FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

REVISTA PRESEI

www.fsli.ro

1

2

3 Iunie 2015

PREUNIVERSITARhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/ecaterina-andronescu-despre-proiectul-legi-educatiei-adevarul-live-1430-1_556d6dd1cfbe376e35d784cb/index.html

Ecaterina Andronescu, despre noua Lege a Educaţiei: „Nu-mi puneţi în sarcină prevederile acestui proiect“Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ din Senat, a vorbit, la Adevărul Live, despre proiectul noii legi a Educaţiei pe care l-a trimis în dezbatere la experţii din sistem. De asemenea, în platou a fost prezent şi liderul de sindicat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ "Spiru Haret".Cele mai importante declaraţii De ce nu este actualizat proiectul de lege? Ecaterina Andronescu: Nu eu vreau să introduc o nouă lege. Ministrul Învăţământului a anunţat la solicitările din sistem. Există solicitări de mai multă vreme de a schimba lucrurile care nu merg în Legea 1. Dacă îmi permiteţi să vă spun, la comisia de învăţământ la senat avem circa 100 de iniţiative legislative de modificare a legii 1. Culmea, o să spuneţi acum, majoritatea acestor iniţiative au drept autor pe cei care au susţinut promovarea legii 1, dar care între timp au constatat că existe o mulţime de disfuncţionalităţi şi nu putem să mergem aşa încontinuu acceptând disfuncţionalităţile ca fiind ceva care este cât se poate de normal. La comisia de învăţământ a Senatului, şi trebuie să menţionăm că Senatul este Cameră decizională pentru legislaţia de învăţământ şi vorbim de principala lege a educaţiei, există acest document care este rezultatul trecerii prin procedurile parlamentare a două legi depuse în Camera deputaţilor în 2010 şi legi care au parcurs toate aceste proceduri parlamentare. Este vorba despre Codul educaţiei pe care, împreună cu sindicatele, cu rectori, cu decani, cu profesori, pe care le-am pus într-o lege pe care în 2009 am numit-o Codul Educaţiei şi pe care am depus-o la Parlament. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu încă o lege care era formată din trei componente: legea învăţământului preuniversitar, legea învăţământului universitar şi statutul personalului didactic, şi care, cam în acelaşi timp, au fost depuse în parlament de reprezentanţii Partidului Naţional Liberal. Legea 1 a fost aprobată prin angajarea răspunderii Guvernului, au rămas aceste două legi care au parcurs procedurile parlamentare şi care la Senat s-

3

au cumulat într-o lege pe care o aveţi acum şi cu care ne-am dus în plen. Ea a fost atunci o lege care încerca să rezolve momentul respectiv şi care să fie o compilare între cele două legi despre care tocmai am vorbit. Din 2011 şi până acum au trecut încă patru ani. Nicio ţară nu stă pe loc şi nu stă în expectativă cu o lege din sistemul de învăţământ şi încearcă permanent să găsească soluţiile de a-i permite evoluţia spre performanţă. Dreptul de iniţiativă legislativă îl are Guvernul şi oricare dintre parlamentari. Sunt sigură că în acest moment, acest draft, cum i-am spus eu, trebuie ameliorat substanţială în conţinut şi lucrurile acestea trebuie să rezulte din dezbaterea publică. Cum vedeţi dumneavoastră această ameliorare, spre exemplu, în ceea ce priveşte admiterea la liceu sau evaluarea naţională? Am un punct de vedere, dar eu nu am avut niciodată fixaţie pe punctele mele de vedere, pentru că eu cel mult am un vot acolo, chiar dacă este votul preşedintelui de Comisie. Din 2001, gimnaziul se finalizează cu evaluarea naţională, evaluare care are două probe scrise la limba română scrisă şi la matematică, sigur, nu pun în calcul limba maternă pentru cei care au ca limbă maternă o altă limbă decât limba română, şi care apoi intră în computer, considerându-se şi o anumită pondere a mediei a celor patru ani de gimnaziu. Cu aceste rezultate profesionale, pe baza opţiunilor proprii ale elevilor, computerul, fără să aibă niciun fel de partipriul, îi repartizează în licee. Aceasta se întâmplă de 14 ani şi cred că a avut în primul rând meritul de a nu fi produs niciun fel de derapaj. Repartiţia computerizată este unul din proiectele de succes. Evaluarea naţională se desfăşoară în bune condiţii, s-a desfăşurat bine în sensul de conţinut ţi în sensul de abordare serioasă în încercarea de a evalua exact nivelul de pregătire al elevului la sfârşitul gimnaziului. Să se păstreze aceeaşi pondere pentru admiterea la liceu? Fiecare poate să aibă una numit caz şi în cazul acela să aibă dreptate. Sigur, dacă am merge numai pe evaluarea naţională ne-am trezi în situaţia în care elevul nu dă atenţie decât disciplinelor la care susţine examen şi lucrul acesta nu ar fi corect pentru cultura lui generală. Această repartiţie a adus un beneficiu liceelor foarte bune care au selecţionat prin acest sistem cei mai buni elevi. Ar trebui păstrată şi evaluarea naţională şi admiterea la liceu? Nu, ambele examene ar fi absolut nedidactic, nepedagogic să le punem în sarcina absolvenţilor de liceu. Eu personal cred că deocamdată nu putem renunţa la repartizarea computerizată care a ocrotit sistemul de orice fel de derapaj şi lucrul acesta este foarte important. Eu îmi aduc aminte că am început că prima mea confruntarea cu învăţământul preuniversitar am avut-o chiar în anul în care la poarta Ministerului veneau sute de grevişti nemulţumiţi de rezultatul admiterii la liceu. Prin derapaje vă referiţi la corupţie? Nu corupţie, nu al putea spune corupţie. Atunci la ce derapaje vă referiţi? Dacă avem o soluţie care a funcţionat, care nu ne-a pus în situaţi să nedreptăţim elevii pentru că până la urmă acest lucru este cel mai important. Eu cred că solicitarea pe care o au profesorii şi directorii de licee este într-un fel justificată pentru că doresc să aibă mai multă autonomie, iar oua lege va trebui să le acorde mai multă autonomie, şi profesională şi funcţională, dar

4

poate găsim o formulă care să fie în sprijinul liceelor, în sensul să-i motiveze pe elevi să-şi menţină performanţa pe parcursul anilor de liceu. La evaluarea naţională şi la BAC aţi introdus o serie de schimbări pe care le-aţi anunţat în timpul anului şcolar. De ce le-aşi mutat din vară în timpul anului şcolar? Eu aş vrea în primul rând să nu îmi puneţi mie în sarcină aceste prevederi ale acestui draft. A rezultat din dezbaterea din comisia de învăţământ. Din punct de vedere personal, are un avantaj fantastic dacă măcar probele de evaluare ar fi susţinute în timpul anului. Are însă un dezavantaj foarte mare în relaţia în care ele ar putea fi planificate suprapunându-se cu activitatea didactică. Dacă vom găsi o soluţie convenabilă, atunci merită să luăm în consideraţie o asemenea formulă. Dacă nu, nu cred că bulversarea şcolii trebuie să fie o cale. Marius Nistor: Această variantă poate să fie o idee bună, dar trebuie să luăm în calcul şi părerea celor care lucrează în învăţământ şi care se lovesc direct de aceste lucruri. Este foarte important de discutat că acum nu discutăm despre o nouă lege a educaţiei, iar despre ce se discutăm acum este o variantă a Legii nr. 1 care a suferit câteva cosmetizări. Avem două variante. Fie să plecăm de la zero cu un proiect total nou, ori să plecăm de la ce avem în momentul de faţă, aducând toate modificările necesare. Pe de altă parte, mai trebuie discutat dacă ne dorim o lingură lege a educaţiei, care să facă referire la învăţământul preuniversitar, la învăţământul universitar şi la statutul personalului din învăţământ, să avem două legi, o lege a învăţământului preuniversitar şi a învăţământului universitar şi o lege a statutului personalului din învăţământ, sau să avem trei legi, una a învăţământului preuniversitar, una a învăţământului universitar şi una a statutului personalului din învăţământ. Cine ar trebui să se ocupe de o nouă lege dacă ar fi să o luăm de la zero? Marius Nistor: Din punctul meu de vedere, iniţiativa trebuie să aparţină Guvernului. Noi nu avem o lege, ci un draft venit de la Comisia de Învăţământ. Andronescu: Guvernul are dreptul la iniţiativă, dar Guvernul lucrează prin Ministerele de resort. Marius Nistor: Noi am cerut încă din 2011 promovarea unei noi legi a educaţiei, ţinând cont că actuala lege a fost impusă, fără consultarea partenerilor. De asemena, am cerut discuţii pe un nou proiect de lege şi lucrurile s-au concretizat prin acordul semnat anul trecut pentru un nou proiect al legii educaţiei care ar fi urmat să aibă un nou capitol la statutul personalului din învăţământ. Timpul a tot trecut, dar nu exista baza de lucru. Din păcate, acum ne-am trezit cu această variantă şi nu vreau să fiu răutăcios pentru că, după ce am studiat proiectul cu colegii mei, am descoperit că sunt nişte expresii care nu au ce căuta într-un proiect. Nu poţi spune că „legea are o viziune”. Îmi pare rău, dar legea nu are nicio viziune, poate eu ca persoană pot să am, nu legea. Vin şi spun „legea are o misiune..”. Nu, îmi pare rău, legea nu are nicio misiune. Misiune este a mea sau a şcolii. Legea trebuie să fie instrumentul care trebuie să mă ajute să îmi îndeplinesc misiunea. Andronescu: Vreau să fac câteva precizări. Nu ştiu câte legi vor fi la final, însă vreau să avem o lege care să se numească „Legea statutului personalului didactic” prin care să se precizeze clar rolului cadrului didactic.

5

Marius Nistor: Cred că este absolut jenant să te referi la cadrele didactice ca la nişte „furnizori de servicii”. Eu cred că putem pleca de la legea 128 pe care să lucrăm şi să o putem actualiza. Andronescu: Legislaţia trebuie să dea o viziune şcolii. Eu nu aş fi vrut să dăm drumul acestui proiect. Mi-a fost teamă de trimiterea discuţiei într-o zonă concentrată pe lege. Nu trebuie făcută o reformă a materiilor de curricule? Marius Nistor: Un părinte, când îşi înscrie copilul la o anumită şcoală, nu este interesat de programă, ci în primul rând este interesat de cadrul didactic care se ocupă de copilul lui. Sunt prea multe materii la şcoală? Andronescu: Depinde de etapa despre care vorbim. Învăţământul liceal gratuit. Nu ar trebui să facem şi clasa a XII-a obligatorie? Andronescu: Este o opţiune. Şi în ţările europene au trecut deja la învăţământ obligatoriu. Că am vorbit foarte mult zilele acestea despre alocaţie. Nu numai alocaţia susţine un copil la şcoală, îl susţii prin şcolarizarea gratuită în toate clasele. Eu susţin învăţământ gratuit până în clasa a XII-a. Salarizarea profesorilor Nistor: Avem nevoie de o lege a salarizării. Trebuie definită performanţa. Spre exemplu, dacă iei un copil de media 4 şi îl duci până la media 5, la 6, este o performanţă şcolară. Ar trebui profesorii plătiţi după rezultatele de la evaluarea naţională? Nistor: Poarte să fie unul dintre criterii, dar nu poate fi doar cel care să fie decisiv. Andronescu: Adesea spunem şcoli performante, şcoli bun sau şcoli mai puţin bune. Dar haideţi să discutăm despre ce face această diferenţiere. Trebuie avut în discuţie trei criterii: trebuie să aibă părinţi responsabil de soarta copilului, cu asemenea părinţii, copii sunt motivaşi să înveţe sau profesorii vor fi motivaşi să facă un învăţământ de calitate. Aceste trei criterii sunt esenţiale şi ar trebui să găsim în lege o metodă de a-i responsabiliza pe părinţi. Şcoala nu trebuie să se înlocuiască integral responsabilitatea părintelui. Poate că o formă de a-i şcolarizare pe părinţi este amuzant, dar şi părinţii pot veni la şcoală pentru a învăţa ce trebuie să facă pentru a-şi susţine elevii în şcoală. În 2009 am elaborat un proiect care se numea „Criterii de salarizare în funcţie de performanţă”. Ce poţi să-i ceri unui copil care vin dintr-o familie defavorizare?! Să vină la şcoală. Vreţi să spuneţi că o nouă lege a educaţiei trebuie luată de la zero? Andronescu: Nu de la zero. Sunt multe lucru pe care trebuie să le luăm din această lege, cum ar fi clasa zero. Aceasta a fost introdusă, este implementată deja în învăţământ şi să o întorci din nou la grădiniţă ar fi o chestiune de bulversare. Şefa Comisiei de Învăţământ din Senat, Ecaterina Andronescu, recunoaşte că „noua“ Lege a Educaţiei, pusă în dezbatere publică, este o ciornă din 2011, care nu a mai fost actualizată cu cele mai recente modificări operate în legea care e acum în vigoare. Controversele privind proiectul noii Legi a Educaţiei continuă. Concursul de admitere la liceu combinat cu Evaluarea Naţională nu este o formă

