Farmacologie Curs 9+10 Anestezicelegenerale

7/29/2019 Farmacologie Curs 9+10 Anestezicelegenerale

1/64

ANESTEZICELE

GENERALE

(NARCOTICELE)


2/64

Caracteristici

Definitiesubstante care provoaca deprimarea functiilorSNC manifestata, la dozele terapeutice, prin:

Somn

Analgezie Suprimarea reflexelor viscerale

Relaxarea musculaturii striate

ANALGEZIAconsta in lipsa receptionarii durerii ca si in

blocarea reactiilor motorii si vegetative la stimulii durerosi.De asemenea, se produce diminuarea activitatii reflexe sirelaxarea musculaturii striatenecesare pentru majoritateainterventiilor chirurgicale


3/64

Caracteristicile anestezicului general ideal:

sa produca toate aceste efecte la concentratiicare sa permita o oxigenare buna a tesuturilor

sa fie stabil clinic, neinflamabil, netoxic si usor

administrabilperioada de inductie scurta, fara fenomene

motorii si cardiovasculare

revenire rapida, fara efecte adverse.


4/64

ISTORIC1844prima anestezie generala cu protoxid de azotHorace Wells

pentru extractie dentara

1846 Eterul dietilic primul anestezic utilizat cu succes de William

Morton, Bostondentist, pentru extractie dentara1930Tiopentalul sodic1875Cocainaprima substanta de anestezie locala cunoscuta

preparata de Mac Lagan din frunzele arborelui Eritroxilon Coca.

1884chirurgul Halsted este primul care foloseste anestezia locala cu

cocaina in cavitatea orala, pentru extractia unui molar de minte1905Einhorn raporteaza sinteza procainei, primul anestezic local din

grupa esterilor

1943Lofgren sintetizeaza lidocainaprimul anestezic modern1957mepivacaina

1960prilocaina

1963bupivacaina

1969articaina de catre chimistul Muschaweck si aprobata caanestezic local in 1975. Astazi este unul din cele mai folositeanestezice locale in medicina dentara si chirurgia OMF


5/64

Stadiile anesteziei generale:

Instalarea si dezvoltarea anesteziei generale se faceprintr-o succesiune de perioade si faze, consecinta adeprimarii combinate a unor formatiuni centrale si acailor ascendente si descendente, cu respectareabulbului cand dozele nu sunt prea mari.

1. stadiul de inductie

2. stadiul de excitatie

3. faza toxica (bulbara)


6/64

I. PERIOADA DE INDUCTIE Se caracterizeaza prin fenomene de excitatie, datorita inlaturarii unor mecanisme

frenatoare. Ca urmare: Deprimarea centrala este slaba Circulatia si respiratia nu sunt afectate negativ Reflexul de clipire este prezent Bolnavul poate inghiti

Pot fi separate 2 faze:1. Faza de betie sau analgezie initialadeprimarea progresiva a constientei,bolnavul ramanand prezent in mediuraspunde la intrebari. Pot apare euforie,

stari onirice, halucinatii de care bolnavul ulterior nu-si aminteste. Perceptiasenzoriala este pastrata dar sensibilitatea dureroasa este mult redusa.

2. Faza de excitatie sau delirincepe odata cu pierderea constientei. Aparfenomene delirante si agitatie motorie automata. Se datoreaza accentuarii

dezinhibarii subcorticale.- Respiratia este neregulata- TA usor crescuta- Puls frecvent- Pupilele pot fi dilatate

Pregtirea preoperatorie prin hipnotice i sedative scurteaza perioada de excitatie.


