Faza 1: Redactarea I. Anchetă publică și sinteza ... · reglementare tehnicĂ „specificaȚie...

117
REGLEMENTARE TEHNICĂ „SPECIFICAȚIE TEHNICĂ PRIVIND PROTECȚIA ELEMENTELOR DE CONSTRUCȚII DIN LEMN ÎMPOTRIVA AGENȚILOR AGRESIVI. CERINȚE, CRITERII DE PERFORMANȚĂ ȘI MĂSURI DE PREVENIRE ȘI COMBATERE” Faza 1: Redactarea I. Anchetă publică și sinteza observațiilor Contract nr. 525/2012 Beneficiar: MDRAP Președinte-Director General Prof.univ.dr.ing.dr.hc. Polidor BRATU ICECON S.A. Bucuresti Șef de Proiect Chim. Mariana PRUNĂ Departament Produse Și Structuri Din Lemn - IUNIE 2013 - 1 INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGII IN CONSTRUCTII RESEARCH INSTITUTE FOR CONSTRUCTION EQUIPMENT AND TECHNOLOGY ICECON S.A. ®

Transcript of Faza 1: Redactarea I. Anchetă publică și sinteza ... · reglementare tehnicĂ „specificaȚie...

REGLEMENTARE TEHNICĂ „SPECIFICAȚIE TEHNICĂ PRIVIND PROTECȚIA

ELEMENTELOR DE CONSTRUCȚII DIN LEMN ÎMPOTRIVA AGENȚILOR AGRESIVI.

CERINȚE, CRITERII DE PERFORMANȚĂ ȘI MĂSURI DE PREVENIRE ȘI

COMBATERE”

Faza 1: Redactarea I. Anchetă publică și sinteza observațiilor

Contract nr. 525/2012 Beneficiar: MDRAP

Președinte-Director General Prof.univ.dr.ing.dr.hc. Polidor BRATU ICECON S.A. Bucuresti Șef de Proiect Chim. Mariana PRUNĂ Departament Produse Și Structuri Din Lemn

- IUNIE 2013 -

1

INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGII IN CONSTRUCTII

RESEARCH INSTITUTE FOR CONSTRUCTION EQUIPMENT AND TECHNOLOGYICECON S.A.

®

Colectiv de elaborare:

Chim. Mariana Prună

Ing. Neagu Ene

Dr.ing. Ioan Pepenar

Drd. Daniela Fiat

Drd. Mirela Lazăr

Dr.ing. Aurora Cioc

Ing. Nicoleta Cimpoca

Colaboratori:

Dr.ing. Nicoleta Vornicu

Dr.ing. Octavia Zeleniuc

2

CUPRINS............................................................................................................................3 Preambul ..........................................................................................................................................6 a)Semnificatie, editie/revizuire .........................................................................................................6 b)Abrogare ........................................................................................................................................6 c)Conformitate ..................................................................................................................................6 d)Caracter multidisciplinar si multifunctional ..................................................................................7 e)Caracter integrator ..........................................................................................................................7 f)Prevederi in aplicare .......................................................................................................................7

Capitolul 1 : Prevederi generale ......................................................................................................8 1.1. Obiect: .......................................................................................................................................8 1.1.1. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere ……………………….8 1.1.2. Cerinţe, criterii de performanţă privind protecţia si durabilitatea lemnului .........................10 1.1.3. Cerinţe, criterii şi niveluri de performanţă corelate cu cerinţele UE ....................................11 1.1.4. Scopul asigurarii cerinţelor, criteriilor şi nivelurilor de performanţă minime .....................11 1.1.5. Legislatia specifica pentru asigurarea si controlul calitatii constructiilor din lemn ..............11 1.1.6. Necesitatea cunoasterii instrucţiunilor de prevenire şi combatere ........................................11 1.2. Domeniu de aplicare: .............................................................................................................11 1.2.1. Beneficiari si utilizatori .........................................................................................................11 1.3. Terminologie: ..........................................................................................................................11 1.3.1. Terminologie generala privind performantele produselor si serviciilor ................................12 1.3.2. Terminologie de specialitate ……………………………………………………………..…12 1.3.3. Terminologie privind durabilitatea lemnului ……………………………………………….12 1.3.4. Terminologie privind eficacitatea de protectie a produselor …………………………….…15 1.3.5. Terminologie din directive si regulamente europene ............................................................15 1.3.6. Terminologie din legislatie nationala ....................................................................................15 1.3.7. Terminologie din standarde de calitatea lemnului ................................................................16 1.3.8. Terminologie din standarde de proiectare si tratare a structurilor din lemn …………….....17 1.3.9. Terminologie din standarde de certificarea conformitatii produselor pentru constructii ......17 1.3.10. Terminologie din standarde de incercari produse din lemn si de protectia lemnului ..........17 Capitolul 2 : Clasificarea mediilor agresive asupra construcţiilor din lemn .............................18 2.1. Clasificarea mediilor agresive din constructii .........................................................................18 2.2. Clase de exploatare ..................................................................................................................19 2.3. Clase de expunere ....................................................................................................................21 2.4. Clase de risc de atac biologic ...................................................................................................21 2.5. Clase de reactie la foc ..............................................................................................................22 Capitolul 3: Condiţii generale de proiectare şi cerinţe de bază privind alcătuirea elementelor de construcţii din lemn pentru asigurarea protecţiei împotriva agenţilor agresivi ..........................23 3.1. Cerinţe esenţiale .......................................................................................................................23 3.2. Cerinţe funcţionale ..................................................................................................................23 3.3. Cerinţe privind punerea în operă (tehnologice) ........................................................................23 3.4. Durabilitatea sistemelor de protecţie ........................................................................................27 3.5. Conditii si cerinte generale de proiectare privind durabilitatea ...............................................27 3.6. Condiţii referitoare la durabilitatea lemnului pentru anumite utilizări ……………………….30 3.7. Cerintele tehnice ale produselor de ignifugare a lemnului ……………………………………36 3.8. Cerintele pentru lemnul lamelat încleiat utilizat pentru structurile portante ………………….36 3.9. Cerinţele pentru lemnul din construcţii cu secţiune dreptunghiulară ……………………...….36

3

Capitolul 4: Criterii şi niveluri de performanţă pentru stratul suport şi pentru sistemele de protecţie a lemnului .............................................................................................................................................37 4.1. Criterii şi niveluri de performanţă pentru stratul suport ................................................................37 4.2. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor fizico-chimici ..............37 4.3. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici ......................38 4.3. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva focului ........................................45

Capitolul 5: Alcătuirea sistemelor de protecţie a elementelor de construcţie /construcţiilor din lemn situate în medii atmosferice cu diferite clase de agresivitate ............................................................46 5.1. Sistemele de protecţie împotriva agenţilor chimici şi biologici ....................................................46 5.2. Elementele de construcţii expuse la acţiunea agenţilor agresivi, inaccesibile după montaj .........46 5.3. Criterii şi niveluri de performanţă satisfăcute de stratul suport aplicat cu produs protecţie .........46 5.4. Criterii şi niveluri de performanţă îndeplinite de sistemele de protecţie .......................................46 5.5. Alcătuirea sistemelor de protecţie a elementelor de construcţii din lemn .....................................47 5.6. Aplicarea produselor de protecţie (impregnant, grund, vopsea, email) din alcătuirea sistemelor .47 5.7. Produsele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor biologici .........47 5.8. Protecţia mediului, măsurile de protecţia muncii şi de prevenire a incendiilor ………………….48 5.9. Durabilitatea sistemelor de protecţie aplicate împotriva agenţilor chimici ……………………...48

Capitolul 6: Instrucţiuni de prevenire şi combatere a ciupercilor xilofage ………………………...49

6.1 Metode şi produse pentru protecţia preventiva, de scurtă durată a lemnului, 1…6 luni ………....49 6.1.1 Protectia lemnului rotund dupa taiere, in perioada depozitarii si transportului ………………...49 6.1.2 Metode si produse ……………………………………………………………………………....49 6.1.3 Protectia cherestelei de foioase si rasinoase dupa debitare (si aburire) ………………………...50 6.1.4 Metode si produse ……………………………………………………………………………....50 6.2 Metode şi produse pentru protecţia preventiva, de lungă durată ………………………………....50 6.2.1 Metode de suprafata, prin imersie de scurta durata…………………………………………......50 6.2.2 Metode de suprafata, prin pensulare………………………………………………………….....50 6.2.3 Metode de suprafata, prin pulverizare……………………………………………………...…...51 6.2.4 Metode de profunzime, la presiune atmosferica prin bai calde-reci………………………….....51 6.2.5 Metode de profunzime, la presiune diferita de presiunea atmosferica……………………….....51 6.3 Metode şi produse pentru combaterea (eradicarea)ciupercilor xilofage inclusiv Buretele de casa 51 6.3.1 Măsuri de prevenire in faza de proiectare ……………………………………………….……...51 6.3.2 Măsuri de prevenire in faza de executie………………………………………………………....52 6.3.3 Combaterea atacului activ de ciuperci de putrezire. Identificarea atacului. ……………….…...52 6.3.4 Etapele de interventie in combaterea ciupercilor lignicole……………………………………...52 6.3.5 Procedee si produse pentru tratarea lemnului la combaterea ciupercilor lignicole……………...55 6.3.6 Plan de monitorizare si intretinere curenta a constructiilor cu atac fungic dezactivat ………....55

Capitolul 7: Instrucţiuni de prevenire şi combatere a insectelor xilofage………………….….…...55 7.1 Metode şi produse pentru protecţia preventiva, de scurtă durată a lemnului……………………...55 7.1.1 Masuri fitosanitare pentru sterilizarea lemnului rotund si a cherestelei proaspat debitate …......56 7.1.2 Metode si produse ……………………………………………………………………………....56 7.2 Metode şi produse pentru protecţia preventiva, de lungă durată……………………………..…...56 7.3 Metode şi produse pentru combaterea (eradicarea) insectelor xilofage. Identificarea atacului …………………………………………………………………………......56 7.3.1 Sterilizarea lemnului infectat cu insecte xilofage, prin iradiere ………………………………...56 7.3.2 Tratamente curative cu produse insecticide …………………………………………………....56 7.3.3 Plan de monitorizare si intretinere curenta a constructiilor cu atac de insecte dezactivat ……...57

4

Capitolul 8: Măsuri privind protecţia mediului, sănătăţii, precum şi de protecţia muncii şi de apărare împotriva incendiilor…………………………………………………………….…………..58 8.1 Instrucţiuni minime pentru protecţia mediului …...........................................................................58 8.2 Instrucţiuni minime pentru protecţia sănătăţii ................................................................................58 8.3 Instrucţiuni minime pentru protecţia muncii ……..........................................................................58 8.4 Instrucţiuni minime de apărare împotriva incendiilor ....................................................................59

ANEXE:......................................................................................................................................................59 Anexă referitoare la reglementările tehnice/articole din reglementări tehnice care se vor abroga prin aprobarea prezentei lucrări .......................................................................................................................59 Anexe informative privind:

- exemple de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici, biotici, abiotici, etc.:........................................................................................................59

ANEXA 1. Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva genţilor biologici (standardul de referinţă este SR EN 599-2). ..................................................................60 ANEXA 2. Exemple de protectie minimale pentru protectia impotriva coroziunii la elementele metalice pentru imbinari conform ISO 2081..............................................................................................................61

- factori agresivi de mediu biotici şi abiotici,etc. ANEXA 3. Factori agresivi de mediu abiotici.............................................................................................63 ANEXA 4. Factori agresivi de mediu biotici: ciuperci xilofage..................................................................66 ANEXA 5. Factori agresivi de mediu biotici: insecte xilofage...................................................................73

o alte anexe ANEXA 6. Clase de calitate a lemnului pe specii lemnoase ......................................................................75 ANEXA 7. Cerinte admisibile lemnului, tehnice tehnologice, pe specii si dimensiuni.............................79 ANEXA 8. Diagrama variatiei umiditatii lemnului functie de conditiile de depozitare............................103 ANEXA 9. Cerinte minime de tratament fitosanitar.................................................................................104 ANEXA 10. Cerinte minime de punere pe piata a produselor biocide......................................................106 ANEXA 11. Lista de produse pentru tratarea lemnului............................................................................107

Bibliografie .......................................................................................................................................109

5

Preambul- a)Semnificatie, editie/revizuire b)Abrogare c)Conformitate d)Caracter multidisciplinar si multifunctional e)Caracter integrator f)Prevederi in aplicare

a1) Protecţia / conservarea / prezervarea lemnului, semnifică totalitatea măsurilor care se aplică împotriva degradării lemnului cauzată de acţiunea agenţilor biologici, climatici sau a focului. a2) Prezenta lucrare are ca motto mesajul celui ce a scris prima monografie a Protecției Lemnului în România și a înființat în anul 1933 primul laborator de incercări fizice, chimice și biologice de Protecția și Durabilitatea Lemnului, dr.Eugen Vintilă „Mărimea duratei de utilizare a lemnului și a tuturor materialelor fabricate pe baza de lemn (placaje, panele, plăci din fibre și din așchii de lemn), cum și a duratei de folosire a produselor finite realizate din aceste materiale lemnoase prin aplicarea în practică a măsurilor de protecție a lor împotriva factorilor distrugători constituie unele din căile pentru economisirea lemnului masiv și a altor materiale lemnoase”. a3) Actuala ediție a specificației tehnice semnifică revizuirea și comasarea a două reglementări tehnice în construcții, cu completări, corelată la nivelul actual al cunoașterii în domeniul protecției lemnului. b1) La data intrării în vigoare a prezentei “Reglementare tehnică - Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere “, se abrogă în totalitate cele două reglementări: b2) “Reglementare tehnică - Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi–cerinţe şi criterii de performanţă - Indicativ ST 049-2006“, elaborată de INCERC București, aprobată de MDRT prin Ordinul 1731/2006 publicat în M.O. nr. 932 din 16.11.2006, și publicată în B.C. nr. 22 din 2006; b3) “Instrucţiuni tehnice pentru prevenirea şi combaterea buretelui de casă la materiale lemnoase folosite în construcţii – Normativ Indicativ C 46-1986“, elaborate inițial de INCEF București, aprobate de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare - C.S.C.A.S. şi publicate în Buletinul C.S.C.A.S. nr. 23/1963, revizuite de ICPIL București în 1986, aprobate de C.S.C.A.S. și publicate în B.C. nr. 7 din 1986. b4) Actuala ediție se corelează cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011, care prevede data de 1 iulie 2013 pentru abrogarea Directivei 89/106/CEE ºi intrarea în vigoare a tuturor cerinþelor prevãzute de noul regulament. Spre deosebire de Directiva Produselor pentru Construcții 89/106 (CPD), care a fost preluată de statele membre prin legi naționale, Comisia Europeană a ales, pentru noua reglementare, forma juridică de regulament (CPR), aplicabilă, direct, în toate statele membre UE. Directiva CPD se abrogă în două etape pînă la data de 30 iunie 2013 iar CPR intră complet în vigoare la 1 iulie 2013. b5) De asemenea, Directiva 98/8/CE se abrogă de la 1 septembrie 2013, data de la care se va aplica noul Regulament (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispozitie pe piață și utilizarea produselor biocide. Dl Janez Potočnik, comisarul pentru mediu, a declarat: „Acesta este încă un pas înainte către garantarea unui nivel ridicat de protecție a sănătătii cetătenilor și a mediului, deoarece este menit să asigure punerea la dispoziție numai a unor produse sigure și interzicerea intrării substanțelor celor mai periculoase pe piața noastră. Prin simplificarea procesului de autorizare, noul regulament va genera beneficii economice importante pentru companiile europene”. c1) Prezenta Specificaţie tehnică este elaborată in conformitate cu documentele tehnice de referință naționale și europene din domeniul construcțiilor și alte domenii conexe, cu care acestea stabilesc relații în aplicare. În procesul proiectării și executării construcțiilor din lemn trebuiesc selectate și utilizate acele materiale și combinații de materiale care se încadrează în cerințele, criteriile și nivelurile de performanță impuse de clasa de utilizare. Totodată, pentru reducerea riscurilor de contaminare chimică și biologică trebuie să se respecte indicațiile din directivele și regulamentele de specialitate. Domeniul construcțiilor implica riscuri de sănătate, securitate în muncă de incendiu în toate etapele lucrului și utilizării lemnului. c2) Elaborarea acestei specificaţii tehnice s-a făcut în conformitate cu normele tehnice de protecţia lemnului, legislaţia naţională şi europeană, pentru asigurarea cerințelor pentru: - produse biocide, compoziţia chimică, riscuri în utilizare, criterii de avizare sanitară /1/;

- reducerea toxicității (COV-uri, metale, etc.) din produsele chimice de protecţia lemnului /2/; - sănătate, prin înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice /3/; - asigurarea durabilității prevazută în euronormele de proiectare a clădirilor din lemn /4/; - asigurarea rezistenţei mecanice şi stabilității, securității la incendiu, igienă, sănătate şi mediu /5/; - protecţia muncii şi de apărare împotriva incendiilor /6/; - protecţia consumatorului /7/; d) Caracterul multidisciplinar (silvicultura, chimie, constructii, biologie) și multifuncțional (indrumar, ghid, norma tehnica, instructiune, specificatie, baza de date, instrument de lucru si control), confera specificației tehnice baza informativă necesară cunoașterii suportului de tratat, agentilor biotici și abiotici de degradare a lemnului, produselor de protecția lemnului, metodelor de aplicare și verificare a calității protecției, etapelor și condițiilor de introducere pe piață a produselor pentru construcții, aspecte de toxicitate, mediu, siguranță la foc, sănătate și protecția muncii. e) Caracterul integrator rezultă din introducerea cerințelor și criteriilor de performanță pentru produsele de ignifugare, stabilirea și acceptarea succesiunii aplicării tratamentelor în sistemele de protecție complete precum și obligativitatea prevederii și aplicării tratamentelor de protecție, funcție de clasa de exploatare, de durabilitatea naturală a lemnului și eficacitatea produselor de protecție. f) Se precizează obligativitatea aplicării prevederilor prezentei reglementări tehnice, ca mențiune în proiectul construcției din lemn, in cererea de obtinere a certificatului de urbanism si in autorizatia de construire, cu consecințele privind obligativitatea protecției și respectării cerințelor de performanță ale produselor de protecția lemnului (insecticide, fungicide, hidrofuge și ignifuge), funcție de durabilitatea lemnului și clasa de utilizare a elementelor de lemn din construcții. Pentru prima oară sunt prezentate prevederile standardizate ale obligativității măsurilor de protecție. Aceste prevederi sunt cuprinse în reglementarea fitosanitară ISPM 15 /8/ și în SR EN 460 /9/. _______________________________________________________________________________ /1/ HG nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide (Directiva nr. 98/8/CE), adoptată în temeiul art.15 lit. m din Legea 360/2003 privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordinul 10/2010 privind aprobarea procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piaþã pe teritoriul României; /2/ HG nr. 371/2010 publicatã în MO, Partea I nr. 278 din 28/04/2010 pentru modificarea ºi completarea HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor mãsuri pentru reducerea emisiilor de compuºi organici volatili datorate utilizãrii solvenþilor organici în anumite activitãþi ºi instalaþii; HG nr. 347/2003 privind restricționarea introducerii pe piață și a utilizării anumitor substanțe și preparate chimice periculoase (Directiva 76/769/CEE); Directiva 2006/139/CE pt. modificarea Directivei 76/769/CEE, privind restrictiile de comercializare și utilizare a compușilor arseniului; /3/ Regulamentul nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) și de înfiintare a Agentiei Europene pt. Produse Chimice ; Regulamentul nr. 453/2010 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006; Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor; /4/ SR EN 1995-1-1:2004/AC:2006 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generalităţi- Reguli comune şi reguli pentru clădiri; /5/ Legea 10/2005 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare; /6/ Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă; Legea nr. 307/2006 din 12/07/2006, privind apărarea împotriva incendiilor; /7/ SR ISO 6240:1998 Standarde de performanţă în clădiri. Conţinut şi prezentare; /8/ ISPM 15:2002:2009 - standard internațional fitosanitar, care stabilește mãsurile fitosanitare ce reduc riscul introducerii și rãspândirii organsimelor dãunãtoare din lemn brut utilizate în comerțul international; /9/ SR EN 460:1998 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Ghid de condiţii referitoare la durabilitatea lemnului pentru anumite utilizări, conform claselor de risc.

Capitolul 1 : Prevederi generale

1.1 Obiect:

1.1.1. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere a1. Prezenta Specificaţie tehnică se referă la stabilirea cerinţelor, criteriilor de performanţă şi măsuri

de prevenire şi combatere privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi, utilizate la constructii civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane şi aeriene, căi de comunicaţii, lucrări inginereşti, de artă etc., inclusiv clădiri de importanţă redusă, construcţii cu caracter provizoriu, mobilier urban, construcţii speciale, împrejmuiri.

a2. Cerinþele ce trebuie realizate ºi menþinute pe întreaga durata de viaþã a produselor de protectia lemnului utilizate în construcþii sunt cele stabilite în Anexa A din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European ºi al Consiliului de stabilire a unor condiþii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcþii, prezentate în Tabelul nr.1.

a3. Produsele de protecția lemnului, aplicate preventiv, cresc rezistența lemnului la biodegradare (durabilitatea naturalã), la condiții climatice de expunere (stabilitate dimensionalã) și la foc (aprindere și propagarea incendiului).

a4. Lemnul netratat, este un material biodegradabil, higroscopic și combustibil. O durabilitate naturalã redusã, crește riscul de atac biologic, cu scãderea rezistențelor mecanice și stabilitãții unei structuri. Structura celularã a lemnului permite schimbul permanent de umiditate cu mediul exterior. Fenomenele de umflare și contragere pot destabiliza o structurã de rezistențã din construcții, prin: -creșterea în volum cu apã, cu risc de umezeala ridicata, optim aparitiei atacului biologic de suprafațã-fãrã diminuarea rezistențelor mecanice, sau atac biologic de profunzime-celulolitic cu scãderea rezistențelor mecanice ale lemnului; -scãderea în volum prin uscare, cu apariția crãpãrii și fisurãrii pe canturi, fețe și la capete, cu risc mare de desprindere prin smulgerea elementelor de îmbinare mecanice, și de scãdere a rezistențelor mecanice și stabilitãții structurilor.

a5. Compoziția chimicã de naturã celulozicã crește capacitatea de aprindere și autoaprindere în anumite condiții provocate sau naturale. Prin ardere are loc un process de distilare a lemnului, cu eliminarea unor componente, pânã la resturi carbonizate sfãrâmicioase, fiind afectatã grav rezistența mecanicã și stabilitatea construcției.

a6. Metodele de tratare sunt de suprafațã sau de profunzime/fizice, chimice sau biologice/de antiseptizare, de hidrofugare și de ignifugare.

a7. Aplicarea tratamentelor de protecție este o mãsurã de reducerea riscului de biodeteriorare sub acțiunea agentilor distructivi ai lemnului, dar pentru lemnul tratat, se solicitã în standardele naționale și europene efectuarea unor încercãri suplimentare a rezistențelor mecanice. De asemenea, se solicitã efectuarea incercãrilor de verificare a eficacitãții protecției (insectofungicide, hidrofuge și ignifuge) și de determinare a calitãții protecției (penetrare și retenþie).

Tabelul nr.1 Cerinþã

fundamentalã Criterii specifice Specificatii

pentru cerinta de performanta

1.Rezistențã mecanicã și stabilitate

Construcțiile trebuie proiectate și executate astfel încât încãrcãrile care pot fi exercitate asupra lor în timpul construirii și utilizãrii sã nu ducã la niciunul dintre urmãtoarele evenimente:

(a) prãbușirea întregii construcții sau a unei pãrți a acesteia; (b) deformații de o mãrime inadmisibilã; (c) deteriorarea altor pãrți ale construcției sau a instalațiilor sau a echipamentelor instalate ca urmare a unor deformații

-specia, -durabilitatea naturala, -clasa de utilizare, -daca se impune un tratament,

majore ale elementelor portante; (d) deteriorare disproporționatã fațã de evenimentul cauzator inițial.

- verificarea calitatii protectiei

2.Securitatea la incendiu

Construcția trebuie sã fie proiectatã și executatã în așa fel încât, în caz de incendiu:

(a) stabilitatea elementelor portante ale construcției sã poatã fi asumatã pe o perioadã determinatã; (b) apariția și propagarea focului și a fumului în interiorul construcției sã fie limitate; (c) extinderea focului cãtre construcțiile învecinate sã fie limitatã; (d) ocupanții sã poatã pãrãsi construcția sau sã poatã fi salvați prin alte mijloace; (e) sã fie luatã în considerare siguranța echipelor de intervenție.

-clasa de reactie la foc, -daca se impune un tratament, -performanta produsului de protectie, -verificarea calitatii protectiei

3.Igienã, sãnãtate și mediu înconjurãtor

Construcțiile trebuie sã fie proiectate și executate astfel încât sã nu reprezinte, pe întregul lor ciclu de viațã, o amenințare pentru igiena sau pentru sãnãtatea și siguranța lucrãtorilor, a ocupanților sau a vecinilor, nici sã exercite un impact exagerat de mare asupra calitãții mediului sau a climei pe întregul lor ciclu de viațã, în cursul construirii, utilizãrii, demolãrii, în special ca rezultat al oricãrora din urmãtoarele:

(a) emanații de gaze toxice; (b) emisii de substanțe periculoase, de compuși organici volatili (COV), de gaze care produc efect de serã sau de particule periculoase în aerul din interior sau în atmosferã; (c) emisie de radiații periculoase; (d) scurgerea de substanțe periculoase în apa freaticã, apa marinã, apa de suprafațã sau în sol; (e) scurgerea de substanțe periculoase în apa potabilã sau substanțe care au un impact negativ diferit asupra apei potabile; (f) evacuarea defectuoasã a apelor reziduale, a fumului sau a deșeurilor solide sau lichide; (g) prezența umiditãții în anumite pãrți ale construcției sau pe suprafețe din interiorul acesteia.

-tratamente de protectie, -caracteristicile produselor de protectie, -riscuri de atac biologic, -risc de umiditate

4.Siguranțã și accesibilitate în exploatare

Construcțiile trebuie proiectate și executate astfel încât sã nu prezinte riscuri inacceptabile de accidente sau pagube în cursul funcționãrii sau al utilizãrii, cum ar fi alunecãri, cãderi, loviri, arsuri, electrocutãri, leziuni cauzate de explozii și tâlhãrii. În special, construcțiile trebuie sã fie proiectate și executate astfel încât sã fie accesibile și utilizabile pentru persoanele cu dizabilitãți.

Nu e cazul

5.Protecție împotriva zgomotului

Construcția trebuie proiectatã și executatã în așa fel încât zgomotul perceput de cãtre ocupanți sau de cãtre persoane aflate în apropiere sã fie menținut la un nivel la care sã nu fie periclitatã sãnãtatea acestora și sã le permitã sã doarmã, sã se odihneascã și sã lucreze în condiții satisfãcãtoare.

Nu e cazul

6.Economie de energie și

Construcțiile cu instalațiile lor de încãlzire, rãcire, iluminare și ventilare trebuie astfel proiectate și executate încât consumul de

Nu e cazul

izolare termicã

energie necesar funcționãrii sã fie mic, ținând cont de ocupanți și de condițiile locale de climã. Construcțiile trebuie, de asemenea, sã fie eficiente din punct de vedere energetic, consumând cât mai puținã energie pe parcursul construirii și demontãrii lor.

7.Utilizare sustenabilã a resurselor naturale

Construcțiile trebuie proiectate, executate și demolate astfel încât utilizarea resurselor naturale sã fie sustenabilã și sã asigure în special urmãtoarele:

(a) reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și pãrților componente, dupã demolare; (b) durabilitatea construcțiilor; (c) utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.

Se specifica data aplicarii tratamentului, tipul tratamentului, contaminanti, data iesirii din uz, mod de evacuare

a8. Conform SR EN 350/1-1997, lemnul este clasificat în mai multe clase în funcţie de durabilitatea sa naturală astfel:

→ faţă de atacul ciupercilor xilofage: • clasa I foarte durabile : cireş, stejar (duramen); • clasa II durabile : frasin, salcâm; • clasa III mijlociu durabile : pin (duramen), larice, cer; • clasa IV puţin durabile : molid, brad, carpen, paltin, ulm; • clasa V nedurabile : fag, tei, mesteacăn, anin, plop, salcie.

→ faţă de atacul insectelor xilofage : • D - durabil • M - durabilitate medie • S- sensibil

a9. Masuri preventive de protectie a lemnului Măsurile preventive de protecţie sunt destinate conservării şi împiedicării ciupercilor şi insectelor să-l distrugă. Functie de tipul constructiei si durata de viata proiectata, se impun rezistenţele şi durabilitatea necesară pentru elementele de lemn utilizate; în acest context este indispensabilă protecţia acestora printr-o adaptare a construcţiei sau printr-un tratament chimic adecvat, prin:

(1) Măsuri de ordin constructiv – arhitectural (2) Măsuri tehnice-organizatorice referitoare la modul de utilizare a lemnului într-o construcţie (3) Metode fizice de tratare a lemnului împotriva insectelor xilofage (4) Măsuri chimice de protecţie

a10. Produsele comercializate pentru protecţia lemnului în construcţie aduse conform legislaţiei româneşti, trebuie să fie agrementate tehnic de un institut de specialitate pe baza avizelor sanitare, a rapoartelor de încercare care demonstrează eficacitatea lor în funcţie de domeniul de utilizare şi a documentaţiilor tehnice care însoţesc produsul.

1.1.2. Cerinţe, criterii de performanţă privind protecţia si durabilitatea lemnului b1. Specificaţia tehnică actualizează și stabileşte cerinţe, criterii şi niveluri de performanţă privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn expuse acţiunii mediilor agresive atmosferice și cele privind stratul suport din lemn și durabilitatea lemnului la agenții biologici xilofagi, la medii chimice corozive și la foc. b2. Prin aplicarea măsurilor specifice de protecţie preventivă biocidata, hidrofugă și ignifugă se poate asigura prelungirea duratei de utilizare a lemnului în construcţii şi reducerea consumului de material lemons la nivel de economie naţională. b3. Prevederile specifice din prezenta specificaţie tehnică se aplică pentru a răspunde cerinţei implicite privind durabilitatea, cu referire la cerinţa esenţială "rezistenţă şi stabilitate", respectiv menţinerea valorilor caracteristicilor implicate în această cerinţă ale elementelor structurale din lemn, în condiţiile acţiunii agenţilor agresivi din mediul înconjurător.

b4. Pentru lemnul utilizat în construcţii sunt definite cinci clase de exploatare definite conform SR EN 335-1 :2007

1.1.3. Cerinţe, criterii şi niveluri de performanţă corelate cu cerinţele UE c1. Specificaţia tehnică se coreleaza cu cerinţele UE (legislaţie, prevederile standardelor europene preluate ca standarde române şi normelor statelor europene privind protecţia elementelor de construcţii din lemn, în vederea asigurării cerinţelor şi criteriilor de performanţă, pentru suportul din lemn şi pentru produsele de protecţia lemnului. c2. Legislatia nationala, europeana și internațională este alcatuită din directive, regulamente, decizii, hotărâri, convenții, care reglementează exploatarea-circuitul și utilizarea lemnului precum și direcțiile de cercetare, fabricare și punere pe piata a produselor de protecția lemnului. c3. Pentru a răspunde cerințelor finale ale utilizatorului, la realizarea construcțiilor din lemn se folosesc diverse regulamente, tehnologii și materiale, care au cunoscut de-a lungul timpului diverse forme, adaptate la progresul tehnic și la evolutia demografică, în permanentă evoluție.

1.1.4. Scopul asigurării cerinţelor, criteriilor şi nivelurilor de performanţă minime d1. Lucrarea se aliniază la cerințele progresului tehnic și asigură cerințele pentru: - compoziţia chimică, riscuri în utilizare, criterii de avizare sanitară - înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice - proiectarea clădirilor din lemn privind durabilitatea - conformitatea cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare; - protecţia muncii şi securitatea la incendiu - cerinţelor minime privind protecţia consumatorului.

1.1.5. Legislatia specifica pentru asigurarea si controlul calitatii constructiilor din lemn e1. Calitatea constructiilor din lemn se realizeaza prin cunoasterea si aplicarea legislatiei si standardelor specifice: - Directivele si Regulamentele europene (mediu, constructii, biocide, COV-uri) - Agrementul Tehnic European - Certificatul de Conformitate - Standardele internationale fitosanitare - Standardele de calitatea lemnului - Standardele de durabilitate si de eficacitate a produselor de protectia lemnului. 1.1.6. Necesitatea cunoasterii instrucţiunilor de prevenire şi combatere f1. Specificaţia tehnică introduce instrucţiunile de prevenire şi combatere a agenţilor de biodegradare a elementelor de construcţii din lemn (insecte, ciuperci, inclusiv buretele de casă). f2. Lemnul natural, prezinta riscuri de bio-securitate, fiind biodegradabil, higroscopic si combustibil. f3. Analiza riscurilor de atac biologic se va corela cu conditiile de expunere si alte riscuri cauzate de materialele limitrofe lemnului din constructii. f4. Pentru prevenirea si combaterea agentilor agresivi biologici si de mediu sunt elaborate instructiuni, a caror aplicare asigura indeplinirea cerintelor de siguranta in exploatare, igiena, sanatate si stabilitate in constructii. f5. Prin prezenta reglementare tehnica se impune necesitatea respectarii durabilitatii naturale si obligativitatea aplicarii unei protectii, conform SR EN 1995-1-1, pct. 4.1, SR EN 335-1, SR EN 335-2, SR EN 335-2, SR EN 351, SR EN 460. 1.2. Domeniu de aplicare:

1.2.1. Beneficiari si utilizatori a1. Specificaţia tehnică se adresează în principal proiectanţilor şi verificatorilor de proiecte, constructorilor, executanţilor lucrărilor de protecţie, producătorilor de materiale din lemn şi de produse pentru protecţia lemnului împotriva degradării, pentru construcţiile cu elemente din lemn noi şi în exploatare.

1.3 Terminologie:

b1. Prezenta Specificaţia tehnică contine termeni privind performantele produselor si serviciilor, durabilitatea lemnului, eficacitatea de protectie a produselor, directive si regulamente europene, legislatie nationala, calitatea lemnului, proiectarea si tratarea structurilor din lemn, certificarea conformitatii produselor pentru constructii, incercarea produselor din lemn si de protectia lemnului.

1.3.1. Terminologie generala privind performantele produselor si serviciilor Terminologie din standarde de performanță în clădiri Tabelul nr.2 Nr. crt.

Document de referință Terminologie

1 SR ISO 6240:1998 Standarde de performanţă în clădiri. Conţinut şi prezentare

componenta, ansamblu, performanta, cerinte de performanta, in raport cu functiunile si conditiile de utilizare

2 SR ISO 6241:1998 Standarde de performanţă în clădiri. Principii de elaborare şi factori de luat în considerare

utilizator, agent, cerinta a utilizatorului

1.3.2. Terminologie de specialitate Terminologie din standarde de terminologie de protectia lemnului Tabelul nr. 3 Nr. crt.

Document de referință Terminologie

1 SR EN 1001-1:2006 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 1: Lista termenilor echivalenţi SR EN 1001-2:2006 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 2: Vocabular

Contin termeni de protectia lemnului cu impregnanti, grunduri, lacuri si vopsele, avand in compozitie substante active biocide, hidrofuge, ignifuge, sunt prezenti termeni referitori la procedeu de tratament de suprafaţă, procedeu de tratament prin impregnare, produs de protectie, produs de antiseptizare, produs fungicid, produs insecticid, produs hidrofug, produs ignifug, definitii privind caracteristiile fizico-chimice, si mecanice (compozitie, aspect, culoare, densitate, pH, volum) De asemenea, sunt prezente caracteristici de aplicare (timp de curgere, timp de imersie, timp de uscare, consum de produs pe unitatea de suprafata sau pe unitatea de volum) si caracteristici ale peliculei, dupa aplicare: (aderenta, uniformitate, basicare, cretare, ruginire, fisurare, exfoliere) si termeni privind functionalitatea produsului: eficacitatea de protectie, reactia si euroclase pentru rezistenta la foc.

2 STAS 9302/7-88 Protecţia lemnului. Terminologie

1.3.3. Terminologie privind durabilitatea lemnului Terminologie din standarde de durabilitatea lemnului Tabelul nr. 4 Nr. crt.

Document de referință Terminologie

1 SR EN 335-1:2007 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Definiţia claselor de exploatare. Partea 1: Generalităţi

Pentru cerinţele acestui document se aplică termenii şi definiţiile următoare. protejat - supus unor măsuri de proiectare şi construcţie destinate să împiedice o expunere excesivă la efectele directe ale intemperiilor clasă de exploatare 1 - situaţie în care lemnul sau produsul pe bază de lemn este acoperit, neexpus la intemperii şi la umezire [EN 1001-2] clasă de exploatare 2 - situaţie în care lemnul sau produsul pe bază de lemn este acoperit şi neexpus la intemperii, dar unde o umiditate ambiantă ridicată poate conduce la o umezire ocazională, dar nepersistentă [EN 1001-2] clasă de exploatare 3 - situaţie în care lemnul sau produsul pe bază de lemn nu este nici acoperit nici în contact cu solul. El este

fie expus la intemperii continuu, fie protejat de intemperii dar supus la umezire [EN 1001-2] clasa de exploatare 4 - situaţie în care lemnul sau produsul pe bază de lemn se află în contact cu solul sau cu apa dulce şi astfel este expus în permanenţă la umezire [EN 1001-2] clasa de exploatare 5 - situaţie în care lemnul sau produsul pe bază de lemn este expus în permanenţă la apă sărată şi este astfel expus în permanenţă la umezire [EN 1001-2]

2 SR EN 335-2:2007 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Definiţia claselor de utilizare. Partea 2: Aplicaţie la lemnul masiv

protejat - supus unor măsuri de proiectare şi construcţie destinate să împiedice o expunere excesivă la efectele directe ale intemperiilor lemn masiv - piesă de lemn tăiat cu ferestrăul sau prelucrat care poate cuprinde elemente de lemn asamblate prin îmbinare cap la cap şi/sau lamele încleiate [EN 1001-2] panouri de lemn masiv - panouri pe baza de lemn constituite din piese de lemn încleiate pe canturi şi, dacă se compune din mai multe straturi, pe fetele lor [EN 12775]

3 SR EN 335-3:1998 Durabilitate a lemnului şi a materialelor derivate ale lemnului. Definire a claselor de risc de atac biologic. Partea 3: Aplicaţii la plăci pe bază de lemn

Placaj, placa din aschii, placa de lamele subtiri lungi si orientate, placi de fibre, placa de aschii liate cu ciment,

4 SR EN 350-1:1997Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 1: Ghid de principii de încercare şi de clasificare a durabilităţii naturale a lemnulu

Durabilitate naturală Rezistenţă intrinsecă a lemnului la atacurile unor organisme distructive. Alburn - Zonă exterioară care, la un arbore în picioare, conţine, celule vii şi conduce seva. NOTĂ: Zonă, care deobicei se distinge de duramen, printr-o coloraţie mai deschisă. Duramen - Zonă interioară a lemnului, care la un arbore în picioare, nu mai conţine celule vii sau nu mai conduce seva. NOTĂ: Zonă care deobicei se distinge de alburn printr-o coloraţie mai închisă. Există specii de lemn, care nu au duramamen. Lemn de tranziţie - Lemn într-o zonă cuprinsă între adevăratul alburn şi adevăratul duramen. NOTĂ: Acesta nu este identificabil decât la un număr restrâns de specii lemnoase (de exemplu Lophira alata).În general durabilitatea sa este intermediară între cea a alburnului şi cea a duramenului, deşi impregnabilitatea sa seamănă cu cea a duramenului. Esenţa de lemn pentru încercare - Esenţa aleasă pentru a determina durabilitatea sa. Esenţa de referinţă - Într-o încercare, esenţa utilizată pentru comparaţie cu esenţa de examinat. NOTĂ: În general, sunt utilizate, alburnul de pin Pinus sylvestris şi/sau de fag Fagus sylvatica.

5 SR EN 350-2:1997 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturală a lemnului şi de impregnabilitate a esenţelor de lemn alese după importanţa lor europeană

Durabilitate naturalã - Rezistenþa intrinsecã a lemnului la atacurile unor organisme distructive (EN 350-1). Alburn - Zonă exterioară a lemnului, care, la un arbore în picioare, conține celule vii și conduce seva (EN 350-1). NOTĂ: Zonă care de obicei se distinge de duramen, printr-o colorație mai deschisã. Duramen - Zonă interioară a lemnului care, la un arbore în picioare, nu mai conține celule vii, sau nu mai conduce seva (EN 350-1). NOTĂ: Zona care de obicei se distinge de alburn, printr-o colorație mai închisã. Există specii de lemn care nu au duramen. Impregnabilitate - Ușurința cu care un lemn poate fi penetrat de un lichid (cum ar fi de exemplu, un produs de protecție).