6

acceptabilă de intrare la liceu, admite Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei Pentru Învăţământ din Senat. Ea a explicat pentru „Adevărul“ că proiectul de lege a educaţiei pe care l-a lansat în dezbatere în rândul experţilor din sistem este o variantă a Legii Educaţiei aflată în vigoare, proiect realizat în 2011, în urma dezbaterilor din comisia de specialitate pe care o conduce. Andronescu recunoaşte că draftul de lege nu a fost adus la zi şi că nu cuprinde toate modificările suferite de actuala Lege a Educaţiei. Scos de la naftalină, proiectul de lege nu coincide cu realităţile actuale din sistemul de învăţământ. Cu toate acestea, Andronescu arată că el va fi adus la zi şi că va ajunge în Parlament cel mai probabil în sesiunea parlamentară din septembrie – decembrie 2015. „Acest draft este rezultatul dezbaterilor din 2011, când încercam să corectăm aspecte din Legea Educaţiei (Legea 1/2011) şi ca urmare nu se regăsesc ordonanţele de urgenţă în acest proiect. Este obligatoriu ca această nouă lege să permită sistemului să evolueze fiindcă legea actuală a pus în mâinile Ministerului Educaţiei pârghiile prin care să controleze sistemul. Trebuie gândită o autonomie atât pentru şcoală, cât şi pentru profesori“, a spus Andronescu. Examen de admitere la liceele bune Una dintre cele mai importante modificări din proiectul de lege este introducerea concursului de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Naţională, deşi ministrul a exclus iniţial posibilitatea introducerii ambelor examene. „S-au avansat mai multe variante, să rămână Evaluarea Naţională sau să se organizeze un examen punctual de admitere la liceu, care să nu ia în considerare mediile din gimnaziu. În orice caz, este exclus să introducem ambele examene”, declara Cîmpeanu acum două săptămâni. Potrivit proiectului de lege, „admiterea la liceu/şcoală profesională se realizează prin concurs, în baza fişei de opţiuni individuale depusă de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor”. Mai exact, dacă la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni (Mate-Info, Ştiinţe sociale), este mai mare decât numărul locurilor disponibile, se organizează examen de admitere. Nota de la examenul de admitere – 50% din media de admitere Media de admitere se calculează astfel: portofoliul educaţional – 20% (compus din mediile anilor de gimnaziu şi alte diplome şi activităţi extraşcolare), media probelor scrise de la Evaluarea Naţională – 30% şi nota obţinută la examenul de admitere – 50%. Dacă numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor disponibile, media de admitere se calculează în modul următor: portofoliul educaţional – 40% şi media probelor scrise de la Evaluarea Naţională – 60%. În schimb, admiterea la şcolile profesionale se face doar prin concurs în baza portofoliului educaţional. Potrivit documentului, în prima etapă se va realiza admiterea cu probă de examen şi în a doua etapă, admiterea prin repartiţie computerizată la liceele la care au rămas locuri libere. „Directorii de licee şi colegii îşi doresc în general examen de admitere pentru a controla mai bine calitatea candidaţilor. Totuşi, scăderea calităţii absolvenţilor de gimnaziu este cauzată de deteriorarea întregului sistem de învăţământ şi nu poate fi reparată printr-un examen de admitere mai dur. Ar

7

trebui să umblăm la cauze, rezultatele proaste sunt doar eefctul”, este de părere Tincuţa Apăteanu, expert în educaţie. Descentralizarea şcolilor O altă modificare pe care o aduce noul proiect este descentralizarea unităţilor de învăţământ. Mai exact, concursurile de ocupare a posturilor vacante de către cadrele didactice nu vor mai fi organizate de inspectoratele şcolare, ci de unităţile de învăţământ, după o metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei. „Este o prevedere bună. Cadrele didactice trebuie să aibă contract de muncă cu şcoala, creşte responsabilitatea faţă de instituţia de învăţământ şi înseamnă descentralizare reală. În plus, pârghiile directorului pentru asigurarea calităţii sunt mai puternice”, consideră Tincuţa Apăteanu. În plus, directorii unităţilor de învăţământ vor fi angajaţi în urma unui concurs organizat de consiliul de administraţie al şcolii. Ca şi până acum, consiliului de administraţie va fi format din reprezentanţi ai cadrelor didactice, inclusiv directorul, ai primarului, consiliului local şi ai părinţilor. Reprezentanţii sindicatelor şi ai elevilor au rol de invitaţi permanenţi, faţă de legea actuală în care poartă statutul de observatori. După constituire, membrii vor alege un preşedinte, dintre cadrele didactice. În legea actuală, directorul este automat şi preşedintele consiliului. Ales pe perioadă de cel mult un an, preşedintele conduce şedinţele şi semnează hotărârile adoptate. De asemenea, printre atribuţiile consiliul de administraţie se numără şi organizarea concursului de ocupare a funcţiilor de director. Membrii care se află în conflict de interese nu participă la vot. Ora de Religie: Senatorii au uitat să adauge modificările aduse chiar de ei articolului neconstituţional Modificările aduse de Senat la procedura de înscriere la ora de Religie, în urma deciziei Curţii Constituţionale, n-au fost incluse în proiectul de lege. Senatorii au adoptat în 18 mai un proiect care aduce în concordanţă articolul 18 din Legea educaţiei cu decizia Curţii Constituţionale şi care spune că "înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni sau retragerea se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelului legal instituit pentru elevul minor. Situaţia şcolară se încheie, după caz, cu sau fără disciplina Religie”. Totuşi, modificarea nu se regăseşte în noul proiect ce copiază întocmai articolul declarat neconstituţional în luna noiembrie a anului trecut. Mai exact, articolul 18 arată că „la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie”. Din proiect lipseşte o singură frază a articolului 18 din Legea 1/2011: „Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii”. Studenţii au obţinut 25% în alegerea rectorilor O altă noutate este clarificarea problemei reprezentativităţii studenţilor în conducerea universităţilor. Chiar dacă şi legea actuală le garantează o

8

pondere de 25% în Senatul şi Consiliul universităţii, pentru alegerea rectorilor pot vota toate cadrele didactice şi doar reprezentanţi studenţilor din Senat. „Carta va asigura în Senatul universitar şi în procesul de desemnare a rectorului, preşedintelui, prorectorilor şi cancelarului reprezentarea cadrelor didactice şi de cercetare cu o pondere de 75% şi reprezentarea studenţilor cu o pondere de 25%”, se arată în document. De asemenea, proiectul stabileşte că taxele de şcolarizare percepute de universităţile de stat studenţilor în regim cu taxă nu pot fi mai mici decât 80% din finanţarea de bază per student primită de respectivele instituţii de la bugetul de stat. 6% din PIB pentru Educaţie şi 3% pentru cercetare Pe lângă asigurarea unei finanţări de 6% din PIB pentru Educaţie, noul proiect creşte finanţarea pentru cercetare de la 1% la 3%. Mai exact, se menţine cota de 1% de la bugetul de stat, iar diferenţa de 2% se asigură din resurse private. În proiect au mai fost introduse o bună parte din modificările aduse în ultimii ani Legii nr.1/2011, precum introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a şi includerea clasei pregătitoare în învăţământul obligatoriu care numără acum 11 ani. Amenzi pentru părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală Chiar dacă şi actuala lege obligă părinţii să „ia măsuri pentru şcolarizarea elevului pe perioada învăţământului obligatoriu”, noul proiect introduce şi amenzi cuprinse între 100 şi 1000 de lei sau muncă echivalentă în folosul comunităţii. Contravenţia se va aplica de către primărie, vor fi folosiţi în folosul şcolii respective, iar amenzile se aplică şi pentru distrugerilor materiale din patrimoniul şcolii. ONG-urile pot organiza învăţământ postliceal Dacă până acum şcolile postliceale funcţionau de sine stătător, în cadrul unor licee sau în colegii ce aparţineau unioversităţilor, noul proiect arată că pot fi afiliate liceelor de stat sau particulare sau ONG-urilor. De asemenea, în proiect, durata de studiu scade de la 1-3 ani la 1-2 ani.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/comparatieintre-legea-educatiei-nationale-proiectul-elaborat-actualul-ministru---i-1_556c30dacfbe376e35cf99fc/index.htmlANALIZĂ I. Comparaţie între Legea Educaţiei Naţionale şi proiectul elaborat de actualul ministruRemarcăm, încă odată, că principala preocupare a miniştrilor educaţiei este să facă o nouă lege. Să şteargă cu buretele tot ce s-a făcut până la ei, şi să ia totul de la zero. În zona sistemelor sociale, cum este şi sistemul educaţional, această poziţie, doar pentru a-ţi rămâne numele în istoria învăţământului, este din start greşită.Aceste sisteme sunt inerţiale şi conservative, nu poţi decide în 2-3 ani dacă o lege e bună sau proastă. Sunt ncesari 12-15 ani pentru a vedea eficienţa şi calitatea unei legi.

9

Şi actualul Proiect îşi propune să menţină învăţământul în aceleaşi tipare încremenite, provenind din şcoala comunistă, deşi contextul economic, social, politic, al provocărilor mondiale, este cu totu altul, de-ar fi să ne referim doar la piaţa unică europeană a forţei de muncă.Într-un prim articol îmi propun să compar soluţiile unor situaţii importante, aşa cum apar ele în Legea Educaţiei Naţionale (LEN) şi în actualul proiect al legii educaţiei (PE). 1.Conform art 23 din PE, clasa pregătitoare este din nou trecută la grădiniţă, denumită „grupă mare pregătitoare”. Obsesia aceasta, care nu părăseşte politica educaţională a PSD este inexplicabilă. La discutarea LEN s-au adus multe argumente în favoarea acestei soluţii, cum ar fi cadre didactice mai pregătite, adaptarea elevilor la atmosfera şcolară, supravegherea de către Inspectorate şi directori a procesului didactc, etc. Gimnaziile au trecut de etapa de adaptare şi acum lucrurile merg bine. Să bulversezi iarăşi toată organizarea şi planurile de perspectivă ale gimnaziilor este o mare prostie, inexplicabilă pentru cadre de conducere care au pretenţia că se pricep la învăţământ. 2.Art 18 (2) din PE: La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie Problema a fost deja decisă de CCR, în sensul că solicitarea scrisă se face atunci când elevul major sau părinţii solicită să facă ora de religie, nu să n-o facă. Să scrii acum în lege, ceva ce contravine unei decizii a CCR este iarăşi o greşeală, faci legea din start neconstituţională. 3.Se renunţa în continuare la trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, soluţie prevăzută în LEN. Argumentele acestei treceri la gimnaziu erau:-reducerea abandonului şcolar la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a, acum 20-25%, datorită eforturilor financiare şi fizice presupuse de plecare de la sat la oraş, la liceu.-La 14-15 ani elevii sunt prea mici pentru meserii mai pretenţioase, n-au resursele fizice şi psihice necesare -O şcoala generală de 10 ani, cu clasa pregătitoare şi clasa a IX-a, ar ajuta elevii să obţină cultura generală minimală pentru a intra în viaţă şi piaţa muncii, dacă nu doresc sau nu pot să urmeze alte forme de şcolarizare, continuând cu educaţia nonformală şi informală. -Cresterea importanţei şi calităţii gimnaziilor rurale, unele devenind în timp licee, piese de bază ale campusurilor şcolare. Obstinaţia de a respinge, fără argumente, o măsură bună, face parte din arsenalul celor care aruncă la gunoi tot ce-i bun, de la guvernările anterioare, doar pentru a-şi demonstra superioritatea. Arhitectura sistemului de învăţământ, prevăzută la art 23 (1) din PE. Principala hibă a actualului sistem de învăţământ este aceea că nu oferă mai multe trasee educaţionale din care elevii, părinţii, profesorii să aleagă pe acela care se potriveşte cel mai bine copiilor lor. După gimnaziu, elevii au la dispoziţie doar două trasee: liceul şi şcoala profesională. Propuneam acum ceva timp cel puţin următoarele trasee educaţionale: -Separarea, începând cu clasa a V-a, a două filiere educaţionale: filiera tehnologică şi filiera teoretică, după modelul german.