7/64

II. PERIOADA DE ANESTEZIEGENERALA PROPRIU-ZISA Este caracterizata de SOMNUL ANESTEZIC din care bolnavul nu poate fi

trezit prin stimuli externi. Analgezia este de buna calitate Perceptiile senzoriale sunt abolite In fazele avansate:

Respiratia este deprimata TA scade

Simptomele perioadei de anestezie generala evolueaza in 3 faze:

1. faza de somn superficialse manifesta prin somn linistit, analgezie,reflexe spinale prezente, tonus normal al musculaturii. La inceputul acestei fazemaseterii sunt contractati, impiedicand manevra de intubare2. faza de somn profunddisparitia treptata a reflexelor spinale si relaxaremusculara

3. faza de alarmadeprimarea progresiva si marcata a respiratiei si circulatiei


8/64

III. PERIOADA TOXICA(DE APNEE)

Deprimarea puternica pana la oprirea respiratiei,colaps, oprirea inimii


9/64

Metode si tehnici de anestezie generala:

Anestezia echilibrata

Neuroleptanalgezia

Neuroleptanestezia

Anestezia i.v. totala

Anestezia disociativa


10/64

Iniial, anestezia a fost realizata cu un singur agent anestezic (eterul dietilic).Pentru a suprima reflexele de

aprare, o astfel de "mono-anestezie"

necesito

doz n exces pentru a putea produce pierderea contienei, crescnd astfelriscul de paralizie a funciilor vitale, cum ar fi homeostazia cardiovasculara.

Metodele moderne de anestezie folosesc o combinaie de diferitemedicamente pentru a atinge obiectivele chirurgicale ale anesteziei.

Anestezia echilibrata


11/64

poate fi considerata o formspecial de anestezie combinata, n careopioidul analgezic de scurt durata (fentanil, alfentanil, remifentanil)este combinat cu un puternic sedativ (droperidol).Aceastprocedureste utilizat n cazulpacienilor cu risc crescut (de exemplu, vrstanaintat, afectare hepatica).

Neuroleptanalgezia

Neuroleptanestezia se refer la utilizarea unui analgezic de scurta durata de aciune, unanestezic injectabil, un relaxant muscular cu actiune de scurta durata i odoz redusa de neuroleptic.

in anestezia spinala cu un anestezic local , nociceptia este eliminat, ntimp ce constiinta este conservata. Aceast procedur, prin urmare, nu

intr sub incidena definirii unei anestezii generale.

Anestezia regionala


12/64

Clasificare dupa calea de administrare:

A. Anestezice generale intravenoase

B. Anestezice generale inhalatorii


13/64

Anestezice generale intravenoase

Caracteristici generale:

actiune rapida, dar scurta;

relaxare musculara incompleta;

hipotensiune arteriala, apnee.


14/64

Anestezice intravenoase

Barbiturice

TIOPENTAL SODIC

METOHEXITAL SODIC

Nebarbiturice

KETAMINA

ETOMIDATE

MIDAZOLAM

PROPOFOL


15/64

Anestezice generale i.v. barbiturice: Barbituricele utilizate pentru anestezia iv au efecte de scurtadurata, usor controlabile.

Chimic sunt derivati ai acidului barbituric, avand caracteristic unatom de sulf la C2, in locul atomului de oxigen, de undedenumirea de TIOBARBITURICE

Induc repede, in 10-30 sec o stare de somn anestezic superficial Nu produc analgezie initiala

Relaxarea musculara este slaba si trecatoare

In faza de somn anestezic superficial: Reflexul palpebral si ROT sunt diminuate

Tonusul muschilor este pastrat Pupilele sunt normale sau usor miotice

Respiratia si circulatia sunt moderat deprimate

Trezirea este foarte rapida


16/64

Farmacocinetica Se fixeaza repede si in proportie mare de proteine plasmatice

Moleculele ramase libere difuzeaza repede in tesuturi bine vascularizate-creier, ficat,rinichi, cord.

