Faclia-20 Oct 2015

marþi, 20 octombrie 2015 • anul XXVI, nr. 7582 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 1,50 lei

Redacþia ziarului “Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33, (staþiile Agronomia - str. Moþilor)Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18

• Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: [email protected], 0788-476.727 • [email protected], 0788-307.324

Cluj-Napoca

Bd. 21 Decembrie 1989

nr. 146

în curte cu

Impr. ARDEALUL

Informaþiila telefon

0264-597.307

ÎNCHIRIEM

spaþiu pentru

DEPOZITsau alte activitãþi

economicesuprafaþa 144 mp

continuare în pagina a 12-a

pagina 11

pagina 4

pagina 7

L

pagina 6

pagina 10

CNADNR nu a obþinut încã revizuirea acordului de mediu pentrua putea defriºa pãdurea de pe tronsonul Gilãu-Nãdãºel

Tronsonul de autostradãGilãu-Nãdãºel ar putea sã nu fieconstruit pînã în aprilie 2016,aºa cum este prevãzut încontract, din cauzã cã încã nus-a obþinut revizuirea acorduluide mediu pentru defriºareaunei pãduri de ºapte hectaredin zonã.

Pentru a face cale autostrãziiprin aceastã pãdure, era nevoie

de refacerea acordului demediu pentru întregul tronsonal Autostrãzii Transilvania.

Directorul direcþieiRegionale Cluj a Companiei deAutostrãzi ºi DrumuriNaþionale, Eugen Cecan, adeclarat cã procedurile pentrurevizuirea acordului de mediuau fost demarate de mai multeluni însã pînã în prezent acest

proces nu s-a încheiat. Larîndul sãu, directorul Agenþieide Protecþie a Mediului Cluj,Grigore Crãciun a declarat cãacordul de mediu nu putea fiobþinut din cauzã cãresponsabilii de la CNADNR nuau depus pînã în prezent laAgenþia de Protecþie a Mediuluidocumentaþia prevãzutã delege. Crãciun e explicat cã

revizuirea acordului de mediuse face de cãtre AgenþiaNaþionalã de Mediu însã pentruasta CNADNR trebuie sãdepunã documentaþiaaferentã. „La APM nu s-a depusnimic de la CNADNR pentru aobþine revizuirea acordului demediu”, a declarat Crãciun.

Chiar dacã Compania deautostrãzi va depune

documentele în perioadaimediat urmãtoare, procedurade revizuire a acordului demediu pentru toatã autostradaBraºov-Borº e destul decomplexã, fapt care ar puteanecesita o perioadã destul delungã de timp. În acest context,e posibil ca termenul aprilie

C.P.


Preºedintele CCL, cãtre Seplecan:

„Bazaþi-vã pe profesioniºti ºi veþi vedea cã nu vizibilitateaproprie, prin ieºirea în mass media vã aduce succes, ci maidegrabã faptele împlinite cîºtigã credibilitate”

Consiliul Civic Local (CCL) aorganizat, sãptãmîna trecutã, odezbatere publicã la nivelulConsiliului Judeþean (CJ) pe temaCentrului de Management Integrat alDeºeurilor (CMID). Scopul discuþiilora fost acela de a lãmuri cîteva aspecteprincipale privind criza deºeurilordin Cluj, respectiv cum poate fideblocatã situaþia la niveluljudeþului, care sînt termenele deieºire din aceastã crizã, care va fiechipa ce va gestiona proiectul ºicum ar putea cetãþenii sã-ºirecupereze banii pe care i-au dat înplus pentru colectarea ºi depozitareadeºeurilor.

Preºedintele CCL, Iosif Pop, aprezentat un istoric al crizei care adus la blocaj ºi la necesitatea gãsiriiunor soluþii alternative dedepozitare (transportul la Oradea,care a a generat majorarea tarifelor),

în timp ce responsabilii de politicilede mediu din cadrul societãþii civileau opinat cã rampa provizorieanunþatã de primarul Emil Boc esteprea micã pentru a ajunge pentru doiani, iar poziþionarea ei - lipitã derampa de la Pata Rît - ar putea atragesuspiciuni de folosire în continuarea celei vechi.

Dupã ce la dezbatere au sosit ºipreºedintele CJ, Mihai Seplecan, darºi reprezentanþi din aparatuldeliberativului judeþean, care aucompetenþe pe proiectul CMID,discuþiile au pendulat între „ce s-agãsit la venirea în funcþie” lachestiunile concrete ce þin de viitorulproiectului.

Reprezentanþii societãþii civile auridicat mai multe probleme,solicitînd fermitate ºi finalitatepentru acest proiect, preºedinteleLADO Cluj, Ana Luduºan, evidenþiind

necesitatea existenþei unui citymanager, la nivelul fiecãrei unitãþiadministrativ-teritoriale, persoanãcare sã nu provinã din zona politicã.

Urbaniºtii Emanoil Tudose ºiGheorghe Elkan au arãtat cãproblema deºeurilor dateazã din anii90, iar inginerul hidrotehnic PetreUngureanu a subliniat cã una dintreprincipalele probleme ale judeþuluiºi þãrii þine de igiena surselor de apãpotabilã, propunînd o altã locaþie arampei de gunoi, în zona Cara,consideratã mult mai potrivitãscopului.

ªeful administraþiei judeþene aþinut sã sublinieze cã crizagunoaielor este una moºtenitã,apreciind, totodatã, iniþiativa CCL dea dezbate subiectul. „Vã felicit pentruceea ce faceþi, cu atît mai mult cu cît

A.S.


Seplecan anunþã cã va fi susþinut de UNPRpentru Primãria Cluj-Napoca

Preºedintele Cosniliului JudeþeanCluj, Mihai Seplecan spune cã a ajunssã fie contestat de colegii sãi dinpartid din cauzã cã a refuzat sãconsidere cã voinþa politicã ºi ceeace i se ordonã de la partid ar puteasuplini litera ºi spiritul Legii. Elafirmã cã se regãseºte în politicapromovatã de Gabriel Oprea,anunþînd, totodatã, cã va aveasprijinul UNPR pentru Primãria Cluj-Napoca. ‘’Mã regãsesc în genul depoliticã promovatã de domnulGabriel Oprea: pe litera ºi spiritulLegii ºi, prin Lege, numai în interesulcetãþenilor. Niciodatã, la fel cadomnia sa, nu am ales calea uºoarã– drept dovadã sînt anii de muncãîn politicã, de la lipitor de afiºe, lapreºedinþia CJ Cluj. ªtiu cã mulþi mãcontestã acum. Mã contestã pentru

C.P.


Pluralismeducaþional

Radu VIDA

umea evolueazã.Viaþa merge înainte. ªi, firesc, ºiînvãþãmîntul trebuie sã þinã pasul

cu... Cu ce? Cel mai sigur rãspuns este: cuînvãþatul. Restul e poveste de programã,curriculã, dacã vã place mai mult. Existãspecialiºti care gîndesc în aceastã direcþie.Sigur, e important ca aceºti oameni sã fiecu mintea limpede, sã nu se lase influenþaþipolitic ºi sã menþinã un just echilibru întrepãrþile „participante” la procesul deînvãþãmînt.

Trebuie sã fim de acord cu un lucru:ºcoala este importantã atunci cînd asigurãpregãtirea pentru viaþã. Procesul detranziþie de la copilãrie – adolescenþã laviaþa de adult se aflã în permanentãatenþie. Toate societãþile vor binelegeneraþiilor care vin, aºa cã, neîndoielnic,gîndurile de restructurare ºi reformare însistemului de învãþãmînt sînt orientate, înprincipal, spre binele tuturor.

Singularitatea sistemului însã trebuiepãstratã. Chiar ºi variaþiunile pe aceeaºitemã trebuie subordonate dezvoltãriiviitoare a copilului. N-o spun eu, o spunspecialiºtii. Atîta doar cã experimentele,înnoirile, trebuie sã þinã cont de o serie defactori specifici. Iar pluralismul, atît de desinvocat, trebuie adaptat nevoilor noastre.

Experimentul Waldorf este unul benefic,se pare. Dar susþinerea exclusivã aeducaþiei pentru libertate – una exageratã.Care libertate? Dacã e sã ne definimtermenii, ºcoala nu are treabã culibertatea. Copilul trebuie sã ºtie, maidegrabã, de constrîngerile existenþei ºi,doar dupã însuºirea unor cunoºtinþe, sãabordeze ºi filosoficeasca problemã alibertãþii individului.

În ºcolile din Japonia nu existã femei deserviciu. Profesorii ºi elevii asigurãcurãþenia în incinta ºcolii. E bine? E rãu?Rãspunsurile pot alterna, darobligativitatea adoptãrii unui sistemsimilar ar crea mari bulversãri. Nu atît înrîndul elevilor, cît, mai degrabã, în rîndul„experþilor”, al politicienilor ºi pãrinþilor.

Ca nespecialist, însã, am curajul sã afirm

Preºedintele Iohannis a promulgatlegea privind majorarea rentelor lunareale veteranilor de rãzboi

Preºedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul pentru promulgarea Legii privindaprobarea OUG nr. 9/2015, prin care rentele lunare primite de veteranii de rãzboi au fostmajorate cu 75% începînd cu 1 iulie. ªeful statului a promulgat Legea pentru aprobarea OUGpentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºiunele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi ºi pentru modificarea Legii nr. 49/1991privind acordarea de indemnizaþii ºi sporuri invalizilor, veteranilor ºi vãduvelor de rãzboi.

Pe 29 aprilie, Guvernul a aprobat aceastã ordonanþã prin care rentele lunare acordateveteranilor de rãzboi erau majorate, de la 1 iulie, cu 75%.

Dej: Degustare devin, în concurs

Atipic Beauty,pentru al treileaan consecutivla Cluj

Din îndepãrtataScandinavie...

Convertirea laOrtodoxiea unei tinerefamilii în Uppsala

Octavian Smigelschi(1866-1912)

MONUMENTALITATEARTISTICÃ

Rugby

Universitatea Cluja pierdut restanþacu CSM ªtiinþaBaia Mare

6:00 Focus (r); 6:45 Teleshopping;7:15 Focus din inima României (r);8:20 Focus Magazin (r); 9:00 Sãnãtatecu Stil (r); 9:30 Teleshopping; 10:00Mondenii (s); 11:00 Teleshopping;11:30 Vreau sã divorþez (s); 13:20Teleshopping; 13:50 Nimeni nu-iperfect (s); 14:30 Teleshopping; 15:00Râzi ºi câºtigi (s); 15:30 Cireaºa de petort (s); 16:30 Focus; 17:10 Trãsniþii(r) - Ecografia; 18:00 Focus; 19:30Focus Magazin (s); 20:15 Cronicacârcotaºilor (s); 21:00 Mondenii;22:00 Trãsniþii (s) - Bicicleta; 22:45Focus din inima României (s); 23:15Teresa: Trupul lui Hristos (fra.-spa.-engl., 2007, f. dr.); 1:15 FocusMagazin (r); 2:00 Cronica cârcotaºilor(r); 2:45 Trãsniþii (r) - Bicicleta; 3:30Nimeni nu-i perfect (r).

07.00 Telejurnal TVR 1 - Preluare;7.45 tvrcluj.ro (arhiva TVR Cluj);08.00 Bunã dimineaþa, Transilvania!- direct; 09.00 Observator transilvan(maghiara) (r); 10.00 Bunãdimineaþa, Transilvania! (r); 11.00Telejurnal TVR 1 (r); 11.50 Regi ºipioni (r); 12.00 TransilvaniaPolicromã (r); 13.00 Cap de afiº -preluare TVR 3; 14.00 Un stil de viaþãsãnãtos (r); 15.00 Cãlãtorii interioare(r);15.30 Dialoguri cu Andrei Marga(r); 16.00 Observator transilvan(maghiara)- direct; 17.00Transilvania la zi - direct; 18.00Telejurnal TVR 2 - Preluare; 18.20Jurnal Regional; 18.40 Scriitoriclujeni; 19.00 Dincolo de sport -direct;19.30 Poveºtile lu' Pilu:interviu Nicu Vad; 20.00 PreluareTVR 3.

• T E L E S P E C T A T O R •

- marþi, 20 octombrie 2015 -

agenda2www.ziarulfaclia.ro marþi, 20 octombrie 2015

6:55 Imnul României (musical); 7:00Telejurnal Matinal * Sport * Meteo;9:00 Starea naþiei (r); 10:00 Tot ceconteazã - Cine voi fi; 11:00Aventurile tânãrului Hercule (s);12:00 Teleshopping; 12:30 Tribunapartidelor parlamentare; 13:00 EUROpolis Armonie în diversitate; 14:00Telejurnal Sport Meteo; 15:00Teleshopping; 15:30 Maghiara de peunu Informaþii presãrate cu paprika;16:55 Vorbeºte corect! (r); 17:00Nocturne (r); 18:00 Europa mea;19:00 Repriza a III-a; 19:45 Vorbeºtecorect! (r); 19:55 Starea zilei; 20:00Telejurnal; 21:00 Vorbeºte liber!;21:55 Starea zilei; 22:00 Starea naþiei;23:10 Malaria (it., 2009, horror); 1:00Politicã ºi delicateþuri (r); 2:00 Tot ceconteazã (r) - Cine voi fi; 2:50Vorbeºte corect! (r); 2:55 TelejurnalSport Meteo; 3:45 Discover România- Un moldovean, o vioarã ºi Helsinki- Ion Buinovschi; 3:55 Europa mea (r).

6:55 Imnul României (musical); 7:00Teleshopping; 8:10 Bunã dimineaþamea; 10:00 Documentar 360° - GEO(s) - Ultimii vãcari din Toscana; 11:00O carierã de succes (r); 11:45Teleshopping; 12:00 La fix - Eu, tu ºiceilalþi; 13:00 Telejurnal; 13:20 Artafericirii; 14:30 Cultura minoritãþilor -Emisiune în limba germanã; 15:00Telejurnal *Sport *Meteo; 16:00 Ieri-Azi- Mâine; 17:00 O carierã de succes(s); 17:50 Cartea cea de toate zilele;18:00 Telejurnal *ªtiri *Sport *Meteo;19:00 Documentar 360° - GEO (s) -Caii sãlbatici din Delta Dunãrii; 20:10D’ale lu’ Miticã (r); 21:00 Destine ca-

n filme; 22:00 Ora de ºtiri * ªtiri *Sport * Meteo; 23:10 Jpod (s); 0:00La fix (r); 1:00 Memorialul durerii (r);2:00 Cartea cea de toate zilele; 2:15Arta fericirii (r); 3:30 FestivalulInternaþional de Teatru de la Sibiu (r).

6:00 Observator; 8:00 ‘Neatza cuRãzvan ºi Dani; 10:55 Teleshopping;11:15 Mireasã pentru fiul meu; 13:00Observator; 14:00 Mireasã pentru fiulmeu; 16:00 Observator; 17:00 Accesdirect; 19:00 Observator; 20:00Observator special; 20:30 Poftiþi devã iubiþi!; 23:30 Un show pãcãtos;1:00 Observator special (r); 1:30Poftiþi de vã iubiþi! (r).

06:50-08:00 Fresh Matinal; 06.50Meteo; 07.12 Fresh Money; 07.20Meteo; 07.25 Horoscopul Zilei;10:50-12.00 Fresh Matinal (r); 16:45-17:00: Observator de Cluj ºi Regional.

7:00 ªtirile Pro TV; 10:30 La Mãruþã(r); 12:00 Vorbeºte lumea; 13:00ªtirile Pro TV; 14:00 Vorbeºte lumea;16:00 Lecþii de viaþã (s); 17:00 ªtirilePro TV; 17:30 La Mãruþã; 19:00 ªtirilePro TV *Sport *Vremea; 20:30MasterChef (s); 22:30 Las fierbinþi (s);23:30 ªtirile Pro TV; 0:00 În minteacriminalului (s); 1:00 Dexter (s) -Ucenicul; 2:00 Fãrã ruºine (s); 2:45Supernatural: Aventuri în lumeaîntunericului (s).

Farmacii cu serviciu permanent:Farmacia "FARMADON", B-dul 21

Decembrie 1989 nr. 5, tel, 0264-43.94.50; Farmacia "CYNARA", CaleaFloreºti nr.75, tel. 0264-42.62.72;Farmacia "REMEDIUMFARM", B-dul21 Decembrie nr. 131, tel. 0264-41.29.01; Farmacia "ACVIA

APOTEQUE", B-dul Eroilor nr. 1, tel.0264-59.46.06.

Farmacii cu serviciu prelungit:Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr.

50, tel. 0264-42.94.05, orar 8-20;Farmacia ”INTERPHARM”, str.Primãverii nr. 5, tel. 0264-42.71.95,orar 8-22; Farmacia”CLEMATISFARM”, Piaþa Unirii nr. 10,tel. 0264-59.13.63, orar 8-22; Farmacia"AMARYLLIS", str. I. Haþieganu nr. 11,tel. 0264-59.76.52, orar L-V: 8-20, S-D:9-14; Farmacia "DANAFARM", str.Luceafãrului nr. 1, tel. 0264-52.41.91,orar: L-V: 8-22; S-D: 8-20; Farmacia"ALMA", P-þa M. Viteazu nr. 25, tel.0264-53.02.68, orar: L-V: 7-21, S-D: 8-20; Farmacia "REMEDIUM 3", P-þa A.Iancu (colþ cu I. Maniu), tel. 0264-59.58.46, orar L-D: 7-23.