10

- Educaţia nonformală şi informală, prin ucenicie la locul de muncă, finalizată cu certificare în instituţii de stat. - Formare profesională de scurtă şi medie durată, prin contract cu angajatorii, care asigură şi instruirea practică.- Formare profesională de lungă durată, in şcoli profesionale de 3 ani, prin contract cu angajatorii, aşa cum e prevăzut în LEN. - Formare profesională generală, de 2 ani, fără contracte cu angajatorii, în funcţie de resursele umane şi materiale ale şcolilor. - Filiera profesională în cadrul liceului, de 4-5 ani, pentru meserii pretenţioase, fără examen de bacalaureat şi acces la facultate şi fără discipline teoretice, excepţie făcând informatică şi comunicarea. Se termină cu examen de competenţe profesionale. - Filiera tehnologică, finalizate cu examen de bacalaureat şi obligaţia de a continua studiile la universităţi tehnice. - Filiera vocaţională, cu acces doar la facultăţi corespunzătoare profilului urmat în liceu, aşa cum este în prezent. - Filiera teoretică, aşa cum este în prezent, cu acces la facultăţi corespunzătoare profilului urmat în liceu. Accesul în liceu se face exclusiv pe baza examenului de admitere. Fără o diversificare a traseelor educaţionale şcoala devine un „pat al lui Procust”, la care elevii renunţă să mai vină. 5.Nu este rezolvată problema liceelor tehnologice care se depopulează În ultimii ani, abandonul şcolar constatat la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a, conduce la depopularea liceelor tehnologice. Datorită întreitelor sarcini de învăţare, curricula teoretică generală (matematica, fizica, istorie, etc., aproape identică la toate filierele) curricula teoretică tehnică (disciplinele de specialitate) precum şi instruirea practică, elevii nu învaţă nimic temeinic, nu devin nici teoreticieni nici meseriaşi. Aşa se explică faptul că majoritatea picaţilor la bacalaureat sunt din liceele tehnologice iar elevii renunţă la această filieră care nu le oferă nimic: nici o meserie cerută în piata muncii, nici studii suficiente pentru ca să ia bacalaureatul. Şi atunci, de ce să mai vină la licee tehnologice? Situaţia rămâne aceeaşi, depopularea liceelor tehnologice va continua în ritm accelerat. Soluţia este prezentată mai sus. O filieră tehnologică liceală selectivă, cu clase mai puţine, şi cu examen de admitere, şi un liceu profesional, fără examen de bacalaureat, si fără curricula teoretica specifică, pentru meserii mai pretenţioase. 6.Organizarea şcolii profesionale Dacă în 2003 aveam 270.000 de elevi în şcoli profesionale, acum avem doar 30.000, un motiv de îngrijorare pentru că avem şi vom avea o piaţă a muncii de proastă calitate. Pe piaţa muncii de bazează economia competitivă şi atractivă, iar pe economie se bazează nivelul de trai. Consecinţele sunt uşor de anticipat, în lipsa şcolii profesionale. În actualul mod de organizare, păstrat şi în PE, deficienţa majoră o constituie găsirea unor agenţi economici care să intre în contract cu şcoala pentru un număr suficient de elevi să alcătuiască o clasă. Dacă fiecare companie doreşte 3-4 elevi în contract, cu greu se pot strânge atâţia elevi cât să alcătuiască o clasă.

11

Ar fi necesare si avantaje fiscale pentru operatorii economici angrenaţi in contracte, pentru a deveni atractivă o astfel de activitate. În LEN se prevede formare profesională de scurtă şi medie durată, iar noul PE îl prevede doar pentru cei care întrerup studiile. O altă soluţie ar fi dublarea indemnizaţiei de la stat pentru elevii din şcolile profesionale, trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, pentru ca elevii să fie de 15-16 când merga la şcoala profesională, şcoli profesionale generale de 2 ani, fără obligaţia contractelor de şcolarizare, şcoli profesionale de stat în rural, care să ofere elevilor pregătire în domeniul agro-industrial. Nu poţi deveni tractorist dintr-o şcoală profesională din oraş. Voi continua analiză în articole viitoare.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/peste-18800-elevi-sustin-miercuri-evaluarea-nationala-clasa-vi-a-matematica-Stiintele-naturii-1_556de674cfbe376e35db9954/index.htmlPeste 188.00 de elevi susţin miercuri Evaluarea Naţională de la clasa a VI-a la Matematică şi Ştiinţele NaturiiEvaluarea Naţională de la clasa a VI-a continuă astăzi cu proba scrisă la Matematică şi Ştiinţele Naturi, testarea fiind una interdisciplinară. Peste 188.000 de elevi de clasa a VI-a au susţinut ieri prima probă, de asemenea interdisciplinară, la Limbă şi Comunicare. Testul a combinat cunoştinţele de Limba Română cu cele de la o limbă străină: engleză, franceză, maghiară, germană, spaniolă, sârbă, slovacă, italiană sau romani. În cele 60 de minute cât au avut la dispoziţie, jumătate dintre elevi au avut de răspuns la 10 cerinţe pornind de la două texte despre filmul Disney „Frozen/Regatul de gheaţă“, iar cealaltă jumătate, care a primit varianta a doua a testului, a primit tot 10 cerinţe, dar din două articole despre amintirile din copilărie despre sărbătoarea Crăciunului. Profesoara Doina Popescu, care predă limba română la gimnaziu, spune că, în general, elevii din mediul urban se descurcă bine la aceste teste, însă problema este în mediul rural, unde elevilor nu le este la fel de simplu să înveţe o limbă străină.„Copiilor li s-a părut uşor, însă ca să poţi rezolva acest test trebuie să stăpâneşti bine o limbă străină, ceea ce este mult mai uşor pentru elevii de la un liceu din centrul Bucureştiului. Dar ce facem cu elevii din mediul rural care nu au aceleaşi posibilităţi?“, atrage atenţia profesoara. Astăzi, elevii continuă cu o altă testare interdisciplinară, la Matematică şi Ştiinţe ale Naturii. Potrivit metodologiei, rezultatele de la aceste evaluări nu sunt publicate în catalog, în schimb, Ministerul Educaţiei întocmeşte un raport anual foarte detaliat care arată, concret, unde sunt problemele la nivel naţional. De pildă, raportul de anul trecut la proba de Limbă şi Comunicare, arată că doar 14,7% din respondenţi greşesc răspunsurile la teste, iar 3,1% din elevi nu dau niciun răspuns.

12

http://adevarul.ro/educatie/scoala/elevii-complexul-scolar-lauder-reut-clase-comunicare-profesori-universitari-intr-un-program-unic-tara-1_556dd57bcfbe376e35db24fb/index.htmlElevii de la Complexul şcolar Lauder Reut au clase de comunicare cu profesori universitari, într-un program unic în ţarăComplexul şcolar Lauder Reut a premiat, astăzi, elevii care au ales opţionalul de Comunicare, în cadrul unui parteneriat unic în ţară cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Astfel, elevii din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a au posibilitatea de a învăţa tainele unui discurs sau a unor reclame bune, dar şi ce se află în spatele ştirilor de presă, de la profesori universitari.În cadrul unui proiect unic în ţară, elevii de la Complexul şcolar Lauder Reut au posibilitatea de a alege ca materie opţională, cursuri de comunicare susţinute de dr. Liana Ionescu, conferenţiar universitar în cadrul SNSPA. „Eu îmi exprim speranţa că putem extinde parteneriatul. Avem deja parteneriat pentru cursuri de comunicare şi diplomaţie şi putem introduce şi cursuri de administraţie publică”, a declarat prof. univ. dr. Alina Bargaoanu, prorector al SNSPA. Astfel, elevii din clasa a IX-a pot studia cursuri de comunicare care se axează pe publicitate, opţionalul continuând în clasa a X-a cu aprofundarea jurnalismului şi urmând ca în clasa a XI-a, elevii să studieze strategii de marketing pentru afaceri de succes. „M-au făcut să apreciez mai mult munca jurnaliştilor, să-mi pun ordine în idei şi s-mi fac o structură logică. Mi-ar plăcea să ajung să lucrez în comunicare, poate în publicitate”, a marturist Bogdan Udroiu, elev în clasa a XI-a la Complexul şcolar Lauder Reut. De altfel, şi directoarea unităţii de învăţământ ssuţine că scopul acesor opţionale este tocmai acela de a le oferi copiilor a direcţie în carieră. „Îi ajută pe copii să-şi descopere chemarea. Deja, din clasa a X-a, a XI-a, ei ştiu dacă vor să continue în această direcţie”, a spus Tova Ben Nun-Cherbis, director al Complexului şcolar Lauder Reut.

13

http://adevarul.ro/educatie/scoala/laudermun-2015-opt-elevi-capitala-s-au-afirmat-dezbaterile-tip-onu-1_556dd1b0cfbe376e35db0c6d/index.htmlLauderMUN 2015. Opt elevi din Capitală s-au afirmat la dezbaterile de tip ONUOpt elevi din Capitală au primit diplome speciale pentru activitatea din cadrul conferinţei LauderMUN 2015. La dezbaterile structurate după modelul ONU au participat peste 100 de elevi care şi şi-au prezentat punctul de vedere cu privire la unele dintre cele mai stringente probleme ale lumii, precum conflictul din Yemen, traficul de arme, problema talibanilor din Pakistan sau independenţa Saharei de Vest.Premierea elevilor a avut loc joi, la Liceul „Matei Basarab„ din Capitală, iar ceremonia de absolvire s-a desfăşurat sub auspiciile Ministerului Afacerilor Externe. Toţi elevii au primit diplomă de participare, însă opt dintre ei diplome au obţinut şi premii speciale pentru activitatea lor în timpul dezbaterilor. Aceştia sunt Ana Petrescu, Elena Cămărăscu, Andrada Pantelimon şi Victor Vescu din cadrul Complexul şcolar Lauder Reut, Ana Firmiciuc, Sara Lakatos şi Maria Hobai de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazu” şi Iulia Bucur de la Colegiul Naţional „Sf. Sava”. Conferinţa LauderMUN 2015 se adresează elevilor de liceu şi cuprinde o serie de discuţii în plen şi sesiuni de comunicări menite să promoveze valorile diplomaţiei şi ale relaţiilor internaţionale. Evenimentul este organizat de elevii de la Complexul şcolar Lauder Reut, cu sprijinul Fundaţiei Ronald S. Lauder România, al Ministerului Afacerilor Externe, al Institutul Diplomatic Român şi al UN Youth România. Fenomenul „Model United Nations”, cu o îndelungată tradiţie la nivel internaţional, este unul dintre cele mai populare şi mai complexe tipuri de simulări ONU şi atrage un număr în continuă creştere de liceeni interesaţi de probelemele existente la nivel mondial. Limba de dialog este engleza, iar tinerii trebuie să stăpânească arta argumentaţiei. Diplome recunoscute internaţional La finalul dezbaterilor, toţi elevii vor primi diplomă de participare iar în fiecare comitet va fi ales cel mai bun delegat, care va primi un premiu special. „Se vor remarca cei care vor aduce soluţii viabile problemei şi care vor indica faptul că ştiu poziţia ţării pe care o reprezintă”, a spus Diana Cojocaru, secretar general adjunct al conferinţei. Diploma este recunoscută la nivel internaţional şi aduce un avantaj în aplicaţiile pentru studii în străinătate, mai explică organizatorii.

14

http://adevarul.ro/educatie/scoala/de-noul-proiect-legii-educatiei-leapada-toti-dracu-tamaie-1_556e9430cfbe376e35dfa2fb/index.htmlDe noul proiect al legii educaţiei se leapădă toţi, ca dracu de tămâieNici nu ştii ce să mai crezi. Avem un proiect al legii educaţiei pe care nu şi-l asumă nimeni şi, mai mult, toată lumea il critică cu toată convingerea. Vazând primirea negativă din spaţiul public, se ascund cu totii in păpuşoi si declară ca habar n-au, nu se ştie cine a promovat proiectul.Am avut declaraţiile ministrului Sorin Câmpeanu, pe 7 mai 2015: ”E nevoie de o nouă lege în primul rând pentru a asigura coerenţa cu alte reglementări legale, a asigura coerenţa între articolele aceleiaşi legi şi a asigura coerenţa cu cerinţele sistemului de educaţie care trebuie să fie legate strâns de cerinţele mediului socio-economic. Noua lege va fi rezultatul unei consultări largi, în cadrul căreia vă trebui să se pronunţe şi studenţii, şi profesorii, şi angajatorii, şi sindicatele din învăţământ, toţi aceşti actori". Apoi, Sorin Câmpeanu s-a răzgândit. “ce pot să vă spun este că nu susţinem schimbări bruşte, care ar putea să destabilizeze un sistem de importanţa celui al educaţiei". „Este proiectul aflat pe agenda Parlamentului; pornim de la o bază şi vom vedea care va fi rezultatul dezbaterilor şi cât de mult sau de puţin va semăna varianta de la finalul dezbaterii publice cu cea existentă acum”. Dna Ecaterina Andronescu declară că nu este de acord cu multe dintre prevederile noului proiect, de exemplu cu revenirea clasei pregătitoare la grădiniţă. „Nu-mi puneţi în sarcină prevederile acestui proiect“, spune dna Andronescu. Atunci, cine sunt autorii noului proiect de lege, dacă toţi se leapădă de el ca dracu de tămâie? A fost promovat de parlament, în dezbatere publică, fără acordul şefei Comisiei de Învăţământ din Senat, dna Andronescu? Mister total! Sindicatele spun că nu ştiau nici ele de acest proiect, că ar fi acelaşi proiect al dnei Andronescu din 2009-2010, elaborat la concurenţă cu proiectul Miclea- Funeriu. Simion Hancescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), a declarat că draftul legii "nu a fost discutat cu noi, este promisiunea doamnei Andronescu. Mai mult, Simion Hancesu are o opinie tranşantă, apropos de liceele tehnologice, diferită de ce prevede proiectul de lege: "Şcoala profesională este o altă temă, având în vedere că s-a ales praful de sistem. Trebuie investit mult aici. Liceele tehnologice sunt o prostie, trebuie şcoli profesionale în care să fie angrenaţi agenţi economici". Marius Nistor, preşedintele federaţiei sindicale Spiru Haret, se leapădă şi dânsul de actualul proiect, declarând că trebuie pornit totul de la zero, un moment To al educaţiei, ţinând cont de cerinţele sistemului. Doar că din momente în momente To, începând din anii 90, am ajuns la următoarea situaţie a educaţiei româneşti: -330.000 de elevi au parcursul liceul degeaba, în ultimii 5 ani. N-au luat examenul de bacalaureat sau nici nu s-au prezentat la el.