6 SR EN 460:1998 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Ghid de condiţii referitoare la durabilitatea lemnului pentru anumite utilizări, conform claselor de risc

Durabilitate pentru utilizarea in diverse clase de risc Durabilitate naturală faţă de ciupercile xilofage Durabilitate naturală faţă de coleoptere xilofage Durabilitate naturală faţă de termite Durabilitate naturală faţă de sfredelitori marini Durata de utilizare Alţi factori care influențează alegerea clasei de durabilitate

7 SR EN 599-1:2009 Durabilitatea lemnului şi a materialelor pe bază de lemn. Eficacitatea produselor de protecţie preventivă a lemnului, stabilită prin încercări biologice. Partea 1: Specificaţie conform claselor de utilizare

spp - specii de insecte; p.a.p. - preconizare de aplicare dată de producător; b.s.e - limita superioară a pragului de eficacitate, aşa cum e definit în standardul armonizat de încercare biologică de referinţă; p.e.m. - prag de eficacitate mediu; Vn - clasificare medie nominală pentru repetiţiile după un examen nedistructiv (SR EN 330); Ve - clasificare medie nominală pentru repetiţiile pentru suprafeţele exterioare şi a celor vizibile în interiorul asamblării după un examen nedistructiv (SR EN 330); Vi - clasificare medie nominală pentru repetiţiile pentru suprafeţele realizate prin decupare după un examen distructiv (SR EN 330); R2TF - număr de repetiţii tratate cu produsul de protecţie a lemnului cu o clasificare 2 sau mai mare (SR EN 330); R2R - număr de repetiţii tratate cu produsul de protecţie de referinţă cu o clasificare 2 sau mai mare (standardul de referinţă este SR EN 330; rsnP - reţinere a produsului de protecţie a lemnului mai mare decât cea nominală; rinP - reţinere a produsului de protecţie a lemnului mai mică decât cea nominală. CAS, EINECS

8 SR EN 599-2:1998 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Performanţe ale produselor de protecţie preventivă a

Clasificare şi etichetare

lemnului stabilite prin încercări biologice. Partea 2: Clasificare şi etichetare

9 SR ENV 12404:2003 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Evaluarea eficacităţii unui fungicid de zidărie pentru împiedicarea dezvoltării în lemn a ciupercii Serpula lacrymans (Schumacher ex Fries) S.F. Gray. Metoda de laborator

Fungicid de zidarie - Produs fungicid aplicat pe zidarie sau alte materiale de constructii minerale pentru prevenirea cresterii ciupercilor pe suprafata sau in profunzime. Performanta - Comportarea produsului fungicid de protectie in termeni de eficacitate la test. Produs de protective - Solutie de fungicid de zidarie in forma primita de la furnizor pentru test. Furnizor

10 351-1 Clase de penetrare

11 351-2 Pentrare Retentie

1.3.4. Terminologie privind eficacitatea de protectie a produselor Terminologie privind eficacitatea de protectie a produselor Tabelul nr. 5 Nr. crt.

Document de referință

Terminologie

1 STAS 8022 SR EN 152 SR EN 113 SR EN 46 SR EN 117 SR EN 330 SR EN 252 SR EN 275 SR EN 927 SR EN 11503 STAS 10787 SR 652

eficacitatea antiseptizarii la mucegaire eficacitatea impotriva albastririi fungice eficacitatea la atacul ciupercilor basidiomicete eficacitatea impotriva insectelor Hylotrupes bajulus eficacitatea impotriva insectelor isoptere, termite europene eficacitatea in camp a unui produs de protectie eficacitatea la actiunea microorganismelor solului si putregaiului moale eficacitatea impotriva sfredelitorilor marini imbatranirea naturala rezistenta la condensare repetata rezistenta unui produs de protectie la umiditate eficacitatea produselor de ignifugare

1.3.5 Terminologie din directive si reglemente europene - Regulamentul (UE) nr. 305/2011 (produs pentru constructii, caracteristici esentiale, performanta unui produs pentru constructii, nivel-prag, produs-tip, specificatii tehnice armonizate, operator economic - Directiva Consiliului UE nr. 98/8/CE (biocide) - Directiva Consiliului UE nr. 76/769/CEE (preparatelor chimice periculoase) - Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 1907/2006 (inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH) si de infiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice) - Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 1272/2008 (clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor), s.a.

1.3.6 Terminologie din legislatie nationala - Legea 10/1995 privind calitatea in constructii; - HG 699/2003 (emisie, valoarea limita de emisie, solvent organic etc.)

15

1.3.7. Terminologie din standarde de calitatea lemnului Terminologie din standarde de calitatea lemnului Tabelul nr. 6 Nr. crt.

Document de referință Terminologie

1 SR EN 844-1:1998 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 1: Termeni generali comuni pentru lemn rotund şi cherestea

lemn, lemn de foioase, lemn de răşinoase, particularitate

2 SR EN 844-2:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 2: Termeni generali referitori la lemn rotund

lemn rotund

3 SR EN 844-3:1998 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 3: Termeni generali referitori la cherestea

cherestea, cherestea brută, cherestea egalizată, cherestea prelucrată, cherestea calibrate, cherestea rindeluită, bulz, cherestea tivita, teșitura, cherestea netivită, lăţime îngustă, lăturoaie, lemn îmbinat în dinţi, lemn lamelat-încleiat, panouri, capăt liber, faţă, faţă exterioară, faţă interioară, cant, secţiune, faţă bună, faţă slabă, muchie, muchie teşită, muchie ascuţită, debitare tangenţială pe flanc, debitarea pe sferturi, debitare pe plin, inimă deschisă, inimă închisă, defect de debitare, rizuri, ondulaţie, deformaţie, săgeată de faţă, săgeată de faţă simplă, săgeată de faţă complex, săgeată laterală (de cant), săgeată laterală simplă, săgeată laterală complex, bombare pe lăţime, răsucire

4 SR EN 844-4:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 4: Termeni referitori la conţinutul de umiditate

umiditate, punct de saturaţie a fibrelor, umiditate finală, umiditate de echilibru, umiditate de utilizare, umiditate superficială, umiditate în mijloc, contragere, contragere totală, coeficient de contragere, contragere radială, umflare, umflare totala, coeficient de umflare, umflare radial, umflare tangenţială

5 SR EN 844-5:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 5: Termeni referitori la dimensiunile lemnului rotund

diametru, diametru mediu, diametru la capătul subţire, dimensiune totală, lungime, lungime nominală, supralungime, volum real, volum de depozitare, cu coajă, fără coaja, cântărire

6 SR EN 844-6:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 6: Termeni referitori la dimensiunile cherestelei

grosime, lăţime, lungime, dimensiune de debitare, dimensiune de referinţă, dimensiune pe stoc, dimensiune efectivă, dimensiune finală, abatere admisibilă, admisibilă superioară, abatere admisibilă inferioară, toleranţa

7 SR EN 844-7:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 7: Termeni referitori la structura biologică a lemnului

alburn, duramen, duramen fals, coajă, liber, cambiu, inel de creştere, inel annual, viteza de creştere, lemn timpuriu, lemn târziu, textură, măduvă, fibră, fir, rază, por, lemn de reactive, lemn de compresiune, lemn de tensiune

8 SR EN 844-8:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 8: Termeni referitori la particularităţile lemnului rotund

nod, nod apparent, nod ascuns, nod sănătos, nod putred, cracă lacomă, excrescenţă, gâlmă, rozetă, nod mustaţă, lunură, coajă înfundată, fibră torsă, fibră ondulată, fibră create, textură grosieră, textură semifinal, textură fină, crăpătură, crăpătură de capăt, crăpătură de inimă, crăpătură de inimă stelată, crăpătură inelară, crăpătură

lateral, crăpătură pătrunzătoare (traversantă), crăpătură de ger (gelivură), crăpătură de trasnet, crăpătură de uscare, crăpătură de doborâre, curbă, curbură simplă, curbură multiplă, ovalitate, conicitate, măduvă excentrică, pungă de răşină, canelură, taietură de rezinaj, crestătură de doborâre, tăiere de curăţare, gaură de fasonare; gaură de doborâre, lemn carbonizat, lemn mort, vătămări datorate animalelor, vătămări datorate păsărilor

9 SR EN 844-9:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 9: Termeni referitori la particularităţile cherestelei

particularităţile cherestelei

10 SR EN 844-10:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 10: Termeni referitori la coloraţie şi la atacurile ciupercilor

alterare biologică, ciupercă, durabilitate naturală, protecţie a lemnului, impregnabilitate, tratament preventiv, tratament de întreţinere, coloraţie, albastreală, albastreală profundă, albastreală superficială, coadă de vacă, inimă roşie (fag), inimă stelată a fagului, vână neagră, mucegai, putregai, încindere, putregai brun; putregai cubic, putregai fibros; putregai alb, putregai moale, urmă de putregai, putregai de alburn, putregai de duramen, inimă roşiatică (la stejar), inimă împestriţată (la frasin), putregai de picior

11 SR EN 844-11:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 11: Termeni referitori la degradările cauzate de insecte

imago; insectă adultă; insectă perfecta, larva, nimfă, ciclu evolutiv; ciclul de viaţă, galerie larvară, găuri şi galerii mici, găuri şi galerii mici negre, găuri şi galerii mici albe, găuri şi galerii mici active

12 SR EN 844-12:2003 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 12: Termeni suplimentari şi index general

termenii suplimentari referitori la lemnul rotund si la cherestea

1.3.8. Terminologie din standarde de proiectare si tratare a structurilor din lemn - SR EN 1990 si SR EN 1995-1 (cerinte, cerinte de baza, durata de viata proiectata si durabilitate, stari limita, actiuni si influente ale mediului, clase de exploatare) - SR EN 15228 sunt prevazuti termeni privind lemnul (conform SR EN 14081-1: lot, lemn uscat sortat, clasa de rezistenta, etc.), penetrarea si retentia (conform SR EN 351-1: zonă de analiză, exigenţa de penetrare, cerinţă de retenţie, etc.), reactia la foc (conform SR EN 13501: performanta la foc, clase de reactie la foc).

1.3.9. Terminologie din standarde de certificarea conformitatii produselor pentru constructii - SR EN 13986 (caracteristici de performanta privind reactia la foc si durabilitatea biologica), structuri din lemn asamblat cu elemente de fixare cu placa metalica ambutisata - SR EN 14250 (cerinte privind rezistenta la atacul biologic si reactia la foc) - SR EN 14080 (cerinte pentru durabilitate biologica naturala, lemn lamelat incleiat tratat impotriva atacurilor biologice, reactie la foc) - SR EN 14081-1 (cerinte pentru durabilitate si reactie la foc) - SR EN 14915, etc.

1.3.10. Terminologie din standarde de incercari produse din lemn si de protectia lemnului - STAS 9302/1 - SR 9302-2, tratament la presiune diferita de presiunea atmosferica, impregnare cu vid-presiune - STAS 9302/3 tratament prin imersie la presiune atmosferica, bai calde-reci - STAS 9302/4 tratament de suprafata, imersie, pulverizare - STAS 9302/5 impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferică cu antiseptici uleioşi - SR EN 350-1 durabilitate naturala - SR EN 599-1 eficacitate de protectie, zona de analiza, valoare de referinta biologica, valoare critica, preg de eficacitate

Capitolul 2 : Clasificarea mediilor agresive asupra construcţiilor din lemn

2.1. Clasificarea mediilor agresive din constructii

2.1.1. Agenţii agresivi chimici şi biologici care acţionează asupra construcţiilor din lemn sau a elementelor sale componente se clasifică după natura şi sursa lor de producere, aşa cum se arată în mod explicativ, în tabelul 7

Tabelul 7 Nr. crt.

Natura Sursa: din interiorul construcþiei din exteriorul construcþiei (2)

din atmosferã din sol 1 2 3 4 5 1. Agenþi chimici 1.1. Apa - apã de distribuþie - umiditatea aerului - ape de

suprafaþã - ape uzate - precipitaþii - ape subterane - condens - ape minerale - infiltraþii

1.2. Acizi gaze, vapori ºi soluþii de: gaze ºi vapori de substanþe cu caracter acid (vezi col. 3)

- acid carbonic - clor, bioxid de sulf, oxizi de azot - acid humic etc. - acizi minerali (acid sulfuric, acidclorhidric, acid azotic etc.)

- acizi organici (acid acetic, acid formic acid oxalic etc.) - fenoli - aldehide etc.

1.3. Baze vapori, soluþii ºi particule solide de:

vapori ºi particule solide de substanþe cu caracter basic (vezi col. 3)

soluþii ºi particule solide de substanþe cu caracter bazic (vezi col. 3)

- hidroxid de sodiu - hidroxid de potasiu - leºii - vâscozã, celulozã - uree - amine - detergenþi etc.

1.4.

Sãruri (acide, neutre, bazice)

vapori, soluþii ºi particule solide de:

vapori ºi particule solide de sãruri (vezi col. 3)

soluþii ºi particule solide de sãruri. (vezi col. 3)

- carbonaþi ºi bicarbonaþi - sulfaþi, sulfuri, sulfiþi - cloruri, hipocloriþi, clor aþi - fluoruri - azotaþi - cromaþi ºi bicromaþi - cianuri - formiaþi - sãruri complexe (NP, NPK) - dezinfectanþi etc.

1.5. Materii chimice

particule solide de: particule solide de: - - zguri - zguri

pulverulente - cenuºi - cenuºi - cãrbune - cãrbune - pirite etc. - pirite etc. - fosforite etc. - fosforite etc.

2. Agenþi biologici (SR EN 335-1,2:2007, SR EN 335-3:1998, STAS 2925-86) 2.1. Ciuperci lignicole

a) Ciuperci care distrug lemnul

- - ciuperci basidiomicete de putregai tare (cubic ºi fibros) - ciuperci de putregai moale

-

b) Ciuperci care coloreazã lemnul

- - ciuperci de albãstrire - ciuperci de mucegai

-

2.2. Insecte xilofage a) Ordinul

Coleoptera (Coleoptere)

- - Hylotreupes bajulus (Capricornul casei) - Anobium punctatum (Carii mici) - Xestobium rufovillosum (Carii mari) - Lyctus brunneus (Lyctus) - Hesperophanes spp.

-

b) Ordinul Isoptera (Termite)

- - Reticulitermes Lucifugus - Reticulitermes santonensis

-

2.3. Dãunãtori marini

- Limooria spp. - Teredo spp.

(1) Agenţi agresivi proveniţi din procesul tehnologic. (2) Agenţi agresivi proveniţi din atmosferă şi din sol (surse de poluare). 2.1.2. Stabilirea naturii şi gradului de agresivitate a mediului în care se va amplasa o construcţie nouă din lemn se face de către proiectant, pe baza analizei mediului exterior şi a datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existenţa, natura şi concentraţia agenţilor agresivi (chimici şi biologici, inclusiv umiditatea relativă şi temperatura aerului) care vor rezulta din procesul tehnologic, pentru mediul interior. 2.1.3. Pentru stabilirea naturii şi gradului de agresivitate a mediului în care este amplasată o construcţie din lemn aflată în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative şi cantitative de agenţi agresivi (chimici şi biologici) şi ale umidităţii relative şi temperaturii aerului, atât pentru interior, cât şi pentru exterior, efectuate de un institut/laborator de specialitate în domeniu şi înscrise în buletine de analiză. 2.1.4. Se vor prevedea măsuri pentru reducerea agresivităţii mediului prin schimbarea sau modernizarea tehnologiei de fabricaţie din interiorul construcţiei sau, în caz de imposibilitate, se va studia fiecare caz în parte.

2.2. Clase de exploatare 2.2.1. Clasele de exploatare sunt clasificate dupa criterii functionale (interior/exterior), dupa umiditate (fara variatii, ocazional, frecventa, permanenta, sarata), pozitiei fata de sol (fara contact, in contact cu solul), agresivitatea crescand cu numarul clasei. 2.2.2. Acestea sunt prevazute si definite de standardele de baza, privind durabilitatea lemnului conform SR EN 335-1 si privind proiectarea constructiilor conform SR EN 1995-1-1. 2.2.3. Clasa 1 de exploatare este caracterizata prin temperatura de 20°C si umiditatea relativa a aerului peste 65% numai cateva saptamani pe an, la o umiditate medie a lemnelor de esenta moale de max.12%. 2.2.4. Clasa 2 de exploatare este caracterizata prin temperatura de 20°C si umiditatea relativa a aerului peste 85% numai cateva saptamani pe an, la o umiditate medie a lemnelor de esenta moale de max. 20%. 2.2.5. Clasa 3 de exploatare este caracterizata conditii climatice cu valori ale umiditatii peste cele din clasa 2. 2.2.6. Pentru lemnul utilizat în construcţii sunt definite cinci clase de exploatare definite conform SR EN 335-1 :2007:

- Clasa de exploatare 1 Situaţie în care conţinutul de umiditate al lemnului masiv este astfel încât riscul de atac prin mucegaiuri de suprafaţă sau ciuperci de albăstrire sau chiar de ciuperci lignivore este nesemnificativ (în consecinţă lemnul trebuie să aibă un conţinut de umiditate maxim de 20 % în oricare loc şi aceasta practic pe toată durata de viaţă în exploatare. Totuşi, un atac al insectelor xilofage inclusiv termite este posibil, dar frecvenţa şi importanţa riscului « insectă» atras depinde de zona geografică - Clasa de exploatare 2 Situaţie în care conţinutul de umiditate al lemnului masiv depăşeşte, ocazional 20 %, fie în totalitate, fie numai într-o zonă a elementului din lucrare, care permite astfel atacul ciupercilor lignivore. Notă – Pentru lemnul care are un rol decorativ, o alterare a aspectului se poate produce, de asemenea, în cazul dezvoltării mucegaiurilor de suprafaţă şi a ciupercilor de albăstrire. Riscul de atac al insectelor este similar celui al clasei de exploatare 1. - Clasa de exploatare 3 Situaţie în care se poate estima frecvent un conţinut de umiditate a lemnului masiv peste 20 %, ceea ce îl face adesea susceptibil unui atac al ciupercilor lignivore Notă – Pentru lemnul care are un rol decorativ, o alterare a aspectului se poate produce, de asemenea, din cauza dezvoltării mucegaiurilor de suprafaţă şi a ciupercilor de albăstrire. Riscul de atac al insectelor este similar celui al clasei de exploatare 1. - Clasa de exploatare 4 Situaţie în care conţinutul de umiditate a lemnului masiv depăşeşte 20 % în mod permanent şi acesta este susceptibil unui atac al ciupercilor lignivore. Termitele pot fi un risc suplimentar în anumite zone geografice. În plus, părţile anumitor elemente ale lucrării, situate deasupra solului (sau deasupra apei), de exemplu stâlpii unei împrejmuiri pot fi atacate de către coleoptere xilofage. - Clasa de exploatare 5 Situaţie în care umiditatea lemnului masiv depăşeşte 20 % în mod permanent. Atacul organismelor nevertebrate marine este principala problemă, în special în apa caldă, unde organisme ca Limnoria spp., Teredo spp. şi Pholas pot fi cauza deteriorărilor importante. Notă – Partea anumitor elemente de lucrare situate deasupra apei, de exemplu stâlpii utilizaţi în porturi, pot fi expuşi la insecte xilofage, inclusiv termitele. 2.2.7. Rezumat al claselor de exploatare pentru lemnul masiv Tabelul 8 prezintă nivelurile conţinutului de umiditate tipice ale lemnului masiv, precum şi un rezumat al agenţilor biologici susceptibili de a ataca, în diferitele clase de exploatare. Condiţii de umiditate pe clase de exploatare şi agenţi biologici care atacă lemnul masiv Tabelul 8 Clasă

de exploa

tare

Situaţie generală în exploatare

Descriere a expunerii la umezeală în exploatare

Apariţie agenţi biologici a

Ciuperci Coleoptere Termite Sfredelitori marini

1 în interior acoperit uscat,

maximum 20%

– U L –

2 la interior sau acoperit

ocazional > 20%

U c U L –

3

3.1 la exterior sau deasupra solului, protejat

ocazional > 20% U c U L –

3.2 la exterior, deasupra solului, neprotejat

frecvent > 20% U c U L –

4

4.1 la exterior în contact cu solul/sau cu apa dulce

predominant sau în

permanenţă > 20%

U d U L –

4.2 la exterior, în contact cu solul (pronunţat) şi/sau cu apa dulce

în permanenţă > 20% U d U L –

5 în apă sărată în permanenţă

> 20%

U d U e L e U

U = prezent pretutindeni în Europa şi în teritoriile ’UE. L = prezent local în Europa şi în teritoriile UE. a Din cauza pericolului local de expunere şi necesităţii unei cerinţe ţintă, este posibil, local, un al doilea nivel de clasificare a agenţilor biologici b Riscul de atac poate fi nesemnificativ, în anumite situaţii specifice şi anumite amplasări geografice. c Ciuperci de decolorare + ciuperci de putregai. d Ciuperci de decolorare + ciuperci de putregai + ciuperci de putregai moale. e Partea unor elemente de lucrare, situată deasupra apei, poate fi expusă la insecte xilofage, inclusiv termite.

2.3. Clase de expunere 2.3.1. Clasificarea produselor/sistemelor de protecţie prin vopsire a elementelor de construcţii din lemn trebuie să se facă conform condiţiilor de expunere care intervin prin factorii relativi la construcţia propriu-zisă şi la condiţiile climatice. Rezultă trei tipuri de expunere: ▪ slabă; ▪ medie; ▪ puternică, cum se prezintă în tabelul 9 (standardul de referinţă este SR EN 927-1).

Tabelul 9 ┌──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ Tip de expunere în condiţii climatice │ │ Construcţie ├─────────────────┬──────────────────┬──────────────────┤ │ │ temperate │ aspre │ extreme │ ├──────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤ │Adăpostită │ slabă │ slabă │ medie │ ├──────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤ │Parţial adăpostită │ slabă │ medie │ puternică │ ├──────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤ │Neadăpostită │ medie │ puternică │ puternică │ └──────────────────────┴─────────────────┴──────────────────┴──────────────────┘

2.4. Clase de risc de atac biologic 2.4.1. Clasele de risc de atac biologic sunt definite in SR EN 335-1 , SR EN 335-2, SR EN 335-3, SR EN 460, SR EN 599-1. In anul 2007 au fost inlocuite clasele de risc cu clasele de exploatare, fiindca conditiile care defineau clasele de risc sunt echivalente cu acestea. - Clasa de risc 1 – lemn la adăpost, protejat în totalitate de intemperii şi neexpus umezelii: atac de insecte;

21

- Clasa de risc 2 - lemn la adăpost, protejat în totalitate de intemperii, dar unde umiditatea ridicată a mediului poate conduce la o umezire ocazională, dar nepersistentă; - Clasa de risc 3 – lemn neadăpostit care nu este în contact cu solul, expus continuu la intemperii, fie la adăpost de intemperii dar supus unei umeziri frecvente; - Clasa de risc 4 – lemn în contact cu solul sau cu apă dulce şi astfel expus în permanenţă umezelii; - Clasa de risc 5 – lemn expus în permanenţă la apă sărată. In clasele 2, 3, 4 atac de ciuperci si insecte si in clasa 5 apar si daunatori marini.

Tabelul 10 prezintă indicaţii privind situaţiile de utilizare asociate cu clasele de risc stabilite în SR EN 335-1. Se recomandă în mod deosebit să se raporteze la standardele SR EN 335-1 ºi 335-2 pentru a înţelege complet aceste situaţii de utilizare.

Tabelul 10 Clase de risc Situaţii generale de utilizare

1 Fără contact cu solul, la adăpost (uscat) 2 Fără contact cu solul, la adapost (risc de umidificare) 3 Fără contact cu solul, neadăpostit 4 În contact cu solul, sau cu apă dulce 5 În apă sărată

2.5. Clase de reactie la foc

2.5.1 In Reglementarea Tehnică din 18 octombrie 2011 privind cerinţele tehnice generale ale produselor de ignifugare a lemnului şi a materialelor pe bazã de lemn şi condiţiile pentru introducerea lor pe piaţã, emitent: Ministerul administraţiei şi Internelor, publicat în: MO nr. 752 din 26 octombrie 2011 sunt prevazute Cerinţe tehnice generale, metode de încercare şi analizã, la ART. 5: (1) Produsul de ignifugare a lemnului şi a materialelor pe bazã de lemn trebuie sã modifice clasa de reacţie la foc a materialului de bazã astfel încât acesta sã se încadreze în clasele B (s1-s3, d0-d1) sau C (s1-s3, d0-d1), conform sistemului de clasificare din standardul SR EN 13501-1+A1:2010. (2) Metodele de încercare sunt cele prevãzute de standardele SR EN ISO 11925-2:2002/C91/2007 şi SR EN 13823:2010. Echivalenta intre clasele de reactie si clasele de combustibilitate este prevazuta in Ordinul 269/2008, MO nr.313.

22

Capitolul 3: Condiţii generale de proiectare şi cerinţe de bază privind alcătuirea elementelor de construcţii din lemn pentru asigurarea protecţiei împotriva agenţilor agresivi

3.1. Cerinţe esentiale Cerinţele privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn

împotriva agenţilor agresivi se referă la toate componentele care intervin în realizarea protecţiilor, precum şi în asigurarea durabilităţii acestora, şi anume:

a) elementele pe care se aplică sistemul de protecţie; b) sistemul de protecţie în sine; c) produsele de protecţie utilizate; Aceste cerinţe se prezintă în trei categorii principale: cerinţe esenţiale; cerinţe funcţionale; cerinţe

privind punerea în operă (tehnologice). Patru cerinţe esenţiale au obiect asupra sistemelor de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi:

a) Rezistențã mecanicã și stabilitate b) Securitatea la incendiu c) Igienã, sãnãtate și mediu înconjurãtor c) Utilizare sustenabilã a resurselor naturale celelalte cerinţe esenţiale (Siguranțã și accesibilitate în exploatare, Protecție împotriva zgomotului,

Economie de energie și izolare termicã) nu au obiect în acest domeniu. 3.2. Cerinţe funcţionale Cerinţele funcţionale privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii

din lemn împotriva agenţilor agresivi sunt următoarele: a) rezistenţă la agenţi agresivi biologici: rezistenta la agentii biologici este conditionata de clasa de

durabilitate naturala si de impregnabilitatea speciei lemnoase, care, daca nu este suficienta, se asigura printr-un tratament chimic de protectie cu produse insecticide si fungicide;

b) rezistenţă la agenţi agresivi fizico-chimici: se asigura prin protectii peliculogene, acoperiri mecanice sau solutii constructive;

c) rezistenţă la solicitări mecanice: se asigura prin selectarea speciei corespunzatoare acestei cerinte sau se proiecteaza elemente supradimensionate in grosime;

d) impregnabilitate: este o caracteristica proprie fiecarei specii asigurand penetrarea produsului, functie de metode de tratare e) aspect corespunzător: este dat de desenul si culoarea fiecarei specii de lemn;

e) compatibilitate alimentară (dacă este cazul): se fac teste prealabile. 3.3. Cerinţe privind punerea în operă (tehnologice) Cerinţe privind punerea în operă (tehnologice) a sistemelor de protecţie se referă la ansamblul

activităţilor şi rezultatelor acestora privind realizarea sistemelor de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi.

Aceste cerinţe sunt: a) asigurarea condiţiilor prealabile pentru executarea lucrărilor: lemnul se depoziteaza sub acoperis,

stivuit la sipca; b) conformitatea frontului de lucru: se verifica proiectul si functie de ordinea operatiilor se asigura

necesarul, cantitativ si calitativ; c) conformitatea modului de lucru cu tehnologiile şi/sau procedeele prevăzute: functie de prevederile

proiectate, se asigura echipamentele capabile sa aplice protectiile la calitatea si volumul de lucru; d) conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic şi atestarea conformităţii produselor

utilizate.

23

Criteriile de performanţă asociate acestor categorii de cerinţe sunt prezentate în tabelul 11:

tabelul 11

Nr. crt.

Cerinţe şi criterii de performanţă

Modul de determinare Observaţii

1 2 3

4

I. CERINŢE ESENŢIALE a) Securitate la incendiu 1. Reacţie la foc încadrare în Euroclase de reacţie la

foc A1-F sau A1 (FL)-F (FL) (după caz)

pct. 1.3.1 d)

b) Igiena, sănătate şi mediu înconjurător 2. Permeabilitate la apă tabelul 4.2, nr. crt. 6 3. Rezistenţă la umiditate tabelul 4.2, nr. crt. 7 4. Emisii de substanţe

periculoase declaraţia producătorului produselor de protecţie

5. Rezistenţă la alunecare în cazul utilizării la pardoseli II. CERINŢE FUNCŢIONALE

a) Rezistenţă la agenţi biologici 6. Eficacitate tabelele 4.3 – 4.7

b) Rezistenţă la agenţi fizico-chimici 7. Rezistenţă la umiditate

a) în general b) în zonele de contact cu piesele metalice de asamblare şi de prindere

tabelul 4.2, nr. crt.7 şi la cerinţa B, nr. crt.4

8. Rezistenţă la spălare pct. 5.7 9. Rezistenţă la căldură tabelul 4.2, nr. crt. 8 10. Rezistenţă la variaţii de

temperatură tabelul 4.2, nr. crt. 9

24

tabelul 11 continuare

Nr. crt.

Cerinţe şi criterii de performanţă

Modul de determinare Observaţii

1 2 3

4

I. CERINŢE ESENŢIALE 10. Rezistenţă la variaţii de

temperatură tabelul 4.2, nr. crt. 9

11. Rezistenţă la variaţii UV tabelul 4.2, nr. crt. 10 12. Rezistentă la agenţi

agresivi chimici tabelul 4.2, nr. crt. 11

13. Rezistenţă la îmbătrânire naturală

tabelul 4.2, nr. crt. 5

c) Rezistenţă la solicitări mecanice 14. Aderenţă la suport tabelul 4.2, nr. crt. 1 si 2 se referă numai la protecţiile

prin vopsire 15. Rezistenţă la lovire tabelul 4.2, nr. crt. 3 16. Rezistenţă la zgariere tabelul 4.2, nr. crt. 4 d) Impregnabilitate 17. Pătrundere SR EN 351-1 18. Reţinere tabelele 4.6 si 4.7 (SR EN 351-1,

SR EN 599-1) se referă numai la protecţiile prin impregnare

e) Aspect 19. Uniformitatea culorii 20. Textură/luciu suprafaţă 21. Posibilitatea curăţării,

întreţinerii conform prescripţii date de producătorul produsului de protecţie

f) compatibilitate alimentară 22. Conformitatea cu

cerinţele sanitare aviz sanitar în cazul contractului cu

produse alimentare III. CERINŢE PRIVIND PUNEREA ÎN OPERĂ (TEHNOLOGICE)

a) Asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor 23. Existenţa documentaţiei

tehnice - verificare expert - însuşire beneficiar şi executant

24. Aprovizionarea produselor de protecţie

- conformitatea cu prevederile din proiect - documente privind calitatea şi, după caz, agrementul tehnic

25. Asigurare accese, facilităţi şi măsuri de igienă, protecţia muncii şi PSI

organizare lucrări de către executant, verificată de beneficiar

25

tabelul 11 continuare

1 2 3

4

I. CERINŢE ESENŢIALE III. CERINŢE PRIVIND PUNEREA ÎN OPERĂ (TEHNOLOGICE)

b) Conformitatea frontului de lucru 26. Starea suprafeţei

a) formă b) rugozitatea c) umiditate

conform proiectului şi prescripţiilor producătorului produsele de protecţie

27. Integritatea materialului (suportului)

conform proiect sau, după caz, expertizare tehnică

28. Condiţionări prealabile (suport şi materiale de protecţie)

conform proiectului şi prescripţiilor producătorului produselor de protecţie

29. Documente privind calitatea

Recepţia frontului de lucru, conform condiţiilor din proiect şi celor din specificaţia producătorului produselor de protecţie

c) Conformitatea modului de lucru cu tehnologiile şi/sau procedeele prevăzute 30. Caracteristicile

echipamentelor, a utilajelor şi a dispozitivelor utilizate

conform prescriptiilor producatorului produselor de protecţie şi reglementărilor aplicabile

31. Clasificarea/atestarea personalului

conform prescripţiilor producătorului produselor de protecţie şi reglementărilor aplicabile

32. Respectarea timpilor/duratelor tehnologice

conform prescripţiilor producătorului produselor de protecţie

33. Respectarea tratamentelor specifice

conform prescripţiilor producătorului produselor de protecţie

34. Asigurarea condiţiilor de mediu ambiant la executarea lucrărilor: a) temperatură b) umiditate c) alte condiţii

conform prescripţiilor producătorului produselor de protecţie

d) Conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic şi atestarea conformităţii produselor utilizate 35. Existenţa standardului de

produs sau a agrementului tehnic (dacă este cazul)

verificarea domeniului de utilizare cu condiţiile din proiect

pct. 1.3.1. b)

36. Documente privind calitatea produselor de protecţie utilizate fac referire la sistemul de atestare a calităţii aplicat

verificarea la aprovizionare (a se vedea şi nr. crt. 24)

26

3.4. Durabilitatea sistemelor de protecţie 3.4.1. Sistemele de protecţie, care sunt utilizate pentru a asigura durabilitatea elementelor de construcţii pe care sunt aplicate, trebuie să aibă asigurată, la rândul lor, o bună durabilitate. În acest sens, pe lângă caracteristicile care permit evaluarea durabilităţii în condiţii normale, trebuie avute în vedere, prin măsuri constructive şi, după caz, măsuri suplimentare condiţiile şi zonele cu expunere deosebită, cu pericol mai mare, unele aspecte fiind arătate în cap. 5. 3.4.2. Pentru elementele de construcţii din lemn, unele din zonele sensibile sub aspectul durabilităţii sunt cele în care se folosesc elemente metalice pentru îmbinări şi fixări/prinderi. Aceste zone sunt sensibile sub mai multe aspecte, astfel: a) contactul metal-lemn conduce la producerea condensului, la metal, la scăderea temperaturii, cu creşterea umidităţii în zona metalului; b) în spaţiul dintre metal şi lemn, care nu este etanş, umiditatea sporită se menţine, cu valori variabile, perioade mai îndelungate; c) în condiţiile arătate, sunt favorizate atât acţiunea agresivă asupra lemnului, cât şi coroziunea pieselor metalice în zona respectivă. Protecţia anticorozivă a elementelor metalice folosite pentru montajul sau solidarizarea elementelor de construcţii din lemn se va face în conformitate cu prevederile din "Ghidul de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel" GP 111-04 şi din "Ghidul de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel" GE 053-04. În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie anticorozivă pe suprafaţa suportului de oţel nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţia elementelor metalice dintr-un material rezistent la coroziune (oţeluri inoxidabile), supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilităţii înlocuirii elementelor degradate datorită coroziunii. 3.4.3. Realizarea sistemelor de protecţie trebuie să aibă în vedere, sub acest aspect, următoarele: a) executarea sistemelor de protecţie, pe elementele componente, înainte de montarea acestora; b) acordarea unei atenţii deosebite asupra zonelor care se vor acoperi la montare (părţi din lemn suprapuse şi cele pe care se montează plăci metalice), zone în care protecţiile devin lucrări ascunse.

3.5. Conditii si cerinte generale de proiectare privind durabilitatea 3.5.1. Durata de viata proiectata este o marime cuantificata in ani, conform pct. 2.3 din SR EN 1990; 3.5.2. Conform pct. 2.4 din SR EN 1990, durabilitatea adecvata trebuie sa asigure performantele cladirii pe toata durata de viata proiectata. 3.5.3. In SR EN 1995-1-1, la sectiunea 4 Durabilitate sunt prevazute: - Rezistenta la organisme biologice (durabilitatea naturala a lemnului fie trebuie sa corespunda prevederilor din SR EN 350-2 pentru clasele de risc din SR EN 335-1, SR EN 335-2, SR EN 335-3, fie se aplica un tratament ales conform SR EN 351-1 si SR EN 460) - Rezistenta la coroziune (elementele metalice pentru imbinari si alte elemente pentru imbinari structurale acolo unde este necesar, sa fie rezistente la coroziune sau protejate impotriva coroziunii. Se vor prezenta exemple de protectie minimale pentru protectia impotriva coroziunii la elementele metalice pentru imbinari conform ISO 2081, in anexa nr. 2 in Anexa informativa). 3.5.4. Se vor proiecta măsuri de ordin constructiv – architectural: Aceste masuri au în vedere reducerea solicitărilor critice ale întregii construcţii sau a unor părţi din aceasta, ca urmare a acţiunii intemperiilor şi umidităţii. 3.5.5. Prin realizarea măsurilor constructive se urmăreşte:

• un amplasament corespunzător al constructiei în teren; • să se ţină cont de direcţia vânturilor dominante; • să se realizeze protecţia faţadelor expuse, cu copertine, acoperiş prelungit; • să se ia măsuri de protecţie speciale pentru elementele de construcţie (ferestre) situate pe faţade

foarte expuse la intemperii; • evitarea contactului direct cu solul şi apa, a elementelor de construcţie din lemn;

27

• asigurarea unei bune ventilaţii a elementelor de lemn ascunse expuse la umezeală (din acoperiş, sau pardoseala de la nivelul solului);

• realizarea de etanşări corespunzătoare, în locurile în care se poate forma condensul sau umeziri accidentale;

• protecţia elementelor de construcţie din lemn în punctele de contact cu alte părţi ale construcţiei care pot prezenta umiditate ridicată.

3.5.6. Se vor proiecta măsuri tehnice-organizatorice referitoare la modul de utilizare a lemnului într-o construcţie. 3.5.7. La iniţierea unui proiect pentru o construcţie se vor lua în considerare şi o serie de măsuri tehnico-organizatorice:

• se va ţine cont de materialele care pot fi utilizate în sistemul constructiv adoptat: - specia de lemn; - tipul de produs de protecţie; - tipurile de materiale auxiliare utilizate (adezivi, alte materiale de construcţie); - tipuri de îmbinări utilizate.

• lemnul pentru construcţie trebuie comandat din timp astfel încât să aibă timp să se realizeze o uscare de calitate la un nivel de umiditate corespunzător prelucrării şi punerii în operă;

• se va realiza o supraveghere a montajului şi se va asigura o protecţie suplimentară (o acoperire) împotriva umidităţii pentru lemnul care nu este pus în operă;

• se va controla în mod sistematic execuţia lucrărilor de etanşare şi izolare, care ulterior pot crea probleme legate de variaţia umidităţii şi a temperaturii;

• se va aplica un strat protector de acoperire pentru elementele care necesită stabilitate dimensională ridicată (pentru ferestre) înainte de expunere în condiţii exterioare;

• elementele de lemn utilizate la interior (chiar dacă sunt încălzite sau nu) trebuie să aibă un conţinut de umiditate cuprins între 12-15% maxim, în timpul şi după montare;

3.5.8. Dacă elementelor de lemn, le-a crescut umiditatea în timpul transportului depozitării, trebuie luate măsuri de reducere a acestuia printr-o bună aerisire (stivuire pe şipci) şi protecţie suplimentară contra intemperiilor.

• elementele din lemn utilizate la exterior trebuie executate astfel încât, apa care se scurge să nu le afecteze; de asemenea este bine să se ia următoarele măsuri: - să se acopere suprafeţele orizontale şi oblice; - să se protejeze locurile în care capetele de lemn sunt la exterior

• să se folosească la îmbinări elemente metalice zincate sau din metal inoxidabil; • să se realizeze îmbinări ale elementelor din lemn care pot "lucra" în timp, se pot deforma fără

consecinţe dăunătoare; • pentru elementele din lemn utilizate la gard, mobilier de grădină, balustrade se vor evita

suprafeţele drepte pentru a o împiedica apa să stagneze; • placările exterioare în lemn, trebuie să fie aerate pe toată suprafaţa lor internă pentru a asigura o

ventilaţie corespunzătoare şi să permită scurgerea rapidă a apei înfiltrată accidental; • La acoperirile orizontale plăcile nu trebuie îmbinate la extremităţi pentru a permite controlul în

orice moment şi tratarea ulterioară (grinzile în contact cu pereţii de zidărie trebuie tratate chimic); • În contact cu alte materiale, lemnul trebuie protejat prin lăsarea de spaţii libere de 1-2 cm.

Extremităţile grizilor trebuie tratate cu produse chimice. • La pardoseli, grinzile utilizate peste stratul de etanşare, precum şi placa de acoperire (produs pe

bază de lemn) vor fi tratate chimic. • Montarea stâlpilor din lemn pe un soclu de beton (pentru a evita contactul cu solul) se face in

ordinea de sus in jos: stâlp din lemn, soclu de beton, bulon, crestătură - umplută cu un chit elastic • Utilizarea materialelor derivate din lemn (PAL, PFL, placaj, panel) în construcţie se va face ţinând

cont de rezistenţa lor la umiditate şi temperatură. Nu se vor utiliza pentru structuri de rezistenţă şi nici în locuri expuse la umezeală - se pot utiliza la placări pereţi, pardoseli uscate, elemente de plafon, trepte interioare etc.