Creierul fiind foarte bine vascularizat si bogat in lipide capteaza in primele 30-40secunde peste 10% din cantitatea injectata, ceea ce explica deprimarea rapida centrala

Redistribuirea ulterioara, rapida, de la creier la muschi si tesut adipos explica disparitiaefectelor anestezice

Repetarea administrarii de barbiturice iv duce la acumularea progresiva a anesteziculuicu saturarea tesuturilor de depozit, in special a tesutului adipos, in consecinta laprelungirea si intensificarea efectului deprimant central.


17/64

TIOPENTAL SODIC

Actiune farmacodinamica:

anestezic de scurta durata;

inductie foarte scurta; efect maxim in 40 s; somn anestezic superficial;

trezire dupa circa 20 minute

NU produce analgezie;

relaxarea musculara este slaba.


18/64

Administrare: i.v. lent

Efecte adverse:

o risc de deprimare respiratorie si circulatorie


19/64

METOHEXITALUL SODIC


anestezic cu potenta mai mare decat Tiopental;

durata de actiune foarte scurta.


20/64

Anestezice generale i.v. nebarbiturice1. KETAMINAInrudita chimic cu Petidina(Mialgin)


- Anestezie disociativa: - desprindere de mediu

- somn superficial

- analgezie puternicaAvantaj: - nu deprima respiratia

- actiune bronhodilatatoare


21/64

Ketamina

Utilizari terapeutice:

anestezii de scurta durata; inductia anesteziei; suplimentarea altor AG;

obtinerea narcozei la bolnavi cu risc crescut;Efecte adverse: halucinatii;

tulburari de comportament

Administrare: i.v.


22/64

2. PROPOFOLUL

Farmacocinetica:AG foarte liposolubil;

metabolizare hepatica in proportie mare efect scurt;


efecte farmacologice similare cu Tiopental;

efecte sedative reziduale mai reduse.

Administrare: i.v.


23/64

3. BENZODIAZEPINELE

AGONIST ANTAGONIST

DIAZEPAM FLUMAZENIL

MIDAZOLAM

LORAZEPAM


24/64

Diazepamul i Midazolamul determin o deprimare

central lent i de intensitate mai mic dectbarbituricele administrate i.v.

Au i efecte miorelaxante.

Benzodiazepinele intravenoase sunt folosite in special

pentru sedarea intraoperatorie si reprezinta ocomponenta a anesteziei echilibrate

Postoperator, pentru grabirea revenirii din deprimarea

produsa de benzodiazepinele intravenoase, atunci candacest lucru este necesar, se foloseste Flumazenil


25/64

ANESTEZICELE GENERALE INHALATORIIA. Anestezice generale gazoase

B. Anestezice generale lichide

A. Anestezice generale gazoase

PROTOXIDUL DE AZOT (oxidul nitros)

- gaz incolor, neiritant, neinflamabilAnestezic general slab:

- inductie si revenire din narcoza rapide;- relaxare musculara incompleta;- analgezic si anxiolitic.


26/64

B. Anestezice generale lichide

Reprezentanti:

1. HALOTAN

2. ENFLURAN3. IZOFLURAN

4. DESFLURAN SI SEVOFLURAN

5. METOXIFLURAN


27/64

1. HALOTAN- lichid, volatil, incolor, neinflamabilAnestezic general puternic:

- inductia si revenirea din narcoza rapide;- analgezie slaba;- relaxarea musculara incompleta.

NU are actiune iritanta localaAvantaje NU provoaca bronhospasm

scade secretiile salivare si bronsice

Efecte adverse:

deprima centrii respiratori si vasomotori;aritmii ectopice;icter cu necroza hepatica (rar);hepatita tardiva.

NU se asociaza cu medicamente aritmogene (Adrenalina) !

ENFLURAN


28/64

ENFLURAN

Anestezic general ca si Halotan

Avantaje: inductia si revenirea din narcoza foarte rapide;

relaxarea musculara mai buna;

risc de aritmii ventriculare mai redus; bronhodilatator.

Dezavantaj:

deprima puternic respiratia.