15

-Daca în 2003 aveam 270.000 de elevi în şcoli profesionale, acum avem 30.000 -La trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a, abandonul şcolar este de 25-30%. Elevii şi tinerii fug de şcoală, pentru că nu le oferă competenţele cerute de angajatori. -PISA 2012 ne plasează pe ultimul loc în Europa la ştiinţe şi înţelegerea textelor şi pe penultimul loc la matematică. -Piata muncii reclamă absenţa muncitorilor calificaţi, în lipsa cărora nu putem avea o economie competitivă şi atractivă, deci un nivel de trai decent. Cine a promovat actualul proiect al Legii educaţiei? Toţi factorii cu putere de decizie se spală pe mâini, când au văzut primirea extrem de negativă stârnită de acest proiect. Ministrul Câmpeanu zice că nu este al ministerului şi are multe aspecte criticabile, Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei de Învăţământ din Senat, camera decizionala in materie de educaţie, spune şi dânsa că nu este de acord cu multe din prevederile proiectului, iar sindicatele spun că habar n-au de acest proiect, nu i-a întrebat şi consultat nimeni. „Nu pot să cred că aceasta este noua lege a Educaţiei. Este foarte veche şi foarte nepieptănată ca să zic aşa. Deja depăşită”, a fost de părere şi Şerban Iosifescu, preşedintele ARACIP. Ştiam că suntem o ţară a paradoxurilor, dar chiar aşa, să aruncăm în spaţiu public un proiect de lege pe care nu şi-l asumă nimeni şi, mai mult, nimeni nu este de acord cu el, e deja prea mult. În aceste condiţii, nu întrevăd motivarea acestui proiect, alta decât un mijloc de ocupare a agendei media, pentru a acoperi alte subiecte mai tăioase. Peste câteva săptămâni vom fi uitat complet de acest proiect, aşa că nu merită să ne mai batem capul cu el.

http://adevarul.ro/news/eveniment/noua-lege-educatiei-renegata-deinitiatoarea-ecaterina-andronescu-1_556de585cfbe376e35db9434/index.htmlNoua Lege a Educaţiei, renegată şi de iniţiatoarea Ecaterina AndronescuEcaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ a Senatului, de unde proiectul noii Legi a Educaţiei a fost lansat în dezbatere publică, a anunţat la Adevărul Live că nu-şi asumă prevederile şi că acesta trebuie modificat.După doar două zile de dezbateri şi după ce a fost criticat de toată lumea, proiectul noii Legi a Educaţiei a rămas fără niciun susţinător. Chiar şi Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ a Senatului, de unde proiectul a plecat spre consultare, a anunţat ieri că nu-şi asumă prevederile. Ba mai mult, pentru că i s-a reproşat că a trimis spre consultare o copie învechită după legea în vigoare, Andronescu a recunoscut că proiectul trebuie modificat serios. „Aş vrea să nu-mi puneţi în sarcină prevederile acestui proiect. Au rezultat din dezbaterea din Comisia pentru Învăţământ a Senatului”, a declarat marţi la Adevărul Live Ecaterina Andronescu.

16

La rândul lui, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a subliniat că este dezamăgit de document. „Proiectul este departe de ceea ce am discutat că avem nevoie. Mă aşteptam ca acest proiect să ofere un punct de vedere mai actualizat”, a declarat pentru „Adevărul” Sorin Cîmpeanu. Pe de altă parte, sindicaliştii susţin că de proiect ar fi trebuit să se ocupe chiar ministrul, care cunoaşte cel mai bine problemele din sânul sistemului. „Iniţiativa trebuie să aparţină Guvernului, prin ministerul de resort”, a spus liderul de sindicat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret“. Bac internaţional, un vis prea scump Însă se pare că Ecaterina Andronescu nu intenţionează să stea departe de noua lege. Întrebată dacă este dispusă să-şi asume responsabilitatea pentru coordonarea unui astfel de proiect, fostul ministru a susţinut că „niciodată nu m-am dat înapoi de la responsabilităţi, dar acest proiect trebuie ameliorat substanţial în conţinut”. Astfel, una dintre principalele propuneri ale acesteia pentru ameliorarea legii este o specializare mai accentuată în ultimele două clase de liceu şi Bacalaureatul diferenţiat, în funcţie de competenţe şi de direcţia pe care elevul doreşte să o urmeze. „Dacă acceptăm Bacalaureat diferenţiat, nu putem accepta rute profesionale identice pentru toţi cei care se orientează spre o formă sau alta. Astfel, în lege trebuie să prevedem rute ulterioare. Spre exemplu, cineva a vrut să susţină cea mai simplă formă de Bacalaureat cu care nu are acces în universitate, dar dacă peste o jumătate de an se gândeşte că ar trebui totuşi să meargă spre o universitate, atunci să aibă posibilitatea să se întoarcă şi să susţină un Bacalaureat adecvat şi să poată merge mai departe, deci să fie un sistem deschis“, este varianta de examen propusă de senator. În acest context îşi face loc şi introducerea Bacalaureatului Internaţional, ca opţiune pentru elevi, deşi Andronescu atrage atenţia asupra costurilor mari pe care le-ar presupune o astfel de alternativă. „Este o formulă care a fost acceptată în România, nu a fost prinsă în lege pentru că atunci când ne-am interesat, taxa era de 6.000 de euro. Nu am putut să introducem Bac-ul Internaţional pentru că era greu să punem în sarcina părinţilor o asemenea susţinere. Dacă găsim o formulă care să fie rezonabilă şi pentru părinţi şi să nu creăm şi discriminări prin modul în care introducem în lege, atunci nu am nimic împotrivă“, a spus Andronescu. Expertul în Educaţie Marian Staş aminteşte însă că, de fapt, taxa de 6.000 de euro nu ar fi pusă în cârca părinţilor, fiindcă este vorba de taxa pe care o plăteşte şcoala ca să se înscrie la Bacalaureatul Internaţional. „6.000 e taxa anuală de membership a şcolilor. Un set de examene de absolvire revine la 400-450 de euro/elev. Comitetele de părinţi pot acoperi 80% din aceste costuri, iar familiile, restul de 20%“, a explicat Staş. „Homeschooling“-ul, reglementat prin lege Cât priveşte articolul 68, alineatul 9 din proiectul noii legi care spune că „elevii educaţi acasă, în condiţiile legii, pot susţine examenul de Bacalaureat în unul din centrele în care acesta se organizează”, Andronescu a mărturisit că ar trebui făcută o echivalare a învăţării nonformale, pentru ca tinerii care îşi permit să poată studia acasă. „Va trebui să găsim o formulă prin care competenţele acestea achiziţionate nonformal să poată fi recunoscute. Astfel, prin procese de evaluare, să poată şi aceşti copii să se înscrie la examenele

17

naţionale. Trebuie să dăm mai multă flexibilitate prin lege“, a mai spus Andronescu. Directorii de şcoală, aleşi ca rectorii Fostul ministru ar schimba şi modul în care sunt numiţi directorii de şcoli. Mai exact aceasta ar vrea ca directorii de şcoală să fie aleşi ca rectorii. „Este tot un fel de concurs pentru că te supui votului după ce ai prezentat un plan managerial. Dacă cel ales nu face ceea ce s-a angajat să facă, atunci legea trebuie să prevadă pârghii în mâinile celor care l-au votat ca să poată să-l scoadă din funcţia respectivă. Până la urmă, consiliul acela profesoral este responsabil pentru soarta şcolii şi pentru performanţa ei. Directorul trebuie să ştie că răspunde şi în faţa Consiliului profesoral, şi în faţa părinţilor“, a spus Andronescu. Modificări-cheie Una dintre cele mai importante modificări din proiectul de lege este introducerea concursului de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Naţională. Astfel, admiterea la liceu ar urma să se desfăşoare în două etape. La liceele bune se va organiza concurs, iar elevii vor intra în funcţie de media compusă din nota de la examen (50%), media de la Evaluarea Naţională (30%) şi mediile anilor de gimnaziu (20%). Însă Evaluarea Naţională se transformă şi ea într-un examen la 5 materii, parte din probe putând fi susţinute şi în timpul ultimului an de gimnaziu. O altă modificare pe care o aduce noul proiect este descentralizarea unităţilor de învăţământ. Mai exact, concursurile de ocupare a posturilor vacante pentru cadrele didactice sau directori nu vor mai fi organizate de inspectoratele şcolare, ci de unităţile de învăţământ, după o metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei.

http://adevarul.ro/locale/galati/recompensa-excelenta-Santierul-naval-damen-arcelormittal-vor-premia-olimpicii-galateni-1_556d6d78cfbe376e35d7829d/index.htmlRecompensă pentru excelenţă. Şantierul Naval Damen şi ArcelorMittal vor premia olimpicii gălăţeniEste prima dată cȃnd cele două mari companii colaborează în cadrul unor proiecte de responsibilitate socială. Toţi elevii care s-au clasat pe primele trei locuri la olimpiadele naţională vor primi recompense financiare.Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi şi Şantierul Naval „Damen” Galaţi, principalii piloni ai economiei locale, au decis să-şi unească eforturile pentru a sprijini învăţamȃntul local. În luna iunie, cele două companii vor premia cei mai buni elevi ai judeţului Galaţi, care s-au clasat pe primele trei locuri la olimpiadele şcolare naţionale. Este prima dată cȃnd cele două companii colaborează în cadrul unor proiecte de responsibilitate socială, iar acţiunea lor concertată poate să devină un exemplu şi pentru alte firme gălăţene importante. ArcelorMittal Galaţi a premiat, opt ani consecutiv, performanţele şcolare şi a implementat o serie de proiecte care sprijină atȃt copiii, cȃt şi profesorii din comunitatea locală.

18

„Pentru că dorim să ne consolidăm poziţia de membru responsabil în cadrul comunităţii locale, strategia noastră la Galaţi se axează pe învăţămȃnt şi sănătate”, a spus Bruno Ribo, directorul executiv ArcelorMittal Galaţi.„Suntem bucuroşi să vedem că prietenii şi partenerii noştri de afaceri de la Damen ni s-au alăturat în cadrul acestui prim proiect de premiere a celor mai buni elevi din judeţ. Astfel, împreună încurajăm excelenţa în educaţie urmȃnd să premiem cele mai bune rezultate”, a adăugat Ribo. Şantierul Naval Damen, împreună cu o parte dintre subcontractorii săi, a sprijinit, în anii trecuţi, proiecte educaţionale adresate elevilor provenind din zone mai puţin favorizate dar a premiat şi performanţele academice. La sfȃrşitul anului 2014, Damen Galaţi a primit din partea Asociaţiei de Afaceri Olandezo-Română, Premiul pentru Responsabilitate Socială, pentru iniţiativele grupului privind investiţiile în comunitatea locală. „Şantierul Naval Damen Galaţi este încȃntat să-şi unească forţele cu ArcelorMittal Galaţi pentru a recunoaşte rezultatele deosebite obţinute de elevii judeţului nostru în cadrul concursurilor din acest an ale olimpiadelor naţionale”, a declarat Christopher van der Stelt, Directorul General al Şantierului Naval Damen Galaţi. „Grupul Damen şi companiile membre au o istorie strălucită în ceea ce priveşte acţiunile de responsabilitate socială şi sunt implicate în sprijinirea multor cauze merituoase din întreaga lume, educaţia fiind una dintre cele mai importante, întrucȃt asigură un viitor mai bun şi mai prosper copiilor noştri. Aş dori, de asemenea, să îi mulţumesc personal lui Bruno Ribo pentru că a invitat Damen Galaţi şi pe mine să ne alăturăm acestei cauze merituoase şi sper să continuăm colaborarea cu dumnealui şi compania pe care o reprezintă, contribuind astfel la îmbunătăţirea sistemului educaţional din judeţul nostru”, a mai spus directorul Damen. Cele două companii au anunţat că urmează să mai colaboreze şi în cadrul altor proiecte educaţionale locale.

http://www.evz.ro/cacialmaua-din-educatie-ecaterina-andronescu-i-a-varat-pe-gat-lui-campeanu-o-lege-care-a-stat-5-ani-la-naftalina.html

Cacialmaua din Educație. Ecaterina Andronescu vrea să răstoarne legea lui Funeriu cu un act normativ care a stat 5 ani la naftalină. Iată documentul! Fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, a trimis partenerilor sociali legea întocmită acum 5 ani care a zăcut de atunci la Comisia de Învățământ de la Senat. După declarații publice că ministerul lucrează la o nouă lege a Educației actualul ministru, Sorin Câmpeanu, a spus, recent, că dezbaterile vor începe de la legea lui Andronescu.

19

După ce s-a lăudat în spațiul public că ministerul pe care îl conduce lucrează la o nouă lege a Educației, mai bună decât cea în vigoare, ministrul Sorin Câmpeanu s-a răzgândit.