28

3.5.9. Pentru cresterea durabilitatii sistemelor de protectie se vor proiecta masuri bazate pe metode fizice de tratare a lemnului împotriva insectelor xilofage. În general, tratamentele fizice sunt considerate tratamente totale, deoarece prin aceste procedee se are în vedere distrugerea totală a insectelor xilofage în toate stadiile biologice de dezvoltare: larvă, pupă, insectă matură. Dintre acestea se menţionează următoarele: a) tratamentul prin încălzire cu aer cald; procedeul este încă practicat în multe state, dar prezintă o serie de dezavantaje importante, printre care se enumeră următoarele: durate de timp mărite, realizarea şi aplicarea procedeului necesită instalaţii speciale, lemnul tratat poate suferi modificari dimensionale: crăpături adânci, curbare, etc.; b) folosirea ultrasunetelor pentru distrugerea insectelor xilofage din structura lemnului a fost experimentată de numeroşi cercetători; procedeul ultrasonării s-a experimentat şi după efectuarea impregnărilor; ultrasonarea a mărit cu 20% absorbţia produselor active în cazul lemnului cu o umiditate scăzută (29%); rezultatele au fost nesemnificative în cazul lemnului umed; c) distrugerea agenţilor biologici xilofagi cu ajutorul iradierii cu raze gamma, de asemenea a stat în atenţia specialiştilor; s-a stabilit că pentru o sterilizarea lemnului contaminat cu microorganisme sunt necesare doze foarte mari; la lemnul contaminat în condiţii de laborator au fost necesare doze de 500-700 mii de röntgeni; pentru lemnul din construcţii supus unui proces de putrezire, au fost necesare doze de 1000-1500 röntgeni; procedeul necesită instalaţii moderne şi condiţii speciale de lucru; un dezavantaj major al procedeului constă în faptul că nu se poate aplica preventiv; după decontaminare, lemnul poate să fie infestat din nou, în timp scurt, dacă condiţiile în care este menţinut sunt favorabile dezvoltării agenţilor biologici xilofagi; d) sunt folosite metode de combaterea insectelor si ciupercilor xilofage cu microunde, in incinte si in sistem mobil, direct pe elementele de constructii montate, cu atac activ. 3.5.10. Se vor proiecta masuri de cresterea durabilitatii bazate pe metode chimice de protecţie. a) măsurile de protecţie chimică, se vor aplica cât mai puţin posibil numai acolo unde este nevoie şi după ce au fost epuizate celelalte posibilităţi de protecţie elementelor de lemn din construcţie. b) tratamentele chimice, al căror succes şi rezistenţă depind de produsul utilizat, de cantitatea şi repartiţia sa în lemn sau pe suprafaţă, trebuie adaptate la nivelul de risc la care lemnul este expus într-o construcţie. c) produsele comercializate pentru protecţia lemnului în construcţie trebuie să fie agrementate tehnic de un institut de specialitate pe baza avizelor sanitare, a rapoartelor de încercare care demonstrează eficacitatea lor în funcţie de domeniul de utilizare şi a documentaţiilor tehnice care însoţesc produsul. d) aplicarea produselor de protectie se face cu respectarea urmatoarelor criterii: d1) necesitatea aplicării unui tratament de protecţie este determinată de o serie de factori:

• durata de serviciu dorită; • cerinţe legate de siguranţa locului (elementului de construcţie); • posibile reparaţii, înlocuire de elemente de construcţie; • posibilităţi de realizare a tratamentului (aspecte economice); • risc local de atac biologic; • protecţie cerută din punct de vedere arhitectural (protecţia suprafeţelor expuse, frontale); • protecţie specifică în funcţie de mărimea şi poziţia elementelor de lemn în construcţie (verticale,

orizontale, de secţiune mică sau mare); d2) este necesar ca înainte de a efectua un tratament de protecţie să se cunoască:

• din ce specie de lemn este construcţia sau elementul de construcţie; • ce măsuri constructive de protecţie au fost luate; • ce importanţă – ca rezistenţă, stabilitate – are elementul de lemn în construcţia respectivă; • ce posibilităţi de control şi de întreţinere periodică a elementelor de lemn există; • care sunt posibilităţile de înlocuire a lemnului dacă este necesar; • pentru protecţie este suficient un tratament de suprafaţă; • dacă tratamentul de protecţie va influenţa aspectul estetic; • dacă este obligatoriu să se efectueze tratamentul de protecţie contra ciupercilor, insectelor şi

intemperiilor. 29

3.5.11. Modul în care trebuie să se ia o decizie privind necesitatea protecţiei lemnului dintr-o construcţie este sugerat în schema de mai jos:

3.6. Condiţii referitoare la durabilitatea lemnului pentru anumite utilizări

3.6.1. Durabilitatea naturală a unei esenţe de lemn este specifica pentru fiecare din organismele xilofage. 3.6.2. In practică, produsele de cherestea pot include alburnul ºi de asemenea duramenul. 3.6.3. Dacă proporţia de alburn prezent poate fi împotriva performanţelor elementului sau dacă proporţiile de alburn şi duramen nu sunt diferenţiate, este necesar să se considere durabilitatea elementului în totalitatea sa ca echivalentă cu cea a alburnului. 3.6.4. Pentru ciuperci xilofage se aplica ghidul claselor de durabilitate a esenţelor de lemn adecvate pentru folosirea în clasele de risc, care contine criteriile de aplicare a tratamentelor de protectie. Acest ghid poate sta la baza obligativitatii aplicarii tratamentelor fungicide. 3.6.5. Pentru insectele xilofage, ghidul permite ca expertii locali sa stabileasca aplicarea tratamentelor functie de clasa de exploatare, specia lemnoasa caracterizata in SR EN 350-2 si speciile de insecte specifice zonei. 3.6.6. Durabilitatea lemnului în stare naturală Prin durabilitate se înţelege însuşirea lemnului de a rezista în timp la acţiunea de distrugere a diferiţilor agenţi agresivi. Durabilitatea lemnului în stare naturală depinde de structura anatomică, compoziţia chimică a acestuia şi variază în funcţie de condiţiile în care este exploatat. O influenţă negativă asupra durabilităţii o au trecerile de la starea uscată la starea umedă. În cazul utilizării lemnului în stare naturală este indicat a se alege specia cea mai durabilă faţă de condiţiile de utilizare.

30

TIPUL CONSTRUCTIEI

CONDITIILE DE EXPUNERE

ALEGEREA SPECIEI LEMNOSE IN FUNCTIE DE DURABILITATE

PROIECTUL CONSTRUCTIEI - DETALII CONSTRUCTIVE

LEMNUL - ESTE SUFICIENTA DURABILITATEA SA NATURALA

DA NU

NU ESTE NECESAR

TRATAMENT DE PROTECTIE

MODIFICARE CONSTRUCTIVA PENTRU A PROTEJA LEMNUL SAU ALEGEREA ALTEI SPECII LEMNOASE

SE VOR UTILIZA PRODUSE DE PROTECTIA LEMNULUI DA

DA

a) Durabilitatea naturală a lemnului în funcţie de condiţiile de utilizare a1) Ţinând seama de lemnul din duramen, speciile forestiere se împart în următoarele trei grupe de durabilitate: • Foarte durabile: stejarul, castanul, ulmul, tisa, pinul, salcâmul, părul, precum şi numeroase specii

exotice ca: cedrul (utilizat la mai toate casele din bârne în America), sequoia, arborele vieţii, tuia, ienupărul, douglas-ul şi alte specii cu greutate specifică mare.

• Potrivit de durabile: molidul, bradul, frasinul, mărul. • Puţin durabile: paltinul, plopul tremurator, balsa, mesteacănul, fagul, aninul, socul, teiul, plopul alb

si negru, platanul, castanul, salba moale, salcia, carpenul, prunul şi majoritatea speciilor cu lemnul foarte uşor.

a2) Aprecierea durabilităţii diferitelor specii se poate face mai uşor cu ajutorul indicilor comparativi in raport cu stejarul: Durabilitatea relativa a lemnului fata de stejar, in diferite conditii de utilizare (dupa S.I.Vanin )

Tabelul nr.. 12 Specia În aer liber În apă În aer uscat

Stejar 100 100 100 Larice (duramen) 85 80 95 Pin bătrân (duramen) 85 80 90 Pin tânăr (duramen) 60 70 60 Molid 75 50 75 Frasin 64 - - Fag 60 70 40 Anin 40 100 38 Mesteacan 40 - 38 Salcie 30 - 35 Plop alb sau negru 30 - 35

a3) Pentru diferite condiţii de utilizare, durabilitatea lemnului, exprimată ca valoare absolută (în număr de ani) pentru diferite specii, este arătată în tabelul nr. 13 (prelucrări statistice). Durabilitatea lemnului pentru diferite conditii de utilizare (dupa S.I.Vanin)

Tabelul nr. 13

Specia Durabilitatea în ani

Aer liber ventilat

Încăperi închise (neaerisite)

Uscăciune permanentă

Umiditate permanentă

Stejar 120 200 1800 700 Larice 90 150 1800 600 Ulm 100 180 1500 1000 Carpen - 30 1000 750 Pin 80 120 1000 500 Molid 50 25 900 70 Brad 45 20 900 60 Frasin 20 3 500 10 Fag 10 5 800 10 Mesteacăn 5 3 500 10 Salcie 5 4 600 20 Plop tremurător 3 1 500 10 Anin 5 2 400 800

31

b) Durabilitatea naturală a lemnului în funcţie de tipul organismelor xilofage, SR EN 460 : b1) Durabilitate naturală faţă de ciupercile xilofage Indicaţii privind folosirea unei esenţe de lemn în diversele clase de risc în funcţie de nivelul său de durabilitate naturală faţă de atacurile ciupercilor sunt prezentate în tabelul 14. Dacă durabilitatea naturală nu este suficientă este necesar să se prevadă un tratament de protecţie.

Tabelul nr. 14 Clasă de

risc Clasă de durabilitate

1 2 3 4 5 1 0 0 0 0 0 2 0 0 0 (0) (0) 3 0 0 (0) (0)-(x) (0)-(x) 4 0 (0) (x) x x 5 0 (x) (x) x x

Legendă : 0

(0)

(0)-(x)

(x)

x

- durabilitatea naturală suficientă, - durabilitate naturală normală suficientă, dar pentru anumite întrebuintări se poate recomanda un tratament de protecţie, - durabilitate naturală poate fi suficientă, dar în funcţie de esenţa de lemn, de permeabilitate şi de utilizarea sa finală se poate dovedi necesar un tratament de protecţie - tratamentul de protecţie este în mod normal recomandat, dar pentru anumite utilizări durabilitatea naturală poate fi suficientă, - tratament de protecţie necesar.

NOTĂ: Este necesar să se considere alburnul tuturor esenţelor de lemn ca având clasa de durabilitate 5. b2) Durabilitate naturală faţă de coleoptere xilofage Coleopterele xilofage sunt prezente în toată Europa, dar riscul atacului variază foarte mult de la nesemnificativ la foarte important. Este necesar să se consulte experţii locali sau regionali pentru aviz privind riscul de atac cu coleoptere xilofag (insecte). În condiţiile de lucru în care există un risc seminficativ de atac care conduce la o pierdere a rezistenţei inacceptabilă sau la o degradare vizibilă, esenţele de lemn clasificate ca sensibile în SR EN 350-2 trebuie tratate cu un produs de protecţie. b3) Durabilitate naturală faţă de termite În condiţiile de lucru în care există un risc semnificativ la atacul cu termite, numai duramenul din esenţele de lemn clasificat în SR EN 350-2 ca „durabil” (D) sau „mediu-durabil” (M) faţă de termite, poate fi utilizat fără tratament. Alegerea între lemnul „durabil” (D) ºi „mediu-durabil”(M) depinde de cerinţele specifice ca de exemplu funcţia, utilizarea finală, durata de utilizare scontată ºi consecinţele ruperii. b4) Durabilitate naturală faţă de sfredelitori marini În situaţiile de utilizare în care există un risc semnificativ la atacul cu sfredelitori marini, numai duramenul de la esenţele de lemn clasificate în SR EN 350-2 ca “durabil”(D), sau ”mediu - durabil”(M) faţă de sfredelitori marini, poate fi utilizat fără tratament. Alegerea între un lemn “durabil” (D) şi “mediu - durabil”(M) depinde de cerinţele specifice ca de exemplu funcţia, utilizarea finală, durata de utilizare scontată şi consecinţele ruperii. c) Clasele de durabilitate şi impregnabilitate c1) Durabilitatea unei esenţe de lemn faţă de diferite organisme xilofage este evaluată utilizând metodele bazate pe standardele europene: SR EN 350-1 şi SR EN 350-2. c2) Dacă durabilitatea naturală nu este suficientă la utilizare, lemnele se supun unor tratamente de protecţie cu produse si sisteme corespunzatoare standardelor europene SR EN 599-1 şi SR EN 599-2, iar tratamentele trebuie să fie declarate printr-o specificaţie scrisă, conform SR EN 351-1 si SR EN 351-2 sau un alt standard relevant, recunoscut. c3) Clasele de durabilitate prezentate în tabelele urmatoare se referă la lemnul perfect sănătos; se recomandă să se considere duramenul de la toate speciile de lemn ca aparţinând clasei 5 (fără durabilitate).

32

Clasele de durabilitate naturală faţă de ciupercile xilophage: Tabelul nr. 15

Clasa de durabilitate Descriere 1 Durabilitate foarte mare 2 Durabil 3 Mediu – durabil 4 Puţin durabil 5 Fara durabilitate

Clasele de durabilitate naturală faţă de coleoptere xilofage (capricornes* şi vrilletes):

Tabelul nr. 16 Clasa de durabilitate Descriere

D Durabil S Slab

*) Pentru atacul gândacilor capricornes există referinţe numai pentru răşinoase

Clasele de durabilitate* naturală faţă de termite: Tabelul nr. 17

Clasa de durabilitate Descriere D Durabil M Mediu durabil

*) Durabilitatea se referă la rezistenta fata de termite a duramenului din esentele din lemn specificate in SR EN 350-2, ca durabil (D)

sau mediu durabil (M), care poate fi utilizat fara tratament

Clasele de durabilitate naturală faţă de animale marine: Tabelul nr. 18

Clasa de durabilitate Descriere D Durabil M Mediu durabil S Slab

Clasele de impregnabilitate

Tabelul nr. 19 Clasa de

impregnabilitate Descriere Specificatii

1 Impregnabil Uşor de tratat, lemnul debitat poate fi penetrat complet printr-un tratament sub presiune, fără dificultăţi.

2 Mediu impregnabil Suficient de uşor de tratat: în mod obişnuit o penetrare completă nu este posibilă, dar după 2 sau 3 ore de tratament sub presiune, o pătrundere de peste 6 mm poate fi realizată la răşinoase şi într-o mai largă proporţie, în vasele lemnului de foioase.

3 Puţin impregnabil Lemn dificil de tratat, după 3 până la 4 ore de tratament sub presiune nu pot obţine mai mult de 3 la 6 mm de penetrare laterală a substanţei de protecţie.

4 Neimpregnabil Virtual, imposibil de tratat, produsul de prezervare este absorbit puţin după 4 ore de tratament sub presiune. Penetrări laterale şi longitudinale minimale.

33

Durabilitatea şi impregnabilitatea speciilor din lemn de răşinoase Tabelul nr. 20

Specia

Ciuperci xilophage

Durabilitatea naturală a lemnului sănătos

Capricorne (insecte)

Durabilitatea naturală a alburnului

Cariile (vrillete)

Durabilitatea naturală a alburnului

Termite Durabilitatea

naturală a lemnului sănătos

Impregnabilitatea

Lemn sănătos Alburn

Duglas De la mediu la puţin durabil

slabă slabă slabă neimpregnabil de la mediu la puţin impregnabil

Molid Puţin durabil slabă (1) slabă (1) slabă puţin sau neimpregnabil

puţin impregnabil

Larice De la mediu la puţin durabil

slabă slabă slabă neimpregnabil puţin impregnabil

Pin maritim

De la mediu la puţin durabil

slabă slabă slabă neimpregnabil impregnabil

Pin silvestru

De la mediu la puţin durabil

slabă slabă slabă puţin sau neimpregnabil

impregnabil

Pin negru şi larice

Puţin durabil slabă slabă slabă puţin sau neimpregnabil

impregnabil

Brad Puţin durabil slabă (1) slabă (1) slabă de la mediu la puţin impregnabil

puţin impregnabil

Cedru roşu vestic

Durabil slabă slabă slabă puţin sau neimpregnabil

puţin impregnabil

(1) Pentru aceste specii, lemnul sănătos are durabilitate slabă ca şi alburnul.

Durabilitatea şi impregnabilitatea speciilor din lemn de foioase Tabelul nr. 21

Specia

Ciuperci nelignivore

Durabilitatea naturală a lemnului sănătos

Gândaci (capricorne)

Duramen

Carii Duramen

Termite Durabilitatea

naturală a lemnului sănătos

Impregnabilitatea

Lemn sănătos Alburn

Carpen nedurabil

Lemnul de foioase nu este atacat de capricorne

slabă slabă impregnabil impregnabil Castan durabil slabă slabă neimpregnabil puţin

impregnabil Stejar durabil slabă slabă neimpregnabil impregnabil Paltin nedurabil slabă slabă impregnabil impregnabil Frasin nedurabil slabă slabă mediu

impregnabil mediu impregnabil

Fag nedurabil slabă slabă impregnabil impregnabil Ulm nedurabil slabă slabă puţin

impregnabil impregnabil

Plop puţin durabil slabă slabă de la mediu la puţin impregnabil

puţin impregnabil

34

d) Factori importanţi care decurg din relaţia între durata de utilizare scontată şi durabilitatea naturală d1) Durata de utilizare. Durata de utilizare a unui element de lemn depinde nu numai de durabilitatea sa naturală faţă de organismele xilofage, dar şi de numeroşi alţi factori: - De exemplu, în clasa de risc 3, detaliile de concepţie ale unui element de lucrare de lemn care împiedică pătrunderea şi acumularea apei şi favorizează eliminarea sa şi ventilarea, precum şi condiţiile climatice locale şi operaţiile de întreţinere pot influenţa asupra comportării în timp. - De asemenea, în clasa de risc 4, condiţiile climatice pot avea un efect remarcabil asupra performanţei. d2) Nu este indicat să se prevadă o durată de utilizare plecând numai de la durabilitatea naturală. - Pentru cea mai mare parte din utilizări în construcţii, există un consens general privind un nivel minim de durabilitate care, asociat cu alti factori, permite obţinerea unei durate de utilizare acceptabilă a unui element de lucrare dat. - Recurgerea la o esenţă de lemn, a cărei durabilitate este mai mare decât cea recomandată în acest standard poate antrena o mărire a duratei de utilizare pentru o utilizare stabilită. - Pentru elemente de lucrare cu durata de utilizare foarte scurtă (construcţie provizorie) sau pentru elemente de lucrare cu durata de utilizare net mai lungă decăt cea normală se pot folosi esenţe cu durabilitate fie mai mică fie mai mare decât cea indicată în tabelul 14. d3) Un mod de evaluare a duratei de utilizare estimată constă în compararea durabilităţii lemnului care se propune să se folosească faţă de cea a esenţelor de lemn bine cunoscute, prelucrate în condiţii similare (aceeaşi amplasare în lucrare, aceeaşi localizarea, aceeaşi întreţinere) şi a căror durată de utilizare se cunoaşte. d4) Când atacul cu ciuperci se produce pe fetele laterale, se poate estima o prelungire a duratei de utilizare a unui element de lucrare din lemn mărind grosimea (de exemplu durata de utilizare a unei piese de lemn cu secţiunea 50 mmx 50 mm înfiptă în sol poate fi aproximativ de două ori mai mare faţă de cea a unei piese cu secţiunea de 25 mmx 50 mm cu aceiaºi durabilitate). d5) Cu toate acestea în regiunile, ca în centrul şi în sudul Europei unde perioadele uscate durează un timp îndelungat, s-a constatat că elementele de lucrare din lemn cu sectiuni relativ mici în contact cu solul pot avea o durată de viaţă mai lungă decât elementele asemănătoare cu sectiuni mai mari, din cauza capacitaţii lor rapide de uscare. Aceasta este valabil în acelaºi context pentru plăcile pentru împrejmuiri şi şindrilă exterioară. d6) Un atac biologic este adesea progresiv şi durata de utilizare depinde în plus de gradul de deteriorare admis înaintea ruperii piesei de lemn. e) Alţi factori care influenţează alegerea clasei de durabilitate e1) Alegerea unei esenţe de lemn pentru utilizare într-o clasă de risc specială necesită luarea în considerare a unei serii de factori care pot avea influenţă asupra nivelului de durabilitate considerat necesar. e2) Când diminuarea caracteristicilor mecanice ale unui element de lemn contribuie la compromiterea securităţii şi a cerinţelor economice, se poate specifica un alt lemn cu o durabilitate mai mare dacât a celui utilizat in mod obisnuit. Acesta poate fi adecvat când : - elementele se utilizează ca piese portante; - elementele sunt greu de înlocuit sau de renovat; - există necesitatea unei durate prelungite de utilizare; - poziţia elementului de construcţie prezintă un risc special (de exemplu o suprafaţă orizontală care este uşor drenată) - există un risc local, excepţional, de atac cu organisme speciale (de exemplu, sfredelitori marini, termite); - expunerea la factori climatici este severă (de exemplu ploaie puternică). e3) Riscul de scădere a caracteristicilor mecanice poate fi diminuat printr-o protecţie structurală a părţilor de construcţie, de exemplu acoperirea suprafeţelor superioare cu materiale mai durabile, sau protecţia lemnului de la început.

35

3.7. Cerintele tehnice ale produselor de ignifugare a lemnului 3.7.1. Conform OMAI nr. 231 din 18 octombrie 2011, produsele de ignifugare trebuie sa indeplineasca cerinţe tehnice generale pentru încercare şi analiza in vederea utilizarii si punerii pe piata: 3.7.2. conform art. 5 (1) Produsul de ignifugare a lemnului şi a materialelor pe bazã de lemn trebuie sã modifice clasa de reacţie la foc a materialului de bazã astfel încât acesta sã se încadreze în clasele B (s1-s3, d0-d1) sau C (s1-s3, d0-d1), conform sistemului de clasificare din standardul SR EN 13501-1+A1:2010. (2) Metodele de încercare sunt cele prevãzute de standardele SR EN ISO 11925-2:2002/C91/2007 şi SR EN 13823:2010. 3.7.3. conform art. 6 Marcarea produselor de ignifugare a lemnului şi a materialelor pe bazã de lemn se face în limba românã, fãrã a exclude prezentarea şi în alte limbi strãine, şi trebuie sã cuprindã minimum urmãtoarele informaţii: a) denumirea comercialã a produsului; b) denumirea materialului-suport pe care se aplicã produsul; c) clasa de reacţie la foc; d) cantitatea nominalã din colet; e) numãrul lotului şi data de fabricaţie; f) numele şi adresa producãtorului; g) termenul de valabilitate al produsului în ambalaj; h) termenul de valabilitate al produsului dupã aplicare; i) recomandãri referitoare la condiţiile de transport şi depozitare. 3.7.4. conform art. 7 Orice tip de atenţionare sau instrucţiuni de utilizare trebuie sã fie în mod obligatoriu în limba românã, fãrã a exclude prezentarea acestora şi în alte limbi strãine. 3.7.5. Eficacitatea ignifugarii unui produs exprimata in % pierdere de masa de maxim 30%-35%, conform SR 652:2009 (in conditii specificate conditionarea probelor, specia lemnoasa, grosime, debit gaz si durata de ardere).

3.8. Cerintele pentru lemnul lamelat încleiat utilizat pentru structurile portante

3.8.1. cerinte de performanta (SR EN 386, SR EN 390, SR EN 387) 3.8.2. cerinte de durabilitate la atacuri biologice (durabilitate naturala conform SR EN 350-1, SR EN 350-

2 si conferita-lemn lamelat tratat, conform SR EN 15228) 3.8.3. reactie la foc a lemnului lamelat, fie incercat si clasificat conform SR EN 13501-1, fie numai

clasificat conform anexei E.

3.9. Cerinţele pentru lemnul din construcţii cu secţiune dreptunghiulară 3.9.1. cerinte pentru lemnul netratat sau tratat impotriva atacurilor biologice

36

Capitolul 4: Criterii şi niveluri de performanţă pentru stratul suport şi pentru sistemele de protecţie a lemnului

4.1. Criterii şi niveluri de performanţă pentru stratul suport

4.1.1. Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn pe suprafaţa căruia se aplică sistemele de protecţie împotriva agenţilor chimici şi biologici sunt prezentate în tabelul 22.

tabelul 22. Nr. crt.

Criterii de performanţă

Metoda de determinare (standard de referinţă)

U.M.

Niveluri de performanţă

1. Rugozitatea suprafeţei

- - Corespunzătoare naturii suportului şi tipului de produs/sistem de protecţie

2. Umiditate SR EN 322 % - max. 12(1) – clasa 1 de exploatare - max. 20(1) – clasa 2 de exploatare

3. Temperatură - °C min.: + 5(1)

max.: + 40(1) 4. Conţinutul de

impurităţi (praf, săruri, uleiuri, grăsimi etc.)

vizual - lipsă

5. Defecte de suprafaţă (fisuri, goluri etc.)

vizual - lipsă

(1) Dacă în fişa produsului de protecţie nu se specifică altfel. 4.1.2. Rugozitatea suprafetei rezulta din gradul si modul de prelucrare mecanica (debitare manuala sau mecanica, tipul echipamentului de debitare, smirgheluire manuala sau mecanica, granulozitatea smirghelului folosit). 4.1.3. Umiditatea lemnului este o caracteristica variabila, influentata de umiditatea si temperatura aerului. Exista diverse diagrame de conditionare care ofera informatii privind valoarea umiditatii lemnului pentru anumite valori ale partametrilor de mediu. In lucrare este anexata diagrama variatiei temparaturii si umiditatii lemnului functie de temperatura si umiditatea mediului in care se pastreaza lemnul in vederea aplicarii tratamentelor de protectie si alte cerinte.

4.2. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor fizico-chimici

4.2.1. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de protecţie împotriva agenţilor chimici aplicate pe suprafeţele de lemn, în funcţie de condiţiile de expunere, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanţelor acestora), sunt prezentate în tabelul 23. 4.2.2. În tabelul nr. 23 sunt prezentate nivelurile de performanţă sub formă de valori concrete pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de protecţie. Experienţa a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obţine o protecţie eficientă a lemnului împotriva agenţilor chimici.

37

tabelul nr. 23 Nr. crt.

Criterii de performanţă

Metoda de determinare (standard de

referinţă)

U.M. Niveluri de performanţă pentru condiţii de expunere

slabă medie puternică

1 2 3 4 5 6 7

1. Aderenţa la suport – metoda grilei(1)

SR EN ISO 2409 nivel 1 0 0

2. Aderenţa la suport – metoda smulgerii(2)

SR EN ISO 4624 MPa min. 0,5 min. 1,0 min. 1,0

3. Rezistenţa la lovire(3) (înălţime minimă de cădere a mase de 500 g, la care apar amprente cu fisuri)

SR EN ISO 6272-1 cm min. 40 min. 60 min. 60

4. Rezistenţa la zgâriere (greutatea minimă la care apar fisuri fine)

SR EN ISO 1518 g min. 250 min. 300 min. 400

5. Rezistenţa la îmbătrânire naturală

SR EN 927-3 luni 12 12 12

6. Permeabilitate la apă lichidă (absorbţia de apă)

SR EN 927-5 g/m2 <= 250 <= 175 <= 175

7. Rezistenţa la umiditate

SR ISO 11503 SR EN ISO 6270-1

ore min. 240 min. 480 min. 720

8. Rezistenţa la căldură şi umiditate

SR HD 323.2.3 S 2 ore min. 240 min. 480 min. 720

9. Rezistenţa la variaţii de temperatură

SR EN 60068-2-14 SR EN 60068-2-33

cicluri min. 25 min. 56 min.56

10. Rezistenţa la radiaţii UV(4)

SR EN 60068-2-5 cicluri min. 56 min. 56 min.56

11. Rezistenţa la agenţi agresivi chimici

SR EN ISO 2812-1 ore min. 24 min. 168 min. 168

12. Conformitate cu cerinţe sanitare

Necesar pentru protecţiile care pot veni în contact direct cu produse alimentare

(1) Metoda grilei se utilizează pentru determinarea aderenţei acoperirilor de protecţie cu grosimi de până la 250 microni. (2) Metoda smulgerii se utilizează pentru determinarea aderenţei acoperirilor de protecţie cu grosimi de peste 250 microni. (3) Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecţie cu deformabilitate ridicată. (4) Determinarea se efectuează pentru acoperiri de protecţie aplicate la exterior sau la interior, dacă sunt supuse tehnologic, unor asemenea acţiuni.

4.3. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici 4.3.1. Principalele criterii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească atât produsele de protecţie preventivă a lemnului împotriva agenţilor biologici, în funcţie de clasa de risc biologic, de tipul de procedeu de tratament (de suprafaţă, prin impregnare), de specia de lemn, precum şi de agentul agresiv biologic (ciuperci, insecte), cât şi metodele de determinare a performanţelor acestora, sunt prezentate în tabelele 24 ... 28 (standardul de referinţă este SR EN 599-1).

38

Tabelul 24

Clasă de risc Cod

Tip de procedeu de

tratament propus

Cerinţe minime pentru încercările cu insecte spp. Încercări suplimentare

sau locale File Sau

Hzlotrupes bajulus (H)

Anobium punctatum (A)

Lyctus brunneuns (L)

Alte insecte spp. (I)

Termite (T)

1 Tratament de suprafaţă

Tip încercare SR EN 46-1 SR EN 49-1 SR EN 20-1 SR EN 46-1 sau (A) sau (L)

SR EN 118

Încercare la uzură SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC Valoare maximă

de aplicare în încercare

200 g/m2

(cufundare sau pipetă)

200 g/m2

(cufundare sau pipetă)

200 g/m2

(cufundare sau pipetă)

200 g/m2

(cufundare sau pipetă)

doză de aplicare cerută 200

ml/m2

Criteriul pentru valoarea de

referinţă biologică

100% mortalitate la sfârşitul încercării

nici o larvă vie la sfârşitul încercării

nici o larvă vie sau insectă la sfârşitul încercării

100% mortalitate la sfârşitul încercării

nici un atac cu cotaţie > 2; unul singur = 2

Tratament prin

impregnare

Tip încercare SR EN 47 SR EN 49-2 SR EN 20-2 SR EN 47 sau (A) sau (L)

SR EN 117

Încercare la uzură SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC Valoare maximă

de aplicare în încercare

p.a.p. pentru alburn de pin silvestru

p.a.p. pentru alburn de pin silvestru

p.a.p. pentru stejar p.a.p. pentru alburn de pin silvestru

p.a.p. pentru alburn de pin silvestru

Criteriul pentru valoarea de

referinţă biologică

100% mortalitate (b.s.e.)

nici o larva vie la sfărşitul încercării (b.s.e.)

nici o larvă vie sau insectă ieşită la sfârşitul încercării (b.s.e.)

100% mortalitate (b.s.e.)

nici un atac cu cotaţie > 2; unul singur = 2

39

Tabelul 25

Clasă

de risc Cod

Tip de procedeu de

tratament propus

Cerinţe minime faţă de ciuperci.

Încercări suplimentare sau locale

Bazidiomicete Albastreală (B) Insecte spp. (I) Termite (T)

2 Tratament de suprafaţă

Tip încercare SR EN 113 (fără C. versicolor)

SR EN 152-1

Dacă este necesar se adaugă cele de

la clasa 1

Dacă este necesar se adaugă cele de

la clasa 1 Încercare la uzură SR EN 73+AC SR EN 73+AC Valoare maximă de

aplicare în încercare

100 Kg/m2 200 g/m2

Criteriul pentru valoarea de

referinţă biologică

p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă

la sfârşitul încercării nici o cotaţie >= 2

zonă fără albastru min. 1,0 mm medie >=1,5 mm

Tratament prin

impregnare

Tip încercare SR EN 113 (fara C. versicolor)

SR EN 152-2+AC

Dacă este necesar se adaugă cele de

la clasa 1

Dacă este necesar se adaugă cele de

la clasa 1 Încercare la uzură SR EN 73+AC SR EN 73+AC Valoare maximă de

aplicare în încercare

p.a.p. pentru alburn de pin silvestru

Conform specificaţiilor comerciale

Criteriul pentru valoarea de

referinţă biologică

p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă

la sfârşitul încercării nici o cotaţie >= 2

zonă fără albastru min. 1,0 mm medie >=1,5 mm

40

Tabelul 26

Clasă de

risc Cod

Tip de procedeu de

tratament propus

Cerinţe minime faţă de ciuperci/ încercari pe teren

Încercări suplimentare sau locale

File Sau produse de protectie utilizate cu acoperire (C)

Bazidiomicete Bazidiomicete Încercari pe teren Încercari pe teren (FC)

Coriolus versicolor

(V)

Albastru (B)

Insecte spp. (I)

Termite (T)

3 Tratament de suprafaţă

Tip de încercare SR EN 113 (fără C.

versicolor)

SR EN 113 (fără C.

versicolor)

SR EN 330 SR EN 330 SR EN 113 pe alburn de pin

silvestru şi/sau fag

SR EN 152-1 Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1 + SR EN 84

Dacă este necesar se adaugă cele de la clasa 1 + SR EN 84

Încercare la uzură

SR EN 73+AC si SR EN 84 separat

SR EN 73+AC >= 5 ani de expunere

>= 5 ani de expunere

SR EN 73+AC si SR EN 84 separat

SR EN 152-1

Valoare maximă de aplicare în

încercare

100 Kg/m2 100 Kg/m2 p.a.p. p.a.p. 100 Kg/m2 200 g/m2

Criteriul pentru valoarea de

referinţă biologică

p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă

p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă

dupa 5 ani Vˆn, Vˆe si Vˆi egale sau mai bune decât pentru produsul de referinţă si R2ˆTP egal sau mai bun ca R2ˆR

dupa 5 ani Vˆn, Vˆe si Vˆi egale sau mai bune decât pentru produsul de referinţă si R2ˆTP egal sau mai bun ca R2ˆR

p.e.p. La sfârşitul încercării nici o cotaţie >= 2

zona fără albastru min.

1,0 mm medie >= 1,5 mm

Tratament prin

impregnare

Tip de încercare SR EN 113 (fără C.

versicolor

SR EN 113 (fără C.

versicolor

SR EN 330 SR EN 330 SR EN 113 pe alburn de pin

silvestru şi/sau fag

SR EN 152-2 Dacă este necesar se

adaugă cele de la clasa 1 + SR EN

84

Dacă este necesar se

adaugă cele de la clasa 1 + SR EN

84 Încercare la

uzură SR EN

73+AC si SR EN 84 separat

SR EN 73+AC >= 5 ani de expunere

>= 5 ani de expunere

SR EN 73+AC si SR EN 84 separat

SR EN 152-2

Valoare maximă de aplicare în

încercare

p.a.p. pentru alburn de pin

silvestru

p.a.p. pentru alburn de pin

silvestru

p.a.p. p.a.p. p.a.p. pentru alburn de pin

sau fag

Conform specificaţiilor

comerciale ale

fabricantului Criteriul pentru

valoarea de referinţă biologică

p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresivă

p.e.m. pentru ciuperca cea mai

agresivă

dupa 5 ani Vˆn, Vˆe si Vˆi egale

sau mai bune decât pentru produsul de referinţă si R2ˆTP egal sau mai bun

ca R2ˆR

dupa 5 ani Vˆn, Vˆe si Vˆi egale

sau mai bune decât pentru produsul de referinţă si R2ˆTP egal sau mai bun

ca R2ˆR

p.e.p. La sfârşitul încercării nici o cotaţie >= 2

zona fără albastru min.

1,0 mm medie >= 1,5 mm

41

Tabelul 27

Clasă

de risc Cod

Tip de procedeu

de tratament

propus

Cerinţe minime faţă de ciuperci

Încercări suplimentare sau locale

Bazidiomicete Putregai moale Încercari pe câmp (F) Albastru (B)

Insecte spp. (I)

Termite (T)

4 Tratament de

suprafaţă

Tip de încercare Procedeele prin tratament de suprafaţă nu sunt corespunzătoare pentru clasa de risc 4Încercare la uzură

Valoare maximă de aplicare în încercare

Criteriul pentru valoarea de referinţă

biologică Tratament

prin impregnare

Tip de încercare SR EN 113 cu C. versicolor pe alburn

de pin silvestru şi/sau fag

SR ENV 807 SR EN 252+AC Dacă este necesar se

adaugă cele de la clasa

3

Dacă este necesar se

adaugă cele de la clasa

3

Dacă este necesar

se adaugă cele de la

clasa 3 Încercare la uzură SR EN 73+AC şi SR EN 84 separat

SR ENV 807 >= 5 ani de expunere

Valoare maximă de aplicare în încercare

p.a.p. pentru alburn de pin silvestru

p.a.p. p.a.p.

Criteriul pentru valoarea de referinţă

biologică

p.e.p. pentru ciuperca cea mai

agresivă (inclusive C. versicolor)

Cel mai ridicat dintre r.e.m. dedus pentru încercarea I şi încercarea II

după 5 ani media rsn P/0,75 şi a rin P/0,17

42

Tabelul 28

Clasă de

risc Cod

Tip de procedeu

de tratament

propus

Cerinţe minime faţă de ciuperci/încercări pe teren

Încercări suplimentare sau locale

Bazidiomicete Putregai moale Încercari pe câmp (F) FN şi/sau FS

Albastru (B)

Insecte spp. (I)

Termite (T)

5 Tratament de

suprafaţă

Tip de încercare

Procedeele prin tratament de suprafaţă nu sunt corespunzătoare pentru clasa de risc 5

Încercare la uzurăValoare maximă de aplicare în încercare

Criteriul pentru valoarea de referinţă

biologică Tratament

prin impregnare

Tip de încercare SR EN 113 cu C. versicolor pe alburn

de pin silvestru şi/sau fag

SR ENV 807 SR EN 275 Dacă este necesar se

adaugă cele de la clasa

3

Dacă este necesar se

adaugă cele de la clasa

3

Dacă este necesar

se adaugă cele de la

clasa 3 Încercare la uzură SR EN 73+AC şi SR EN 84 separat

SR ENV 807 >= 5 ani de expunere

Valoare maximă de aplicare în încercare

p.a.p. pentru alburn de pin silvestru

p.a.p. p.a.p.

Criteriul pentru valoarea de referinţă

biologică

p.e.p. pentru ciuperca cea mai

agresivă (inclusive C. versicolor)

Cel mai ridicat dintre r.e.m. dedus pentru încercarea I şi încercarea II

după 5 ani media rsn P/0,75 şi a rin P/0,17

43

Note: 1. Simboluri şi abrevieri (standardul de referinţă este SR EN 599-1): spp. - specii de insecte; p.a.p. - preconizare de aplicare dată de producător; b.s.e. - limita superioară a pragului de eficacitate, aşa cum e definit în standardul armonizat de încercare biologică de referinţă; p.e.m. - prag de eficacitate mediu; V^n - clasificare medie nominală pentru repetiţiile după un examen nedistructiv (standardul de referinţă este SR EN 330); V^e - clasificare medie nominală pentru repetiţiile pentru suprafeţele exterioare şi a celor vizibile în interiorul asamblării după un examen nedistructiv (standardul de referinţă este SR EN 330); V^i - clasificare medie nominală pentru repetiţiile pentru suprafeţele realizate prin decupare după un examen distructiv (standardul de referinţă este SR EN 330); R2^TP - număr de repetiţii tratate cu produsul de protecţie a lemnului cu o clasificare 2 sau mai mare (standardul de referinţă este SR EN 330); R2^R - număr de repetiţii tratate cu produsul de protecţie de referinţă cu o clasificare 2 sau mai mare (standardul de referinţă este SR EN 330; rsn P - reţinere a produsului de protecţie a lemnului mai mare decât cea nominală; rin P - reţinere a produsului de protecţie a lemnului mai mică decât cea nominală. 2. Dacă în tabelele 4.3 ... 4.7 se prevede ca produsul de protecţie a lemnului să fie rezistent la încercările de spălare şi/sau de evaporare, încercările prevăzute în standardul de referinţă SR EN 73 trebuie efectuate separat. 3. Utilizând criteriul potrivit pentru valoarea de referinţă biologică (v.r.b.) precizată în tabelele 24-28, v.r.b. trebuie stabilită pentru fiecare încercare cu un nivel de aplicare egal sau mai mic decât valoarea maximă de aplicare (v.m.a.) dată. 4. În standardele armonizate de încercare biologică care prevăd calculul pragului de eficacitate, v.r.b. trebuie să fie pragul de eficacitate mediu (p.e.m.), cu excepţia următoarelor cazuri: a) în încercările cu insecte (standardele de referinţă sunt SR EN 20-2, SR EN 47 sau SR EN 49-2) dacă mortalitatea la limita inferioară a pragului de eficacitate este mai mică de 80%, limita superioară trebuie luată ca valoare de referinţă biologică (v.r.b.); b) în încercările prevăzute în standardul de referinţă SR EN 113 dacă pierderea de masă medie la limita inferioară a pragului de eficacitate este mai mare de 10%, limita superioară a pragului trebuie luată ca valoare de referinţă biologică (v.r.b.); c) în încercarea I prevăzută în standardul de referinţă SR ENV 807. 5. Dacă condiţiile locale cer ca produsul de protecţie a lemnului să prezinte o eficacitate biologică suplimentară, sau trebuie să răspundă declaraţiilor producătorului sau condiţiilor celor care emit prescripţii, produsul trebuie încercat conform încercărilor suplimentare sau locale de referinţă din tabelele 24 ... 28. 4.3.1. Pentru clasa de risc biologic 1, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate biologică faţă de unul din cazurile: a) - oricare din insectele pentru care protecţia este cerută; b) - insecta cea mai puţin sensibilă la acest produs; c) - Hylotrupes bajulus, în calitate de insectă reprezentativă. 4.3.2. Pentru clasa de risc biologic 2, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate faţă de ciupercile bazidiomicete lignicole, după uzură (exclusiv Coriolus versicolor). Pentru toate produsele la care se cere o activitate insecticidă, ele trebuie să prezinte eficacitate faţă de agenţii biologici de referire, demonstrată prin încercările corespunzătoare pentru clasa de risc 1.

