RAO International Publishing Compgny S.A.P.O. Box 37-198 Bucuregti, ROMANIA

ANTOINE DE SAINT-EXUPERYCindelle

Copyright @ GALLIMARD, L948'- Tout droits rdserv€s

Traducere din limba francezi$ERBAN FLOREA

Edi,tia a ll-a

Copyright @ 1993b,v RAO International Publishing Company S.A

pentru versiunea ln limba romAni

Coperta coleclieiDONE STAN

CRISTIAN BADESCUPe copene

-{-FRO\YMUS BOSCH, E n/uhr in die Hdlle

August 1993

ISBN 973-96203-7-x

I

. De prea multe ori am vtrzut mila r5t{cindu_se. Noi instr.cer ce guvernam oamenii, am invtrtat str privim in inimile loi* s-a nu,acordam grija noastr5 deiit celor demni de atentie.Kenlz sa am mil5 f;attr de rlnile osrentarive ce ffimintI ininiitel"^T-"-il_ol, asa cum d retuz morgilorji muiibunzilor _ $i $tiupenru ce.

A fopt-o_weme, in tinerelea mea, ctnd imi era miH deceryetor-i;i de rlnile lor, cind pUteam pentru ei Umeduitorisl cumparam leacuri - caravanele imi aduceau dintr_o insultruxglente c! amestec de aur, care refecqlu pielea deasuorartrnii deschise. Am fdcut aceasta pinl in ,fra il;re'a;il!"t+ cI jineau la duhoarea tor ci ii uo f* ,rr, .r"il_",surpnns zgiriindu-se Ei minjindu-se cu bllegar, asemenea aceloracare lngrasa pamintul pentru a_i extrafe seva intreasd. isiaratau cu mlnclrie unul altuia putreziciunea, f{lindulse cirofrandele primite, fiindc5 cel ce'ciftiea ceimai mutt esaia inpJopll-r ochi pe marele preot care sluieSte celui mai frumoslool. Nu pnmeau str-l consulte pe medicirl meu decit in soe_r?np. c4 ;-an-crul lor il va surpriirde prin pestilenta si dimbn_slunrle tul -!i-qi agitau ciotul ca pentiu a bcupa niai'mult locm lume.- Si primeau ingrijirile_ca pe un oma'giu, oferindu_qimembreli abluliunilor'ca're-i flata1u; Ce indaia insa ce rariiera.- vrndecat, se regtrseau lipsili de important{. ne_maihrtrnind nimic din Ei iryiqi, iirutili, qi inc€r'cau st?6irrLacel^ulcer care trlia in el

- Impodobiti din nou cu putreziciunea lor. mindri si

El]-l-oltl retuau. drumul caravanelor cu klgerul in mini,cerslno ln numele dumnezeului lor murdar.A fost o weme, de asemenea, cind imi era miltr de morti.

9reaeam cA acela pe care_l sacrificam in deqert se cufundalntr-o sing.urtrtate deznddljduitl, f6rtr a_mi Oi inca seami dnu e)(sra smgurAute pentru cei ce mor. Am vtrzut insl esoistulsau.av€rul,-cel care striga atit de tare impotriva oric{r6i soo_uen, rralndu-si ultimele clipe gi rugind Str fie.strinsi ln juiullui ob\nuilii dasei, impltiidulj" b""l*ril;^sile cu o echitarecrcpretultoare, asa cum imparti unor copii iucdrii inutile._ Am vazut ranitul bicisnic,-cel care ai fi'urlat dupf, aiutor!n. preajma . unui _ pericol aia imponanfi , leritiu G-'"Fitntr-adevir lovit firtr speranle, sa'respingedin partea celorJ

- ' l

ffililllir| | .--.i:...i '1e Saint-Exupdry

-=-:r lnce asistenttr. dactr i se plrea cI aceasta i-ar fi pus per-rrari--cii sai in pericol. Pream{iim o asemenea abnegalie. Eui-m? n-am g{sif in ea decit un sdmn discret de dispreg Lamrizur De cel ce-si imparte Dlosca. atunci cind deia se usuc{ lasoare. sau merihdelb, atuirci cind, dup[ o foamete indelun-sad. ele nu-i mai sint de folos. Si face aceasta in primul rindfontru c{ nu le mai simte nev<iia qi, plin de o rbgal{ igno-ranttr. lasS celorlalti acest os de ros.

}\m vdzut femei plinglndu-i pe rlzboinicii cizuli. Dar noisintem cei care le-am inselat ! I-ai vezut weodattr pe suDra-rietuitori intorcindu-se a'casa mindri si zsomotosi si aOucindmohrtea celorlalti ci! De o cautiune a iiscilui acc,lpiat. moar-te p€ anre o desciiu ci inspaiftintatoare, fiindcit li s-ar fi pu-tuf intimpla si lor ? Chiai si eu, in tineretea me4 iubeamaceasrd a'ureciu a lovituriloi de sabie primite oe lttii. VelAleam cu tovartrsii mei morti si cu teribila lor desperare. Celales de moarte irisa, vominduJqi singele qi tinindd-qi mtrrun-taiele in min[, este singurul iare diescoileia adevdrul - qianume, cl nu'exisU o droare a morlii. Propriul stru trup iipare de-acum un instrument zadarnic, care a incetat de a-lmai servi si oe care-l arunc6. Un tiuo ciooirtit. care aDare intoat{ sldbici^unqr sa. DacI acestui tr^up ii^e sbte, muribundulnu vede in aceasta decit un nou prileide a-i fi sete, prilej decare ar trebui str fie izbtrvit. Devin inutile toate bunurile ces€weau la a impodobi, a hrdni, a cinsti aceasd carne pejumeBte strlinlicare nu mai e decit proprietate domestictr,as€menea mtrsarului leeat de ttrrusul stru.

Atunci inEepe agonla, car6 nu este decit cl5tinare a uneiconstiinte. soli'te si- umpluttr mereu de valurile memoriei.Ele'rin 'qi i'leaca,'intocinai ca fluxul qi refluxul, ducind giaducind iina'gini, cioburi de amintiri, frinduri ale tuturorvocilorauzite. Revin, sc{ldind din nou algele inimii qi reinviindduimii Echin6aiul instr pregtrteste refirzul stru hotCritor, inimase edleste. mar&a si aniinfiritd sale se intorc la Dumnezeu.Odigui. am vezut 6ameni fugind de moarte, temindu-se deconfruntarea qr ea Dar pe cel e moare nu l-am vtrzut niciodatlinspeiminur

Penru ce. decl i-as compdtimi ? De ce mi-as pierde timpul,plineindu-le sfinitul ? Am^cunoscut Drea bine perfectiuheainoriitor. li-am intilnit nimic mai us6r decit m6artea'aceleipriz6niere care, atunci cind am v[Lut-o, lncepuse deja strhoara respirind incet si ascunzindu-si tusea in cearceaf, ase-mene{r un'ei gazele ld capdtul curdei, chinuindu-se deja,Xar ignorind aceasta pentru ci-i pltrcea sd zimbeasctr. Iar

CITADEI,II o 7suriquJ ei era adiere-{9as-r1pra unui riu, amintire a unui vis,urmtr ldsattr de o leblda, <tii 9q in c9 mai pura, mai pi6li6asilTg grqy 9q regnut, dqngjgo- in cere oin irimi o iin'iJiimpiiEr neprihlnitl, -atunci'cind lebtrda si-a tuaf zboiui.- n4i:imln_tesc, de asemenea. de moarrea tadatui meu. a tutil-.ii-.iii,impli.nit qi presctririrbat inpiatre.

-S. ;il;; parur asasinuiuis-a albit-aiunci cind pumhalul, in tbc-ia gofeasc5 un truDtrecator, l-a umplut cir asemenea mrrelie."uiigir,"l it.iiri!in.camera regartr', falr in rale nu iu viiii'oo=u ra, Ei i" lr.iriitiiiuriag al unuisarcot'ag, pririi il *pca;;ei Hceri a cdreicauz? era el lnsuqi, a fos^t gtrsit in zcjri prosrernlndu*e iniitanemiqc{rii mortuhii. e ------

. ,Astfel, tatll meu, pe care un regicid l_a trimis dintr_odatr in erernitate, a gpliq in toc, aiufiii-cino si_i oit urfliir*s.ufl,are, gi.suflarea cetoitatg, pinir" d;zii;'. LimbiG n;;_;;d_ezlegat, iar umerii nu s-air'fncieptai oeriTorpe <i-l."" *in peminr.

^ Ni s_-a ftcut atit de impuntrtor, el, care nu guvernase doar, ciin temeiase q i- in trrise o eh gie, iricii, mbori,r"au-i -1"

g;".pr; ;capetul corZilor care trosn"eai, nu fnmoimintam uri'cada*u,ci depozitam un tezaur.. Attrna suspendat, asem_enea primei trepte a unui templu.iar noiru l-ani ingropar, c t_am F;tdii 1,-n;orriili o;ifiidin sfirgit, ceea ce 6std - o temelie.

- -

- El m-a invtrtat ce- ejlnga,rtga qi m_a obligat, clnd eram*fl:-" lti"*c ^tn

a4 fiindcr A;,i fi_" pr&t niciodati ochii.raml meu avea slnqe de wltur.

^ Saa inlimplat ii acel an blestemat, care a fost numit

.'.$p{tq $:i-elui'L fiindcr *ur"le in;.Aii, fa"*" O#ffiisa s€ lnunoa. tnDrustiindu_si razele asupra nisipurilor piintreoseminte, printr6 mhracini ilscati, prini'rilil,r" ransparenteaJe qopiltelor. m_oarre q i iarua p iriticu ;t irf ;iiii iii;A; i;;sa creasctr tulpinile florilor, Di Oyo"ry" aeaturif6 qi fib;ffi;;cadawetor risioite. ca un copit printreJuEiiidfi;;IE:;distrus.

Asorbit pintr si rezervelesublerane qi a blut din pulinelefintini. A disirus ftna qi-aurui"isip*iloi;ie alunsesera atitde sitrace, de altie, inbit acete io'dil;;;il;ififi;t ,i;oglindl. Ctrci oglinda nu mnging 4pi"liufi.ugirii6.cu_"a;;se-umple nP. au-nici greutatel nici aurita- Si ciieodata, ;;:menea unui lac de sarE, o$inda arde ochii. '. Conduciltorii de cdmlle, atunci clnd se rat5cesc si slntp5tnsi in aceasrr capcantr,'nu o recunr* A;l"l#6;i;nindce nimic nu o disfinge,'giiirer", ;dm;;"a unei umbieli

I i ,: ',: ,..\€ ce Sdvu-Exup4ry

! - r::. :irioma prezentei lor. Prinsi in acest lipici de lumintr,-t: :rcl'.rpuie cl

"nle.rg, inghi{ili deja de eternitare, iqi inchi-

:;;e ca traresc. lsl lmplng caravana, acolo unde orice fel dei io rt impo triva irier.liei iritinderilor e zadariic. Mergind spii.r frltind care nu exist[, se bucurl de rlcoarea creprisculuiui,9e! ea nu mai e decit un rdgaz inutil. Se pling, poate, naivi,de lungimea

-ngptilo! deEi durind noplild voi tiece, penrruer. ca nqte btrt5i de pleoape. Certindu-Se cu vocile lor gutu-rale. din cauza unei-mici iredreptlli, nu qtiu ctr deja, pEntruei. dreptatea e fbcuttr.

CrEzi cA aici o caravanl se grtrbegte ? LasI str se scurgddouAzeci de secole si revino sI vezi I

Topiqi in timp qi schimbali in nisip, fanrome inehitite deoglindd, a;a i-amdbscoperit eu insumi atunci cind tltIi meu,ca se ma invete ce e moartea, m-a luat in sa si m-a purtatoind acnlo.

- Acoio, imi spuse, a fost o fintin5.ln adincul unuia dintre acele hornuri verticale, €re nu

reflecti, intr-atit sint de adinci, decit o singur[ stea, noroiulse ilttrrise, iar steaua se stinsese. $i absenliunei singure ste-l-e qte de-ajuns pentru a rlsturnab carav,jntr in druriul ei, lattl de sigur ca gib ambuscadd., In jurul orificiului lngust, oameni qi animale sein_eremldisertr in zadar, inceicind s{ scoattr din mtrruntaielep^aginiului apa^ singelui lor. Dar lucrf,torii cei mai siguri,tirili pinl in adincul acestui abis, scormonisertr ln van cr'irstdtare. Asemenea unei insecte impunse, inc{ vie, care ln tre-murul mo4ii rlspindeqte in jur mtrtase, polenui qi aurul ari-pilor sale, chrava-na, tirituite in loc de o hhtina goile, incepeadeja si albeasci in nem\carea atelajelor rupii:, a iuferrjlorsparte. a diamantelor risipite qi a lingburilor grele de aur, ca-ie se acopereau de nisip.

In timp ce priveam, tatel meu mi-a vorbit :- Ai vizut un osp{t de nunt5, duptr ce nuntasii si mirii

au plecat. Znnle lumihelztr dezordinei pe care au iesit-o ul-cioarele spale, mesele rasturnate, focul itins, totul pastreazApffirea unei petreceri tot mai tumultuoase. Dar vtrdird acesteurme- imi spuse utII meu, nu vei invtrta nimic desore drasoste.C-*B.r"d qi intorcind in miini cartea Profetului iini mailpuseei. z5b,c*iad asupra desenului caracterelor sau asuDra auruluimi-niaturilor, ignomntul pierde esentialul, care este iru obiectulvan. ci intelep,ciunea divin6. Astfei, esenta luminlrii nu esteJeara care la-se urme, ci lumina.

CITADEI.II o 9

^ .Totugi, vtrzindu-m5 ci tremur de teama de a fi infruntatr_tr.pr.gut unur platou pustiu, asemenea meselor vechilor sa-cnncu, aceste resturi ale mesei Domnului, tatil meu imi maispuse :

-, - Crea ce are insemntrtate nu apare niciodattr in cenustr.Nu,mai privi acesre cadawe, nu eiiitf nimiii;ti6iru"ir.;nglooate pentru eternitate, in lipsa oamenilor care str leconducS. -

- Afunci, i-am strigat, cine md va invdta ?Tat5l meu mi-a r{spuns :- Esenla unei carivane o descoperi in miscarea ei. UitIzgomotul sdc al cuvintelor Ei at votilor .a daca prlpastia se

lpune mers-ului ei, ea va ocbli prdpastia, dacl ie iioice "nTLnJ", ea.il evittr, dacd nisipul'est'e preir nn, caottr in attapang u.rl nisip tare, dar reia m'ereu aceehri Oireciie. Dicd sar;

.u:",13|in:,r".ll.p.a r.ub gr.eupr.ea poverifor, o vdzi AitinOu_se,lcoitnou-sl dln glod animalele, piplinct pentru i' slsi unpamint scirid, dai curind intre iir b.iinl, .iLitio"ii"i"rrlr'i,^1_:ll:cll? lq ca€ pornise. Dacr un animat cade, ea se:lPj5j.:^p.lilflqe uzi.lg splge, incdrcinclu_le pe un alt animal,:r relaacela;l drum. CiteodaH, moare cel caie conduce cara_tana Ceilal$ il inmnjoartr, fl ftrgroapl in nisip, se cearrtr. Apoiun altul esr6 ridicar [a radg oe"conducaioiliiaravani ili;'ei;,lrumul inci o dattr i"lprg acelaqi astiu. Ei;ffi..r,;;;fJiliJ::"_9tlgie. 9gre.o.-<lgmintr, esie o piitre .are se rosrogo_,Qt! pe o pantl invizibiltr.

Judecltorii oraqului au condamnat odatl o tin5rtr femeie,;are comisese un di:lict oarecare, sa se OezuiaL'!'i dd;;-;:rur ;i s.implu, de un tlrug in deqert.- lrl vor arAta. mi_a spus tatdl meu, spre ce se indreaptl,ramenii.$i din nou m-a luat cu el..11 timp ce clltrtoream, ziua intreagl s-a scurs, iar soarele

':1_!agl lihgele cald, salivi qi suooai;i. l-iuiut din ochi aoa.Lrmrnlt. N-oaptea cldea cu sburta ei mingiiere atunci cind am=1o,N,,tluJ meu si cu mine, la marginea platoului interzis:11.9,-iTrldlr-1e, a-lbf si-goal5, din terielia s'tincii, mai frasillrc?l o rutplna ffenite de umezealtr qi desplrtittr ipoi de o"ro_1,-zrtq g.refe.{e apr care zac in pemfnti,ti"ifiUfi; ile".{,:-csucindu-s-i b_ra1-ele ca.un curniei care snilie'Oejain foi,, tii:plora mila Dohnului.

- Ascult-o, mi-a.fp.ul tata. Ea descopertr esentialul...i;ar eu eram copil si fticos :-. Poare ca suftirtr, i-am rlspuns, Ei poate ctr_i e fric5...

- - . Antoine de Saint-ExuPiry

- A deoAsit suferinta ti teama, care sint boli ale staulului,iecute pentiu iurm[. Acurir descopertr adevdrul.

O auzeam vlittndu-se. Prinstr in aceastf, noapte ftirtr mal:

-ini. evoca amintirea lSmpii de sear5, a camerei care ar n

iloaoo.tit-o si a usii care s-lr fi inchis in urma ei. Oferit[ uni-ien'urui intrbs. dre nu avea nici un chip, chema la ea copiluloe care-l imbitrtisezi inainte de a adorrni qi care e o intrupa-ie a lumii. Suoris'I. De acest platou pustiti, trecerii necunos-cutului, cintd basui btrruatului pare itrsund seara Pe prag' pecare-l recunosii si te linisteste. In miilocul necuprlnsulul' ne-arind nimic de ce sa se deate, imploid sI i se redea obstaco-lele care. doar ele, permit*ehsten[a, acel caier de lintr de tors'i."a aruie de sptrlii, qi doar aceea, acel copil de legtrnat, qi nualtul. lnvoci eiernititea casei, ce poarH in ea tot satul' lnaceeaqi rugd de seartr.

tata ni-a luat din nou in qa, dupd ce capul condamnatei is-a prtrbuEit pe umf,r.