Recent, el a acceptat că discuțiile în spațiul public vor începe de la o lege care a fost ținută în sertarele Senatului timp de 5 ani și semnată Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației

Draftul acestei legi a ajuns la partenerii sociali trimisă de Ecaterina Andronescu de la Senat vineri seară, la numai câteva ore de la onferință a ministrului Câmpeanu în care acesta spunea că în iunie va pune în dezbatere publică noua lege a Educației.

Antichitatea legii care a ajuns la partenerii sociali i-a surprins până și pe aceștia. Nu pot să cred că aceasta este noua lege a Educației. Este foarte veche și foarte nepieptănată ca să zic așa. Deja depășită, a fost de părere Șerban Iosifescu, președintele ARACIP.

La rândul lui, Simion Hancescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar, a apreciat că documentul primit de la Parlament va fi drastic amputat pentru că multe prevederi sunt deja depășite. În niciun caz nu va fi aprobată în felul în care e acum, a explicat el.

Întrebat de ce nu au pornit discuțiile de la actuala lege a Educației, modificată și completată, Hancescu a replicat că sindicatele își doresc o lege care să fie rezultatul dezbaterii publice și nu una care să fie impusă și asumată de Guvern.

Legea lui Andronescu a fost depusă în Parlament în acceași perioadă în care se purtau discuții în spațiul public pe legea concepută de Daniel Funeriu, această din urmă fiind asumată de Guvernul Boc. 

Așadar, o chestiune de orgolii.

Rugat să comenteze ce ar trebui schimbat din draftul actului normativ semnat de Ecaterinei Andronescu, Hancescu a amânat discuția pentru o lună. El a precizat însă că discuțiile au în vedere elaborarea a trei legi ale Educației: una pentru învățământul preuniversitar, una pentru cel universitar și alta referitoare la Statutul Cadrului Didactic. În acest moment, în comisiile parlamentare ale Senatului se află în lucru mai multe proiecte care vizează modificări și completări ale legii Educației adoptate în 2011.

20

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20205705-evaluarea-nationala-clasa-subiectele-romana-limba-moderna.htm

Evaluarea Nationala de la clasa a VI-a: Subiectele la Romana si Limba moderna Elevii de clasa a VI-a au sustinut astazi, 2 iunie 2015, proba transdisciplinara la Limba si comunicare. Concret, copiii au fost testati, timp de 60 de minute, la Limba si literatura romana si la Limba moderna I. Subiectele au fost concepute de Ministerul Educatiei si au fost realizate pe doua numere, pentru ca elevii care impart aceeasi banca sa aiba cerinte diferite. Subiectele de astazi de la Limba si comunicare au fost structurate pe 10 cerinte.Evaluarile Nationale de la finalul clasei a VI-a au inceput astazi, 2 iunie, cu proba transdisciplinara la Limba si comunicare. Maine, 3 iunie, elevii de clasa a VI-a vor sustine proba la Matematica si Stiinte ale naturii - adica vor fi testati la Matematica, Fizica si Biologie. Fiecare evaluare dureaza 60 de minute. PUBLICITATE

Subiectele de astazi de la Limba si comunicare, clasa a VI-a:

Amintim ca subiectele sunt pe 2 numere, astfel incat colegii de banca sa nu se poata inspira unul de la celalalt in rezolvarea lor.

Test 1: Subiecte Limba si comunicare - Limba engleza

Test 1 - Limba Comunicare Engleza Test 2: Subiecte Limba si comunicare - Limba engleza

Test 1: Subiecte Limba si comunicare - Limba franceza

Test 1 Limba Comunicare Franceza

Test 2: Subiecte Limba si comunicare - Limba franceza

Test 1: Subiecte Limba si comunicare - Limba germana

Test 1 Limba Comunicare Germana Test 2: Subiecte Limba si comunicare - Limba germana

Test 1: Subiecte Limba si comunicare - Limba italiana Test 2: Subiecte Limba si comunicare - Limba italiana

Test 1: Subiecte Limba si comunicare - Limba spaniola Test 2: Subiecte Limba si comunicare - Limba spaniola

21

Testele fac parte din Evaluarile Nationale de la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a, care au fost introduse prin legea educatiei din 2011. In primii ani, testarea a fost organizata in sistem pilot si de anul trecut se desfasoara la nivel national. Obiectivele testarii de la clasa a VI-a sunt urmatoarele: pre-orientarea elevului catre o scoala profesionala, liceu teoretic sau tehnologic; cunoasterea de catre parinte a nivelului real al copilului (precum si al profesorilor), in fata unor subiecte facute de Minister, nu de profesori, si posibilitatea remedierii eventualelor problemele cu 2 ani inainte de examenul de la finalul clasei a VIII-a. Rezultatele individuale ale elevilor NU vor fi trecute in catalog, NU vor fi facute public si sunt Confidentiale. Profesorii vor informa fiecare parinte si elev cu privire la rezultatele pe care le-a obtinut, precum si cu privire la ce este de facut in urmatorii ani pentru ridicarea nivelului scolar. Profesorii sunt obligati sa intocmeasca planuri inviduale de invatare pentru copiii la care constata anumite lacune, planuri pe care sunt de asemenea obligati sa le comunice parintilor. Psihologul Mircea Miclea, profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai si fost ministru al Educatiei, a declarat pentru HotNews.ro, in urma cu doua saptamani, ca "logica acestor evaluari este evidenta: avem nevoie sa stim cat mai devreme ce performante scolare au elevii, raportat la media nationala, pentru a lua din timp masuri de remediere a ramanerilor in urma. Altfel, ramanem intepeniti in situatia actuala, cand abia in clasa a VIII-a avem o evaluare nationala, rezultatele sunt dezastruoase, dar ridicam neputinciosi din umeri, pentru ca este prea tarziu sa mai facem ceva". Detalii aici Corectarea se face in scoala, de catre profesorii de la acea unitate de invatamant si se finalizeaza cel tarziu pe 9 iunie. La testul de Limba si comunicare, lucrarile elevilor sunt evaluate de doi profesori: unul de Limba si literatura romana, celalalt de Limba moderna. La testul de Matematica si Stiinte ale naturii, lucrarile sunt notate de 3 profesori: unul de Matematica, unul de Fizica si unul de Biologie.

Calendarul Evaluarilor de la finalul claselor a VI-a 2015 2 iunie 2015: Limba si comunicare (testare la Limba si literatura

romana + Limba moderna) 3 iunie 2015: Matematica si Stiinte ale naturii (testare la

Matematica + Fizica + Biologie) fiecare evaluare dureaza 60 de minute

Subiectele de la evaluarea la clasa a VI-a din 2014 2014 Test 1: Subiecte Matematica si Stiinte ale naturii - clasa a VI-

a 2014 Test 2: Subiecte Matematica si Stiinte ale naturii - clasa a VI-

a

2014 Test 1: Subiecte Limba si comunicare - Limba engleza 2014 Test 2: Subiecte Limba si comunicare - Limba engleza

22

2014 Test 1: Subiecte Limba si comunicare - Limba franceza 2014 Test 2: Subiecte Limba si comunicare - Limba franceza

2014 Test 1: Subiecte Limba si comunicare - Limba germana 2014 Test 2: Subiecte Limba si comunicare - Limba germana

2014 Test 1: Subiecte Limba si comunicare - Limba italiana 2014 Test 2: Subiecte Limba si comunicare - Limba italiana

2014 Test 1: Subiecte Limba si comunicare - Limba spaniola 2014 Test 2: Subiecte Limba si comunicare - Limba spaniola

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20204986-exclusiv-proiectul-integral-noii-legi-educatiei-marca-psd-care-schimba-reforma-invatamant-modificari-majore-suprapuneri-examene-vino-clasa-pregatitoare-spune-ministrul-sorin-cimpeanu.htm

EXCLUSIV Proiectul integral al noii legi a Educatiei marca PSD, care schimba reforma in invatamant. Modificari majore, suprapuneri de examene, du-te vino cu clasa pregatitoare. Ce spune ministrul Sorin Cimpeanu Noul proiect de lege a educatiei a fost transmis de comisia de invatamant a Senatului, condusa de Ecaterina Andronescu, catre sindicate, rectori, asociatii de elevi si parinti si este "un punct de plecare", a declarat pentru HotNews.ro ministrul Educatiei, Sorin Cimpeanu. Acesta a precizat ca Ministerul Educatiei "nu a intervenit nici macar cu o virgula" in proiectul Parlamentului, dar ca urmeaza sa introduca modificari. Ministerul va face urmatoarele schimbari: clasa pregatitoare va ramane la scoala, in niciun caz nu va fi si Evaluare Nationala si Admitere la finalul clasei a VIII-a si "vom lua in considerare si posibilitatea unei evaluari la clasa a X-a". De asemenea, ministrul a anuntat ca se gandeste la introducerea Bacalaureatului profesional, sustinut puternic de Ecaterina Andronescu.

Precizam, insa, ca niciunul dintre cei care au pus in dezbatere acest proiect de lege nu este de acord cu el: nici Ecaterina Andronescu, care si-a exprimat dezacordul cu propriul draft in mai multe puncte, nici ministrul Educatiei.

Plus: Ministerul Educatiei prelungeste termenul de depunere a ofertelor la licitatia pentru manualele de clasa a III-a si va lansa "foarte rapid" licitatia pentru manualele de clasa a IV-a

23

HotNews.ro a obtinut de la sindicatele din invatamant proiectul integral al legii educatiei facut de Parlament, in forma in care a fost trimisa de catre comisia pentru invatamant din Senat:Proiectul Noii Legi a Educatiei - asa cum a fost transmis Sindicatelor de Comisia de Invatamant din SenatEcaterina Andronescu a sustinut pentru Adevarul ca nu ar trebui introduse doua examene dupa clasa a VIII-a, pentru ca “ar fi absolut nedidactic, nepedagogic sa le punem in sarcina absolventilor de liceu”. Asta desi proiectul de lege pe care l-a transmis spre dezbatere prevede si Evaluare Nationala, si examen de admitere la liceele unde numarul candidatilor e mai mare decat cel al locurilor. 

Acelasi proiect prevede, printre altele, ca clasa pregatitoare redevine grupa pregatitoare de la gradinita. La disciplina Religie, draftul de lege nici macar nu este pus in acord cu decizia de anul trecut a Curtii Constitutionale. Astfel ca proiectul contine in continuare articolul declarat neconstitutional: “La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie”.

HotNews.ro l-a contactat pe ministrul Educatiei, Sorin Cimpeanu, care a declarat urmatoarele despre acest proiect de lege:

Rep: Ce se intampla cu acest proiect de lege, este cel despre care ati spus in luna mai ca va fi pus in dezbatere publica in luna iunie?Sorin Cimpeanu: Este proiect aflat pe agenda Parlamentului, este un proiect la care oamenii din Parlament au muncit, este rodul unor dezbateri purtate cu mai multi ani in urma si este un punct de plecare.

Rep: Deci este proiectul de lege despre care ati spus in luna mai ca va fi pus in dezbatere publica in luna iunie?Sorin Cimpeanu: Da, de care am luat cunostinta odata cu ceilalti factori din educatie. Proiectul a fost transmis de comisia de invatamant a Senatului catre cele doua federatii sindicale din preuniversitar, catre Alma Mater din universitar, catre cele 3 asociatii reprezentative ale studentilor, catre Consiliul National al Rectorilor, catre Consiliul National al Elevilor si catre Asociatia Parintilor, saptamana trecuta, in cursul zilei de joi. O sa fie postat si pe site-ul Ministerului Educatiei, dar nu am facut-o pana acum deoarece nu Ministerul Educatiei este initiatorul, el nu a intervenit nici macar cu o virgula. Urmeaza.

Rep: Veti publica proiectul de lege a educatiei si pe site-ul Ministerului?Sorin Cimpeanu: Normal, desi nu e initiativa noastra. Dar daca gestionam procesul de dezbatere publica, este normal sa il afisam si noi. Ministerul Educatiei urmeaza sa intervina cu propria viziune coerenta, corelata cu solicitarile ce vor veni din sistem. El va putea sa ramana pana la final, in procent de 40%, 50%, 60%-90%. Cert este ca sunt lucruri pe care actuala lege le contine si si-au dovedit viabilitatea: clasa pregatitoare sa ramana la scoala, examenul de admitere in liceu - pe care sub nicio forma nu o sa-l suprapunem peste

24

Evaluarea Nationala. Daca in sistem vor fi solicitari majore de schimbare a modului de acces in liceu, o sa vedem, dar in niciun caz ambele variante, in niciun caz si Evaluare Nationala si Admitere, pentru ca Evaluarea Nationala este o forma de admitere. Vom lua in considerare si posibilitatea unei evaluari la clasa a X-a.In ceea ce priveste manualele, la solicitarea editorilor, o sa prelungim termenul de depunere a ofertelor. Este o solicitare foarte punctuala, care genereaza riscuri de blocare a intregului de proces, ce ar conduce la o intarziere inacceptabila de livare a manualelor de clasa a III-a. O sa prelungim termenul de depunere, o sa retiparim manualele [existente - n.red.] de clasa a III-a, astfel incat elevii sa aiba in septembrie manuale. In paralel, o sa lansam licitatia pentru manualele de clasa a IV-a, foarte rapid. 