44

4.3.3. Pentru clasa de risc biologic 3, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru: a) - ciuperci lignicole bazidiomicete, exclusiv Coriolus versicolor; b) - agenţi biologici la care se referă produsul, demonstrată prin încercările pentru clasa de risc 2. 4.3.4. Pentru clasa de risc biologic 4, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru: a) - ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv Coriolus versicolor pe fag şi/sau pin silvestru; b) - putregai moale. 4.3.5. Pentru clasa de risc biologic 5, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru: a) - ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor pe fag şi/sau pin silvestru; b) - putregai moale; c) - dăunători marini după o perioadă minimă de 5 ani. 4.3.6. În anexă (informativă) se prezintă un exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici (standardul de referinţă este SR EN 599-2).

4.4. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva focului

4.4.1. Produsul de ignifugare trebuie sã modifice clasa de reacţie la foc a materialului de bazã astfel încât acesta sã se încadreze în clasele B (s1-s3, d0-d1) sau C (s1-s3, d0-d1), conform sistemului de clasificare din standardul SR EN 13501-1+A1:2010. 4.4.2. Calitatea ignifugarii trebuie sa corespunda unei eficacitati exprimata in % pierdere de masa de maxim 30%-35%, conform SR 652:2009.

45

Capitolul 5: Alcătuirea sistemelor de protecţie a elementelor de construcţie / construcţiilor din lemn situate în medii atmosferice cu diferite clase de agresivitate

5.1 Sistemele de protecţie împotriva agenţilor chimici şi biologici

5.1.1. Sistemele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici şi biologici se vor alege în funcţie de natura şi starea suportului de lemn, de natura şi agresivitatea mediului, de durabilitatea estimată a protecţiei şi de considerente economice. 5.1.2. Impotriva agentilor chimici protectia lemnului poate fi chimica prin acoperire cu rasini rezistente. 5.1.3. De asemenea se pot folosi solutii constructive, mecanice, prin placare cu materiale rezistente la atacul chimic, care sa reduca la maxim contactul direct. 5.1.4. Impotriva agentilor biologici, se vor folosi atat metode constructive cat si protectii insecto-fungicide. 5.1.5. Protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici este, de regulă, cu atât mai economică, cu cât are o durabilitate mai ridicată, deoarece astfel se reduc la minimum lucrările de întreţinere/refacere a protecţiei pe durata de serviciu a construcţiei.

5.2. Elementele de construcţii expuse la acţiunea agenţilor agresivi, inaccesibile după montaj 5.2.1. Elementele de construcţii din lemn expuse la acţiunea agenţilor agresivi şi care, după montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja în aşa fel încât, pe durata de serviciu a construcţiei să nu afecteze durabilitatea acesteia. 5.2.2. Pentru elementele expuse in constructii, inaccesibile dupa montaj se vor prevedea protectii de lunga durata, in profunzime, tratate in instalatii cu vid-presiune cu produse nelavabile sau greu lavabile. 5.2.3. Functie de natura agentului agresiv identificat, se vor prevedea si masuri de protectie constructiva dar si de reducere la maxim a actiunii acestuia, prin metode tehnice adecvate. 5.2.4. În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie pe suprafaţa suportului din lemn nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţia elementelor de construcţii dintr-un material rezistent la acţiunea agenţilor chimici, asigurarea posibilităţii înlocuirii elementelor degradate, sisteme de interventie in caz de urgenta.

5.3. Criterii şi niveluri de performanţă satisfăcute de stratul suport aplicat cu produs protecţie 5.3.1. Rugozitatea suprafeţei elementului: corespunzătoare naturii suportului şi tipului de produs / sistem de protecţie 5.3.2. Umiditatea lemnului: max.12% - in clasa 1 de exploatare si max. 20% - in clasa 2 de exploatare 5.3.3. Temperatură: +5°C ...+40°C (influenteaza caracteristicile structurale, functionale, tehnologice) 5.3.4. Conţinutul de impurităţi (praf, grăsimi etc.) si defecte de suprafaţă (fisuri, goluri etc): lipsă- vizual.

5.4. Criterii şi niveluri de performanţă îndeplinite de sistemele de protecţie 5.4.1. Aderenta la suport: nivel 1...0...0 ; 5.4.2. Aderenta la suport: nivel mimim 0,5...1,0...1,0 MPa ; 5.4.3. Rezistenta la lovire: nivel mimim 40, 60, 60 cm ; 5.4.4. Rezistenta la zgariere: nivel mimim 250...300...400 g ; 5.4.5. Rezistenta la imbatranire naturala: nivel 12 ...12...12 luni ; 5.4.6. Permeabilitate la apa: nivel 250...175...175 g/mp ; 5.4.7. Rezistenta la umiditate: nivel 240...480...720 ore ; 5.4.8. Rezistenta la variatii de temperatura si radiatii: nivel 25..56...56 cicluri, 5.4.9. Rezistenta la agenti agresivi chimici: nivel 24...168...168 ore 5.4.10 Criterii si niveluri de performanta ale produselor biocide: % atac fungic cauzat de ciuperci de mucegaire si albastrire, % pierdere de masa cauzat de ciuperci de putrezire, nivel atac cauzat de insecte si termite, % supravietuitori, valoare de referinta biologica, clasa de penetrare, retentie. 5.4.11 Reactia la foc: nivel clasificare B (s1-s3, d0-d1) sau C (s1-s3, d0-d1) 5.4.12. Eficacitatea ignifugarii: nivel maxim 30%-35% pierdere de masa

46

5.5. Alcătuirea sistemelor de protecţie a elementelor de construcţii din lemn 5.5.1. Alcătuirea generală a sistemelor de protecţie prin metode de profunzime sau/si de suprafata, a

elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici include straturi succesive, astfel: a) un strat primar (de exemplu: impregnant, grund); b) strat(uri) intermediar(e) (de exemplu: strat de nivelare, vopsea); c) - strat(uri) final(e) de finisare (de exemplu: vopsea, email). 5.5.2. Stratul primar de impregnant (solutii organice sau pe baza de apa) are rol in protectia impotriva agentilor biologici. Grundul poate fi biocidat sau numai cu continut usor de rasina si alte adaosuri, avand rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn şi de a îmbunătăţi aderenţa straturilor de protecţie ulterioare la suport. 5.5.3. Stratul(urile) intermediar(e) de protecţie, are (au) rolul de a asigura o bună aderenţă şi o impermeabilitate la agenţi agresivi din mediul de expunere. 5.5.4. Stratul(urile) final(e) de protecţie are (au) rolul de a asigura o rezistenţă chimică ridicată la acţiunea agenţilor agresivi, o bună rezistenţă la radiaţii UV si un rol decorativ.

5.6. Aplicarea produselor de protecţie (impregnanti, grund, vopsea, email) din alcătuirea sistemelor 5.6.1. Aplicarea produselor de protecţie (impregnanti, grund, vopsea, email) din alcătuirea sistemelor de protecţie se efectuează prin următoarele procedee principale: - impregnare (autoclave cu vid-presiune, bazine de imersie) - aplicarea cu pensula - aplicarea cu ruloul - aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fără aer(airless). 5.6.2. Ordinea si metoda de aplicare sunt stabilite prin instructiuni clare, elaborate de producator, care a efectuat in prealabil teste de compatibilitate intre componentele sistemelor de protectie. 5.6.3. Se vor respecta prevederile din proiectul constructiei, privind tipul, durabilitatea protectiei si ordinea aplicarii. 5.6.4. Se vor asigura cerintele privind conditiile de mediu pentru conditionarea produselor de aplicat si stratului suport care urmeaza a fi aplicat. 5.6.5. Se va controla si corela umiditatea lemnului inainte si dupa aplicare, dupa fiecare strat in vederea realizarii consumului specific de produs indicat in fisa tehnica.

5.7. Produsele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor biologici 5.7.1. Produsele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor biologici (ciuperci lignicole şi insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinaţii de produse chimice, cu acţiune fungicidă (de protectie impotriva ciupercilor de mucegaire si albastrire) şi insecticidă (de protectie impotriva atacului insectelor xilofage-daunatori forestieri, carii ale lemnului si termite). 5.7.2. Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de protecţie a lemnului se clasifică în: produse de protecţie solubile în apă si produse de protecţie solubile în solvenţi organici. 5.7.3. Din punct de vedere al lavabilităţii (după o perioadă de fixare de două ... şase săptămâni), produsele de protecţie a lemnului se clasifică în: produse lavabile, produse greu lavabile, produse nelavabile. 5.7.4. Metodele de aplicare si produsele de protecţie se clasifică conform standardul de referinţă STAS 9302/1 Protectia lemnului. Prescriptii tehnice.

47

Tabelul 29 Procedeu de protecţie chimică

a lemnului Mod de aplicare Domeniu de aplicare Produse de protecţie

utilizateVid-presiune Vid-presiune-vid Vid-presiune atmosferică Vid-presiune atmosferică-vid

Impregnare în profunzime la presiuni diferite de presiunea atmosferică

În condiţii de utilizare în exterior, în aer liber, în contact cu solul, în subteran, în mediu acvatic, în condiţii de deteriorare accelerată, pentru materiale lemnoase uşor impregnabile cu grosime de maxim 30 mm

Produse solubile în apă (nelavabile sau greu lavabile)

Băi calde-reci Băi simple

Impregnare în profunzime la presiune atmosferică

În condiţii de umiditate relativă a aerului sub 70% sau fără contact cu solul

Produse solubile în apăProduse solubile în solvenţi organici

Imersie Pulverizare Pensulare

Tratament de suprafaţă

În condiţii de utilizare în interior sau exterior sub protecţia unui acoperiş

Produse solubile în apăProduse solubile în solvenţi organici

5.8. Protecţia mediului, măsurile de protecţia muncii şi de prevenire a incendiilor

5.8.1. Produsele de protectie la agenti biologici, de mediu si ignifuge vor fi elaborate si introduce pe piata cu documente insotitoare privind protecţia mediului, măsurile de protecţia muncii şi de prevenire a incendiilor. 5.8.2. La aplicarea produselor/sistemelor de protecţie a elementelor de construcţie din lemn trebuie să se respecte reglementările în vigoare privind protecţia mediului înconjurător, măsurile de protecţia muncii şi măsurile privind prevenirea incendiilor.

5.9. Durabilitatea sistemelor de protecţie aplicate împotriva agenţilor chimici 5.9.1. Durabilitatea sistemelor de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici este determinată de următorii factori: - concepţia structurii - calitatea materialului lemnos - calitatea produselor folosite pentru protecţie - starea iniţială a suportului - stadiul pregătirii suportului - condiţiile si metodele de aplicare - calitatea aplicării - condiţiile de expunere după aplicare. 5.9.2. Conform standardului de proiectare a constructiilor din lemn, SR EN 1990, cerintele de baza sunt indeplinite prin alegerea materialelor adecvate, proiectarea si detalierea adecvata si specificarea procedurilor de control si executie. 5.9.3. Durata de viata proiectata, exprimata pe categorii de viata proiectata, in ani, pentru diverse tipuri de structuri, trebuie sa indeplineasca cerintele de durabilitate. 5.9.4. Structura trebuie proiectata astfel incat pe toata durata de viata proiectata sa nu fie afectate performantele.

48

Capitolul 6: Instrucţiuni de prevenire şi combatere a ciupercilor xilofage

a) Metodele si produsele de protectia lemnului se clasifica functie de tipul protectiei si etapa de interventie asupra elementelor din lemn în: a1) Metode şi produse pentru protecţia de scurtă durată a lemnului, premergătoare montării elementelor de construcţie din lemn, în perioada transportului, depozitării şi uscării, în vederea prevenirii instalării ciupercilor de mucegăire şi albăstrire; a2) Metode şi produse pentru protecţia de lungă durată, în vederea montării în construcţii noi sau care au suferit un atac din cauza ciupercilor de putrezire, în situaţii de expunere severă sau ca urmare a acţiunii unor factori agresivi accidentali; b) Metodele de aplicare a protectiei se coreleaza cu: b1) performanţele suportului lemnos (specie, durabilitate, clase de calitate, rezistenţe mecanice) şi instrucţiuni de conservare pe durata uscării şi depozitării; b2) tipul agenţilor biodistructivi (mecanici, electromagnetici, termici, chimici, biologici); b3) performanţele produselor de protecţie (caracteristici fizico-chimice şi mecanice, eficacitate şi durată de protecţie) şi instrucţiuni de punere pe piaţă (ambalare, etichetare, depozitare, transport şi aplicare); b4) comportarea în timp a construcţiilor (cerinţe pentru menţinerea calităţii elementelor de construcţii din lemn pe toate durata de exploatare şi modul de remediere sau evacuare); b5) condiţiile de amplasare a construcţiilor (riscuri de biodegradare, clase de exploatare, structură, anvelopă exterioară, compartimentare) şi funcţiunile construcţiei (civilă, industrială, agrozootehnică, depozit, transporturi ), pentru toate situaţiile existente în practică şi pentru toate tipurile de produse de protecţie a lemnului, definitivând o succesiune obligatorie de aplicare în funcţie de clasele de exploatare, compoziţia chimică şi tipul protecţiei necesare.

6.1. Metode şi produse pentru protecţia preventiva, de scurtă durată a lemnului, 1…6 luni 6.1.1 Protectia lemnului rotund dupa taiere, in perioada depozitarii si transportului - Pierderea functiei vitale si, ulterior a coajei constituie conditii optime primare pentru pierderea sevei si a apei libere, lasand loc liber pentru infiltrarea agentilor agresivi biologici si de destabilizare dimensionala prin crapare la capete si fisurare in lungul fibrei. - Pierderea apei libere, pana la punctual de saturatie a fibrei, urmata de pierderea apei legate concomitent cu contragerea lemnului, sunt fenomene insotite adesea de atac biologic cauzat de daunatorii forestieri. - Perioada de dupa doborare si in timpul depozitarii si transportului necesita masuri de protectie si conservare in vederea scaderii pierderilor calitative si deprecierii cauzate de ciuperci si insecte xilofage. - Asociate acestor deprecieri sunt fenomenele de incindere si rascoacere in sezonul cald, pe un numar mare de specii foioase. - Procedeele de conservare se bazeaza pe imersie in apa, ploaie artificiala, paste antisepticee, aerosoli calzi si reci, masuri silvotehnice si fitosanitare. 6.1.2 Metode si produse - Conservarea lemnului rotund (busteni) se face prin metode specifice, prin imersie in bazine cu apa, prin stropire, prin tratare cu produse hidrofuge si antiseptice. - Lemnul rotund de foioase si rasinoase lasat timp indelungat in padure, dupa doborare si doboraturile de vant, sunt expuse la incindere si rascoacere in timpul verii. Cea mai putin durabila specie este fagul, care, in lipsa unor masuri de conservare este expus la biodegradare prin aparitia fenomenelor de incindere (lemnul se coloreaza dar nu ii scad rezistentele mecanice) si de rascoacere (faza de discolorare celulolitica cu scaderea rezistentelor mecanice). - Metodele de conservare sunt utile daca in zonele de exploatari forestiere sunt asigurate conditii de folosire si daca lemnul nu a intrat in faze de depreciere avansate. - Rezultatul acestor prime masuri de protectie se reflecta in calitatea lemnului si afecteaza cerintele de performanta ale lemnului ca suport pentru materiale si elemente din lemn pentru constructii. - Conservarea necesita: bazine de imersie, dispositive de stropire, echipamente de fumigare, solutii si paste antiseptice pe baza de biocide, masuri de exploatare si tratamente fitosanitare-ISPM 15. - 49

6.1.3 Protectia cherestelei de foioase si rasinoase dupa debitare (si aburire) - Conservarea cherestelei se face in procesul de prelucrare primara a lemnului, dupa debitare si unde este cazul, dupa debitare si aburire. - Cheresteaua este expusa in continuare la deprecieri calitative daca lemnul de provenienta a fost infectat sau/si infestat de la padure. Majoritatea degradarilor initiate, sunt in general, ireversibile. In stadiu de cherestea, lemnul cunoaste o degradare greu de evitat, prin mucegaire sau albastrire, functie de specie, modul de stivuire si conditiile de depozitare. - Metodele de protectie cunoscute sunt: aburirea si antiseptizarea, antiseptizarea si hidrofugarea capetelor, stivuirea, uscarea naturala si prin etuvare. - Fenomenele de mucegaire si albastrire sunt provocate de specii de Fungi imperfecti si Ascomycete si sunt favorizate de umiditatea ridicata a lemnului si conditiile climatice optime de temperatura si umiditate. - Mucegairea apare la suprafata si dupa uscare poate fi inlatura prin periere, in timp ce albastrirea se dezvolta in profunzime si nu mai poate fi inlaturata chimic sau mecanic, ambele biodegradari nu afecteaza rezistentele mecanice. 6.1.4 Metode si produse - Pentru conservarea cherestelei de rasinoase si foioase, in special cea de fag aburit, se folosesc procedee de sterilizare fizica, prin etuvare in cuptoare de uscare cu agent termic conventional sau cu microunde, cand cheresteaua se usuca la o umiditate sub 15-18%. - Aceasta metoda usuca si sterilizeaza lemnul, avand ca rezultat obtinerea unui material lemons care sa se incadreze in cerintele si criteriile de performanta pentru utilizare in constructii si in sectoare de prelucrare industriala. - Metoda este energofaga si exista alternative prin uscare naturala: prin depozitare, dupa aplicarea unui tratament de antiseptizare dupa debitare. - Produsele de antiseptizare contin biocizi (fungicide) si punerea pe piata a acestora este reglementata de Ordinul 10/2010 emis de Ministerul Sanatatii-Comisia de biocide (anexa 10). - Aplicarea antisepticului se face prin imersie 3…10 minute, in maxim 48 de ore de la debitare sau aburire, respectand instructiunile producatorului.

6.2. Metode şi produse pentru protecţia preventiva, de lungă durată 6.2.1 Metode de suprafata, prin imersie de scurta durata - Imersia simplă ca metodă de tratare antiseptică constă în imersarea lemnului în soluţia de tratare pentru o perioadă de la câteva secunde la câteva minute (imersie simplă) sau până la câteva ore sau zile (imersie lungă); metoda este mai eficientă decât pensularea sau pulverizarea, completa imersie asigurând uniformitatea peliculei protectoare şi protectia de profunzime a zonelor cu fisuri de uscare. - Eficacitatea metodei şi gradul de patrundere a soluţiei sunt determinate de durata de tratare, specia lemnoasă, structura şi umiditarea lemnului, temperatura soluţiei şi temperatura atmosferică, absorbţia soluţiei variind şi cu raportul secţiune-lungime. - In cazul reperelor de dimensiuni reduse (sau a elementelor de binale, spre exemplu, imersarea într-o soluţie antiseptică este suficientă pentru o perioadă de 3 minute. - Imersia timp de 10 minute asigură o eficacitate similară unui tratament aplicat printr-o pensulare in 3 straturi. 6.2.2 Metode de suprafata, prin pensulare - Pensularea este cea mai simplă metodă de protecţie şi constă în aplicarea unui strat antiseptic (pensulare simplă) sau a două straturi (pensularea dublă), cu respectarea timpului de zvântare a primului strat. - Pentru realizarea unei penetrări suficiente a soluţiilor antiseptice şi o bună anduranţă a grundurilor antiseptice, aplicarea se realizează corespunzător prin pensularea în ambele sensuri şi anume, în sens longitudinal (respectiv pe direcţia fibrelor), apoi transversal şi din nou longitudinal. - Consumul de soluţie antiseptică variază funcţie de specia lemnoasă, natura produsului şi a solventului utilizat, textura şi starea de sănătate a lemnului, raportul suprafaţă- volum şi mod de aplicare. - Sub raport economic, pensularea este convenabilă în cazul în care volumul de material lemnos este redus. Asigura o durabilitate a peliculei de protectiei de 1-2 ani. – 50 -

6.2.3 Metode de suprafata, prin pulverizare - Pulverizarea Eficacitatea tratamentului de pulverizarea se situează pe loc aproximativ egal cu pensularea dublă, aplicarea realizându-se în două reprize pentru a se asigura continuitatea peliculei de protecţie şi deci integritatea suprafeţei trasate. - Pulverizarea se poate realiza cu diferite aparate actionate manual sau pistoale cu presiune, prevăzute cu duze cu diametru corespunzător vâzcozităţii soluţiei. In cazul pulverizării consumul specific de soluţie urmează a se majora cu cca. 30-40% (faţă de pensulare) ca urmare a pierderii de soluţie, pierdere care poate fi economisită în cazul unor aparate prevăzute cu un sistem de recuperare a solutiei dispersate în atmosferă. - Sub raport economic, pulverizarea este mai eficientă decât pensularea, în cazul în care este necesar a se trata suprafeţe mari de lemn. Asigura o durabilitate a protectiei de 1-2 ani. 6.2.4 Metode de profunzime, la presiune atmosferica prin bai calde-reci Băi calde-reci Este un procedeu de impregnare fără presiune, eficient, asigurând o bună pătrundere a impregnantului în lemn. - Durata băii reci variază funcţie de temperatura mediului exterior. - Absorbtia soluţiei în lemn, prin metoda băii calde-reci variază funcţie de specia şi structura lemnului şi raportul lungime-secţiune; în cazul speciilor de răşinoase fără alburn, absorbţia este de cca. 20% pe secţiunea transversală; în alburn, se realizează o pătrundere de cca. 85% din secţiune. - La foioasele uşor impregnabile, cu vase deschise ca de ex. Fagul, se poate realiza şi o impregnare totală în cazul lungimilor de max. 50 cm. - Absorbţia convenabilă a substanţelor solubile în apă este de cca. 16 kg/mc, iar a produselor uleioase de cca. 32 kg/mc. - Procedeul băilor calde-reci se utilizează cu succes în cazul elementelor din lemn de dimensiuni reduse sau în cazul secţiunilor de elemente destinate lucrărilor de consolidare sau restaurare. 6.2.5 Metode de profunzime, la presiune diferita de presiunea atmosferica - Impregnarea Tratamentele prin impregnare cu prtesiune se realizează in autoclave cu solutiile de impregnare fortate sa patrunda datorita presiunii. Impregnarea, spre deosebire de procedeul cu bai, decurge in timp mult mai scurt, fiind un procedeu controlat. - Impregnarea cu presiune poate fi combinata cu vid, aburire, presiune atmosferica, care permit reglarea absorbtiei, penetrarii (determinate prin SR EN 351-1) si repartitiei substantelor in lemn, funcţie de domeniul de utilizare a materialului lemnos şi se practică în cazul în care lemnul urmează a fi utilizat în condiţii de exterior, în contact direct cu pământul sau în condiţii de umiditate excesivă, caz în care lemnul este supus degradării accelerate. - Impregnarea cu vid sau vid-presiune se realizează in instalaţii speciale, închise etanş, în conformitate cu SR 9302-2 si materialul lemnos impregnat se stivuieşte pentru uscare sub acoperiş (pentru a se asigura fixarea produsului antiseptic)

6.3. Metode şi produse pentru combaterea (eradicarea) ciupercilor xilofage, inclusiv Buretele de

casa (vezi anexa A4) 6.3.1 Măsuri de prevenire in faza de proiectare Măsurile de prevenire care se iau în faza de proiect a construcţiilor constau în următoarele: - alegerea unui amplasament pe un teren drenat, - proiectarea soluţiilor constructive respectând principiul asigurării ventilaţiei tuturor elementelor (acoperiş, pardoseli, pereţi etc.), - asigurarea protecţiei corespunzătoare a pereţilor faţă de agresivitatea precipitaţiilor, - prevederea utilizării de lemn din specii rezistente la atacul ciupercilor xilofage, conform SR EN 350-2, (duramen de stejar, pin, salcâm) sau lemn protejat chimic (impregnat) în cazul contactului cu solul sau cu umiditatea excesivă, - calcularea corectă a termoizolaţiei pentru evitarea condensului, - stabilirea pantei optime a acoperişului (care să asigure îndepărtarea rapidă a precipitaţiilor) precum şi mărimea streaşinei,

51

- stabilirea materialului de umplutură corespunzător şi uscat, sub pardoseli, cu evitarea zgurei (în condiţiile favorabile infiltraţiilor de apă şi de întreţinere a umidităţii ridicate). 6.3.2 Măsuri de prevenire in faza de executie Măsurile preventive în faza de execuţie a construcţiilor constau în următoarele: - amplasarea construcţiilor pe teren uscat sau drenat, utilizarea lemnului cu umidităţi prevăzute de normele în vigoare (sub 15%), depozitarea lemnului pe şantier deasupra solului, sub un acoperis si ventilat, - cojirea şi sortarea materialelor lemnoase la sosirea în depozit sau pe şantier, - eliminarea porţiunilor din lemn care prezintă putregai, forme de dislocare sau galerii (indicii pentru atacuri de ciuperci sau insecte xilofage) prin secţionare (la 20 cm de zona putrezită), - utilizarea pentru rezemarea elementelor de constructii din lemn, a unor cuzineţi din materiale neatacabile: beton, piatră, zidărie (izolate hidrofug) sau lemn greu atacabil, cu durabilitate incadrata conform SR EN 350-1 (din specii de lemn rezistente, de ex.: duramen de pin, salcâm, stejar) sau lemn impregnat cu produse fungicide, - respectarea măsurilor de protecţie prevăzute în proiectul construcţiei. 6.3.3 Măsuri de combaterea atacului activ de ciuperci de putrezire. Identificarea atacului - Criteriile de depistare a ciupercii sunt : a) prezenţa la suprafata a miceliului sau a corpului fructifer, b) apariţia petelor de umezeală, fără legătură vizibilă cu o sursă de umiditate presupune exitenţa ciupercii (cu timpul, tencuielile se fărâmiţează şi se desprind, la duşumele se umfla excesiv, se umezesc accent în jurul cuielor metalice, treptat se lasa marginile scândurilor, se deformeaza, capata un sunet surd la ciocănire, iar la parchete se constată un joc mai pronunţat) si se simte mirosul caracteristic de ciuperci. - Ciupercile xilofage ataca de la pardoseli şi de la tălpile de lemn ale pereţilor, de unde se propagă la tocurile uşilor, între zid şi tâmplărie până în partea superioară. - Tăbliile se umflă, apoi se gonflează la suprafaţă şi crapă. Inainte de aceasta, din cauza pierderii rezistenţei lemnului, uşile se lasă şi se mişcă greu în balamale. În construcţii, propagarea ciupercilor se face uşor de la un perete la altul prin elementele commune de lemn. 6.3.4 Etapele de interventie in combaterea ciupercilor lignicole - In cazul construcţiilor din lemn se impune: a) controlul periodic atât al încăperilor şi podurilor cât şi a exteriorului; b) prezenţa ciupercilor xilofage (fie în construcţiile de lemn fie în construcţiile de zidărie) necesita stabilirea tipului şi amploarea atacului, cauzele care au provocat infectarea. b1) Pentru amploarea atacului se decopertează elementele construcţiei (pardoseli, lambriuri, socluri etc.). b2) Se preleveaza probe pentru identificarea ciupercii de către persoane avizate. b3) Se intocmeste un raport de expertiza cu urmatorul continut: - data apariţiei, - locul atacului (la pardoseală, planseu, plafon, etc.) - nivelul la care s-au prelevat probele, - extinderea atacului de suprafaţă, - intensitatea degradării lemnului, - concluzii asupra cauzelor şi agenţilor care au provocat atacul, - măsurile de combatere şi asanare recomandate. c) Măsurile de combatere se referă la un complex de măsuri şi lucrări care se execută după apariţia

atacului buretelui de casă şi anume: c1) măsuri pentru limitarea atacului, c2) măsuri pentru eradicarea ciupercii (combaterea propriu-zisă), c3) lucrările de reparaţii de natură a preveni atacurile recidivante. d1) Măsurile de limitare a degradării lemnului se aplică fără întârziere, imediat după combaterea atacului, indiferent de anotimp şi constau din următoarele:

52

d1.1) detaşarea corpurilor fructifere (în cazul apariţiei acestora), de urgenţă, cu grijă, şi introducerea lor direct în pungi (pentru a se limita la minimum diseminarea sporurilor), îndepărtarea din locuinţă şi distrugerea lor prin ardere, în prealabil se decupează o porţiune şi se trimite spre analiză la un laborator de specialitate, pentru determinare, se mentioneză că această operaţiune comportă urgenţă şi că expertiza unui specialist sau construirea unei comisii de expertiză nu justifică întârzierea lucrărilor de urgenţă, d1.2) decopertarea parţială a elementelor infectate sau ameninţate cu extinderea ciupercii (duşumele, pereţi, plafoane, etc) pentru asigurarea uscării, cu precădere la nivelul atacului activ, în cazul atacului la nivelul duşumelelor se îndepărtează toate pervazurile din cameră, pentru ventilare, d1.3) aerisirea intensă a încăperilor, ventilarea infrastructurii, a spaţiilor de sub pardoseli etc. şi crearea de curenţi de aer cald în întregul ansamblu al clădirii, d1.4) evacuarea încăperilor sau etajelor intens atacate şi sprijinirea provizorie a construcţiei pentru a se evita accidentele (în cazul în care atacul este avansat la nivelul elementelor de rezistenţă sau planşee din lemn), d1.5) tratarea zidăriei umede cu substanţe fungicide concentrate, solubile în apă; tratamentul se aplică numai pe zidărie umedă, deoarece numai în acest caz soluţia antiseptică difuzează până la zona de creştere a ciupercii respectiv în zona miceliului vegetative, d1.6) tratamentele chimice nu se vor aplica în cazul zidăriilor uscate deoarece soluţiaaa fungicidă nu poate fi transmisă pe traiectul miceliului devitalizat înct soluţia antiseptică nu poate ajunge până la zona de creştere a miceliului (care se poate afla la distanţe mari de locul decoperctat), în schimb, sporul de umiditate a soluţiei apoase favorizează creşterea ciupercii. In asemenea situaţii se apelează la factori inhibatori de ordin fizic şi anume: curent de aer cald şi uscare prin ardere cu lampa de benzină, pentru a scădea umiditatea relativă a aerului sub limita minimă, d1.7) în cazul în care elementele de rezistenţă sunt din lemn (stâlpi sau grinzi de susţinere a planşeelor) se vor efectua sondaje şi la aceste nivele şi pentru a se stabili rezistenţa acestora, d1.8) în cazul în care focarul de infecţie este localizat la nivelul instalaţiilor sanitare defecte (ca sursă de umiditate excesivă) acestea se vor repara de urgenţă şi se vor controla şi repara toate instalaţiile sanitare defecte, d1.9) dacă focarul de infecţie este determinat ca urmare a infiltraţiilor de apă, din cauza terenului insuficient drenat, se va proceda în primă urgenţă la sigurarea drenării terenului (de ex. prin realizarea unui canal colector, etc.). d2) Măsurile de eradicare a ciupercii (combatereaa propriu-zisă) se execută în general vara (în anotimpul uscat) sau în condiţii speciale de ventilaţie şi uscare cu aer cald (după completa uscare şi asanare a construcţiei şi constau din următoarele: d2.1) scoaterea şi îndepărtarea din încăperi atât a pieselor din lemn puternic atacate de ciuperci precum şi aa celor parţial atacate, care pot constitui focare pentru noi atacuri; în cazul elementelor parţial atacate, acestea se vor secţiona la 40-50 cm de la limita vizibilă a atacului (colectarea se va efectua în saci de hârtie sau polietilenă în cazul prezenţei maselor sporifere) şi se va distruge prin ardere; în cazul pardoselilor atacate se va proceda la îndepărtarea şi a infrastructurii (duşumea oarbă, grinzişoare precum şi a materialului de umplutură; în cazul focarelor localizate numai la piesele din lemn din unele încăperi, se vor îndepărta pervezurile din camerele învecinate şi se vor efectua sondaje de control sub pardoseală; d2.2) materialul lemnos sănătos se va stivui spaţiat pentru uscare (sau se va usca în uscătorii); d2.3) elementele de lemn sănătoase rezultate ca urmare a secţionării zonelor afectate se stivuiesc spaţiat pentru uscare, sub acoperiş (1-2 luni), în uscătorii (2-3 zile ) sau în etuve, regimul de uscare urmând a se stabili funcţie de umiditatea lemnului pentru a preveni crăparea.

Observaţii: Se procedează la uscarea în uscătorii sau etuve şi pentru sterilizare în cazul atacurilor

incipiente de suprafaţă, caz în care nu este efectuată rezistenţa lemnului; se poate proceda la sterilizarea lemnului care prezintă mase sporifere sau atac în zona de alburn (sau a lemnului cu vase deschise, de ex. fagul) şi prin gazare, în spaţii închise (în încăperi etanşate), camere de gazare sau în exterior în saci de polietilenă, de către persoane autorizate, cu bromură de metil, oxid de etilen etc.

53

d2.4) dezinfectarea zidăriei afectate prin curăţirea miceliului şi ardereaa repetată cu lampa de benzină a pereţilor sub protecţia unor panouri de azbest pentru a preveni un eventual incendiu, în scopul deshidratării meceliului ciupercii până la completa uscare a zidăriei; de asemenea, se vor dezinfecta sculele utilizate; d2.5) decopertarea zidăriei intenss atacate (până la 25-30 cm de la limita vizibilă a atacului) deoarece zonele cu miceliu format din reţeaua de hife microscopice este infiltrat în lemn (sau zidărie în cazul unor ciuperci ca de exemplu - Merulius lacrymans), la distanţa de cca. 15-20 cm de la ultimul punct vizibil atacat; în cazul neeradicării complete a ciupercii, reţeaua de hife macroscopice evoluează spre focare de infecţii secundare şi atacuri recrudescente obişnuit după 2-3 ani; d2.6) înlăturarea (demolarea) zidăriei puternic atacate evitându-se umezeli excesive (după sprijinirea prealabilă cu popi) ca şi în cazul demolării pereţilor construcţiilor din lemn urmând ca, şi în cazul demolării pereţilor construcţiilor din lemn urmând ca, cu ocazia reparaţiilor să se procedeze la subzidire; d2.7) colectarea şi îndepărtarea din încăperi a materialului de umplutură şi a molozului provenit din demolări şi îngroparea acestora la o adâncime de 0,5-0,7 m, la o distanţă convenabilă de construcţie (sau expunerea la uscare, la soare, în cazul în care nu prezintă şi spori ci numai miceliu vegetativ şi rizomorfe); d2.8) efectuarea operaţiilor de drenare a solului în cazul în care una din cauzele apariţiei atacului a fost şi umiditatea excesivă la nivelul infrastructurii; d2.9) asigurarea de ventilaţie în întreg ansamblul clădirii şi crearea de aer cald în încăperi pe parcursul lucrărilor de combatere; d2.10) remedierea eventualelor defecţiuni existente care au favorizat apariţiaa ciupercilor şi degradarea lemnului (instalaţii interioare şi exterioare, hidroizolaţii etc.).

e) Lucrările de reparaţii care se efectuează după un atac de ciuperci xilofage se execută cu o deosebită grijă, în scopul prevenirii recidivării atacurilor. Operaţiunile de reparaţii se vor efectua numai după asigurarea uscării şi asanării complete a construcţiei (care se realizează în anotimpul cald sau în condiţii cu totul speciale de ventilare şi uscare cu aer cald, după cum urmează: e1) în cazul în care atacul s-a manifestat la nivelul pardoselilor, peste materialul de umplutură (uscat) se toarnă placa de beton, după uscarea şi a plăcii de beton se aplică o hidroizolaţie de bitum care se racordează cu zidăria netencuită pe o înălţime de 10 cm, bitumul fiind singurul material de construcţii care izolează structura pardoselii de hifele ciupercilor încă viabile în infrastructură; e2) în cazul degradării şi a zidăriei exterioare învecinate infgrastructurii atacate, se execută canale de ventilare periferice, legate direct cu exteriorul (şi cu canalul exterior de drenare şi ventilare), executându-se hidroizolaţia ca şi în cazul aliniatului precedent, la fel şi hidroizolarea soclurilor; e3) cu ocazia reparaţiilor de zidărie, tencuielile se vor efectua numai după completa uscare a zidăriei (întâi interiorul apoi exteriorul) utilizându-se tencuirea cu adaos de apă-stop (care se procură de la magazinele de chimicale) produsul respectiv asigurând izolarea şi distrugerea miceliului în stadiul iniţial de creştere; e4) în cazul unor atacuri deosebite şi cu avizul persoanelor de specialitate se pot aplica produse fungicide odată cu aplicarea tencuielilor asigurându-se izolarea corespunzătoare; e5) gletuirea şi zugrăvirea peretilor se va efectua numai după uscarea tencuielilor şi după ce în prealabil s-a procedat din nou la arderea cu lampa de benzină a pereţilor, în scopul distrugerii eventualilor spori diseminaţi pe parcursul lucrărilor; e6) operaţiunile de reparaţii se vor efectua numaai cu material de construcţii bine uscat, atât lemn cât şi materiale de umplutură, neadmitându-se zgura, care din cauza porozităţii întreţine umiditatea; e7) materialul lemnos utilizat la reparaţii după atacuri de ciuperci xilofage va fi tratat fungicid.

Se menţionează că tratamentele chimice sunt strict de natura de a preveni atacurile viitoare (posibile în cazul nerespectării cu stricteţe a măsurilor de combatere-asanare şi protecţie chimică) dar nu sunt măsuri de combatere propriu-zise deoarece prin mijloace obişnuite produsele chimice nu se pot vehicula până la nivelul atacului existent, în schimb, soluţiile apoase ale produselor fungicide pot influenţa chiar negativ prin aportul de umiditate.

54

Observaţie: In cazul în care atacul a avut loc la nivelul pardoselilor de la parter, se recomandă să se practice trafoare de ventilare sub nivelul pardoselii, precum ventilarea structurii pardoselilor (atacul ciupercilor manifestându-se în special în consiţiile de aer stagnat). In cazul unor obiective sau obiecte de patrimoniu, ca şi în cazul unor situaţii speciale care oblogă la restaurarea lemnului afectat, cât şi de protejarea materialelor auxiliare (ţesături, piele, picturi, hârtie, fresce, vitralii etc.) soluţiile de reparaţii ca şi cele de limitare a atacului şi sterilizare vor face obiectul unor analize speciale, modalităţile de protecţie şi conservare urmând a se stabili de acord cu prevederile conservării specifice, spre exemplu al obiectelor de patrimoniu (sterilizarea cu oxid de etilen, oxid de propilen, acid cianhidric, bromură de metil, consolidarea cu etilengliocol, etc.) lucrările urmând a se executa de către persoane avizate şi autorizate. De asemenea, în cazurile în care condiţiile de conservare nu permit efectuarea de subzidiri (la obiectivele din lemn) lucrările de reparaţii se vor efectua cu lemn impregnat antiseptic, cu respectarea speciei şi structurii lemnului, fără modificarea flagrantă a culorii locale şi asigurând o patină apropiată.

6.3.5 Procedee si produse pentru tratarea lemnului la combaterea ciupercilor lignicole f1) Măsurile de protecţie chimică preventivă se execută în conformitate cu prevederile STAS 9302/1, cu produse funcide care raspund cerintelor de utilizare pentru conditii de risc de atac biologic provocat de ciuperci lignicole, testate pentru eficacitate conform SR EN 599-1 si notificate de Comisia de biocide conform noilor Regulamente pentru punerea pe piata aproduselor biocide si pentru constructii. f2) Procedeele şi produsele de protecţie chimică se stabilesc funcţie de umiditatea domeniul de utilizare a materialului lemnos (mediu uscat, ocazional umed, permanent umed). f3) Criterii de tratare a lemnului cu produse fungicide: umiditatea lemnului, dimensiuni, clasa de exploatare, produse de protecţie.

6.3.6 Plan de monitorizare si intretinere curenta a constructiilor cu atac fungic dezactivat g1) Se elaboreaza un plan de monitorizare si masurile de intretinere a constructiei ; g2) Se supravegheaza zonele cu risc de umiditate ; g3) Se controleaza parametrii de mediu: temperatura, umiditate ; g4) Categoria de urmarire, perioadele la care se realizeaza, precum si metodologia de efectuare, se stabilesc de catre proiectant sau expert, in functie de categoria de importanta a constructiilor si se consemneaza in Jurnalul Evenimentelor care va fi pastrat in Cartea Tehnica a constructiei.

Capitolul 7: Instrucţiuni de prevenire şi combatere a insectelor xilofage 7.1. Metode şi produse pentru protecţia preventiva, de scurtă durată a lemnului 7.1.1 Masuri fitosanitare pentru sterilizarea lemnului rotund si a cherestelei proaspat debitate - Se iau masuri impotriva raspandirii organismelor forestiere daunatoare, prin intermediul lemnului, in interiorul constructiilor ; - Necesitatea introducerii masurilor fitosanitare rezulta din furnizarea si utilizarea unor elemente din lemn pentru constructii (rigle, scandura, parchet), preinfestate de la padure sau datorita unor conditii de depozitare cu risc de atac de insecte. Se impune stabilirea cerintelor minime de tratamente fitosanitare (gazare, etuvare, iradiere gamma, cu microunde), cu respectarea cerintelor de protectia mediului mediu din Romania si in Comunitatea Europeana.