FARMACII TELEFOANE

� URGENÞE: 112

� PREFECTURA: 0264-50-33-00

�CONSILIUL JUDEÞEAN: 0372-64-00-00

� Telefonul cetãþeanului: 0800-41-09-99

gratuit pentru orice reþea

Informaþii de interes public:

[email protected]

� PRIMÃRIA CLUJ-NAPOCA:

POLIÞIA COMUNITARÃ: 0264-59-60-30

� PRIMÃRIA DEJ: 0264-21-17-90

� PRIMÃRIA TURDA: 0264-31-31-60

� PRIMÃRIA CÎMPIA TURZII: 0264-36-80-01

� PRIMÃRIA HUEDIN: 0264-35-15-48

� PRIMÃRIA GHERLA: 0264-24-19-26

� POLIÞIA CLUJ-NAPOCA: 0264-43-27-27

�SERVICIUL RIDICÃRI AUTO:

0264-44-45-71; 0264-44-45-72

� POLIÞIA TRANSPORT FEROVIAR

CLUJ-NAPOCA: 0264-43-21-88

� POLIÞIA DEJ: 0264-21-21-21

� POLIÞIA TURDA: 0264-31-33-80

� POLIÞIA CÎMPIA TURZII: 0264-36-82-22

� POLIÞIA HUEDIN: 0264-35-15-38

� POLIÞIA GHERLA: 0264-24-14-14

� POMPIERII (Inspectoratul Judeþean pentru

Situaþii de Urgenþã Cluj) :

0264-59-50-29;0264-59-12-55

� DIRECÞIA REGIONALÃ A FINANÞELOR

PUBLICE CLUJ-NAPOCA: 0264-59-16-70

� AGENÞIA JUDEÞEANÃ PENTRU PRESTAÞII

SOCIALE CLUJ: 0264-59-71-25

� OFICIUL PT. PROTECÞIA

CONSUMATORILOR 0264-43-13-67

� INFORMAÞII: 118-932

� DERANJAMENTE: 1921

� ORA EXACTÃ: 1958

� R.A. TERMOFICARE: 0264-59-87-48

tel. verde: 0800-82-37-91

� Compania de Apã Someº: 0264-59-63-02

� R.A.A.D.P.P. 0264-59-88-01

� R.A.D.P. 0264-55-26-66

� C.T.P. 0264-43-08-74

� BRATNER-VERES: 0264-41-51-49

dispecerat: 0264-59-84-77

� ROSAL GRUP: 0264-45-68-63

� SALPREST RAMPA: 0264-59-62-09

� E-ON GAZ DISTRIBUÞIE:

0800-80-09-28; 0265-20-09-28 - Disp. urgenþã

� JANDARMI: 0264-43-13-01

� GARA Cluj-Napoca: 0264-43-36-47

� AGENÞIA CFR: 0264-43-20-01

� AEROPORTUL CLUJ: 0264-41-67-02

� DIRECÞIA GENERALÃ DE ASISTENÞÃ

SOCIALÃ ªI PROTECÞIA COPILULUI CLUJ

0264-42-01-46

� AG. JUD. DE OCUPARE A FORÞEI DE

MUNCÃ CLUJ: 0264-59-02-27; 0264-59-68-16

� CASA JUDEÞEANÃ DE PENSII CLUJ:

0264-43-10-10

� INSP. TER. DE MUNCÃ: 0264-59-84-07;

0264-59-84-74; 0264-59-86-48

� SESIZÃRI MUNCÃ LA NEGRU:0800-86-86-22

� DERANJAMENTE ELECTRICA: 0264-929

� CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE ªI

CONSILIERE ANTIDROG AL JUDEÞULUI CLUJ

0264-43-28-99; 0800-87-00-700

� BRIGADA DE COMBATERE A CRIMEI

ORGANIZATE CLUJ: 0264-43-78-80

Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie, Cardiologie pediatricã, Chirurgie, Dermatologie,Dermatocosmeticã, Diabet-Nutriþie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie generalã ºi specialã,

EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicinã Internã,Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatricã, Obstetricã-Ginecologie,

Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medicalã,Reumatologie, Investigarea tulburãrilor de somn, Urologie

Doamnelor ºi Domnilor,Policlinica ºi Centrul de Recuperare ºi Fizioterapie Regina Maria Cluj (fostul Centru Medical Unirea)

vã oferã o largã gamã de servicii performante în majoritatea specialitãþilor medicale.Consultaþiile sînt asigurate de specialiºti renumiþi, foarte mulþi fiind cadre didactice la Universitatea de

Medicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu”. Investigaþiile se efectueazã cu aparaturã modernã de ultimã generaþie.În situaþii speciale apelãm la colaborãri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa ºi SUA.

Departamentul de Medicina Muncii completeazã în mod strãlucit capacitatea Centrului.

Filozofia noastrã:“ZI DE ZI, CU EXCELENÞÃ”

Medicina Muncii4000011, Cluj-Napoca, Calea Motilor 35/2

Tel: 0364-101.703, Fax: 0364-117.177Mobil: 0728-180.973

e-mail: [email protected]

Policlinica Pasteur400349, Cluj-Napoca, Str. Pasteur 24/72Tel: 0264-522.255/6, Fax: 0364-405.704Mobil: 0723-256.501, 0735-268.268e-mail: [email protected]

Profesor Dr. N. HâncuPreºedinte

Policlinica Regina Maria Cluj

Dr. Wargha EnayatiPreºedinte

Grupul Regina Maria

Marþi, 20 octombrie 2015ªtiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00ªtiri Radio România (retransmisie): 02:00, 04:00,06:00, 10:00, 15:00, 22:0007:00-10:00 Bibiliceala de dimineaþã cu Daniel Deneººi Rareº Sãvan10:00-14:00 ÎnFIRipeala cu Florin Grosu16:00-17:00 Cu cãrþile pe faþã cu Ioana Jeler17:00-19:00 DediFIRcaþii cu Ciprian Muncelean19:00-20:00 Pe Someº în sus ºi-n jos cu CiprianMunceleanAscultã-ne ºi citeºte-ne online: www.radiofir.roUrmãreºte ºi pe Facebook: www.facebook.com/radiofir

Marþi, 20 octombrie 20156,00 Bunã dimineaþa. Prezintã: Andrei Maxim; 8,00 Emisiunea

în limba maghiarã; 10.00 De zece ori România. Emisiune multiplexrealizatã de Reþeaua Studiourilor Regionale Radio România; 11,00Buletin de ºtiri; 11,05 Pulsul zilei. Prezintã Adela Groza; 12,00Jurnal transilvan; 12,10 Pulsul zilei. Prezintã: Adela Groza; 14,00Emisiune preluatã de la Radio România - Redacþia minoritãþi;16,00 Emisiunea în l. maghiarã; 18,00 Jurnal transilvan; 18,10Sens unic. Prezintã Cristian Zoicaº; 19,00 Buletin de ºtiri; 19.05Sens unic. Prezintã Cristian Zoicaº; 21,05 Din grãdina cu florimulte - emisiune de folclor realizatã de Daniela Chiºbora; 22,00Închiderea programului pe 909, 1404 ºi 1593 KHZ.

Redacþia nu îºi asumã responsabilitatea

pentru schimbãrile intervenite în programele

posturilor de televiziune.

CABINET

STOMATOLOGIC

CENTRUL

MEDICO-CHIRURGICAL

UNIVERSITAR

INTERSERVISANCluj-Napoca, cartier Gheorgheni,str. N. Pascaly nr. 5,

Program: zilnic 7-21

Medic gardã: 21-7

Tel./fax: 0264-414.163Tel.: 0264-414.807

Str. Moþilor nr. 87Tel: 0364139925

• INTERNE - CARDIOLOGIE • GASTRO-

ENTEROLOGIE • PNEUMOLOGIE •

MEDICINA MUNCII • ENDOCRINOLOGIE •

DERMATOLOGIE + CHIRURGIE

DERMATOLOGICÃ • NEUROLOGIE •

PSIHIATRIE + PSIHOLOGIE •

REUMATOLOGIE • ALERGOLOGIE •

CHIRURGIE GENERALÃ +

GINECOLOGICÃ + UROLOGICÃ +

PLASTICÃ • CHIRURGIE CERVICO-

FACIALÃ + ORTOPEDIE + CHIRURGIE

ORTOPEDICA + O.R.L. • OFTALMOLOGIE

• GINECOLOGIE • PEDIATRIE + GASTRO-

ENTEROLOGIE • UROLOGIE

EKG, EKG de efort • EEG • EMG •ECODOPPLER • ECOGRAFIE de sîn,

abdominalã, cardiacã, endovaginalã,osteoarticuarã, tiroidianã • ENDOSCOPIE

digestivã, abdominalã •HISTEROSALPINGOGRAFIE •

CISTOSCOPIE • VIDEOCOLONOSCOPIE •MAMOGRAFIE • VIDEOGASTROSCOPIE •

TOMOGRAFIE • RADIOLOGIE •

OSTEODENSITOMETRIE

LABORATOR ULTRAMODERNCOMPUTERIZAT:

- hematologie + biochimie + teste SIDA +imunologie + parazitologie + teste de

imunitate; - teste Papanicolau + ex. secreþievaginalã ºi uretralã; - teste de toxoplasmozã

ºi clamidia;

TOMOGRAFIECOMPUTERIZATÃ

CU APARAT SIEMENS 2010GRATUIT

Examinãri de LABORATOR ºiRADIOLOGIE, decontate de Casa de

Asigurãri de Sãnãtate cu bilet detrimitere de la medicul de familie.

RMN(General Electric,generaþia 2014)

PROGRAMULPROGRAMUL

CINEMA "FLORIN PIERSIC"

16 - 25 OCTOMBRIE 2015

FESTIVALUL INTERNAÞIONAL

DE FILM

COMEDY CLUJ -EDIÞIA A 7-A

Agerpres

Partidul Democrat (PD), careîmpreunã cu Partidul Liberal Democrat(PLDM) ºi Partidul Liberal (PL)formeazã alianþa de guvernare de laChiºinãu, a respins acuzaþiile formulateîmpotriva sa de fostul lider al PLDM,Vlad Filat, care l-a acuzat direct pevicepreºedintele PLD, Vlad Plahotniuc,de “regizarea” arestãrii sale.

“Le considerãm nefondate, însãînþelegem cã sînt fãcute într-o atmosferãde tensiune ºi emoþie ºi, din acest motiv,ne vom abþine de la orice calificare alor în acest moment”, se aratã într-uncomunicat difuzat joi seara de PD.Potrivit textului, Filat beneficiazã deprezumþia de nevinovãþie ºi PD nu vaexprima nicio poziþie în legãturã cuacuzaþiile care i se aduc, cîtã vreme nuexistã o decizie definitivã a instanþei.

Fãcînd apel la echilibru, PDavertizeazã cã “destrãmarea alianþei deguvernare ar pune într-o situaþiedelicatã Republica Moldova”, care arenevoie, mai mult ca oricînd, “destabilitate ºi de unitate”, maimenþioneazã comunicatul. “PartidulDemocrat nu doreºte denunþareaacordului AIE ºi nici alegeri anticipate”.

Pe de altã parte, Vlad Plahotniuc,considerat “finanþatorul” ºi “eminenþacenuºie” a PD, a anunþat cã seautosuspendã din funcþia de prim-

Agerpres

Alianþa de Integrare Europeanã-3(AIE-3) nu se va destrãma în urmaarestãrii liderului Partidului LiberalDemocrat din Republica Moldova(PLDM), Vlad Filat, care s-a retras joi dela conducerea formaþiunii, dupã ceparlamentul i-a ridicat în aceeaºi ziimunitatea parlamentarã, pentru aputea fi anchetat într-un caz depresupusã fraudã bancarã ºi acte decorupþie.

O declaraþie în acest sens a fost fãcutãjoi seara de cãtre preºedintelePartidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu,la un post de televiziune local, relateazãportalul IPN. AIE-3 este formatã dinPLDM, PL ºi Partidul Democrat (PD).“Alianþa nu a murit. Nu e beton, darexistã. Vladimir Filat a predat ºefiaPLDM (premierului) Valeriu Streleþ.Acesta a declarat (...) cã nu-ºi va dademisia, deci, PLDM rãmîne laguvernare. Este o situaþie mult maibunã decît atunci cînd existaguvernarea minoritarã”, a spus liderulliberal.

Ghimpu mai susþine cã situaþia nu esteatît de gravã, deºi AIE-3 a rãmas fãrãmajoritate parlamentarã dupã ce VladFilat, fost premier, a fost reþinut pentru72 de ore: “Lui Filat i-a fost ridicatãimunitatea parlamentarã, dar nu ºimandatul. Da, am rãmas acum 50 dedeputaþi în AIE-3. Dar mai sînt deputaþiiindependenþi, care au spus cã vor vota

Republica Moldova:

Alianþa pentruIntegrare Europeanã-3nu se destramã

marþi, 20 octombrie 2015

roza vînturilorZiarul nostru foloseºte ºtiri ºi articole

furnizate de agenþia de presã AGERPRES

3www.ziarulfaclia.ro

Administraþia americanãsubestimeazã numãrul civiloruciºi în atacurile cu drone

Armata americanã, acuzatã cã adistrus probe privind atacul asupraspitalului MSF din Afganistan

R.Moldova:

Democraþii resping acuzaþiilelui Filat ºi încearcã sãpãstreze alianþa de guvernare

Washingtonul,pregãtit sãparaºuteze maimulte muniþiirebelilor care luptãîmpotriva StatuluiIslamic

France Presse

Armata americanã estepregãtitã sã paraºuteze mai multemuniþii rebelilor care luptãîmpotriva Statului Islamic (SI) înnordul Siriei, a asigurat unresponsabil american, dupã ceSUA au paraºutat duminicãaproximativ 50 de tone demuniþii.

“Vor exista mai multeparaºutãri, dar numai dacã ei vorputea dovedi cã au utilizat(muniþiile) într-o manierãeficientã împotriva StatuluiIslamic”, a afirmat acelaºiresponsabil, sub rezervaanonimatului. “Cu cît ei vor arãtamai multe rezultate, cu atît maimulte livrãri vor primi ºiavioanele americane îºi vor alegeþintele în funcþie de progresele(rebelilor împotriva StatuluiIslamic)” pe teren, a continuat el.

Programul livrãrilor deechipamente militare rebelilor -care ilustreazã reorientareaPentagonului dupã eºecul planuluisãu de antrenare a forþelor locale- se va “baza pe rezultatele”rebelilor în teren, a insistat acelaºiresponsabil. Totuºi, oficialul aspus cã dacã rebelii eºueazã ºiaceste arme ajung pe mîini greºite,grupurile în chestiune “vor fiþinute la distanþã”.

Forþele coaliþiei internaþionaleconduse de SUA au paraºutatduminicã aproximativ 50 de tonede muniþii de calibru mic ºigrenade rebelilor care luptãîmpotriva Statului Islamic înnordul Siriei, cu ajutorul unoravioane cargo C-17.

Potrivit colonelului SteveWarren, un purtãtor de cuvîntmilitar american aflat la Bagdad,muniþiile paraºutate eraudestinate “Coaliþiei arabe siriene”,alianþã ce reuneºte, potrivitacestuia, între 4.000 ºi 5.000 decombatanþi în nord-estul Siriei,unde se aflã bastionul StatuluiIslamic.

Aceastã operaþiune este dovadanoii abordãri anunþate vineri deadministraþia americanã pentruacþiunea sa în Siria. Mai degrabãdecît sã încerce formarea sirienilorpentru combaterea StatuluiIslamic, o iniþiativã sortitã eºecului,Pentagonul se va concentra deacum înainte pe furnizarea de armeºi sprijin aerian grupurilor atentselectate, în special în nord-estulSiriei.

Programul de formare ºiînzestrare cu echipamente, lansatla începutul anului 2015 ºi careeste finanþat cu 500 milioane dedolari, a vizat în jur de 5.000 derebeli sirieni. Într-un final,programul a permis doar formareacîtorva zeci de combatanþi. Armataamericanã este obligatã sãrecunoascã faptul cã unii dintrecombatanþii pregãtiþi de ea aupredat o parte din echipamentelelor Frontului Al-Nosra, ramurasirianã a Al Qaida.

legile necesare pentru prosperarea þãriiºi a integrãrii europene”.

Mihai Ghimpu s-a pronunþat pentrutragerea la rãspundere a tuturor celorvinovaþi de furturile de proporþii dinsistemul bancar ºi a negat implicarea saîn scheme frauduloase bancare.

“Noi de cinci ani vorbim cã se furã dela Banca de Economii (una din cele treibãnci devalizate cu 1 aproape 1 miliardde dolari la sfîrºitul anului 2014). Estebine cã i s-a permis justiþiei sã-ºi facãtreabã, iar lui Filat sã-ºi demonstrezenevinovãþia”, a afirmat Ghimpu,adãugînd cã el personal nu s-a îmbogãþitde cînd este în politicã. “Am o benzinãrie,pe care am construit-o cu banii obþinuþide la vinderea apartamentului lãsatmoºtenire de soacrã”, a explicat Ghimpu.

Potrivit Centrului NaþionalAnticorupþie de la Chiºinãu, Vlad Filateste acuzat de corupere pasivã ºi traficde influenþã ºi riscã pînã la15 ani deînchisoare.

Potrivit Procuraturii generale aRepublicii Moldova, pe timpul cînd erapremier, Vlad Filat ar fi primit de la omulde afaceri Ilan Shor “bunuri ºi servicii cenu i se cuvin în sumã de 60 de milioanede dolari pentru a organiza numirea luiShor în calitate de consul onorific înFederaþia Rusã”.

În 2013-2014, Vlad Filat ar fi pretinsºi ar fi primit de la Ilan Shor bani ºiservicii ºi alte bunuri în sumã de peste190 de milioane de dolari, se mai spuneîn materialele Procuraturii.

vicepreºedinte al Partidului Democrat,conform unui anunþ fãcut de el tot joiseara pe pagina sa de Facebook.Totodatã, oligarhul a mai adãugat cãrenunþã ºi la calitatea de membru alformaþiunii pînã la clarificarea ancheteiîn cazul Bãncii de Economii.

Fostul premier Vlad Filat, cãruiaparlamentul i-a ridicat joi imunitateaparlamentarã, a fost reþinut pentru 72de ore în dosarul Bãncii de Economii.Procurorul general, Corneliu Gurin,considerat de presa de la Chiºinãu cafiind un apropiat al lui Plahotniuc, aafirmat cã prejudiciul adus statului decãtre fostul premier este estimat la sutede milioane de euro.

Banca de Economii, Unibank ºi BancaSocialã au fost devalizate la sfîrºitulanului 2014 cu aproape 1 miliard dedolari, fraudã ce a destabilizat puternicsistemul bancar al republicii ºi a generatacþiuni de protest care continuã ºi astãzila Chiºinãu.

Potrivit presei de peste Prut, rãzboiulpolitic dintre Vlad Filat ºi VladPlahotniuc a reizbucnit joi, dupã opauzã de mai bine de doi ani. Epopeeaconflictelor ºi împãcãrilor dintre cei doirivali politici a început încã în 2013,atunci cînd Plahotniuc a fost demis dinfuncþia de prim-vicepreºedinte alparlamentului, iar Filat a pierdut funcþiade prim-ministru ºi dreptul de a o maiocupa vreodatã.

AFP

Într-un dosar intitulat “Maºina deucis”, The Intercept publicã o serie dedocumente secrete, care i-au fost oferitede un expert din cadrul serviciilor deinformaþii americane.

Documentele aratã, între altele, cã întimpul operaþiunii Haymaker, în nord-estul Afganistanului între ianuarie 2012ºi februarie 2013, atacurile cu drone aleforþelor speciale americane au ucis peste200 de persoane, dintre care numai 35erau þinte vizate. Într-o perioadã de cinciluni în timpul acestei operaþiuni, 90%dintre persoanele ucise nu erau dintrecele vizate. Documentele aratã deasemenea cã militarii americani audesemnat aceste victime în statisticile lorca fiind “inamici uciºi în luptã”. “Însã noisîntem obiºnuiþi cu acest lucru. Agenþiilede informaþii, JSOC (forþele specialeamericane care efectueazã atacurile), CIA(care efectueazã de asemenea atacuri cudrone) ºi toþi cei care ajutã ºi susþinaceste programe nu au probleme cuacest lucru”, a declarat sursa citatã.

Intervievat în legãturã cu ancheta dinThe Intercept, purtãtorul de cuvînt alCasei Albe, Josh Earnest, a spus cãpreºedintele Barack Obama încearcã “sãfie cît de transparent posibil în privinþa

operaþiunilor antiteroriste” din lume.“Iar faptul cã aceste operaþiuni merg

foarte departe pentru a evita victimelecivile este în contrast izbitor cuorganizaþii precum talibanii, caredesfãºoarã clar operaþiuni împotrivacivililor nevinovaþi, într-o strategiecoordonatã pentru a alimenta violenþeleºi tulburãrile”, a spus purtãtorul decuvînt.

În ancheta sa extinsã, The Interceptdetaliazã de asemenea mecanismeleprocesului de decizie al maºinãriibirocratice, înainte de lansarea unui ataccu dronã.

Site-ul prezintã astfel “cartonaºe debaseball” create de membrii serviciilorde informaþii, pe modelul cartonaºelorcu jucãtorii preferaþi pe care le schimbãîntre ei fanii sportului.