Nota Redactiei: Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor a suspendat pe 19 mai 2015 licitatia pentru manualele de Limba franceza - clasa I, ca urmare a unei contestatii depuse de Uniunea Editorilor din Romania. Reprezentantii Uniunii au declarat pentru HotNews.ro ca motivele contestatiei sunt generale si nemultumirile se refera la toata licitatia pentru manualele de clasele I, a II-a si a III-a, dar ca UER nu a avut banii pentru a plati garantia de buna conduita pe intreg. Detalii aici

Vom vedea in ce masura evaluarile de la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a sunt relevante.

Rep: Veti introduce Bacalaureatul profesional?

Sorin Cimpeanu: Da, e un subiect foarte serios cel cu bacalaureatul diferentiat. Va trebui sa identificam caile prin care o noua lege ar putea sustine dezvoltarea invatamantului profesional. Consider ca este extrem de important sa gasim o motivatie pentru abordarea asa cum se cuvine a invatamantului profesional, ca sa nu mai fie perceput ca o ruta a esecului. Daca sunt oameni hotarati sa mearga catre o meserie, sunt convins de necesitatea invatamantului profesional.

Rep: Dar Bacalaureatul profesional nu reduce sansele dezvoltarii invatamantului profesional? Cine se va mai duce la scoala profesionala, daca stie ca la liceu poate sa obtina o diploma de BAC?

Sorin Cimpeanu: Daca avem un anumit nivel de constiinta care sa ne duca la ideea ca copilul meu merge catre meseria de tehnician veterinar, de exemplu, meserii cautate si care iti ofera un nivel de trai… Daca nu te-ai dus la scoala profesionala si totusi vrei sa finalizezi studiile, sa ai o diploma de bacalaureat, nu e mai simplu sa optezi pentru o forma de bacalaureat cu un nivel de dificultate al subiectelor mai scazut, care iti ofera mai multe sanse de a promova? Urmand ca pe viitor sa poti, in functie de optiunile tale de dezvoltare a carierei, sa poti accede si catre bacalaureatul stiintific, care iti ofera sansa studiilor la nivel de licenta, asumandu-ti insa si diferentele cu privire la diferentele de dificultate a subiectelor si modificarile curriculare aparute in intervalul dintre momentul in care ai terminat liceul si momentul in care sustii bacalaureatul.

25

Marius Nistor, presedintele FSE "Spiru Haret": Asta nu este un proiect de lege. Pe asa ceva nu se poate discuta

Contactat de HotNews.ro, Marius Nistor, presedintele Federatiei Sindicatelor din Educatie (FSE) "Spiru Haret", a declarat ca are o parere "proasta" despre acest proiect. "Nici macar nu putem discuta de un proiect de lege. Este vorba despre una dintre variantele legii educatiei din 2011, unde au mai fost adaugate pe ici pe colo niste articole lipsite de relevanta. Asta nu este un proiect de lege, este o lege veche cu cosmetizari ieftine si care nu rezolva problemele cunoscute ale sistemului de educatie. Reactiile pe care le-am primit din teritoriu sunt negative", a afirmat pentru Nistor. Acesta a precizat ca "este incalificabil sa vorbesti despre un statut in care drepturile cadrelor didactice se limiteaza la 4 articole si obligatiile se intind pe zeci de articole. Sunt greseli de termeni, limbaj de lemn cat cuprinde, generalitati, este o lege imposibil de pus in aplicare. Avem nevoie de legi putin stufoase". "Pe asa ceva nu se poate discuta", a declarat pentru HotNews.ro liderul sindical, care a anuntat: "noi vom propune o schimbare radicala". "Nu poti veni sa vorbesti de o lege care are viziune. Legile nu au viziuni. Este un limbaj incalificabil pentru cei care redacteaza astfel de texte, iar ca sa punem capac scrie pe prima pagina: 'Prima prioritate'. Asta e un pleonasm. Sau echitatea distribuirii fondurilor - adica echitatea distribuirii saraciei sau cat de subordonata va deveni scoala politicului?", a continuat Marius Nistor.Presedintele FSE "Spiru Haret" a spus ca sustine "un proiect care sa plece de la zero in momentul de fata, nu avem nevoie de legi in care este prea mult bla-bla. Din pacate, aceasta lege e plina de asa ceva".

Informatii de backgroundSorin Cimpeanu, ministrul Educatiei, a anuntat pe 7 mai 2015 ca "s-a stabilit, in urma cu cateva zile, la o intalnire comuna cu reprezentantii sindicatelor din invatamantul superior si din preuniversiar, necesitatea unei noi legi a educatiei". "Termenul pe care l-am propus pentru finalizarea acestei noi legi a educatiei este finalul anului acesta", a precizat atunci ministrul, care a explicat ca modificarile vor fi facute "prin initiative parlamentare". Detalii aici Trei zile mai tarziu, pe 10 mai, in cadrul unei conferinte pe care a sustinut-o la sediul PSD, ministrul Educatiei Sorin Cimpeanu a declarat ca noul proiect de Lege a Educatiei va fi lansat in dezbatere publica in luna iunie. Detalii aiciInca dinainte de a prelua portofoliul Educatiei, la audierea din Parlament, Sorin Cimpeanu a afirmat ca "necesitatea unei noi legi a educatiei este o cerinta generalizata in sistem". Detalii aiciDiscutiile privind o noua lege a educatiei vin la doar 4 ani de la aplicarea actualei legi a educatiei (legea nr. 1/2011) si dupa ce aceasta a fost modificata de guvernul Ponta in nenumarate randuri. Amintim ca numai vara trecuta, printr-o singura Ordonanta de Urgenta, Executivul a adus 97 de modificari la Legea Educatiei Nationale. Citeste aici mai multe despre acea OUGUna dintre primele referiri oficiale la o noua lege a educatiei este cuprinsa in acordul semnat, cu o saptamana inainte de primul tur al alegerilor prezidentiale 2014, de premierul Victor Ponta (atunci candidat al PSD la presedintie) cu sindicatele din educatie. In acordul prezentat in

26

exclusivitate de HotNews.ro este prevazuta "adoptarea, in urma unui dialog social cu organizatiile reprezentative la nivel national, cu atributii in domeniul educatiei, a unei noi Legi a educatiei nationale, (…) care sa contina, ca titlu distinct, Statutul personalului din invatamant, in care sa fie reglementate drepturile si obligatiile salariatilor din invatamant”. Documentul a fost semnat si de Sorin Mihai Cimpeanu, la acea vreme presedinte al Consiliului National al Rectorilor - astazi ministru al Educatiei.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20205324-asociatia-elevilor-din-constanta-propune-admitere-liceu-baza-teritorialitatii-elevii-urmeze-liceul-din-circumscriptia-scolara.htm

Asociatia Elevilor din Constanta propune admitere la liceu pe baza teritorialitatii: elevii sa urmeze liceul din circumscriptia scolara Elevii se declara ingrijorati de anumite prevederi din proiectul noii legi a educatiei si vin cu o serie de propuneri. Printre acestea se numara "introducerea admiterii la liceu pe baza criteriului teritorialitatii, trecerea la ciclul liceal facandu-se in mod liber, la liceul din circumscriptia scolara unde elevul isi are domiciliul", anunta Asociatia Elevilor din Constanta. Reactia elevilor vine dupa ce Comisia pentru invatamant din Senat, condusa de Ecaterina Andronescu, le-a trimis sindicatelor si asociatiilor de elevi si parinti un proiect de lege, despre care ministrul Sorin Cimpeanu a declarat pentru HotNews.ro ca este "un punct de plecare" catre o noua lege a invatamantului".

Asociatia Elevilor din Constanta anunta intr-un comunicat remis HotNews.ro ca "se declara ingrijorata de anumite prevederi din proiectul noii legi a educatiei". Elevii arata ca, potrivit acestui proiect, "pentru admiterea la liceu a elevilor care au absolvit invatamantul gimnazial, ar urma sa se introduca, pe langa actualul examen de Evaluare Nationala, un examen de admitere, organizat de fiecare unitate de invatamant in parte"."Suntem de parere ca aceasta propunere ar agrava discrepantele foarte mari intre unitatile de invatamant, extrem de vizibile in prezent. De asemenea, in urma introducerii examenului de admitere, unitatile de invatamant vor avea instrumentul necesar pentru a realiza selectia elevilor, fiecare liceu selectandu-si elevii pe care ii doreste. O consecinta a acestei masuri va fi faptul ca elevii considerati slabi nu vor beneficia de un invatamant de calitate, astfel pastrandu-se segregarea dintre liceele considerate bune si cele considerate mai putin bune", sustine Asociatia Elevilor din Constanta."Dreptul la un invatamant de calitate este un drept legitim. In spiritul acestui drept, Asociatia Elevilor din Constanta, promotor al reformei in sistemul educational, dupa consultarea expertilor din educatie, propune introducerea admiterii la liceu pe baza criteriului teritorialitatii, trecerea la ciclul liceal

27

facandu-se in mod liber, la liceul din circumscriptia scolara unde elevul isi are domiciliul", se arata in comunicat.Constantin-Alexandru Manda, vicepresedintele Asociatiei Elevilor din Constanta, afirma ca "in invatamantul obligatoriu selectia este inechitabila, toti elevii avand dreptul la un invatamant de calitate. De aceea, consideram ca introducerea admiterii pe baza criteriului teritorialitatii ar asigura respectarea dreptului la invatamant de calitate pentru toti elevii."Tinerii avertizeaza ca "in proiectul noii legi a educatiei reprezentantul elevilor isi pierde dreptul de vot in Consiliul de administratia, devenind invitat permanent. Consideram ca aceasta masura ar fi un afront adus votului dat in primavara acestui an de cele doua Camere ale Parlamentului, care au adoptat Legea nr. 95/2015, prin care elevii isi recastiga dreptul de vot in Consiliul de administratie, drept pierdut prin Legea nr. 1/2011".

http://www.gandul.info/stiri/legea-educatiei-se-schimba-din-nou-care-sunt-propunerile-pentru-modificarea-admiterii-in-liceu-si-a-examenului-de-bacalaureat-14375402

Legea educaţiei se schimbă din nou. Care sunt propunerile pentru modificarea admiterii în liceu şi a examenului de bacalaureatLa patru ani de la adoptarea legii Educaţiei naţionale, sistemul de învăţământ va avea parte de noi schimbări. Noul proiect de lege propus de Ministerul Educaţiei va fi pus în dezbatere publică săptămâna aceasta. Printre schimbările aduse de proiect sunt: examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite, trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a şi învăţământ profesional redus de la 3 la 2 ani. În ceea ce priveşte bacalaureatul, proiectul de lege prevede ca probele de competenţe să fie susţinute în timpul anului şcolar.

Proiectul de lege a fost realizat  de un grup de parlamentari care au început să lucreze în iulie 2014, după cum gândul a scris aici. Varianta finală a propunerii a ajuns la decidenţii din sistemul de Educaţie  la sfârşitul lunii mai  2015 şi urmează să fie pusă în dezbatere publică.

Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele dintre ele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulţi ani ani în urmă. Este vorba, printre altele, de revenirea grupei pregătitoare la grădiniţă, dar şi evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susţinute în timpul anului şcolar.

DESCARCĂ DE AICI NOUA PROPUNERE DE LEGE A EDUCAŢIEI

28

Proiectul de lege prevede că sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare; învăţământul primar, cu clasele I-IV; învăţământul secundar, cu învăţământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII) şi învăţământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocaţională şi tehnologică; învăţământul profesional, cu anii I şi II. Urmează învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal, cu durata între unu şi doi ani.

Învăţământul liceal vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se va organiza pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.

Calificative în gimnaziu pentru anumite materii şi trei probe în plus la Evaluarea Naţională 

Proiectul prevede că rezultatele evaluării elevilor se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.

În învăţământul secundar se acordă calificative la disciplinele educaţie fizică şi sport, religie, muzică şi desen. Prin excepţie, aceste discipline vor fi notate, după caz, cu note de la 1 la 10, în cadrul învăţământului vocaţional.

La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale, au scris iniţiatorii proiectului de modificare a Legii educaţiei.

La Evaluarea Naţională vor fi probe scrise la limba şi literatura română şi la limba maternă, precum şi o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, toate trei susţinute în timpul anului şcolar. Rezultatele testelor de la Evaluarea Naţională se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

Examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite

Proiectul prevede că pentru admiterea în învăţământul liceal este necesară promovarea evaluării de la finalul clasei a VIII-a. Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează prin concurs, în baza fişelor de opţiuni individuale depuse de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor, conform acestei variante de proiect.

29

În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.

Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 30% şi nota obţinută la proba de admitere, cu o pondere de 50%, conform proiectului.

În cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 40% şi media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 60%, se mai arată în documentul citat.

În această variantă de proiect de modificare a Legii educaţiei este prevăzut că admiterea la şcolile profesionale se face prin concurs, în baza portofoliului educaţional.

Procedura de admitere are două etape: în prima etapă se organizează admiterea potrivit primei opţiuni, la profilurile liceale cu probă de admitere şi la şcolile profesionale; în a doua etapă se organizează admiterea prin repartiţie computerizată la liceele şi şcolile profesionale cu locuri libere. În cazul profilurilor vocaţionale, sunt obligatorii şi eliminatorii una sau mai multe probe de aptitudini.