29/64

IZOFLURAN

izomer al Enfluran

Actiune farmacodinamica: inductie rapida, revenire lenta din narcoza;

relaxare musculara mai buna decat Halotan;

analgezie slaba.Efecte adverse:

deprimarea respiratiei, tuse, laringospasm; hTA, tahicardie (nesemnificativa);

hepatotoxicitate redusa.


30/64

ANESTEZICELE LOCALE


31/64

Definitiesunt substante care, care prin actiunea locala

asupra formatiunilor nervoase, determina pierdereareversibila a senzatiei dureroase, delimitat, corespunzatorlocului aplicarii

Utilizarea AL:

Realizarea de interventii mici, de scurta durata

Calmarea temporara a unor dureri localizate

Blocarea nervoasa in unele afectiuni medicale

NU influenteazastarea de constienta

- functiile vitale


32/64

Clasificarea anesteziei locale

dupa locul de administrare

1. Anestezie de suprafata sau de contact

2. Anestezie prin infiltratie

3. Anestezie de conducere sau regionala


33/64

1. Anestezia de suprafata sau de contact

Presupune aplicarea anestezicului local pe piele sau pemucoase

Pe pielea intacta substantele anestezice sunt ineficiente,neputand difuza pana la terminatiile nervoase

in caz

de leziuni cutanate (dermatoze acute sau cronice) devineficiente

Pe mucoase insa difuzeaza rapid pana la nivelul

terminatiilor nervoase senzitiveastfel, poate fianesteziata orice mucoasa: bucala , faringiana,esofagiana etc


34/64

Presupune injectarea solutiei anestezice in tesut,strat cu strat

2. Anestezia prin infiltratie


35/64

Consta in injectarea anestezicului in imediata apropiere a

unei formatiuni nervoase:Nerv perifericANESTEZIE TRONCULARA

Plex nervosANESTEZIE PLEXALA

In acest caz anestezicele realizeaza BLOC NERVOS cuinsensibilizarea regiunii distale la locul administrarii.

La doze mari poate apare si paralizia motorie

Tot anestezie de conducere este si:

Anestezia spinala (rahidiana)introducereaanestezicului in LCR prin spatiul subarahnoidian

Anestezia epiduralainjectarea anestezicului in

spatiul epidural

3. Anestezia de conducere (regionala)


36/64

Proprietatile anestezicelor locale1. Puterea (potenta)depinde de liposolubilitatea lor:

- Putere mare: bupivacaina si etidocaina(extrem de liposolubile)

- Putere medie: lidocaina, mepivacaina, prilocaina, clorprocaina- Putere mica: procaina

2. Intensitatea efectului depinde de concentratia anestezicului3. Timpul de instalare a anesteziei depinde de liposolubilitatea anestezicului.4. Durata actiunii AL

- depinde de capacitatea substantei de a se lega de proteine.- fractiunea libera determina intensitatea si durata actiunii anestezice.- acesta fractiune libera creste cu cat concentratia anestezicului este mai mare,

dar creste astfel si riscul accidentelor generale.

Structural, substanele anestezice locale sunt fie aminoesteri(derivaiaminici teriari ai acizilor aromatici) fie amide. Radicalul aromatic confersubstanelor anestezice locale caracterul lipofil, care face posibil traversareamembranei perinervoase axonale, pentru aciuneadirect asupra celulelor ifibrelor nervoase.