Un portret al þintei, ameninþarea pecare aceasta o reprezintã pentru SUA,legãturile sale cu alþi extremiºti - toateacestea sînt combinate de serviciilesecrete într-un dosar care va circulainclusiv pînã la biroul preºedinteluiObama, pentru ca el sã dea undã verdeloviturii.

Odatã lansat, procesul de autorizaredin partea preºedintelui dureazã înmedie 58 de zile. Valabilitatea ordinuluieste de 60 de zile.

The Guardian

Un tanc american a intrat în ruinelespitalului din Afganistan, distrus într-un atac aerian la 3 octombrie, stîrnindîngrijorãri cã armata SUA a vrut astfelsã elimine dovezi în cazul uneieventuale anchete privind comitereaunei crime de rãzboinline.

Atacul asupra spitalului din Kunduzcare aparþinea organizaþiei caritabileMedici fãrã Frontiere (Médécins sansFrontieres, MSF) s-a soldat cu moarteaa 10 pacienþi ºi a 12 membri aipersonalului.

MSF susþine cã a fost informatã dupã“intruziunea” din aceeaºi zi cã în tancse aflau investigatori ai unei echipeformate din reprezentanþi ai SUA,NATO ºi Afganistanului careancheteazã atacul. “Intrareaneanunþatã ºi forþatã a avariatproprietatea, a distrus potenþialeprobe ºi a cauzat stres ºi teamã”, aprecizat MSF.

Pentagonul nu a rãspuns solicitãriide a comenta incidentul, care survineîn contextul în care au apãrut noidovezi cã forþele americane careoperau în zonã la momentul ataculuiºtiau cã în clãdire funcþiona un spital.

Analiºti americani pentru operaþiunispeciale adunaserã informaþii asupraspitalului cu cîteva zile înainte de atac,deoarece credeau cã un agentpakistanez îl folosea ca bazã.

Analiºtii au fãcut o hartã o zonei ºiau trasat un cerc în jurul spitalului, aspus oficialul citat. Bãrbatulpakistanez, prezentat deopotrivã ca unsuspect taliban ºi angajat alDirectoratului inter-servicii dinPakistan, a fost ucis în atac.

Din cei aproape 200 de pacienþi ºimembri ai personalului aflaþi în spitalîn momentului atacului, cel puþin 30au fost rãniþi, potrivit MSF, care a spuscã atacul este o încãlcare aConvenþiilor de la Geneva ºi o crimãde rãzboi. Potrivit organizaþiei, uniidintre pacienþi au ars de vii în paturilelor.

Mai multe anchete privind ataculanalizeazã dacã echipele americanedistincte implicate - experþii înoperaþiuni speciale, ofiþeri aicomunitãþii de informaþii,comandamentul militar care a ordonatatacul - ºtiau cã unitatea este un spital,dacã au transmis un avertisment cãurmeazã un atac ºi ce s-a întîmplat lafaþa locului la momentului loviturii.

Nu se ºtie dacã informaþiile deþinutede analiºti, conform cãrora unitateaera un spital, au fost împãrtãºite ºicomandamentului care a lansat atacul.Potrivit MSF, coordonatele GPS careidentificau spitalul au fost împãrtãºitecu ofiþeri americani, afgani ºi aicoaliþiei internaþionale, dar ºi cuoficiali civili “nu mai tîrziu de 29septembrie”.


diverse4www.ziarulfaclia.ro

CNADNR nu a obþinutîncã revizuireaacordului de mediupentru a putea defriºapãdurea de petronsonul Gilãu-Nãdãºel

2016 stabilit pentru darea în folosinþã atronsonului Gilãu-Nãdãºel sã nu maipoatã fi respectat.

Tronsonul de autostradã Gilãu–Nãdãºel va avea 8,7 km, costurile lucrãriifiind de 258 milioane lei. Aceastãporþiune de drum va avea 11 pasaje, iarla Nãdãºel se va lega la DN1F printr-unsens giratoriu, în zona aceea urmînd sãfie construite ºi douã bretele deracordare. De asemenea, pentru cãlocalnicii au cerut expres, se vor construiºi douã pasaje pentru drumurile locale,ca oamenii sã poatã ajunge la terenurileagricole pe care le deþin.

Un alt element de infrastructurãimportant care trebuie fãcut peautostrada A3 ºi fãrã de care nu se vaputea circula pe tronsonul Gilãu-Nãdãºel,este podul de peste Someº, care sã facãlegãtura dintre tronsonul Turda-Gilãu 2B ºi Gilãu-Mihãieºti 3 C. ReprezentanþiiCNADNR susþin cã deja aceastã lucrare afost ascoasã la licitaþie pe SEAP. Potrivitaceloraºi surse, podul þine de tronsonul2 B Turda-Gilãu ºi de aceea a fost nevoiede o altã licitaþie pentru atribuirea acesteilucrãri.

Lucrãrile la Autostrada Transilvania aufost începute în iunie 2004, moment încare proiectul prevedea ca 415 kilometride autostradã, între Braºov ºi Borº, sã fieconstruiþi pînã în 2012. În tot acest timpau fost finalizate însã doar douãtronsoane, între Cîmpia Turzii ºi Gilãu,însumînd 52 de kilometri.

Preºedintele CCL, cãtre Seplecan:

„Bazaþi-vã pe profesioniºti ºi veþi vedea cã nu vizibilitatea proprie, prin ieºirea înmass media vã aduce succes, ci mai degrabã faptele împlinite cîºtigã credibilitate”

Seplecan anunþã cã va fi susþinut de UNPR pentru Primãria Cluj-Napoca

urmare din pagina 1

de patru luni de cînd sînt la conducerea CJ vãdmulte lucruri care nu sînt bune pentru cetãþeniijudeþului Cluj. Administraþia judeþeanã areresponsabilitatea construirii Centrului Integratde Deºeuri ºi are bani europeni pentru a închidecele ºase rampe din judeþ, inclusiv Pata Rît. Dinestimãrile noastre, sînt circa 700.000 de metricubi de deºeuri depozitate la Pata Rît, dupãpãrerea mea, depozitate ilegal, ceea ceîngreuneazã închiderea”, a afirmat Seplecan,amintind cã a formulat o plîngere penalã în carea arãtat situaþia pe care a gãsit-o. „În plus, ºi dinnou e pãrerea mea personalã, firmele care aucolectat nu au fãcut-o conform legii, nu aucolectat selectiv, iar depozitãrile, la fel. Vã maispun ceva: constructorul iniþial, Cornu, de laConfort este acum închis. Proiectantul, GeorgeBoieru, a fost închis. Patronul de la firma cares-a ocupat de dirigenþie a fost ºi el închis, cel de

la subcontractorul Napoca Construcþii a fost larîndul sãu închis, fostul preºedinte al ConsiliuluiJudeþean a fost ºi el închis o perioadã. Eu amcerut o expertizã, cãci de acolo a dispãrut undeal întreg. ªi am fãcut ºi plîngere la DNA”, aexplicat Seplecan.

Totodatã, acesta a precizat cã, împreunã cuechipa de proiect, a decis relicitarea pe faze aîntregii construcþii a centrului, pentru a nupierde banii europeni. „Avem nevoie de oaprobare de la Bucureºti ca sã putem fazaproiectul, ca sã nu pierdem banii europenipentru construcþie, sã nu fim nevoiþi sãconstruim din banii de la bugetul judeþean. Amrelicitat construcþia, fidicul galben este deja peSEAP, iar în acest moment este gatadocumentaþia ºi pentru fidicul roºu pe careurmeazã sã îl dãm spre SEAP ºi sã-l relicitãm. Eusper ca în maxim trei sãptãmîni sã avem pe SEAPºi fidicul roºu urcat ºi relicitat”, a spus ºeful CJ,subliniind cã proiectul va fi continuat cu aceeaºi

echipã tehnicã. Întrebat de cãtre Iosif Pop dacãa luat în calcul o modalitate prin care cetãþeniisã îºi poatã recupera banii daþi în plus pecolectarea gunoaielor, Seplecan a precizat cãîn plîngerile penale a solicitat ºi recuperareaprejudiciului. Totodatã, preºedintele CCL le-asugerat celor din echipa de proiect sãgîndeascã un sistem de stimuli economicipentru colectarea selectivã a deºeurilor directla sursã. „Ar trebui sã recompensaþi colectareaselectivã a deºeurilor reciclabile direct lacetãþean”, a opinat Pop, concluzionînd:„Despre datoria altora ºi lipsa dvs. de datorie,oricum rãspundeþi pentru ea, lucrurile au fostcam scãldate. Bazaþi-vã pe profesioniºti ºi o sãvedeþi cã datoria dvs. va fi uºor de continuatastfel. Înþeleg cã vã asumaþi acest proiect ºicontinuaþi cu aceeaºi echipã. Soluþiile pentruaceastã investiþie îºi gãsesc rezolvarea în zonaprofesionalã. Oamenii politici au decizia,profesioniºtii aduc succesul. Bazaþi-vã pe

profesioniºti ºi veþi vedea cã nu vizibilitateaproprie, prin ieºirea în mass media vã aducesucces, ci mai degrabã faptele împlinite cîºtigãcredibilitate”, i-a spus preºedintele CCL ºefuluiadministraþiei judeþene. „Aspectele juridice ºicele de contractare ºi execuþie considerãm noicã trebuie sã le mandataþi cu foarte mareexigenþã celor care ºtiu sã coordoneze, sãconducã ºi sã gestioneze proiecte. Concluzianoastrã - separat de faptul cã existã ºi o zonãcu conotaþii penale – acest proiect nu a fostgestionat profesionist. ªi eºecul este cauzat, înprimul rînd, de faptul cã s-a dat mandatat unoroameni care nu meritau acel mandat. ªi artrebui judecaþi pentru modul în care auacþionat. Un city manager bine pregãtit, celpuþin cu o viziune de nivel judeþean, cu ocunoaºtere a aspectelor pe o arie mare ºi cu oechipã de profesioniºti ºi nu de politicieni, facposibil succesul”, a conchis preºedintele CCL,Iosif Pop.

Atipic Beauty,pentru al treilea anconsecutiv la Cluj

12 fete frumoase imobilizate în scaune curotile vor prezenta creaþii vestimentaresemnate de designerii români, în cadrul celeide-a ºaptea ediþii a proiectului Atipic Beauty,organizat de asociaþia Open Your Heart, încolaborare cu o agenþie de turism. Este atreia oarã cînd show-ul Atipic Beauty are locîn Cluj-Napoca, organizatorii arãtînd cã alegoraºul nostru datoritã implicãrii puternice acomunitãþii de business ºi a impactului pecare show-ul l-a avut în ediþiile trecute.

Spectacolul de modã va avea loc marþi, 27octombrie, ora 19 la Casino Parc - centrulde culturã urbanã. Evenimentul va fiprezentat de Cosmina Pãsãrin ºi va fi întregitde trei miniconcerte susþinute Maria Radu,Aminda ºi Paula Lezeu. „Colaborareadesignerilor în proiect manifestã dorinþaacestora de a redefini ideea de frumuseþe ºiperfecþiune prin realizarea unor þinutepentru persoanele cu dizabilitãþi, urmãrindu-se astfel schimbarea ideilor preconceputevizavi de aceste persoane”, aratãorganizatorii evenimentului. Potrivitacestora, lista designerilor români, care voroferi þinute participantelor, îi cuprinde peAnca Munteanu, Gabriela Atanasov, DianaVoevutki, Anca ºi Silvia Negulescu,Framboise, Concepto, Borodi VeronicaStefania, Daleea, Guara, Istvan Cimpean,Alin Dinca (accesorii), Daniela Sala ºi LauraIon

„Clujenii vor avea parte de un evenimentemoþionat, o adevãratã lecþie de viaþã în carefrumuseþea interioarã este cea care conteazãcu adevãrat. Cele 12 fete în scaune cu rotilevor fi însoþite pe podium de 12 persoanepublice, în dorinþa de a elimina barierele dinsocietatea româneascã ºi de a crea ideea decoeziune ºi incluziune socialã a persoanelorcu dizabilitãþi. În plus, pentru prima oarã încadrul Atipic Beauty, fostul rugbist, GeorgeBaltã, va fi prezent pe podium alãturi deAdina Buzatu, stylist vestimentar”, anunþãorganizatorii Atipic Beauty, precizînd cãevenimentul este unic în lume ca format ºieste înregistrat ca brand. „Chiar dacãsocietatea româneascã nu este pregatitã încãsã adopte acþiunile externe ale þãrilor caresînt familiarizate cu incluziunea socialã apersoanelor cu dizabilitãþi, noi ne-am propussã ne continuãm eforturile de promovare.Clujul este un oraº în care am fost mereuprimite cu cãldurã ºi ne-am simþitextraordinar”, precizeazã Magda Coman,preºedinta asociaþiei Open Your Heart.Iniþiatoare a proiectului, Magda Coman esteun fost model profesionist care, în urma unuiaccident, a ajuns sã trãiascã viaþa în scauncu rotile.

A.S.

Liviu Dragnea: Se impuneo analizã a activitãþii miniºtrilor PSDpînã la finalul anului

urmare din pagina 1

cã nu am cedat ºi nu am pus partidul de-asupraintereselor cetãþenilor, am refuzat sã considercã voinþa politicã ºi ceea ce mi se ordonã de lapartid ar putea suplini litera ºi spiritul Legii. Estenormal cã am devenit indezirabil ºi uºor deînlocuit – pentru ei eram doar unealta prin carese puteau îngropa scheletele de prin dulapurilea zece ani de administraþie publicã. Îi anunþ cãaºa ceva nu se poate. Nu vreau sã nu respectLegea.

La fel ca ºi domnul Oprea sînt omul legii,vertical ºi de cuvînt. Nu fac decît ce am fãcut ºi

pînã acum, sã îmi respect angajamentul politic,promisiunile fãcute cetãþenilor: respect faþã delege, respect faþã de cetãþenii acestei naþiuni,implicare pentru bunãstarea tuturor, pentru untrai decent, luptã împotriva hoþiei, aplicarealegii. Siguranþa statului este datã de siguranþaîn care trãiesc cetãþenii în slujba cãruia cei careocupã vremelnic niºte funcþii trebuie sãmunceascã. Trebuie sã slujeascã. Acesta esteinteresul naþional: o Românie puternicã, cucetãþeni fericiþi care sã nu-ºi mai amanetezeviitorul lor ºi al copiilor lor în numele hoþiilorunor politicieni corupþi. Doresc sã fac ºi sãpromovez o astfel de politicã, una curatã, în

spiritul ºi litera legii, constructivã, în interesulcetãþenilor, una prin care sã se facã curãþenieatît în politicã, cît ºi în administraþie. Vin sã faccurãþenie’’, a arãtat Sepelcan. ªeful CJ Cluj aratãcã în 2016 va deveni primarul municipiului Cluj-Napoca cu suþinerea lui Gabriel Oprea.

‘’În 2016 voi fi primarul municipiului Cluj-Napoca cu suþinerea ºi sprijinul celor cãrora leplace genul de politicã pe care îl propun: onest,vertical, în interesul cetãþenilor, fãrã hoþii ºi fãrãpartipriuri politice. Voi fi primarul muncipiuluiCluj-Napoca cu sprijinul ºi susþinereavicepremierului Gabriel Oprea ºi a UNPR”, atransmis Seplecan printr-un comunicat de presã.

urmare din pagina 1

Ponta: Coaliþia guvernamentalã va decide aplicarea mairapidã a unor mãsuri amînate din Codul fiscal

Preºedintele Partidului Social Democrat, LiviuDragnea, spune cã a discutat cu premierul VictorPonta despre o analizã a activitãþii miniºtrilor PSD,pînã la finalul anului, el adãugînd cã acest lucrunu ar însemna automat ºi schimbãri din funcþie.

“Am vorbit cu prim-ministrul astãzi ºi recunosccã am vorbit ºi ieri la Congres (...) cã ar trebui, înperioada urmãtoare, ºi el ºi noi sã ne gîndim dacãeste nevoie - poate nu este nevoie - de cevaschimbãri în structura Executivului, poate camembri ai Guvernului sau poate ca secretari destat. O analizã serioasã trebuie fãcutã. Nu puteaface nimeni o analizã serioasã ºi responsabilã înaceastã perioadã care a fost destul de agitatã politicpentru noi, dar care s-a terminat ieri”, a declaratluni preºedintele PSD, la finalul ºedinþei BirouluiPermanent Naþional al partidului.

Dragnea a adãugat cã, în urma acestei analize,în cazul în care premierul va considera cã arenevoie de o îmbunãtãþire într-un anumit domeniuse va discuta, prim-ministrul urmînd sã aibã “totsprijinul”.

“Nu poate sã nu fie de acord cu o discuþie. Totuºi,o discuþie nu omoarã pe nimeni”, a spuspreºedintele PSD, întrebat dacã premierul s-a

declarat de acord cu o astfel de discuþie.În opinia lui Liviu Dragnea, o analizã a activitãþii

miniºtrilor PSD se impunea chiar dacã nu ar fi avutloc congresul social-democraþilor.

“Chiar dacã nu erau evenimentele din partid,dupã o perioadã de funcþionare a acestui Guvern,a oricãrui Guvern, este nevoie de aceastã analizã.Adicã, pînã la sfîrºitul anului, trebuie fãcutã aceastãanalizã, care se poate termina, nu neapãrat, cuschimbãri de miniºtri, ci poate cu îmbunãtãþireaunui tip de comunicare, a unei activitãþi într-undomeniu sau altul. Aºa ca fiecare ministru sã ºtiecã nu îl analizeazã nimeni ºi cã, indiferent ce face,e de bine, nu cred cã e sãnãtos. Nu e bine pentrusãnãtate, sã zicem”, a explicat preºedintele PSD.

Liderul social-democraþilor a menþionat cã nueste adevãratã informaþia apãrutã în spaþiul publicpotrivit cãreia ar fi spus cã ar fi nevoie de “oîmprospãtare” a Guvernului pe anumite portofolii.“Este o informaþie neadevãratã. Nu euîmprospãtez. Eu nu sînt împrospãtorul Guvernului,numai cã eu cred cã primul-ministru trebuie sã facãaceastã analizã ºi eu sînt sigur cã o va face, o vomdiscuta împreunã, ne va prezenta în coaliþie, nu enumai un apetit al PSD”, a mai declarat Dragnea.

Premierul Victor Ponta a anunþat, luni, lafinalul unei întîlniri cu liderii ALDE CãlinPopescu-Tãriceanu ºi Daniel Constantin, cã, lapropunerea acestei formaþiuni, coaliþia deguvernare va decide aplicarea de la 1 ianuarie2016 a unor mãsuri din Codul fiscal carefuseserã amînate iniþial pentru o perioadã mailungã de timp, precum reducerea impozitului pedividende.

“Putem cu siguranþã, în baza rezultateloracestui an, sã aplicãm anticipat cîteva dintremãsuri ºi aici e vorba de reducerea impozituluipe dividende de la 16% la 5%, plafonarea la cincisalarii medii (a contribuþiilor de asigurãri desãnãtate - n.r.), aºa cum era normal în momentulîn care s-a schimbat regimul PFA-urilor ºi o

mãsurã dublã la microintreprinderi - creºtereaplafonului de la 65.000 de euro la 100.000 deeuro, dar, în acelaºi timp, obligaþia de a aveacel puþin un angajat, în felul ãsta un angajat carecotizeazã la bugetul de asigurãri sociale”, adeclarat Ponta.