Proiectul mai prevede că metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii la liceu şi şcoala profesională este elaborată de Ministerul Educaţiei şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel târziu la începutul clasei a VII-a.

Liceele au obligaţia să anunţe public conţinutul probei de admitere şi al probelor de aptitudini, procedurile de organizare ale acestora, precum şi modul de utilizare a portofoliului educaţional, până cel târziu la începutul clasei a VII-a, conform documentului citat.

De asemenea, admiterea în liceele şi şcolile profesionale particulare şi confesionale se realizează pe baza metodologiilor cadru specifice şi a regulamentelor proprii.

În prezent, admiterea în liceu se face prin repartizare computerizată, după ce elevii susţin, la finalul clasei a VIII-a, testele scrise de la Evaluarea Naţională, la limba romană, matematică şi limba maternă. Media de admitere în liceu se calculează ca medie ponderată între media de la Evaluarea Naţională (75 la sută) şi media notelor din gimnaziu (25 la sută). Pentru admiterea în liceu nu este necesară o medie minimă.

Repartizarea computerizată în licee are loc în trei etape. În prima etapă de admitere se pot înscrie candidaţii din seria curentă, precum şi cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului

30

şcolar 2014-2015. În a doua etapă se pot înscrie candidaţii care nu au participat la prima repartizare şi cei care au rămas nerepartizaţi. În etapa a treia se înscriu elevii care nu au participat la nicio repartizare, care nu au fost repartizaţi în etapele anterioare, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară mai târziu.

Probele orale de la examenul de bacalaureat, susţinute în cursul anului şcolar

Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat. Cei care promovează examenul de bacalaureat dobândesc diplomă care le dă dreptul de acces în învăţământul superior.

La examenul de bacalaureat vor fi susţinute: proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română; proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; proba de evaluare a competenţei lingvistice la una sau două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării la aceste probe se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Şi la proba de evaluare a competenţelor digitale, susţinută pentru diploma de bacalaureat, rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Potrivit proiectului, toate cele patru probe se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică. În prezent, probele sunt susţinute după finalizarea cursurilor la clasa a XII-a.

Iniţiatorii proiectului mai propun ca probele scrise de la examenul de bacalaureat să se susţină după încheierea cursurilor, în faţa unei comisii stabilite de către inspectoratul şcolar. Probe scrise vor fi susţinute la: Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale. Alte două probe scrise vor fi diferenţiate, astfel:

31

pentru profilul real din filiera teoretică, respectiv profilul militar din filiera vocaţională - matematică şi o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie şi informatică; pentru profilul umanist din filiera teoretică, respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic şi sportiv din filiera vocaţională - istorie şi o probă la alegerea candidatului dintre geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie şi pedagogie; pentru filiera tehnologică - matematică şi o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie, informatică pentru profilurile tehnic şi resurse naturale şi protecţia mediului, respectiv din geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie pentru profilul servicii.

Contract educaţional încheiat de unităţile de învăţământ cu părinţii

Potrivit proiectului iniţiat de un grup de parlamentari, unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, în momentul înscrierii antepreşcolarilor, respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul Matricol Unic, un contract educaţional, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor. Contractul educaţional-tip va fi elaborat cu consultarea structurilor asociative naţionale ale părinţilor şi aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei, fiind particularizat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia Consiliului de administraţie.

Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de către unitatea de învăţământ va fi sancţionată de inspectoratul şcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa părintelui sau a tutorelui legal, va reprezenta contravenţie şi se va sancţiona cu amendă între 100 şi 1.000 de lei sau cu muncă în folosul comunităţii, prestată de părinte sau de tutorele legal. În mod similar se va proceda şi în situaţia distrugerilor materiale din patrimoniul şcolii, se mai arată în proiect.

În acest caz, aplicarea contravenţiei se va face de către primărie, la sesizarea Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. Banii astfel obţinuţi vor fi utilizaţi exclusiv în folosul unităţii de învăţământ respective.

Proiectul mai prevede că unităţile de învăţământ pot primi donaţii din ţară şi din străinătate, în conformitate cu legea, dacă servesc politicii educaţionale a sistemului naţional de învăţământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi legislaţiei în vigoare.

De câte ori s-a schimbat legea educaţiei după 1989

După Revoluţie, legea educaţiei a fost schimbată de 61 de ori. Până la prima lege a Educaţiei de după Revoluţie, cea din 1995, învăţământul românesc a fost reglementat prin hotărâri de guvern şi ordine de ministru. Prima lege a educaţiei de după Revoluţie este cea din 1995, lege care a   a fost modificată  de 61 de ori. Dintre acestea cele mai importante au fost: introducerea examenului de capacitate în 1999, elaborarea unui nou Curriculum Naţional

32

(clasele I-IX), introducerea de manuale alternative pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal, înlocuirea trimestrelor cu semestrele; introducerea repartizării computerizate în vederea admiterii în învăţământul liceal şi profesional (2001), extinderea învăţământului obligatoriu de la 8 la 10 clase, reorganizarea examenului naţional de Capacitate, prin susţinerea acestuia într-o singură sesiune, inclusiv prin atribuirea unei noi denumiri: teste naţionale; revizuit curriculumul pentru ciclul primar şi gimnazial, repartizare computerizată pentru cadrele didactice participante la concursul de titluarizare, eliminarea Testelor Naţionale şi introducerea Tezelor cu subiect unic, modificarea, în 2009, a Bacalaureatului în forma după care funcţionează şi acum: trei probe de competenţe şi trei probe scrise.

În 2011, Daniel Funeriu a dat o nouă lege, ale cărei principale prevederi erau: introducerea evaluărilor periodice şi includerea clasei a IX-a în gimnaziu, introducerea învăţământului obligatoriu de 10 clase, care cuprinde învăţământul primar şi gimnazial, obligativitatea ca învăţătorii să aibă studii superioare, iar profesorii să urmeze un master didactic.  Legea lui Funeriu a fost modificată de 3 ori prin ordonanţe de urgenţă.

http://www.gandul.info/stiri/schimbari-in-educatie-ministrul-cimpeanu-pune-in-dezbatere-publica-un-proiect-pe-care-nu-l-cunoaste-ce-sa-asum-daca-eu-n-am-nicio-virgula-in-el-14387983

Schimbări în Educaţie. Ministrul Cîmpeanu pune în dezbatere publică un proiect pe care nu-l cunoaşte: „Ce să asum dacă eu n-am nicio virgulă în el?” Ministerul Educaţiei vrea să pună în dezbatere publică un nou proiect de lege a educaţiei, însă reprezentanţii instituţiei nu au contribuit nici cu o virgulă, spune ministrul Sorin Cîmpeanu. Miercuri, la ora 14.30, acesta va susţine o conferinţă de presă în care va explica cu ce aspecte din noul proiect de lege realizat de comisia de educaţie din Senatul României nu este de acord.

Întrebat de gândul dacă îşi asumă noile propruneri de schimbare a legii educaţiei, Sorin Cîmpeanu a răspuns printr-o întrebare: „Ce să asum dacă eu n-am nicio virgulă în el? „Cum să asum?”.

Sorin Cîmpeanu a precizat că, fiind singurul proiect oficial, noua propunere de lege va fi un punct de plecare pentru o nouă dezbatere în educaţie.  „Ca bază de plecare ăsta este, aş fi preferat să fie ceva mai actual, corespunzător cerinţelor sistemului educaţional, în niciun caz nu pot sa fiu de acord, cum am declarat de altfel, să avem şi admitere la liceu şi evaluare, să scoatem şi clasa pregătitoare. Sunt o grămadă de lucruri de acolo care în mod evident contravin, sunt exact invers faţă de ceea ce am declarat eu şi ce aşteaptă

33

sistemul. Proiectul este dat de comisia de învăţământ din Senatul României. Ministerul a luat cunoştinţă de conţinutul proiectului simultan cu sindicatele, cu elevii, cu studenţii la rândul nostru, doar că ministerul va gestiona procesul de consultare şi va rămâne din el cât va rămâne, dacă va rămâne ceva”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educaţiei a precizat că va chema la consultări şi angajatorii. ”Este extrem de important să ştim opinia angajatorului privind calificările pe care le oferă sistemul de educaţie. Aceste lucruri ni le asumăm noi. Şi dacă în urma acestor dezbateri va rămâne 90,80, 70, 40, 30, 20% din proiectul ăsta foarte bine, dar n-o să mă antepronunţ.  Ştim de unde plecăm”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Întrebat cine a decis schimbarea legii educaţiei, ministrul Educaţiei a spus că toată lumea, deşi nu a făcut niciun sondaj de opinie. „Toată lumea solicită schimbarea legii educaţiei, din toate discuţiile- universitar, preuniversitar, sindicate, consiliul naţional al Elevilor, asociaţiile studenţilor şi Consiliul Rectorilor, chiar şi preşedintele Iohannis a declarat că este nevoie de o reformă a educaţiei”, a conchis ministrul, care a precizat că mai întâi trebuie să se dumirească cu privire la proiectul aflat pe agenda Parlamentului României.

Noul proiect de lege a fost iniţiat din vara lui 2014, când mai mulţi parlamentari au început să lucreze la o nouă lege a educaţiei, după cum gândul a scris aici.

După aproape un an parlamentarii au finalizat proiectul prin care aduc noi schimbări sistemului de educaţie: examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite, trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a şi învăţământ profesional redus de la 3 la 2 ani. În ceea ce priveşte bacalaureatul, proiectul de lege prevede ca probele de competenţe să fie susţinute în timpul anului şcolar.

http://www.puterea.ro/social/modificari-in-educatie-bacalaureat-profesional-si-evaluare-la-clasa-a-x-a-114514.html

Modificări în Educaţie: Bacalaureat profesional şi evaluare la clasa a X-aProiectul PSD de modificare a Legii Educaţiei Naţionale a stârnit nemulţumirea sindicatelor din învăţământ, care susţin că această variantă nu rezolvă problemele cunoscute ale sistemului de educaţie.

34

Proiectul propune următoarele schimbări: clasa pregătitoare va rămâne la şcoală, în nici un caz nu va fi şi Evaluare Naţională şi Admitere la finalul clasei a VIII-a şi se va lua în considerare posibilitatea unei evaluări la clasa a X-a. De asemenea, ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, a declarat, pentru hotnews.ro, că se gândeşte la introducerea Bacalaureatului profesional, susţinut puternic de Ecaterina Andronescu.

Potrivit ministrului Sorin Câmpeanu, proiectul a fost transmis de comisia de învăţământ a Senatului către cele două federaţii sindicale din preuniversitar, către Alma Mater din universitar, către cele 3 asociaţii reprezentative ale studenţilor, către Consiliul Naţional al Rectorilor, Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Părinţilor, săptămâna trecută. Acesta o să fie postat şi pe site-ul Ministerului Educaţiei (www.edu.ro), care va interveni pe proiect cu propria viziune coerentă, corelată cu solicitările ce vor veni din sistem.

Bacalaureatul profesional

Ministrul a mai declarat, pentru HotNews, că vor trebui identificate căile prin care o nouă lege ar putea susţine dezvoltarea învăţământului profesional. „Consider că este extrem de important să găsim o motivaţie pentru abordarea aşa cum se cuvine a învăţământului profesional, ca să nu mai fie perceput ca o rută a eşecului. Dacă sunt oameni hotărăţi să meargă către o meserie, sunt convins de necesitatea învăţământului profesional“, a declarat Câmpeanu.

Termene noi pentru manuale

Câmpeanu a mai declarat că, la solicitarea editorilor, o să fie prelungit termenul de depunere a ofertelor pentru manuale. „O să prelungim termenul de depunere, o să retipărim manualele de clasa a III-a, astfel încât elevii să aibă în septembrie manuale. În paralel, o să lansăm licitaţia pentru manualele de clasa a IV-a, foarte rapid.  Vom vedea în ce măsură evaluările de la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a sunt relevante“, a anunţat ministrul.

Nemulţumirea sindicatelor

Marius Nistor, preşedintele FSE „Spiru Haret“, susţine că pe acest proiect nu se poate discuta şi că federaţia pe care o conduce va propune o schimbare radicală. „Nici măcar nu putem discuta de un proiect de lege. Este vorba despre una dintre variantele Legii Educaţiei din 2011, unde au mai fost adăugate, pe ici pe colo, nişte articole lipsite de relevanţă. Ăsta nu este un proiect de lege, este o lege veche cu cosmetizări ieftine şi care nu rezolvă problemele cunoscute ale sistemului de educaţie. Reacţiile pe care le-am primit din teritoriu sunt negative“, a afirmat Nistor. El a declarat că susţine „un proiect care să plece de la zero în momentul de faţă, nu avem nevoie de legi în care este prea mult bla-bla. Din păcate, această lege e plină de aşa ceva“.

35

http://www.puterea.ro/social/evaluarea-nationala-2015-clasa-a-vi-a-subiecte-la-matematica-si-stiintele-naturii-114545.html

Evaluarea Naţională 2015 – clasa a VI-a. SUBIECTE la MATEMATICĂ şi ŞTIINŢELE NATURIIEvaluarea Naţională 2015 – clasa a VI-a. SUBIECTE la MATEMATICĂ şi ŞTIINŢELE NATURII. Elevii de clasa a VI-a susţin, miercuri, testarea la matematică şi ştiinţele naturii. Evaluarea competențelor la finalul clasei a VI-a a început marţi, 2 iunie, cu proba scrisă la limba română.