37/64

Clasificare (dupa potenta si durata de actiune):

1. Bupivacaina, Cincocaina, Etidocaina

2. Lidocaina, Mepivacaina, Prilocaina,

Articaina3. Procaina, Cloroprocaina


38/64

Calitatile unui anestezic local eficient

si sigur Efect anestezic puternic, care sa asigure o anesteziecompleta pentru toate tipurile de tratamente

stomatologice

Inductie suficient de scurta

Durata adecvata a anesteziei, ce trebuie sa varieze intre30-60 minute pentru tratamentele stomatologicestandard

Toxicitate sistemica redusa Sa nu produca iritatii locale

Raport bun eficienta-toxicitate

Incidenta scazuta a efectelor adverse


39/64

Principalele anestezice locale

Amide Esteri

Lidocaina Prilocaina Procaina

Mepivacaina Etidocaina Tetracaina

Bupivacaina Articaina Benzocaina

F i i AL


40/64

Farmacocinetica AL:Absorbtia: se absorb mai bine prin mucoasele inflamate; nu se absorb

prin pielea intacta; injectate in tesuturi patrund in circulatia sistemica.Distributia:

se fixeaza pe proteinele plasmatice; ajung in primul rand in tesuturile vascularizate, se redistribuie

apoi spre muschi si tesutul adipos traverseaza bariera hemato-encefalica si placenta

Metabolizarea: in ficat (tip amida) in plasma (tip ester)

Eliminarea: renala


41/64

Actiunea farmacodinamica a AL:

1. Anestezica locala

2. Relaxeaza musculatura neteda

- vasodilatatie (majoritatea AL)

- vasoconstrictie (Cocaina)

3. Antiaritmica:Xilina (i.v.)


42/64

Factorii care influenteaza actiunea AL:

o tipul de AL

o concentratia si volumul solutiei de anestezic;o calea de administrare (tipul anesteziei locale);

o starea tesutului anesteziat (vascularizatia,integritatea).


43/64

Efecte adverse AL:

a. Reactii alergice Procaina

b. Reactii toxice: injectare i.v. (accidental);

administrarea AL in zone intens vascularizate;

supradozaj.


44/64

ADJUVANTI VASOCONSTRICTORI Majoritatea anestezicelor locale au un oarecare efectVASODILATATOR, ce are

ca rezultat o absorbtie rapida a anestezicului in circulatie, diminuand durata

efectului anestezic local si crescand concentratia plasmatica a substantei anestezice Ca urmare, majoritatea preparatelor anestezice locale contin un agent

vasoconstrictor, care permite: O resorbtie mai lenta a anestezicului in circulatie Efect anestezic local cu potenta si durata semnificativ crescute

Risc mai scazut de toxicitate sistemica Diminuarea sangerarii locale

Agentii vasoconstrictori din anestezicele locale sunt in marea majoritate a cazurilorCATECOLAMINEadrenalina si noradrenalina

Mai rar sunt folosite:

- FELIPRESINAanalog sintetic al vasopresinei; contraindicat lagravide (efect ocitocic). De obicei in combinatie cu PRILOCAINA3%

- LEVONORDEFRINUL (NEO-CORBEFRIN SAUNORDEFRIN) - se regaseste ca adjuvant vasoconstrictor pentru

produsele anestezice pe baza de MEPIVACAINA


45/64

Adrenalina este cel mai eficient vasoconstrictor folosit n soluiile anestezice locale seprezint sub form de sare hidrosolubil, n concentraii de 1:50.000

pn la 1:200.000 induce o hemostazrapidieficient induce o putere anestezic mai mare i un efect mai ndelungat efectul sistemic al adrenalinei este n primul rnd asupra aparatului

cardiovascular: hipertensiune i tahicardie

Contraindicaii: astm bronic ( datoritconservanilor de tip sulfit) diabet zaharat( efect hiperglicemiant)

pacieni alergici gravide risc teratogen i risc de declanare a travaliului


46/64

LIDOCAINA (XILINA)Efect anestezic

- Puterea anestezica este de doua ori mai mare decat cea aprocaineiPROCAINA a fost considerata etalon pentru toate celelalte

anestezice locale, in ceea ce priveste potenta anestezica sitoxicitateaprocaina =1;

- In prezent, lidocaina se considera etalon pentru celelalteanestezicelidocaina=1


anestezica locala, mai rapida decat procaina (2-5 min) iar durataanesteziei eficiente pentru actul terapeutic este variabila, darrelativ redusa (20-45 minute);

AL de suprafata si profunzime; antiaritmic; antispastic.