El a adãugat cã aceste propuneri vor fidiscutate în cadrul coaliþiei ºi cã iniþiativa, deºieste mai degrabã în partea liberalã aprogramului de guvernare, atît PSD, cît ºi UNPRsînt de acord cu ea.

“Nu are sens sã fie introduse (aceste mãsuri -n.r.) în timpul anului. Încep de la 1 ianuarie,pentru cã e noul an fiscal. Decizia e a coaliþiei ºio vom lua zilele urmãtoare. Propunerea e de laALDE, eu spun cã e sustenabilã”, a afirmat Ponta.


sãnãtate 5www.ziarulfaclia.ro

1 din 5 români nu s-ar vaccina împotriva virusului hepatitei Bchiar dacã i-ar spune medicul

OPINIA NUTRIÞIONISTULUI

Super alimente imunostimulatoare

Conform concluziilor studiului, prezentatemiercuri, într-o conferinþã organizatã cu ocaziazilelor unitãþii sanitare, 60 la sutã dintre româninu s-au testat niciodatã pentru hepatitã B sauC, iar una din cinci persoane nu s-ar vaccinaîmpotriva virusui hepatitei B, chiar dacã unmedic le-ar recomanda vaccinarea.

Adrian Streinu-Cercel, managerul InstitutuluiNaþional de Boli Infecþioase, a spus cã, deºiromânii au început sã cunoascã din ce în ce maimulte despre HIV/ SIDA, dar ºi despre hepatiteleB ºi C, aceste infecþii rãmîn în continuare oproblemã urgentã ºi realã de sãnãtate publicã.

“De exemplu, aproape toþi românii (97%) auauzit de HIV/ SIDA ºi hepatitele B ºi C, iaraproape jumãtate ºtiu cã folosireaprezervativului reprezintã o metodã eficientã dereducere a riscului pentru aceste infecþii. Existãînsã în continuare cîteva probleme majore:testarea sau mai degrabã lipsa testãrii pentruaceste infecþii, lipsa de încredere în vaccinuri ºiexistenþa unor mituri cu privire la cele treiinfecþii. Aceste motive împiedicã uneoriprevenirea, diagnosticarea ºi tratamentul corectal infecþiilor. În plus, majoritatea românilor încãnu s-au testat pentru hepatitã B ºi C, ceea cereprezintã un impediment puternic îngestionarea acestor infecþii”, a declarat mediculAdrian Streinu-Cercel.

Conform studiului, cu toate cã majoritatearomânilor au auzit de aceste boli, aproape

jumãtate nu sînt conºtienþi de faptul cã opersoanã poate fi infectatã fãrã a avea vreunsemn de boalã. De asemenea, mare parte dintrepersoanele care au fost chestionate pentrurealizarea studiului nu au indentificat în modcorect cãile de transmitere a bolilor. În acelaºitimp, doar o treime dintre cei care au participatla studiu s-au testat vreodatã pentru hepatitã B,C sau HIV, 72 la sutã dintre aceºtia cred cã nuau niciun risc sau au un risc minim sã seîmbolnãveascã de hepatitã B sau C, iar în cazulHIV proporþia creºte la 76 la sutã.

Potrivit documentului citat, doar 58 la sutãdintre cei chestionaþi considerã cã unelecategorii de persoane au risc crescut de hepatitãB sau C, iar identificarea categoriilor la risc estescãzutã.

Odatã cu prezentarea rezultatelor studiului a fostlansatã ºi campania naþionalã de testare,informare, comunicare ºi educare “H-Alert”, carepromoveazã testare gratuitã pentru HIV ºivirusurile care declanºeazã hepatita B ºi C,screening naþional ºi servicii pentru utilizatorii dedroguri injectabile. Testarea va avea ca rezultatrealizarea Registrului Naþional de Hepatite.

Campania se va desfãºura în perioadaoctombrie 2015 - aprilie 2016 ºi va mobilizatinerii ºi grupurile sociale vulnerabile la infecþiacu HIV ºi la virusurile care declanºeazã hepatitaB ºi C. Unul dintre obiectivele principale alecampaniei este de a invita aceste persoane, dar

ºi publicul larg, sã se testeze ºi sã se informezecu privire la prevenirea acestor infecþii. Testareagratuitã poate fi efectuatã în unul dintre celenouã centre din Bucureºti ºi din þarã, dar ºi înlaboratoarele partenere. Lista centrelor poatefi consultatã pe www.h-alert.ro.

Campania a fost lansatã de Institutul Naþionalde Boli Infecþioase ”Prof. Dr. Matei Balº” ºiAsociaþia Românã Anti-SIDA, Fundaþia Parada ºiRomanian Harm Reduction Network Aceastaface parte din proiectul ”Îmbunãtãþireaprevenirii ºi controlului HIV/ SIDA ºi hepatiteiB ºi C în România”, finanþat prin Programul”Iniþiative în sãnãtatea publicã”, în cadrulGranturilor Norvegiene 2009 – 2014, undecofinanþarea este asiguratã de Ministerul

Sãnãtãþii în calitate de operator de program.“Este foarte important ca oamenii sã înþeleagã

cã testarea poate face uneori diferenþa dintreviaþã ºi moarte. Infecþia cu HIV, precum ºi ceavirusurile hepatitice B ºi C, evolueazã de multeori fãrã simptome sau poate fi confundatã cualte infecþii, astfel cã singura modalitate de aafla dacã o persoanã este infectatã sau nu, estetestarea. Cu rezultatele acestor testãri vomputea, împreunã cu Ministerul Sãnãtãþii, sãpunem bazele unor politici de sãnãtate publicãcare sã permitã intervenþii mai rapide ºi maieficiente, care sã diminueze amploareainfecþiilor în rîndul tinerilor, grupurilorvulnerabile, dar ºi în rîndul publicului larg”, aexplicat Adrian Streinu-Cercel.

Institutul Naþional de Boli Infecþioase “Prof. Dr. Matei Balº” a fãcut publicerezultatele unui studiu reprezentativ la nivel naþional despre cunoºtinþele ºipracticile populaþiei cu privire la HIV/ SIDA ºi hepatita B ºi C.

Malaria, un posibil leac împotrivacancerului. Tratamentul a fostdescoperit din întîmplare

Cercetãtorii danezi de laUniversitatea Copenhaga doreau sãgãseascã o modalitate pentru a leproteja pe femeile însãrcinateîmpotriva malariei, o boalã ce poatesã producã o serie de problememedicale severe, deoarece atacãplacenta. Însã ei au descoperit cãproteinele de malarie pot sã atace înacelaºi timp ºi cancerul. Se pare cãnoua metodã este eficientã în cazul a90% din tipurile cunoscute de cancer.

Oamenii de ºtiinþã au combinat unfragment de proteinã, folosit devaccinul contra malariei, cu o toxinã.Secvenþa proteicã poate fi introdusãapoi în celulele canceroase pentru aelibera toxina, distrugînd celuleletumorale.

Savanþii au descoperit cã în ambelecazuri proteinele de malarie seataºeazã de acelaºi carbohidrat. Noultratament ar putea exploatasimilaritãþile dintre cele douã situaþiimedicale.

Acel carbohidrat asigurã o creºtererapidã a placentei. Cercetãtorii daneziau arãtat cã el asigurã aceeaºi funcþieºi în cazul tumorilor - iar parazitulmalariei se ataºeazã de celulelecanceroase exact în acelaºi fel, putîndapoi sã le distrugã.

Oamenii de ºtiinþã cãutau de foartemult timp o metodã care sã le permitãsã exploateze similaritãþile dintre

Cercetãtorii danezi ar putea sã fi fãcut din purã întîmplare un

pas uriaº în direcþia dezvoltãrii unui tratament universal

împotriva cancerului, dupã ce au descoperit cã anumite

proteine de malarie ar putea fi utilizate ca o armã foarte

eficientã împotriva acestei boli, potrivit independent.co.uk.

placentã ºi tumori.“Timp de decenii, savanþii au cãutat

similaritãþi între creºterea placentei ºia tumorilor. Placenta este un organ,care, într-un interval de cîteva luni,creºte de la cîteva celule pînã la unorgan care are o greutate deaproximativ 1 kilogram, furnizîndembrionului oxigen ºi nutrimenteîntr-un mediu relativ strãin. Dintr-unanumit punct de vedere, tumorile facacelaºi lucru, cresc cu agresivitate,într-un mediu relativ strãin”, a spusAli Salanti, cercetãtor la UniversitateaCopenhaga.

Metoda a fost deja testatã pe celulede laborator ºi pe ºoareci cu cancer,precizeazã autorii studiului, publicatîn revista Cancer Cell. Ei sperã, deasemenea, ca primele teste pepacienþi umani sã fie realizate înurmãtorii patru ani.

În testele pe ºoareci, animalele aufost implantate cu trei tipuri diferitede cancere umane. Metoda savanþilordanezi a redus cu trei sferturitumorile din cazurile de limfom non-Hodgkin, a eliminat complet cancerulde prostatã în cazurile a doi dintrecei ºase ºoareci ºi a reuºit sã pãstrezeîn viaþã cinci din ºase ºoareci careavea cancer osos metastazat, încomparaþie cu grupul de control, încadrul cãruia toate animalele cucancer au murit.

Existã o serie de alimenteimunostimulatoare, între acesteaunele legume, alimentele fermentate,peºtele, ceapa ºi usturoiul, dar ºifructe ºi chiar condimente, susþinnutriþioniºtii.

Astfel, broccoli este o legumã careinclude în compoziþia sa un complexde nutrienþi cu potenþial efectantioxidant, anti-inflamator ºidetoxifiant, fiind un alimentimunostimulator ºi un adevãrat agentanticancerigen.

”Compoziþia sa nutriþionalãspecialã furnizeazã ºi alte beneficii(protector cardiovascular ºi alsãnãtãþii ochiului), fãcîndu-l unaliment esenþial al oricãrei dieteechilibrate”, afirmã nutriþionistulLygia Alexandrescu.

De asemenea, alimentelefermentate bogate în probiotice, înspecial chefirul, stimuleazã sistemulimunitar.

Lygia Alexandrescu spune cãprobioticele sînt considerate

elemente benefice sãnãtãþii umane,datoritã faptului cã echilibreazãbalanþa dintre bacteriile “bune” ºi celecare produc boli la niveluluisistemului nostru digestiv.

”S-a constatat cã majoritateaculturilor folosite la preparareachefirului prezintã aceastã rezistenþãnaturalã ºi prin consumul regulat dechefir se reduce incidenþa ºiseveritatea a numeroase forme dediaree, se amelioreazã simptomeleinfecþiilor, au efect imunomodulatorîn tratamentul alergiilor, astmului ºial eczemei ºi micºoreazã efecteleadverse datorate tratamentelor cuantibiotice”, a explicat nutriþionistul.

Peºtele este unul dintre cele maisãnãtoase alimente, care poate înlocuicu succes orice fel de altã carne.Atuurile peºtelui sînt proteinele decalitate ºi grãsimile cu valoarebiologicã ridicatã - renumiþii acizigraºi omega 3, capabili sã menþinãsistemul imunitar optim funcþional.

”Aceºti acizi graºi esenþiali se mai

gãsesc cu precãdere în seminþele dein, floarea-soarelui, dovleac, rapiþã ºinuci”, mai susþine Alexandrescu.

Morcovul ºi dovleacul sînt cele maiimportante surse alimentare de beta-caroten, efectul acestui nutrientasupra sãnãtãþii fiind studiat clinic,organismul putînd beneficia deprotecþie împotriva radicalilor liberi,substanþe care distrug membranacelularã.

”Ceapa ajutã la curãþareacongestiilor ºi la eliminarea excesuluide mucus la diverse nivele înorganism. Usturoiul, de asemenea,posedã numeroase proprietãþiterapeutice: îmbunãtãþeºte activitateaglobulelor albe, mãreºte producþia deanticorpi, distruge ciuperci ºi fungi,precum candida”, mai declarãnutriþionistul.

Strugurii roºii/ negri sînt ºi eiimunostimulatori. Substanþafitochimicã numitã licopen este defapt prezentã în cantitãþi mai mari înaceste fructe delicioase, iar licopenul

are efecte pozitive în profilaxiaºi tratamentul diverselorafecþiuni inflamatoare.

”Antocianinele din pigmentulnatural, care dau culoareaacestor fructe, pot ajuta laprevenirea bolilorcardiovasculare, prin prevenireaformãrii trombilor vasculari(cheagurilor de sînge)”, maispune Lygia Alexandrescu.

Potrivit acesteia, dintrecondimente, ghimbirul,turmericul, oregano, usturoiul,dar ºi ceaiul verde sînt plante cuimportant rol imunostimulator.


artã-culturã6www.ziarulfaclia.ro

Din îndepãrtata Scandinavie...

Convertirea la Ortodoxiea unei tinere familii în Uppsala

Fostul vicecancelar al Germaniei,Franz Müntefering, în vizitã la UBB

Seri folclorice în mediul ruralToamna oferã ocazii bune

pentru organizarea unorspectacole, mai ales la sfîrºit desãptãmînã. Chiar ºi populaþiasatelor are mai mult timp liberpentru vizionarea unormanifestãri artistice, eadevãrat, mai mult la sfîrºit desãptãmînã. Primelereprezentaþii s-au ºi desfãºuratîn localitãþi de pe ValeaSomeºului Mic, la care amparticipat ºi noi. La Iclod, cu

ocazia inaugurãrii sãliimultifuncþionale dinvecinãtatea Primãriei, ceipeste 400 de spectatori au avutocazia sã-l asculte ºi peîndrãgitul interpret de muzicãpopularã Cristian Pomohaci,primit cu multã cãldurã ºiospitalitate de gazde, în fruntecu primarul Emil Pîrþoc. Alãturide Cristian Pomohaci au maicîntat Ciprian Picovici, IoanaRoman, Crina Bujiþã, Diana

Roman, Maria Ioana Cîmpan ºiMaria Golban ªomlea, ultimafiind ºi prezentatoareaspectacolului. În cadrulevenimentului cultural a maievoluat ºi Ansamblul dedansuri populare „Dansatoriide pe Someº” din Iclod,îndrumat de soþii Emil ºi JaninaBodea. A acompaniat orchestrade muzicã popularã „CununaTransilvanã” a CJCPCT.

La sfîrºitul sãptãmînii trecute

am asistat ºi la frumosul concertsusþinut la Bonþida decunoscutul instrumenistgherlean Emil Mihai, venit înlocalitate cu orchestra lui. Încadrul programului a cîntattînãra solistã de muzicã popularãGeorgiana Lobonþ. A fost o searãde neuitat, unde în prim-plan s-a aflat folclorul, dar în repertoriuau figurat ºi piese instrumentalede odinioarã, la reuºitareprezentaþiei contribuind ºiformaþia de dansuri populare„Codriºorul” din localitate.

SZ.Cs.

Facultatea de StudiiEuropene din cadrulUniversitãþii ‘’Babeº-Bolyai’’gãzduieºte miercuri, 21octombrie 2015,dezbaterea“Germania ºiEuropa în secolul XXI”,organizatã de Grupul deReflecþie ºi AnalizãInternaþionalã CITADEL încolaborarare cu Facultatea deStudii Europene ºi cu linia de

studii în limba germanã a UBB,care aniverseazã 20 de ani dela înfiinþare.

Evenimentul se va desfãºurade la ora 10, în AULA MAGNAa UBB. Invitat în cadruldezbaterii este domnul FranzMüntefering, vicecancelarulGermaniei în perioada 2005-2007 (cabinetul Merkel I).

Dezbaterea va fi moderatãde Conf. univ. dr. Valentin

Naumescu, fondatorul ºicoordonatorul Grupului deReflecþie ºi AnalizãInternaþionalã CITADEL,conferenþiar la Departamentulde Relaþii Internaþionale ºiStudii Germane al Facultãþii deStudii Europene. Discuþia se vaconcentra pe aspecte deactualitate ale relaþionãriipolitice ºi economice aGermaniei cu Europa,

reflectate în politici ºi deciziiale Uniunii Europene dar ºi înunele evoluþii din vecinãtateaUniunii, precum ºi peprovocãrile prezente ºiperspectivele acestei relaþii atîtde complexe, cu impactesenþial asupra viitoruluiProiectului European.

Domnia Sa, Franz Münteferingva susþine o conferinþã ºi laFacultatea de ªtiinþe Economiceºi Gestiunea Afacerilor, începîndcu ora 17. Evenimentul va avealoc în sala 118 ºi va fi adresatstudenþilor ºi alumnilor liniei destudii în limba germanã.

La sfîrºitul sãptãmînii trecute, PreasfinþitulPãrinte Episcop Macarie s-a aflat în mijloculcredincioºilor din parohia ortodoxã românãdin oraºul suedez Uppsala. Cu acest prilej,sîmbãtã, 17 octombrie, vlãdica a slujitLiturghia ºi Botezul pentru o tînãrã familiemixtã americano-suedezã, care timp deºase ani s-a pregãtit pentru a intra înBiserica Ortodoxã. Pãrintele EpiscopMacarie i-a luminat, prin apã ºi prin DuhSfînt, pe americanul Matthew, pe soþia sasuedezã Asa ºi pe fetiþa lor Alma, iarduminicã, 18 octombrie, în aceeaºi bisericãparohialã din Uppsala, dupã Liturghie ºicuminecarea cu Trupul ºi SîngeleMîntuitorului Hristos, a sãvîrºit TainaSfintei Cununii pentru tinerii soþi Matthewºi Asa. Ierarhul a pus pe pieptul acestoracruciuliþe din argint, dupã modelul CruciiNordului a episcopiei din þãrilescandinave, le-a oferit o icoanã a MaiciiDomnului ºi alte daruri în cãrþi ºi piesetradiþionale româneºti pentru noua lor casã.

În cuvîntul de învãþãturã, PreasfinþitulMacarie, tîlcuind pericopa evanghelicãduminicalã a Învierii fiului vãduvei din Nain(Luca 7, 11-16), s-a referit la faptul cã tineriibotezaþi ºi cununaþi la aceste slujirieuharistice din Uppsala au fost ridicaþi deHristos, asemenea tînãrului din Nain, dinmoartea pãcatului ºi din bezna morþii.

Matthew a mãrturisit urmãtoarele: „Astãzi,eu ºi familia mea am fost botezaþi. Aceastamarcheazã finalul unei cãlãtorii de ºase anipe care am parcurs-o împreunã, apropiindu-ne de Ortodoxie. A fost o cãlãtorie lungã,

am avut ºi multe dificultãþi, precum ºi multeîntrebãri însã în final am gãsit o comunitateîn care ne simþim cu adevãrat acceptaþi,avînd ºansa sã întîlnim ºi alþi creºtini, careau devenit ortodocºi imediat dupã naºtere.

Faptul cã am fost bine primiþi în comunitateaaceasta este minunat. Nu este întotdeaunauºor sã gãseºti o asemenea comunitate, aºacã sînt foarte fericit pentru acest lucru ºi, deasemenea, sînt fericit sã gãsesc în final oBisericã ce va rãmîne neschimbatã ºi atuncicînd copilul meu va ajunge la maturitate. Nueste o Bisericã ce se schimbã cu trecereaanilor, ci rãmîne fidelã ºi pãstreazã esenþacredinþei. Lucrul acesta ne va da tãrie, mie ºifamiliei mele ºi copiilor noºtri, pe care vrem

sã îi creºtem întru credinþa creºtinã. Prinurmare, sîntem foarte fericiþi cã, în cele dinurmã, ne-am putut alãtura unei comunitãþiunde lucrul acesta va fi posibil. Sîntem cuadevãrat fericiþi ºi binecuvîntaþi cã am pututprimi Taina Sfîntului Botez ºi acum sîntempregãtiþi sã începem o viaþã nouã.”