- Vei airzi, mi-a spus, qurmurul vocilor lor sub corturisi acuzatiile loi de cru2ime. ii voi face insl str-qi lnghitl ten-iativele ile rebeliune : eu filuresc omul.

Ghiceam totuEi bunetatea atelui meu :- Vreau ca -ei se iubeascl apele vii ale ffntlnilor' Qi

intinderea netedl a hnurilor verzi de orz- Vreau s[ se bucu-re de reintoarcerea anotimpurilor. Vreau sf, se hrileasctr, ai-doma fructelor care semc,'Oin ttrcere Ei rtrbdare' Vreau^sd-Eiolinsl si sf,-si onoreze mor[ii, fiindctr riroqtenirea trece lncet6e rfb heneiatie la cealalt['qi nu weau sa'-qi piard{ bogdliilene drurt. Vrea'u sil se asemefie ramurii de mtrslin ce alteapmtn Liniste. Atunci va incepe sd se simttr in ei harul divln, ca-oioi.id riuora copaculuf. Acesta ii poarttr din zori pild !nnoapte, diri varl dinr in iarntr, de la giinele care cresc pina larecciltele ce se adun5, de la tinerele la bf,trinele' lar apor oeIa barrinele la copiii nou-n5scuti. Ca;i de.spre.c9P3l.lu,ltlnimic desbre om, cercetindul in aspbctele lui dit-ertte de-ai*nzurii"iii. c"pi*l nu e srminla, afoi tulpind, apoi trunchit'teiuit. apoi lemn mort. Nu trebuie s5-l imparli pentru a-lcunoaste.^coDacul este acea putere care se uneste incet cu;;j. U li ,t'""l..bpiitr miu.'oomnul ili dr via1l,.te {ace;ecr6ti. te Lmple de dorinle, de regrete, de bucunr sJ sure:rinre. Oe minie si indurare. Apoi te ia din nou la el' lotu;l'tu nu esti nici aiest scolar, nici acest so{, nici acest copil' nlclacest hitrin. Esti cefce se destrvirqeqte.-$i, dactr te vei desco-o"" **Eoea'unei ramuri undriit6are, prinsl temeinic iniruncniuf m-Xtinului, vei gusta eternitatea in migclrile tale'

CITADELA s tI

Si totul in iurul tdu va deveni vesnic. Vesnictr ffntlnd care.-int{ si car'e a potolit setea otrridtilor t{f. vesnictr luminaochiloi cind iti ia suride fata o'e card o iubesti. vbsnicl rtrcoa-rea noptilor. Timpul nu mai d o clepidrl ce-gi scrirge nisipul,cl un secerItor ce-gi leagtr snopul.

II

Astfel, din virful turnului cel mai inalt al cetItii, am des-coperit cI nici suferinta, nici moartea, nici chiaf doliul nu:i-nt de plins. Cici, cel disptrrut. dacl memoria sa este vene-ratf e mai Drezent si mai'puternic decit cel viu. Am inteles:eama oamehilor qi i'-am plins.

M-am hotlrir 3{-i vinaec.Mi-e mild de sinsuraticul ce se trezeste in miezul nootii

ratriarhale, crezindl-se adlpostit sub'stelele Domnuhii,imlind dintr-o datd nesiguranla clltrtoriei.

Am interzis interogatoriul. stiind ctr nu existd rlsnuns ca-:e 5e linisteasci. Ceefce cautd in primul rind ancfrbhtorulsre abisril.

Condamn neliniqtea care impinge holii la furt, fiindc5 am=1atat sd citesc tn srifletul lor qi'Etiri ci ntr-i sakei, sc{pindu-irc niizerie. Cici ei se inseald irtizind cI rivnesc aurul^altuia.-{"uruI strf,luce$te ca o st'ea. Aceastl dragoste, care se ignorl:e ea instrsi, ni se adreseazl declt uneilumiiu pe care nu o.lr dobindi niciodat5. Ei merg din sclipire in sclipire, furind-'r-ruri inutile, asemenea nebunului ̂ care, pentlu a punei'-pinire asuDra lunii. ar soarbe aoa fintinii in care da se:qiadeste. Ejarunci in focul orgiil<ir oenuqa iluzorie pe carer; pr6dat-o. Isi reiau apoi veshea nocturntr. Iivizi ca in oreaimarcei intilniri,'srind neinigcaii din teama db a nu inspdimiirta,::,.'hipuindu-si ci vor gitsi ceea ce ii va imbogtrti cindva.

Flotul. Oala-t etiOdrez, v-a rlmine creOin"ci6s cultului s[u,;rr eardienii mei, strivind ramurile, il vor surprinde chiarr'":e in grddina altuia. plin de btrtdile inimii sa'le si crezind:t in acea'noapte noroiul fl va aiunge.

)gsieur, ld inceput ii cooles-esclu drasostea mea. stiindI ru ma-i multd fervoare de'cit bei virtuosi"ln duehen6lb lor.!a :-nsi sint constructor de cetlti. Am hoiarit strisez aici te-mchile ciudelei mele. Am opiit caravana in m6rs, atunciff, ru era decit o sdminti in Suflarea vintului. Vintul poartit:a ltr un parfum sdminta de cedru. Eu rezist vintuhii si o'ng:l m pamint, cedrii de creasci intru gloria Domnului]

Miii1: r Anrcine de Saint-Erup€ry

Dragostea trebuie str-;i glseascl un obiect. Eu il salvezd*r d cel ce iubeqte 'c*.ea ce existd qi care poate fimultumit

Ihu pentru ce inlInluiesc femeia in ctrstrtorie qi ordon s[n.

-rr"d"6 roiiit" uoititere. Desigur; ii inlele! setea $

inteleg cit de intensd e prezenla pe care o doreqte ! ointeles. vtrdnd-o. in seara care ingdduie speranta in mtraco-r":lofili"i"o"-# ;" terisr, cupiinsa oiir toafe plrlile deo<iahui ztrrilor gi fradtr, ca unuiclldu solitar, durerii de a fitandrtr.

O simt palpitind, aruncatA aici, aidoma uhei stridii pe nisip'si asteptinri miantia albastrtr a cavalerului ca pe plenitudineaiatdtui mrrii. Chemarea sa o aruncl noplii intiegi- oricines-ar ivi i-ar implini dorinla. Va trece'ins[ zadarnic dinmantie in manfie, pentru 'ctr nu existtr btrrbat care sA omullumeasc[. Un riri cheamtr la fel, pentru a se tmprospAta,scurlerea valurilor mdrii, iar,valurilb se !ryq|- ugfnlc. ;i seconsirmtr unul dupl celtrlalt. l: ce bun sI ingtrdui schimba-rea solului: cel cb iubeqte doar apropierea dragostei nu vacunoaste niciodatd intildirea cu e:i... O salvez doar pe aceeacare sti ooate rindui si implini ln iurul curlii sale interioare,la fel c'um cedrul s6 cHdegte iri jurul seminlei sale gi-EigeseQte rod in propriile-i limite. O salvez pe aceea care nuiuUeste orimlvlra. ci tnfltisarea unei anume flori tn carep.i-Iuuiu i-i inchis, care hir iubeqte dragostea, ci pe cel iniare dragostea se intruchipeazd.Iattr de ce-ve.ghez asupraacestei fEmei care se risipeiqte. Aqez in jurul ei, ca pe niEteoprelitti, lampa de incIl2it, ceainicul gi farfuria de aram5,asttet incit. oirtin cite putin, dinmlo rie aceste obiecte, sf,descopere uri obraz faniiliirr, un suris care nu aparline decitacestrii loc. Atunci copilul va plinge pentru a fi altrptat' dege-tele-i vor fi atrase de'lina de iors, iai ieraticul ii va cere dinnou sd fie atitat. Din aceastd clipd, va h redatl ctrminului ei.C{ci eu conidruiesc urna in jurui parfumului, pentru ca par-fumul s{ r5mintr in ea.

Eu sint obisnuinta care impline$te fructub Sint cel careconstringe femdia sI prind[ chip gi sh existe, astfel incit, maitirziu, sf, aduc Domdului, in nirrirete ei, nu un zimbet slabrisipit in vtnt, ci o anume pasiune, tandrele, suferintd...'*''a.

."4-i;i-ira;il;f urupii sensufui p[cii. ba nu iaf,intA declt din copiii nibduti, din remltele stlinse qi din casaoririouite- Vine din eternitdtea in care intrl lucruiile impli-nite. Pae a hambarelor pline, a oilor care dorm, a cearqafu-

CITADEL/I ) 13

rilor implturite, paCe a perfecliunii, pace a ceea ce devinedar eternitItii, o datl ce a- fost bine fticirt.

cdci am aflat ca omul este asemenea unei citadele.$5s-to-arnI zidurile pentru a-si gtrsi libertatea, dar nu mai edecit forHreatd nimicittr, Oeschis=A inspre stele. Atunci incepespaima de a nir mai fi. Tiebuie ra-siif.z

"i""lu din mirosut

rilei care arde sau a oii ce trebuie tunstr. Adevtrrul se sapdas€menea uirei flntini. Inlelgptul care s-a recules qi nu mli?lnga;te. declt-greuratea linii-gie mai multe desprri vesniciedecit solia adultertr deschistr piomisiunilor noplii.

CitadeH, te voi clldi in inima omului.

- Existtr un timp pentru a alege sdminla, dar existtr qi un

altul in care te bucu-ri, fiindcI ai ales o dati pentru totdeiun4de. qes,.terea- grinelor. Existd un timp pe'ntru creagie, dai3st{ gi un altul pentru ceea @ creezi.-Extst[ un timp pentrufulgerul vineriu ce-rupe stavilele cerului, dar existtr giuh altul

creatre, dar

fulgerul vineliu cerupe stavilele cerului, dar existtr gi'uh altulPentu rezervoarele in care se vor aduna aoele dezldntuitepentru rezervoarele re lg v9r aduna apele dezlilntuite.Fristl un tf1sF yn timp pentru cuceriri, dar vine si irn altul at stabi-ftitdgii .imperiilor: eu, care slujesc diviriitatea, am simlulsimlulrcqniciei.

II

I

Urtrsc ceea ce se schimb{. il sugrum pe acela ce se scoaldin.noapte qili arunctr profegiile in-vtnt,

^asemenea copacului

ar'ns de slminta cerului, atunci cind se rupe. se ortrbuseste sipirlo_lag pa d rirea. Mr inspaimin i ut unii Sino ;fip ri h;i;i ;';misc5. Ceea ce e neclintit sa se odihneasc{ tn vesnicie ! Ctrcierb.ri un timp p-entru genezA,dar existtr un altul,'un timp fe-ncll. pentru traditie.

_ Trebuie str pacifici, sl cultM si sI slefuiesti. Eu sint celir5 coary crlptrturile p{mintului qi ascunde oamenilor urmeiewlcanului. Siht o paji-Ete deasuprh abisului. Sint pivnila carerEr6re fructele. Sint un bac ce primeste o g-enerdlie inqF*t^q qi o trece de la un mat la celaHt. bomnll o va primidin _ miinile m9le, aEq cum mi-a incredintat-o, mai dapttrgrye, mai inreleapH, dar neschimbatf. Mi-dm inchis popo^rui!! qragostea mea.

lati de ce il ocrotesc pe acela care reia, la a $aptea gene-ratie- pentru a o conduce la rindul s5u spr6 perfec'tiuneiace-p-!t arcuire a carenei sau rotuniire a scutuhii. fl olrotelc oerneh care mosteneqte poemul irnonim de strllmoput lui sl-ltrzasmire mai departe, ldlugindu-i seva si pecetea'sa. Iubesceaeia insercinare sau pe ced care alaprcizh,iubesc turma ce

llHllilitir

'-J + .itlioine de Saint-Exupdry

:c pre rpetueazi, iubesc anotimpurile care revin. CIci, inaintede toate. trebuie sI mtr cupriniJ ln ceva. Citadeld, addpost almeu. te roi salva de asaltul nisipurilor qi te voi impodobi cutrimt'ite ce vor suna impotriva b^arbarildr !

III

Am descoperit un mare adevtrr. C5 oameni reiesc tntr-unloc anume. iar ingelesul lucrurilor se schimbtr pentru ei odat5 cu intelesul casei. Iar drumul. ctmoul de oi si arcuireacolinei iari alttr infltisare Dentru dm afunci cind'alcltuicscun domeniu. Caci tciata aieasttr materie diverstr se reuneqte;i apasl asupra inimii lui. Necredincioqii, care rid de noi,'seinsealI alunci cind alearstr duod bos{tii tansibile. ctrci ase-m6nea bogltii nu exista."Daca'rivne"sc'aceaite tuima, o facdin orgoliri. lar bucuriile orgoliului nu slnt tangibile.

Acela.qi lucru, despre cei care cred ctr descoperl teritoriulmeu, divi2indu-I. ,,Se compune, spun ei, din bi, cz,pre, orz,case si munti - si mai ce ?" Si. heoosedind nimiCin plus,sint slraci. Si te e nis. Am desciloeridc{ seamtrntr aceluia'caredezrnembred'l un caEavru. ,,Eu frrezint viala in toatl luminaei. spune el: nu e decit amestec de oas'e, singe, mugchi,m5runtaie." Dar viata era acea luminl a ochilor ce nu maiooate fi cititl ln cenirs6. Iar teritoriul meu este cu totul alt-Leva decit aceste oi, a'ceste cimpuri, aceste case qi mun1i, eleste ceea ce le dominl qi le leagf,. Este patria drafostei mele.lar ei sint fericiti dacl ci afltr. c5"ci locuielsc in casa mea.

Riturile slndin dmp ceea ce casa este in spatiu. Ctrci e bi-ne ca timpul care se siurge.str nule macine^gi'sa.-ne piardtr,as€menea unui pumn de nisip, ci sd ne implineasctr.

E bine ca timpul str fie o constructie. Si astfel voi mergedin sirbdtoare iri s[rbtrtoare, din aniverdare tn aniversar?,din cules in cules. asa cum. copil. merseam din sala sfatuluiil sala de odihnd, ii vastitated p'atatului tat{lui meu, acolounde toti pa;ii aveau un inleles. -

.\m impus legea mea, care e asemenea formei perelilor s.iorinduirii iasei frrete. Piostii au venit s{-mi souritr : .lEtiUd-reaz{.-ne de

-constringere q'i vom deveni mai pirternicit'. qu{

eu stiam cd in felul aEesta'ar oierde cunoasterea unel lmaqlnltL nemaiiubind-o. nu s-ar mai cunoa$te pe'sine, li am hotXrit,in ciu'la lor. s5-i imboedtesc orin diasdste. Cdci ei imi pro-puneau. ca se se poat"d plimba mai isor. str dtrrim zidurilebalatului tatAlui meu, in care toti pagii iveau un inleles.

CITADELA I 15

Era o locuinttr vast5, cu aripa rezervat{ femeilor si srtrdinascretd in care iusurau nntinfte lls.niioaie iDilid;,f"E;;.e clSdeasci o inimtr a casei, astfdl'incit sI doti sA'te aorooiiii se re indeptrrtezi de ceva. Din care se ieii ii ta card sfGiatorci. C{ci altfel, nu te afli nicdieri. Si a riu ie afla niciieriru inseamntr a fi liber). Erau de asemdnea graiduri si staule.y plimpla ca acesrea'sa fie goale. Iar rarat fteii inteiiicealite lotosrte unele in locul celorlalte. ,,Grajdul, spunea el, estec:gr3n grajd. $i nu locuiesti inrr-o castr itacd nlu 5di unde teirf f. Hutln cnnteazl, mai spunea el, o folosire mdi mult saural pulin fertil5..Omul-nu-e o vitl de ingrtrsat, iar dragosteaSe p€ntru- el mai multl importanll Oecit ci:ea ce conlumtr.)y-nti iubi o castr care n-are un inip qi in care paqii nu auLnteles."

- ' Exista o saltr rezervattr marilor solii gi care se <teschideainipre soare doar in zilele in care praful riisipului era rtrscolit

:c apropierea ciltrretilor si, la oiizont, a a'celor flamuri pe;are ltntul le umfla'aserfienea valurilor marii. Acea sa'ltriiminea goaltr cind se primea vizita printilor fdrl imoor_'inF. Exisra o saltr in ca-re se flcea dre,btat6 si o alta in tare:r-au dugi mortii. Exista o camerl goall, al c{iei folos nimeninu-r atnoqtea - si poate nu avea nici unul _ in afarl de acela.rc a rnlelege- secretul gi faptul ctr niciodattr nu poti ptrtrunde:.rate lucrurile.

Existau sclavii care traversau coridoarele, purtlndu_si no_:_e_{e. g.i mutau draperiile grele ce se indoiari pe umerii [or.* rcau trefte, impingeau uqi, coborau alte tr'epte si. duptrljrn se aUau mai aproape Sau mai departe de'fintfna ceh_=al& deveneau mai tlculi sau mai gIl5g'ioqi, pinl a aiunge sf,ie nelin{tili, asemenea' umbrelor"la iraigiirei aoriri"?"ruilef,€ilor, a c{ror cunoastere, din greqealtr, i-_ar fi costat viata.La-r femeile erau liniqtit'e, aroganie shu nbsigure, oupi foCui

- care-l aveau in pafat.-{ud vocea nerodului : ,,Clt spaliu irosit, cite bosdtii ne_

tol+sire, cite pllceri pierdrite diir riegliiend t Acesie LiOuri--"itile trebuie demolate qi trebuie niveiate aceste sciri careomplicd mersul. Atunci'omul va fi liber. Iar eu rdsnund:*{runci oamenii vor deveni vite scoase la vinzare si. Oin btictis.--c: i-nventa jocuri stupide, c€ vor fi guvernate ta ithOut'tor Ae:-guii. dar de reguli fdrl mtrre1ie. CIci palatul poate inspiraf,srne. Dar ce poem poate fi scris despre neghl:iobia iocirlui{ z"ruri ? Mulr timp inc{ ei vor mai ffAidin uribra zidirilor aa-Ji tctalgle poemele le-o vor aduce, apoi umbra se vaii=i,rr. rar ei nu le vor mai in1elege...