55

7.1.2 Metode si produse - Metodele si produsele de tratare a lemnului proaspat debitat, impotriva daunatorilor forestieri trebuie sa indeplineasca cerinte functionale si de protectia mediului, reglementate national, regional si international. - Sunt cunoscute metode chimice si fizice, unele limitate in aplicare din cauza ca pot cauza stratului de ozon (gazarea cu bromura de metil) sau pot fi substante active interzise de Directiva de biocide. - In Romania, este acceptata ca metoda fitosanitara etuvarea (tratamentul termic la 55-60°C in miezul lemnului, timp de 30 de minute), cu simbol international HT. - Cerintele de calitate ale riglelor de lemn si ale parametrilor de tratare sunt prevazute in anexa 9. Acestea se pot aplica lemnului inainte de montare. Pentru tratarea lemnului cu atac de insecte pus in opera se folosesc metode de fumigare cu aerosoli calzi si aerosoli reci, iradiere cu microunde mobile, alte metode penetrante, recunoscute. 7.2 Metode şi produse pentru protecţia preventiva, de lungă durată Pentru protectia de lunga durata se folosesc produse insecticide si metodele de la punctul 6.2. 7.3 Metode şi produse pentru combaterea (eradicarea) insectelor xilofage. Identificarea atacului a1) Insectele xilofage, prezentate in anexa 5, fac parte din ordinul Coleoptera (gandaci), un numar redus apartinand ordinului Hymenoptera (viespi si furnici) Lepidoptera (fluturi), Isoptera (termite) si sfredelitoare marine. a2) Coleopterele sunt insecte zburătoare care îşi depun ouăle în porii sau fisurile lemnului şi ale căror larve atacă lemnul. Cele mai importante sunt Hylotrupes bajulus, Anobium punctatum şi Lyctus brunneus. Există numeroase alte coleoptere xilofage de importanţă mai scăzută, ca de exemplu Xestobium rufovillosum. a3) Isopterele (termite), sunt insecte sociale repartizate în mai multe familii. În Europa, sunt importante numai patru specii. Cele mai periculoase pentru clădiri sunt speciile subterane, Reticulitermes lucifugus şi Reticulitermes santonensis. a4) Dintre sfredelitoarele marine, sunt organismele nevertebrate precum Limnoria spp., Teredo spp. şi Pholade, care foreaza galerii şi pot cauza daune serioase structurilor plutitoare. 7.3.1 Sterilizarea lemnului infectat cu insecte xilofage, prin iradiere b1) Cerintele tratamentului prin iradiere sunt stabilite de tehnologii avansate, pe baza de radiatii gamma, cu microunde si termic. b2) Aceste tehnologii pot asigura eradicarea unor populatii de insecte prin proprietatile penetrante in profunzime ale undelor radiante. b3) Furnizorul de servicii garanteaza eficacitatea tratamentului, in instalatii fixe sau cu echipamente mobile. b4) Furnizorul materialului lemnos are obligativitatea de a asigura conditii sterile de depozitare sau de aplicare a unui tratament de protectie preventiva cu un produs insecticid. b5) Intra in responsabilitatea furnizorului de material lemnos pentru constructii sa prezinte dovezi ale parcurgerii acestor etape sau in responsabilitatea executantului constructiei sa asigure tratamentele de sterilizare si protectie chimica pe lemnul achizitionat. 7.3.2 Tratamente curative cu produse insecticide c1) Tratamentele curative cu produse insecticide se aplica cu acele produse si metode indeplinesc cerinte de eficacitate, testate conform SR EN 599-1, notificate de Comisia de biocide si agrementate tehnic. c2) Tratamentele curative cu produse chimice se aplica cu respectarea cerintelor de penetrare si retentie, prin metode indicate si garantate de producator. c3) Dintre metodele cunoscute, sunt: injectarea, stropirea, imersia de scurta durata, pensularea, pulverizarea, fumigarea cu aerosoli si gazarea. c4) Pentru combaterea insectelor se recomanda izolarea si etansarea spatiilor in care se fac tratamentele, in vederea mentinerii elementelor din lemn o perioada de 10… 20 zile, functie de produsul chimic folosit. c5) Nu se executa lucrari in constructie cu lemn cu atac activ sau continuarea lucrarilor incepute pana ce atacul activ identificat conform criteriilor din anexa 5 nu a fost eradicat.

56

7.3.3 Plan de monitorizare si intretinere curenta a constructiilor cu atac de insecte dezactivat d1) Se elaboreaza un plan de monitorizare si masurile de intretinere a constructiei ; d2) Se supravegheaza zonele cu risc de umiditate ; d3) Se controleaza parametrii de mediu: temperatura, umiditate ; d4) Categoria de urmarire, perioadele la care se realizeaza, precum si metodologia de efectuare, se stabilesc de catre proiectant sau expert, in functie de categoria de importanta a constructiilor si se consemneaza in Jurnalul Evenimentelor care va fi pastrat in Cartea Tehnica a constructiei.

Exemplu de procedee de tratare chimică a lemnului:

Tabelul 30 Nr. crt.

Utilizarea Sortimentul Procedeul de tratare

Tip de substanţă (produse)

1. Piese şi elemente din lemn utilizate în exteriorul clădirii în contact cu solul sau în condiţii de umiditate excesivă şi de lungă durată

Grinzi, cosoroabe, tălpi, capriori, astereală, cherestea pentru cofraje, panouri de pereţi exteriori

Impregnare prin vid-presiune

Produse nelavabilex)

2. Piese şi elemente din lemn utilizate temporar în interiorul clădirii în condiţii de umiditate excesivă (de ex. Procedeele umede din timpul execuţiei)

Grinzi, capete de grinzi, piese de legătură şi alte panouri pentru duşumele, panouri de pereţi interiori multistrat precum şi uşi, ferestre de exterior

Impregnare prin procedeul băi calde-reci. Imersie de lungă durată.

Produse nelavabile

3. Piese şi elemente din lemn utilizate temporar în interiorul construcţiilor provizorii, în condiţii de umiditate excesiva

Duşumele în lambă şi uluc, pervazuri, tocuri, uşi-ferestre de exterior de ex. La baracamente de organizare şantier în vederea neutilizării elementelor din lemn de serie

Imersie de scurtă durată. Pensulare dublă. Pulverizarexx)

Produse greu lavabile Produse lavabile netoxice

x) Pentru condiţii de exterior se pot utiliza şi produse uleioase xx) Procedeul de tratare se poate aplica, după caz, la transport şi depozitare

57

Capitolul 8: Măsuri privind protecţia mediului, sănătăţii, precum şi de protecţia muncii şi de apărare împotriva incendiilor 8.1 Instrucţiuni minime pentru protecţia mediului - La efectuarea lucrarilor de protectia lemnului se vor respecta masurile privind utilizarea de produse si procedee tehnologice care pot polua mediul cu compusi organici volatili, formaldehida libera, produsi organici periculosi, gaze cu efect de sera, metale grele, precursori de droguri, biocide. - Se vor respecta masurile privind expunerea la riscuri de infectare provocate de ciupercile xilofage in mediul construit, pentru siguranta si biosiguranta constructiilor si mediului. Propagarea infectiilor nosocomiale prin intermediul personalului executant si asupra acestuia reprezinta cerinte obligatorii in lucrul cu lemnul in constructiile cu atac activ de ciuperci si insecte. Se vor preciza relatiile de comensualitate dintre insectele si ciupercile xilofage si pericolul la care sunt expusi utilizartorii. 8.2 Instrucţiuni minime pentru protecţia sănătăţii - Instructiunile de protectia sanatatii la fabricarea produselor din lemn si aplicarea produselor de protectia lemnului vor respecta cerintele minime de protectia sanatatii prevazute in legislatia din constructii, de mediu, de biocide, de protectia muncii si de sanatate. - Aceste instructiuni sunt prevazute in Fisa tehnica de siguranta, in Instructiunile produselor de protectia lemnului si in Tehnologiile de preparare sau aplicare a produselor de protectia lemnului. - De asemenea, sunt incluse in normele fitosanitare si normele medicale de prevenire a infectiilor nosocomiale. 8.3 Instrucţiuni minime pentru protecţia muncii Legea 319 privind protectia si securitatea muncii prevede urmatoarele cerintele minime: 1) asigurarea securitatii si protectia sanatatii; 2) evaluarea, prevenirea si evitarea riscurilor profesionale; 3) informarea si instruirea lucratorilor; 4) asigurarea mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca 5) masuri de prim ajutor, stingerea incendiilor si evacuare; 6) adoptarea din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, de solutii conforme prevederilor legale in vigoare, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala; 7) plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice etc.; 8) adaptarea conditiilor de munca la progresul tehnic, etc. In condiţii industriale de tratare, tratarea fungicidă a lemnului se execută de echipe instruite în mod special, dat fiind că activitatea de permanenţă în acest domeniu poate conduce la boli profesionale.

a) Astfel, la prepararea şi aplicarea soluţiilor fungicide muncitorii vor purta îmbrăcăminte de protecţie (salopetă, şorturi, mănuşi şi cisme de cauciuc, eventual ochelari şi mască de protecţie).

b) Alegerea echipamentului se va face in funcţie de toxicitatea substanţelor cu care se lucrează. De asemenea, vor purta îmbrăcăminte de protecţie si muncitorii care manipulează materiale lemnoase tratate fungicid.

c) Imbrăcămintea de protecţie se păstrează la locul de muncă, în dulapuri aerisite, nefiind permisă transportarea şi utilizarea ei acasă.

d) In caz de toxicitate se va consulta fără întârziere medicul. e) După terminarea lucrului, muncitorii vor face o baie cu apă caldă şi apoi îşi vor unge mâinilecu

alifie pe bază de lanolină. f) La angajare, muncitorii vor fi supuşi unui control medical riguros, care va fi repetat periodic 1-3

luni. In caz de alergie sau idiosincrazie este necesară schimbarea locului de muncă. In rest, sunt valabile prescripţiile de tehnică a securităţii muncii pentru manipularea produselor chimice precum şi normele de pază contra incendiilor pentru cazul substanţelor inflamabile.

58

8.4 Instrucţiuni minime de apărare împotriva incendiilor - Apãrarea împotriva incendiilor reprezintã ansamblul integrat de activitãþi specifice, mãsuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publicã, planificate, organizate si realizate potrivit legii 307/2006, în scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a incendiilor si asigurãrii interventiei operative pentru limitarea si stingerea incendiilor, în vederea evacuãrii, salvãrii si protecþiei persoanelor periclitate, protejãrii bunurilor si mediului împotriva efectelor situatiilor de urgentã determinate de incendii. - Persoanele fizice si juridice sunt obligate sã respecte reglementãrile tehnice si dispoziþiile de apãrare împotriva incendiilor si sã nu primejduiascã, prin deciziile si faptele lor, viata, bunurile si mediul. - Lucrul cu lemnul si cu unele produse de protectia lemnului pe baza rasini si specifi organici specif atat furnizorul de specific cat si utilizatorul sa respecte instructiunile specific.

ANEXE

Anexă referitoare la reglementările tehnice/articole din reglementări tehnice care se vor abroga prin aprobarea prezentei lucrări Reglementare tehnică - Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi–cerinţe şi criterii de performanţă - Indicativ ST 049-2006, elaborată de INCERC

București, aprobată de MDRT prin Ordinul 1731/2006 publicat în M.O. nr. 932 din 16.11.2006, Și publicată în B.C. nr. 22 din 2006 Instrucţiuni tehnice pentru prevenirea şi combaterea buretelui de casă la materiale lemnoase folosite în construcţii – Normativ Indicativ C 46-1986, elaborate inițial de INCEF București, aprobate de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare - C.S.C.A.S. şi publicate în Buletinul C.S.C.A.S. nr. 23/1963, revizuite de ICPIL /1/ București în 1986, aprobate de C.S.C.A.S. și publicate în B.C. nr. 7 din 1986.

Anexe informative privind:

- exemple de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici, biotici, abiotici, etc.

59

ANEXA 1. Exemplu de sistem de descriere a eficacităţii produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici (standardul de referinţă este SR EN 599-2).

Tabelul 31 NUMELE PRODUSULUI DE PROTECŢIE…………………………………………………………………1. Condiţii minime de încercare cerute1) CLASA DE RISC Lemn corespunzător: Răşinoase Foioase

1 2 3 4 5[ ] [ ]

[ ] [ ]

[ ] [ ]

[ ] [ ]

[ ] [ ]

Încercare în câmp - - [ ][ ]2)

- [ ] - [ ]3)

2. Eficacitatea suplimentară 2.1 Ciuperci - Coriolus versicolor - Foioase Lemn corespunzător

- Raşinoase - Albastrire pe timpul cât lemnul

este pus în operă 2.2. Insecte - Hylotrupes bajulus - Lyctus brunneus - Anobium punctatum 2.3. Termite 2.4. Încercari în câmp SR EN 330 clasa 3 (FC) SR EN 252 clasa 4 (F)

- - [ ] - - [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] - -

- - [ ] - - [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] - -

[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] - - [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] -

[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] - - [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] - [ ] [ ]

[ ] [ ] [ ] [ ] [ ] - - [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] - -

3. Spalare la alegere SR EN 84 numai pentru tratament de suprafaţă (toate încercările biologice)

[ ] [ ]

[ ] [ ]

-

-

-

4. Procedee de aplicare4)- Tratament de suprafaţă Valoare critică g/m2

[ ] [ ] xx xx

[ ] [ ] xx xx

[ ] [ ] xx xx

- -

- Impregnare Valoare critică Kg/m3

[ ] [ ]xx xx

[ ] [ ]xx xx

[ ] [ ]xx xx

[ ] [ ] xx xx

[ ] [ ]xx xx

□ Se marcheazã cãsuþele corespunzãtoare în cazul clasei de risc, cu eficacitate corespunzãtoare. - Nu se aplicã la aceastã clasã de risc. 1) A se vedea tabelul 1 dupa SR EN 599-1 2) Produsele de încercare în câmp (standardul de referinþã este SR EN 330) pentru întrebuinþare în clasa 3 cu acoperire sunt codificate FC 3) Produsele de încercare în câmp (standardul de referinþã este SR EN 275) pentru încercare în clasa 5 ape de Nord sunt codificate FN Produsele de încercare în câmp (standardul de referinþã este SR EN 275) pentru încercare în clasa 5 ape de Sud sunt codificate FS 4) Punct 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.

60

ANEXA 2. Exemple de protecţii minimale pentru protectia impotriva coroziunii la elementele metalice pentru imbinari conform ISO 2081 Consideraţii privind protecţia anticorozivă a elementelor de prindere din oţel ale elementelor de construcţie din lemn La conceperea sistemelor, selectarea produselor şi alcătuirea sistemelor integrate se ţine cont de următoarele prevederi: 1). În conformitate cu prevederile din Eurocodul 5, durabilitatea elementelor şi construcţiilor din lemn se caracterizează: - rezistenţa lemnului la organisme biologice - este dată de durabilitatea naturală adecvată a lemnului, conform. prevederilor SR EN 350-2 pentru clasa de risc, definită în SR EN 335-1, SR EN 335-2 şi SR EN 335-3; în caz contrar se aplică un tratament de protecţie, ales conform SR EN 351-1 şi SR EN 460; - rezistenţa la coroziune a elementelor metalice pentru îmbinări şi a altor elemente pentru îmbinări structurale. În tabelul 32 sunt prezentate exemple de specificaţii minimale pentru protecţia împotriva coroziunii a elementelor metalice pentru îmbinări (conform SR EN ISO 2081), în funcţie de clasa de exploatare.

Tabelul 32

Dispozitiv de îmbinare Clasa de exploatareb

1 2 3

Cuie şi şuruburi cu d<4 mm - Fe/Zn 12ca Fe/Zn 25ca Buloane, tije, cuie şi şuruburi cu d>4 mm - Fe/Zn 25ca Plăcuţe metalice perforate pentru îmbinări şi plăcuţe metalice de până la 3 mm grosime Fe/Zn 12ca Fe/Zn 12ca Oţel inoxidabil

Plăcuţe metalice de la 3 mm până la 5 mm grosime - Fe/Zn 12ca Fe/Zn 25ca

Plăcuţe metalice de peste 5 mm grosime - - Fe/Zn 25ca a Dacă se foloseşte galvanizarea, Fe/Zn 12c se înlocuieşte cu Z275 şi Fe/Zn 25c cu Z350, conform prevederilor SR EN 10346. b Pentru condiţii deosebit de corozive, se ia în calcul galvanizarea cu un strat mai gros sau oţelul inoxidabil.

2). Conform prevederilor din standardele europene armonizate de produs, respectiv prevederile privind protecţia împotriva coroziunii pentru elementele de fixare metalice utilizate în structuri portante de lemn (cuie, şuruburi, tije, buloane şi piuliţe), specificate în SR EN 14592:2009, sunt cele preluate din Eurocodul 5 (tabelul 32 ). Prevederile privind protecţia împotriva coroziunii pentru piesele de fixare metalice utilizate în structuri portante de lemn, specificate în SR EN 14545:2009, se referă la: - prevederi pentru piese circulare, piese circulare cu o singură faţă şi elemente de fixare cu plăci dinţate

- SR EN 14545:2009 şi SR EN 912 ; - prevederi pentru piesele de fixare cu placă metalică ambutisată şi plăcile de fixare în cuie - SR EN 14545:2009

Astfel, aceste două tipuri de piese de fixare trebuie fabricate dintr-un material rezistent la coroziune sau care necesită o acoperire de protecţie împotriva coroziunii, precizate în tabelul 33.

61

Tabelul 33

Material/protecţie anticorozivă Standard

Oţel inoxidabil austenitic (aliaje nichel-crom-molibden) SR EN 10088-1

Oţel inoxidabil austenitic (aliaje nichel-crom) SR EN 10088-1

Acoperire cu zinc prin imersie la cald SR EN ISO 1461

Acoperire electrochimică de zinc SR EN ISO 2081

Table sau benzi cu acoperire prealabilă de zinc SR EN 10346

3). Reglementările tehnice specifice în vigoare fac referire la următoarele prevederi privind protecţia anticorozivă a elementelor metalice utilizate la realizarea construcţiilor din lemn: - În "Specificaţia tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi - Cerinţe şi criterii de performanţă" (ST 049-2006 inclusă în actuala Reglementare tehnică aflată în revizuire): protecţia anticorozivă a elementelor metalice folosite pentru montajul sau solidarizarea elementelor de construcţii din lemn se face în conformitate cu prevederile din “Ghidul de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel” - GP 111-04 şi din “Ghidul de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel” - GE 053-04. În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie anticorozivă pe suprafaţa suportului de oţel nu este posibil, se iau alte măsuri, ca de exemplu: execuţia elementelor metalice dintr-un material rezistent la coroziune (oţeluri inoxidabile), supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilităţii înlocuirii elementelor degradate datorită coroziunii. - În “Ghidul de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel”(GP 111-04, în curs de revizuire), sunt prevăzute trei tipuri de sisteme de protecţie anticorozivă a elementelor de construcţii din oţel, stabilite în funcţie de clasa de corozivitate a mediului, de starea suportului de oţel şi de durabilitatea estimată a protecţiei: sisteme de acoperiri prin vopsire, sisteme de protecţie anticorozivă din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc şi aluminiu) şi sisteme de acoperiri combinate (duplex), alcătuite dintr-un strat de acoperiri metalice protejat cu sisteme de acoperiri prin vopsire. Structura generală a sistemelor de protecţie prin vopsire a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici

Structura generală a sistemelor de protecţie prin vopsire a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici, conform prevederilor ST 049-2006, include următoarele straturi succesive: - strat primar (grund), cu rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn şi de a îmbunătăţi aderenţa straturilor de protecţie ulterioare la suport. - strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare, vopsea), cu rolul de a asigura o bună aderenţă şi o impermeabilitate la agenţi agresivi. - strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email), cu rolul de a asigura o rezistenţă chimică ridicată la acţiunea agenţilor agresivi, o bună rezistenţă la radiaţii ultraviolete şi aspect decorativ.

Natura produselor componente şi structura fiecărui sistem de protecţie împotriva agenţilor chimici şi biologici pentru elementele de construcţii din lemn se stabilesc în funcţie de natura şi starea suportului de lemn, natura şi agresivitatea mediului, durabilitatea estimată a protecţiei şi pe considerente economice.

Alcătuirea sistemelor integrate concepute pentru protecţia biocidă şi anticorozivă a elementelor de construcţii pe bază de lemn şi oţel

Produsele componente ale sistemelor integrate concepute spre a fi supuse cercetării au fost selectate ţinând cont de:

• Consideraţii privind protecţia anticorozivă a elementelor de prindere din oţel ale elementelor de construcţie din lemn, conform prevederilor din Eurocodul 5, standardele europene armonizate de produs, respectiv prevederile privind protecţia împotriva coroziunii pentru elementele de fixare metalice utilizate în structuri portante de lemn, specificate în SR EN 14592+A1:2012, "Specificaţia tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi - Cerinţe şi criterii de performanţă" (ST 049-2006) şi “Ghidul de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel” (GP 111-04, în curs de revizuire).

• Structura generală a sistemelor de protecţie prin vopsire a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici, conform prevederilor ST 049-2006: strat primar(grund); strat(uri) intermediar(e) (vopsea); strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email).

• Criteriile de selecţie a elementelor componente ale sistemelor integrate de produse destinate protecţiei specifice şi complexe, biocidată şi anticorozivă, a elementelor de construcţii din lemn şi oţel.

• Sistemele integrate de produse pentru protecţia specifică, biocidată şi anticorozivă, a elementelor de construcţii din lemn şi oţel

Integrarea propriu-zisă a sistemelor s-a realizat diferit, prin: - „biocidarea” componentei cu rol de protecţie anticorozivă ca urmare a contactului direct cu suprafeţele de lemn protejate cu sisteme biocidate

şi/sau prin - utilizarea unui email nebiocidat, comun pentru lemn şi oţel

şi/sau prin - realizarea unui sistem integrat cu biocidarea doar a sistemului aplicat pe lemn, sistemul aplicat pe oţel

fiind nebiocidat, clasic, dar rezistent în medii puternic agresive (clasa C 5M de corozivitate). Cele trei grupe de sisteme integrate de protecţie au fost concepute ţinând cont de clasele diferite

de corozivitate a mediului faţă de oţel, respectiv de clasele de expunere şi clasele de risc specifice suprafeţelor de lemn.

ANEXA A3 - informativă. Factori agresivi de mediu abiotici Umiditatea De umiditate depind aproape toate caracteristicile de baza ale lemnului. Lemnul şi apa sunt, în mod tipic, foarte compatibile. Datorită structurii şi compoziţiei lor chimice complexe, elementele anatomice din care este constituit lemnul au proprietatile corpurilor coloidal-capilare, una din proprietăţile lor fiind higroscopicitatea, respectiv capacitatea de a elibera sau absorbi vapori de apă din atmosferă. Ca urmare a adsorbţiei moleculare sau chemoadsorbţiei, lemnul realizeaza un continut in umiditate diferit, funcţie de temperatura şi umiditatea relativă a aerului, la presiune atmosferică, normală (legea echilibrului higroscopic). Ca parte a acestui proces natural, lemnul poarte absorbi, fara probleme, cantitati mari de apa favorabila aparitiei ciupercilor. Intelegerea continutului in umiditate este esentiala pentru utilizatorii lemnului : a) un continut in umiditate variabil duce la contragerea si dilatarea elementelor din lemn . b) un continut mare in umiditate poate duce la aparitia ciupercilor. Doua valori ale umiditatii sunt foarte importante de retinut:

a) 19%: Exista tendinta de a numi "uscat" lemnul utilizat in constructii, cu un continut in umiditate de 19% sau mai mic. b) 28%: punctul mediu la care toate fibrele lemnului sunt complet saturate.

La un continut in umiditate peste punctul de saturatie a fibrei, apa incepe sa umple celulele si creeaza pericolul aparitiei ciupercilor. Lemnul se contrage si se dilata pe masura ce continutul in umiditate se schimba, dar numai cand apa este absorbita sau eliberata de pereţii celulari. Modificarea dimensiunilor şi a formei pieselor din lemn, datorita variaţiei umidităţii sub punctul de saturatie a fibrei, cauzează cele mai multe şi mai importante dificultăţi la prelucrarea şi utilizarea lemnului. Cele mai mari schimbări dimensionale apar pe direcţia tangenţială faţă de inelele anuale, iar cele mai mici (practic neglijabile) după direcţia paralelă cu fibrele. Fenomenul anizotropiei lemnului este rezultatul comportării diferite a elementelor anatomice sub influenţa variaţiilor umidităţii sau orientarii microfibrelor în membrana celulară. O influenţă negativă, deosebit de puternică, o exercită umiditatea variabilă de la nivelul solului, unde, de regulă, putrezirea lemnului are loc mai repede. La instalarea lemnelor pe fundaţie, trebuie să existe o izolare corespunzătoare între soclul de beton şi pardoseala, verificata în diferite condiţii de umiditate. Actiunea agentilor atmosferici Lemnul natural, expus îndelung la radiaţii solare şi intemperii, este supus la o serie de procese de degradare, de natură complexă şi anume:

- fotochimice, care conduc la o inchidere a culorii, fara insa a influenta in mod semnificativ rezistentele mecanice ale lemnului,

- termice, cauzate de radiaţiile termice directe sau ale mediului, - fizico–mecanice, prin acţiunea apei din precipitaţii; - biochimice , sub acţiunea microorganismelor din natură.

In procesele de degradare fotochimică sub influenţa luminii solare, rolul principal îl au radiatiile ultraviolete. Procesul fotochimic este intensificat de actiunea apei, in cazul in care lemnul nu este protejat contra precipitatiilor atmosferice si variatiilor umiditatii relative a mediului inconjurator. Un asemenea proces de degradare are loc în numeroase cazuri la lemnul pentru construcţii, spre exemplu : la ferestrele şi uşile exterioare, la placarea exterioară a pereţilor, la elementele de structura, aparente sau semiîngropate în zidărie . Razele ultraviolete, acţionând asupra materiei lignocelulozice, descompun, în principal, lignina, începând cu grupele hidroxil ale compuşilor fenolici şi continuând cu anumite polioze ale lemnului, până la adâncimea de 30 – 100 um. Fotoliza poate fi recunoscută prin creşterea conţinutului in metoxili şi acizi, precum şi prin reducerea sau eliminarea completă a colorării pereţilor celulari in prezenta unui reactiv. Procesul de descompunere sub influenţa luminii poate fi observat şi prin schimbarea culorii naturale a lemnului, care la început devine mai închisă (lemnul se brunifică la suprafaţă). Crăpăturile macroscopice încep să fie vizibile, cu timpul, pe suprafaţa atacată si conduc la reducerea rezistenţelor mecanice în zona degradata. Împotriva acţiunii fotochimice sunt necesare tratamente de protecţie cu produse de absorbţie sau de reflectare a radiaţiilor ultraviolete. În continuarea procesului de degradare fotochimică a lemnului, apa provenită din precipitaţii exercită în prima fază o acţiune de spălare şi îndepărtare a produselor de culoare brună, rezultate în urma fotolizei. Deoarece pe suprafata atacată se acumulează, în acest fel, resturi de celuloză, de regulă mai rezistentă la descompunerea foto-chimică, cu timpul lemnul începe să se albească, cu excepţia cazului în care sunt instalate deja ciuperci de mucegăire. Suprafaţa lemnului expusă la intemperii devine mai aspră şi prezintă neregularităţi, datorită faptului că degradarea se produce inegal, în funcţie de structura mai mult sau mai puţin densă a lemnului (zonele de lemn târziu din inelele anuale, mai dense, rezista mai mult în comparaţie cu zonele de lemn timpuriu, mai moi). Acest proces de degradare decurge lent. Uneori, cu ochiul liber aproape că nu poate fi observat. După mai mul timp se constată că, toate elementele decorative din lemn ale faţadelor devin din ce în ce mai şterse si mai puţin reliefate. Cercetările făcute în această direcţie au arătat că, la lemnul de răşinoase, în cazul unei expuneri intense la acţiunea radiaţiilor solare şi a intemperiilor, trebuie luata în considerare o degradare medie pe o adâncime de circa 0,01 mm/an

Temperatura produsă de radiaţiile solare directe sau difuze, poate conduce, în cazul pereţilor din lemn expuşi numai pe o parte, la un gradient de căldură asimetric pe grosimea elementelor. Variaţiile mari de temperatură care au loc în decursul unei zile, fac ca acest gradient de căldură pe secţiunea pieselor din

lemn să fie mare în raport cu situaţia care se creează la intervale mai lungi, provocând tensiuni destul de însemnate în lemn. Odată cu ele şi variaţiile de umiditate ale lemnului sunt relativ mari. Creşterea temperaturii accelerează procesul de degradare a lemnului cauzat de radiaţiile ultraviolete. Pentru structurile din lemn, creşterea temperaturii suprafeţei conduce la creşterea vitezei de evaporare a umidităţii din interiorul materiei lemnoase, cauzând apariţia fisurilor. Îngheţarea şi dezgheţarea alternativă a apei absorbite din atmosferă contribuie la apariţia de crăpături şi fisuri. Substanţele de tratare, de culori închise, aplicate la suprafaţa lemnului, datorită înlesnirii unei acumulări mai intense a căldurii, duc la creşterea contragerilor şi tensiunilor interne. Totuşi, în practică, aceastea nu împiedică să se aplice acoperiri peliculogene, închis colorate. Împotriva unor asemenea inconveniente, la executarea construcţiilor din lemn se recomandă să se aplice măsuri preventive, încă de la proiectare, care să împiedice formarea de tensiuni interne în elementele de construcţii. În acţiunea fotochimică a radiaţiilor ultraviolete trebuie avuta în vedere şi o eventuală acţiune directă a factorului căldură. Astfel, în urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că degradările de natură fotochimică pot fi intensificate numai la temperaturi relativ ridicate. Până la 120°C, căldura acumulată în lemn înlesneşte numai evaporarea unora din produsele de scindare fotochimică, fără să fie semnalate procese de carbonizare propriu-zise sau de dezagregare a structurii celulare. Sub influenţa căldurii, începând de la 60°C şi până la 120°C, lemnul expus la radiaţiile solare se colorează uşor în brun, se albeşte apoi treptat, devine cenuşiu deschis. Culoarea cenuşie, caracteristică lemnului expus timp îndelungat la acţiunea luminii, se poate produce şi fără umezirea lemnului. În consecinţă ,culoarea cenuşie, constatată la suprafaţa lemnului din pereţi expuşi la intemperii, este urmarea fotolizei şi a pierderilor de substanţe de la suprafaţa lemnului şi nu trebuie pusă pe seama exclusiv a instalării ciupercilor, aşa cum s-a considerat până nu demult. In regiunile climatice calde dar uscate sau in cele foarte reci, ciupercile nu se pot dezvolta si, in consecinta, lemnul se conserva mai bine decat in regiunile cu clima temperata sau calda, dar umeda. Astfel, in conditiile climatice ale Europei, in partea de nord stalpii de pin, netratati, ating o durata de viata de 6-8 ani, in zona mijlocie 4-5 ani, iar la sud 2-5 ani. Acţiunea mecanică a vântului, nisipului şi prafului sunt factori de degradare a suprafeţei lemnului sau a materialului exterior de finisaj. Particulele purtate de vânt pot avea efect de abraziune.

ANEXA A4 - informativă. Factori agresivi de mediu biotici: ciuperci xilofage Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului din construcţii şi a altor elemente din lemn, aflate în aer liber

Tabelul 34 Nr.crt.

Denumirea ştiinţifică a ciupercii

Specia de lemn atacată - localizarea atacului Tipul de putregai

Identificarea macroscopică a atacului după Alte aspecte Corpul fructifer Miceliu de suprafaţă

0 1 2 3 4 5 6 1. Lenzites sepiaria (Wulf)

Fr. syn. Gloephyl-lum sepiarium (Wulf) Karst

Răşinoase (molid, brad)-lemn expus la intemperii, cu variaţii mari de umiditate, uscăciune, soare, vânt (apare în special pe grinzi)

Brun-roşcat în interiorul lemnului lăsând suprafaţa intactă. Lemnul putrezit se crapă cu uşurinţă şi se desface în prisme

Apare în crăpăturile lemnului atacat ca jumătate de pălărie sau consolă, placă, şaibă, pernă, coriaceu până la suberoas

Tipic de substrat, nu apare la suprafaţa lemnului decât la formarea corpului fructifer

Atacul de ciuperci din genul LENZITES este foarte periculos prin aceea că are loc în interiorul lemnului, lăsând exteriorul aparent sănătos, ceea ce face ca elementele din lemn să se prăbuşească sub greutatea construcţiei. Atacul este rezistent în timp, ciupercile fiind capabile să reziste perioade lungi de uscăciune, când foloseşte doar umiditatea din lemn

2. Lenzites abietina (Bull) Karst syn. Gloephyllum abietinum (Bull) Karst

Răşinoase (molid, brad)-lemn expus la intemperii, cu variaţii mari de umiditate, uscăciune, soare, vânt (apare în special pe grinzi)

Castaniu-roşcat cu pete albe, înguste în lungul fibrelor. În fază finală, lemnul se desface în bucăţi mari, colorate în galben-roz cu miceliu alb între crăpături

Sub formă de lamelă anastomozată, cu marginea albicioasă şi lamelele brune. Apare în tot timpul anului pe grinzi

Tipic de substrat, nu apare la suprafaţa lemnului decât la formarea corpului fructifer

3. Lenzites betulina (L) Fr. Syn. Trametes betulina (L) Pil.

Foioase-lemn expus la intemperii

Alb, prismatic Sub formă de pălărie semirotundă, subţire, subercoasă având faţa superioară de culoare cenuşie sau gălbuie cu zone concentrice

Tipic de substrat, nu apare la suprafaţa lemnului decât la formarea corpului fructifer

4. Lentinus lepideus Fr. Syn. L.Squamosus (Schaeffer) Schrot

Răşinoase (duramen)- pe lemn proaspăt prelucrat, cu umiditate ridicată, expus la intemperii dar nu lipseşte nici din case şi pivniţe umede

Brun-închis prizmatic Sub formă de pălărie cu picior central lung ce se dezvoltă la suprafaţa lemnului atacat şi prin rupere emană un miros de balsam. Apare în locuri umede şi întunecoase

Nu apare la suprafaţa lemnului atacat

Ătacul apare în duramenul de răşinoase şi este foarte periculos prin faptul că acest lemn este greu impregnabil cu produse de protecţie

5. Daedalea quercina (L) Fr. Syn. Trametes quercina (L) Pil.

Stejar pe grinzi aflate în condiţii de umiditate. Infestarea are loc în alburnul arborilor pe picior, după care se extinde şi în duramen

Roşu în alburn, brun în duramen, care se crapă pe direcţie radială iar în crăpături se observă miceliu cenuşiu

Apare în crăpăturile lemnului atacat, are forma unei jumătăţi de pălării, plană prinsă lateral de substrat, de culoare cenuşiu spre cafeniu

Apare în crăpăturile lemnului, de culoare cenuşie

Prevenirea extinderii atacului din alburn la duramen se face prin îndepărtarea alburnului, care de cele mai multe ori prezintă numeroase forme de degradare biologică

66

Ciuperci xilofage care produc putrezirea lemnului aflat în interiorul construcţiilor Tabelul 35

Nr. Crt

Denumirea ştiinţifică şi populară a ciupercii

Specia de lemn atacată –

localizarea atacului

Tipul de putregai Identificarea macroscopică a atacului după

Alte aspecte Corpul fructifer Miceliu de

suprafaţă 0 1 2 3 4 5 6 1. Merulius

Lacrymans (Wulf) Fr. buretele de casă

Răşinoase de obicei, dar şi foioase pe zidărie, umplutură de sub pardoseli, grinzi, planşee, duşumele, parchete, tocuri de uşi şi ferestre, lambriuri şi alte decoraţiuni interioare, tablouri, tapete, alte materiale : hârtie, covoare, piele, stofă, lână, etc.

Brun-roşcat de tip coroziv sau prizmatic, moale în faza incipientă şi casant, sfărămicios în fază avansată

Aderent la substrat, sub diferite forme, funcţie de stadiul de dezvoltare şi anume : -ca o masă rotundă albă, cărnoasă, buretoasă, bogată în apă ; -sub formă de paletă fără picior sau cu picior foarte scurt pe suprafaţa verticală (de ex. pe perete). Formează cantităţi mari de spori de culoare galben-portocalie (în masă, ei formează un praf brun) Se formează an de an în toate perioadele

De culoare cenuşiu murdar ce formează pânze de reţea sau plăci pâsloase, filamentoase, întinse şi puţin aderente, la substrat, care se desprind cu uşurinţă înlesnind astfel propagarea ciupercii de la o piesă de lemn la alta

Este cea mai periculoasă ciupercă penrtru lemnul din construcţii. Pericolul de distrugere este sporit pe de o parte prin capacitatea ciupercii de a-şi crea singură umiditatea de care are nevoie în lemn, iar pe de altă parte prin propagarea cu repeziciune în toată construcţia prin sporii vehiculaţi de curenţii de aer şi prin lemnul infestat

2. Coniophora cerebella (Pers) Duby-buretele de casă

Răşinoase şi foioase-lemn aflat în pivniţe şi în spaţii cu umiditate ridicată (prin infiltraţii de apă)

Brun-roşu până la negru, de tip uscat, lemnul se desface în bucăţi mai mici decât la Merulius, în sensul fibrelor de lemn ; adesea se păstrează o pojghiţă la suprafaţă; nedegradată care de multe ori împiedică observarea putrezirii dacă nu apar crăpături

Subţire, întins ca o piele, lipită de lemn, la început de culoare galben-auriu iar mai târziu devine brun-măsliniu cu marginile albe pufoase. În centru se formează spori oliv-verzui sau oliv-bruni şi nu galbeni ca la Merulius, care pot germina direct pe lemn sănătos.

Iniţial alb, apoi galben-ocru, cu diametrul mai mare decât miceliul de Merulius, cu viteză de creştere mare. El se termină adesea cu nişte coloane ramificate în mod neregulat, care după uscare capătă o culoare galben-brună până la negru

Este la fel de periculoasă ca şi Merulius, dar în comparaţie cu acesta, atacul este mai redus, fiind limitat de conţinutul de umiditate din lemn mai mare, de care are nevoie pentru dezvoltare. În condiţii de umiditate şi căldură C.Cerebella se dezvoltă şi se propagă foarte repede, provocând mari distrugeri în clădiri noi, încă neatacate

0 1 2 3 4 5 6

Poria vaporaria (Pers) Fr. Buretele ţurţure de mină

Răşinoase, mai rar foioase, pe lemnăria planşeelor din clădiri. Este identificată frecvent pe capetele grinzilor încastrate în zidărie

Roşu, uscat, de tip coroziv sau prizmatic, casant sfărâmicios în faze avansate

Placă albă, întinsă, aderentă la substrat, moale ; pe aceste corpuri fructifere se formează tuburi lungi în care se găsesc sporii

Alb ca vata, fapt care îl deosebeşte de cel de Merulius. Tot pe lemn miceliu mai formează membrane şi rizomorfe ca nişte mase floconoase (ţurţuri), de mărimea şi forma unor stalactite care la atingere se strâng în mici pieliţe gelatinoase. Miceliul şi lemnul atacat au un miros caracteristic de acru .

Ciuperca produce distrugerea lemnului într-un mod asemănător cu buretele de casă, fapt pentru care adesea se confundă cu acesta, însă analizând aspectul corpului fructifer şi creşterea miceliului pe lemn se poate face o identificare corectă. Ciuperca are nevoie de mai multă umiditate decât Merulius, fapt căruia se datoreşte intensitatea mai mică a distrugerilor în comparaţie cu buretele de casă

Paxillus panuoides Fr.

Răşinoase, rar foioase- pe lemnăria din pivniţe şi magazii

Galben-brun, care se crapă şi se desface în prisme mici. Putrezirea se produce încet şi este de cele mai multe ori limitată

Cărnos cu diferite forme: evantai, pălărie, pahar,scoică sau rotund, subţire şi cu diametrul mic, fără sau cu picior scurt lateral, la început de culoare albicioasă, apoi galben sau cafeniu

La suprafaţa lemnului atacat se află atât miceliu de culoare gălbuie cât şi numeroase cordoane (rizomorfe) subţiri, dispuse în evantai, ramificate, de culoare alburie sau verzui-galbene

Atacul este limitat la lemnăria aflată în spaţii întunecoase şi cu umiditate mare

68

Generalitati privind instalarea si biologia ciupercii Merulius lacrymans

1.1 Prezentele îndrumări tehnice se referă la măsurile de prevenire şi combatere a ciupercilor xilofage care degradează lemnul din construcţiile civile, industriale şi agro-zootehnice.

1.2 Lemnul, utilizat pe scară largă ca material de construcţii, având structură organică, este expus biodegradării de către agenţii vegetali (îndeosebi ciuperci) sau dăunătorii animali (în special insecte xilofage).

1.3 În condiţii de umiditate şi temperatură optime fiziologiei ciupercilor xilofage, lemnul este degradat în ritm accelerat ceea ce conduce la pagube importante ca urmare a costurilor înlocuirilor repetate a elementelor din lemn pentru materiale şi manoperă suplimentară aferentă decopertărilor şi reparaţiilor.

1.4 Prin aplicarea măsurilor corespunzătoare de protecţie preventivă se poate asigura prelungirea duratei de utilizare a lemnului în construcţii şi reducerea consumului de material lemons la nivel de economie naţională.

1.5 În construcţiile noi, degradările determinate de ciupercile xilofage încep să se manifeste vizibil în general după 3-5 ani de la terminarea construcţiilor (timp în care are loc creşterea miceliului şi apare evidentă degradarea lemnului afectat).

1.6 Cauzele care conduc la atacuri primare şi degradarea accelerată a lemnului de către buretele de casă – Merulius Lacrymans (Wulf.Fr.) sunt:

• Umiditatea atmosferică excesivă (caracteristică regiunilor de munte); • Nerespectarea măsurilor de protecţie (în faza de proiectare şi execuţie); • Nerespectarea măsurilor de protecţie chimică preventivă şi de întreţinere curentă a

igienei construcţiei din prezentele instrucţiuni. 1.7 Atacurile secundare, recidivante se semnalează în cazul în care nu se respectă cu rigurozitate

măsurile de combatere din prezentele instrucţini. În asemenea cazuri, după 2-3 ani de la efectuarea reparaţiilor pot apare atacuri recrudescente, în special ca urmare a neeradicării formelor existente şi a introducerii de lemn proaspăt, insuficient uscat şi netratat antiseptic.