Pãrintele paroh Dan-Virgil Pãcurar aadus mulþumire PreamilostivuluiDumnezeu pentru darurile revãrsateasupra comunitãþii româneºti din Uppsala,iar Pãrintelui Episcop Macarie i-a mulþumitpentru catehezele pe care le-a susþinut înultima vreme cu familia de convertiþi ºipentru încununarea ostenelilor misionare,prin Sfintele Taine sãvîrºite în bisericaparohialã din Uppsala.

La final, episcopul românilor din Europade Nord a miruit, a binecuvîntat ºi aîncurajat credincioºii aflaþi în necazuri ºiîncercãri, iar copiii au primit mai multedaruri din partea arhiereului MîntuitoruluiHristos – a transmis, pentru FÃCLIA deCluj, Secretariatul Episcopiei OrodoxeRomâne a Europei de Nord.

Filme Comedy Cluj 2015, 16 – 25 octombrie

Dacã e marþi, e Focus …Franþa

Ziua de astãzi, 20 octombrie, este una specialã pot spune. Dincele 18 pelicule programate spre vizionare, nu mai puþin de cincisînt producþii franceze, aºa cã am sã mã opresc asupra lor. La urmaurmei, cinematografia francezã în ansamblu, este una de care trebuieþinut cont, filmele au fãcut deja obiectul unor selecþii ºi chiar premiiplus nominalizãri, un motiv de a vi le supune atenþiei.

Houdini (regia Cedric Babouche) este animaþia graþie cãreia nefamiliarizãm cu unul din marii iluzioniºti ai lumii, Harry Houdini(1874, Budapesta – 1926, Detroit), pe numele real Erik Weisz.

Este animaþia care trebuie vãzutã ºi accentuez trebuie. Acþiuneaîncepe odatã cu anul 1886, cînd Houdini are 12 ani ºi se decide sã-ºi ia soarta în mîini, plecînd de acasã. De aici începe filmul, unuldespre perseverenþã, curaj, originalitate, talent ºi nu în ultimul rînd,muncã, foarte multã muncã. Houdini este considerat iluzionistul carea cunoscut gloria în întreaga lume, prin spectacolele susþinute, greleºi bizare în acelaºi timp. Ar fi sã amintesc doar un truc, cel al dispariþieiunui elefant ºi al dresorului pe hipodromul din Londra !

Cedric Babouche reuºeºte un film admirabil, unul cu trimiteridirecte, din care se poate numai învãþa. Vocaþionalul cere sacrificiiºi în cazul lui Houdini putem vorbi despre o copilãrie pierdutã,dedicatã învãþãrii ºi perfecþionãrii în pretenþioasa artã ailuzionismului.

Preþul gloriei (2014; regia Xavier Beauvois) a fost nominalizatla Leul de Aur, Veneþia, 2014. Nu întîmplãtor, filmul este foarte bineconstruit, are ºi o temã incitantã – furtul trupului lui Charlie Chaplin,pentru o eventualã recompensã -, o distribuþie – Benoit Poelvoorde,Chiara Mastroianni, Dolores Chaplin, Peter Coyote, … - bine plasatãîn contextul textului ºi al regiei, un film care nu trebuie ratat.

Clubul tristeþii (2014; regia Vincent Mariette) este peliculanominalizatã la Heike Hurst Award din cadrul Premiilor Lumiere2015, comedia de situaþii în primul rînd, care genereazã rîs ºi iar rîs,cu toatã duritatea temei, o înmormîntare. Viaþa merge înainte, cutoate necunoscutele prin care sîntem nevoiþi sã trecem …

Satul ideal (2014; regia Stephane Meunier) propune o temãvalabilã ºi þãrii noastre, un sat fãrã doctor/i, dar cu un primar gatasã facã totul ca oamenii satului sã aibã parte de un specialist ºi nuorice specialist, ci unul din … Paris. Pentru reuºita demersului sãu,primarul creeazã un univers paralel, un sat idilic, în care existã pînãºi teren de cricket, sportul preferat al doctorului. La noi …

Am sãrutat o fatã (2015; regia Maxime Govare, Noemie Saglio)readuce în discuþie o temã sensibilã în multe comunitãþi, cea ahomosexualitãþii declarate. Dar este ceva sã te trezeºti într-odimineaþã alãturi de o blondã suedezã, începutul unei posibile ºifrumoase poveºti de iubire.

Alte titluri de interes …Ar putea trezi interes Ace Ventura : Detectivu’ lui peºte (Statele

Unite, 1994, regia Tom Shaydac) cu Jim Carrey în rolul titular, astadoar dacã vã place Jim Carrey; Elita din Hackney (Marea Britanie,2014, regia Chris Bouchard), film încãrcat de acþiune ºi adrenalinã,pãtrundere curajoasã ºi responsabilã în culisele traficanþilor dedroguri londonezi; Un mincinos onest (Statele Unite, 2014; regiaJustin Weinstein), film dedicat vieþii ºi carierei cunoscutului magicianJames Randi, cel care a demascat ‘n’ farsori ai iluzionismului, undocumentar despre adevãrul din spatele trucurilor de magie.

Teatru “Vania ºi Sonia ºi Maºa ºi Spike” deChristopher DurangTeatrul Naþional, 20 octombrie, 19.30

Producþie a Teatrului Mic din Bucureºti, Vania ºi Sonia ºi … nereintroduce în universul personajelor cehoviene, univers valabil ºizilelor noastre. Pentru cã indiferent de nume sau etnie, sîntpersonaje care au aspiraþii, trãiri, dorinþi, speranþe, supãrãri, …

Piesa, recompensatã cu Tony în 2013, prilejuieºte întîlnirea cuactorii Gheorghe Visu (‘Vania’), Andreea Grãmoºteanu (‘Casandra’),Liliana Panã (‘Sonia’), Mihalea Rãdescu (‘Maºa’), ªtefan Lupu (‘Spike’);regisa Horia Suru; scenografia Maria Miu, muzica originalã MarianCîtu, light design Iulian Bãlþãtescu.

Demostene ªOFRON


artã-culturã 7www.ziarulfaclia.ro

De departe, din Ceruri ºi din Strãbuni,

Muzica lui Mugurel Scutãreanu: POVESTEA CERBILORRadio Cluj ºi Orchestra Opera Group Project

ºi-au înscris în palmares realizarea unuieveniment muzical de certã valoare artisticã:prezentarea, în primã audiþie absolutã, a muziciibaletului POVESTEA CERBILOR de MugurelScutãreanu. Despre cum s-a nãscut aceastãmuzicã avem chiar mãrturia regretatuluicompozitor: „Ideea baletului PovesteaCerbilor pleacã de la o colindã (din zonaHunedoarei, dacã bine-mi amintesc) pe care amdescoperit-o acum 3-4 ani. De la prima audiþieam fost frapat de substratul filozofic al acesteigeniale creaþii anonime, de modul frust, extremde condensat, în care este zugrãvitã temaînãlþãrii prin suferinþã. Similitudinile cu dramaLuceafãrului eminescian sînt evidente. Primaintenþie a fost de a scrie un poem simfonic cucaracter programatic, dar destul de repede mi-am dat seama cã o reprezentare muzical-vizualãar da o mai mare forþã expresivã dramei”. Iarmãrturia, asemenea unui testament, fiind vorbadespre ultima lucrare a lui Mugurel Scutãreanu,

s-a regãsit probatã sonor în poveste.Sub bagheta dirijorului Cristian Sandu –

care a realizat un veritabil tur de forþã, într-operioadã scurtã de timp, pentru înþelegereasensurilor adînci ºi interpretarea lucrãrii la unnivel remarcabil – „Povestea cerbilor” arãsunat în toatã arhitectonica ei complexã ºi

elaboratã, ca expresie a dramei, dar ºi a stãriloreuforice generate de dans sau a celor de visaredin cîntecul de leagãn. De fapt, firul porneºte de lacolindã, superbul cîntec de leagãn „derivat dinmetamorfozarea temei cerbilor”, întretãiat desemnele vremii rele, prevesitoare a celor ce-aveausã vinã, de motivul-temã al bocetului, în acelaºiregistru. Secvenþe cinematografice, într-o muzicãvizualã ce exploateazã tema cu variaþiuni, se succedla diferitele partide ale orchestrei, în profiluriritmice ºi motive melodice de mare varietate ºiautenticitate, totodatã, compozitorul apelînd ladisonanþe tocmai pentru a sublinia acest aspect.Pãrþile, intitulate „Copilãrie”, „Blestem”, „Doinirede codru”, „Alai de nuntã”, jocurile (Bihor, de peCîmpie, Oaº...), „Final de nuntã”, „Chemare,Drama, Inima”... au alternat momentele de intenslirism cu cele ritmate, spectaculoase, miºcãrinervoase pline de formule ritmice ºi armonice denaturã rapsodicã, modulaþii ºi disonanþe ce sporescfiorul dramatic. Suflãtorii de lemn, flautul ºisuflãtorii de alamã, avînd susþinerea corzilor, s-au

bucurat de pagini de o coloristicã ºi jocuri denuanþe surprinzãtoare, în care s-au pututrecunoaºte citate explicite din muzicamaramureºeanã, de pe cîmpie, din folclorulmaghiar sau evreiesc; prelucrarea unor cunoscutecîntece precum „Sãracã inima me”, „Rozmarin încolþu mesii” sau insinuarea unor teme din colinde

precum „Ziurel de ziuã” sau „Domn, domn sã-nãlþãm”, sonoritãþi misterioase de clopote sau debucium au generat o bogãþie polifonicã, ale cãreiculori s-au combinat ºi recombinat în orchestraþiiºi ritmuri ingenioase ºi de o transparenþã specialã.

Lucrarea urmãreºte drumul dinspre teluric spreluminã, spre revelaþie, dinspre blestem spreînãlþare.

Reprezentarea scenicã a baletului va pune ºi maimult în valoare aceastã creaþie, libretul slujindîntrutotul muzica ºi mesajul solar al acesteia.

***Cuvinte de aduceri-aminte pentru marele

prieten, înzestrat de Dumnezeu cu darulcreaþiei, dar plecat mult prea devreme, nu fãrãsã fi lãsat în urmã o operã care-i va supravieþui,au rostit: Oana Cristea Grigorescu (fostã colegãde radio cu Mugurel Scutãreanu), dr. MirceaCîmpeanu, Dan Zãhan - preºedintele AsociaþieiRei Culturae Fautores din Turda, ºi AlexandruMânzat, din partea Opera Group Project,orchestrã al cãrei co-fondator a fost MugurelScutãreanu ºi pe care a dirijat-o în numeroaseproducþii. Din partea celor doi din urmã ºi ainstituþiilor pe care aceºtia le reprezintã, fiiceicompozitorului, d-nei Irina Scutãreanu, i-au fostoferite Diplome de excelenþã ºi distincþii Inmemoriam Mugurel Scutãreanu, însemne derecunoaºtere ºi de iubire pentru cel care a fostOmul, Compozitorul, Dirijorul ºi Prietenulnostru.

***Concertul a fost precedat de lansarea unei

valoroase colecþii de compoziþii pe temefolclorice de compozitori clujeni –PRELUCRÃRI FOLCLORICE INSTRUMENTALE(Ed. „Tradiþii clujene”, Cluj-Napoca, 2014) –ediþie îngrijitã de etnomuzicologul dr. MirceaCîmpeanu ºi apãrutã sub egida CentruluiJudeþean pentru Conservarea ºi PromovareaCulturii Tradiþionale Cluj. „Motivele ºi celulelefolclorului au fost deseori folosite în domeniulcreaþiei muzicale, constituind puncte de plecaredin care au fost dezvoltate lucrãri componisticemari, precum cele concepute de înaintaºii PaulConstantinescu, Gheorghe Dima, Mihail Jora,Gavriil Musicescu, Filaret Barbu, ConstantinBrãiloiu, Bela Bartok, Tiberiu Brediceanu ºiGeorge Enescu, care au intuit valoarea pe care

o va dobîndi în timp acest limbaj muzicalcaracteristic, preþuindu-l ca atare. Aceºti maricompozitori români au folosit în compoziþiilelor, ca material genetic primar, o mulþime deteme folclorice pe care le-au elaborat în formediferite, dupã legi evoluate ale compoziþiei,dîndu-le strãlucire ºi grandoare, oferindu-le,într-un final, recunoaºtere ºi prestigiu public,prin introducerea lor în marile sãli de concert.În spiritul reafirmãrii acestui domeniu merituosam conceput alcãtuirea colecþiei de faþã, în caream cerut sprijinul real al marilor valori aletimpului meu. Compozitori tineri ºi maturi,onorante personalitãþi în deplinã putere decreaþie, pãtrunºi de înaltul sentiment aldragostei pentru folclor, ºi-au pus la dispoziþielucrãrile lor, cu încrederea cã ele vor ajungeacolo unde trebuie, la instrumentiºtii ºiformaþiile instrumentale, care au mare nevoiede ele”, precizeazã, în Cuvînt înainte, îngrijitorulediþiei. Sînt reunite în volum creaþii ce poartãimportante semnãturi de compozitori, dirijoriºi instrumentiºti români contemporani: TudorJarda, Ovidiu Barteº, Marius Moldovan, KalmanUrszui, Mugurel Scutãreanu, Constantin Arvinte.Ne aflãm în faþa unei colecþii de prelucrãrimuzicale folclorice de mare valoare, a cãreiapariþie o salutãm cu plãcere.

Michaela [email protected]

Octavian Smigelschi (1866-1912)

MONUMENTALITATE ARTISTICÃMuzeul de Artã Cluj-Napoca, în colaborare cu

Asociaþia Culturalã „Pictor Octavian Smigelschi”,Muzeul Naþional Brukenthal din Sibiu, EpiscopiaRomânã Unitã cu Roma, Greco-Catolicã Oradeaºi Institutul Cultural Român organizeazã, înperioada 21 octombrie – 8 noiembrie 2015,expoziþia „Octavian Smigelschi.Monumentalitate artisticã” (curator:Alexandru Constantin Chituþã).

Vernisajul expoziþiei va avea loc miercuri,21 octombrie 2015, de la ora 18. Vorprezenta: dr. Iulia Mesea (Muzeul NaþionalBrukenthal), dr. Ioana Gruiþã-Savu (MuzeulNaþional de Istorie a Transilvaniei) ºi dr. DanBreaz (Muzeul de Artã Cluj-Napoca). Cu aceastãocazie va avea loc lansarea volumului „OctavianSmigelschi – iniþiatorul picturii naþionalebisericeºti” Ed. ASTRA Museum, autor AlexandruConstantin Chituþã, respectiv al doilea numãral re-înfiinþatei reviste „Luceafãrul”.

***În cadrul vernisajului va avea loc ºi lansarea

volumului trilingv „Virginia Zeani. Portret.Portrait. Ritratto”, Editura Primus, Oradea,2015, care apare cu ocazia împlinirii de cãtrefaimoasa sopranã a vîrstei de 90 de ani. Conf.univ. dr. Florina Mariº-Hinsu va prezenta acestvolum celebrativ, referitor la una dintre cele maiprestigioase soprane lirice din anii 1950, 1960ºi 1970. Timp de douãzeci ºi cinci de ani,Virginia Zeani a fost „prima donna assoluta” aTeatrului de operã din Roma. Renumita solistãa ºtiut sã devinã o adevãratã legendã a scenelorlirice, impunîndu-se printre marile personalitãþiale operei secolului al XX-lea, între care Luiza

Tetrazzini, Amelia Galli-Curci, Renata Tebaldi,Monserrat Caballé, Mirella Freni ºi Maria Callas.Virginia Zeani a cîntat împreunã cu unii dintrecei mai renumiþi tenori, precum BeniaminoGigli, Ferruccio Tagliavini, Luciano Pavarotti ºiPlácido Domingo.

***Octavian Smigelschi a fost unul dintre cei

mai importanþi artiºti români de la sfîrºitulsecolului al XIX-lea ºi primul deceniu al secolului

al XX-lea, cu contribuþii excepþionale în picturareligioasã ºi o operã laicã programaticînnoitoare. Crescut în mediul multicultural aloraºului Sibiu, Smigelschi ºi-a desãvîrºitpregãtirea artisticã la ªcoala de desen de laBudapesta iar apoi ºi-a cizelat maniera prinnumeroase cãlãtorii de studii la München, Viena,Dresda, Berlin, Veneþia, Ravena, Florenþa ºiRoma. Este o perioadã densã de acumulãriartistice, comparaþii, sublimãri ºi cãutãri dedrumuri noi. Privit din aceastã perspectivã,procesul de modelare spiritualã a pictorului areputernice conotaþii ºi interferenþe europene,fiind un adevãrat model de inter-culturalitate.

Opera lui Octavian Smigelschi cuprinde unnumãr mare de lucrãri ce acoperã toate genurile,de la portrete, peisaje, subiecte româneºti rurale,compoziþii simboliste, figuri animaliere, pînã lastudii de costume ºi draperii ºi chiar statuete dinargilã, utilizate în studiul costumului ºi aldrapajului. Dar capitolul care l-a consacratdefinitiv a fost pictura monumentalã religioasã.

Pictura din catedrala mitropolitanã din Sibiu,opera de cãpãtîi a pictorului, are un pronunþatcaracter monumental. Personajele ºicompoziþiile respirã o atmosferã de solemnitate,atitudinea lor vie ºi caldã inspirînd sentimentulpãcii interioare.

Prin opera sa, în care a sintetizat spiritulapusean cu cel rãsãritean, Smigelschi a creat laSibiu un stil propriu, numit neobizantin.

Dispariþia timpurie, la doar 46 de ani, aîmpiedicat desãvîrºirea potenþialului creator alartistului român. De altfel, activitateadesfãºuratã în cea mai mare parte în mediulprovincial, marginal atît faþã de Budapesta cîtºi faþã de Bucureºti, îi limitase ºi pînã atunciafirmarea.

Expoziþia „Octavian Smigeslchi (1866-1912)Monumentalitate artisticã” reuneºte pentru

prima datã la Cluj-Napoca cartoanelemonumentale realizate de pictorultransilvãnean în perioada 1902-1903, creaþiilaice, documente originale, fotografii, proiecteetc. Atît marea pînzã de peste 10 metri lungimecît ºi cartoanele încîntã prin rafinament, prinbogãþia compoziþionalã ºi prin dimensiunilenemaiîntîlnite în pictura româneascã,constituind un eveniment excepþional, ineditpentru publicul din þara noastrã.

Expoziþia „Octavian Smigeslchi (1866-1912) Monumentalitate artisticã” va puteafi vizitatã la Muzeul de Artã din Cluj-Napocaîn perioada 21 octombrie – 8 noiembrie2015, de miercuri pînã duminicã înintervalul orar 10-17.

marþi, 20 octombrie 2015publicitate8

www.ziarulfaclia.ro

SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

SUBREDACÞIA TURDA - Piaþa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323

tel. 0737-023.577

BANCA COOPERATISTÃ ALIANÞA CLUJ-NAPOCABld. 21 Decembrie 1989 nr. 100, tel: 0264.592.123, 0264.430.619

DOBÂNZI DEPOZITEPERSOANE FIZICE:

Perioada Dobânda Tip dobândã1 lunã 2.60% fixã

3 luni 2.80% fixã

6 luni 2.90% variabilã

12 luni 3.10% variabilã

Depozitele sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.