. , r

lllrlll. , : l l

,llUtlr

16 t Antoine de Saint-Enp4ry

$i de ce se vor mai bucura de acum inainte ?Acelasi lucru - desDre omul Dieidut intr-o sdptdminl

fdr{ zile shu un an fdrtr sirbtrtori, ce nu mai are nici un chip.Acelasi lucru - despre lipsa ierarhiei, in care omul iqi invi-diazi 'vecinul, dac5'acesia il deptrqegte_in-tr-un .fel, 9i sestrtrduieste sf,-l coboare la intrltim-ea'ldi. Ce bucurie vor maiafla in mlaqtina in care vor zacd?

Eu recreez clmpurile de btrtllie. Construiesc st[vihre inmunti. Dentru a oori apele. Si md oDun astfel pornirilor na-turalb. hestabilest ierirhiilti acolo unde pambnii se adun5asemenea apelor ce se pierd in mlastintr. Indrept ceea ce seincovoaie. bin nedrepiatea de asthzi, creez dreptatea demiine. Restabilesc dir6ctiile atunci cind fiecare se opreqte inloc si aceast[ trindtrveald o numeqte fericire. Dispreluiescaoelb adormite ale dreDtItii lor si-l eliberez pe acela caie s-aiiattat dintr-o frumoa'str iedreptate. $i astfel imi innobilezimp6riul.-

CIci eu cunosc felul lor de a gindi. Admirau omul pe ca-re l-a creat tailtl meu. ,,Cum ai pritea indrlzni sI clatini, Ei-auspus ei, o reusittr atit de perfec-tl ?" $i-n numele aceluia pecire constringerile il inthrisertr au sfdrimat constringerea'Cit timD ea a durat in inimile lor, a continuat sa creeze. Apoi'pulin cite pulin, a fost uitattr. Iar cel pe care voiau s[-l salve-ze a murit.

Iatd nentru ce urtrsc ironia care nu apar{ine omului, cineehiobilui. Ctrci neghiobul spune: ,,Obiceiurile voastre nusini aceleasi in altl p-arte. De ce sI nu le schimblm ?" I-a felle-ar fi putirt spune i ,,Cine vtr obligl str vI stringeli recoltelein hambare si turmele in sraiduri ?" Dar el se in$ealf, asupracuvintelor, chci ignor[ ceda & cuvintele nu pot c'uprinde.lg-nord faptul cI oahenii l-rtriesc lntr-o casl a lor.

Iar victimele lui, ce nu-qi mai recunosc casa, incep sd on{ruie. Oamenii isi irosesi astfel bunul cel mai de- prel :intelesul lucrurilorl Se cred acoperiti de glorie in zilele desaibatoare, nerespectindu-qi obiceiufile, trldindu-gi tradilii-le. cinstindu-si drismanul. Si. desigur, sacrilegiul ii face str-qisimttr inima datind mai tarb. Attti'timp cit eXsttr sacrilegiri'Atita timD cit se ridictr impotriva unui-lucru care inc{ ii do-minN- f'sil1ul c{ dusmanul respird incd ii face sd tr5iascS.Umuo te'eitor ii apdsa destul fnctr pentru ca ei sd se simttrimootrira"leeilor. bar umbra dispaie curind, iar ei nu maisinit nimic. &ci olacerea instrsi a'victoriei este uitattr. $i seplictisesc- Au scliimnat palatu'l in piatl public5, dar, o dattrbUosita pltrcerea de a o'strlbate cri o aroganld de bufon, se

CITADEI,II I L7

;:mt fdrl rost in aceasttr multime. Si iattr ctr viseaztr din nou o-ala cu o mie de uEi, cu draperii q.ire sa apese asupra umeri-,or. cu anticamere ilcute. IdU-i c{ viseall din nori o camerf,i€sret5, c:rre ar da un aer misterios intregii case. $i fdrtr a qti,:rodq l-au uitat, pling palatul tatdiui m6u, in caie toli pd;iiru un inteles.

Iattr pentru ce opun arbitrarul meu acestor ferimitdri aleiwrurildr Ei nu-i asiult pe cei ce-mi vorbesc de porniiile na-rurale. C{ci stiu prea birie cI pornirile naturale imfld mla;ti-mle cu apa qhetarilor. niveleazl asoerittrtile muntilor si ruomiscarea'fluiiul'ui, arunci cind acesth se ilirprtrgtie in mdre, iirm.ii de impulsuri contradictorii. Ctrci stiu orea-bine c{ oorni-.je naturile fac ca puterea str se risipi:asc.t, iar oamenfi str seqleze. Eu guvernez qi aleg. $tiind-c5 cedrul, de asemenea,rriumftr asupra ac(iunii timpului ce ar trebui strl schimbe inmaf Ei. din an in an, cltrdeqte, impotriva forlei ce-l atrage inus. mindria temnlului frunzisului stru. Eu ortnduiesc si sintrrata instrsi. Cl5'desc shetarii imootriva dorintei mki.stinii.luir tmi irasa Oace brtasiele oraitie impotrivi neorepUlii.fuinarmez omul pentru cah sd existe. '

IatI de ce nii dau importantl flecarului imbecil ce re-Fq€azA palmierului cI nu^e cedni, cedrului - ctr nu e palmierF iunestecind clrtile. se indreaottr sore haos. Stiu bine cjlecarut are dreptite'ln qtiinla'sa a'bsurd5. Cdci, in afarar*ril cedrul qi palmierul s-ar contopi Ei risipi in'praf. DarrEqa s€ opune dezordinii Ei pornirilor naturale. $i din prafca cre€az5 cedrul.

Adevlrul lesilor mele este omul care se va naste din ele.h CaUnite. lesile si limbaiul imoeriului meu nu citut weolrqnifica$e. giiu p'rea bind ca, zidinO pierrele, creez linigtea.i-uqle care nu se citea in pietre. $tiu prea bine c5, prin po-rcri li lanluri,cre,ezdragostea. $tiu prea bine c{ nimit nu cu-Ge;te acela care dezmembreazl cadawul, ii cinttrreqtersele si mtrruntaiele. Ctrci oasele si mf,runtaiele nu folosescb m.[mid, prin ele lnsele, a{a cum nri folosesc la nimic cernealag hinia i5r1ii. Doar inldlepciunea pe care o poartl carteam3 mDortante.

Reiuz exoticatiile. clci nimic nu ooate fi demonstrat.-^;uotuj al poirorufui meu, te voi salva d'e la putreziciune. lminrntesc de acel necredincios care spunea tattrlui meu :

- Poruncesti ca supuqii t6i sI se roage cu mdt[nii deueErrezece grdunqe. d importante are alpasta, mlntuireau. .r-: fr aceeali daca ar schimba numarul ?

IL

!,i

iMlliilrir

'-\ t Antotne dc Saint-Exupdry

!, ygn? cu ratiuni subtile, pentru ca oamenii sd foloseasctrntranii de doutrsprezece grhunte. Eu. mpil. sensibil ladib,dcia discursuluii il priveafrr pe iat6l meu. fnObinOu-m{ destriluckea rdspunsului s5u, atlt ̂ tte puternice lerindu-mi-se ar-sumentele invbcate.

- l.lpule-nu., relua celdlalt, cu cit cintAresc mai greumddnijle de treisprezece grlunte ?

- M5Hniile de treisprezece greunte, rtrspunse tatal meu,au greutatea tuturor cilpetelor pe care'le-an[ ficut s5 cadd innumele lor. . .

Domnul l-a luminat pe necredincios, iar el s-a converlit.

CIT,4DEL,TI I 19

$gi,{a$ mine, ce-ar fi ftrcut ei din mormanut de pietre,1y1i1ou-t dintr-o parte in cealalu, Gii-i""

-"riil;rfiil;;ricrre, cu $l mai putin5 orinduialtr ? Eu guvernez Ei ateg. Si, :,":Tg_itll cardgdverne;rt: .I;{9i; p3; rusa in trcere la

-nDra pe care o datoreaz}, pietrelor nlele. pjetretoimif!,.:induife dupd imaginca inim'ii met;.-

"'-'-

:u s'lnt conducltorul. Sint sttrpinul. Si le cer sA mI aiute.r1e_legind. bine ctr nu. cet ce_i satveizi i" i"ilrfii';-r;;:ucdtor, ci acela care le cere sd_l satveiel C,;i;ii" *il;,11t 1magj.nea p.e qr9 o port, se creeazl unitatea pe care am=-{tras-o din animatele, focuintele Ei muniii ;;iir;ilti a;=re s-au indrtrsosrit ca de o tiirara hivinit-ite ce gi-ii-oeicrri::; bralele in s6are qi pe care ;" t;;;'ii;ecunoscut de la_:.:epui. la1{ ci. iubelc casa pe care am inventat_o duptr do_:g 1"". $i.p-ry ea mtr iubdc pe mine, arfriie,ctut. Ar;fi";;-t:ul car€, iubind o statuie, -nu iube;te

"i.i-;;giil;*;i;i;Amida, nici bronzul, ci ciealiaicu-firtorufui. SI imi-iiei:ry-ryl de casa.lui, penrru a invhga str o,'re"urioas&'.lSi;;;. : : recunoasre declr ?tupl.cg..o v_or'fi_hranit cuiingefi I;;,j ;. :: fi. impodobit cu saciificiile tor. ei fe va pretinde nintr si:.i.t_", si carnea, crci va ti.proprii roi *.i"ifii"iilr. 5i"r',""Ii:_;,-!r lai putea confun_dh aceasttr stru.tuii-Oirriil: Si;;;., -rr penrru ea drasoste-..-Iar serile lor vor n ptine OJi.iroa--:-llljli!

llulrgi Jino nii rbi uoid;cil;a; dctii qiuriihiG,",:i lncerca str-i fac{ s_o recunoasc{, pentru ca ea str nu se:;:Ji in diversitatea lucruntor.

lar. dacl mi-am clldit.casadestul de inctrp{toare pentru a:i ''ln inleles pinl qi stelelor, ei uor muflurni-bornnul,ii d"';_;:: rd uce. arir de bine cordbiite u1il;-til; ;";^Hi;;;;"'ii;:-=gll u;ii gi i;i vor-ridica privirile ipre cer. I?lr Ail';:j:;rc desttil d6 durabiltr peritrq ca eita cuprinOd "i"ti

i"u.iLi durara ei,.vor m.e1g9'diL sarUeioare in^sarOatoii6l ca: -::-o camertr in cealal[d, gtiind inspre ce-se inOreipii ii:cs{Lrp€rind, dincolo Oe viald diversa, imisinea d'ffi;.*t'* t'Ciradell ! Eu te-am.cladit ca p" o .oiuli". Te_am bltutn ;uie. te-am slefuit si ti_am cat oiumuiinli*p, *." nu mai: :.c'ir un.vint prielnib.L,lrable a oamenilor, ftrrd de care ei nu ar putea intra in1: :::ti iate.l:r eu cunosc amenintlrile ce apasl asupra cordbiei me_c a=minrare mereu oe marea 1nffi;;;: $i o" .ei"rlu^ii"

=- rrosihrle.,Cdci oricind e cu purintl sf darimi ffi;ili:: :.:. ::e trele lui str construieqti attul.,tar cetaUtt nu'esirir'ui -.:::cerErar. nici mai pugiri iceviiai, i,ili "i"i

*orii,i

IV

Castr a oamenilor, cine te-ar intemeia De ratiune ? Cinear fi capabil str te cltrdeascl dupl o losice inumb ? Tu existiEi nu exigti, in acelaqi timp. $ti cbnstruiii din mareriale diferiie,dar. pentru a te descoperi, cineva trebuie str te inventeze.Asemenea celui care, distrugindu-si casa cu Dretentia de a osunoaste, nu mai posedtr decit 6 grtrmadt de pietre. deF+qizi si de ligle, hu reg{seste nici umbra" nici liniqtea,-nicirntlmrtatea pe cilre o alctrtuiau ele pi nu mai are riimic deasteptat de [a acest morman de cdrlmizi. pietre si tisle. cacile lipseqte creatia care le domintr - sufleiril si inimi"artiitec-tului. Ch-ci pietfei ii lipseEte sufletul qi inima bmului.

Dar fiindc5 nu existtr ra[ionamerite decit asuDra c5rtrmi-zilor, pietrelor qi [i$elor, qi nir asupra sufletului si inimii care ledomind si le schimbl, prin put'erea lor, in finiste. fiindcisufletul gi inima scaptr r-egulifor logicii si legilor huinerelor,eu_imi impun arbitrlrul. fuhitectuJ sindeu."Eu, care am unsuiler si o inim{. Eu, care detin puterea de a schimba niatrain liniSte. P5mint acest lut care'nu este decit materie, dupalmagnea creatoare, care mi se impune in afara c{ilor losicji.Irni clddesc civilizalia, cucerit de gustul pe mre il va aveal asaci:m alrii hi cDtdesc inemul, f{uriniiu-si triaelesi schimbindu-'sicuunrele. ftrrl a fi constrinqi de a'iustifica' inflexiunile 3i:chrmbdrile. cuceri{i de gustul pe card il tt avd;,i pe ar; ficunu-rsc pe dinafar{.'

Cici eu sint canducdtorul. Eu scriu lesile. creez strrbdto-rile si ordon sacrificiile qi, din oile lor, diniaprele. locuintelesi munrii lo.r. enrag dceastd civitizatie aiComi palatriluitaului meu. in care rori paqii au un inteles.

)0 t Anroine de Saint-ExuP4ry

Si nimeni nu va cunoaqte dezastrul' Cdci calitatea liniEtii nu

dr; ;di*.*tr in mornianul de Pietre'Iata de @ weau *

"iii-tint iu tlrie cirma corlbiei' Pentru

"-i p"Te" siiva din g"nl,iifi" in generalieJ ctrci nu vo.i putea

;riti;;";"n iffirt o'u.e iivoi recladi in fiecare cliptr'

"oail.-c-unoii ime"niritarea ce vine din- partea negnloDurul

Si a scamatorului. e itiiiu *iE moo6teaze imlsini prin

usurinta desetelor sa;.*di;;i- ii privesc pierd Tn-lelbsulA;;iii"fi i"i.i"iepi"t1.i".if p'i"{"'-i'15 o^l*115%1*H,Hi',i"ttit:il'iiiJi".iili'ii'ioi"f, gt'f {4"f""asrelit'cgciel n-a-qresit. par n-aie nici dreptate q.i 1efuz se:l hs sa s€

;1.ffi,i;il;iGtiipi'ii i"li o*in qgq juristii mel Iar eldin sieseald, crede .a ,ii" oii'ptu-t.a crcl dt piooune ca fiind

;#"1i:,*iililiG-;.;iA6^el5;i-;,{Pe'f9^1'%:*:li"""1llilHitt"t""3".*; ;"i?;'i;

^ pgtttt^" Alautatea' iimpul' lanlullil'at"""li'iiligiilo;.-Sft ;"rii'iin&111;a^ilgtjl:i'*Ttrstrduu'or rv'5ruvt' ";;4fi; Jcamatorul, salvindu-mi astexistA. Iatd Pentru ce.t-fel poporul de Putrezlclux€' _L ̂ ^_x oi ncmcisriind cl€l pt p\I ur sw Putrv&r ,

nemaiqtiind d- 'Cg'ci. cel caie nu mai vegheazl asupra el'

r" "i-a

il" o *iuui", "'6no"u**i

oindintg la nimicire qi' inirfioT, "iu"t.i' ii"q'" i"d,i;;fi il iu

"alurile ei j ocurile sale

nevotnice.*'oA;, cind mtr aflam in largul mtrrii lntr-un P"l"^ttl-1:?.1

insumi qi ciliva oameni.provei'ind din popor' ni s-a propus

aceastA imagine a imPenulut meu'

CITADEL/I I 2T

Se gtrseau inchiSi la bordul unei cortrbii. Citeodatil, mtr:hmbatr ln liniqte'printre ei. Ghemui{i in jurul ttrvilor cuiincare, aldptinbu-fi copiii, inEirindu-li mtrt"trniile, se trans--+ rmaseitr iri locuitoii ai'corhoi6i. Corabia deven istj locuin15.

Dar iattr c[, lntr-o noapte, marea s-a dezltrnluit. $i cind*rn trecut s[-i vdd, in liniftlpa iubirii mele, mi-am datieama;1 nimic nu se scliimbasel iqi lustruiau inelele, torceau lindrau vorbeau cu voce scdzutf,, lesind fdrd incetare acea comu-nttate a oamenilor, acea reled de legdturi ce face ca moartearnuia s5-i lioseasctr De toti de ceva nretios. Ii ascultam vor-3nd- in Unistea iubir'ii sal6 neluind ih sdama miezul cuvinte-llr lor, stiinh c{ nu in obiect se afltr lntelesul lucrurilor, ci inrctiuni:.'$i pe acela care suridea cu gratvitate, d[ruindu-se perme insusi... si oe celtrlalt. qrre se nlictisea. nestiind cA aceastar datord qpllqgi qi.lipsei a tot cb e sfini. Aitfel ii priveam,tr |tnlstea rubrm mele.

Si totuqi, umtrrul greu al mtrrii, despre care nimic nu seplltea afla, ii ptrtrundea cu migctrrile sale lncete qilmpeimintltoare. Se intimpla ca pe creasta unui val totul sarc clatine, ca plutind tn neant. $i intreaga corabie tremura car qm armltura ar fi crlpat, risipindu-se deja gr, cit timp dlinuiaF(t amestec al reatttrlilor, nu se mai rugau, nu mai vor-hmu nu-;i mai al5ptau copiii qi nu-gi mai lustruiau argintulprlr. De fiecare dattr, un zgomot aspru, asemenea fulgerului,sr6betea lemnul dintr-o parte ln alta. C-orabia se prtrbuqeasupra ei instrqi, aplsind asupra contraforlilor gi tulburind.mmenii.

Iar ei se strtngeau ca intr-un staul ce se pr{buqeqte, subrrirrqnsul ametitor al ltrmoilor cu ulei.