1.8 Infectarea primară a materialelor lemnoase din construcţii poate avea loc fie prin sporii ciupercilor care se depun pe suprafaţa sau în crăpăturile elementelor din lemn, fie prin introducerea unor elemente din lemn afectate din pădure şi insuficient uscate, cu miceliul ciupercii în stadiu vegetativ.

1.9 În construcţia infectată, propagarea ciupercii se face de regulă prin răspândirea sporilor, extinderea miceliului sau a rizomorfelor de la o încăpere la alta. Un rol important în această propagare îl poate avea omul şi animalele prin transportarea sporilor sau apei de infiltrare; sporii por fi duşi la mari distanţe şi de curenţii obişnuiţi de aer din atmosferă. În construcţiile cu pereţi din lemn, propagarea ciupercilor se face uşor de la un perete la altul prin elementele commune de lemn, precum şi prin spaţiile libere.

Biologia ciupercii merulius lacrymans (Wulf. Fr.) - Buretele de casă Buretele de casă este principala ciupercă xilofagă care determină mari pagube prin distrugerea caselor din lemn, a obiectivelor din aer liber, precum şi a elementelor din lemn din interiorul construcţiilor; atacul se manifestă în special la lemnul de răşinoase (molid, brad) la fag şi alte specii de foioase puţin durabile, la nivelul zonelor de alburn a speciilor cu duramen, şi într-o măsură mai mică la stejar. Atacul ciupercii se manifestă la nivelul pereţilor celulari ai lemnului, sub formă de putregai prismatic. Atacul lemnului este potenţat (în condiţii de umiditate şi temperatură favorabilă) ca urmare a germinării sporilor şi creşterii luxuriante a hifelor, la suprafaţă şi în fisurile lemnului.

69

Studiu privind agenţii de biodegradare şi proceduri existente de conservare-restaurare a monumentelor istorice şi bunuri culturale- dr. L. Bucşa: “Ciuperca este alcătuită dintr-un corp sporifer, miceliu şi rizomorfe. Corpurile sporifere mature ale ciupercii, care se dezvoltă în timpul atacului, produc milioane de spori microscopici, care se împrăştie pe distanţe mari duşi de curenţii de aer. Sporii care ajung pe un lemn cu umiditatea de peste 40%, în condiţii de slabă ventilaţie, şi cantitate redusă de oxigen, pot germina dând naştere hifelor, care formează prin dezvoltare o masă pâsloasă numită miceliu”. Prezenţa miceliului la suprafaţa lemnului se constastă în general în momentul în care ciuperca a pătruns şi în ţesăturile interioare ale lemnului. Miceliul tânăr formează reţele sau o pâslă continuă, de culoare alb-cenuşiu-murdar, cenuşiu-liliachie, puţin aderentă de substrat, cu nuanţe gălbui, la extremitatea zonelor de atac exterior şi care în condiţii nefavorabile virează spre galben-portocaliu, având aspectul unor plăci. Aceste plăci se formează la întuneric sau semiobscuritate, în zonele ascunse ale clădirii, goluri de zidărie, pe feţele interioare ale tâmplăriei de binale, lambriuri, scări, sub cartonul asfaltat, canale termice, etc., formând un strat pâslos până la 10 cm; datorită metabolismului ridicat, această ciupercă are capacitatea de a-şi asigura umezirea substratului şi de a evolua şi în zonele cu umiditate scăzută, prin rosturile şi prin porii cărămizilor, a mortarului sau betonului, propagându-se la distanţe mari de locul de potenţiere a atacului prin rizomorfe. Rizomorfele sunt ţesături de propagare care au forma unor cordoane şi se formează prin anastomoza filamentelor miceliene, care sunt mai mult sau mai puţin groase. Ca urmare a creşterii în ritm accelerat a rizomorfelor, ciuperca se poate strecura astfel prin orice crăpătură a zidurilor, trecând de la subsol până la parter sau etaj, ajungând uneori până la şarpanta acoperişului. Secţiunea transversală a rizomorfelor este rotundă; culoarea în stadiu tânăr este albă, la maturitate cenuşie, iar a celor devitalizate cenuşie-brun-negricioasă (şi friabile). Prezenţa, forma şi culoarea rizomorfelor ca şi a corpurilor fructifere sunt criterii în determinarea ciupercii. Corpul sporifer (fructifer) al ciupercii este cărnos, având forma unei mase rotunde sau ovale (ca o clătită sau pălărie), de culoare albicioasă la început şi ulterior ruginie pe măsură ce se măreşte suprafaţa purtătoare de spori (himenoforul), cu conţinut ridicat în apă şi grosime de circa 10 mm. Această suprafaţă poate fi ondulată, sub forma unor cute sau pori neregulaţi. Marginea corpului de fructificaţie rămâne sterilă şi de culoare albă. Se formează în general spre sfârşitul verii, până toamna; în anumite condiţii de temperatură şi umiditate, respectiv în verile reci se formează şi în timpul verii, iar în încăperile insuficient încălzite şi iarna. De regulă, corpurile fructifere ale ciupercii se formează în interiorul clădirilor şi mai rar la exterior, de exemplu pe suprafeţele exterioare ale soclurilor şi pereţilor. Dezvoltarea corpurilor fructifere se face la lumină difuză şi sunt alimentate de miceliul vegetativ al ciupercii care se găseşte în interiorul structurii lemnului. Corpurile fructifere se orientează în afară prin rosturile scândurilor, prin crăpăturile dintre duşumele sau prin spaţiile libere dintre ziduri şi golurile uşilor. La maturitate, corpurile fructifere au mărimi diferite, de la câţva cm pătraţi până la 1 mp sau chiar mai mult. Corpurile fructifere iau în general forma de palete, şi, mai rar, cea de pălării sau console (fără picior sau cu un picior scurt). Suprafaţa himenială a corpului fructifer are o culoare caracteristică, galbenă-ruginie, mărginită de o zonă sterilă de culoare albă-gălbuie, cu aspect pufos. Partea himenială prezintă încreţituri alveolare sau pori, care conţin un număr mare de spori aglutinaţi într-o substanţă mucilaginoasă. După uscare, masa de spori se prezintă sub formă de praf, se desprinde cu mare uşurinţă de pe corpurile fructifere şi este dus de curenţii de aer la mari distanţe. Sporii sunt de culoare galbenă-portocalie (ruginie), au forma elicoidală, cu lungimea de 9-10μ (microni) şi lăţimea de 4-6μ, prezentând la unul din capete un mic cioc. Se menţionează că sporii sunt foarte rezistenţi şi îşi păstrează vitalitatea timp de mai mulţi ani (3-5ani).

70

Studiu privind agenţii de biodegradare şi proceduri existente de conservare-restaurare a monumentelor istorice şi bunuri culturale- dr. L. Bucşa: “Germinaţia sporilor necesită prezenţa alcaliilor şi acestea se pot găsi în pivniţe, grajduri, wc-uri, unde emanaţiile amoniacale din sol sau materiale organice în descompunerepot veni în contact cu lemnul”.

După desprinderea şi diseminarea sporilor, corpul fructifer se usucă, menţinându-se în această stare, aderent de substrat, mai mulţi ani. În condiţii favorabile, sporii maturi germinează, dând naştere din nou hifelor miceliene, care sunt subţiri în stadium tânăr (1,6-2,0 μ) incolore, prezentând cleme de conectare, frecvente, cu diametrul longitudinal mai mare decât cel transversal, microscopic, pereţii celulari prezentând numeroase perforaţii de mici dimensiuni, adesea şi cristale de oxalat de calciu. Activitatea metabolică a ciupercii determină atât o creştere rapidă a miceliului cât şi degradarea în ritm accelerat a lemnului. Bogat echipată cu polifenol-oxidază, ciuperca distruge atât celuloza cât şi lignina pereţilor celulelor lemnoase determinând un putregai brun-roşcat, prismatic, umed în faza activă şi, uscat, sfărâmicios, în stadiul final al degradării. Lemnul putrezit se caracterizează prin prezenţa unor fisuri adânci, mari, paralele şi perpendiculare pe direcţia fibrelor, care determină desprinderea lemnului putred în cuburi sau prisme (putregai cubic) şi care în stadiul final se transformă uşor prin simplă frecare, într-o pulbere roşie-brună. Ciuperca poate distruge şi alte materiale organice care conţin celuloză ca: hârtie, tablouri, pânzeturi, covoare, tapete etc. şi poate vegeta şi prin substraturile care conţin resturi organice (ca de ex. umplutura de pământ de sub pardoselele sau de lângă fundaţiile clădirilor). Atacul activ al ciupercii este determinat în primul rând de condiţiile de temperatură, limitele temperaturii de creştere fiind cuprinse între 3 şi 35°C, temperaturile optime între 15-20°C, iar cele de inhibiţie sub 2°C şi peste 40°C. Din cauza relei conductivităţi termice a lemnului însă, miceliul ciupercii îşi poate păstra vitalitatea şi în condiţiile unor limite de temperatură a aerului care depăşesc limitele menţionate, respectiv sub 2°C şi peste 40°C. Umditatea relativă a aerului favorabilă atcului lemnului este de 60-80%, umiditatea optimă a lemnului fiind între 30-40%şi umiditatea minimă de 20%; în schimb, ciuperca este sensibilă la curenţii de aer, care coboară umiditatea relativă a aerului. Germinarea sporilor şi creşterea miceliului este condiţionată de umiditatea ridicată a lemnului. Distrugerea rapidă a lemnului de către buretele de casă este favorizată de faptul că ciuperca este capabilă să provoace o umezire a lemnului (ca urmare a metabolismului ridicat, finalizat prin degradarea hidraţilor de carbon în bioxid de carbon şi apă) şi deci să-şi creeze astfel singură condiţiile optime de atac. Miceliul ciupercii secretând mai multă apă decât se poate evapora într-un mediu saturat, pe suprafaţa substratului atacat apar picături de exudat ce a făcut să i se dea denumirea de “lacrymans”. Această particularitate a buretelui de casă îi dă posibilitatea să se extindă în locuinţe şi să atace lemnul uscat de la parter sau de la etajele superioare, având ca bază de plecare locurile mai umede care au constituit focare primare de infecţie. Studiu privind agenţii de biodegradare şi proceduri existente de conservare-restaurare a monumentelor istorice şi bunuri culturale- lector dr. L. Bucşa: “De asemenea, ciuperca poate creşte semnificativ şi prin zidăria umedă. Miceliul poate rămâne viabil în zidărie umedă la o temperatură de cca 18-20°C, fără o sursă de hrană timp de 10-12 luni. În condiţiile de umiditate existente în pivniţe cu temperatură de 7-8°C, miceliul poate rămâne viabil până la 9-10 ani. Frecvenţa atacului este mai ridicată la construcţiile din cărămidă (zidărie tencuită) şi din lemn tencuit decât la cele din lemn netencuite. Aceasta se explică prin două particularităţi ale speciei:

• Necesitatea unei cantităţi reduse de oxigen (elemente de lemn încastrate în zidăre) • Necesarul de calciu pentru dezvoltarea ciupercii, asigurat de varul din mortare.

71

Părţile de construcţie cu frecvenţa cea mai mare şi unde atacul s-a extins pe suprafeţe mari sunt pardoselile de scânduri sau parchet prinse pe duşumeaua oarbă sau lipite pe şapă. Dacă pardoseala este acoperită cu un strat de palux, lac, vopsea, linoleum, mochetă, covoaregroase sau folie de polietilenă, atacul se extinde cu rapiditate datorită antităţii scăzute de oxigen şi lipsei de ventilaţie în partea inferioară a pardoselei. Practica de a se turna placă de beton în cazul apariţiei atacului de ciupecă este greşită, deoarece cantitatea redusă de oxigen şi lipsa de ventilaţie de sub placă favorizează dezvoltarea şi reapariţia foarte rapidă a atacului. Ciuperca afectează puternic proprietăţile mortarului şi tencuielilor în care se dezvoltă până la degradarea completă a acesteia când este aplicată pe piese de lemn inoculate cu ciupercă. Această capacitate este explicată de acizii şi enzimele produse de ciupercă şi prezente în picăturile de exudat care apar în hife”. Sub raport biochimic buretele de casă preferă substraturile cu reacţie acidă (pH=2,5…5) şi este sensibil la alcalii. Ciuperca nu este exigentă pentru oxigen, totuşi nu se dezvoltă în spaţiile complet lipsite de oxigen sau în concentraţie mare de CO2 . Viabilitatea sporilor este în general de 3 ani; uneori însă sporii germinează şi după 5 ani. În concentraţii mari de CO2 , rezultat ca urmare a activităţii metabolice a ciupercii se produce un fenomen de “autoinhibiţie” (în spaţii închise), caz în care ciuperca nu mai degradează lemnul, în schimb produce mase sporifere abundente, care pot constitui focare de infecţie secundară. Propagarea ciupercii se realizează în principal prin extinderea miceliului ciupercii sau a rizomorfelor de la o încăpere la alta sau prin diseminarea sporilor - după apariţia corpurilor fructifere. Depistarea ciupercii într-o clădire infectată se face cu uşurinţă după corpurile fructifere. Studiu privind agenţii de biodegradare şi proceduri existente de conservare-restaurare a monumentelor istorice şi bunuri culturale- dr. L. Bucşa: “În cazurile de atac fungic cu macromicete, din care face parte şi buretele de casă sunt întâlnite adesea asocieri cu atacuri de insecte xilofage. Ciuperca Merulius Lacrymans se poate asocia cu Xestobium rufovillosum (ceasul morţii) atât la lemnul de stejar unde insecta este considerată ca un dăunător specific dar şi la lemnul de răşinoase atacat anterior de ciuperci. De asemenea, sunt cunoscute cazuri de asociere cu Anobium punctatum (cariul mobilei), unde lemnul degradat de către insectă, la o umezire întâmplătoare (inundaţii, infiltraţii, condens) absoarbe o cantitate mai mare de apă decât în mod normal favorizând atacul fungic”. Protecţia lemnului şi a materialelor pe bază de lemn – dr.doc.ing E. Vintilă: “Fiziologia ciupercii Descompune intens celuloza (fără fenoxidază), nu atacă însă lignina. Atacă în afară de lemn şi plăcile din lână de lemn şi alte materiale pe bază de lemn (plăcile din aşchii şi fibre) cum şi cărţi, covoare, împletituri, blănuri etc. Numai pielea nu este deloc atacată. Cordoanele ciupercii pot trece prin pereţi, hrănindu-se însă numai cu substanţe celulozice (nu este o ciupercă de zidărie). Viteza de creştere este relative mare : în culturi, la 23°C, creşte cu circa 7,9 mm în 24 de ore. Intensitatea atacului este, de asemenea, ridicată chiar în cazul unui atac primar. Temperatura optimă de dezvoltare este de 18-20°C , iar limitele sunt cuprinse între 3 şi 26°C. Miceliul ciupercii poate fi omorât mai uşor decât la alte ciuperci prin ridicarea sau coborârea temperaturii peste aceste limite sau prin uscăciune. Atacă lemnul începând de la umiditatea de 20% (umiditate în % faţă de masa lemnului absolute uscat) optim fiind cu puţin sub 55%. Este influienţată negativ de umidităţile ridicate ale lemnului şi de curenţii de aer. Atacul ciupercii în construcţiile din lemn este foarte periculos datorită posibilităţii de a umezi lemnul relativ uscat întâlnit în cale, cu ajutorul apei transportate la mari distanţe prin hife. Parte din această apă rezultă prin procesul de asimilaţie, în urma descompunerii celulozei în prezenţa oxigenului din aer, conform relaţiei chimice: C6H10O5 + 6O2 = 5H2O + 6CO2 V.V. Miller a arătat că dintr-un cm3 de lemn cu densitatea de 0,5 g/cm3, prin descompunerea celulozei de către buretele de casă a rezultat o cantitate de 0,39 cm3 apă. Miceliul vegetează iniţial în interiorul lemnului, iar prezenţa lui se constată numai după ce a avut loc şi o dezvoltare exterioară. Preferă un substrat acid (pH=2,5-5) şi este influienţat negative de mediu alcalin.”

72

ANEXA 5. Factori agresivi de mediu biotici: insecte xilofage Insecte xilofage care atacă mobila, parchete, lambriuri şi alte decoraţiuni interioare din lemn

Tabelul 36 Nr.crt.

Denumirea ştiinţifică şi populară a insectei

Specia de lemn atacată-localizarea atacului Caractersicile atacului Criterii de depistare a unui

atac activ 0 1 2 3 4 1. ANOBIUM

PUNCTATUM De Geer Cariul comun

Răşinaoase dar şi foioase -lemn vechi sub formă de: piese de mobilier, lambriuri, tablouri şi alte obiecte aflate în muzee, biserici

Lemnul infestat prezintă la suprafaţă numeroase găuri de zbor ale adulţilor,sub formă rotundă, cu diametrul de aprox. 2-3 mm prin care părăsesc lemnul atacat. Larvele rod în lemn numeroase galerii cu diametrul de 1-2 mm, pline cu rumeguş fin. Adulţii depun ouă fie în acelaşi lemn atacat, fie zboară la alt lemn atacat sau neatacat. Este cel mai periculos dăunător al lemnului uscat şi vechi (aprox. 80% din totalul daunelor produse de insecte xilofage) unde pagubele sunt considerabile şi pot fi de neînlocuit.

Găuri de zbor cu rumeguş fin şi proaspăt în jurul lor sau rumeguş căzut sub mobilă

2. XESTOBIUM (ANOBIUM) RUFOVILLOSUM De Geer

Cu precădere foioase (stejar,fag) însă şi în răşinoase (molid, brad)-lemn vechi din piese de mobilier, obiecte din lemn prelucrat aflat în locuinţe, muzee, etc.

3. ANOBIUM PERTINAX L. -cariul lemnului de răşinoase

Răşinoase şi rar foioase - piese de mobilier precum şi alte obiecte din lemn aflate în locuinţe încălzite

Lemnul infestat prezintă la suprafaţă puţine găuri de zbor ale adulţilor, sunt de formă circulară, cu diametrul de aproximativ 3 mm, căptuşite, prin care părăsesc lemnul atacat. Galeriile din lemn au lungimea de aprox. 10 mm şi diametrul de cca 3 mm, căptuşite cu rumeguş şi aşchii. Obiectele atacate se cunosc greu la exterior

După rumeguşul proaspăt din jurul găurilor de zbor sau în lipsa acestora după zgomotul pe care-l produc gândacii când lovesc pereţii galeriilor cu toracele

deoarece gândacii de cele mai multe ori depun ouăle în acelaşi lemn atacat, fără a-l părăsi, deci la exterior fiind puţine găuri, astfel că lemnul ajunge să fie distrus complet în interior.

4. LYCTUS LINEARIS Goeze-cariul de parchet

Stejar-piese de mobilier, parchete, etc.

Lemnul infestat prezintă la suprafaţă numeroase găuri de zbor ale adulţilor, de formă rotundă, cu diametrul de aprox. 1,6 mm prin care părăsesc lemnul atacat. Larvele rod în lemn numeroase galerii cu diametrul variabil, pline cu rumeguş fin ca o pudră.

După rumeguşul proaspăt din jurul găurilor de zbor sau prezent sub formă de pulbere fină pe suprafeţele de mobilier sau căzut sub mobilă.

74

ANEXA A6 - informativă. Clase de calitate a lemnului pe specii lemnoase LEMN ROTUND Clasificări dimensionale SR EN 1315:2010 Clasificare dimensională conţine: Lemn rotund de răşinoase. -clasificări după diametrul mediu (D0, D1a, D1b, D2b; unde D0<10cm şi D6≥60cm) şi clase după lungimi (L1, L2, L3, L4); L1≤3m, L4>13,5m) Ex: L2D2b- lung. 3,1...6m şi D med. 25...29cm Lemn rotund de foioase. -clasificare după diametrul mediu cu coajă -R sau diametrul mediu fără coaja – D; diametrele medii încep de la D0, R0<10cm până la D6, R6≥60cm

LEMN ROTUND Clasificare calitativă răşinoase SR ENV 1927-1:2008 Clasificare calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 1. Molid şi brad. conţine: -clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaşte destinaţia de utilizare) -când nu se cunoaşte destinaţia de utilizare trebuie inclusa o lista de caracteristici menţionată în stas SR 1294:1993 Lemn rotund de răşinoase pentru industrializare conţine: -clase de calitate pe domenii de utilizare: R-rezonanţă, Fe – furnir estetic, Ft – furnir tehnic, C – cherestea - conţine dimensiuni referitoare la diametrul minim -indică reguli de fasonare, depozitare şi măsurare SR EN 1927-3:2008 Clasificare calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 3. Larice şi Pin douglas. conţine: -clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaşte destinaţia de utilizare) -când nu se cunoaşte destinaţia de utilizare trebuie inclusa o lista de caracteristici menţionată în stas SR EN 1927-2:2008 Clasificare calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 2 Pin conţine: -clasificare calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaşte destinaţia de utilizare) -când nu se cunoaşte destinaţia de utilizare trebuie inclusa o lista de caracteristici menţionată în stas -se referă la speciile de pin silvestru, pin negru, pin maritim şi pin radial LEMN ROTUND Clasificare calitativă foioase – stejar şi fag SR EN 1316-1:2013 Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 1. Stejar şi fag. conţine: -clase de calitate pentru care nu se cunoaşte destinaţia de utilizare ( Q-A, Q-B, Q-C, Q-D, F-A, F-B, F-C, F-D )

75

-la clasa D la ambele specii trebuie ca volumul de lemn utilizabil să fie > 40% -clasificarea se aplică la speciile Quercus robur L. , Quercus petraea LIEBL şi Fagus sylvatica -conţine subclase A şi B roşu cu inimă 100% roşie sănătoasă şi uniformă SR 2024:1993 Lemn rotund de fag pentru industrializare conţine: -clase de calitate Fe – furnir estetic, Ft - furnir tehnic, C- cherestea şi alte produse -sortarea în clasele de calitate conţin şi dimensiuni după diametre minime la capătul subţire -sunt prezentate reguli de: fasonare, metode de verificare a calităţii, depozitare, măsurare şi livrare. SR 1039:1993 Lemn rotund de gorun, stejar, gârniţă şi cer pentru industrializare conţine: -clase de calitate Fe – furnir estetic şi C – cherestea şi alte produse -sortarea în clasele de calitate conţin şi dimensiuni după diametre minime la capătul subţire -sunt prezentate reguli de: fasonare, metode de verificare a calităţii, depozitare, măsurare şi livrare. -particularitate: clasa Fe stejar umiditatea duramenului trebuie să fie de minim 50% LEMN ROTUND Clasificare calitativă foioase diverse specii tari şi moi SR 3302:1993 Lemn rotund de diverse specii tari şi moi. conţine: -clase de calitate pentru mai multe specii de lemn Fe-paltin, frasin, cireş, arţar, jugastru, salcâm, carpen, păr, măr, mesteacăn şi tei; Ft-(paltin, frasin, ulm, arţar, jugastru, carpen, mesteacăn, tei, plop şi salcie); K-(tei, arin, plop, salcie, mesteacăn); Cps-(carpen, jugastru, mesteacăn); Cr-(tei); C-(paltin, frasin, cireş, ulm, arţar, jugastru, salcâm, carpen, păr, măr, mesteacăn, tei, arin, plop şi salcie) -lemnul se sortează şi depozitează pe grupe de specii, clase şi dimensiuni. CHERESTEA Terminologie şi dimensiuni SR EN 1309-1:2000 Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a dimensiunilor. Partea 1. Cherestea. conţine: -înlocuieşte parţial STAS 5194-88 -conţine metode de măsurare pentru cherestea tivită şi netivită de foioase şi răşinoase. -nu se aplică pentru lemnul tropical SR EN 1313-1+A1:2010 Lemn rotund şi cherestea. Abateri admisibile şi dimensiuni preferenţiale. Partea 1. Cherestea de răşinoase conţine: -dimensiuni preferenţiale pentru ţările UE -standardul nu conţine prevederi generale pentru contractare SR EN 1313-2+AC:2001 Lemn rotund şi cherestea. Abateri admisibile şi dimensiuni preferenţiale. Partea 2. Cherestea de foioase conţine: -dimensiuni preferenţiale pentru ţările UE -standardul nu conţine prevederi generale pentru contractare SR EN 1312:2001 Lemn rotund şi cherestea. Determinarea volumului unui lot de cherestea conţine:

76

-modul de calcul al volumului unei piese şi modul de calcul al volumului unui lot -se aplică pentru cherestea şi bulzi CHERESTEA Clasificare calitativă SR EN 1611-1:2001+ A1:2003 Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de răşinoase. Partea 1. Molid, brad, pin şi duglas european conţine: -clasificare după aspect a cherestelei după 2 feţe- G2 şi după 2 feţe şi 2 canturi-G4 -înlocuieşte STAS 1949-86 SR EN 975-1:2009/AC:2011 Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de foioase. Partea 1: Stejar şi fag. conţine: -clasificare după aspectul feţelor şi canturilor şi defectelor de debitare; se aplică la bulzi, cherestea tivită şi netivită, grinzi ecarisate SR 975-2:2004 Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de foioase. Partea 2 : Plop conţine: -clasificare după aspectul feţelor şi canturilor; defectelor de structură şi deformaţii -conţine clase de calitate de la 1... 4 SR ENV 12169:2002 Criterii de verificare a conformităţii unui lot de cherestea conţine: -criterii de verificare a unui lot de cherestea cu o probabilitate > 90% prin eşantionare simplă şi dublă LEMN DE CONSTRUCŢII Dimensiuni, clase de rezistenţă, metode de încercare SR EN 518:1998 (inlocuit) Lemn pentru construcţii. Clasificare – condiţii pentru standardele de clasificare vizuală după rezistenţă. conţine: -criterii după care se efectuează clasificarea vizuală: -după dimensiunea nodurilor, deviaţiile fibrelor, crăpături,etc. -limite pentru conformaţia geometrică, defecte biologice, vătămări mecanice,etc SR EN 338:2010 Lemn de construcţie.Clase de rezistenţă. conţine: -clasele de rezistenţă pentru lemnul utilizat în construcţii: -pentru răşinoase şi plop (C14...C40) -pentru foioase (D30...D70) Tabelul 37

Caracteristici mecanice (1) C 30 C 24 C 18 (ST-I) (ST-II) (ST-III)

Eforturi admisibile ( Mpa (2) ) Incovoiere paralelă 13,2 10,5 8,0 Compresiune paralelă 11,0 9,0 8,0 Tracţiune axială 8,0 6,0 5,0 Forfecare longitudinală 1,3 1,1 0,8 Compresiune transversală 2,5 2,3 2,0 Tracţiune transversală 0,15 0,15 0,15 Module convenţionale de deformare (Mpa) Forfecare longitudinală Efort de tracţiune longitudinal

750 12000

690 11000

550 10000

(1) – valorile prezentate corespund pentru o umiditate a lemnului de 12 %, care este referinţă europeană

(2) – MPa – Mega Pascal 10 kg/cm2 SR EN 384:2004 (inlocuit) Lemn de construcţii. Determinarea valorilor caracteristice ale proprietăţilor mecanice şi masei volumice conţine: -metode de determinare a proprietăţilor mecanice pentru lemn definit, sortat vizual şi/sau mecanic -este suficient pentru a atribui clasa de rezistenţă să se determine încovoierea statică, modulul şi masa volumică SR EN 336:2004 Lemn de construcţie. Răşinoase şi plop. Dimensiuni, abateri admisibile. conţine: -abateri admisibile -variaţii dimensionale -se aplică lemnului proaspăt debitat şi fasonat având grosimile şi lăţimile cuprinse între 24...300 mm SR EN 14081-2+A1:2013 Structuri de lemn: Cerinţe generale Partea 1 conţine: -criterii după care se face sortarea vizuală -se urmăresc limitările pentru caracteristicile care reduc rezistenţa (noduri, densitatea, panta fibrei, fisuri), limite privind caracteristicile geometrice şi biologice, etc. SR EN 408+A1:2012 Structuri de lemn. Lemn pentru construcţii şi lemn lamelat încleiat. Determinarea anumitor proprietăţi fizice şi mecanice. conţine: -mod de lucru pentru determinarea proprietăţilor la încovoiere statică, tracţiune, compresiune şi module de elsticitate la compresiune, întindere şi încovoiere

78

ANEXA 7 Cerinte tehnice și tehnologice de admisibilitate a calitatii lemnului

BRAD

I. DENUMIRI 1. Denumire ştiinţifica: ABIES ALBA Mill. Sinonim: Abies pectinata (Lam) D.C. 2. Denumire populara: BRAD Observatie: In Romania exista o singura specie de brad in flora spontana. II. AREAL Arealul acestei specii este mult mai restrans decat al molidului, fiind raspandit mai mult in

Carpatii Orientali in bazinul Moldovei, al Sucevei, in Muntii Tibles (Strambu Baiuti), in Carpatii de curbura, in Muntii Vrancei (Soveja) si Buzaului, in Muntii Bucegi si Barsei, in Muntii Banatului etc.

III. DESCRIEREA SUMARA A ARBORELUI Arbore de talie mare, cu lungimea pana la 55 m, obisnuit circa 35 m, cu trunchi drept si

cilindric, cu coaja solzoasa pana la 16 mmm grosime, cu numeroase pungi de rasina. IV. DESCRIEREA LEMNULUI SI A STRUCTURII ANATOMICE 1 . Caracteris t ic i macroscopice Culoare: alba pana la galben pal, uneori cu nuanta albastru-cenusie. Alburn - nediferentiat de lemnul matur la lemnul uscat si putin mai inchis la culoare fata de

acesta, la lemnul verde. Inele de crestere: aparente, uneori cu contur ondulat la arbori batrani si in portiunea de la

baza trunchiului, Iatimea inelelor este frecvent ceva mai mica fata de molid, valoarea medie fiind de 1,9 mm.

Lemn tarziu: ca zone distincta si pronuntata, in proportie de maxim 27%; trecerea de la lemnul timpuriu, la lemnul tarziu se face mai brusc decat la molid.

Textura lemnului: lemnul are textura fiind pana la mijlocie, mat sau cu luciu slab pe sectiunea radiala, nu are desen caracteristic, in afara de desenul dungat pe sectiunea radiala si fladere pe, sectiunea tangentiala.

2. Caracteristici microscopice Aspectul microscopic al lemnului de brad pe cele trei sectiuni (transversal, radial si

tangential) este prezentat in fig. 1. Tabelul 38 Traheide lemn provenit de la

h = 1,30 mm lemn provenit din intreg

trunchiul lungime (mm) 1,6 … 3.7 … 5.7 1,55 … 3,3 … 4,8 latime (microni) 20,2 ……………65 23,2 … 41,1 … 62,0

− grosime perete traheide: 4,1 ... 4,5 g μ lemnul tarziu si 2,0 ... 2,3 g in lemnul timpuriu. − indicii morfologici de calitate si traheidelor. − indice de flexibilitate mediu: (L/D) 75 − indice Runkel (2p/1): 0,20 pentru lemnul tarziu si 2,0 pentru lemnul timpuriu (fig. 1).

79

Caractere de identificare a traheidelor: - punctuatii areolate pe un singur rand, rar doua randuri pe peretii radiali; − punctuatii taxodioide mici, in campul de incrucisare cu parenchimul de raza. R a z e : u n i s e r i a t e , n u m e r o a s e ( 2 8 / m m 2 ) u n e l e f o r m a t e d i n 3 - 1 5

c e l u l e p e i n a l t i m e , altele foarte inalte cu pana la 50-60 celule pe inaltime, omogene, fara traheide marginate; celule de raza au pereti puternic ingrosati si cu punctuatii numeroase.

Parenchim Lemnos longitudinal, prezent la limita exterioara a inelelor. Lemnul nu confine canale rezinifere, uneori prezinta canale traumatice.

3. Particularita ale structurii anatomice ale lemnului de brad provenit din arbori

cu fenomene de uscare 3. 1. Caracteristici memoseopice: - scaderea procentului de album care aj unge pana la 10-15% din suprafata sectiunii

la baza arborelui la arborii din gr. AII/HIV/HIV A de uscare; - inima uda normala zona din duramen de culoare rosu-portocaliu; in timp poate evolua in

putregaiul inimii ude; - inima uda patologica; zona din duramen de culoare brun roscat, formatine care ocupa

peste 60-80% din suprafata sectiunii la colet; la arborii aflati intr-o faza avansata de imbolnavire capata forma de stea cu multe colturi ocupand 65-90% din sectiunea fusului;

- putregaiul de rana (radacini si trunchi) datorat actiunii ciupercilor xilofage; - discolorari, roseata si albastreala (actiunea ciupercilor); - lemn de compresiune (actiunea factorilor climatici – vant puternic etc.); - gauri de zbor si galerii de insecte (insecte de scoarta si xilofage). 3.2. Caracteristici microscopice: - traheomicoze (aglomerari de hife miceline, fructificatii si pigmenti secretati de hife,

in traheide si razele medulare) la lemnul cu albastrire; - aglomerari de formatiuni pigmentate in galben, portocaliu, rosu-portocaliu, rosu-

brun, brun-inchis, in traheide si razele medulare (inima uda patologica, discolorari diverse, putregai incipient si avansat);

- rupturi in peretii traheidelor, desprinderi pe inel si pe razele medulare (inima uda patologica, putregai de rana, discolorari intense) ;

- traheide rotunjite (sectiunea transversala) cu lumen mare si peretii mult ingrosati, procent mare de lemn tarziu, discontinuitatea razelor medulare (lemn de compresiune) ;

- densificari prin ingustarea inelelor anuale, sugrumarea inelelor anuale, devierea directiei de orientare a traheidelor si razelor medulare (lemn cu anomalii de crestere) .

V. PROPRIETATI FIZICO- MECANICE Umiditatea lemnului de brad s-a corelat cu gradele de uscare, la gradele, HIV/HIV A

inregistrandu-se valorile cele mai scazute; La lemnul de brad umiditatea din alburn are valori mai mici in comparatie cu cea din

duramen datorita existentei formatiunilor de inima uda si inima uda patologica (tabelul 27).

80

Tabelul 39

UMIDITATEA LA RECOLTARE A LEMNULUIDE BRAD AFECTAT DE USCARE PREMATURA

Zona din

lemn GRAD DE USCARE Inima uda

normala Putregaiul inimii ude patologice

0 - I II - III HIV – V A

alburn 74,6–79,6% 73,4–84,0% 54,0-60,2% - 35,5% duramen 80,9–110,0% 78,7-97,5% 69,5-79,9% 125,5% 57%

Lemnul ca material organic de natura vegetala, prezinta variatie foarte mare a valorilor

proprietatilor fizico-mecanice (tabelele 28 si 29). Din analiza acestor valori rezulta: - valorile mediiale proprietatilor fizico-mecanice ale bradului afectat de uscare se

incadreaza in limita valorilor extreme etalon pentru bradul din tara noastra; - valorile medii ale rezistentelor bradului afectat de uscare sunt in general mai mari decat

valorile medii etalon, lemnul studiat caracterizand zonele de recoltare (suprafetele de proba) prin aparitia modificarilor morfo-struturale specifice (densificari, lemn de compresiune, modificarea raportului 1. tz./1. tp.etc.), sub actiunea factorilor abiotici de stress locali;

- intre valorile proprietatilor fizico-mecanice si gradele de uscare nu exista o corespondenta directa;

81

PROPRIETATI FIZICO-MECANICE ALE LEMNULUI DE BRAD SANATOS SI CU DIFERITE GRADE DE USCARE PREMATURA

Tabelul 40 Nr. crt.

Denumirea proprietatii U.M. Valori etalon GRADE DE USCARE PREMATURA Lemn sanatos GRADUL I GRADUL II GRADUL III GRADUL IV/IV A

min. med. max. min. med. max. min. med. max. min. med. max. min. med. max. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1. Masa volumica aparenta

(U=12%)

Kg/m3

348

424

509

456

465

527

472

477

577

463

473

480

472

494

496 2. Coeficientul de contragere totala

%

- longitudinala 0,1 0,2 0,6 0 0,3 0,4 0,1 0,2 0,3 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,1 - radiala 1,3 3,1 4,5 3,2 3,6 4,01 2,7 3,3 3,9 2,5 3,0 3,5 2,4 2,6 2,9 - tangential 4,0 7,7 10,6 7,7 8,0 8,3 6,2 6,9 7,6 7,6 8,0 8,3 7,5 8,2 8,6 - volumic 5,8 10,7 14,2 10,8 11,5 12,5 8,8 9,5 10,2 9,9 10,7 11,2 9,9 10,7 11,3

3. Rezistenta la compresiune paralel cu fibrele

MPa

19,6

37,4

14,2

44

45,4

47,5

30,6

37,6

56,1

39,5

43,9

52,1

40,9

46,9

51,6

4. Rezistenta la incovoiere statica MPa

40,8

75,7

62,0

74,1

90,0

77,3

90,7

102,8

78,5

86,5

80,2

80,2

83,3

88,5

96,7

5. Indicele de rezilienta prin soc J/mm3

0,02

0,03

117,6

0,04

0,045

0,055

0,036

0,043

0,043

0,042

0,045

0,08

0,036

0,043

0,054

6. Rezistenta la despicare: N/mm3

- radial 0,15 0,30 0,06 0,26 0,27 0,30 0,26 0,28 0,32 0,18 0,26 0,28 0,28 0,30 0,36 - tangential 0,23 0,37 0,54 0,25 0,25 0,30 0,27 0,29 0,30 0,23 0,25 0,29 0,25 0,28 0,33

7. Rezistenta la forfecare longitudinal paralela

N/mm

2

- radial 2,9 6,0 0,41 4,49 6,18 8,46 5,77 7,43 8,38 5,55 6,75 8,97 6,43 7,12 7,44 - tangential 2,8 6,3 0,54 4,49 6,66 6,74 5,43 6,53 7,25 6,20 7,53 8,10 5,79 6,09 7,88

8. Modul de elasticitate la incovoiere statica

MPa

8000

11000

1460

0

10047

10643

1213

9

10634

10779

12645

10982

11215

11869

1071

7

1078

7

10801

82

PROPRIETATILE FIZICO-MECANICE ALE LEMNULUI DE BRAD SANATOS SI CU DIFERITE DEFECTE SI FORME DE DEGRADARE BIOLOGICA Tabelul 41

Nr. crt.

Caracterizarea lemnului Masa volumica

(Kg/m3)

Rezistenta la compresiune

paralela cu fibrele (MPa)

Rezistenta la incovoiere

statica

(MPa)

Modul de elasticitate la

incovoiere statica (MPa)

Rezistenta la

incovoiere dinamica (J/mm2)

Rezistenta la despicare

(N/mm2)

Rezistenta la forfecarea

longitudinala

(N/mm2) rad. tg. rad. tg.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1. Alburn sanatos

min. 498 43 85 11411 0,05 0,26 0,26 7,17 5,46 med. 507 46 87 11817 0,05 0,29 0,27 7,71 6,00 max. 517 49 88 12223 0,06 0,32 0,29 8,25 6,55

2.

Duramen sanatos

min. 448 41 86 11030 0,04 0,29 0,25 5,75 4,49 med. 482 44 83 11082 0,05 0,26 0,29 6,92 5,73 max. 502 47 89 11135 0,06 0,30 0,34 8,10 6,97

3.

Lemn de compresiune

min. 500 43 86 10684 0,04 0,28 0,25 7,03 - med. 526 46 88 10806 0,05 0,29 0,29 7,57 - max. 557 49 91 10928 0,06 0,30 0,34 8,12 -

4.

Lemn cu inima uda

min. 430 41 84 10900 0,04 0,26 0,29 3,80 - med. 485 43 85 11207 0,04 0,27 0,32 6,49 - max. 514 46 87 11514 0,05 0,28 0,36 6,70 -

5.

Lemn cu diferite discolorari

min. 494 44 87 11297 0,05 0,28 0,29 7,39 5,80 med. 500 46 88 11827 0,05 0,30 0,31 7,57 6,68 max. 504 50 90 12357 0,06 0,32 0,33 7,76 7,56

6.

Lemn cu albastreala

min. 505 43 88 11318 0,05 0,32 0,25 - 6,80 med. 510 45 89 11419 0,05 0,33 0,32 - 7,50 max. 515 49 91 11521 0,06 0,35 0,32 - 8,20

7.

Lemn cu galerii de insecte

min. 438 - 75 9509 0,03 - - - - med. 452 - 76 9941 0,04 - - - - max. 465 - 77 10373 0,05 - - - -

8.

Lemn cu putregai

min. 438 25 69 8773 0,01 0,18 0,17 - - med. 454 31 72 9343 0,02 0,21 0,17 - - max. 470 37 76 9914 0,03 0,25 0,18 - -

− proprietăţile fizico-mecanice se coreleaza cu intensitatea vatamarilor produse de agentii biotici secundari (ciuperci si insecte xilofage, atac parazitar de vasc).