Durata alocată rezolvării testelor de evaluare este de 60 de minute pentru fiecare test de la clasa a VI-a.

Evaluarea Naţională 2015 – clasa a VI-a. SUBIECTE la MATEMATICĂ şi ŞTIINŢELE NATURII.. Potrivit metodologiei aprobate prin ordin de ministru, testele trebuie să fie formulate clar, precis și în strictă concordanță cu programele școlare în vigoare pentru fiecare disciplină de studiu, să aibă un nivel mediu de dificultate. Testele au un format asemănător cu cel al evaluărilor internaționale.

Testele elaborate pentru clasa a VI-a vizează evaluarea unor competențe din aria curriculară "Limbă și comunicare" și din aria curriculară "Matematică și științe ale naturii".

Evaluarea Naţională 2015 – clasa a VI-a. SUBIECTE la MATEMATICĂ şi ŞTIINŢELE NATURII. Testele vor fi evaluate în școală de cadrele didactice din respectiva unitate de învățământ. Fiecare test va fi evaluat de două cadre didactice, dintre care unul este învățătorul/ institutorul/ profesorul pentru învățământul primar de la clasă.

Rezultatele individuale obținute nu se afișează/nu se comunică public și nu se înregistrează în catalogul clasei. "Elevilor clasei a VI-a, nu li se vor acorda note sau calificative, iar rezultatele obţinute nu se înregistrează în catalogul clasei. Acestea sunt valorificate la nivelul unităţii de învăţământ, prin elaborarea planurilor individualizate de învăţare, acolo unde aceasta se impune, precum şi pentru informarea părinţilor/reprezentanţilor legali ai elevului asupra stadiului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate", se arată într-un comunicat al edu.ro.

Evaluarea Naţională 2015 – clasa a VI-a. SUBIECTE la MATEMATICĂ şi ŞTIINŢELE NATURII. Elevii de clasa a VI-a vor susține evaluarea în sălile în care își desfășoară activitatea în mod curent, fiind așezați în bănci în ordinea obișnuită. Testul va fi administrat de un profesor didactic care nu predă la clasa respectivă și care va fi asistat de un alt cadru didactic.

36

Testele care vizează evaluarea unor competențe din aria curriculară "Limbă și comunicare" sunt evaluate de echipe formate din două cadre didactice, unul cu specialitatea limba și literatura română și celălalt cu specialitatea limba modernă, iar cele care vizează evaluarea unor competențe din aria 'Matematică și Științe ale naturii' sunt evaluate de echipe formate din trei cadre didactice cu următoarele specialități: matematică, fizică și biologie.

Evaluarea Naţională 2015 – clasa a VI-a. SUBIECTE la MATEMATICĂ şi ŞTIINŢELE NATURII. Elevii de clasa a VIII-a care fac parte din loturile pentru olimpiadele şi concursurile internaţionale vor susţine Evaluarea Naţională 2015 în cadrul unei sesiuni speciale, în perioada 8-11 iunie 2015. Pe data de 12 iunie 2015 se vor afişa rezultatele finale după contestaţii.

Comisiile pentru sesiunea specială de Evaluare Naţională 2015 se numesc de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, conform metodologiei în vigoare. "Olimpiadele internaționale se desfășoară, în majoritatea cazurilor, în lunile iunie și iulie, perioadă în care se organizează și se desfășoară evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII–a, în anul școlar 2014 - 2015. În consecință, absolvenții clasei a VIII–a, în anul școlar 2014 -2015, care fac parte din loturile naționale pentru olimpiadele internaționale, nu pot lua parte laaceste competiții pentru care au fost selecționați", se arată în nota aprobată de ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, şi publicată pe EDU.RO.

Evaluarea Naţională 2015 – clasa a VI-a. SUBIECTE la MATEMATICĂ şi ŞTIINŢELE NATURII. Candidații la Evaluarea Naționala nu au voie sa intre in sălile de examen cu „ghiozdane, rucsacuri, sacose, poșete si altele asemenea, candidații având obligația de a lasă obiectele menționate in sala de depozitare a obiectelor personale stabilita de comisia din unitatea de învățământ in acest scop”. Elevii ce refuza depozitarea acestor obiecte nu vor fi primiți in examen.

Evaluarea Naţională 2015 – clasa a VI-a. SUBIECTE la MATEMATICĂ şi ŞTIINŢELE NATURII. Elevilor li se interzice să aibă, in sălile de examen, asupra lor, „in obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, in penare si altele asemenea sau in băncile in care sunt așezați in sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cârti, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor”.

De asemenea, în timpul examenului, elevii nu au voie sa vorbească intre ei, sa copieze, sa transmită foi sau materiale care permit copiatul sau sa schimbe intre ei foi din lucrare, ciorne, notițe.

AICI, în curând SUBIECTE la MATEMATICĂ şi ŞTIINŢELE NATURII, la Evaluarea Naţională 2015 – clasa a VI-a. 

37

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/modificari-in-secret-si-cu-opozitie-pentru-legea-educatiei-380541

Modificări în secret și cu opoziție pentru Legea Educaţiei Guvernul Ponta a decis să modifice Legea Educației elaborată în timpul lui Daniel Funeriu. Printre noutățile introduse de senatori regăsim: examen de admitere la unele licee, trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a şi învăţământ profesional redus de la 3 la 2 ani.

Plimbat de la Guvern la Senat

Actualul ministru al Educației, Sorin Câmpeanu, a fost surprins de această inițiativă care aparține exclusiv Senatului. Atât de surprins, încât a anunțat că ministerul pe care îl conduce nu a propus nici un amendament deocamdată. Câmpeanu a anunțat că proiectul de modificare a Legii Educației a fost transmis către mai multe federații sindicale, către Consiliul Național al Rectorilor, Consiliul Național al Elevilor și Asociația Părinților. Fiind în dezbatere publică, după cum a precizat ministrul Educației, am încercat să găsim documentul. Direcția de comunicare a Ministerului Educației ne-a precizat că nu îl deține și, prin urmare, nici vorbă să îl publice pe site-ul instituției. De la Liana Șega, şef Birou Presă, Imagine şi Pagină Web a Senatului, am aflat că nu ni se poate pune la dispoziție proiectul pe care l-am putea găsi dacă am urma rubrica “urmărirea procesului legislativ”. Fără succes.

Am încercat să aflăm un punct de vedere de la asociațiile pe care ministrul le-a indicat. Surpriză! Președintele Federației Asociației de Părinți, Mihaela Guna, spune că nu a primit documentul. Președintele Consiliului Național al Elevilor, Horia Oniță, ne-a precizat că nu este de acord cu modificările și nici cu faptul că nu au fost consultați înainte de elaborarea acestui document. “Noi am reușit să câștigăm în luna mai dreptul elevului de a fi reprezentat în Consiliul de Administrație  al școlilor. În propunerile de modificare la Legea Educației acest drept apare retras. Nu susținem modul de admitere în clasa a VIII-a”.  Președintele Federațíei Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, crede că acea clasă pregătitoare trebuie să rămână la ciclul primar, iar  Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a precizat că are o părere proastă despre modificări.

Ce se schimbă

Potrivit modificărilor la Legea Educației, grupa pregătitoare ar reveni la grădiniță, iar evaluarea națională se va face la mai multe materii: probe scrise la limba şi literatura română şi la limba maternă, precum şi o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe exacte, o probă orală la o limbă

38

străină, o probă practică de utilizare a calculatorului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, toate trei susţinute în timpul anului şcolar. Rezultatele testelor de la Evaluarea Naţională se înscriu în portofoliul educaţional al elevului. Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educaţional (pondere 20%), media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului (pondere 30%) şi nota obţinută la proba de admitere (pondere 50%), conform proiectului, citat de Mediafax.  

UNIVERSITARhttp://jurnalul.ro/stiri/observator/din-profesionala-direct-in-multinationala-nemtii-isi-pregatesc-specialistii-in-romania-689497.html

39

Din profesională – direct în multinaţională. Nemţii îşi pregătesc specialiştii în RomâniaMai sunt câteva zile până când încep înscrierile la şcolile profesionale, iar numărul absolvenţilor de clasa a VIII-a care vor să urmeze un învăţământ dual este în creştere. 2015 este primul an în care elevii au la dispoziţie forma de învăţă¬mânt de trei ani. Multe companii multina¬ţionale printre care Mercedes, Kaufland, Bosch, Deichmann, Lidl, au anunţat deja că vor angaja specialiştii pregătiţi în România. Pe lângă siguranţa locului de muncă, există şi alte avantaje.

La finalul anilor de studiu, absol¬venţii vor primi un certificat, diplo¬mele fiind recunoscute atât în România, cât și în străinătate, iar absolvenții vor avea prioritate la angajare în firmele partenere. Încă de la lansare, din 2012, toţi elevii admişi în învăţământul profesional de scurtă durată primesc lunar o bursă de 200 de lei din partea statului, iar cele mai multe companii oferă şi ele o bursă lunară, astfel că elevii primesc 400 de lei în fiecare lună. În multe cazuri, transportul şi masa sunt asigurate de şcoală şi companiile partenere pe perioada prac¬ticii, iar elevilor din altă localitate le este asigu¬rată cazarea.

4 candidaţi pe un loc la Alba Iulia

Școala Profesională Germană Alba Iulia a fost deschisă în toamna anului 2013. Elevii beneficiază de spaţii moderne pentru practică, acces la activi¬tatea unor firme importante din judeţ şi bursă de 400 de lei. Programa primului an de studiu conține 60% pregătire practică și 40% teoretică, iar din al doilea an, ponderea practicii este de 75% din totalul orelor de studiu, stagiile de practică desfă¬șurându-se în cadrul companiilor. Două companii multinaționale, Lidl și Kaufland au anunţat că, din toamnă, vor să îşi instruiască viitorii angajați la Școala Profesională Germană din Alba Iulia. Şi nu sunt singurele companii importante care fac acest lucru. „Avem parte¬neriate cu subsidiara Mercedes, cu Bosh, cu Transavia, dar şi cu alte companii mari. Kaufland şi Lidl vor să îşi deschidă din toamnă două clase. O să ajungem la 7 clase. Partea de selecţie o face şcoala, iar după aceea, reprezentanţii compani¬ilor iau legătura cu cei selectaţi şi fiecare optează - unii pentru industria alimentară, alţii pentru cea auto, alţii pentru ce au înclinaţii. Anul trecut am avut 4 concurenţi pe loc”, spune Florin Roman, vicepre¬şedintele Consiliului Judeţean Alba. Toate au fost posibile graţie unui parteneriat între companii, primărie, Consiliul Judeţean şi Inspectoratul şcolar.

Burse și loc de muncă

Începând cu septembrie 2015, Colegiul Economic Kirițescu din București va înființa două clase de învățământ profesional (56 de locuri) în specializarea comerciant-vânzător. Proiectul o'SCAR este un parteneriat cu Școala Comer¬cială Austriacă din România și este susținut de șapte companii de top (Billa, C&A, Deichmann, Drogerie Markt, Hervis, Kika și Humanic).

40

Companiile vor oferi elevilor burse suplimentare, ocazia de a desfășura stagii de practică în maga¬zinele lor și, bineînțeles, prioritate la angajare. Admiterea presupune şi o etapă de preselecţie. Toți candidații vor susține o probă scrisă și un interviu cu reprezentanții companiilor. Tinerii vor opta în scris pentru una dintre cele șapte companii, iar în final repartizarea pe stagii de practică se va face ținând cont atât de preferințe, cât și de media la admitere. „În trecut, școala profesională a fost destul de hulită în România. Acum încercăm să arătăm avantajele acestui tip de învăţământ”, spune Loredana Popescu, directorul Colegiului Kirițescu.

BAC-ul nu este exclus

Absolvenţii de şcoală profesională îşi pot continua studiile înscriindu-se în clasa a XI-a de liceu la zi sau la seral. Ei vor trebui să dea diferenţe core¬spunzătoare mate¬riilor pe care nu le-au studiat în cei trei ani de formare cu accent pe prac¬tică. Mai departe, pot da BAC-ul şi alege să se înscrie la orice facultate.

Cum se intră la şcoala profesională

Înscrierile în şcolile profesionale cu durata de trei ani se desfăşoară în perioada 8-15 iunie şi nu sunt condiţionate de participarea la Evaluarea Naţională. Absolvenţii de clasa a VIII-a care vor să meargă la aceste şcoli trebuie să completeze întâi fişa de înscriere, la secretariatul şcolii unde au învăţat, după care să o depună la instituția pe care o aleg. Urmează testări şi interviuri. Reprezentanţii companiilor partenere iau parte în unele cazuri la interviuri şi pot solicita introducerea unui probe de preselecţie pentru toţi candidaţii. Acolo unde numărul candidaților este mai mare decât numărul de locuri oferite de școală, se dă obligatoriu examen de admitere. La învăţământul profesional se pot înscrie şi absolvenţii din promoţiile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor.

DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE F.S.L.I.

41