţie în finale, în semn de protest contra arbitrajului. La Campionatele Mondiale din semn de protest contra arbitrajului. La Campionatele Mondiale din 1978 a concurat o 1978 a concurat o Nadia ComăneciNadia Comăneci ieşită din formă, c ieşită din formă, căăderea la derea la paralele trimiparalele trimiţâţând-o pe locul 4, câştignd-o pe locul 4, câştigâând nd îînsnsăă titlul la bârnă. titlul la bârnă.

Anul 1979 marcheazAnul 1979 marcheazăă cea mai puternic cea mai puternicăă revenire din istoria revenire din istoria gimnasticii. gimnasticii. Nadia ComNadia Comăănecineci a câştigat cel de-al treilea titlu suprem a câştigat cel de-al treilea titlu suprem (devenind primul sportiv din istoria gimnasticii care a reuşit această(devenind primul sportiv din istoria gimnasticii care a reuşit aceastăperformanţă). La Campionatele Mondiale din decembrie 1979, a performanţă). La Campionatele Mondiale din decembrie 1979, a câştigat concursul preliminar, dar a fost spitalizată înainte de a câştigat concursul preliminar, dar a fost spitalizată înainte de a participa la concursul pe echipe. În ciuda recomandărilor participa la concursul pe echipe. În ciuda recomandărilor date de date de medicimedici,, ppăărrăăseseşşte spitalul concurte spitalul concurâând la bârnă, unde obnd la bârnă, unde obţţine nota ine nota 9,95. Performanţa sa a conferit României prima medalie de aur în 9,95. Performanţa sa a conferit României prima medalie de aur în concursul pe echipe.concursul pe echipe.Olimpiada de la Moscova din 1980 a Olimpiada de la Moscova din 1980 a îînsemnat una dintre cele mai nsemnat una dintre cele mai crunte dezamcrunte dezamăăgiri. Pierde titlul la individual compus dupgiri. Pierde titlul la individual compus dupăă ce ce arbitrele au nevoie de 27 de minute pentru a-i decide nota. arbitrele au nevoie de 27 de minute pentru a-i decide nota. Ultimul concurs important al Ultimul concurs important al Nadiei ComNadiei Comăănecineci are loc are loc îîn 1981,la n 1981,la Jocurile UniversitareJocurile Universitare,, unde obţineunde obţine cinci medalii de aur. cinci medalii de aur.Se retrage din activitatea competiSe retrage din activitatea competiţţionalionalăă îîn 1984, la 22 de ani.n 1984, la 22 de ani.

BibliografieBibliografie

1. 1. www.wikipedia.org.www.wikipedia.org.

2. 2. DicDicţţionar biografic de istorie a Romionar biografic de istorie a Româânieiniei,, EdituraEditura

Meronia, BucureMeronia, Bucureşşti,2008ti,2008

3. xxx, 3. xxx, Oameni celebriOameni celebri,, Editura Teora Editura Teora BucureBucureşşti,ti,

20052005

4.4. Avram,Arina, Avram,Arina, Enciclopedia femeilor celebreEnciclopedia femeilor celebre,, Editura Allfa,BucureEditura Allfa,Bucureşşti,2003ti,2003

5. Avram,Arina, 5. Avram,Arina, Femei celebre.MicFemei celebre.Micăă enciclopedieenciclopedie,, Editura All, Bucure Editura All, Bucureşşti, 2007ti, 2007

SFSFÂÂRRŞŞITIT