(35033)

AEROPORTUL INTERNAÞIONAL AVRAM IANCU CLUJ RAorganizeazã în data de 26.10.2015, ora 10.00,

concurs pentru ocuparea urmãtorului post vacant:

- Auditor intern: 1 post

Condiþii necesare:- Studii superioare de lungã duratã – profil economic;- Experienþã în audit intern de minim 3 ani;- Curs de auditor intern cu diplomã recunoscutã naþional în domeniul auditului;- Cunoºtinþe de limba englezã – nivel avansat;- Cunoºtinþe Microsoft Office (Word, Excel);- Rigurozitate, atenþie la detalii ºi mod de lucru organizat;- Abilitãþi de lucru în echipã;

- Seriozitate ºi profesionalism.

Acte necesare pentru dosarul de înscriere:- Cerere pentru înscrierea la concurs;- Curriculum Vitae;- Copie C.I.;- Certificat de cãsãtorie, în cazul în care numele de pe actul de studii diferã de cel din actul

de identitate;- O declaraþie privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, referitoare la

incompatibilitãþile auditorilor interni;- Douã scrisori de recomandare de la persoane cu experienþã în domeniul auditului intern;- O lucrare în domeniul auditului public intern;- Copie a actelor doveditoare a studiilor ºi a pregãtirii profesionale;- Declaraþie pe propria rãspundere în care trebuie sã fie menþionat faptul cã aplicantul nu

are antecedente penale care sã-l facã incompatibil cu funcþia pentru care candideazã;- Copie a carnetului de muncã;- Adeverinþã de la fostul loc de muncã sau actualul loc de muncã cu perioada de vechime

în muncã începând cu data de de 01.01.2011;- Declaraþie privind motivele necontinuitãþii în muncã sau studii pentru perioadele ce

depãºesc 28 de zile consecutiv în ultimii 5 ani;

- Adeverinþã de la medicul de familie care atestã starea de sãnãtate.

Probele de concurs:Concursul pentru ocuparea postului constã în 3 etape succesive, dupã cum urmeazã:

- selecþia dosarelor de înscriere;- proba scrisã - 2 ore;

- interviul.

Fiecare probã este eliminatorie.

Data limita de înscriere: Dosarele de înscriere la concurs se pot depune la Secretariatul

Aeroportului, pânã în data de 23.10.2015, ora 15:00.

Informaþii suplimentare ºi bibliografia de concurs se pot obþine de lasediul Aeroportului Internaþional Avram Iancu Cluj R.A din str. Traian Vuia, nr.

149 - telefon: 0264/307500, int. 240 (Biroul Resurse Umane, Arhivare).

(CP

28)

R.A.-A.P.P.S. BUCUREªTI

S.R.P. VICTORIA CLUJanunþã

organizarea licitaþiei pentru închirierea unorspaþii din administrarea S.R.P. Victoria Cluj

dupã cum urmeazã:- spaþiu administrativ/ comercial

situat la etajul 2 al Hotelului Victoria, B-dul 21Decembrie 1989, nr. 54-56, Cluj-Napoca, jud. Cluj

cu suprafaþa de 22,00 mp ºi preþ de pornire alicitaþiei de 200 euro/ spaþiu/ lunã plus TVA.

Preþul dosarului licitaþiei este de 10 lei, taxa departicipare la licitaþie este de 5% din preþul de pornirea licitaþiei, garanþia de participare la licitaþie este de10% din preþul de pornire a licitaþiei.

Licitaþia va avea loc la sediul S.R.P. Victoria, Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 54-56, jud. Cluj,în data de 06.11.2015, ora 10.00. Înscrierile se pot facepînã în data de 04.11.2015, ora 10.00. În caz deneadjudecare licitaþia se va repeta în fiecare zi de vineri,ora 10.00, iar înscrierile pînã în zilele de miercuri, ora10.00, la sediul S.R.P. Victoria Cluj.

Informaþii suplimentarela tel. 0264-598.776, 0722-364.784,

e-mail [email protected] de contact este Vãdan Mircea.

(35206)

Cu nemãrginitã durere în suflet anunþãmîncetarea din viaþã a distinsei noastre mame ºibunici,

IVAN VIORICA,

profesoarã de fizicã, în vîrstã de 77 de ani.Înmormîntarea va avea loc miercuri, 21.10.2015,

ora 12.00 în Cimitirul Central.Familia îndureratã

(15101910)

Consiliul Director al C.A.R. – UBB – IFN

este alãturi de doamna Aºchilean Liviaîn marea durere pricinuitã de decesul

mamei dragi.

Odihneascã-se în pace.

Sincere condoleanþefamiliei îndoliate. 1

5101903)

• Câmpean Vlad Ovidiuanunþã iniþierea PlanuluiUrbanistic de Detaliu, pentruobiectivul: “Construire 3locuinþe individuale(unifamiliale) regim de înãlþimeD+P+1E+M, împrejmuireproprietate, sistematizare curte,racord utilitãþi existente”amplasat în municipiul Cluj-Napoca, str. Viile DîmbulRotund f. n. Consultareapropunerii se poate realiza încadrul Primãriei Cluj-Napoca,Compartimentul Strategiiurbane, camera 62. (35101911)• INFORMARE- Aceastãinformare este efectuatã de SCFRIOMARE SRL, Jud. Cluj,comuna Suatu, sat Suatu nr. 69/A, tel. 0744-17-13-40 ceintenþioneazã sã solicite de laAdministaþia Bazinalã de ApãSomeº-Tisa aviz de gospodãrirea apelor pentru obiectivul:“Unitate de prelucrare ºiconservare a peºtelui,crustaceelor ºi moluºtelor”, înjud. Cluj, comuna Suatu, satSuatu nr. 69/A. Aceastãinvestiþie constã în reamenajãriale unor construcþii existente înscopul schimbãrii destinaþiei. Carezultat al procesului deproducþie vor rezulta temporarurmãtoarele ape uzate - cca 35mc/ lunã, care se vor stoca înbazin vidanjabil apoi se vortransporta direct la staþia deepurare Cluj. Aceastã solicitarede aviz este conformã cuprevederile Legii Apelor nr.107/1996 cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.Persoanele care doresc sãobþinã informaþii suplimentarecu privire la solicitarea avizuluide gospodãrire a apelor potcontacta solicitantul de aviz laadresa sus menþionatã.Persoanele care doresc sãtransmitã observaþii, sugestii ºirecomandãri se pot aresasolicitantului sau la adresa str.Vînãtorului nr. 17, Cluj-Napoca,tel. 0264-43-30-28, dupã data de30.10.2015. (33867)

PIERDERI

• Savanciuc Mihai Sabinpierdut carnet de studenteliberat de Academia de Muzicã“Gh. Dima” Cluj. Se declarã nul.(35101910) • Medan Laura pierdut carnetde student eliberat de Facultateade Drept, Universitatea CreºtinãDimitrie Cantemir. Se declarãnul. (35101912) • Schmid Thilo Bastian pierdutcarnet de student eliberat de UMFCluj, Medicinã Generalã. Sedeclarã nul. (35101909) • Schlentrich Robin Stephanpierdut carnet de student eliberatde UMF Cluj, Medicinã Generalã.Se declarã nul. (35101908) • Iftimie Sergiu Bogdan pierdutatestat taxi eliberat de ARR Cluj.Îl declar nul. (35101904) • Moldovan D. Eugenia PFA,CUI 33232058, F12/1027/2014pierdut certificat constatator nr.32639/30.05.2014. Se declarãnul. (35101907) • Pierdut certificat constatatorTERÞI nr. 16252/24.03.2008 alSC Spageromixt SRL, avînd nr.de înregistrare la ORC Cluj-Napoca J12/1678/2008. Sedeclarã nul certificatulmenþionat. (35205) • Se declarã pierdutcertificatul constatator cu nr.3691/2013 pentru firmaTimaco Comercial TransportSRL, CUI: 21630173, J12/1701/2011. Se declarã nul. (35204)

• Pierdut carnet de studenteliberat de UMF - MedicinãGeneralã, pe numele RittlerFelix. Se declarã nul.(15101901)

• Cu adîncã durere însuflet ne despãrþim dedraga noastrã mamã,bunicã ºi strãbunicã, BOGMARIA. Ne vom lua rãmasbun marþi, 20 octombrie2015, ora 10.00 înCimitirul Central. Nu tevom uita niciodatã.Minodora Naº ºi EmiliaHaranguº cu familiile.(35101902)

• Împãrtãºind durereafamiliei doamnei doctorIoana David, transmitsincere condoleanþe ladespãrþirea de iubita samamã, prof. VIORICAIVAN. Fie ca sufletul ei bunsã-ºi gãseascã odihna înLumina Divinã. FamiliaLiana Cordiº. (35101915)

• Cu profundã tristeþe,la trecerea spre celeveºnice a prietenei ºicolegei noastre, VIORICAIVAN, sîntem alãturi defamilia îndureratã.Dumnezeu sã oodihneascã în pace.Colegele pensionare dincatedrele de matematicã,fizicã, chimie de la Liceul“Nicolae Bãlcescu”.(35101914)

• Sîntem profundîndureraþi, acum, latrecerea în nefiinþã a celeicare a fost Prof. VIORICAIVAN (Bombo).Odihneascã-se în pace!Familiile Stoian, Pop ºiTrifu. (15101912)

• Familia Paºca Nicolaeeste alãturi de doamnaLivia Aºchilean în acesteclipe grele pricinuite dedecesul mamei dragi.Dumnezeu s-o odihneascãîn pace. (15101902)

• ScriitoruluiConstantin Zãrnescu ºifamiliei condoleanþe lapierderea soþiei, mamei ºibunicii, LUCIA ZÃRNESCU,fostã membrã aCenaclului literar deMiercuri al FlorentineiFlorescu. Sã le fieeternitatea linã ºiamintirea neuitatã.Teodor Tanco.(35101905)

DIVERSE

• În conformitate cu O.U.G.195/2005 privind protecþiamediului, aprobatã prin Legea265/2006, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare ºi Ord.1798/2007, SC ANGEL FILIPSERV SRL anunþã începereademersurilor în vedereaobþinerii autorizaþiei de mediupentru obiectivul“Comercializarea ºi importul deanvelope uzate” din localitateaDej, str. Bistriþei, nr. 24A.Eventualele sugestii ºireclamaþii se vor depune lasediul APM Cluj, CaleaDorobanþilor nr. 99, în zilele deluni între orele 9.00-16.30,marþi- joi între orele 9.00-14.00,vineri 9.00-12.00. (32068) • Iancu Marincuº Ioan estecitat la Judecãtoria Huedin îndosar nr. 258/ 242 /2013, ladata de 03.11.2015 în proces cuªandor Lucreþia. (35101901)

• Pierdut legitimaþie deserviciul pe numele BolboacãFlavia eliberatã de Primãriamunicipiului Cluj-Napoca. Odeclar nulã. (75101902)

DECESE COMEMORÃRI

• Sîntem alãturi decolegul ºi prietenulnostru Titel Zãrnescu ºide îndurerata familie ladespãrþirea de iubita lorsoþie, mamã ºi bunicãLUCIA ZÃRNESCU.Dumnezeu sã oodihneascã în pace.Colegii din FundaþiaCulturalã Carpatica.(75101901)

• Rãzvan, Ioana, Tudorsîntem alãturi de voi înmarea durere. Sincerecondoleanþe. FamiliaScurtu. (35101903)

• Sîntem alãturi deIoana, Rãzvan ºi Ionuþ ladespãrþirea de mama lordragã, VIORICA IVAN. Nuo vom uita niciodatã.Dumnezeu sã oodihneascã în pace.Familiile Gânscã ºiCâmpean. (35101906)

• Anunþãm prietenii ºicunoscuþii cã mîine, 21octombrie se împlinescºase sãptãmîni de ladispariþia iubitei noastremamã, soacrã ºi bunicã,GERO ALEXANDRINA.Dormi în pace suflet bun.Nu te vom uita niciodatã.Slujba de parastas va avealoc la ora 18.00 la bisericaMãnãºtur, capela veche.Sorin cu familia.(35101913)

• Pioase gînduri ºi multdor la comemorarea unuian de la rãvãºitoareaplecare a dragului ºibunului nostru prieten,doctor MIRCEA NEªU -simbol al istoricului “U”.Nuºa ºi Sânziana Demian.(15101906)


economia 9www.ziarulfaclia.ro

EURO 4,4182 lei

DOLAR 3,8985 lei

LIRA STERLINÃ 6,0280 lei

FRANC ELVEÞIAN 4,0800 lei

LEU MOLDOVENESC 0,1979 lei

100 FORINÞI 1,4295 lei

1 gram aur 147,0442 lei

Paiele din agriculturã, transformate în brichete pentru încãlzirePaiele rezultate

din seceriºulculturilor pãioasesînt transformate

în brichete pentruîncãlzire, într-un

proiect realizat cufonduri europene în

comuna Diosig.

“Paiele au o puterecaloricã mult mai mare decîtlemnele. Folosind paiele

pentru încãlzire înseamnã cãsalvãm pãdurile ºi aerul curatºi refolosim deºeurile, sãspunem aºa, ceea ce închide, înmod optim, ciclul de producþie.Producãtorul nu mai trebuie sãare cu motorinã ca sã îngroapepaiele, care, se ºtie, nu e voiesã fie arse. Se eliminã astfel undeºeu care se transformã înmaterial energetic. În plus,cenuºa rezultatã din ardere arefoarte multe minerale ºi poate

fi folositã ca îngrãºãmînt,” adeclarat, pentru AGERPRES,Cristian Dunai, managerul deproiect.

Fabrica de brichete din paiefuncþioneazã din toamnaanului 2014 în comuna Diosig,o zonã în care existã culturimari de cereale pãioase, pesuprafeþe întinse. Avînd învedere legislaþia de mediu,potrivit cãreia paiele nu auvoie sã fie arse, dar nu este

indicat nici sã se încorporezeîn pãmînt prin arãturi, pentrucã îngreuneazã lucrãrileagricole, o firmã a accesatfonduri europene pentru a apune în practicã acest proiect.

Potrivit managerului deproiect, instalaþia de la Diosigeste de provenienþã danezã.Paiele sînt tocate mãrunt ºipresate la temperaturã înaltã,ceea ce le conferã o puterecaloricã ridicatã.

Studiile efectuate aratã cãlemnele au o putere caloricãîntre 1,5 - 2,5 kW/kg, în timpce brichetele din paie au o

putere caloricã de 4,5 kW)kg.Brichetele din paie au buletinde analizã eliberat deFacultatea de Inginerie aLemnului Braºov - Laboratorulde Biomasã ºi compozitelemnoase.

Conform atestatelor,brichetele din paie dispun decea mai ridicatã putere caloricãdintre toate tipurile debrichete pentru încãlzire ºi ceamai micã umiditate - 8%.

Procesul tehnologic începecu aprovizionarea cu materieprimã pentru tocare, urmatã demalaxare, compresie la

temperaturã înaltã, rãcire,tãiere ºi ambalare. Stocurilede paie se fac de douã ori pean, dupã primul seceriº ºiapoi în august-septembrie.

Combustibilul ecologicobþinut din paiele brichetatepoate fi o sursã idealã deîncãlzire atît pentru locuinþecît ºi pentru ºcoli, grãdiniþe,solarii, sere, hale de producþieori de depozitare. Brichetelesînt eficiente ºi în sobe deteracotã, dar ºi în centrale.Brichetele au formã de tuburicompresate, de dimensiunireduse, uºor de manevrat, seaprind repede ºi dau cãldurãputernicã.

Deoarece în etapele deprelucrare nu se folosesccompuºi chimici sauingrediente sintetice,brichetele obþinute sînt sutãla sutã organice. Din acestmotiv, cenuºa rezultatã poatefi utilizatã fãrã probleme cafertilizant natural.

Valoarea totalã aproiectului se ridicã la260.000 de euro, fãrã TVA,realizat prin fonduri dinPNADR 2007-2013, pemãsura 3.1.2.

Tehnofavorit - 20 de ani în slujba agriculturii

La sfîrºitul sãptãmînii trecute, laSC „Tehnofavorit” SA Bonþida amasistat la sãrbãtorirea aniversãrii

a 20 de ani de la înfiinþarea societãþii,una din cele mai cunoscute ºi apreciateunitãþi de profil din þarã, care produceutilaje ºi maºini agricole de mareperfomanþã.

Cei peste 250 de oaspeþi au fost primiþi deinginjerul Viorel Haitãu, directorul general alsocietãþii, în prezenþa actualilor ºi foºtilorangajaþi, ai colaboratorilor ºi beneficiarilorfirmei, ai reprezentanþilor Primãriei locale, înfrunte cu primarul Emil Cîrhaþ. La evenimentnu a lipsit reprezentantul principalului partener,firma Himel din Germania.

În timpul festivitãþii au fost proiectate imaginidin trecutul societãþii, iar vorbitorii aurememorat cele mai importante momente dinlunga istorie a unitãþii, înmcepînd cu cei 66 deani care au trecut de la înfiinþarea societãþiimamã - “comunista” SMT Bonþida. Oaspeþii auvizitat halele moderne de producþie ºiexponatele din curtea firmei.

Cu un efectiv de 130 de angajaþi, SCTehnofavorit SA Bonþida produce o gamã largãde maºini ºi instalaþii fitosanitare, depozite decereale, utilaje de preparare a furajelor, utilajepentru brutãrii ºi patiserii etc. Produsele ºiserviciile firmei au ca piaþã principalã dedesfacere România, dar unele utilaje ºi maºiniagricole sînt exportate. An de an, unitateaparticipã la mari tîrguri ºi expoziþiiinternaþionale de utilaje agricole, în þãri ca

Germania, Ungaria, Serbia, Bulgaria ºiHerþegovina. În perioada 2010 - 2013,Tehnofavorit a obþinut de patru ori consecutivlocul I în topul firmelor de acest profil. Firmaare relaþii comerciale cu societãþi din Germania,Italia, Franþa, Spania, Danemarca ºi Ungaria, iardin colaborarea cu Himel a rezultat realizareaa peste 250 de fabrici de nutreþuri combinate(tip FNC) pentru firmele zootehnice de porcine,taurine, pãsãri, ovine etc.

În cursul acestei luni, societatea din Bonþidaparticipã la Indagra - Tîrgul Internaþional deproduse ºi echipamente în domeniulagriculturii, horticulturii, viticulturii ºizootehniei, iar în noiembrie va fi prezentã custand propriu la Agritechnica - expoziþie careare loc la Hanovra (Germania).

SZEKELY Csaba

Proteste împotriva „legii antidialogului social”, fãcutã de guvernele BocConfederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa” a anunþat cã va relua acþiunile de protest, începînd de marþi, 20 octombrie,

prin pichetarea zilnicã a Ministerului Muncii, în intervalul orar 10-12, ca urmare a faptului cã autoritãþile centrale nu aufost receptive la modificãrile ce ar trebui aduse Legii dialogului social.