47/64

LIDOCAINA (XILINA)FARMACOLOGIE

Mecanism de actiuneefect anestezic local prin stabilizarea

membranei neurale datorita inhibarii fluxurilor ioniceresponsabile de initierea si conducerea impulsurilornervoase

Farmacocinetica si metabolism

clorhidratul de lidocaina este complet absorbit dupaadministrarea parenterala- rata de absorbtie in fluxul sanguin este dependenta de

prezenta sau absenta agentului vasoconstrictor

- trece bariera hematoencefalica prin difuziune pasiva- este metabolizata rapid la nivelul ficatului (90%) iarmetabolitii si restul de 10% din substanta nemetabolizata seelimina renal


48/64

LIDOCAINA (XILINA)FORME FARMACEUTICE:

Xilina fiole 1%, 2%, 4%

Xilina si Adrenalina, fiole 2%Xilina, gel 2% si 4%Xilina de uz cardiologic, fiole 1%Lidocain spray 10% pentru anestezie topicPOSOLOGIE SI MOD DE ADMINISTRARE

- se recomanda administrarea unei doze minime de anestezic care sapermita obtinerea unei anestezii eficiente

- Doza uzuala pentru anestezia locala20 -100 mg lidocaina(deci, 1-5 ml solutie 2%)

- !!! Sa nu se depaseasca DOZA MAXIMA pentru osedinta la adultii sanatosi:

- Doza maxima fara adrenalina 4,5 mg/kgc, fara a depasi 300 mg- Doza maxima cu adrenalina 7 mg/kgc, fara a depasi 500 mg

- la copii peste 3 ani doza maxima de lidocaina fara adrenalina3-4 mg/kgc


49/64

LIDOCAINA (XILINA)CONTRAINDICATII SI PRECAUTII

hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic se evit injectarea intravascular( se aspir nainte de

injectare) se monitorizeaz permanent dup anestezie ritmul cardiac,

respirator i starea de contien semnele de neurotoxicitate centrala: agitaia,anxietatea,tinitusul, ameeala, tremurturile, tulburrile de

vedere, somnolena administrarea cu precauie la pacienii cu afeciuni hepatice

severe risc teratogen(risc n primul trimestru de sarcin) hipotensiune de sarcin monitorizare cardiacfetal( lidocaina penetreaza bariera

feto-placentara)


50/64

Reacii adverse Manifestri SNC : senzaie de cldur sau frig,

parestezii, fotofobie, ameeal, confuzie, tinitus,somnolen, tremurturi, convulsii, com, stop

cardiorespirator Manifestri cardiovasculare: bradicardie, hipotensiune,

colaps, stop cardiorespirator Manifestri alergice: urticarie, edem, reacii anafilactoide


51/64

LIDOCAINA (XILINA) ATITUDINEA TERAPEUTICA IN

SUPRADOZAJ

In primul rand o atitudine preventivalimitarea cantitatii de substanta injectata

Monitorizare cardiorespiratorie si a starii deconstienta

La aparitia oricaror semne de supradozaj -oxigenoterapie, monotorizare semne clinice siapelarea serviciului de urgenta de specialitate

Anestezic local amidic EFECT ANESTEZIC


52/64

MEPIVACAINA EFECT ANESTEZIC Potenta2 in comparatie cu procaina Toxicitate 1,52 vs procaina Durata instalare anestezie scurta: 2-3 minute