Am trimid sd fi se sprintr, ca sI nu fie cuprinqi de teamd :lceia dintre voi tare iucreazi in argint itr-mi cizeleze

r r?s. Aceia care pregltesc hrana celorlalli s5-gi dea toatlruldu;np. Cei sSnltoqi sd-i ingrijeasctr pe cei bolnavi. Ceictre se roagtr sI se cufunde gi mai mult ln ruga lor."

iar celui pe care-l descopeream spriiinindu-se, palid, deu stilp qi astultind, dincolo de apete adinci, cintul-tainic alnrni- i-am spus :

.J{ergi in calS qi numtrrf, oile moarte. Se inibuE[ una pe:reirha in spaima care le_a cuprins.....

\[i-a r6souns :*\{area i-a dezl5ntuit. Sintem nierduti. Aud trosnind pe-

c';rrttiei... N-ar irebui s[ fie'ala, c]ci ei slnt cadrd liir:m-!.:ris- Asemenea temeliilor pamintului, ctrrora le incrd-

, i ,

2) t ,lnroine de Saint-Erup€ry

dindm casele noastre. si sirurile de mtrslini, ;i blindelea oi-ior b pasc fartr srabtr i'aiUd, ta lf,sarea serii. E liine str te ocupide maslini, de trirma de oi, de hrantr qi de dragoste- Dar e-rtruca insusi cadrul sI se clatine. Ca tot ceea ce era inf?iptuit sIrederjni obiect al muncii. Iatii ce ceea ce ar trebui str ptrstrezet5cere prinde glas. Ce vom aiunge dac{ munlii vor incepe strrorbeaic{ flraiir ? Eu am auht i'ceastl gingeieal[ qi n-am s-opot uita..."- - Ce gingdveald ? l-am intrebat.

- Std-pine, locuiam odat[ intr-un sat cltrdit pe spinarealinistitoare a unui'deal, bine infipt in ptrmint qi cer, un satirrtdmeiat pentru a ddinui qi care 0ainuia. O uzrirtr minunatlstratucea ie ghizdul si pd parapetul fintinilor noastre' pepiatra pragurilor noasire. Dir iatd c5, intr-o noapte' ceva s-airezit in alincul temeliei noastre subterane. Am inteles c5'sub oicioarele noastre, ptrmintul reincepea str trtriasctr qi sd sepHnieOeasca- Ceea ce efa implinit iqi schimba inflligarea. $iiri s-a flcut ftictr. Ne-a fost fricl nu ltit pentru noi inqine' citDentru obiectul eforturilor noastre. Penlru acel lucru'in careiroi ne transformam de-a lungul vietii noastre. Eu eram ar-sintar si mi-a fost fricl pentrrf vasul de argint la care lucramde doi'ani. in care-mi fngropasem doi ani de veselie' Altultremura Dentru covoareld sdle de lind pe care le tesuse cubucurie. ln fiecare zi le intindea la soard' Era mindiu de a fitransformat o Darte din carnea sa zbircit[ in acest val ceodrea adinc. Altuia i-a fost fricl pentru mtrslinii pe care-iblantase. Si sustin c[ nici unuia dintre noi nu-i era frictr deinoarte. ci toti tiemurau pentru niste obiecte stupide. Desco-peream cl viata nu are iileles decit daci o schinibi pulin citebutin. Moarted srldinaruhii nu poate face nici un rtru aibore-luil Dar dacl a"rborele este ameninlat, grldinarul va muri dedoud ori. Exista printre noi un bltriri povestitor, care qtia celemai ftumoase olovesti din desert si care le infrumus'e1ase qiili ;ril. El sfngur'le cunost'ea, cdci nu avea fii. Si, iri timilce p6mintul incefea str a^luntice, el trem.ura pentru S5rmaneleDovesu ce nu vor mai fi cintate de nimen-i, niciodattr. Darbamihtut continua str trliascl si sI se frlminte qi o mareei"tr*i"u i",ip"" ia piinoa ioima qi sd coboare.'$i ry potidarui din fl{ptuia ta pentru a infrumtiseta o maree milc5toarece se rmtogriles.te qr iircetineaH, tnghilind'totul ? Ce s[ cltrdeqtiD€ aceaste miscare ?' Sub apasdrea ei, casele se rtrsuceau incet Ei, su[ acliuneaunei fone netdzute, birnele crtrpau deodattr' asemenea unorbutoaie he pulbere neagrtr. Sau 2idurile incepeau sA tremure,

CITADEI.A I ?3

:ne ce se imorlstiau intr-o clintr. Iar aceia dintre noi care;upravietuiau\i ilieroeau semnificalia. in afartr de povesti-,:i. care lnnebtinise si cinta.

inmtro ne duci t' Aceasta corabie se va scufunda o dattr:r fructele trudei noastre. simt cd afur5 timpul curge in zadar.A nu ftebuie str curgtr astfel, ci str se intdreascd, str-se maturi-rze si sd imbtrtrineasc{. Trebuie str adune. Dutin cite Dutin.uunca noastr5. Dar cum va inttrri, de-acurir'inlinte, criea'cerme de la noi si va rtrmine ?

r(

VI

-Am trecut printre oamenii DoDorului meu, qindindu-mah schimbarea care nu mai este'po'siUiH atunci clnd nimic nuffinuis, trainic, peste generalii, qi la timpul care curge inutil,a intr-o clepsidr5. $i mtr gindeam: Acest addpost nu estehJeaiuns ae^ incepeior, iai munca din care crb$te nu estero iiroeaiuns Oe tiainic.h. si mtr sindeam la faraonil care si-aurlnsruit'mausolee indeitructi6'ile si colturoase. ce iriain-sd in oceanul timpului care le maiine iricet, pr6ftrcindu-leh Draf. Mtr slndearn-la nisipurile virgine ale caiavanelor dinde CteoOaU, se ridicd uri templu -<le demult, pe jumtrtate:mat si risipit de nevlzuta furtund albastrtr, clatinindu-sero. osinCit Dentru totdeauna. Si mtr sindiam: Nu este&iuns oe tfrinic acest templu, cir inclrcitura sa de aurlriir obir:cte oretioase. care au costat lunei vieti omenesti. ceLcit in e1e mierea atttor generalii, ci acedte filigrahe der. cu aceste poleieli sacerdotale in care s-a transformatpr'l€a atitor ariizani. cu aceste v{luri brodate asuDra clrorairlFle si-au istovit'ochii de-a lunzul intresii kir vieti si,hrrcuinite, uscirte, zdruncinate de ai'ropierea"morlii, USa fnrta 161 aceastA trenf, realtr. Aceasttr intindere ce serxeEoar5- Iar cei ce o zlresc asdzi i$i spun : ,,Cit este demmoasg aceaste broderie ! Clit este O'e fiumoaia..." Iar eu&spff cd aceste bdtrine s-au metamorfozat torcind m[tase,frt a'-li fi cunoscut minune$a.

c ra rtrmine din oameni. Si vehiculul care str-poarte ceea c€.'*mirc din ei. C{ci eu resfecq mai presus de-orice, ceea cefr'@je mei mult decit oartrenii. Si sdlvez astfel sensul trans-furmirii lor- Si sint marele tabeinacul ciruia ei i se lncre-rirnnruy* rI in inUeSime.

21 s Anroine de Saint-Exupdry

Si astfel. reqdsesc acele cortrbii ce inainteaztr incet indeprt. continui;du-gi ctrldtoria. $i am aflat ctr esenlial estesA clAdesti inainte de ioate mrabia. si str-ti inzestrezi @ravanasi sa coristruiesti temolul care s{ duieze inai mult dec{t omullar acum iata-i schimbindu-se cu bucurie in ceva mai de pretdecit ei inqiqi. $i astfel se nasc pictorii, sculptorii, gravorilaurarii. Nri bstbota nimic de la'omuf ce mirnceste pentrupropria sa viafa,^$i nu pentru veqnicia lui. Cdci, atunii, fdralotos ii vom irivtrtla arhitectura si'resulile ei. Dactr-si clddesc.as. pintru a ireiin ele, la ce birn si'imprumute giirdurile ;itrairile lor acestor case ? Cdci ele trebuie sI fie de folos pentruviata lor. si oentru nimic altceva. Iar ei nu le mai apreciadaeshvirsirda.'ci doar utilitatea si comoditatea. Ele ki sint defolos. iir ei'isi netrec timDul imbos[tindu-se. Dar vor muridespiiati. clci'ni hsa in urira lor nici'vhtut brodat, nici poleialasacirdo'tild, la adtrpostul unei cordbii de piatrtr. Cerindu-les5-$i schimbe vialain ceva de pre!, au dorit str fie slujili. Iaratuhci cind dispai, nimic nu mdi rdmtne.

Astfel. plimbindu-mtr printre oamenii poporului meu, inlumina ins'erdrii, in care -totul se desconiprine, i-am privitstind pe prasul umilelor lor cocioabe, cu straiele lor botite"isorlvfi.ndd-si-munca harnicl de albine. Ei insd md interesaum'ai outin decit nerfectiunea tortului cu miere la care munci-seralmbreunl t6at5 zi'ua. $i meditam in fala unuia din ei, ca-re era orb;i-Ei pierduse uri picior. Biltrin, inuribund, gemindasemenea rinbi mouile vechi la fiecare miqcare qi rtrspunzindco incetineaitr, ctrci era foarte btrtrin qi-Ei fierdei [mfrezimeacuvintelor, dar devenind tot mai luminos, mai clar Ql malintelestrtor in obiectul insusi al schimbtrrii sale. Cdci ririinilesaie ti'emur{toare purtau lrictr munca lor, devenittr elixir dince in ce mai subtil. Iar el, elibertndu-se atit de minunat dinb{trina sa qrrne usc{rttr, devenea tot mai fericit, tot mai in-wlnerabil. Tot mai nepieritor. $i, murind, nu Etia c{ moare.cu miinile inc{rcate de stele...

Astfel au muncit toat[ viata lor, pentru o imbogtrlire fJrIfolos. schimbindu-si intreasa fiintd in incoruptibila broderieneacordind decit o'parte ainuncii lor utilulul, iar toate cele-lalte plrti cizeltrrii,'inutilei calitlti a metalelor, perfecliuniides€nului. dulcetii curbelor, care nu folosesc la nimic decitta a primi oeea ce se transforma din ei, ;i care dlinuie majmult decit timpul.

Astfel, m5'plimb seara, cu paqi rari, printre oamenii po-porului meq ftirecindu-i in lini$te-a iubirii mele. NeliniEtit deiei ce ard intr-o luminl van6,'de poetul plin de dragostea

CITADEI,II I 25

:J de poeme, care instr nu scrie propriul stru poem, de fe-:cia indrlgostit[ de iubire, care instr, negtiind sf, aleagtr, nutr-et€ Sd se imolineasc5. cu totii olini de teamtr. stiind cI i-asc'.ui de ea, dice le-aq'oferi lcel Oar care ceri:'sacrificiu, gi:otiune. si uitarea universului. Cdci o anume floare este indiirul ririO un refuz al tuturor celorlalte flori. gi, totuqi, numai=. aceastl conditie e frumoasd. [-a fel si bbiectdl' trans-form5rii omului. Iar nerodul care reproEedzl acnstei bdtrlnem-oderia pe care a ff,cut-o, sub pretext ci ar ti putut sd leastrilrr-r'a. oreferl deci neantul creatiei. MI plimb astfel si simt*ictnori-se ruqa asupra miresmeilor tabeiei in care tdtul setoplineste qi sdformeazl in linigte,lncet, aproape fdrtr str tedniesti la aceasta. Pentru a deveni fruct. broderia sau floareafut'uie str se cufunde, tnainte de toate, ii timp.

h timpul lunsilor mele olimbtrri. am inteles cI civilizatiarrteriului meu n"u creste o6 cafitatea hrantli. ci pe cea a efu-rdrei si a fervorii in niunde. Ea nu este fbcuie din oosesii. ciim oaruire. Este civilizat in primul rind artizanul despre la-r rorbesc Si care se recreeaztr in obiectul s[u, hemai-;rrrriodg-ss, ln schimb, niciodatl de moarte. Civilizat, dercm€nea cel care luotf,. schimbindu-si fiinta in srandoareameriului. Altul insl^, ctiiar daca nu-qi nranbqte ochiul decito perfecliune, se inviluie f{rtr folos fn luxul fump[rat de lacsulAtori, dacl el insuqi nu a creat nimic... Cunosc acele ra-G,beenerate care nu siriu poeme, ci l^e citesc, care nu-qi maifr;rl pemintul, ci se bizuie^pe sctivi. impotriva lor nisiilurilemnlui pregdtesc veEnic, in mizeria lor creatoare, triburilec.or p6rnila cuceriiea proviziilor lor moarte. Nu-i pot iubir s€dentarii inimii. C-€i ce nu schimbtr nimic nu deviri nimic.li-'nta nu va fi servit implinirii lor. Iar timpul curge pentru eir,*renea unui pumn'de nisip, pierzind'tr-i. $i

-ce-^aE puteabr,ne divinitetii ln numele loi'?'

-{m cunoscrit mizeria lor atunci cind se sDlrgea rezervo-flr; i?ainte de a se umple. CIci moartea strtrmoQ[lui, devenitFtnl duptr ce s-a trinsformat in intregime, nlr este decit omoE iar ceea ce se inqroaptr e instrumentul devenit de acumrmrl {s v5zut in tribu-rile irele cooii amenintati cu moartea.&iu-si sufletul ftrr[ a spune niniic, cu ochii'pe jumltatiLirsr stingind un rest de lumintr sub genele lor imense.fE: s€ intiinpld ca Dumnezeu, asemene-a secerltorului, s[ilq.'?p flori amestecate cu orzul copt. Iar atunci cind iliffis snoDul. bogat de srine. strseste^in el acest lux inutil. '

-:*'pitrit lui Ib"rahim-moaiJ', sfuneau oamenii. $i m-amrlnn. ;u iu-cii mei rari, neqtiut oe ei,in casa lui lbrahirh, gtiind

26 . Anrcute de Saint-EruPiry

c{. dincolo de iluziile limbajului, ii ingele-gi pe aceia ce s"

illtf,i"'ii"iiti. i"uirii. iir'ei nir mi-du d-at hici o atenlieocupali fiind s5-l asculte murind.

Vorbeau cu voce sc5zuttr, inaintau tirind-u-ti papucii' cusi cum ar fi existat

"in"il-u*iJ.eiuiu ii-era foaitd {i:{ Ei.f

a;t c€i mai neinsemnat sunet l-ar fi.ptls pe Sga' nuiliiaitiiriii-a tiqt", si deschid[ sau str incnide u.qil.e' ca 5;;;^fi-*irii6A6i"

" ftacare fieimurltoare, crreih i se ter-

;;;;la;i. ei"tii Cito T-im rerit, mi-am. dat b$e sear11$;il" ;;ite, din cauza r[sufldrii intretdiate, din cauza-mr;i; I ;d'i

^ ilffi il;;hiEi;sh;;uit cu m era, in ga lo pyl

-f9pf;;6:dil 6auza ocnitof deiinctrigi, ce re-tu?g s[ se lase P5wtp3i^L;;;t p"Aidtti in iurul liri, cautind-sl-l ocroteasg.a+rcu* il;rci fi'ilbliil*ati un animat s4lbatic' I se intindeacu miini tremuratoare,laiuico lapte' Poate-i va fi Poft-4 tilpG;Tivi;im1i mirosirt si va bea' $i s-ar comunica atuncl crel asa cum comunlq cu 6 gazeH cqr-e-!i m.anincl din-p1l-qlfi"?;iifitinei grau qi im"pasibil' Nu de lapte avea nevoreli,inii tatrf,neie,incetjiu fefO" in

"t cum vorbesc turturelelor,

itilipdu" sa cinie cu glas sc{zut u-n anume ciqt99, care lui i'riiei"i" f iiniecut ce%i noue stele ce se scaldl in ffntintr -5l?,Fairifi;i;fi-,;i;;p.oii-preadeparte-sinuauzea'Dirqoana sa nu se lntorce'a niiimelcar cu rin pas" era atit de inFa;ffiffi;.i." *ry"u cel pulin acea mi{care'9c11P.1lHi.Fcaii:-catetorut' farl aifi lncpiini menul o arunci pnetenulul-un semn cd l-a recunoscuiiliniorcealt fn pat, ii qt6rge-au obra

i"i oei"ooare, fl fo4au sd bea - !i toate acestea penuu a{

trezi, poate, din moarte.I-am p5r5sit, ocupali cum erau str-i intindtr capcane penm

"_r iiiliifi-ifrii."c"'pa*;iii oe uqor de inl[turat d€ acesr

;;ii'iL;;;5i'i. ot"ii1i, oe asenienea, str-i inrindd iPteti#""iii-":i"i"ien-t,ii in i"?iCiie. par mina sa rnicf le. respingerlo&li*uiu,-":t,iilci ctno le aqezau prea aproape de el' asemenetilililG;Alnoeparteaza desiEuiile ce-i stinjenesc goana'

Am plecat qi m-am intors bpre plag' NP vtrzusem decit o

"uoi]o ii-&tiid, o infatisut" a braqului printre aftea alteh

iit{?"iii^.ni,*dt oiil giJ't""te soiis'es", rhspunzind chemdriiil;;&;;;fti;

"ii.?"11i. e'",enp 6opifului era dela m'

fracila decit prezentu'otiii pisari': Ei i-lam Hsat sd faci li-nisie. pentru I ocroti copilul care murea'- 'Mireeam in lungui ulilei. Dincolo de porli auzeaE.u;il;jE;;iioou-tii'ruinicele. era ora lg,carase fdcea ord-;;f;i;;;* i"raceau uffiele pentru crlstoria noP{ii' Putrriiifpit" o".a.earta era"dieapia ori nedreapttr' Nuauzear

CITADEI'A I 27

;acjt fervoarea. Mai departe, spriiinittr de fintintr, o fetil[: rgea, cu fruilea ascuhstr in faline. I-am pus cu blindele:la De cap sl l-am ndicat fala'spre mine, fdrl a o intrebast d'esore'cduza suferintei sale, Stiind bine ctr nu putea s-ot:oasci. Cici suferinta 6ste intoideauna fdcuttr din timpul:r:e se scurge. fdrd str fi format incl ftuctul. E suferinlf, a zi-ctrr ce fu-g,'a brtrtlrii pierdute, care este timp ce se'n:eodrteazfr'. sau a niortii hatelui, care este timp ce nu malrrcdeste ta riimic. C:ind va imbtrtrini, suferinla ei va fi sufe-mrr d pleclrii iubitului, cirre va fi, ftrrtr ca eh sd l!ie1 q{gnlridut'insnre real. spr6 oala de fiert, spre casa inchis[ Eiirre copiii'ce trebuie hlaptali. Iar timpul, dintr-o dat5, se vas&use ihutil prin ea, asa iuni s-ar scurge printr-o sitd.