„Guvernul nu a fãcut nici un demers pînãacum în vederea modificãrii Legii 62/2011(Legea dialogului social). Aceastã lege, care ablocat negocierile colective ºi a fãcut aproapeimposibilã reprezentarea salariaþilor de cãtresindicate, a fost adoptatã în 2011 prin asumarearãspunderii de cãtre guvernul Boc, fãrã nici odezbatere publicã sau consens între parteneriisociali. Guvernul actual, deºi a promis ºi asemnat un acord prin care s-a angajat cã vaaduce legislaþia la situaþia iniþialã, corectîndprevederile care prejudiciazã salariaþii, acumpretinde consensul pãrþilor ca ºi condiþie

prealabilã modificãrii: toate sindicatele ºi toatepatronatele, autohtone sau multinaþionale. Estede fapt o strategie tipicã de a întîrzia la infinitniºte modificãri pe care realitatea relaþiilor demuncã ºi situaþia disperatã a lucrãtorilor românile reclamã ca extrem de urgente”, se aratã încomunicatul Cartel Alfa, preluat de Agerpres.

Potrivit Cartel Alfa, de la adoptarea Legii 62/2011 nu a mai fost încheiat nici un ContractColectiv de Muncã (CCM) sectorial, iar din524.869 de angajatori numai14.343 au încheiatun CCM de unitate. „Împreunã cu eliminareaContractului Colectiv de Muncã Unic la nivel

naþional (CCMUNN), inexistenþa contractelorsectoriale a redus dramatic numãrul de salariaþiacoperiþi de un contract colectiv, ºi în consecinþãde drepturile ºi clauzele pe care aceste contractele conþineau. De asemenea, condiþiile impusepentru formarea unui sindicat ºi pentrunegocierea unui contract colectiv la nivel deunitate lasã o mare parte din structuralucrãtorilor (aproximativ 40% din totalulangajaþilor români) fãrã drept de asociere, încontradicþie cu prevederile ConstituþieiRomâniei, care garanteazã acest drept”,precizeazã organizaþia sindicalã.

muncã ºomeri care, în termen de 5 ani de la dataangajãrii, îndeplinesc condiþiile de acordareapensiei, beneficiazã lunar pe perioada angajãrii deo sumã egalã cu valoarea indicatorului social dereferinþã în vigoare.

Pentru a beneficia de aceste subvenþii acordatedin bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, este necesarca ºomerii încadraþi sã fie înregistraþi în baza de datea ANOFM (AJOFM Cluj - str. G. Coºbuc nr. 2) ºi caraporturile de muncã sã fie menþinute cel puþin 18luni.

În primele opt luni ale acestui an, ca urmare aaplicãrii mãsurilor prevãzute în Programul deOcupare a Forþei de Muncã al ANOFM, au fostîncadrate, prin acordarea de subvenþii angajatorilor,8.812 persoane peste 45 de ani ºi 142 de persoanecare mai au 5 ani pînã la îndeplinirea condiþiilor depensionare. Prin aplicarea mãsurilor ANOFM, pînãla sfîrºitul lunii august au fost ocupate 77.336 depersoane peste 45 de ani ºi 21.554 de persoanepeste 55 de ani.

În sfîrºit:Bani pentru firmelecare angajeazã ºomeri peste45 de ani

Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei deMuncã a anunþat cã angajatorii pot primi, lunar,timp de un an, o sumã egalã cu valoareaindicatorului social de referinþã (în prezent 500 lei)dacã încadreazã în muncã pe perioadã nederminatãºomeri în vîrstã de peste 45 de ani sau ºomeri pãrinþiunici susþinãtori ai familiilor monoparentale.

De asemenea, angajatorii care încadreazã în


sport10www.ziarulfaclia.ro

Rugby

Universitatea Cluj a pierdut restanþacu CSM ªtiinþa Baia Mare

Rugby

Emisfera sudicã este la putere

Fotbal

Suedia – Danemarca,derby-ul barajului

S-au stabilit partidele baraj, pentru calificarea la turneulfinal al Campionatului European de anul viitor, gãzduit deFranþa. Cele opt echipe care participã la baraj sînt Norvegia,Ungaria, Bosnia-Herþegovina, Ucraina, Slovenia, Suedia ºiDanemarca. Acestea au terminat pe locul 3 faza grupelor.Vã reamintim cã Turcia a avut cel mai bun punctaj dintrenaþionalele ocupante ale locului 3 în cele nouã grupepreliminare, drept pentru care a obþinut calificarea directãla turneul final. Vã remintim cã ºi-au asigurat deja prezenþala Campionatul European urmãtoarele echipe: Franþa (dinoficiu), Cehia, Islanda, Turcia, Belgia, ?ara Galilor, Spania,Slovacia, Germania, Polonia, Anglia, Elveþia, Irlanda de Nord,ROMÂNIA, Austria, Rusia, Italia, Croaþia, Portugalia ºiAlbania.

Programul meciurilor de baraj12 noiembrie• Norvegia – Ungaria (ora 21.45)13 noiembrie• Bosnia – Irlanda (ora 21.45)14 noiembrie• Ucraina – Slovenia (ora 19.00)• Suedia – Danemarca (ora 21.45)15 noiembrie• Ungaria – Norvegia (ora 21.45)16 noiembrie• Irlanda – Bosnia (ora 21.45)17 noiembrie• Danemarca – Suedia (ora 21.45)• Slovenia – Ucraina (ora 21.45)

Cristian FOCªANU

Fotbal – UEFA Champions League

Se reia fotbalul fãrã egalCea mai importantã competiþie inter-cluburi de pe Bãtrînul

Continent revine cu meciurile etapei a 3-a din faza grupelor.Etapã care programeazã cîteva dueluri foarte tari. Meciurilecare atrag atenþia în mod special sînt Arsenal Londra –Bayern Munchen, Paris Saint Germain – Real Madrid ºiManchester City – FC Sevilla. Confruntarea dintre Arsenalºi Bayern este crucialã pentru „tunari”, care n-au acumulatnici un punct într-o grupã aparent accesibilã, cu OlympiakosAtena ºi Dinamo Zagreb. Cu un nou eºec, Arsenal îºicompromite ºansele de a se califica în „optimi”. ArseneWenger nu poate conta pe Wilshere, Wellbeck ºi Rosicky,toþi trei accidentaþi, în vreme ce infirmeria bavarezilor esteplinã. Badstuber, Benatia, Gotze, Ribery, Kirchhoff ºi Vidalnici n-au fãcut deplasarea la Londra. Colac peste pupãzã,prezenþa olandezul Arjen Robben este pusã sub semnulîntrebãrii.

Paris Saint Germain – Real Madrid prilejuieºte reîntîlnireaargentinianului Di Maria, legitimat la gruparea din Hexagon,cu foºtii colegi. Marea absenþã din tabãra francezilor estecea a fundaºului brazilian David Luiz. De partea celalatã,Rafa Benitez nu poate conta pe Carvajal ºi columbianulJames Rodriguez. PSG ºi Real Madrid s-au întîlnit ultima oarãîn sezonul 1994, în „sferturile” de finalã ale Cupei Cupelor.

Programul partidelor din aceastã searã• Arsenal Londra – Bayern Munchen (ora 21.45,

dolce sport 1, Sport.ro)• BATE Borisov – FC Barcelona (ora 21.45,

dolce sport 2)• Dinamo Zagreb – Olympiakos Atena (ora 21.45)• Dinamo Kiev – Chelsea Londra (ora 21.45,

dolce sport 4)• FC Porto – Maccabi Tel Aviv (ora 21.45)• Bayer Leverkusen – AS Roma (ora 21.45,

dolce sport 3)• CF Valenica – Gent (ora 21.45)• Zenit Sankt Petersburg – Ol. Lyon (ora 21.45)

Programul meciurilor de mîine searã• Atletico Madrid – FC Astana (ora 21.45)• Galatasaray Istanbul – Atletico Madrid (ora 21.45)• Juventus Torino – B. Monchengladbach (ora 21.45,

dolce sport 4)• Malmo FF – ªahtior Doneþk (ora 21.45)• Manchester City – FC Sevilla (ora 21.45,

dolce sport 2)• Paris Saint Germain – Real Madrid (ora 21.45,

dolce sport 1)• ÞSKA Moscova – Manchester United (ora 21.45,

dolce sport 3)• Wolfsburg – PSV Eindhoven (ora 21.45)

Cristian FOCªANU

Tenis

Djokovic,hat-trickla Shanghai

Sîrbul Novak Djokovic acîºtigat întrecerea de 1000de puncte de la Shanghai(China) ºi l-a depãºit peelveþianul Roger Federerîntr-un clasament aljucãtorilor cu cele maimulte titluri mastersseries. Djokovic are acum25 ºi se aflã la numai douãlungimi de recordulspaniolului Rafael Nadal.În acest clasament,românul Ilie Nãstaseocupã locul 17, cu ºaptetitluri masters series, la felca ºi americanul MichaelChang ºi argentinianulGuillermo Vilas. Inauguratîn 2009, turneul de laShanghai a fost cîºtigatpînã în prezent de patrujucãtori: Novak Djokovic(de trei ori), Andy Murray(de douã ori), RogerFederer ºi „intrusul”Nicolai Davidenko. Sã maiscriem cã ºi-au asiguratcalificarea la TurneulCampionilor urmãtoriijucãtori: Novak Djokovic,Andy Murray, RogerFederer, Stan Wawrinka,Rafael Nadal ºi TomasBerdych. Favoriþi pentruultimele douã locuri sîntjaponezul Kei Nishikori ºispaniolul David Ferrer.

Cristian FOCªANU

Europa nu a reuºit sã trimitã nici mãcar oechipã în penultimul act al Cupei Mondiale dinAnglia, aflatã în plinã desfãºurare. Emisferanordicã a pierdut fãrã drept de apel „rãzboiul”cu forþele emisferei sudice. Aºa se face cã titlulmondial va lua, din nou, pentru a ºaptea oarã,drumul emisferei sudice. Anglia, indiscutabilmarea decepþie a mondialului, este singuranaþiune europeanã care a spart monopolulgiganþilor Noua Zeelandã, Australia ºi Africa deSud. Acest lucru s-a întîmplat în 2003, cîndreprezentativa „Trandafirului” a devenitcampioana lumii pe pãmînt australian.

Irlanda ºi blestemul „sferturilor”Irlanda, vãzutã de specialiºti drept singura

reprezentantã a Bãtrînului Continent capabilãsã se ridice la nivelul…sudiºtilor, n-a reuºit sãscape de blestemul „sferturilor”, pragul maximatins la Cupa Mondialã. Irlanda, lipsitã deaportul uverturii Sexton, a capotat în faþaArgentinei, dupã o partidã foarte spectaculoasã,cu un început halucinant, greu de anticipat,demn de un scenariu ºtiinþifico-fantastic.Argentina a condus cu 17-0 în minutul 12,rezultat la care nu ar fi îndrãznit sã viseze nicicel mai optimist fan al „pumelor”. Irlanda n-aarãtat nimic în primele 20 de minute, fiinddeparte de evoluþia entuziasmantã din meciulcu Franþa. Eliminarea temporarã a lui Herrera,pentru un placaj fãrã balon, a fãcut ca irlandeziisã echilibreze jocul ºi chiar sã marcheze zecepuncte înainte de pauzã. Foarte motivaþi,europenii au ieºit de la vestiare deciºi sã anulezeavantajul sud-americanilor. Eseul lui Murphy,transformat de Madigan, i-a apropiat peirlandezi la 17-20. Acelaºi Madigan a ratat oloviturã de pedepasã la 23-20 pentru Argentina,care s-a dovedit momentul psihologic al jocului.Descumpãniþi, irlandezii au cãzut fizic, iar eseullui Tuculet, din minutul 68, a turnat plumb înghetele „verzilor”, care nu ºi-au mai revenit.Imhoff a rãsucit cuþitul în ranã, cu o nouã

încercare, iar Sanchez a desãvîrºit operaargentinienilor, care s-au calificat pentru a douaoarã în ”careul de aºi” al Cupei Mondiale. Aumai fãcut-o în 2007, cînd au cucerit medaliilede bronz.

Scoþia, la un minut de o maresurprizã

Ultimul „sfert” de finalã a opus, la Londra, pe„Twickenham”, Australia ºi Scoþia, care a pãrut,cel puþin pe hîrtie, cel mai dezechilibrat mecidin prima fazã eliminatorie. În teren, lucrurileau stat diferit, iar Scoþia ºi-a vîndut scump pielea.Puþin a lipsit sã asistãm la o mare surprizã, darzeiþa Fortuna le-a surîs australienilor, care s-auimpus cu 35-34, cu punctele victoriei marcateîn minutul 79, de Foley. Scorul eseurilor a fost5-3 în favoarea Australiei.

În semifinale, Noua Zeelandã va înfruntaAfrica de Sud (sîmbãtã, 24 octombrie, ora 18),iar Australia ºi Argentina se bat pentru cel de-aldoilea loc în marea finalã (duminicã, 25octombrie, ora 18).

Cristian FOCªANU

• Urmãtorul joc al„studenþilor” va avea loc pe31 octombrie, în deplasare,

cu liderul Superligii, TimiºoaraSaracens.

Universitatea Cluj a fost învinsã,duminicã, în deplasare, de campioananaþionalã en titre CSM ªtiinþa Baia Mare,într-o partidã restanþã, contînd pentruetapa a 4-a a Superligii Naþionale de rugby.Desfãºuratã pe o vreme rece ºi pe un terengreu, partida a fost echilibratã pînã la unpunct. Deºi scorul nu lasã sã se întrevadã,doar ultimele 20 de minute s-au aflat ladiscreþia „zimbrilor”, care avînd un pachetde înaintare mai greu cu aproape 100 dekilograme, ºi-au valorificat în cele dinurmã avantajul terenului propriu ºi s-auimpus cu 26-5. Singurul eseu al primeireprize a fost marcat de gazde, încã dinminutul 3, prin Diniº. Scorul la eseuri afost 4-1 în favoarea amfitrionilor, care aucîºtigat ºi punctul bonus ofensiv. Eseulclujenilor a fost marcat de centrulConstantin Roºu. Este al treilea eseu reuºitde acesta în acest sezon. Oaspeþii au fostsancþionaþi cu un eseu de penalizare.Universitatea a evoluat cu: Petucher,Gheþa, Telesa, Rotar, Kadar, Toma,Dordevic, Curcã, Podea, Melniciuc,Roºu, Csaba Gal (întors recent de laCupa Mondialã din Anglia), Banu,Paraschiv ºi Mazãre. Omul meciului afost desemnat mijlocaºul la grãmadãgeorgian Bidzina Shamkharadze, 1,69metri înãlþime ºi 82 de kilograme. Eseulcu Universitatea Cluj este primul marcat

de gruzin în actualul sezon al Superligii. În clasament, dupã 9 etape, pe primul

loc se aflã Timiºoara Saracens, cu 33 depuncte. Pe locul secund se aflã CSM ªtiinþaBaia Mare, cu 26 de puncte, dar ºi douãjocuri mai puþin disputate, cu Steaua ºi

Olimpia Bucureºti, contînd pentru etapele5 ºi 6. Universitatea Cluj ocupã ultimul loc,cu 7 puncte. Urmãtorul joc al „studenþilor”va avea loc pe 31 octombrie, în deplasare,cu Timiºoara Saracens.

Cristian FOCªANU


social 11www.ziarulfaclia.ro

PROGNOZA ZILEI DE

MIERCURI 21 OCTOMBRIE 2015

Meteo

sursa: www.timeanddate.com

10°C

• Cer parþial noros.• Soarele rãsarela ora 7:51 AM• Soarele apunela ora 6:29 PM 6°C

Delegaþie suedezã la Gherla

Dej:Degustarede vin, înconcurs

La sfîrºitul sãptãmînii trecute, rotarieniidejeni au avut ocazia „sã citeascã”, împreunãcu invitaþii lor, cîteva sortimente din vinurileCramei „La Salina” din Turda. Evenimentulorganizat de Rotary Club Dej, cu sprijinul unorsponsori generoºi, s-a desfãºurat sub formaunei „Degustãri de vin în concurs”, sub directaîndrumare a specialistului oenolog dr.ing.Dorin Popa, preºedintele asociaþiei Millésimeºi prim-vicepreºedintele Asociaþieidegustãtorilor autorizaþi din România.

Dupã momentul de deschidere oficiat depreºedintele RC Dej, Virgil Oºan, ºi alegereaunui juriu din rîndul celor prezenþi ladegustare, a fost rîndul lui Ovidiu Maxim,managerului general al Cramei „La Salina”, sãprezinte succint cîteva date privind înfiinþarea

Cros umanitar, la Dej

Poliþiºtii au confiscat 140.000 de metri cubi de materiallemnos în primele nouã luni din 2015

Municipiul Gherla are mulþi prieteni prinEuropa, de-a lungul anilor urbea de pe Someºînfrãþindu-se cu localitãþi din Germania, Elveþia,Ungaria, Bulgaria sau Franþa, iar în perspectivãse întrevede încã una, mai precis din Suedia.Primul pas a fost fãcut zilele trecute, cînd odelegaþie suedezã condusã de domnul RogerFredriksson, primarul oraºului Ronneby, aefectuat o vizitã de 4 zile în municipiul Gherla.Oaspeþii au fost primiþi de primarul municipiuluiGherla, ing. Marius Sabo, cu care au fost pusebazele unei colaborãri de lungã duratã. Este

vorba de înfrãþirea localitãþilor Gherla ºiRonneby din Suedia. Oaspeþii scandinavi auvizitat monumentele istorice ºi arhitectonice aleoraºului Gherla, Mãnãstirea Nicula, comuneleIclod ºi Bonþida. Peste tot au fost uimiþi de peisajºi de bogãþia tradiþiilor ºi obiceiurilor folclorice,de ospitalitatea gazdelor. Delegaþia din Suedia aavut o întrevedere ºi cu preºedintele ConsiliuluiJudeþean Cluj, Mihai Seplecan, judeþul nostrufiind de trei ani înfrãþit cu þinutul Blekinge, cucare colaboreazã în condiþii excelente.

SZ.Cs.

Poliþiºtii au confiscat, în primele nouã luni aleacestui an, aproape 140.000 de metri cubi dematerial lemnos, pentru care nu existaudocumente legale justificative, informeazã uncomunicat de presã al Inspectoratului Generalal Poliþiei Române (IGPR).

Acþiunea, lansatã din dispoziþia ºefului PoliþieiRomâne, chestor general de poliþie Petre Tobã,s-a numit “Scutul Pãdurii” ºi la ea au participatstructurile specializate de ordine publicã ºipoliþie rutierã, precum ºi celelalte structuri alePoliþiei Române ºi alte instituþii cu atribuþii îndomeniu.

Astfel, Poliþia Românã a organizat 21.351 deacþiuni pentru prevenirea ºi combaterea

tãierilor ilegale de arbori din pãduri ºi a faptelorilegale asociate cu circulaþia, depozitarea,prelucrarea ºi comercializarea materialuluilemnos.

Poliþiºtii au verificat 7.865 de obiective deinteres, respectiv 1.708 exploatãri forestiere,1.220 de instalaþii de debitat, 719 depozite,1.775 de tîrguri, pieþe ºi oboare, 611 ocoale ºicantoane silvice, precum ºi 1.832 de alteobiective. De asemenea, poliþiºtii au controlat51.734 de mijloace de transport, încãrcate cumaterial lemnos, precizeazã sursa citatã.

Au fost sesizate 5.010 infracþiuni silvice, faptepentru care sînt cercetate 1.711 persoane.Dintre cei în cauzã, 487 au fost depistaþi în

flagrant delict. Totodatã, au fost aplicate15.641 sancþiuni contravenþionale, în valoarede 18.543.870 de lei ºi au fost confiscaþi139.361,74 metri cubi material lemnos, învaloare de 22.885.520 de lei.