Durata anesteziei eficiente este crescuta: 2-3 ore FARMACOLOGIE

Mecanism deaciune:

blocareapotenialului de aciune membranar la nivel neuronal

Hemodinamic:

efecte minore asupra aparatului cardiovascular i SNC

poate fi administrat eficient ifr vasoconstrictor

Farmacocinetic:

se leag nproporie de 75% de proteinele plasmatice

rapid metabolizat n ficat 5-10% eliminat renal

cea mai mare parte a anestezicului imetaboliilorsi sunt eliminai n 30de ore

traverseazuor bariera hemato-encefalici feto-placentar


53/64

MEPIVACAINA POSOLOGIE SI MOD DE ADMINISTRARE

Mepivastesin 3% carpule 1,7 ml (30 mg/ml clorhidrat de mepivacain)

Scandonest 3% carpule 1,8 ml (30 mg/ml clorhidrat demepivacain) Scandonest 2% Noradrenaline carpule 1,8 ml (20 mg/ml clorhidrat

de mepivacain + 36gnoradrenalin) Polocaine 3% carpule 1,8 ml( 20mg/ml clorhidrat de mepivacain) se administreaz n doze reduse la pacienii n vrst sau/i cu afeciuni

cardiace, hepatice sau renale se evit injectarea rapid a unui volum mare de anestezic, preferndu-se

fracionarea dozei

doza maxim pentru o administrare este de 400 mg o administrare suplimentar este permisdup cel puin 90 minute la copii doza se calculeaz astfel:

Greutatea copilului(Kg) x doza maximrecomandat

75 pentru adult(400mg)


54/64

MEPIVACAINA CONTRAINDICATII SI PRECAUTII

Pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic sau

alte componente ale solutiei anestezice Aceleasi precautii ca in cazul lidocainei: Risc alergen Risc de a induce aritmii cardiace Risc de neurotoxicitate centrala

Administrare prudenta la pacientii cu afectare hepatica si renala avandin vedere metabolizarea hepatica si eliminarea renala

La sportivi poate pozitiva testul antidoping In sarcina si lactatie;

Efect teratogennu se utilizeaza in primul trimestru desarcina (70% se leaga de proteinele plasmatice si 30%traverseaza bariera feto-placentara)

Eliminarea mepivacainei in laptele matern este incertaserecomanda inlocuirea alimentatiei la san pentru 24 de ore incaz de anestezie locala cu mepivacaina cu sau fara adrenalina


55/64

MEPIVACAINA

REACTII ADVERSE

Manifestri SNC : nervozitate, agitaie, tremor, nistagmus,

cefalee, logoree, tahipnee urmat de apnee, convulsii Manifestri cardiovasculare: bradicardie, aritmii ventriculare,

hipotensiune, colaps

Manifestri alergice: urticarie, edem, reacii anafilactoide n caz de convulsii se administreaz i.v. Diazepam 5-10 mg

!!!


56/64

ARTICAINA

Este anestezic local amidic, dar care contine atat o grupare amidicacat si una esterica

Indicata numai pentru anestezia locoregionala in medicina dentara siOMF

Efect anestezic

Potenta de 4-5 vs procaina (2 vs lidocaina) Toxicitate 1-1,5 vs procaina Durata de instalare a anesteziei este scurta 2-3 minute Durata anesteziei eficiente este aproximativ 60-75 min.pentru cele

cu vasoconstrictor


57/64

ARTICAINA

FARMACOLOGIE Mecanism de actiuneblocarea potentialului de actiune

membranar la nivel neuronal Farmacocinetica si metabolism:

Dupa anestezia la nivelul partilor moi orale, peak plasmatic30 minute Hidrolizata rapid de colinesterazele plasmatice in proportie de

90% Metabolizare hepatica

Eliminare renala


58/64

ARTICAINA POSOLOGIE SI MOD DE ADMINISTRARE

Ubistesin 4% carpule a 1,7ml (40mg/ml clorhidrat de articain + adrenalin1:200.000 sau 1:100.000)

Septocaine 4% carpule a 1,7ml (40mg/ml clorhidrat de articain +adrenalin 1:100.000)