5ar iatl a'ici o fem6ie care a ap6ruiin prag, radioasS, pri-miu-md in fattr. in plenitudinea bucuriei sale, poate din:rrrn sspilului'cire a'dormise sau a supei aromate, sau dinl*"a urisi simole reintoarceri. Si timlpul, dintr-o datd, iiLm'tinea in intr'esime. Am trecutbrin fala pantofarului ferli picior. ocupai sf, infrumuse[bze, cd filigrane de aur,

-t'eriie la caie lucra, gi-am in1<iles, dqi nu mai avea voce,

;! niona un cintec :*Ce te face str fii atit de fericit ?"\-am mai ascultat rtrspunsul, qtiind cI s-ar ingela qi mi-ar

urudi desore banii cistisdti sau despre masa care-l aqteptam. .lapr'e odihntr. N6qtiid0 defel c5- fericirea sa era de a seumsmgura in incdlldri ile aur.

VII

Cfi am descoperit acest adevf,r. fi anume cI e vand iluziamammrilor care tred c{ pot locui ih pace in addpostul lor','qe-- ttr"ice adApost este am-enin1at. Astfel-templul pe care l-aiofiftr oe rirfril muntelui, in btrtaia vintului de miaz{noapte'nrr micinat pulin cite pulin, asemenea unei vechi etrave,h,tud deja- sd se prtrbir;6asc5. L-a fel templul pe care nisi-

| - m asaiteazr ;i'pe caie-l vor lua, pulin cite putin' in po-lmn r;r. Pe fundaliiie lui vei g[si un dgqer1 neted ca marea.ilr bi *.rice constrirclie qi, mai ales, palatul meu indivizibil,@mnx: :in animale, tilcuinle qi din mun1i, infdptuirea iubirii@c si ;a:e. atunci cind va muri regele in care aceilsttr ima-F hr :*rume. r'a redeveni munli' locuinle gi animale. $i,@!:'oLL: i€ ,rr-ll[1 in contrastul lucrurilor, nu va mai putea tl

28 t Antoine dc Saint-Exupdry

decit material in wac, oferit unor noi sculptori. Vor veni ;rdin deqert sd-i refacl imaginea. Vor veni cu acea imagine itqlre o poart[ in inim6, str ordoneze dupl un inleles nou caracterele vechi ale ctrrtii. ff

Acelagi lucru l-am fdcut gi eu. Nopgi somptuoase ale *pediliilor mele de rtrzboi, n-aq putea str v[ preamtrresc indcajtmDupI ce mi-am cltrdit in virginitatea nisipului tabera triurghiulard, am urcat pe o inellime, pentru a aqtepta clderernoplii Ei, mlsurind cu ochii pata neagrtr doar cu putin mmare dectt piala unui sat, ln care lmi agezasem rlzboinicil,echipajele Ei armele, am meditat asupra fragilit{ii lor. Ninbmai mizerabil, intr-adevf,r, decit acest pumn de oamenijumtrtate goi sub valurile lor albastre, ameninlali de gerdnoplii ln care stelele erau deja prizoniere, ameninlalisete, clci burdufurile cu ap{ trebuiau crutate pind la fintidin a noua zi, ameninlati de vintul de nisip care, atuncise ridic6, are puterea unei revolte, ameninlali, tn sfirgitloviturile care fac qlrnea omului sd se usuce asemeneatelor. Iar omul nu mai e bun decit de a fi aruncat. Nimicmizerabil dectt aceste pachete de pinzd albastrd, futeriteotelul armelor, aEezati deasupra unei intinderi care-i reslgea.

Dar ce-mi pastr de aceastf, fragilitate ? ii legam intresalvam astfel de a se risioi si de a pieri. Ordonindu-$i-i salvam astfel de a se risipi qi de a pieri. Ordonindu

pentru noapte figura triunghiulard, o deosebeam deja

CITADELZI I 29

;;'intat fie schimbul nocturn, binecuvintali mesagerii ttrcu1i:€ qrre nimeni nu i-a auzit venind, dar care se ivesc in jurulusurilor si lngenuncheaztr, vorbind despre mersul celor cem.unteaztr spre nord sau despre trec€rea triburilor din sud tnrrrnArirea ctrmilelor ce le-au fost furate sau despre neliniqteauiora din cauza omorurilor strvirlite. Si mai ales despre pla-nurile acelora care tac la adtrposiul qirturilor lor, riedihnd^f,. noaptea ce vine. I-ai ascultat pe acei mesageri ce vin slrurbeasc{ despre tdcerea lor ! Binecuvlntali fie cei ce apar inprul focurilor noastre atit de brusc, cu cuvinte atit de fune-!re- inclt focurile slnt de indatii inecate in nisip, iar oamenii se,runc{ asupra puqtilor lor, impodobind tabtrra cu o coloantrrt pulbere.

CIci noaptea, abia coboriti, devine izvor de miracole !ln fiecare searil, astfel imi priveam armata, prizoniertr a

hrinderilor asemenea unei cordbii, dar durabild, gtiind binecl rjua mi-o va arlta neatinstr Ei cuprins{, asemenea cocori-l0r. de bucuria deEteptitrii. Atunci, in timp ce se ingeueaztrnimalele de povartr, se aud acele voci ce r[sun[ in diminealapns$t5 asemenea unor talgere de aram[. Iar oamenii,;me$$ parcl de licoarea zilei ce se nagte, tEi umflil plImlniin reltreazd pl5cerea asprtr a lntinderii.

[i duceam tnspre oaza cn trebuia cucerittr. Cel ce nuhelege oamenii ar fi cdutat religia oazei in oaza instrgi. Dar,us. ce trf,iesc in ea iqi ignortr locuinla. Ea_trebuie descoperit[L imima unei intind'eriroase de nisipuri.ii pregeteam pentrurrm,\t[ dragoste.

Le spuneam :

-V'e1i gesi aoolo iarba mirositoare, cintul ffnttnilor qi femeiur nngi vlturi oolorate qlre vor fugi hnsplimintate, aslmenearyi rurme de cdprioare pe care e pl[cut s[ le prinzi, cdcifrr Ecute pentru a fi capturate..."

T r spuneam :..I!i inchipuie cI vtr urlsc Ei, pentru a v[ respinge, \i vor

fr*si dinlii Ei unghiile. Dar pentru a le imblinzi va fi de-ajunsrrrnul vostru, innodat in buclele albastre ale ptrrului lor !"l-e spuneam :-\ri ra fi de-ajuns sf, folositi forla cu bllnde1e, pentru a le

r nemiscate. lnctr hi va inchide ochii pentru a nu vtr vedea,C rfirrei voastrd va'ap5sa asupra lor ai,emenea umbrei unui

plmintul stincos Ei salvind de la distrugere amploarealor sale, cdci nu existil somn pentru cedrul ce luptf,, noaptezi, in propria sa substanld Ei se alimenteaz[ intr-un u

pustiul ^din jur. Tabtrra mea se inchidea asemenea ul

pumn. In acelagi fel am vlzut cedrul prinzind rldtrcini

duqman cu fermenlii inEiEi ai distrugerii sale. CedrulcresazA tn fiecare clipd. In fiecare clipd eu lmi oeam adtrpoastfel incit sd dtrinuie. Din aceastl multime diverstr decmri, pe care o simpl{ suflare ar fi risipit-o, cream ounghiulard de nezdruncinat, asemenea unui turn, ;inentA, :rsemenea unei etrave. $i, de teamtr ca tabtrra meanu adoarmtr qi sd nu se risipeascl tn uitare, o incercuiamstdji care ascultau zgomotele deqertului. $i a;a cumaspirf, pdmintul stincos pentru a-l schimba in cedru, ta

,i'illl

mea se hrtrnea din ameninldrile venite din afard. Bin*

$ii;itl3A t Antoine de Saint-Exupdry

rultur. Atunci, in sfirsit, ele iqi vor deschide ochii asupraroastr5, iar voi ii veti umple de lacrimi.

Veti fi imensitatea lor, cum ar putea str vtr uite ?,,$i le spuneam, pentru a isprlvi qi pentru a-i imbtrta de acest

paraoN :.,Veti afla acolo palmieri si pdslri de toate culorile...

Oaza se va pleca in fala voastrI, pentru ctr voi purta[i in inim6rellgra oazel, in limp ce aceia pe care ii q,fungati nu mai sintdemni de ea. Chiar si femeile ior, sptrfint-qipinza in piriulce susurd deasupra fietricelelor ri,t[oo" li aio6, igi inchipuieci indeplinesc b tristl datorie universal'tr atunci cind rjele-breazA o sdrbltoare. Dar voi, care sinteli intrspriti de nisipuriEi uscali de soare si de crusta arzdtoare h safirieldr, le veti luain stipinire qi,cu miinile in solduri, privindu-le cum igi SpaHpinza in apa albastrtr, ve ve$-savura victoria.

Voi dlinuiti asttrzi in nisipuri datoritd dusmanilor carer'tr inconjoara qi ve inhpresc, veti dtrinui si in oaza pe care oveti cuceri dacAoaza, nu va fi pentru voi adlpostul fn care teinchizi gi uiti, ci o victorie permanentl asupri deqertului.

^ .Y9!i ft invingtrtori, c{ci cei impotriva clrora veli lupta seil..B0 in egoismul lor, satisfdcu{i de proviziile striirse.bi nuvdd in coroana de nisip ce-i asalti:eztr decit o podoabl a oazni,rizind de cei ce lnceari:5 str-i migte, pentru ca^la pragul acesteipatrii de finttni sI fie schimbati: stialite care doirm gi nu maivegheazS.

.Ei moFie in iluzia fericirii pe care o gdsesc tn bunurilece le posedtr, dar fericirea nu estb decit o celdurl a actiunilorsi mullumirea creatiei. Cei ce nu ransformit nimii din eiin;qi qi igi primesc hrana de la altii, chiar dac{ aceasttr hrantre,ste c€a mai bine aleasl si cea miri gustoasI, cei care ascult{po€me streine flri a-qi scrie propriile poeme se bucurl deoazA f1rd a-i da viali, 3e folosi:sc ile imriurile create de altii,aceia se leagl ei iniiEi Oe tlrusii din staul qi, redupi la roiulde animale. sint pregltili pentru sclavie...

Le-am spus :..Oaza. o dau cucerittr, nimic esenlial nu s-a schimbat

penuu voi. Nu e decit o altl formtr de a face tabtrr{ in desert.Ceci imperiul meu este ameninlat din toate ptrrtile. Mat'eriasa nu este decit ansamblul diiers Ce animhte,'locuinle qimungi ;L dac{ se rupe nodul ce le $ne legate impreuntr, nimic

CITADELII O 31.nu va mai rdmine din ele decit materiale disparate, oferitepradei."

VM

Mi-am dat seama cd se inselau asupra respectului. C{ciir-am preocupar eu insumi de'dreprurife divinitalii, stuOiind-ramenii. Si, d'esigur, chiar.;i p" Air,"r6;; riia u_i exagera im_pgr-qlF, l-am v#ut intotdi:auna cape un ,;t ;"d"i;i dili_ntUt i i . '. Pu.r, drepturile cersetorului, ale rlnilor sale ulceroase si

19 fr_ido;enibi sale cinstite, ete ihiire ca'niqt!-iJ.ii,i;"r;:;ii:ecunoscut., Am intilnit, oare, ceva mai respingltor decit acel cartierrl^o_rasului construit'in panta unei coiine qi care curgea ase_

lgnea unui canal pinl fa mare ? Coridoarble care dtrieau in:Ii1e v{rsau in adieri, lenese un ;i;;Eiil"oiiurlbioioi'j'-meneascS ce il locuia nu'ieqea din acdle inrurioalurf otciirentru a-qi adresa injurii cu b voce uzate si-fiii ioiiuaritaninis, s566snea buirJlor moi ce il;pa-rg;ci regutaritaie,-ii;uprafap mlaqtinilor.

. Acolo l-ani vtrzut pe-agl lepros rizind hidos si qter$ndu_si:chiul cu. o cirptr mizbrtr..Era,hniinte rie -toate,

lnitgai.j;aillxqcie, iqi Uat-ea joc de sine iirsusi.. lhttrl meu a hottrrit si incenhieze cartierul. Iar aceastdqyF, care ginea la colibele ei mucegaiG, a inceput sf feilrr€ n reze, reclamindu_si drepturile. or"eptui," 6i;[ il ;ii6_rl mucegaiului.

*€lgllal, mi-a sprrs ratdl meu, c{ci dreptatea, duptr ei,:nseamnl sI perpetue2i ceea ce exist5...rar et lEl strigau dreptul la putreziciune. Cdci, crea$ del:ueziciurfe, gnEau la ea.

*_"jlgy"f l-dT-ipocritii sd se inmulleascl, mi_a spus ratflrlcll. s€ vor na$te dieptuiile ipocrililorl care lint erihentL. Sit .'or nasre po-egi peritru.a le prearhari. tirbiiii"o;.i;;"fiE Tlr:! tx te paieiismul ipocr^i tiloi imeniirtati'0" ais-o;;id.)a ru orepr..., mi_a spus tatAl meu, trebuie'sa alegf. Drbptrs--tru-arhadghet sau diept pentru orn t.nr-ept pinf* pi;g;*; $enrrg carnea strnltodsli pentru ce l_ag aisculta pe cet Ee,=s_:€-mi vorbeascl in numele pestilentei shle ?_-..3. l,:l_'_".91'j.i in numet6 Do;;ilri-'i*ci qi el esre=.Tr at eterniralii. Dar nu duptr dorin{a sa, care nu estere:: connp a descompunerii sale.

r

32 o Antoine de Saint-Exup4ry

DupI ce-l voi fi cur51at, sptrlat qi instruit, dorinla s3 va fialta Ei 6e \a renega pe el insuql, cel care fusese inainte. Pentruce s{ fiu eu aliatul celui pe care el insqi il va renega ? Pentrucc s6-l impiedic, dup{ dorinla leprosului vulgar, s[ se nascisi str se innobileze ?

De ce as fi de partea a ceea ce este impotriva a ceea ce vafi ? A ceea cevegeieazAlmpotriva a ceea'oe rtrmine in putere ?

Dreptatea, dupl mine, mi-a spus tatll meu, este de a-Icinsti pb plstrdtoi in numele a g,ea ce ptrstreazd. [.a fel demult pe Cit ma cinstesc pe minfinsumi. CIci el reflect[ a-ceeaqf lumintr. Oricit de pulin vizibil[ ar fi in el aceastl lu-minf,. Dreptatea este sd-l consideri ca vehicul Ei ca drum.Milostenia mea este sdl fac sd se nascd din el insuqi.' Dar, privind aceastf, scursoare care coboar{ spre mare.mA intristez in fata putreziciunii. Astept de la ei un semn caresd-mi arate omul'qihu-l primesc nieiodau."

,,Totusi, i-am vlzut pe unii, i-am spus tatalui meu-imp5rlindu-gi piinea Ei ajutind pe allii, mai putrezi d99iJ e1sa-!i ciescar<b sacul sau luind in ocrotire vreun copil bol-nav..."

,,Ei pun totul in comun, mi-a rf,spuns tatf,l meu, Ei dinaceasttr

-fierturtr vine mila lor. Ceea ce ei numesc millimpart. Dar in acest pact, pe care-l fac;i qacalii in jurul unuistirv, vor s[ glorificaun sentiment inlil[tor. Vor sI ne factrsd credem cI evorba de un dar al lor ! Dar valoarea daruluidepinde de cel cdruia ii este adresat. Iar aici sinlem p_e"tr9qqcei mai de jos. Asemenea alcoolului dlruit betivului. In felulacesta, daril este boalf,. Iar dacl eu le dtrruieic sdntrtate, taiin aceastl erne... iar ea mf, ur[qte.

Aiung pin[ acolo, in mila lor, mi-a mai spus tatf,l meuincit preifeia putreziii,rnea... Dar dactr eu pr-efer ceea ce eslnetos ?

Gnd vei fi salvat de la moarte, mi-a mai spus tatll meu-s{ nu mullumqti niciodat{. Nu-li va exagera recunoftinlacel ce te-asalvdt ar fi josnic dacS ar aEtepta recunoqtinla ta-c{ci ce-;i inchipuie ? CI ti-a fost de folos ? PAstrindu-te.Domnului i-a fdst de folos,'dactr tu valorezi ceva. Iar daci it:erprimi prea tare recunoQtin(a lnseamnl ctr-li lipsesc qi mo-deitia 9i' orgoliul. Crci in ceea ce a salvat nu soarta t:neinsemnatle important[, ci opera la care colaborezi Ei carese sprijind Ei pe tine. $i pentru c{ el este supus aceleia:r

CITADELII S 33

:€re, nu ai de ce sd-i mullumqti. El este rtrspltrtit prin propriai,. faptd. Ea este contribuqia lui la oper5.

Ti-ar lipsi orgoliul Ei dacl te-ai supune emoliilor sale cele::i rulgare. $i dacl l-ai flata in josnicia sa, fdcind din tine-:bul lui. Ctrci dacd ar fi nobil, 1i-ar refuza recunoqtinla.

Nimic nu md intereseaztr, spunea tatll meu, decit admi-:.tila colaborare a oamenilor. M[ folosesc de tine sau de o:ritrd. Dar cine este recunoscitor pietrei ci a servit ca temelie::ui templu ?

Ei instr nu colaboreaz5 pentru altceva decit pentru ei'*{Lii. Iar aceastA scursoare ce coboari spre mare nu este ianorie imnuri sau de statui de marmur5, nici cazarmtr pentru cu-xriri. Ceea ce ii preocuptr este de a se lega cit mai bine intrefl- pentru a-Ei consuma proviziile. Dar aceasta sd nu ten_*ele. Proviziile sint necesare, dar mai primejdioase deciti:amea.