- insusirile fizico-mecanice ale lemnului cu atac de ciuperci xilofage in stadiul initial (discolorari) de degradare, sunt foarte putin omogene in comparatie cu cell sanatos, acestea datorandu-se modificarilor intime ale lemnului - structurii chimice si anatomice mult diferentiate;

− masa volumica a lemnului in stadiul initial de vatamare (discolorari slabe si albastreala) nu scade ci din contra creste, aceasta datoradndu-se acumularii in structura lui a hifelor miceliene si aglomerarilor de pigmenti secretati de acestea. La lemnul cu putregai, masa volumica se micsoreaza, iar daca este atacat si de insecte masa volumica scade si mai mult; lemnul de compresiune a inregistrat densitatile cele mai mari datorita modificarilor morfologice si anatomo-structurale importante;

− rezistenta la compresiune paralela cu fibrele si incovoierea statica se coreleaza cu gradul de vatamare al lemnului, cele mai mici valori inregistrdndu-se la lemnul cu discolorari intense, cu putregai avansat si cu gauri de zbor si galerii de insecte;

− lemnul de compresiune (proportia mare de l.tz.) si lemnul cu albastreala (hife miceliene si pigmenti secretati de acestea in structura) au rezistente mecanice cel pupa echivalente, dar in majoritate mai mari decat lemnul normal;

− rezistenta la incovoiere dinamica (soc) reprezinta un criteriu de identificare a unui inceput de alterare al lemnului prin atac produs de ciuperci.

VI. PROPRIETATI TEHNOLOGICE

Domeniu de valori1. Raza minima de curbare, mm 10 … 752. Rezistenta la smulgerea cuielor, N/mm: 11,3 … 14,6 … 21,7 - directie radiala 8,7 … 17,2 … 26,7 - directie tangentiala 5,3 … 9,0 … 11,3 - directie transversala 3. Rezistenta la smulgerea suruburilor, N/mm: - directie radiala 29,5 … 42,8 … 52,5 - directie tangentiala 16,5 … 37,1 … 60,0 - directie transversala 21,5 … 31,7 … 60,04. Uzura - directie radiala 0,35 mm 0,021 g/cm2 - directie tangentiala 0,26 mm 0,021 g/cm2 5. Tratarea termica pentru furnire tehnice

- tratarea termica prin procedeul higrotermic (direct sau indirect) la temperatura de 600 C si φ aer = 100% - se trateaza usor si repede fara accentuarea defectelor existente (crapaturi de capat sau de suprafata) - functie de diametrul busteanului (sau prisma) se recomanda durata de tratare termica: 30(15) cm…90(45) cm 8…48 ore - inainte de derulare, temperatura interna sa fie de 150C.

6. Uscarea artificiala - la temperaturi sub 1000 C in functie de grosimea si umiditatea cherestelei cu temperatura la termometrul uscat de 55-850 C, iar la termometrul umed 55-660 C. - la temperaturi peste 1000 C in functie de grosimea materialului, temperatura la termometrul uscat 110-1150 C, iar temperatura la termometrul umed 980 C. - nu apar defecte la uscare.

84

VII. PROPRIETATI TEHNOLOGICE

Tabelul 42 1. Spintecare cu ferastraul panglica

- dinti cu ceafa sau dinti triunghiulari inclinati - viteza de taiere: 35 – 40 m/s

2. Spintecarea cu ferastraie circulare

- dinti cu ceafa sau dinti triunghiulari inclinati - viteza de taiere: 60 - 70 m/s - viteza de avans: 20 - 40 m/min - avans pe dinte: 0,1 - 0,5 m/dinte - ceaprazul: 0,3 - 0,4 mm

3. Retezarea cu ferastraie circulare - dinti triunghiulari isosceli (μ ≤ 00) - viteza de taiere: 60 - 70 m/s - viteza de avans: 10 - 30 m/min - avansul pe dinte: 0,05 – 0,1 mm/dinte

4. Indreptare - viteza de taiere: 35 - 40 m/s - viteza de avans: 4 – 12 m/min - unghiul de ascutire 300

5. Rindeluire - viteza de taiere: 40 - 45 m/s - viteza de avans: 5 – 20 m/min - viteza pe dinte: 0,2 – 1,0 mm/dinte - unghiul de ascutire 300

6. Frezarea 6.1. Pentru frezari longitudinale - viteza de taiere: 30 - 35 m/s

- viteza de avans: 10 – 30 m/min - viteza pe dinte: 0,2 – 1,0 mm - unghiul de ascutire al cutitelor = 40 - 420

6.2. Pentru frezarea profitabila transerversala

- viteza de taiere: 25 - 40 m/s - viteza de avans: 5 – 15 m/min - viteza pe dinte: 0,2 – 0,5 mm - unghiul de ascutire al cutitelor = 43 - 450

7. Burghierea 7.1. Pentru burgieri strapunse - viteza de taiere: 1 - 2 m/s

- viteza de avans: 2 – 3 m/min 7.2. Pentru burghieri nestrapunse - viteza de taiere: 1 - 2 m/s

- viteza de avans: 0,5 – 1,5 m/min - adancimea maxima de burghiere, h max. =10 mm

8. Strunjirea - viteza de taiere: 3 – 5 m/s pentru cutite din hotel rapid sau 12 – 18 m/s pentru cutite placate cu cabluri metalice; - avansul pe rotatie pentru: - degrosare: 1,25 – 3 mm/rot. - finisare: 0,1 – 1,25 mm/rot. - rezistenta specifica de taiere pentru: - degrosare: 0,5 – 1,2 daN/mm2 - finisare: 1,4 – 2,5 daN/mm2.

85

9. Derularea - viteza de taiere: 2 – 3 m/s

- unghiul de ascutire: 18 – 200 10. Taiere plana - viteza de taiere: 0,4 – 0,5 m/s

- unghiul de ascutire: 170 - unghiul de asezare: 0,5 – 1,00

11. Slefuirea - pentru calibrare: - viteza de slefuirea: 25 m/s - viteza de avans: 8 – 14 m/min - granulatia: 36,40

- pentru degrosare: - viteza de slefuirea: 22 - 25 m/s - viteza de avans: 8 – 14 m/min - granulatia: 60,80

- pentru finisare: - viteza de slefuirea: 22 - 25 m/s - viteza de avans: 6 – 10 m/min - granulatia: 80,100

12. Colorare - furnirele cu continut redus de rasina pot fi colorate cu baituri pozitive rezistente la lumina

VIII. DURABILITATEA NATURALA a) Lemnul de brad sanatos

La ciupercile xilofage Tabelul 43 Pierderea de masa (Pm %) si raportul de durabilitate

(Rc %) dupa atacul ciupercilor Clasa de durabilitate conform

STAS 649/94 Merulius lacrymas Lentinus lepideus Merulius

lacrymans Lenstinus lepideus Pm % Rc % Pm % Rc %

33,24 14 52,66 4 V nedurabil V nedurabil

La insecte (larvele de Anobium punctatum) Tabelul 44 Procentul de larve vii (%) Caracterizarea atacului Comportare conform STAS

651/1 - 88 80 Larvele au patruns in lemn, se

evidentiaza existenta galeriilor si a rumegusului

Necorespunzatoare, nu prezinta rezistenta la atacul insectelor

La termite (din genul Reticulitermes lucifugus) Tabelul 45

Aprecierea vizuala a atacului

(a)

Pierderea de masa

(%)

(b)

Mortalitatea termitelor

(%)

(c)

Punctaj conform STAS

(a) (b) (c)

Comportare conform STAS 651/4-85

Atac vizibil la suprafata epruvetelor si in lemn (gauri si galerii)

6,36

10,0

4 4 4 total 12

Comportare necorespunzatoare

86

b) Durabilitatea naturala a lemnului de brad provenit din arbori afectati de uscare La ciuperci xilofage

Tabelul 46 Pierderea de masa (Pm %) si raportul de durabilitate (Rc %) dupa

atacul ciupercilor Clasa de durabilitate conform STAS 649/94

Merulius lacrymans Merulius lacrymans Gradul de uscare Pm % Rc %

0 – I 30,46 22 V nedurabil II 30,84 21 V nedurabil III 31,97 18 V nedurabil IV 33,81 13 V nedurabil

IX. DURABILITATEA NATURALA

ALBURN: mediu impregnabil DURAMEN: greu impregnabil

X. COMPOZITIA CHIMICA Tabelul 47

Nr. crt.

Specificatie U.M. LEMN SANATOS LEMN AFECTAT DE USCARE

Date din literatura de specialitate*

Rezultate experimen tari INL Buc.

Grade de uscare – rezultate experimentari INL. Buc.

i ii iii IV-IVA

1. Cenusa % 0,12…0,46 - - - - -2. Extract apa-rece % - 3,36 1,76 1,12 1,35 1,303. Extract apa-calda % 0,84…4,28 1,6 3,03 2,93 2,82 2,934. Extract NaOH 1% % 8,14…13,67 8,57 15,28 14,68 13,95 13,675. Extract eter-etilic % 0,15…0,90 2,51 2,35 1,41 1,97 1,486. Celuloza % 48,24…58,32 54,21 46,22 46,84 48,82 49,967. Lignina % 29,20…33,30 32,36 30,54 31,23 30,30 29,528. Pentozane % 6,04…9,63 - - - - -9. Usor hidrolizabile % 9,0…14,86 - - - - -10. Greu hidrolizabile % 46,09…55,54 - - - - -11. Azot g/100g - 0,112 0,109 0,113 0,112 0,12712. Umiditate % - 9,16 9,28 9,31 9,29 9,29

*dupa Cristofor Simionescu – Chimia lemnului din Romania, 1964, p.98.

87

STEJARI

I. DENUMIRI In flora spontana a Romaniei exista 9 specii de stejar, din care 4 specii sunt considerate

de interes forestier si anume: − stejar, stejar pedunculat: Quercus robur L., sinonim Q. pedunculate (Ehrh.); − gorun: Q. petraea (Matt) Liebel, sinonim Q. sessilis (Ehch); − garnita: Q. frainetto Ten, sinonim Q. conferta Kit.: − cer: Q. cerris L. II. AREAL Stejarul (Q. robur) este raspandit in tara noastra in regiunile de campie si coline joase,

fara sa excluda insa si regiunile de dealuri. Dintre toate speciile de stejar de la noi, el are raspandirea cea mai larga, formand cele mai multe tipuri de padure (circa 20%). Se amesteca cu alte specii foioase, constituind "sleaurile".

Gorunul (Q. petraea) este local izat in regiunea de dealuri , pe ambele part i a le crestelor Carpatilor. In Carpatii Orientali se ridica pina la 600-900 m. Formeaza in mod obisnuit arborete pure (gorunete).

Garnia (Q. frasinetto, sinonim Q. conferta) este o specie submediteraneana. La noi creste spontan in regiunile deluroase, din partile vestice ale Transilvaniei, la apus de Muntii Apuseni, strecurandu-se si prin culoarul Muresului pana la Orastie in Banat, Oltenia si Muntenia; este foarte frecventa in regiunea colinelor joase si inalte. n Muntenia (Olt, Arges) exista centrul cel mai important de garnita din tara, corespunzand cu un optim de vegetatie. Formeaza in mod obisnuit "garnitele, dar prin asocierea lor cu cerul si gorunul poate forma "ganitete - gorunete" si "garnitete - cerete".

Cerul (Q. cerris) are arealul asemanator garnitei. Formeaza in general arborete pure, "cerete", dar poate intra si in componenta arboretelor de tip "cerete - garnitete". Cand se amesteca cu alte foioase formeaza "cero - sIeaurile".

III. DESCRIEREA SUMARA A ARBORILOR Arborii au inaltimi cuprinse intre 25 - 40m (Q. pedunculate poate ajunge si la 58 m) si

diametru de pana la 70 cm. Coaja groasa 12 - 19.5mm, la stejar, reprezentand 15 - 25% din volumul fusului; 9 - 16mm la gorun, reprezentand 12 - 19% in volum si 11 - 20m la cer, corespunzator unei proportii de 16 - 23% din volumul fusului.

IV. DESCRIEREA LEMNULUI SI A STRUCTURII ANATOMICE 1. Caracteristici macroscopice : Culoarea albumului: alb - galbui la stejar si gorun: alb - galbui roz la cer si garnita. Album -

duramen, diferentiate cu zone distincte prin culoare: - stejar si gorun album ingust, duramen lat, reprezentand pana la 80% din volumul

trunchiului; - cer: alburnul este mare, duramenul uniform colorat si prezinta contur clar

determinat, care urmareste inelul de crestere; latimea zonelor respective este foarte variabila functie de provenienta (valori pentru duramen: 30 - 70%).

Inelele de crestere: la stejar, gorun si cer, clar delimitate, cu contur distinct si regulat, latimea inelelor 1,5 - 2,2mm, la garnita conturul inelelor ondulat, retras in dreptul razelor.

Lemn tarziu: clar pus in evidenta prin marimea porilor. Valoarea, cea mai decorativa o are gorunul: prin finetea texturii si culoarea placuta.

88

2. Caracteristici microscopice: Aspectul microscopic al lemnului de gorun si garnita pe cele trei sectiuni

(transversal, radial si tangential):

Fibre Q. robur Q. petraea - Lungimea (L), mm 0,51 – 0,90 – 1,69 0,31 – 1,0 – 1,84 - Latimea (D), microni 11,70 – 15,00 – 22,00 11,10 – 16,30 – 33,20 - Indici morfologici de calitate ai fibrelor: - indici de flexibilitate (L/D): - stejar – 47,8

- gorun – 53,0 - indici Runkel (2p/l): - stejar – 0,85

- gorun – 1,33

Vase: distributie tipic in inel, cu trecere brusca de la cele din lemnul timpuriu. (l.tp.) la cele din lemnul tarziu (l.tz.); vasele din l.tp. sunt mai mari, unitare, rotunde sau ovale, cu diametrul pana la 500 microni, asezate in unul - rar doua siruri tangentiale. Vasele din lemnul tarziu sunt poligonale sau rotunde, cu diametrul pana la 70 microni, grupate in zone mici, rare, sau frecvent asezate in benzi radiale vasele pot avea tile rare sau numeroase, in special cele din duramen, zone de lemn timpuriu.

Raze: clar distincte, uniseriate si pluriseriate din 13-30 siruri; cele uniseriate au peste 15 celule pe inaltime; iar cele pluriseriate pana la 100 microni inaltime.

Parenchim lemnos longitudinal: de tip paratraheal si metatraheal difuz (uniseriat si pluriseriat): parenchimul longitudinal impreuna cu porii din zone l.tz. sunt distribuiti in zone cu aspect de flacari.

3. Particularitati ale structurii anatomice a lemnului de cvercinee provenit din

arbori cu fenomene de uscare. Structura anatomica a lemnului de cvercinee (stejar, garnita, gorun, cer) se

caracterizeaza prin doua particularitati de baza si anume: duramen colorat si numeroase tile in vase. Frecventa: apare la aproape toti arborii de cvercinee afectati de fenomenul de uscare

premature, mai accentuat la cei in varsta peste 100 ani. Macroscopic se diferentiaza de lemnul arborilor sanatosi prin duramen cenusiu, brun-

roscat deschis; brun-roscat-inchis spre negru si cu diferite atacuri biologice (putregai, coloratii, insecte).

Microscopic prezenta a numeroase tile in vase, prin abundenta de depuneri de substante de culoare brun-roscat (granulare sau aglomerate) in majoritatea celulelor de raza si de parenchim (sectiunea apare in intregime colorati brun-roscat), prin prezenta hifelor miceline in vase, in celule de raze si de parenchim.

Influenta duramenului colorat asupra, proprietatilor fizico-mecanice ale lemnului se manifesta prin: - limitarea patrunderii si absorbtiei lichidelor urmare a prezentei tilelor si a depunerilor de substante colorate in structura intimi a lemnului; - cresterea densitatii, valorile la U = 12% sunt mult mai ridicate decatl valorile etalon; −scaderea proprietatiIor mecanice sub valorile etalon pentru lemnul sanatos, cu duramenul necolorat; - scaderea durabilitatii naturale a lemnului.

Lemnul de stejar provenit din arbori afectati de fenomenul de uscare si care prezinta forme evidente de degradare biologice are structura si rezistentele modificate (vezi tabelele 11 si 12).

V. PROPRIETATI FIZICO- MECANICE

89

PROPRIETATI FIZICO-MECANICE ALE LEMNULUI DE STEJAR APARENT SANATOS Tabelul 48

1) 1 mpa = 1 N/mm2 * dupa MOS VIRGILIA si colectiv: Studii si cercetari, vol. 1, INL Buc, 1985 p. 82-83 / ** dupa Baciu G. Dragan P, Forje M/4,5,6, 7, 23/

PROPRIETATILE FIZICE ALE LEMNULUI DE STEJAR CU FORME DE DEGRADARE BIOLOGICA* Tabelul 49

* dupa Baciu G., Dragan P./ 4,5,6,23/

91

PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI DE STEJAR CU FORME DE DEGRADARE BIOLOGICA* Tabelul 50

* dupa Baciu G., Dragan P./ 4,5,6,23/

92

PROPRIETATILE FIZICO-MECANICE ALE LEMNULUI DE STEJAR PROVENIT DIN ARBORI AFECTATI DE FENOMENUL DE USCARE Tabelul 51

93

Tabelul 51 continuare

94

VI. PROPRIETATI TEHNOLOGICE

Domeniu de valori 1. Raza minima de curbare, mm 20...36

2. Rezistenta la smulgere a cuielor, N/mm

− directie radiala 30,0…44,8…62,0

− directie tangenoala 28,0…44,2…58,0

− direcţie transversala 23,3…33,3…42,7 3. Rezistenta la smulgere a suruburilor, N/mm

− directie radiala 79,0…105,4…139,0

− directie tangentiala 67,5…101,1…132,5

− directie transversala 57,6…84,8…117,0 4. Uzura:

− directie radiala 0,08 mm 0,005 g/cm2

− directie tangentiala 0,06 mm 0,004 g/cm2 5. Tratarea termica

- pentru furnire tehnice

- tratarea hirotermica la φ aer 95-98% t.abur=100-1100C, la o temperatura de 800C si o durata de 35 ore pentru Ø 30 cm, respectiv 70 ore pentru Ø 90 cm, pe timp de iarna si o durata de 35 de ore pentru Ø 30 cm, respectiv 90 ore pentru Ø 90 cm iarna.

- pentru furnire estetice

- tratarea hirotermica la φ aer 95-98% t.abur=100-1100C, la o temperatura de 700C si o durata de 40 ore pentru Ø 30 cm, respectiv 82 ore pentru Ø 90 cm, pe timp de vara si o durata de 60 de ore pentru Ø 30 cm, respectiv 110 ore pentru Ø 90 cm iarna. ATENTIE! se pateaza in contact cu partile metalice. Durata de tratare este si in functie de nuanta dorita.

6. Uscarea artificiala - la temperaturi sub 1000 C in functie de grosimea si umiditatea cherestelei, temperatura la termometrul uscat cuprinsa intre 42-690 C si temperatura la termometrul umed 40-500 C. - specie greu de uscat cu posibile aparitii a defectelor de uscare.

VII. PROPRIETATI DE PRELUCRARE

Tabelul 52 1. Spintecare cu ferastraul panglica

- dinti cu ceafa sau dinti triunghiulari inclinati - viteza de taiere: 30 – 35 m/s

2. Spintecarea cu ferastraie circulare

- dinti cu ceafa sau dinti triunghiulari inclinati - viteza de taiere: 65 – 75 m/s - viteza de avans: 10– 30 m/min - avans pe dinte: 0,05-0,15 mm/dinte - ceaprazul: 0,3 mm

3. Retezarea cu ferastraie circulare - dinti triunghiulari isosceli (φ ≤ 00) - viteza de taiere: 60 – 65 m/s - viteza de avans: 5 – 20 m/min - avansul pe dinte: 0,023 – 0,092 mm/dinte

4. Indreptare - viteza de taiere: 30 – 35 m/s - viteza de avans: 4 – 10 m/min - unghiul de ascutire 400

5. Rindeluire - viteza de taiere: 35 – 40 m/s - viteza de avans: 5 – 20 m/min - avansul de dinte: 0,22 – 0,9 mm/dinte - unghiul de ascutire 400

6. Frezarea 6.1 Pentru frezari longitudinale - viteza de taiere: 40 – 45 m/s

- viteza de avans: 5 – 15 m/min - avansul de dinte: 0,2 – 0,4 mm/min - unghiul de ascutire al cutitelor = 400

6.2. Pentru frezarea profilata transversala

- viteza de taiere: 25 – 30 m/s - viteza de avans: 4 – 8 m/s - unghiul de ascutire al cutitelor = 400

7. Burghierea 7.1. Pentru burghieri strapunse - viteza de taiere: 1 – 2 m/s

- viteza de avans: 1,5 – 2,5 m/min. 7.2. Pentru burghieri nestrapunse - viteza de taiere: 1– 2 m/s

- viteza de avans: 1 – 2 m/min - adancimea maxima de burghiere h . max. = 10 mm - avans pe dinte: 0,16 – 0,32 mm/dinte

8. Strunjirea - viteza de taiere: 2,5 – 3,0 m/s pentru cutite din otel rapid sau 12 – 14 m/s pentru cutite placate cu carburi metalice; - avansul pe rotatie pentru: - degrosare: 1 – 2,5 mm/rot - finisare: 0,1 – 1,0 mm/rot. - rezistenta specifica de taiere pentru:

- degrosare: 0,9 – 2,4 daN/mm2

- finisare: 2,8 – 3 daN/mm2 - unghiul de ascutire β:

- degrosare: 35 - 500 - finisare: 300

9. Derularea - viteza de taiere: 2 – 2,5 m/s - unghiul de ascutire: 23 – 250

10. Taiere plana - viteza de taiere: 0,4 – 0,5 m/s - unghiul de ascutire: 18 – 190 - unghiul de asezare: 1 – 1,50

11. Slefuirea - pentru calibrare: - viteza de slefuire: 25 m/s - viteza de avans: 8 – 14 m/min - granulatia: 36, 40

- pentru degrosare: - viteza de slefuire: 22 - 25 m/s - viteza de avans: 8 – 14 m/min - granulatia: 60, 80

- pentru finisare: - viteza de slefuire: 22 - 25 m/s - viteza de avans: 6 – 10 m/min - granulatia: 80, 100

12. Colorare - se coloreaza cu baituri pe baza de bitum

VIII. DURABILITATEA NATURALA Tabelele 53, 54, 55

IX. IMPREGNABILITATEA ALBURN: foarte impregnabil DURAMEN: greu impregnabil

X. COMPOZITIA CHIMICA Tabelul 56 Nr. crt.

Specificatie U.M. LEMN Sanatos Degradat biologic

Date din literatura de specialitate*

Rezultate experimjentar

i INL Buc.

Rezultate experimentari

0 1 2 3 4 5 1. Cenusa % 0,14…0,39 0,91…1,53 0,33…1,47 2. Extract apa-rece % - 2,17 0,70 3. Extract apa-calda % 6,14…9,92 8,40 2,20 4. Extract NaOH % 19,75…24,31 22,24 19,61 5. Extract eter-etilic % 0,37 – 0,48 0,95…1,02 0,96 6. Celuloza % 42,15…45,08 36,70…40,20 31,75…38,10 7. Lignina % 23,07…27,08 24,20…34,50 24,07…38,08 8. Pentozane % 9,63…17,17 9,88…14,284 11,29…11,75 9. Usor hidrolizabile % 20,45…21,89 21,37 19,17 10. Greu hidrolizabile % 42,66…46,64 44,65 34,01

11. pH – extract apos la rece

- - 8,85…4,25 3,85…4,72

12. pH – extract apos la cald

- - 3,52…3,70 3,50…4,10

*dupa Cristofor Simionescu – Chimia lemnului din Romania, 1964, p.100

Anexa 7.1 Terminologie de calitatea lemnului /1/ SR EN 844-1:1998 Termeni generali comuni pentru lemn rotund şi cherestea lemn - Materie lingo-celulozică situată între măduva şi scoarţa unui arbore sau a unui arbust. lemn - Material sub formă de arbori pe picior, doboraţi sau produse obţinute după prelucrare. NOTA 1 - Nu acoperă placile pe bază de lemn şi nici aşchiile. lemn de foioase - Lemn care provine din arbori din grupa botanică a dicotyledonatelor lemn de răşinoase - Lemn care provine din arbori din grupa botanică a gymnospermelor. NOTĂ - Cea mai mare parte a răşinoaselor comercializate aparţin grupei botanice a coniferelor particularitate - Particlaritate fizică, morfologică sau anatomică a lemnului, susceptibilă de a afecta utilizarea sa. /2/ SR EN 844-2:2000 Termeni generali referitori la lemn rotund /3/ SR EN 844-3:1998 Termeni generali referitori la cherestea cherestea - Piesa de lemn, obţinută prin tăierea longitudinală sau aşchierea buştenilor sau lemnului brut de dimensiuni mari şi posibil o retezare şi/sau prelucrări ulterioare pentru o anumită exactitate. cherestea brută - Cherestea, care nu a suportat nici o prelucrare suplimentară şi răspunde condiţiilor tehnice de toleranţe admisibile fixate. cherestea egalizată-Cherestea, care a suportat sau nu o prelucrare suplimentară în stare verde şi care are o grosime şi/sau o lăţime ce respectă toleranţele admisibile mai strânse decât cele prevăzute pentru cheresteaua brută. cherestea prelucrată - Cherestea, care la nivelul de umiditate corespunzător utilizării finale, a fost tăiată la lungime şi/sau prelucrată pe una sau mai multe feţe, în vederea respectării toleranţelor admisibile, specificate prin acord. cherestea calibrate - Cherestea, care după uscare la umiditatea finală de utilizare, s-a prelucrat suplimentar în grosime şi/sau lăţime, în cadrul unor toleranţe admisibile reduse, specificate prin accord. cherestea rindeluită - Cherestea, care la nivelul de umiditate corespunzător utilizării finale, a fost prelucrată pe toată lungimea şi lăţimea sa pe cel puţin o faţă pentru a obţine o suprafaţă perfect plană. bulz - Ansamblu de scânduri netivite obţinute prin tăierea longitudinală a unui buştean prin treceri sucesive paralele şi reaşezate, una peste alta, în aşa fel încât să reconstituie buşteanul, fără lăturoaie. cherestea tivita-Cherestea de secţiune dreptunghiulară ce poate avea şi teşituri, în limite de toleranţe. lemn îmbinat în dinţi - Piesa de lemn reconstruită prin încleierea cap la cap a două sau mai multe elemente, de secţiuni similare, în prealabil crestate. lemn lamelat-încleiat - Produs realizat pornind de la cherestea încleiată în mai multe straturi suprapuse, cu fibra cât mai paralelă.

98

panouri - Placa reconstituită de la elemente de aceeaşi grosime, încleiate pe cant, şi feţe, dacă sunt compuse din mai multe straturi. faţa - Oricare dintre părţile longitudinale opuse, cele mai late ale scândurii, precum şi orice parte longitudinală a unei piese tivite de secţiune pătrată. debitare tangenţială pe flanc - Cherestea care are o faţă perpendiculară, sau aproximativ perpendicular, pe raze. Dacă razele nu sunt vizibile, definiţia devine: cherestea care are o faţă tangentă, sau aproximativ tangentă la inelele anuale. NOTĂ– Limitele depind de specie şi de alţi factori; de exemplu pentru stejar, unghiul dintre fibră încâlcită - Prezentă pe suprafaţa unei scânduri, a unor fibre parţial separate şi detaşate. /4/ SR EN 844-4:2000 Termeni referitori la conţinutul de umiditate utilizaţi în standardele europene umiditate - Masa de apă conţinută în lemn, exprimată în procente din masa uscată. punct de saturaţie a fibrelor - Stare a unei piese de lemn în care pereţii celulari sunt saturaţi în umiditate, dar nu există apă în golurile celulare. umiditate finală - Conţinut de umiditate la sfârşitul procesului de uscare. umiditate de echilibru - Conţinut de umiditate la care lemnul nu preia şi nu cedează umiditatea unui mediu dat. umiditate de utilizare - Conţinut de umiditate care corespunde condiţiilor de mediu la utilizarea finală. umiditate superficială - Conţinut de umiditate la suprafaţă a unei piese de lemn. umiditate în mijloc - Conţinut de umiditate, în mijlocul secţiunii unei piese de lemn. lemn verde - Lemn care nu a fost uscat până la sau sub punctul de saturaţie a fibrelor. NOTĂ - Lemnul verde are în general, un conţinut de umiditate mai mare de 30%. lemn uscat pentru încărcare - Lemn care are un conţinut de umiditate suficient de scăzut pentru a limita pătările, mucegăirea şi orice degradare de către ciuperci în timpul transportului. NOTĂ - Lemnul uscat pentru încărcare are în general, un conţinut de umiditate mai mic de 25%. lemn uscat la aer - Lemn care are un conţinut de umiditate de echilibru, foarte apropiat de condiţiile atmosferice natural înconjuratoare. NOTA - Lemnul uscat la aer are in mod normal, un continut de umiditate mai mic de 20%. lemn absolut uscat - Lemn care nu mai conţine umiditate NOTĂ - Lemnul absolut uscat se obţine prin uscare într-o etuvă ventilată la (103 ± 2)°C până la atingerea unei mase constante. contragere - Diminuarea dimensiunilor unei piese de lemn datorată reducerii conţinutului de umiditate. contragere totală - Diminuarea dimensiunilor lemnului, într-o direcţie biologică stabilită, între punctul de saturaţie a fibrelor şi starea uscată, raportată la dimensiunea în punctul de saturaţie a fibrelor şi exprimată în procente. coeficient de contragere - Diminuarea dimensiunilor lemnului într-o direcţie biologică dată pentru o diminuare de unu la sută a conţinutului de umiditate a lemnului. NOTĂ – Se obţin prin raportarea contragerii totale la conţinutului de umiditate a lemnului în punctul de saturaţie a fibrelor. contragere radială - 1) Diminuarea dimensiunilor lemnului, într-o direcţie perpendiculară pe inelele de creştere. 2) Diminuarea dimensiunilor lemnului, într-o direcţie paralelă cu razele medulare. contragere tangentiala - 1) Diminuarea dimensiunilor lemnului, într-o direcţie tangenţială pe inelele de creştere. 2) Diminuarea dimensiunilor lemnului, într-o direcţie perpendiculară pe razele medulare. umflare - Creşterea dimensiunilor unei piese de lemn datorată mărimii conţinutului de umiditate. umflare totala - Umflare într-o direcţie biologică dată, între starea uscată şi punctul de saturaţie a fibrelor, raportată la dimensiunea în stare uscată şi exprimată în procente. coeficient de umflare - Umflare într-o direcţie biologică dată, pentru o creştere cu un procent a conţinutului de umiditate a lemnului. 99

NOTĂ - Se obţine prin raportarea umflării totale la conţinutul de umiditate în punctul de saturaţie a fibrelor. umflare radiala - 1) Umflarea lemnului, într-o direcţie perpendiculară pe inelele de creştere. 2) Umflarea lemnului, într-o direcţie paralelă cu razele medulare. umflare tangenţială - 1) Umflarea lemnului, într-o direcţie tangenţială pe inelele de creştere. 2) Umflarea lemnului, într-o direcţie perpendiculară pe razele medulare. /5/ SR EN 844-5:2000 Termeni referitori la dimensiunile sortimentelor de lemn rotund utilizaţi în standardele europene diametru - Distanţa între două linii paralele tangente la tulpină sau la lemnul rotund. diametru mediu - Diametru la mijlocul lungimii. diametru la capătul subţire - Diametru la extremitatea cea mai mică. dimensiune totală - Dimensiune exprimată neluând în considerare fracţiunea unităţii de măsură. lungime - Distanţa cea mai mică dintre capetele unei piese. lungime nominală - Lungime specificată a unui lemn rotund, fără a tine seama de supralungimi. volum de depozitare - Volum ocupat de o stivă de lemn, determinat de dimensiunile sale exterioare, inclusiv spaţiile de aer. cântărire - Măsurarea cantităţii de lemn rotund pe baza masei sale. NOTĂ - În general se exprimă în tone. /6/ SR EN 844-6:2000 Termeni referitori la dimensiunile cherestelei utilizaţi în standardele europene grosime - Distanţa dintre feţele unei piese de cherestea în locul specificat pentru măsurare. lăţime - Distanţa dintre marginile unei piese de cherestea în locul specificat pentru măsurare. lungime - Distanţa cea mai scurtă dintre capetele unei piese dimensiune de debitare - Dimensiune la care se reglează o maşina pentru a realiaza cherestea cu o dimensiune cerută. NOTĂ - Dimensiunea de debitare include în general o supradimensiune pentru compensarea /7/ SR EN 844-7:2000 Termeni referitori la structura biologică a lemnului, utilizaţi în standardele europene alburn - Zonă exterioară a lemnului, care la un arbore pe picior, conţine celule vii şi conduce seva NOTĂ - În mod frecvent de culoare mai deschisă decât duramenul. Nu se diferenţiază întotdeauna în mod distinct de duramen. duramen - Zonă interioară care, la un arbore pe picior, nu mai conţine celule vii sau nu mai conduce seva. NOTĂ - În mod frecvent mai închis decât alburnul. Nu se diferenţiază întotdeauna în mod distinct de alburn. duramen fals - Zona interioară a lemnului, de o culoare anormală, adesea la o specie care nu prezintă un contrast marcant de culoare între duramen şi alburn. coajă - Înveliş superficial al trunchiului şi al ramurilor unui arbore. liber - Zona interioară a cojii situate aproape de cambiu. cambiu - Strat de celule în curs de diviziune activă care, la arborele în creştere, dă naştere la liber spre exterior şi la lemn spre interior. inel de creştere - Strat de lemn produs în timpul unei perioade de creştere. NOTĂ - Lăţimea inelelor de creştere. În zonele temperate, inelul de creştere corespunde unui cerc anual. inel anual - Strat de creştere care corespunde unei perioade de creştere de un an. viteza de creştere - Creştere exprimată prin lăţimea medie a inelelor de creştere. lemn timpuriu - Zonă din stratul de creştere formată la începutul perioadei de vegetaţie. NOTĂ – De obicei mai puţin dens şi mai deschis la culoare decât lemnul târziu. lemn târziu - Zonă din stratul de creştere formată la sfârşitul perioadei de vegetaţie.

100

textură - Caracteristică vizuală a lemnului, determinată de structura sa anatomică şi de mărimea de creştere şi regularitatea straturilor. măduvă - Zonă situată la interiorul primului strat de creştere, constituită în principal din ţesut moale. fibră - Celulă lungă, îngustă (sau grup de celule), din care lemnul este în mare măsură, compus. fir - Direcţia generală sau dispunerea fibrelor. rază - Grup de celule sub formă de bandă, orientat radial în raport cu straturile de creştere. por - Secţiunea uneia din celulele conducătoare de apă, vizibile pe extremităţile unei piese. /8/ SR EN 844-8:2000 Termeni referitori la particularităţile lemnului rotund nod - Parte din ramură înglobată în lemn. nod aparent - Nod vizibil pe suprafaţa periferică a lemnului rotund. nod ascuns - Nod care nu este vizibil pe suprafaţa periferică a lemnului rotund. nod sănătos - Nod aparent care nu prezintă urme de putregai nod putred - Nod aparent atins de putregai. excrescenţă - Proeminenţă în jurul unui grup de crăci lacome, muguri dormind şi posibile ramuri. gâlmă - Umflătură locală a suprafeţei periferice a lemnului rotund. NOTĂ – Indică posibila prezenţă a unui nod ascuns, a unui corp străin etc. rozetă - Cute concentrice ale cojii care marchează o particularitate internă a lemnului, în general un nod. nod mustaţă - Cicatrice de formă ovală, pe suprafaţa periferică a foioaselor cu coajă subţire, care indică o particularitate internă, în general, un nod. lunură - Prezenţa în duramen a unui inel complet sau nu, având culoarea şi proprietăţile alburnului. coajă înfundată - Coajă inclusă în întregime sau partial în lemn. fibră torsă - Fibră care urmează un traseu elicoidal în jurul maduvei. fibră ondulată - Fibră care urmează un traseu constituit din curbe neregulate, încâlcite. fibră creaţă - Excrescenţă lemnoasă majoră caracterizată prin prezenţa de vine, care îi dă un aspect caracteristic. textură grosieră - Textură caracterizată prin prezenţa celulelor cu dimensiune relativ mare şi/sau a inelelor de creştere largi sau neregulate. NOTĂ - Pentru valorile limită ale acestor particularităţi, a se vedea reguli referitoare la clasificare. textură semifină - Textură caracterizată prin prezenţa celulelor cu dimensiune medie şi/sau a inelelor de creştere de marime medie şi regulate. textură fină - Textură caracterizată prin prezenţa celulelor cu dimensiune relativ mică şi/sau a inelelor de creştere de mărime îngustă şi regulate. NOTĂ - Pentru valorile limită ale acestor particularităţi, a se vedea regulile referitoare la clasificare. crăpătură - Separare a fibrelor în sens longitudinal. crăpătură de ger (gelivură) - Crăpătură radială produsă de acţiunea gerului în arborele pe picior şi care se întinde de la alburn către măduvă, având o întindere longitudinală apreciabilă. crăpătură de trasnet - Crăpătură laterală cauzată de trăsnet. crăpătură de uscare - Crăpătură de suprafaţă îngustă şi scurtă şi puţin profundă NOTĂ - Consecinţă a uscării. crăpătură de doborâre - Crăpătură cauzată de doborâre şi care apare la capătul gros al lemnului rotund şi se extinde longitudinal. pungă de răşină - Cavitate în lemn, în formă de lentilă, care conţine sau a conţinut răşină. lemn carbonizat - Lemn parţial ars prin acţiunea trăsnetului sau a focului. lemn mort - Suprafaţa vătămată acoperită total sau parţial prin creşterea arborelui. vătămări datorate animalelor - Deteriorări pe tulpină cauzate de animale. vătămări datorate păsărilor - Cavitate sau vătămare pe tulpină cauzată de păsări. NOTĂ - Uneori însoţite de o decolorare. /9/ SR EN 844-9:2000 Termeni referitori la particularităţile cherestelei

103

/10/ SR EN 844-10:2000 Termeni referitori la coloraţie şi la atacurile ciupercilor alterare biologică - Degradarea aspectului şi/sau a proprietăţilor mecanice cauzată de agenţii bilogici. ciupercă - Organism fără clorofilă care se hraneşte pe seama consumului de materii organice. durabilitate naturală - Rezistenţa intrinsecă a lemnului la atacul unor organisme distructive. protecţie a lemnului - Tehnologie care constă în protejarea lemnului de alterări biologice, prin aplicarea produselor de tratament. impregnabilitate - Usurinţa cu care un lemn poate fi penetrat de un lichid (ca de exemplu un produs de protecţie). tratament preventiv - Tratament cu ajutorul unui produs de protecţie a lemnului, care constă în creşterea rezistenţei lemnului la alterări biologice. tratamente de întreţinere - Tratament aplicat lemnului, după utilizarea sa, pentru a stopa o alterare biologică şi/sau a împiedica o alterare biologică ulterioară. coloraţie - Modificare a culorii naturale a lemnului care nu este însoţită de o pierdere a rezistenţei. NOTĂ - Coloraţia poate fi provocată de o ciupercă, de condiţiile atmosferice, contactul cu metale etc. albastreală - Coloraţie cauzată de ciuperci, de intensitate care variază de la albastru pal la negru. NOTĂ - Afectează în general alburnul anumitor esenţe de lemn. albastreală profundă - Albastreală imposibil de eliminat printr-o rindeluire de suprafaţă. NOTĂ - La o adancime mai mare de aproximativ 2 mm. albastreală superficială - Albastreală superficială care poate să dispară printr-o rindeluire uşoară. NOTĂ - La o adancime mai mica de aproximativ 2 mm. coadă de vacă - Tip de coloraţie care se prezintă sub formă de flăcări care bat spre brun. NOTĂ - Apare numai dupa tăiere. inimă roşie (fag) - Coloraţia roşie sau brună care afectează partea centrală a lemnului de fag, delimitată net. inimă stelată a fagului - Inima roşie alterată de fag care apare pe capetele lemnului rotund, sub formă de stea. vână neagră - Zona negricioasă la anumite specii de foioase de-a lungul inelului de creştere. NOTĂ - Apare ca o linie neagră la cherestea. mucegai - Dezvoltare fungică sub formă pufoasă sau prăfoasă care se poate forma la suprafaţa lemnului în atmosfera umedă. putregai - Descompunere a lemnului sub acţiunea ciupercilor sau a altor microorganisme, rezultând o înmuiere, o pierdere de masă şi de rezistenţă progresivă şi adesea o schimbare de textură şi de culoare. încindere - Primul stadiu al putrezirii, caracterizat prin vine sau coloraţii în lemn, textură generală şi proprietăţile mecanice rămânând încă mai mult sau mai puţin neschimbate. NOTĂ - Survine înainte de doborâre sau în timpul stocării. putregai brun; putregai cubic - Putregai provocat de ciuperci care atacă celuloza şi hemiceluloza, lăsând un reziduu friabil, de culoare brună, de lignină neatacată. NOTĂ - Se caracterizează prin fisuri pe direcţia fibrei şi prin fibră. putregai fibros; putregai alb - Putregai provocat de ciuperci care atacă celuloza, hemiceluloza şi lignina şi care, în general, deschide culoarea lemnului. putregai moale - Putregai cauzat de un microorganism care atacă celuloza şi hemiceluloza şi reduce sensibil proprietăţile mecanice ale lemnului. NOTĂ - Apare cel mai frecvent pe lemnul aflat la sol sau în apă. urmă de putregai - Putregai în care atacul se limitează la zone mici, de obicei de formă lenticulară sau de pungă. putregai de alburn - Putregai localizat în alburn. putregai de duramen - Putregai localizat pe duramen.