Astracaine 4% carpule a 1,7ml (40mg/ml clorhidrat de articain + adrenalin

1:200.000 sau 1:100.000) doza este de o carpul de 1,7-1,8 de soluieanestezic pentru anestezia

plexali 1-2 carpule pentru anestezia troncular

se recomand injectarea lent

se evit injectarea intravascular( se aspir nainte de injectare)

se administreaz n doze reduse lapacienii n vrst sau/i cu afeciunicardiace, hepatice sau renale

este contraindicat administrarea articainei la copii sub 4 ani


59/64

ARTICAINA CONTRAINDICATII SI PRECAUTII

Pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic sau altecomponente ale solutiei anestezice

Se evita administrarea la pacientii cu bronhospasm in antecedente, deoareceanestezicele locale cu articaina contin in general conservanti de tip sulfit(pentru adrenalina)

Contraindicata la:

Pacienti cu tulburari de conducere atrioventriculara severe

Pacientii epileptici fara tratament

Porfirie acuta recurenta

Administrare cu precautie la pacienti cu suferinte hepatice sau renaleavand in vedere metabolizarea hepatica si eliminarea renala

Rezultate fals pozitive la testele antidoping

In sarcina si lactatie:

Efect teratogennu se utilizeaza in primul trimestru de sarcina(90% se leaga de proteinele plasmatice si 10% traverseaza barierafeto-placentara)

Eliminarea articainei in laptele matern este incertase recomandainlocuirea alimentatiei la san pentru 24 de ore in caz de anestezielocala cu articaina cu sau fara adrenalina


60/64

Reacii adverse Manifestri SNC : nervozitate, agitaie, tremor, nistagmus,

cefalee, logoree

Manifestri cardiovasculare: bradicardie, hipotensiune, colaps Manifestrii respiratorii: tahipneebradipneeapnee

Manifestri alergice: urticarie, edem, reacii anafilactoide

Efecte adverse tardive: necrozlocal la injectarea rapidi n

cantitate mare a anestezicului, tulburri de sensibilitate petraiectul nervului anesteziat care se remit n 8 sptmni

PROCAINA


61/64

Actiune farmacodinamica:1. Anestezic local de profunzime;2. Analgezic eficace;3. Trofic tisular;4. Vasodilatator.

Utilizari terapeutice: anestezic local in chirurgie; boala Raynaud, degeraturi; pentru calmarea durerilor postoperatorii; in tratamente geriatrice

Procaina


62/64

Efecte adverse: reactii alergice

Contraindicatii:o copii sub 3 ani;o alergie la Procaina;o nu se asociaza cu sulfamidele

Forme farmaceutice:

Clorhidrat de Procaina, fiole 1%, 4%, 8%Aslavital H3, dj., fioleGerovital H3, dj., fiole


63/64

ALTE SUBSTANTE ANESTEZICE UTILIZATE INANESTEZIA LOCALA PRILOCAINA

Anestezic local amino-amidic

Folosit rar in medicina dentara si chirurgia OMF Instalarea anesteziei este rapida

Efect de durata medie

Efecte asupra sistemului cardiovascularminime In caz de supradozajrisc minim de methemoglobinemie

Doza maxima6 mg/kgc, maximum 400 mg Produs comercialCITANESTprilocaina 3% cu felipresina

BUPIVACAINA Anestezic local amino-amidic, folosit mai ales in anestezia epidurala dar

uneori si in teritoriul OMF

Anestezia se instaleaza in 2-10 minute Eficienta timp de 90 minute, dar o relativa anestezie si chiar akinezie sepoate mentine mai multe ore

Cardiotoxicitate, neurotoxicitate, efect teratogen

Doza maxima admisa 9-18 mg/sedinta

Pentru chirurgia OMFbupivacaina 0.5% cu sau fara adrenalina

produsul comercial este Marcain, Vivacaine, Sensorcaine


64/64

Farmacologie Curs 9+10 Anestezicelegenerale

Documents

Transcript of Farmacologie Curs 9+10 Anestezicelegenerale