.{u implrlit totul in doutr p5rli fdrtr semnificalie: cuceri-';i si bucuria cuceririi. Dar ai vdzut weodatl un arbore::r,cind Ei, dupl ce a crescut^, mindrindu-se ctr e arbore ? Ar-r::ele creste, pur gi simplu. i1i spun : cei anre, dupf, ce au cu-:nt. se transforml in sedentari sint deja mor1i...

Vilostenia, dupl inlelesul imperiului meu, este colabo-&;.

Chirurgului ii ordon s[ se epuizeze traversind degertul,rlllre poate str-l vindece pe cel ce-l aEteapte acolo. Chiar dacdt '-L-lrba de un oarecare splrgitor de piatrf, care are nevoieu nqchii s5i pentru a sparge pietrele. $i chiar dactr chirugulx;e de mare valoare, clci nu e vorba aici de a cinsti medio-;:.i":tea, ci de a repara vehiculul. Iar ei amlndoi au acelagi:'educdtor. Acelasi lucru - despre cei care ocrotesc gi ajutlelreile instrrcinate. O flceau, in primul rlnd, din cauza copiuri pe care ele il slujeau prin grelurile Ei durerile lor. Darm.eia nu trebuia sd le mullumeascd; decit, poate, in nu-nele fiului ei. Dar iatl ctr ast[zi ea reclaml ajutor ln numeleg':rurilor qi durerilor ei. Dar dactr n-ar exista declt ele, le-aqiu:nma, clci grelurile lor sint dezgustltoare. Ceea ce estemrortant in ele e numai cnea ce se foloseqte de ele. Iarfrr.--ru aceasta nu trebuie str mullumeascd. Cei ce le ajut5, qite '-n-reie nu sint decit slujitori ai naEterii, qi mul{umirile nuu - - ':L,

31 r Anroine de Saint-Exup4ry

Tat{l meu i-a spus generalului care venise str-i vorbeasctr :

,,Nu-mi pasd de tine ! Nu eqti mare decit datoritl impe-riuriii pe cafe-l slujegti. Fac sr hi respectat, pentru ca' PI-jtine, imperiul sd fie respectat."

Dar simgeam, de as6menea, bunltatea tatdlui meu.,,Cel carb a jucat un rol important, spunea el, cel care I

fost onorat nu foate fi injosit. (bl care a {omnit nu poate fdeposedat de dbmnia lui, nu poti transfofha in.ceryetor.Ptcef care dtrruia cerqetorilor, ctrci'ceea ce distrugi, in felul rcesta, este armlturi Ei forma corlbiei tale. Iattr.pentru c€ rnlfolosesc de pedepse fie mdsura vinovalilor. Cei qe care i-aninnobilat oriate ior li executali, instr nu-i aduc la starea dcsclavie dactr au grqit. Am intilnit, intr-o zi, o prinlesd cartajunsese splldtoiea'sd. Iar tovardqele ei iqi blteax jo-c de.3 ',,Unde i1i este noblelea ? Puteai sd faci capetele str cadil giattr, in shrEit, ce, fdrl fricd de pedeapstr, putem s[ te minjincu insultelti noastre... Aceasta este dreptatea !* Cdci drep*'tea, dup[ ele, era compensatie.

Iaripdldtoreasa ttcea. Umilitf,, poate, pentru ea insdqidar maf ales pentru ceva mai important- decit ea instrsiPrintesa se apleca, teaplntr li albtr, aSupra albiei sale. Dar tovartr{ele ei, ltr[ teamd oe p'edeapsd, oimbrinceau. Nimic irea nir invita la aceasta, ctrci era ftumoastr, rezertatl qi tlcutt :am inteles insl ctr ele isi blteau ioc nu de femdie, ci dcdecldtirea ei. Clci pe cei pe care l-ai invidiat il vei devondaci ili va cldea ln gheare. Am trimis sd o cheme :

,,Nu qtiu nimic lespre tine, decit ctr ai domnit. incepidcu ziua aceasta, yei avea drept de vial[ qi de moarte asuPntovar5lelor tale. [1i redau domnia. Du-te."

Iar'cind qi-a reluat stdpinirea asupra gloatei, n-a cobortoind acolo iricit str-si amidteascl de ihsulie. Iar cele care f+iesera tovartrfele sale, nemaihrdnindu-;i pornirile din de*derea ei, le-au hrlnit din noblelea ei qi au venerat-o. Alorpnizat slrbtrtori pentru a celebrh reintoarcerea sa la domnicgi ie prostemau h frecerea ei, innobilate ele insele prin faptdce alt{date o atinseserl cu degetul.

,,Iatd pentru ce, imi spunea tat[l meu, nu vqi -supuD€nicioAaU prinlii insultelof mullimii, nici grosoltrniei temnr-cerilor. l:,voi ieteza capul in sunetul trimbiqelor de aur.

Cel ce injosqte pe a4ii, spunea tatf,l meu, este el insqi icn*nic

CITADEL.A I 35

Niciodat[ un conduc[tor, spunea tatdl meu, nu va fi ju-recat de subalternii s[i."

IX

Astfel imi vorbea tattrl meu :..OblisI-i str clddeasctr un turn impreund qi-i vei transforma

h frati. D'ac{ vrei sI se urasc{, arunc{-le grdunle."inii mai sDunea :

-Str-mi ariuctr, inainte de toate, fructul rnuncii lor. S[--qi

rersi tn hambardle mele rlul recoltelor. Grinarele lor sd leddeascd il;ine- Vreau ca ei str slujeasctr gloliei mele atuncidad bat griul, iar in jurul lor se sp-arg spicele de aur' Ctrcimnci mtnca, ce nu"era decit trrida .pehtru hrantr,. dgv,tnefrr- Cici sint mai putin de plins cef ale cdror spintrri seUoaie sub sacii erei itunci iind poartd sacii spre moara'hu ii aduc inaooil albi de f5intr. Gieutatea sacului ii inal!5xpmenea unei iugi. $i iau ci rid bucuroqi atunci ctnd. poartitmDul. asemenei uhui candelabru de lrine, cu spicele qircelucirea lui. Ctrci o civilizatie se clddeqte pe ceea ce I secere oamenilor, nu pe ceea ce li se dli. Desi!'uride la acest griu@. s€ vor hr5ni. Darr pentru om nu aceasta este fala impor-mU a lucrurilor. Ceea ce le hrtrneqte inimile nu este ce€a certmesc de la griu. Ci c*'ea ce ei dati griului..- Cici, inclb dattr, slnt de dispreluit acele popoare-cf re:erl poemele altora qi mf,ninctr griul altora sau aduc arhrt€ctrmrru a le cl[di orasele. Pe ace$tia ii numesc sedentarl' ]lL rnai descopdr in j'urul lor, ca'pe o aureol6, pulberea der a efului treierat.

Cd-ci este drept se primesc in acellEi timq in ca-re&uiesc Dentru a irutea dilrui mai departe. Binecuvintez acestdimb inire dar si'rlsolati. care permite str-ti continui mersulI r{ dllruiesti diri nou'. Dar daclidsplata peimite cirnii sd se;*nrr, danil e singurul care aliment-eaztr ihima.

Am vlzut dan'satoare compunindu-li dansul. Iar dansul,o .rata creit li dansat, nimeni desigur,'nu lua cu el fructulrrr:sii oentru a-si face provizii. Dansul trecea asemenea,--. 166] Si. totusi. eu nuinesc civilizat poporul care compu-a ;ansuii.'desi nu existtr pentru dansuri nici recolte, nicitrm\q1s. Si nuhesc inapoidt poporul ce-qi inqiruie pe etaje-r:tiectefe, fie ele din'cele niai'fine, ntrsbute'din munca al-ure chiar dac{ se aratd capabil de a se imbtrta dindectiunea lor.

i#lll

36 t ,lnroine de Saint-Exup4ry

Omul. sDunea tat5l meu, este in primul rind cel care cI."eazi. Si sinf frati numai acnia care colaboreaztr. $i nu trdies:il;a&ar"ideiii."icare nu gi-au gtrsit pacea in proviziile ptcare le-au strins."

intr-o zi a fost intrebat :..Ce numesti creatie ? CIci, dacl e vorba de o invenlie re-

marcaUita. ouiini sin't capabilil$ aceasta. Deci nu voiber'-decit despri ciliva, ce se ihtimpu instr cu ceilalli ?".

Tatdl meu le-a r[spuns :.A crea inseamntr a sresi, Doate, un pas in timp ce dansez

ins&mna a da de-a cur"me'ziqut o lovittrrl de daftl in piatr:Putin conteazl destinul actiunii. Acest efort !i se pare, poatasteiil tie. orb care privestf de aDroape. Dar indeplrteaza-rcPrivesie'miscarea hcestiri carti'er af orasului. Nir vei vede :acolo'decit 6 mare fervoare si praful aurit al muncii. $i ges-turile ratate nu le mai remaici. CIci aceasttr mullime aple-cata asupra operei muncii sale isi cltrdegte palatele sa:-rezervoaiele sau marile srldini suspendate. Operele se na---in mod necesar din vrai'a degeteloi sale. $i i{i spun, ele s:nasc atit din munca celor ce-si rateazA mis-'ctrrile,-cit li din racelora c{rora le reugesc. Clci nu Pogi impdrti.oniul. Irdacl ii vei ptrstra doar pe marii sculptori, nu vel mal aveamari sculpt6ri. Cine ar fi atit de neburi str-qi aleagtr o meser*care dd alit de putine sanse de a trai ? Marele sculptor :enaste din multiineh sctilptorilor neinsemnali. Ei ii sen'a;iiidoi scaia ii-i rioica. Iar'dansul frumos se nbgte din fen'ooi6i'olns,itui. tar iervoarea dansului cere ca tcili sr dansezechiar cei care danseazl prost, ctrci astfel nu existd fervoare. cacademie pietrificatl Ei Spectacol f5rtr inteles.

Nu le'condamna lre-qelile asemenea istoricului.care ju'-dec{ o ertr deia incheiltd.'Cine va repro$a cedrului cil nu es:einci decit seinintd sau tulpinl sau r:amirri crescuttr strimt'"I-asA timDul sI tieac5. Diir greseal5 in greteald se va ridicapddurea he cedri care va im-prdqtia, in iitele cu vint, tdmi;rbadurilor sale."

$i tatSl meu mai spunea, pentru a incheia :..Ji-am mai spus-o. GreqealS a un9!9, reuEittr a altuia.

-tnu te preocupe dsemenea iinplrleli. Nig!9 nu e fertil de.--:marea^colaborare a unuia prin c6Ulatt. Miqcarea ramt6 slu-ieste miscdrii ce reuseste. 16r miscarea ce relrselte arattr ceh'ce-asrdit taopui pe c.ite ii urmdreau amindoi. brl ce afla ir-nnir[i i l afl{ feniru to{i. Caci imperiul meu este asemen*unui temolu iiar eu am cerut mult'de la oameni. Lr-am cens[-1 cldddascl. Astfel, templul este al lor. Iar nafterea lui :,

CITADEL'aI t 37

".se din ei insisi cea mai inalttr semnificatie. Ei ii inventeazf,".ioabele. Iai cel ce le cduta, f5rtr a le gISi, le inventeaztr der€menea. Ctrci in aceasttr fervoare, in primul rind, s-au:"lscut noile podoabe."

Mai spunea :..Nu ihventa un imperiu in care totul sa fie perfect.-C5ci

-::ul sust este virtutd a paznicilor de muzeu. Iar dacl dis-:-=:uieiti orostul sust. nu^vei avea nici picturd, nici dans, nicir.r*ite. hici sr5din"i. Tb vei preface dezgustat din teama de au-:ci orosiDdmintul. Si vei fi privat prin vidul perfecliunii.r-e. Creeazf,'un imperii in care totul s{ fie fervodre."

X

-{rmatele mele erau ostenite, ca qi cum ar fi purtat o grean: iri. Cdoitanii veneau sd-mi spund : ,,Cind ne intoarcemurr-i ? Guitul femeilor din oazele cucerite nu e acelaqi cuqs :ll femeilor noastre. "-

- nul dintre ei imi sPunea :-SteDine. visez la a&ea care e ftrcuttr din timpul meu, din

m.-, mba. As vrea str mI intorc $i str inslminlbz in liniqte.!:-sl un adeiar De care nu pot sd-l aprofundeZ. l,as5-md sI:es-- in linistea iatului mdu. Simt -nevoia str-mi meditez'qa: - "

Sr am inteles c[ au nevoie de liniqte. Cdci numai in liniqtelurr,r,grul fiectrruia se leagl si prinde rtrd5cini. Ctrci, ceea ce eMCr-"rr?nt, inainte de tdat6, ̂ ca in alaptarea copilulul, 9st9:m: ll. Drasostea maternA instr$i este flcutd, in primul rind,m

''' jpure]Cine vede copilul crescind dintr-o dat[ ? Nimeni.k x i-in din altl parte spun : ,,Ce mult l gresSut !" Dar maman, :r:!.i nu l-au vdzut cresdnd. El a devenit in timp. $i, in fiecareurm€nt. el era ceea ce trebuia str fie.

;lJ. deci, cI oamenii mei aveau nevoie d" t-*p' mlcarlET -:-l a intelese un arbore. Pentru a se aQeza in fiecare zi pemlr r fati aibluiali arbore, cu aceleaEi ramuri. $i' pulin:tc : -tin. hrborele sb lastr descoperit.'-':'Doet. intr-o seare, in iurtil focului in dqert, povesteau ''---:iiute desore arborelei sf,u. Iar oamenii mei, dintre ca-re n --:: nu vlzu#rd niciodatd decit iarbtr pentru clmile, pal-m.c:-- :-rici 5i mdrdcini, il ascultau. ,,Nu Etili, le spunea el, cersrrri *i arbdre. Am vd2ut unul care credcrise din intimplarem: - ::r-a at'andonatd, un adtrpost fdrd ferestre, qi care por-xru,'*: - ::'Jt!rea luminii. Asa 0um omul are nevoie de aer,

38 o Antoine de Saint-Erup€ry

ala cum p€stele trebuie s[ se scalde in ap5, arborele trebui.sj se scafOein lumintr. C{ci, infipt in peirint prin rtrddcini,iesale, tnfipt in stele prin ramurileiale, bl e druinul ce duce dtla stele spre noi. Acest arbore, nlscut orb, iqi desfJqurase decin noipti puternica musculatur[, pipris6 de la uri perete irceldlali, se'cldtinase, iar drama se'iinirrimase in rlsutirile lu:'Apoi, splrgindu-Ei o lucarnl in direcgia soarelui, liqniscdrept ca un trunchi de coloan5, iar eu asistam, cu detaEareristoricului. la miscirile victoriei sale.

Contrastind inagnific cu nodilf,le ghemuite pentru efonale trupului sdu diri'sicriu, se desftrquia cu calm-, etalindu-sca oe b mastr intinsl frunzisul in care soarele era senitalSp-tat de cerul insuqi, hrlnit iu bogllie de ctrtre zei.

'il vedeam in fieciie zi In zori, tiez'indu-se din virf pinl hrtrd5cini. Ctrci era inctrrcat de pdstrri. $i incl din zori incepqs[ utriasctr si sd cinte, apoi, odatd soarele aptrrut, dtrdea drumdproviziilor'sale in c6r'asemenea unui btrfrin qi blajin ptrstm-arborele meu - castr, arborele meu - palat ce r{minea gdpintr seara..."-

Astfel povestea el, iar noi gtiam ce e nevoie sI privqrilndeluns aiborele Dentru ca el 35 se nasc{ in tine. $i fiecareil invidil pe acela te purta in inimd aceast5 masd de frunz!gi de pdslri.'

,,eind, mI intrebau ei, cind se va sflrgi rdzboiul ? $i miam wea sI lnlelegem lucrurile. A venit timpul sI ne lmplinim..."

Iar dactr unul dintre ei captura o wlpe a deEertuluitin{rl ince si pe care o puteau hitrni cu miinile sale, o hrlner.Sau gazele, &t6ooau, cini ele binevoiau str nu moar5. Iar vulpeeii devenea in fiecare zi mai prelioas5, imbogilindu-se cu blamsa m[tdsoase gi cu zburdtrlnicia.ei qi, mai ales, cu acea nevotsde hrantr card cerea atit de imoerios sriia rdzboinicului. Iaracela trdia din iluzia zadarnicl he a tra"nsinite micului animdceva din sine insu;i, ca Ei cum el ar fi fost hr[nit qi alcitultdin iubirea lui.

Apoi, intr-o zi, chematd de dragoste, wlpga fu999 hdEert, golind dintr-o dati inima omului. Pe unul dintre ei l-anr'{zut murind, duptr ce nu se aptrrase cu destul6 tirie in cursulunei ambuscade. Si mi-a venit ln minte. atunci cind am aflat ftmoartea lui" ftaza'misterioasf, pe care 6 pronunlase dupd fugnwlpii, atunci cind tovartrqii tiri gtricinO^u-i meftncolid. ii Ggerisdra se prinda o alta 'j ,,8 ndvoie de prea multa r5bdaft.iaspunsese el, nu pentru a o prinde, ci pentru a o iubi."

CITADEL/I I 39

Iattr totusi ce se strturaserd de vulpi qi de gazele,-nteleqind vairitatea dlruirii lor, clci o vtitpe ce fuge che-:ata

*de dragoste nu imbog5leqte deEertul bu nimic din ei

itslsl.' ,,Am copii, imi spunea altul, ei cresp qi nu vor fi inv{1ateimic de la inine. Nudepun nimic in ei. In'ce voi ddinui dupl.r voi fi mort ?"

Iar eu, ferecindu-i in liniqtea iubirii mele, lmi priveam ar-rata ce inceDea sA se topedscl in nisip ;i sI se piardd in elrc€menea actjlor fluvii ntr'scute in furtufii,'pe care-subsolul derrgiltr nu le salveaztr qi care mor sterile, flJid a se preface de-ahigul malurilor in aibori, iarbtr, hranf, pentru oameni.-Armata mea dorise str se transforme-ln oazd pentru binelemperiului, pentru a lnfrumusela palatul meu Cu acnle rezi-&ite indeolirtate. astfel incit. vbrbind despre el, sI se poatdTune : ,,Ci: savoare ii dau inspre sud acei falmieri, ace-le sa-n unde se sculpteazi fildegul..."