102

inimă roşiatică (la stejar) - Alterarea biologică care afectează duramenul stejarului pe picior, caracterizată la început printr-o coloraţie brună sub formă de flacără. inimă împestriţată (la frasin) - Coloraţie anormală neagră sau brună închisă duramenului anumitor specii (în special la frasin). Nu se asociază în mod necesar cu un putregai. putregai de picior - Putregai localizat la baza arborelui, care se dezvoltă de obicei în arborele pe picior. /11/ SR EN 844-11:2000 Termeni referitori la degradările cauzate de insecte, utilizaţi în standardele europene imago; insectă adultă; insectă perfecta - Insectă care a atins stadiul final de dezvoltare larva - Insectă într-un stadiu de dezvoltare între ou şi nimfă. nimfă - Insecta într-un stadiu de dezvoltare între larvă şi adult. ciclu evolutiv; ciclul de viaţă - Perioadă între un stadiu de dezvoltare a unei generaţii şi acelaşi stadiu de dezvoltare a generaţiei următoare, lesne măsurată prin timpul între perioada de depunere a oualelor a generaţiilor succesive. galerie larvară - Orificiu sau galerie în lemn cauzată de insete. găuri şi galerii mici - Găuri şi galerii care în mod obişnuit, nu depăşesc un diametru de 2 mm. găuri şi galerii mici negre - Găuri si galerii mici la care peretele galeriei este de culoare neagră. NOTĂ – Culoarea neagră arată că atacul este terminat. găuri şi galerii mici albe - Găuri şi galerii mici la care peretele galeriei are culoarea lemnului înconjurător. găuri şi galerii mici active - Atac în care insectele sunt vii şi active. /12/ SR EN 844-12:2003 Termeni suplimentari şi index general

ANEXA A8 - informativă. Diagrama variatiei umiditatii lemnului functie de conditiile de depozitare

103

ANEXA A9 - informativă. Cerinte minime de tratament fitosanitar Tratamentul termic (codul tratamentului pentru marcaj este: HT) Este singurul tratament aprobat a fi utilizat in Romania pentru tratarea ambalajelor din lemn. Realizarea acestuia presupune incalzirea lemnului in conformitate cu un program specific de timp-temperatura care atinge un minim de temperatură de 56 °C pentru o durata minima de 30 minute pe intreg profilul de lemn (inclusiv in inima lui). Diferite surse de energie sau procese pot fi potrivite pentru atingerea acestor parametrii. De ex. cuptor de uscare (KD), impregnare chimica prin presiune favorizata de caldura, cuptor cu microunde sau alte tratamente pot fi considerate tratamente termice cu conditia ca ele sa indeplineasca parametrii de tratament termic specificati in standardul ISPM -15. Conditiile de realizare a tratamentului termic la 56°C in inima lemnului timp de 30 minute. Lemnul de toate esentele trebuie sa fie incalzit astfel incat in inima sa se atinga temperatura de 56°C timp de 30 minute. Cerintele tratamentului Tabelele de mai jos contin timpii de incalzire ai lemnului stabiliti pentru respectarea cerintelor fitosanitare. Timpii indicati cuprind urcarea temperaturii si cele 30 minute de incalzire la temperatura de 56°C in inima lemnului. a) cheresteaua Timpii de incalzire ceruti tin seama de toţi parametrii intalniti in timpul tratamentului termic: esente, umiditatea lemnului, temperatura lemnului, viteza aerului etc. Incalzirea in stare verde trebuie sa se realizeze cu aport de umiditate pentru a se pastra calitatea lemnului. Durata de incalzire a cherestelei de 22 mm si 45 mm la 60 °C, 70 °C si 80 °C, si cherestelei de 80 mm la 70 °C si 80 °C. Datele de mai jos sunt valabile pentru toate esentele. Temperatura initiala a cherestelei: 20°C, toate esentele, toate umiditatile. Pentru incalzirea la 60°C temperatura umeda trebuie sa fie ≥ 55°C. tabelul 57

Temperatura (°C) Grosime22 mm 45 mm 80 mm

60 1 h 40 3 h 30 - 70 1 h 10 2 h 30 3 h 10 80 1 h 2 h 3 h 50

Temperatura initiala a cherestelei: 10°C, toate esentele, toate umiditatile. Pentru incalzire la 60°C temperatura umeda trebuie sa fie ≥ 55°C. tabelul 58

Temperatura (°C) Grosime22 mm 45 mm 80 mm

60 1 h 50 3 h 50 - 70 1 h 20 2 h 50 3 h 40 80 1 h 10 2 h 20 3 h 20

Temperatura initiala a cherestelei : 0°C, toate esentele, toate umiditatile. Pentru incalzire la 60°C temperatura umeda trebuie sa fie ≥ 55°C. tabelul 59

Temperatura (°C) Grosime22 mm 45 mm 80 mm

60 2 h 4 h 15 - 70 1 h 30 3 h 15 4 h 10 80 1 h 20 2 h 45 3 h 50

104

b) paletii Pentru a se pastra calitatea lemnului, incalzirea trebuie sa fie facuta cu aport de umiditate, daca paletii contin elemente in stare verde. Durata de incalzire a paletilor Temperatura initiala : 20°C tabelul 60 Temperatura (°C) Umiditatea lemnului Esenta Durata

60 > 25% Conifere 9 h 30 Foioase 7 h 40

≤ 25 % Conifere si foioase 5 h 70 > 25% Conifere si foioase 3 h 30

≤ 25 % Conifere si foioase 3 h 80 > 25% Conifere si foioase 2 h 40

≤ 25 % Conifere si foioase 2 h Temperatura initiala : 10°C tabelul 61 Temperatura (°C) Umiditatea lemnului Esenta Durata

60 > 25% Conifere 10 h 10 Foioase 8 h 15

≤ 25 % Conifere si foioase 5 h 30 70 > 25% Conifere si foioase 4 h

≤ 25 % Conifere si foioase 3 h 20 80 > 25% Conifere si foioase 3 h

≤ 25 % Conifere si foioase 2 h 15 Temperatura initiala : 0°C tabelul 62 Temperatura (°C) Umiditatea lemnului Esenta Durata

60 > 25% Conifere 10 h 40 Foioase 8 h 50

≤ 25 % Conifere si foioase 5 h 45 70 > 25% Conifere si foioase 4 h 20

≤ 25 % Conifere si foioase 3 h 40 80 > 25% Conifere si foioase 3 h 20

≤ 25 % Conifere si foioase 2 h 30 Duratele preconizate sunt cele care trebuie sa se respecte incepand din momentul in care au fost atinse conditiile aerului si a fost masurata temperatura de referinta in locul mai rece al incintei. In uscator, aerul este cel mai rece la ieşirea aerului din grămada de lemne. Reglajul uscatorului indica momentul in care sunt realizate conditiile.

105

ANEXA A10 - informativă. Cerinte minime de punere pe piata a produselor biocide

Conform ordinului comun emis de MINISTERUL SÃNÃTÃÞII Nr. 10 din 8 ianuarie 2010,

MINISTERUL MEDIULUI ªI PÃDURILOR Nr. 368 din 17 martie 2010 si AUTORITATEA NAÞIONALÃ SANITARÃ VETERINARÃ ªI PENTRU SIGURANÞA ALIMENTELOR Nr. 11 din 4 martie 2010: Art. 1. - Se aprobã procedura de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piaþã pe teritoriul României. Art. 4. - (1) Dosarul tehnic al produsului biocid supus avizãrii conform prevederilor prezentului ordin conþine urmãtoarele documente: a) document de prezentare emis de solicitant, din care sã rezulte urmãtoarele informaþii: a.1. denumirea comercialã; a.2. tipul de produs biocid, conform anexei nr. 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaþã a produselor biocide, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; a.3. domeniul de utilizare corespunzãtor tipului de produs biocid, indicaþiile de utilizare, concentraþia ºi timpul de contact pentru fiecare utilizare (timpul de contact pentru utilizare sã fie susþinut de concluzia raportului de testare); a.4. forma de condiþionare (de exemplu: concentrat lichid, granule, aerosoli, pulbere), modul de ambalare ºi cantitãþile exprimate în unitãþi metrice; a.5. compoziþia chimicã: identitatea fiecãrei substanþe active (denumirea, nr. CAS, nr. CE) ºi concentraþia în unitãþi metrice; a.6. indicaþii privind condiþiile de pãstrare, depozitare ºi de eliminare finalã; a.7. categoria de utilizãri; a.8.indicaþii privind periculozitatea ºi mãsuri de prim ajutor; b) declaraþia solicitantului privind identitatea substanþei/substanþelor active, respectiv: pentru substanþe chimice, numere de identificare CAS, CE, precum ºi concentraþia în unitãþi metrice; pentru microorganisme, numele comun al organismului, numele taxonomic ºi tulpina, numãrul de referinþã al colecþiei ºi culturii unde este depozitatã aceastã culturã; c) fiºa cu date de securitate a produsului, întocmitã conform art. 31 din Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European ºi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea ºi restricþionarea substanþelor chimice (REACH), de înfiinþare a Agenþiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei Comisiei nr. 1.999/45/CE ºi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului ºi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum ºi a Directivei nr. 76/769/CEE a Consiliului ºi a directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CEE ºi nr. 2000/21/CE ale Comisiei, în limba românã, ºi copie de pe fiºa cu date de securitate a producãtorului ºi documentaþia care a stat la baza întocmirii fiºei cu date de securitate;

d) proiect de etichetã, cu text în limba românã, care sã cuprindã urmãtoarele informaþii:

106

ANEXA A11 - informativă. Lista de produse pentru tratarea lemnului TRATAREA INSECTO-FUNGICIDA, HIDROFUGA SI IGNIFUGA A LEMNULUI DIN CONSTRUCTII 1.1. Produse folosite pentru protecţia produselor din material lemnos împotriva agenţilor biologici la nivelul anilor 1950:

-pentru tratamentul lemnului împotriva insectelor se foloseau următoarele produse: gudron de huilă, pentaclorfenolul, pentaclorfenolatul de sodiu, clorura mercurică, hexaclorciclohexanul, 1,1,1-triclor-2,2-bis (4-clor-fenil) etanul (DDT), cloropicrina, oxidul de etilenă, bromura de metil, sulfura de carbon, tetraclorura de carbon, creozotul, etc. -unele dintre aceste produse s-au utilizat pentru prezervarea lemnului până în anii 1980-1990 -altele sunt folosite şi după anul 2000

1.2. Produse folosite pe plan internaţional în domeniul protecţiei produselor din lemn împotriva agenţilor bilogici xilofagi după anii1970:

- ZnCl2, HgCl2 şi CuSO4 - HgCl2

1.2.1. Substanţe lavabile pe bază de fluor Pesticide pe bază de fluor solubile în apă folosite pentru prezervarea materialului lemnos

tabelul 63 Nr. crt.

Denumirea produsului Formula chimică Solubilitatea în apă (%), în greutate la 20°c

Limita de toxicitate kg/m3 (g/m2)**)

Concentraţia soluţiei de impregnare (% ponderal)

A) MONOFLUORURI

1 Florura de sodiu NaF 4,65(16°C) 1,0 3-4

2 Fluorura de zinc ZnF2 - 1,0 3-4

B) DIFLUORURI

1 Bifluorura de potasiu KF-HF 25 1,0 12x)

2 Bifluorura de amoniu NH4F-HF 25 1,0 12 x)

C) FLUORSILICAŢI

1 Fluorsilicatul de sodiu Na2SiF6 0,6 1,4 1-2

2 Fluorsilicatul de zinc ZnSiF6 35,0 1,4 5,0-8,0

3 Fluorsilicat de magneziu MgSiF6 24,0 1,4 5,0-8,0

4 Fluorsilicatul de amoniu (NH4)2SiF6 18,0 1,4 5,0-8,0 x)

concentraţii în amestec cu săruri de crom greu lavabile xx) se referă la concentraţia eficace faţă de agenţii xilofagi

107

1.2.2. Pesticide pe bază de fluor şi crom Compoziţii pe bază de fluor-crom folosite pentru prezervarea lemnului                                   tabelul 64

Nr. crt.

Componenţii compoziţiei (% -ponderal) NaF KF-

HF

Bicromat de Arsenat de

Na sau K

Dinitro-

fenol

Carbonat

de potasiu sodiu potasiu

1 53 - 35 10

2 25 - - 35 25 15 -

3 26 - 37 - 25 12 -

4 - 24 - 30 (31) 1 14

5 - 24 - 30 31 1 14

6 25 - 37,5 - 25 12,5 *) pH-ul la concentraţia soluţiei de 1% = 6,5 – 8,0; temperatura maximă la impregnare = 60°C

1.2.3. Produse de impregnare pe bază de cupru-crom şi cupru-crom-arsen:

Compoziţii de protecţie (conservare) a lemnului pe bază de Cu-Cr-As şi Cu-Cr-B (exemple) tabelul 65

Nr. crt.

Componenţa compoziţiei chimice (%) CuSO4 Na2Cr2O7 K2Cr2O7 H3BO4 Compuşi

cu arsen Alte substanţe

1 50 48,5 - - - Cromoxid = 1,7

2 35 45 (45) - As2O5 20 - 3 33 56 (56) - As2O5 11 4 21,5 16 - - Na2HasO4

21 H3AsO4 20

ZnSO4=21,5

5 CuO2 14 CrO3 25

- - H3AsO4 40 -

6 34 - 25 25 K2SO4 16

7 34 - 38 25 NaHSO4 3

*) pH-ul soluţiei = 2-4,2; **) pH-ul soluţiei=1,8-2,8; temperatura maximă de impregnare (Tmax)=40°C; ***) temperatura maximă de impregnare (Tmax) =30°C.

1.2.4. Produse de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici xilofagi pe bază de Cu-Cr-B:

- Spre deosebire de produsele care conţin arsen, respective faţă de cele de tipul Cu-Cr-As, Cu-F-As şi în general, în raport cu cele care conţin arsen, compoziţiile pe bază de Cu-F-B prezintă marele avantaj că sunt mai puţin periculoase, respectiv mai puţin toxice pentru subiecţii umani, ceea ce face posibilă utilizarea lor în multe domenii. În consecinţă, această categorie de produse are o largă utilizare în majoritatea statelor lumii.

108

- Compoziţiile de prezervare a lemnului pe bază de Cu-Cr-B se caracterizează printr-o eficacitate ridicată faţă de agenţii biologici xilofagi (insecte, microorganisme). Datorită în special cuprului, produsele de acest tip au eficacitate ridicată asupra ciupercilor din grupa Ascomicetelor, care produc putregaiul mucilaginous, cât şi asupra Basidiomicetelor, în special asupra acelora care s-au dovedit rezistente la acţiunea arseniului. - Prin stabilirea formulelor de tipul Cu-Cr-B s-a urmărit şi în cele din urmă s-a realizat o majorare a acţiunii de fixare exercitată de bicromatul de sodiu sau potasiu, micşorîndu-se astfel lavabilitatea nu numai a Na2Cr2O7 sau K2Cr2O7 ci şi a sărurilor de cupru şi a borului.

1.2.5. Compoziţii pe bază de compuşi organometalici folosite pentru protecţia lemnului împotriva dăunătorilor biologici xilofagi:

-compuşii organici de staniu pot fi împărţiţi, în mod convenţional, în patru grupe, având următoarele structuri moleculare de bază: RSnX3, R2SnX2, R3SnX şi R4Sn, în care R reprezintă o grupă alchil sau aril; gruparea X este un component anorganic sau organic.

1.2.6. Compuşii cu bor asigură o protecţie totală a lemnului împotriva agenţilor biologici xilofagi (insecte şi microorganisme)

- borul asigură o protecţie efectivă a lemnului împotriva insectelor şi microorganismelor xilofage. Borul asigură o prezervare de lungă durată a lemnului, respectiv a obiectelor de lemn care sunt în contact cu solul. Totodată, borul are şi remarcabile proprietăţi ignifugante. - compuşii cu bor, sunt folosiţi pentru prezervarea lemnului în Australia, Noua Zeelandă, SUA, Anglia şi în alte ţări europene. - acid boric (H3BO3) sau tetraboratul de sodiu deca hidratat, respectiv borax Na2B4O7.10 HOH, eventual sub formă de amestecuri ale acestora. - analiza ştiinţifică a proprietăţilor de prezervare a compoziţiilor pe bază de bor, crom, cupru şi zinc, subliniază proprietăţile insecticide şi fungicide ale compoziţiilor pe bază de bor; - octaborat disodic tetrahidratat: Na2B8O13.4HOH.

1.2.7.1. Insecticide organoclorurate folosite pentru protecţia construcţiilor şi obiectelor din lemn împotriva insectelor xilofage 1.2.7.2.Piretroizi de sinteză şi naturali folosiţi pentru protecţia lemnului împotriva insectelor xilofage 1.2.7.3. Insecticide organofosforice folosite pentru protecţia lemnului împotriva insectelor xilofage

BIBLIOGRAFIE Legislatie europeana: - Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului - Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor - Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) și de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice - Regulamentul (UE) nr. 453/2010 al Comisiei din 20 mai 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)

109

- Directiva 2006/139/CE a Comisiei din 20 decembrie 2006 pentru modificarea Directivei 76/769/CEE, privind restrictiile de comercializare si utilizare a compusilor arseniului in scopul adaptarii anexei I la progresul tehnic - Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 98/8/CE privind plasarea pe piata a produselor biocide - Regulament (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispozitie pe piață și utilizarea produselor biocide - Directiva Consiliului 76/769/CEE privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase - Directiva 1999/13/EC privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii. Generarea de COV este reglementată la nivel naţional prin Hotărârea Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuţi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare. Legislatie nationala: - Lege nr. 300 din 17/05/2002 (Lege 300/2002) publicata în Monitorul Oficial nr. 409 din 13/06/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor - Hotărâre nr. 699 din 12/06/2003 (Hotărâre 699/2003), publicata în Monitorul Oficial nr. 489 din 08/07/2003, privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii - Hotărârea Guvernului nr. 371/14.04.2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278/28.04.2010) - Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în constructii cu completarile ulterioare - HG nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide reprezinta conform art. 94 transpunerea prevederilor Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 98/8/CE si este adoptata in temeiul art. 15 lit. m din Legea 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase - HG nr. 347/2003 privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase, care transpune prevederile Directivei Consiliului 76/769/CEE - Legea 319/2006 privind protectia si securitatea muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006 lege transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 183/1989 - HG 1425 / 11.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 In vigoare din 30.10.2006 - Hotărâre nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca - Hotararea de Guvern nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici - Hotărârea nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de munca - Hotararea nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca Hotararea de Guvern 1146 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca - Lege nr. 307/2006 din 12/07/2006 , privind apãrarea împotriva incendiilor, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 633 din 21/07/2006 - OMAI 18/10/2011. Reglementare tehnica privind cerintele tehnice ale produselor de ignifugare a lemnului 110

Reglementarile tehnice in constructii: - NP 005-03: Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn (revizuire NP 005-96), indicativ NE 018-2003/NP 005-2003 - GP 111-04: Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel. - GE 053-04: Ghid de executie privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel. - P 130-1999 Normativ privind comportarea in timp a constructiilor, indicativ P 130-1999 - P 118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, Indicativ P118-99 - MP 008-2000 „Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor normativului de siguranta la foc P118-1999” - C 300-1994 „Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora” - C 58-1996 Siguranţa la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii, Indicativ C 58-96 - Reglementare Tehnica, Septembrie 2010, Protecția clădirilor noi împotriva termitelor și altor insecte xylophage, Republica Franceza, Ministerul Ecologiei, Energiei, Dezvoltării Durabile și Mării Alte documentari tehnice, publicatii si acte normative: - Structuri din lemn, Curs pentru studentii anului III CCIA, Prof. dr. ing. Furdui Cornel, S.l. dr. ing. Fekete -Nagy Luminita, 2009 - Lemnul ca material de lucru, prof.dr. KURT GÖHRE, traducere din limba germana, Institutul de documentare tehnica, Bucuresti, 1955 - Studiul lemnului, prof. S.I.Vanin, traducere din limba rusa, Editura tehnica, Bucuresti, 1953 - Conservarea lemnului, S.I. Vanin, S.N. Gorsin, P.I. Ricacev, Editura Academiei Romane, 1952 - Protectia Lemnului, E. Vintila, Editura tehnica, Bucuresti, 1959 - Protectia Lemnului si a materialelor pe baza de lemn, dr.doc.ing. E. Vintila, Ed.tehnica, Bucuresti, 1978 - Principalele ciuperci lignicole care determina degradarea lemnului de fag in timpul depozitarii si in constructii, Florica Berinde, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Biologie, 1972 - Prevenirea si combaterea ciupercilor care ataca lemnul din constructie, dr. Florica Berinde, Editura Ceres, 1986 - Proprietati fizice si mecanice ale lemnului de molid, brad, fag, stejar si gorun, N. Ghelmeziu, Gh. Pana, Ad. Ursulescu, Ministerul Economiei Forestiere, Institutul de Proiectari, Cercetari Stiintifice si Experimentari pentru Industria Lemnului, Editura Agro-Silvica, Bucuresti, 1960 - Identificarea lemnului, N. G. Ghelmeziu, P. N. Suciu, Editura Tehnicǎ, Bucuresti, 1959 - Catalog tehnico-ilustrativ de studiu si protectia lemnului, Institutul National al Lemnului, dr. Baciu Dumitru, dr. Baciu Georgeta, Bucuresti, 1995 - Produse forestiere si studiul lemnului, prof.univ.dr.ing. Eugen C. Beldean, Editura Universitatii Transilvania Brasov, 1999 - Materiale tehnologice pentru industria lemnului, prof.univ.dr.ing. Daniela Mihai, Editura Tehnicǎ, Bucuresti, 1983 - Protectia impotriva incendiului-ghid pentru manageri, patroni, primari, pompieri, Volumul 1, col.dr.ing. Sorin Calota, col.ing. Victor Lenciu, col.dr.ing. Traiean Şerbu, Editura Service Pompieri, Bucuresti, 2001 - Protectia impotriva incendiului-ghid pentru aplicarea normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, Volumul 2, general de divizie dr.ing. Ionel Craciun, col. Vladimir Secara, col.dr.ing. Sorin Calota, col.ing. Aurelian Nita, col.dr.ing. Traiean Şerbu, lt.col. Ion Gherghinoiu, lt.col.ing. Mihai Roth, mr.ing. Ion Vasile, mr.ing. Razvan Balulescu, ing. Aneta Maciuca, Editura Service Pompieri, Bucuresti, 2001

111

- Norme de prevenire si stingere a incendiilor specific activitatilor din sectoarele industriei lemnului si Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor, instalatiilor si dotarilor tehnologice industriale din punct de vedere al sigurantei la foc specific sectoarelor din industria lemnului, Ministerul Industriei si Resurselor, elaborate de Institutul National al Lemnului in cadrul programului PNCDI INFRAS in colaborare cu Facultatea de Pompieri si cu sprijinul specialistilor din MI-IGCPM si MLPTL-DGTC, Editura Top Form, 2003, ISBN 973-86174-0-5 Ctr. 500/05.05.2011, Sisteme integrate de produse şi tehnologii pentru protecţia specifică şi complexă, biocidă şi anticorozivă, a elementelor de construcţii pe bază de lemn şi oţel, , elaborate de INCD „URBAN-INCERC”- lider asociaţie si ICECON S.A. - asociat Lista de Standarde: - SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2010 Eurocod. Bazele proiectării structurilor - SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod: Bazele proiectării structurilor - SR EN 1995-1-1:2004/AC:2006 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generalităţi - Reguli comune şi reguli pentru clădiri - SR EN 1995-1-2:2004 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-2: Generalităţi. Calculul structurilor la foc - SR EN 1995-1-1:2004 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generalităţi. Reguli comune şi reguli pentru clădiri - SR ISO 6240:1998 Standarde de performanţă în clădiri. Conţinut şi prezentare - SR ISO 6241:1998 Standarde de performanţă în clădiri. Principii de elaborare şi factori de luat în considerare - SR EN 13986:2005 Plăci pe bază de lemn destinate construcţiei. Caracteristici, evaluarea conformităţii şi marcare - SR EN 14080:2005 Structuri de lemn. Lemn lamelat încleiat. Cerinţe - SR EN 14081-1+A1:2011 ver.eng. Structuri de lemn. Lemn pentru construcţii cu secţiune dreptunghiulară, sortat după rezistenţă. Partea 1 : Cerinţe generale - SR EN 14081-2:2010 ver.eng. Structuri de lemn. Lemn de construcţii cu secţiune dreptunghiulară clasificat după rezistenţă. Partea 2: Sortare mecanică; cerinţe suplimentare referitoare la încercările iniţiale de tip - SR EN 14081-3:2012 ver.eng. Structuri de lemn. Lemn de construcţii cu secţiune dreptunghiulară clasificat după rezistenţă. Partea 3: Sortare mecanică; cerinţe suplimentare referitoare la controlul producţiei în fabrica - SR EN 14081-4:2009 ver.eng. Structuri de lemn. Lemn de construcţii cu secţiune dreptunghiulară clasificat după rezistenţă. Partea 4: Sortare cu maşina. Reglaje pentru sistemele de control cu maşina - SR EN 14250:2010 Structuri de lemn. Cerinţe pentru produse referitoare la elemente de structură prefabricate, asamblate cu elemente de fixare cu placă metalică ambutisată - SR EN 14342+A1:2008 Pardoseli şi parchet de lemn. Caracteristici, evaluarea conformităţii şi marcare - SR EN 14374:2005 Structuri de lemn. LVL (Lemn stratificat). Cerinţe - SR EN 14592:2009 Structuri de lemn. Elemente de fixare. Cerinţe - SR EN 338:2010 Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă - SR EN 383:2007 Structuri de lemn. Metode de încercare. Determinarea caracteristicilor de strivire locală şi a portanţei locale a elementelor de asamblare tip tijă - SR EN 15228:2009 ver.eng. Lemn de construcţie. Lemn de construcţie tratat cu un produs de protecţie împotriva atacului biologic - SR EN 317:1996 Plăci de aşchii şi plăci de fibre. Determinare a umflării în grosime după imersie în apă - SR EN 318:2003 Plăci pe bază de lemn. Determinarea variaţiilor dimensionale sub influenţa variaţiilor umidităţii relative 112

- SR EN 326-2:2011 Plăci pe bază de lemn. Eşantionare, debitare şi control. Partea 2: Încercare iniţială de tip şi controlul producţiei în fabric - SR EN 13501-4+A1:2010 Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţie. Partea 4: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de rezistenţă la foc a componentelor sistemelor de control al fumului - SR EN 13823:2010 Încercări de reacţie la foc ale produselor pentru construcţii. Produse pentru construcţii, cu excepţia îmbrăcămintei de pardoseală, expuse acţiunii termice a unui singur obiect arzând - SR EN 844-1:1998 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 1: Termeni generali comuni pentru lemn rotund şi cherestea - SR EN 844-2:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 2: Termeni generali referitori la lemn rotund - SR EN 844-3:1998 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 3: Termeni generali referitori la cherestea - SR EN 844-1:1998 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 1: Termeni generali comuni pentru lemn rotund şi cherestea - SR EN 844-2:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 2: Termeni generali referitori la lemn rotund - SR EN 844-3:1998 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 3: Termeni generali referitori la cherestea - SR EN 844-4:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 4: Termeni referitori la conţinutul de umiditate - SR EN 844-5:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 5: Termeni referitori la dimensiunile lemnului rotund - SR EN 844-6:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 6: Termeni referitori la dimensiunile cherestelei - SR EN 844-7:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 7: Termeni referitori la structura biologică a lemnului - SR EN 844-8:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 8: Termeni referitori la particularităţile lemnului rotund - SR EN 844-9:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 9: Termeni referitori la particularităţile cherestelei - SR EN 844-10:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 10: Termeni referitori la coloraţie şi la atacurile ciupercilor - SR EN 844-11:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 11: Termeni referitori la degradările cauzate de insecte - SR EN 844-12:2003 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 12: Termeni suplimentari şi index general - SR EN 942:2007 Lemn pentru tâmplărie. Clasificare generală a calităţii lemnului - SR EN 975-1:2009 Cherestea. Clasificare dupa aspect a lemnului de foioase. Partea 1: Stejar şi fag - SR EN 1309-1:2000 Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a dimensiunilor. Partea 1: Cherestea - SR EN 1309-2:2006 ver.eng. Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a dimensiunilor. Partea 2: Lemn rotund. Cerinţe pentru măsurarea şi pentru regulile de calcul al volumului - SR EN 1310:2000 Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a particularităţilor - SR EN 1311:2000 Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a alterărilor biologice - SR EN 1312:2001 Lemn rotund şi cherestea. Determinarea volumului unui lot de cherestea - SR EN 1313-1:2010 Lemn rotund şi cherestea. Abateri admisibile şi dimensiuni preferenţiale. Partea 1: Cherestea de răşinoase - SR EN 1313-2+AC:2001 Lemn rotund şi cherestea. Abateri admisibile şi dimensiuni preferenţiale. Partea 2: Cherestea de foioase 113

- SR EN 1611-1:2001 Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de răşinoase. Partea 1: Molid, brad, pin şi Duglas European - SR EN 1927-1:2008 Clasificarea calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 1: Molid şi brad - SR EN 1927-2:2008/AC:2009 ver.eng. Clasificarea calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 2: Pin - SR EN 1927-2:2008 ver.eng. Clasificarea calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 2: Pin - SR EN 1927-3:2008 Clasificarea calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 3: Larice şi Duglas - SR CEN/TR 14542:2004 ver.eng. Durabilitatea lemnului şi a produselor derivate din lemn. Ghid pentru validarea rezultatelor încercărilor conform standardelor anterioare, după revizuirea lor - SR CR 14244:2002 ver.eng. Durabilitatea lemnului şi a derivatelor din lemn. Recomandări pentru măsurarea emisiilor în mediul înconjurător din lemnul tratat aflat în lucru - SR EN 14128:2004 ver.eng. Durabilitatea lemnului şi a produselor derivate din lemn. Criterii de performanţă ale produselor curative pentru protecţia lemnului stabilite prin încercări biologice - SR EN 12490:2010 ver.eng. Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecţie. Determinarea penetrării şi retenţiei creozotului în lemnul tratat - SR EN 335-1:2007 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Definiţia claselor de risc de atac biologic. Partea 1: Generalităţi - SR EN 335-2:2007 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Definiţia claselor de risc de atac biologic. Partea 2: Aplicaţie la lemnul masiv - SR EN 350-1:1997 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 1: Ghid de principii de încercare şi de clasificare a durabilităţii naturale a lemnului - SR EN 350-2:1997 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturală a lemnului şi de impregnabilitate a esenţelor de lemn alese după importanţa lor europeană - SR EN 460:1998 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Ghid de condiţii referitoare la durabilitatea lemnului pentru anumite utilizări, conform claselor de risc - SR EN 599-1:2009 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Eficacitatea produselor de protecţie preventivă a lemnului, stabilită prin încercări biologice. Partea 1: Specificaţie conform claselor de utilizare - SR EN 599-2:1998 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Performanţe ale produselor de protecţie preventivă a lemnului stabilite prin încercări biologice. Partea 2: Clasificare şi etichetare - SR EN 351-1:2007 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecţie. Partea 1: Clasificarea penetrării şi retenţiei produselor de protecţie - SR EN 351-2:2007 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produs de protecţie. Partea 2: Ghid de eşantionare pentru analiza lemnului tratat cu un produs de protecţie - SR 9302-8:1994 Protecţia lemnului. prelevarea eşantioanelor de lemn impregnat industrial şi confecţionarea epruvetelor în vederea încercărilor biologice - STAS 9302/7-88 Protecţia lemnului. Terminologie - STAS 9302/1-88 Protecţia lemnului. Prescripţii tehnice generale de protecţie chimică - SR 9302-2:1994 Protecţia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferică cu produse de protecţie chimică solubile în apă - STAS 9302/3-88 Protecţia lemnului. Impregnare la presiune atmosferică cu produse fluide. prescripţii tehnice - STAS 9302/4-88 Protecţia lemnului. Tratamente de suprafaţă. prescripţii tehnice - STAS 9302/5-90 Protecţia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferică cu antiseptici uleioşi. Prescripţii tehnice

114

- STAS 2925-86 Protecţia lemnului din construcţii împotriva atacului ciupercilor şi insectelor xilofage - SR EN ISO 4618:2007 Vopsele si lacuri. Termeni si definitii - SR EN ISO 1514:2005 Epruvete plane standardizate pentru incercari - SR 6009-2006 Mobilier de lemn. Finisare transparentă şi opacă. Condiţii tehnice generale de calitate - SR ISO 4211-2:1997 Mobilier. Incercari ale finisarii suprafetei. Partea 2: Evaluarea rezistentei la caldura umeda - SR ISO 4211-3:1997 Mobilier. Incercari ale finisarii suprafetei. Partea 3: Evaluarea rezistentei la caldura uscata - SR ISO 4211:1997 Mobilier. Evaluarea rezistentei suprafetelor la lichide reci. - SR EN ISO 9117-3:2010 Lacuri şi vopsele. Încercări de uscare. Partea 3: Încercare de uscare la suprafaţă cu ajutorul unor bile de sticlă - SR EN ISO 2808:2007 Vopsele si lacuri. Determinarea grosimii peliculei. - SR EN ISO 2409:2007 Vopsele şi lacuri. Încercarea la caroiaj - SR ISO 1518:1994 Vopsele şi lacuri. Încercarea la zgâriere - SR EN 23270:2003 Vopsele si lacuri si materiile lor prime. Temperaturi si umiditati pentru conditionare si incercare - SR EN ISO 1513:2010 Vopsele si lacuri. Examinarea si pregatirea esantioanelor pentru incercari - SR EN ISO 1518-1:2011 ver.eng. Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la zgâriere. Partea 1: Metodă cu încărcare constant - SR EN ISO 1518-2:2012 ver.eng. Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la zgâriere. Partea 2: Metoda cu încărcare variabilă - SR EN ISO 2409:2007 Vopsele şi lacuri. Încercarea la caroiaj. - SR EN ISO 2812-2:2007 Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la lichide. Metode generale. - SR EN ISO 4624:2003 Vopsele şi lacuri. Încercarea la tracţiune. - STAS 8619/3-90 pH-metrie. Determinarea electrometrică a pH-ului soluţiilor apoase - STAS 35-81 Ţiţei, produse petroliere lichide, semisolide şi solide. Determinarea densităţii - STAS 2902-87 Silicat de sodiu-solutie - SR EN ISO 2811-1:2002 Vopsele şi lacuri. Determinarea densităţii. Partea 1: Metoda cu picnometru - SR EN ISO 2431:1997/AC:2003 ver.eng. Vopsele şi lacuri. Determinarea timpului de curgere prin utilizarea cupelor de curgere - SR EN ISO 3251:2008 ver.eng. Lacuri, vopsele şi materiale plastice. Determinarea conţinutului de substanţe nevolatile - SR EN 84:2000 Produse de protecţie a lemnului. Încercări de îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de încercări biologice. Încercare la spălare - STAS 8944-88 Protecţia lemnului. Verificarea durabilităţii lemnului la atacul ciupercii Merulius lacrymans (Wulf.) Fr. în simulator de putrezire accelerată - SR EN 330:1997 Produse de protecţie a lemnului. Încercări în câmp pentru determinare a eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie a lemnului pentru folosire cu o acoperire şi în afara contactului cu solul. Metodă cu îmbinare în L - SR EN 252:1995/AC1:2003 Încercare în poligon pentru determinarea eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie a lemnului în contact cu solul - SR EN 275: 1995 Produse de protecţie a lemnului. Determinare a eficacităţii de protecţie împotriva organismelor marine sfredelitoare - SR EN 13183-1:2003 Conţinutul de umiditate al unei piese de lemn. Partea 1: Determinare prin metoda de uscare - SR EN 13183-2:2003 Conţinutul de umiditate al unei piese de lemn. Partea 2: Determinare prin metoda rezistenţei electrice - STAS 10787-77 Protectia lemnului. Determinarea eficacitatii substantelor hidrofuge

115

- SR ISO 11503:1997 Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la umiditate (condensare repetata) - SR EN ISO 11507:2007 Vopsele si lacuri. Expunerea acxoperirilor la imbatranire artificiala. Expunerea la radiatii UV fluorescente si la apa - STAS 8022-91 Lemn. Determinarea eficacităţii antiseptizării împotriva mucegăirii - SR EN 152-1 Metode de încercare ale produselor de protecţie a lemnului. Metodă de laborator pentru determinarea eficacităţii preventive a unui tratament de protecţie a lemnului prelucrat împotriva albăstrelii fungicide. Partea 1: Aplicare prin periere - SR EN 152-2:1995/AC1:2004 ver.eng. Metode de încercare a produselor de protecţie a lemnului. Metoda de laborator pentru determinarea eficacităţii preventive a unui tratament de protecţie a lemnului prelucrat împotriva albăstrelii fungice. Partea 2: Aplicare prin alte metode decât perierea - STAS 9204-88 Protecţia lemnului. Determinarea atacului produs de ciuperca xilofagă Merulius lacrymans (wulf.) Fr. prin metoda încovoierii prin şoc cu ciocanul pendul - STAS 9205-88 Protecţia lemnului. Determinarea atacului produs de ciuperci xilofage prin metoda compresiunii paralel cu fibrele - SR EN 113:2003/A1:2004 ver.eng. Produse de protecţie a lemnului. Metodă de încercare pentru determinarea eficacităţii protectoare faţă de ciupercile basidiomycete lignicole. Determinarea pragului de eficacitate - SR ENV 12404:2003 Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Evaluarea eficacităţii unui fungicid de zidărie pentru împiedicarea dezvoltării în lemn a ciupercii Serpula lacrymans (Schumacher ex Fries) S.F.Gray. metodă de laborator - SR ENV 807:2003 Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii faţă de microorganisme de putregai moale şi de alte microorganisme ale solului - SR EN 46-1:2010 ver.eng. Produse de protecţie a lemnului. Determinarea acţiunii preventive împotriva larvelor recent eclozate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafaţă (Metoda de laborator) - SR EN 117:2005 Produse de protecţie a lemnului. Determinarea pragului de eficacitate împotriva speciilor de Reticulitermes (termite europene). (Metodă de laborator) - SR EN 13442:2003 - Pardoseli şi parchet de lemn şi lambriuri şi placări de lemn. Determinarea rezistenţei la agenţi chimici. SR EN 927-1:2002 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Partea 1: Clasificare şi selecţie. - SR ENV 927-2:2002, SR EN 927-2:2006 ver.eng., SR EN 927-2:2006/C91:2007 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Partea 2: Criterii de performanţă. - SR EN 927-3:2007 ver.eng. - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Partea 3: Încercarea la îmbătrânire naturală. - SR EN 927-4:2002 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Partea 4: Determinarea permeabilităţii la vapori de apă. (anulat) - SR EN 927-5:2007 ver.eng. - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Partea 5: Determinarea permeabilităţii la apă lichidă. - SR EN 927-6:2007 - Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Partea 6: Îmbătrânirea artificială a straturilor de acoperire pentru lemn folosind lămpile UV fluorescente şi apă - SR EN 971-1:2001 - Vopsele şi lacuri. Termeni şi definiţii pentru produsele de vopsire. Partea 1: Termeni generali. (anulat) - SR EN 60068-2-1:2007 ver.eng. Încercări de mediu. Partea 2-1: Încercări. Încercare A: Frig - SR EN 60068-2-2:2008 ver.eng. Încercări de mediu. Partea 2-2: Încercări. Încercare B: Căldură uscată - SR EN 60068-2-5:2011 ver.eng. Încercări de mediu. Partea 2-5: Încercări. Încercarea Sa: Radiaţie solară simulată la nivelul solului şi ghid pentru încercări ale radiaţiilor solare - SR EN 60068-2-10:2006 ver.eng. Încercări de mediu. Partea 2-10: Încercări. Încercare J şi ghid: Creşterea mucegaiului 116

- SR EN 60068-2-11:2001 Încercări de mediu. Partea 2: Încercări. Încercarea Ka: Ceaţă salină - SR EN 60068-2-14:2010 ver.eng. - Încercări de mediu. Partea 2: Încercări - Încercarea N: Variaţii de temperatură. - SR EN 60068-2-38:2002 Încercări de mediu. Partea 2: Încercări - Încercarea Z/AD: Încercare ciclică compusă la temperatură şi umiditate - SR EN 60068-2-39:2002 Încercări de mediu. Partea 2: Încercări - Încercarea Z/AMD: Încercare secvenţială combinată la frig, presiune atmosferică joasă şi căldură umedă - SR EN 60068-2-51:2002 Încercări de mediu. Partea 2: Încercări. Încercări Z/BFc. Încercări combinate căldură uscată/vibraţii (sinusoidale) pentru probe care disipă şi nu disipă căldură - SR EN 60068-2-52:2002 Încercări de mediu. Partea 2: Încercări. Încercarea Kb. Ceaţă salină, încercare ciclică (soluţie de clorură de sodiu) - SR EN 60068-2-78:2004 ver.eng.- Încercări de mediu. Partea 2-78. Încercări. Încercarea Cab. Căldură umedă continuă. - SR EN 60068-5-2:2002 Încercări de mediu. Partea 5: Ghid pentru redactarea metodelor de încercare. Termeni şi definiţii - SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere generală şi sistemul de notare. - SR EN ISO 4628-2:2004 Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de băşicare. - SR EN ISO 4628-3:2004 ver.eng. Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire - SR EN ISO 4628-4:2004 Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare. - SR EN ISO 4628-5:2004 Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere. - SR EN ISO 4628-6:2012 ver.eng. Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 6: Notarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive. - SR EN ISO 4628-7:2004 ver.eng. Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 7: Aprecierea gradului de cretare prin metoda cu o bucată de velur - SR EN ISO 4628-8:2005 ver.eng. Lacuri şi vopsele. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 8: Evaluarea gradului de exfoliere şi a coroziunii în jurul unei zgârieturi - SR EN ISO 4628-10:2004 ver.eng. Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 10: Aprecierea gradului de coroziune filiformă

117