Tãierile ilegale de arbori au fost diminuatesemnificativ în urma unor astfel de acþiuni, darºi prin iniþierea unor demersuri pentruîmbunãtãþirea legislaþiei în domeniu ºi prinimplementarea unor aplicaþii informatice (IWood Tracking ºi S.U.M.A.L. - instituit prin H.G.470)2014 pentru urmãrirea trasabilitãþiilemnului recoltat din pãduri ºi pentrufurnizarea de informaþii statistice),menþioneazã IGPR.

”Crosul Toamnei”, eveniment caritabilinedit, s-a desfãºurat sîmbãtã la Dej, avîndu-l ca invitat special pe maratonistul TibiUºeriu.

Organizat de Asociaþia Marsala Life, crosuls-a adresat atît copiilor, cît ºi adulþilor ºi aavut ca scop strîngerea de fonduri înfavoarea unor copii cu dizabilitãþi din Dej,precum ºi promovarea sportului în aer liberºi a unui stil de viaþã sãnãtos.

Dupã o scurtã încãlzire ºi multamuzament, competiþia a avut startul înPiaþa Bobîlna Dej ºi a cuprins o cursã de1.519 m pentru copiii pînã la 14 ani ºi o cursãde 3.038 m pentru adulþi. Deputatul CornelItu, primarul Costan Morar ºi viceprimarulAurelian Mureºan s-au aflat printre ceiaproximativ 200 de concurenþi din Dej,Gherla ºi Beclean.

La final, toþi participanþii au fost premiaþi,iar cei mai buni, dintre cei buni, au avut partede premii speciale oferite de sponsori ºiorganizatori.

În speranþa cã acest eveniment nu rãmîneunul singular, îi felicitãm organizatori,sponsori, participanþi ºi pe toþi cei care aususþinut alergãtorii ºi prin prezenþa lor aucontribuit la buna dispoziþie generalã!

M.V.

ºi devenirea firmei de pe Dealurile Durgãului,zonã cu tradiþie secularã în viticulturã, datînddin perioada Imperiului Roman, de pe vremeacînd Turda se numea Potaissa. Fapt ce explicãºi numele de ISSA, pe care îl poartã vinurilecramei, ca un omagiu adus tradiþiilor viticoleformate aici ºi numelui de Potaissa.

Concursul în sine, degustarea a ºase vinuridin gama ISSA, ºi expunerea fãcutã de dr. ing.Dorin Popa au constituit o adevãratã lecþie atehnicilor de degustare, de „culturã ºicivilizaþie a vinului”, în ultimã instanþã. O lecþiebogatã în informaþii ºi copios asezonatã cuistorisiri amuzante despre vin ºi vinotecicelebre.

Atmosfera destinsã de care au avut parte ceiprezenþi vineri seara la Restaurantul „Dacia” afost fericit completatã ºi prin prezentareavolumului „Mîncãruri gustoase dinTransilvania” de Kira Karolina & GherendasLajos, cu o prefaþã semnatã de senior editordr. Radu Vida.

În fine, dacã „un pahar gol este un pahartrist”, cu siguranþã paharele rotarienilordejeni, umplute în atmosfera unei caldeamiciþii, au fost departe de a fi triste.

M. Vaida

Conducerea CJ Cluj avertizeazã:

Din cauza tergiversãrilorde reorganizare a RADDP,angajaþii nu mai ausiguranþa locului de muncã

Conducerea Consiliului Judeþean Cluj susþinecã Regia de Administare a Domeniului Public ºiPrivat Cluj nu avea aprobare de reorganizare nicide la Autoritatea Naþionalã de Reglementarepentru Servicii Comunitare de Utilitãþi Publice,aºa cum ar fi susþiut reprezentanþii regiei.

„Ca urmare a declaraþiilor fãcute de directorulRegiei Autonome de Administrare a DomeniuluiPublic ºi Privat al Judeþului Cluj, conform cãrora„Autoritatea Naþionalã de Reglementare pentruServicii Comunitare de Utilitãþi Publice a aprobatsolicitarea RAADPP Cluj” de reorganizare aacesteia, Consiliul Judeþean Cluj s-a adresatAutoritãþii amintite pentru exprimarea unuipunct de vedere oficial asupra acestor afirmaþii.Astfel, prin adresa nr. 323550 din 12 octombrie2015 înregistratã la Consiliul Judeþean Cluj cunr. 17738 din 15 octombrie 2015, ANRSCUP ainfirmat categoric existenþa vreunei aprobãri înacest sens, întrucît aceasta ar excedecompetenþelor ºi atribuþiilor conferite respectiveiautoritãþi de legislaþia specificã serviciilorcomunitare de utilitãþi publice”, aratã CJ Cluj.Preºedintele Mihai Seplecan spune cã din cauzãcã reprezentanþii RAADPP s-au opusimplementãrii soluþiei legale, respectivtransformarea regiei în direcþie subordonatãforului judeþean, angajaþii nu mai au acum operspectivã clarã ºi nici siguranþa locului demuncã.

„Ne pare rãu sã constatãm faptul cã, în modtotal inutil ºi nejustificat, s-a amînat, cu încã olunã, rezolvarea situaþiei reorganizãrii RAADPPdeºi punctul de vedere al autoritãþilor de resorta fost cunoscut de foarte mult timp, de cãtre toþifactorii de decizie implicaþi. Acest lucru nu poatedecît sã ne reconfirme faptul cã, opunîndu-seproiectului de hotãrîre iniþiat în acest sens depreºedintele Consiliului Judeþean, conducereaRAADPP nu face decît sã tragã de timp, opunîndu-se în acest fel implementãrii soluþiei legale înaceastã speþã. Întrucît în acest fel s-au pierdut dejapatru luni de la începutul acestor demersuri, eevident faptul cã de eventualele probleme carevor decurge din aceste întîrzieri se vor facevinovaþi exact cei care s-au opus fãþiº respectãriilegii. Nu pot sã nu remarc faptul cã, în situaþia încare s-ar fi mers pe varianta propusã de mine, înmomentul de faþã angajaþii Regiei ar fi avut operspectivã clarã precum ºi siguranþa locului demuncã. Tocmai de aceea, voi reveni cu un proiectsimilar care va fi pus pe ordinea de zi a proximeiºedinþe a Consiliului Judeþean, astfel încît sãdepãºim cît mai repede aceastã situaþie deincertitudine ce planeazã asupra viitoruluiRAADPP Cluj”, a declarat preºedintele ConsiliuluiJudeþean Cluj, Mihai Seplecan.

C.P.

ZEXE!Octavian Bour


ultima orã12www.ziarulfaclia.ro

ORC Cluj: J/12/308/1991 - Cod fiscal: RO 204469 - Capital social 98.280 LEI

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate responsabilitatea juridicã le aparþine. Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54

Ziarul nostru foloseºte serviciile informative ale agenþiei de presã Agerpres

ABONAMENTE:- S.C. APEX S.R.L. - str. Horea nr. 42, tel. 0264-596.213

(pînã în penultima zi a lunii pentru luna urmãtoare);

- Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi

(în perioada 1-23 a fiecãrei luni);

- Serviciul Difuzare “Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33;

(pînã în penultima zi lucrãtoare a lunii).

Preþul unui abonament la ziarul “Fãclia” este de:- 23 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoane fizice- 30 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoanele juridice.

NOU! Publicitate on-line

- CULTURÃ:tel. 0788-30.73.26 0264-59.75.07MICHAELA BOCUDEMOSTENE ªOFRON

REDACÞIA: Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 33,e-mail: [email protected] CÃLIAN (redactor ºef)

Secretariat: 0264-59.16.81; 0264-59.28.28

- ECONOMIC: tel.: 0264-59.75.07 VIOREL DÃDULESCU- POLITIC: tel.: 0264-59.75.07 ADRIANA STUPAR, COSMIN PURIª- ADMINISTRAÞIE-URBANISM: tel.: 0264-59.16.81 - RADU VIDA- SPORT: tel.: 0264-59.75.07 CRISTIAN FOCªANU- SOCIAL: tel. 0264-59.75.07 MONICA TRIPON

- Tel/fax: 0264-45.07.07 - e-mail: [email protected], 0788-47.67.27MARIA MARCHIª - [email protected], 0788-30.73.24 GINA IVAªCU

- DIFUZARE: TEL: 0788-47.67.30- FLORINA OROIANE-mail: [email protected]

- CONTABILITATE: TEL.: 0264-59.73.07 - LIVIA POPE-mail: [email protected]

- SUBREDACÞIA TURDA: TEL./FAX: 0264-314.323 TEL: 0737-023.577 - SUBREDACÞIA DEJ: TEL./FAX: 0264-21.60.75

Secretar de redacþie: Horea PETRUª - TEL./FAX: 0264-59.74.18, e-mail: [email protected], www.ziarulfaclia.ro

TIPARUL EXECUTAT LA

Pentru a achiziþiona

ziarul

vã puteþi adresa

ºi la birourile

de Publicitate din

str. Clinicilor nr. 33

PUBLICITATEOrar: L-V: 8-18, D:15-18

Pluralism educaþionalurmare din pagina 1

urmãtoarele: 1). ªcoala nu trebuie orientatã spre nemuncãºi 2) alternativele din învãþãmînt trebuie corelate cu piaþamuncii.

Uºor de spus, veþi zice, greu de aplicat! ªi aveþi dreptate,din moment ce politicienii, cãrora le-am delegat puterea,dau ºi cele mai negative exemple de comportament civic,de populisme ieftine, pentru atragerea de voturi. În ultimavreme, n-am auzit decît despre zile libere: ba o sãrbãtoarelaicã, ba una religioasã trebuie marcatã prin încurajareachiulului. Nu mai departe decît zilele trecute, unuia i-a venitîn minte sã strice echilibrul celor 3x8. Mai exact, sã se reducãprogramul de lucru la 6 ore. Nu discut fantasmagoriile dinpropunerea legislativã, întreb doar ce efecte vor aveaasemenea „iniþiative” în rîndul ºcolarilor. În ceea ce priveºtepunctul 2)... trebuie fãcutã o precizare. ªi modelul economictrebuie sã se alinieze sociologiei ºcolare. Din moment ce nuavem fabrici, ar fi la mintea cocoºului sã nu pregãtim penimeni pe domeniul automatizãrilor, spre exemplu. Darpregãtim! Asta înseamnã cã trebuie sã avem un program desprijinire a „privaþilor” de a investi în producþie. Piaþa munciicere frizeri, sã spunem. Dar între cei care se prezintã laaceste calificãri existã, sînt sigur, ºi oameni cu alte aptitudini.Aºa cum, altãdatã, am refuzat instinctual ºi, mai apoi, politicde a ne face întreaga populaþie þãrani, doar pentru interesul„fratelui de la rãsãrit”, tot aºa trebuie sã punem stavilã„prietenilor occidentali”, care ne vor chelneri, covrigari,patiseri, cofetari ºi hotelieri. În servicii...

Cã învaþã acasã, la ºcoala de stat sau particularã, scopuleste asigurarea unor generaþii care sã facã faþã provocãrilorviitorului. Iar acest lucru nu se poate face decît flexibil, înfuncþie de ce putem ºi, mai ales, ce vrem ºi trebuie sã facem.

Municipalitatea clujeanã a începutpregãtirile pentru 1 Decembrie

• Peste 140 de mii de lei vor fi cheltuiþi doar pentru steaguri •

Municipalitatea clujeanã epregãtitã sã cheltuie peste 140de mii de lei pentrucumpãrarea ºi montareasteagurilor cu ocazia sãrbãtoriide 1 Decembrie. În acest sens,primãria a postat pe site-ul sãude achiziþii directe douãanunþuri de licitaþie. Primul sereferã la achiziþionarea apeste 4.000 de drapele aleRomâniei ºi Uniunii Europene,pentru care este dispusã sãplãteascã 36.000 de lei plusTVA. Potrivit caietului desarcini, ofertantul trebuie sãasigure 4.000 de drapele cudimensiunea de 135 cm pe 90

de cm, dinre care 3.500 dedrapele ale României,respectiv 500 ale UniuniiEuropene. Alte zece drapele arrebuie sã aibã dimensiunea de300 pe 200 de centimetri (8 aleRomâniei ºi 2 ale UE), iaraletele de 150 pe 300 decentimetri (8 ale României ºi 4ale UE).

Cel de-al doilea anunþpriveºte contractareaserviciilor de pavoazare adomeniului public almunicipiului, respectivtransportul, montarea ºidemontarea drapelelor. Deasemenea, prestatorul are

obligaþia de a urmãri dacãdrapelele arborate au suferitdeteriorãri din cauzacondiþiilor meteorologice ºi dea înlocui steagurile defecte cuunele noi. Totodatã, va trebuisã confecþioneze mai multesuporturi de steaguri pentruclãdiri ºi pentru stîlpii metalicisã le vopseascã. Pentru acesteservicii municipalitateaclujeanã este dispusã sã achitenu mai puþin de 106.191 de leiplus TVA. Precizãm cã înambele cazuri criteriul deatribuire este preþul cel maiscãzut.

A.S.

Preºedintele Klaus Iohannis va primi azi, la Palatul Cotroceni,delegaþia Fondului Monetar Internaþional

ªedinþãde guvernpe rectificareabugetarã

Guvernul se va reuni înºedinþã pe 23 octombriepentru a discuta rectificareabugetarã, a anunþat, luni,premierul Victor Ponta, carea precizat cã se vor urmãri,printre altele, finanþareamajorãrii salariale la mediciºi profesori, rezolvareaproblemei legate deasigurarea energiei termiceîn mai multe oraºe, dar ºialocarea sumelor necesarepentru agricultorii afectaþi desecetã.

„Am discutat cu colegii meiPSD-UNPR, discut cu cei de laALDE, voi discuta ºi cu grupulminoritãþilor ºi în zileleurmãtoare trebuie sã luãmdeciziile strategice legate derectificarea bugetarã care vaavea loc în ºedinþa specialãde guvern de vineri. De altfel,mîine, avem ºedinþã deguvern, nu miercuri, am pusmîine ºedinþa obiºnuitãpentru ca miercuri ºi joi sãpregãtim rectificarea ºi sãdãm niºte direcþii strategice,nu doar sã punem niºte banidintr-o parte în alta”, adeclarat Ponta, în cadrul uneiconferinþe de presã comunecu liderii ALDE CãlinPopescu-Tãriceau ºi DanielConstantin.

El a menþionat ºiprincipalele elemente caresînt avute în vedere larectificarea bugetarã,precizînd cã va fi vorba de orectificare pozitivã avînd învedere cã România este peexcedent bugetar.

„În ceea ce priveºterectificarea, ideile principalese referã la asigurarearesurselor bugetare pentrusalariile la medici. (...) Deasemenea, trebuie sãrezolvãm într-un mod maiînþelept problema cu care seconfruntã încã cîteva marioraºe ale Românieireferitoare la încãlzire ºi aicie vorba ºi de Bucureºti, deConstanþa, de Galaþi, unde,pe de o parte, nu putem sã-ilãsãm pe oameni sã îngheþeîn case, pe de altã parte, însã,administraþiile locale trebuiesã-ºi facã treaba aºa cum ºi-au fãcut-o în multe alte oraºeunde nu sînt probleme laînceputul iernii”, a explicatpremierul.

Ponta: E meritul clasei politice cã putem face cevapentru românii de pe ambele maluri ale Prutului

Premierul Victor Ponta adeclarat, luni, în timpuldezbaterilor din plenulSenatului referitoare laAcordul privind asistenþafinanciarã rambursabilã întreRomânia ºi Republica Moldova,cã este meritul întregii clasepolitice din þara noastrã “faptulcã poate face ceva concretpentru românii de pe ambelemaluri ale Prutului”.

Potrivit premierului, acestsprijin este “absolut necesar”pentru Republica Moldova,aflatã “într-un moment extremde dificil financiar ºi bugetar”ca urmare a sancþiunilorimpuse de Federaþia Rusã,“pentru cã Republica Moldovaa semnat acordul de asocierela UE ºi s-a alãturat þãriloreuropene în opoziþie faþã deagresiunea Federaþiei Ruse”,dar ºi din cauza problemelordin sistemul bancar.

“Este un moment în careRepublica Moldova nu arenevoie doar de vorbe ºi

încurajãri doar verbale dinpartea României. Are nevoiede sprijin concret. (...) Cred cãeste un moment în care, fãrã acîºtiga din punct de vederefinanciar, România poate sãarate cã ajutã în momentedificile. Precizez cãîmprumutul se face cu odobîndã egalã cu dobîndaplãtitã de cãtre statul român.Practic, nu pierdem nimic, nicinu cîºtigãm nimic. Ideea nueste de a avea o afacere cuRepublica Moldova, ci de a-isprijini”, a spus Ponta,adãugînd cã una dintrecondiþiile stipulate în acordprevede obligativitatea caGuvernul de la Chiºinãu sãnegocieze ºi sã încheie unacord cu FMI, ComisiaEuropeanã ºi Banca Mondialã.

Premierul a precizat cã,împreunã cu ministrul deFinanþe, Eugen Teodorovici, afinalizat calculele pentru cea dea doua rectificare bugetarã aanului în curs ºi “pentru

anumite domenii se alocã maimulþi bani decît toþi cei 150 demilioane împrumutateMoldovei”.

“Cred cã ar fi fost un gestmeschin din partea Românieisã spunã ‘nu’ solicitãrii deajutor”, a mai spus Ponta.

Potrivit memorandumuluiaprobat de partea românã,Guvernul Republicii Moldovasolicita examinareaposibilitãþii acordãrii unuiîmprumut în valoare de 150 demilioane de euro pe termen decinci ani, cu tragereaîmprumutului în trei tranºe,prima în sumã de 60 demilioane de euro în 2015, adoua de 50 de milioane deeuro în 2016 ºi a treia de 40de milioane de euro în 2017.Conform documentuluimenþionat, motivul solicitãriiacestui împrumut îl constituie“sursele insuficiente pentrufinanþarea deficitului bugetarestimat la 3,8% din PIB în2015”.

Potrivit AdministraþieiPrezidenþiale, întîlnireadintre ºeful statului ºidelegaþia FMI, condusã deAndrea Schaechter, ºefulmisiunii Fondului înRomânia, este programatãpentru ora 11,00.

Ministerul Finanþelor

Publice a început marþidiscuþiile cu reprezentanþiiFondului MonetarInternaþional pe margineabugetului de stat pe 2016.

Sãptãmîna trecutã,ministrul Finanþelor, EugenTeodorovici, declara cã sediscutã inclusiv posibilitatea

încheierii unui nou acord. “Înactualele condiþii la nivelinternaþional, un astfel deacord, mult mai flexibil,poate constitui pentruRomânia un plus”, spuneaministrul de resort.

Începînd din 2009 ºi pînãîn prezent, România a

încheiat trei acorduriconsecutive de împrumut cuFondul MonetarInternaþional ºi UniuneaEuropeanã.

Ultimul acord cu FMI, carea expirat în septembrie 2013,a avut o valoare de douãmiliarde de euro însã

autoritãþile de la Bucureºti nuau accesat fonduri. Scopulacordului de tip preventiv afost acela de a protejaeconomia româneascã deeventuale ºocuri pe pieþelefinanciare. Acesta a fost celde-al zecelea acord încheiatde România cu FondulMonetar Internaþional dinultimii 23 de ani ºi al treileaacord solicitat FMI, de ladeclanºarea crizei economice,în 2009.

Faclia-20 Oct 2015

Documents

Transcript of Faclia-20 Oct 2015