Dar luptarir ftrrtr a pdne sttrpinire pe ele 9i fiecare searoea ta iilio-ui""i". fi t'imaeinei imperlului se'distrugea inL asemenea unui chip pe caie nul mai poti privi Ei care seuierde in diversitatea lubrurilor.'

-Ce ne oastr. sDuneau ei. daci vom fi mai mult sau maimin tosati cu iqiaste oaztr necunoscute ? Prin ce ne va faceL ie crd'teh ? Cu ce ne va imboglti atunci cind, intoqi acastr,r vom fnchide in satele noastrd ?'Ea va folosi doar aceluia'@rre o va locui $i va stringe fructele palmierilor ei sau iEi valsle pinza in apa vie a riririlor ei..." '

XI

Se inselau. dar ce puteam sI fac ? Atunci cind credinla sec'rnqe, Civiniiatea e tea care moare' artrtindu-se de-abummfie. Cind fervoarea lor se eptizeazd, imperiul este acelac[E s€ descomDune, clci el e'ftrcut din fervoarea lor. NuEctru cd ar fi el insusi doar o aDarentd in$eldtoare. Dar dactrftr numesc domeniu ci anume fuisiruir6 de masfini si coliba ln*e te adapostesti, iar dacd cel & le contempltr lelndrlgegtes le inchidb in iriima sa aiunge intr-o zi str nu mai vadf, decitdstlni orintre atitia altii. ialr in miilocul lor o colibtr pier-lrnr. gar^e nu mai a're aldl'semnificatie decit de a adlposti demue cine va Dutea salva domeniul de a fi vindut qi dfsperat ?llq aceastA vinzare n-ar schimba cu nimic nici 'coliba, nicirds,tinii !

4O t Antoine de Saint-Exup4ry

Privi[i stlpinul unui dorneniu merglnd in lungul drumulu:in roua Zorilbr, singur Ei flrd a gus6 nimic din averea saFilrtr a se folosi de avant'ajele salel Ca qi cum ar fi deposedatde bunurile lui. C{ci ele nu-i servesc ia nimic in acbst moment, iar pasul.stru se.poticneqte in noroi, dacl a plouat, ase-menea pasului unui om nevoiaq, iar cu baitonul s5uindeptrrteaztr mtrrlcinii uzi, asemedea celui din urmtr vaga-bond. Si, din adincul drumuluistru povirnit, nici mtrcar nri-sipriveqtb domeniul, ci Etie, pur Ei simplu, ctr ii este sttrpin.

Dac5, totusi, il intilnegti si-te privqte, i1i dai seaina cI ele sttrpinul, Si nu altul. Calm si sisur de el. se snriiind ne sa-ranlil tunddmenrald care nu-i fo$seqte la nimit fti aceit m'oment. Nu se foloseqte de nimic, instr irimic nu-i lipsqte. Estebine agezat pe temelia ptrsunilor. a cimourilor'de'azi si aplantatiilor de palmieri'ca're-i aparlin. Cimpurile se odih-nesc. Grajdurile dorm inc5. Treiertriorii de griu incl nu-;irisipesc lumina. Dar el ii cuprinde pe roli in in"ima lui. Nu uhoareqlre, ci stf,pinul este cel ce se plimbd incet in cimpurilede lucernd...

Este orb acela care nu percepe omul decit in actele sale,care crede c{ actul e singuiul ce^-l reprezinttr sau experienlrtangibiltr sau folosul unrli anume avdntaj. Ceea ce rbnteaipentru om este nu ce€a ce posedd ?ntr-un anumit momenLclci cel pe care-l privesc plimbindu-se abia dacd dispune dcun pumn de seminle pe care le-ar putea fteca in palme saude iructul pe care i-ai putea culegb. Cel ce mtr u'rmeaz{ hrlzboi este-plin de amiritirea iubit6i sale pe care nu o poarcnici vedea, iici atinge, nici stringe in brale qi care nici rinecarnu se glndeqte la elffiindcl h a6asH ord a himinelii, in careel respirtr aerul intinderilor si le simte greutatea. iir culcusulei atit de indeplrtat, ea nici mtrcar nu triieqte. Este ca aUseirfqi moarttr. Doarme. $i, totuqi, omul este piin de existenta erftin 0e o tandrele de iare nuie foloseqte sicare doarme, riiudile ea inslsi, asbmenea grinelor ln liambare, plin de'parfu-muri pe care nu le respirtr, plin de murmurul fintinii ce esrcinima casei sale Ei pe care riu-l aude, plin de greutatea unwipp"lu ce-l face-deosebit de al1ii. Sau acest piieten, pe czwil intilnesti purtindu-Ei in el mpilul bolnav.-Bolnav irndozdeparte, fdrd. ca el s5-i poatd atinge cu mina ftunterinfierbintatl si ftrr5 s[-i poatd auzi plin"sul. Si fIrI ca aceasr:str-i schimbe iu ceva viala in acest inomentl Totuti, el ili rrlp.erea ca zdrobit de greritatea unui copil pe care ii ioarta rrinim6.

CITADEI'A I 41

^: fel acela ce aDartine imperiului, De care n-ar putea nici*-. imbratiseze diritr-6 sinsuif, priviri:, nici sd se serveasclu -rreatiilb'sale. nici str traitr we'un folos din ele, dar a c{ruiu:na"sd inaltd drin imperi[, asemenea sttrpinului domeniu-u ]au tatelui copiluluibolnav sau celui pe care dragostea ilErueateste aturici cind iubita este nu nlumai depaite, ci qimrrfriu.'Important pentru om nu este decit intelesul lucrd-lm-ar.

Desigur, il cunosc pe fierarul din satul meu' care vine s6-mimuoa:

-Putin imi oasl de ceea ce nu mI Driveste. DacI am cea-rr med, zaharul meu, mtrgarul meu'bine'hrlnit $i femeiam alSiuri de mine, iirioiiii mei.resc in virstd li in virtu-i iini F de-i- niiigui tini{rit qi nu cer nimic mai mult. Pen-u! $ t6ate aceste sriferintd z" '

Si cum ar Dutea fi feriiit dac{ este singur in casa lqi ? Saun+ sH cu fdmilia intr-un cort pierdut-in deqert ? Il obligtn sd se indrepte :

-Dac5" tntr-o seartr, gtrseqti ciliva prieteni sub qlte co{tqr-t',n* 6geii au ceva sa-tl sprina {i-1i'a0uc ultimele vefti din,its€trt..."

C{ci v-am v5zut, nu uitati ! V-am v[zut ln jurul focurilor& roapte. frisind 6erbecul'sau capra, $i v-adr auzit vocile.Srm ior6oia"t. deci. de voi cu pa$i tdctiti, in liniqtea iubiriic{-. v6ib6iii, o".icut, despre ̂mbiii voitri, despie cel careqs.e si desprb cet ca*re e bolirav, vo-rbeag, desigur, despre casa',tGEire'casa'voastra, dar fdrl a insista prea mult. $i ftu ince-reb ta

"t iniuneititi oeCli atunci ciho tinge vcii se ageza

@orul ce debarca'din caravana sa indeptrrtlt5, aducindir-vtrh rata ochilor minunile de acolo, qi el-efanlii albi ai unuiror.ii .aiitoria"ia mii oe kilomtitii, a celei al crrei numeitn'oicf il cunoiteati. Sau miscdrile dusmanului. Sau acearnurmnr€ti, sau acea'insrilttr, sau a'cea iubire, sau acel curaj inhr mortii. sau acea urd impotriva voastrtr, sau acea mare'- lroinll. Atunci erati Dlini de spatiu si legati de atitea lu-

',u"u-i ituirii coitut uost'rd iubit si detbstdt priniea adevlratul

Su. inreles. Atunci erati prinsi ihtr-o retea miraculoastr care'd r.arisforma in ceva niai cuprinzator dricit voi inqivtr..'

Cici aveli nevoie de o intindere pe care doar limbajul v-onmaie aduce]

Lsii amintesc ceea ce li s-a intimplat atunci cind tatdlBu a asezat trei mii de refusiati beiberi intr-o tabdri hmrjul oiasului. Nu voia ca ei"str'se amestece cu ai noqtri.mmdae era'bun, i-a hrdnit ;i le-a d{ruit stofe, zahdr qi ceai.

I

1) t Antoine de Saint-EruPdry

Dar f[rd a le cere sd munceasctr in schimbul darurilor mtrr-"nimiei sale. Astfel incit ei n-au mai trebuit str se ingrijea-r;de subzistenta lor si fiecare ar fi putut sI spund : ,,Pu1in iroasd de ceea'ce nu ma priveste. Daca am ce-aiul meu, zahAr-ineu, mlqarul meu bin^e hrdilit qi femeia aldturi de mine, i=-copiii crdsc in virstl qi in virtute, atunci sint pe de-a-ntregufericit si nu cer nimic-mai mult..."

Dai cine i-ar fi putut crede ferici(i ? Mergeam citeodaisd-i vizitlm, atunci iind tatal meu dor-ea sI md invele.

,,Vezi, spunea el, se indobitocesc Ei putrezesc incet nu ilcarnea, ci iri inima lor."

Ctrci totul pentru ei iqi &rdea semnificatia. Dactr nu-:ioci-averia-r,a [iiiii, este'line totuqi ca zarurile str insemn:bentru tine, in vis, domenii ;i turdte, lingouri de aur, d:;inante oe cire nu ie ai. Care Sint in altl lume. Dar vine e=cind zaiurile nu pot str mai reprezinte nimic. Iar jocul nu rnaLe posibil.^ Iata cI proteiatii noltri nu mai aveau nimic s5-Ei spun!'isi isortrvisErd iitimpHiile de familie, care semtrnhu loauiritre'ete. Isorlviserd'sl-si descrie unul altuia cortul, cdci tor'te corturile'lor erau asdmdndtoare. Nemaiavind teamtr, nrasDeranta. incetaserl sd inventezg. Se foloseau inc{ de limhap?ntiu'dreae ruoimentare: ,,tmprumut5-mi lampa ta 'Einc{lzit". Dutea spune unul. ,,Unde este fiul meu ?" puteesnune altril. Umahitatea rlsturnattr in litiera ei, avind ies]erd'easuora. ce-ar fi Dutut dori ? in numele c5rui lucru s-ar fi pu:rrbate f P6ntru piine ? Primeau. Pentru libertqte ? Dar, in ;-mitele universirlui lor, erau infinit de liberi. Inecati chiar nlceasta hbertate nemesuiiie, caie ii goleqte pe unii'b-oga1i umaruntaiele lor. Pentru a triumfa asupra duEmanllor lc: -

Dar nu mai aveau dqmani ! Tattrl meu mi-a sPus : . _..Poti str-ti iei un bici si, traversind singur tabtrra 9i lovindu*

i" .;i;;t.;,i;i A;;iiiti ei nimic maimult decii ai rdsonl"intr-o haita de ciini ce miriie dind inapoi, voind-parca sdmuste. Dar nici unul nu se sacrific{, iar tu nu vei fi mu-<cariqi ihcruciqezi bralele in fala lor. $i ii dispreguieqti..."

Imi spunea de asemenea :,,Ceei ce vezi aici sint carcase de oameni. Dar omul nu rt

mai afl[ inluntru. Pot s[ te asasineze cu lapitate, pe la spa-r:c{ci oamenii de nimic sint primejdioqi. Ddr nu-ti vor putstinfrunta privirile."

Totusi. o discordie aptrru intre ei, asemenea unei boh -discordid incoerentd, care nu-i imptrrlea in doutr tabere. a iridica pe toli impotriva fieclruia, se'simleau prdda{i de xr

CITADEI'A O 43

:e minca Dartea sa de nrovizii. Se suDravegheau unul pe.elAlalt, as'emenea ctinildr ce se invirt ifi juruT hranei, qi iaitrl. in numele dreottrtii lor. au inceput sd ucidtr. Si oricine se:stingea intr-un fel shu alful era diitrus...

Aslfel, ln numele unor drepturi obscure, pumnalele ceCureau pintece hrdneau in fiechre noapte cadavre. $i, la feli-rm goletti gunoaiele, ele erau tirite in zori la marginea ta-trei"und'e t6mberoanele noastre ii inctrrcau asemenea unuiien'iciu de salubritate. Iar eu lmi aminteam cuvintele tatlluineu : ,,Dactr vrei sf, fie fra1i, convinge-i str cltrdeascd un turn.ler dacS wei str se urasctr, arunctr-le gr[unte."

Ne-am dat seama. outin cite putin, cI pierdeam:oisnuinta cuvintelor. iarb riu le mai Serveau la riimic. Iar:e:il mei mtr plimba printre aceste chipuri absente, ce nelrTveau fdrl a^ne cunbaqte, indobitocit-e qi goale. Nu maif-ndsese din ei decit acet miiiit vag care ceie hrana.

Vegetau f{ra regrele, fdrd dorinte, fdrd urtr qi ftrtr dragoste.i ratA, curind, nule mai spllau qi nu-qi mai-lecuiau bolile.+;tstea se rtrspindeau. Au incepui str abarl qancruri Qi ulce-i'.. 5i iiti i5-iiuari iniepeaia inveirinezb aerul tatitluiueu ii era teamd de ciumd.'$i, f6rtr indoiald, reflecta asuprasnditiei omului.

-Ma voi hotlri sI trezesc arhanqhelul ce doarme intrbuQitnor_bdlegarul lor. CIci nu pe ei ii rdpect, ci, prin ei, il respdctE Ll."

XII

-Cici, iattr, spunea tatil meu, un mare mister al oamenilor.Dcr,J esentialuf si isnortr ceea ce au Dierdut. Asa cum il ig-rra sederitarii hin" oaze. ghemuiti hsupra pr6viziilor lor.'itr-adevdr, ceea ce au pierd'ut nu sb citeqie in materialele celrrnin neschimbate. Oamenii conternpl5 ih continuare acelaqi,Nmeitec de case, animale gi mun1i, dar acestea nu mai com-mn un domeniu...

fac{ orind intelesul imperiulul nu-si dau seama ctr se usucd* '< soleic de substanta kir, iar lucrurile pentru ei nu mai aur:: Lucrurile isi otrstieazA aqarenta, dar ce este un diamant*ua -- perld, dacd nlmeni nu l<i rivneite : nimic mai mult dectt:mu-.: ilefuirtr. Iar conilul pe care-l legeni a pierdut ceva din* -.iusi dacd nu mii est'e un dar fd-cut imberiului. Dar laur-:ui nu-1i dai seama de asta, clci surisul slu nu s-a schim-llfr{.,

44 t Antoine de.Saint-Exupdry

Propria lor secltuire nu le apare vizibild, clci obiecteiepe care'le folosesc rtrmin aceleaqf. Dar ce inseamnl folosiretirnui diamant ? Sj ce inseamntr' o podoabS" dacl nu exisctstrrbdtoare ? Si ce'inseamntr un copit OacA nu existtr imperiui;i nu visezi si faci din acest copil'uricuceritor, un sHplnitfrSau un arhitect ? Dactr el nu mdi este decit un bol de carne ?

Ei nu cunosc sinul invizibil ce-i altrota zi si noapte. ciciimperiul i1i hrtrneqte inima aqa cum iubita caie, deirar'te detin^e, a adormit di se odihiieste intr-un sornn asemen€emonii. te hranest'e cu drasost6a ei si schimh Dentru tineinlet'esut lucnrrilbr. Existl Tn toate aiestea o suflare uqoarlDe care n-o Doti nici mtrcar resoira. iar lumea Dentru tine mbste Oecit miramt. Astfel, stitpidul dbmeniului foarti in inimsa, plimbtndu-se in roua diminelii, pintr gi somhul argatilor.

Dar, ceea ce este misterios in om, care despertr dacl iubi-rea se indeptrrteaztr de el, este cd" atunci cind el fnsuli inceteadde a iubi slau de a venera imo6riul. nu-si bdnuiedte oroorbsecituire. lsi spune pur si siniplu: ..Era mai Dutii frirmdasrdecit in visril nieu sa'u mdi putin iubitoare..." 3i ibta-l plecindaiurea, satisflcut. Dar lum6a, pentru el, nu mhi este rfiiracol-Iar zorii nu mai sint zorii refntoarcerii sau zorii trezirii inbratele ei. Noaptea nu mai este marele sanctuar al drasosteiEa'nu mai esie, datorittr celei ce respirl in somn] acelnesfirsit vesmint de olstor. Totul si-a oier.dut culoarea Tods-a indsprit.'Iar omuf care ignord O6zast?ut nu-qi plinge impli-nirea trbcuttr. E satisftrcut-cle libertatea sa prdzdnta"- fitier-tatea de a nu mai exista.

Astfel, cel in sufletul clruia imperiul a murit spune:,,Fervoarea mea era oarbtr si stupidtrc'. Si, desigur. arsdrertate. Nu existl nimic in afdra lui, decit'aheste"c disparat dcanimale, case gi munli. Imperiul eia crealie a inimii s^ale.

Ce vei face cu frumusetea unei femei. dacl nu existi unbtrrbat De care ea str-l mistd ? Si ce vei face cu Drestisiul dia-mantuliri, dactr nimeni ntiJ rivheqte ? $i cu impieriul,tacd numai existi slujitori ai imperiului ?

C5ci. cel ce stie str descifreze imasinea. si care o poarti ininima lui, qi carb este legat de aceasiltr imdjine, rrliild din eaasemenea copilului ce suge la sinul mamei, cel cdruia imagi.nea ii este teinelie, semni-ficatie ri prilei de mdre[ie, spatif$iimplinire, dactr va fi smuls de fa'acest izvor, vi ii ietbatciobirtit si va muri asfixiat. asemenea cooacului ale clruirId{ciiri du fost tdiate. Nu si: va mai reslsil Si totusi. atuncictnd imaginea, pierind in el, il face sd piare, dl nu m'ai suferaqi se acomodezJ mediocrit{1ii sale, f{rtr a o recunoafte.

CITADELII I 45

Iattr Dentru ce trebuie s5 tii mereu fiezz ceea ce estesiret inbm si sd-l convertesti lir propria sa grandoare'

Cici hraria esentialtr nuji vini, din lucruri, ci din ceea ceGastr lucrurile intrd ele. Nu diamantul il va hrtrni, ci aceaadturl ce existtr lntre diamant qi oameni' Nu nisipul il varrinl, ci legiltura dintre nisip qf triburi. Nu cuvintele drngrli, ci acele leglturi dintre ele-care sint dragoste' poem 9ltolelepciune.'

Iai Oaca vI chem sI vd aiutati, sd existali impreuntr qi sIrhtrtuiti o imasine care s[ vi imbog5teasc{ pe fiecare, la ca-c sa ia oarte fiecare. chiar si cobiii imp-eriului, dacl vtrhhid in homeniul iubirii mele,'cum -str nu vd inllFli;i cum a1tfiea rezista ? Frumusetea chipului nu existtr decit prin re-ilcctarea fiec{rei plrti in toate-celelalte. Iar aparilia vtr rtrsco-etil.^ii"Giiltilf despre acel poem c.hre 'vr smulgeLErini. Amluat stele, fintirii qi regrete. $i nuexistit tn ele nimicnei mult. Dar le-am pllm[dit ilupd $eniul mel, iar ele auErvit ca piedestal unbi oivinitlli'carE le domind, fdrtr a fimtinut5ln nici unul dintre ele."

tatll meu a rimis un cinttrrel in mijlocul acelor'oameniGDutrezeau. Cinttrretul s-a asezat intre ei, la venirea serii, qir iirceout str cinte. A'cintat d'espre lucrurile care se reflecgrele hn altele. A cintat despre prinlesa minunatil la care numi il"nse decii oupr doud^sutd deLile de mers prin nislpulfo'Odsoire si lipsit be ap5. Iar lipsa ffntinilor devine sacrillcluftetie Oe oiasbste. Iar^apa din burduf devine rugf,, c{ci eailce'snre cea i-ubittr. Spunea : ,,Doream un cring de palmiert

$o pl6aie bineftrctrtoaie... dar mai mult decit orice o doreamF ac€ea care speram ctr mtr va primi cu un suris"' qi nu mai

irilm s[ deoseb'esc fierbinleala de dragosre-."" Iar lor le era sete de'sete qi, intinzindu-Ei pumnii spre

u{l meu, spuneau: ,,S@lerat f Ne-ai rlpit setea' care estehie a sacrificiului din dragoste !"

Ic-a cintat despre acea-amenin!-ar9 cqrg domneste atuncim-iaiuoirii r-" tiotnit, ttuiiiioi.ino nisipul in cirib de vi-re. Fiecare duni sporeste cu o putere de'viagd qi de-moar-L Iar lor le era sdte db primeidia morlii ce insutlglqtgdriDul. l-e-a cintat despre teama de dulman' atuncr clno -ltue'oii din toate ndrtileliar el se desflqoard de la un capet h

"ful it orizontultri, isemenea unui soare care nu ;tii de un-& rz ritstrri ! Iar loi le era sete de un duEman care str-i lncon-

fucre cu mlregia lui, asemenea mdrii.- hr atunci ctnd le-a fost sete de dragoste' pe car9 -q

hr€zffeau asemenea unui chip, pumnalele tignirl din tect Sl

hfiittnr,'

un incendiu !Si au murit toti, ca n\te adevdrati bdrbali !

46 t Antoine de Saint-Erupiry

iatd cI plinqeau de bucurie. mineiindu-si strbiile ! Armele lc:uitate, rugiiite, injosite, dar cardle-au dparut asemenea une.bdrbltii pierdute; clci numai ele permit omului sd creezclumea. $i acesta a fost semnalul revoltei, revolttr frumoasd cr

CITADEI'A I 47

Jucea la nimic. Nu era vorba despre o meserie. M{ intrebam'n linistea iubirii mele: ,,Pentru ce nu mai vor s[ moard ?"lar int6lepciunea mea chita un rlspuns.

Cici nu-ti dai viata pentru animale, nici pentru case, niciDentru munii. Ceci ciOilectele dtrinuie t6rd ca nimic str le fie>acrificat. Dir iti dai viata Dentru a salva nodul invizibil care!e leag[, transfdrmindulle ln domeniu, tn imperiu, in imagi-ne drastr si apropiat[. Iti transpui viala in aceasttr unitate,;aci, m"uriid, b cfioeqti iri mntiduare.

Moartea este nrefioastr datoritd drasostei. Iar cel care ti-atransDus viata in'luc'rul bine ff,cut si &re ddinuie mai multdecit'viata. ih templul ce-si croiestej drum prin secole, acelarcceotl sh moartr dacd stie'str desprindtr palatul din diversita-tea l'ucrurilor, dactr est6 orbit de'mtrretia lui qi doreqte sI secontopeasctr cu el. C{ci ceva mai mtrre1'decit propria sa viagdil invdluie, iar el se df,ruieqte dragostei sale.

Dar cum ar fi putut str accepie s5-i dea viata in schimbulunor intereie wtgire ? Ceea od interesul comdndtr in primulrind este str trliesTi. Orice ar fi ftrcut cintlretii mei, ei dfereaummenilor monbdd falstr in schimbul 'sacrifibiului lor,nestiind a-i face sd oerceaotr o imasine care str-i insufle-feascr. Oamenii mei riu mai'aveau dre-ptul sd-Ei dea viala dinfrragoste. De ce ar mai fi murit ? '

Iar aceia dintre ei care mureau datorit[ asprimii unorindatoriri pe clre le acceptau ftrI a le intelege, mlreau lepenid cu ochii minioqi, zgirdili in cuvinte, in severitatea dezgus-rului lor.

lattr pentru ce cdutam in inima mea o lnvtrldturd nouf,,;are str-i'insufleteascA: apoi. inteleslnd cI nu existl rationa-ment sau inteledciune'caie sa OircaTa a@asta, ctrci trebirie sIcreezi un chip a'semenea opliunii sale, m-am rugat omului strn{ lumineze.

Si, de-a lungul noplii, imi vegheam oamenii sub foEnetulnisipului ce urca gi alerga deasupra dunelol, pentru a le des-hce si a le reface ciliva pa;i mai departe. In aceasttr noaptef,rtr virst5,ln care luna aplrea qi disp[rea in negura ro;iaticlpe care o tirau vlnturile. $i ascultam strtrzile chemindu-sema pe cealaltl din cele trei virfuri ale taberei triunghiulare,aar vocile lor nu mai erau decit lungi strigf,te fdrtr credin1tr,u.it de patetice in degerttrciunea lor.

$i mI gindeam: ,,Nu existd nimic pentru a-i aduna im-peuntr... Vechiul lor limbaj a obosit. Prizonierii tatelui meuerau necredincioqi, lnstr ocrotili de un imperiu puternic.

XIII

Am incercat str aducem cintul ooetidr in miilocul acesrearmate ce incepea sI se risipeasca'. Odr se intinioltr minuneacI poelii erau ieputincioqi, iar soldalii rideau de'ei.

,,Str ni se cinte adevtrrurile nbastre, rtrspundeau erFintina casei noastre gi aroma supei de searl. De 6e aceste oar-be goale ?"

Atunci am aflat acest adevlr. si anume ci outerea oier-dutA nu se redobindeste niciodatE.'Si cI imasini:a imoeriuluiqi pierduse fertilitat&. Cici imasiiile mor.?iemen6a ptaptelor, atunci cind puterea lor s-a-istovit, iai ele nu mai simdecit materie moaitl ce se risipeste si lrumus Dentru Dlanrcnoi. M-am lndeptrrtat pentru a ieflecti ilsupra atrestei eirigmeCIci nimic nu este mai adevdrat sau mai butin adevdrai. Cdoar mai convinqltor sau mai outin convfnshtor. in miinrllcmele nu se mai Ifla nodul mirhcrilos al div"ersitdtii lor. lmscdpa. Iar imperiul meu se cldtina ca lipsit de vlagtr, clci cedrulatuhci cind furtuna ii frinse ramurile'. cind vinlui nisiourilaiJ usuctr, se-pleactr tn fala"degerrului nu penrru cI nfsipul adevenit mai puternic, cf pentru cI cedrul a renuntat 3tr scapere Ei si-a deschis porlilb barbarilor.

Atunci cind un cinttrrel lqi intona cintecul, i se reprosrc5-qi exagereaztr emoliile. $i 6ste adevlrat cI pateticuisunrfals, ca apartinind altor vfemi. Oare se insall el insusi. scintrebau,^asubra dragostei De care o exorimh fattr de ariin+le, de case, dd mun1i,-care nu sint decit dbiecte disparate ? Scinsall el insuqi asdpra dragostei De care o expriintr fat5 dcm ea ndrele fl uviilor'care nu-amenihta intimoltriile rtrzbo'iulugi nu meriti vlrsare de sinse ? Si e hdevtrrai c{ acei cinttrreuse simteau vinovati,-ca qi cim ai fi povestit fabule glosolarrunor copii ce nu niai erdu indeaiuns de creduli...

Genbralii mei, in trainica lor prostie, mtr intrebau : ,,Penrru.ce oamenii no;tri nu vor s[ m-ai lupte ?*. Ca si cum ar f,spus, scandalizali in meseria lor : ,,Pbntru ce nd mai vor stsecere

-qrtul ?t' Iar eu schimbam intrebarea care, astfel pusi" nr

48 s Antoine de Saint-Exupiry

Tat5l meu le-a trimis un cintlrel ce preamdrea imperiut. !intr-o s.ingurl noapte, prin atotputeriricia cuvintului s[u, i-;convertit. Dar aceastl putere nu era a lui, ci a imperiului.,,__PT mie lmi l.ipseic cintdretii, imi lipseqte idevdrul, ir_llpseqte ve;mintul care str ma transformri in'ptrstor. Trebui.qecr, ca el sa se omoare si str minieascd noaptba cu acele lor:turi de cu.1it ce qinresc fn pinteie si sint ii fet oe inurile ;zlepra r pnn ce voi reuEi sd_i strine laolaltl ?... 9!n cind in cind, se ridicau fa"lli profeti care strinseau .rJurul Ior ciliva dintre ei. Iar cei fid6li, desi'rari. se insuTletearsl se aram,u gata str moard pentru credirita loi. Dar credinulor nu valora nimic pentru ceilaltj. Si ioate credintele *op-uneau una alteia. Mici comuf,ititi au aDlrut 'asrii-urindu-se, obiqnuind str imparttr toiul fn eresedltr si adert(tcl ceea ce nu e adevtrr e freqeald, iar ce6h ce nu d qreseaje gdevtrr. Dar eu, care qtiu fine cI sreieala nu ejie co"rii-h.*adevArului, ci o-altI aranjare, un alt tejmplu clddit cu aceleasBl9rret nlcr.mal adevlrat, nici mai pu{ih adevtrrat, ci alrfe-oescopenndu-l gata sA moara pentru adevtrruri iluzorii. sins-Iam rn mrma mea. Si mtr rugaft Domnului: ,,Nu poti'str tIinve[i un adevdr caie str oofrineioe-ui*;ii"'il;d;bbi.:sa re pnmeasc{ pe toate in sinul s5u ? C{ci dacd din aces=rerDun, glre se <levoreazl intre ele, voi face un arbore anim.rde un suflu lrnic, atunci o ramurl va creste din orosneritareralter ramuri, iar arborele intreg nu va fi declt colaborartmlnunata si avint spre soare.

Ori iniina mea nu e destul de inclptrtoare pentru a_i s$-prinde ?"

Virtuogii era u ridiculi zali, iar neg u gtorii triumfau. To ::r"se vmdea. tsecloarele erau inbhiriate.?rbviziile de orz De c:_-le prstralr pentru wemurile de foametel;ia" ;;idG. S-omorau. l)ar nu eram atit de naiv sd cred cd sfiisitul imx_riului se darora acesrei decideri a uiituiii. iniei&i;il l; lt_pezime ci declderea virtulii se darora sfrrlitului-imir;n"t*

. ,,Doamne, spuneam, dfi-mi aceastl imleine in cirrJi"r.tele lor sa_se transpunA. $i toti, prin fiecaie, vor cresre ILELputernrct. lar virtutea va fi semh d ceea ce ei vor fi...

XIV

in tin4tea iubirii mele, am ordonat str fie execurar un ml::numer de oameni. Dar fiecare mort alimenta lava ascunsi ;rebefiunii. Cici nu accepli decit ceea ce este evident. Di-

CITADEI,II I 49

: ric nu era evident. Se intelesea qreu in numele cdrui.::r'ar limpede murise unul sdu altut. Si atunci am nrimit de. :ntelepciunea divintr invtrttrminte asupra puterii. '

CIci puterea nu se explicl prin rigoare. Ci numai prin;::rplitatea limbajului. Desigur, rigoarea este necesarl pentru anf,une limbajul nou, clci nimic nu-l pune in evidenti, iar elil este nici mai adevlrat, nici mai putin adeverat, ci altfel.llir cum ar putea rigoarea str impunl un limbaj care, prin elEsrsi, ar dezbina oamenii, ldsindu-i sI se contrazicA? CAciampune un asemenea limbaj inseamnl a impune dezbinarea'r .i distruge rigoarea.

Simplificind,le impun despotismul. Impun omului str de-,rnii altul, mai liber, mai limpede, mai generos si mai pasionat,tcctopit el insuqi aspiratiilor sale si, o datl implinit, el reneaga,ur-" care fusese, se mirf, de propria sa splendoare, se minu-..7t, devine aliat;i soldat al rigorii mele. Iar rigoarea meam, are altd temelie decit rolul pe care el il joacd. Este poartan:rumentaltr prin care turma trece, obligat5, poate, prin lo-,,nr:ri de bici, insl implinindu-se qi transfigurindu-se. Daru'c acestia nu sint constrinsi : sint convertiti.

fugoarea insd nu-si atinge scopul dac[, dupl ce au trecutm{ul, oamenii, despuiati de ei inqiqi si eliberali din crisalidelemr. nu simt deschizindu-se in ei aripi qi, departe de a prea-mh suferin{a care i-a creat li intSrit, ei se reglsesc amputatim,

-sti, gi-si intorc fata spre ttrrmul pe care l-au p6rtrsit.

-{tunci, trist si inutil, singele oamenilor umple fluviile.Cei pe care ii executam, artrtind ctr nu putusem sd-i conver-

ufi;" emu o dovadtr a greqelii mele. Atunci am intonat aceastlnug5.:

Joamne, veqmintul meu e prea scurt, iar eu slnt unlfr;--.r nepricepui. ce nu stie s5--si adtrposteascd oooorul.T,.t:..lnd rievoilor unora, rahinOu-i pe allii in nevoili l<ir.

ioamne, eu qtiu ctr orice aspiralie e frumoas[. Aspiraliaffirnllii qi cea d disciplinei. dceed a piinii penrru cbpii'qirca : :acrificiului piinii. Cea a stiinlei care cerceteazi gi cea,u :.rrectului care accepu 9i creeazi. Cea a ierarhiilor career.d":lzeazi si cea a implrlelii care distribuie. Cea a timpuluiur-: prmite meditatia si cea a muncii care umple timpul.

q : 'Jragostei prin spirit, care pedepsegte carnea ;i inallljm: . 3i cea a milei care tlmdduieste carnea. Cea a viitorului

5O o Antoine de Saint-Exupdry

de cltrdit qi cea a trecutului de salvat. Cea a rtrzioiului cartimprdstie s[minta si cea a ptrcii care stringe recolta.

Dar qtiu, de asemenea, cA aceste contradictii nu sint deci'"contradiblii de limbai Ei ctr, de fiecare dattr'cind omul s*inal1tr, el [e privegte tot mai de sus. Iar contradictiile dispar.

Doamnd, vrehu str creez nobletea rtrzboinicilor mei sfrumusetea templelor in care viata'oamenitor sf, se trarFpund qi cbre sd dea un inleles acestei vieti. Dar in aceasttr seartplimbindu-md in pustiirl iubirii melg am intilnit o feri$blineind. I-am ridicat caDul sDre mine brntru a-i citi in ocdiIar zuferinla ei m-a orbit. Dica refuz,'Ooamne, s-o cunmiLrefuz o parte din mine, iar opera mea nu va fi niciciddeslvtnitl. Nu inseamntr cd mtr dbat de la scopurile mele inah-dar aceas$ fetittr trebuie consolattr ! Cdci numlai atunci lumcrmerge lnspre dine. $i ea este un semn al lumii."

XV

Rtrzboiul este un lucru greu de flcut atunci cind nu cinclinalie natural5 sau expr"esie a unei dorinte. Generafimei, tn'temeinica lor prostie, studiau tactici abil'e, discutau 1ic5uhu perfectiunea ihainte de a actiona. CIci ni erau insi.flelili db credin15, ci doar one$ti si sttrruitori. Asta ii fbcea ileQueze. I-am strins in iurul meir pbntru a le predica :

.Nu veli invinge riiciodattr ctutind perfbcliunea. Cdci cleste obiectde muzlu. Interziceti sreselfle si adteotati. Denuta actiona, sA Qtiti dac{ miscareh "ce trebui'e ficrita 66t'e Oc oeficacitate bin'e demonstrattr. Dar unde ati citit weo demc-stratie a viitorului ? Asa cum veti impiedica, in felul ac€s[*rlspindirea pictorilor, Sculptorilor qi -a inventatorilor pruFgioii, veti trn^piedica qi cucedrea viaohei. CIci vI spun : tlrd"cetatea sau imperiul cresc asemenea unui arboie. Ele silrnanifesttrri alevielii, clci e nevoie de om pentru a le &nastere. Omul \i irichipuie cA aceasta se facaprin calcul Bgrede cI ratiuneh guverheazi asezarea pietreloi sale, cind &ript, ascenslunea acestor pietre s-a n6scut, in primul rid"din dorinla lui. Iar cetatea -este cuprinsd in el, inimaginea fcare o poarg in inimd, aqa cuni arborele este cuirin_. hsdminta sa. Iar calculele sale nu fac decit s5-i invesmintc-dorinu. Si str o ilustreze. Cici nu veti explica nimic desuneun mpac-daca arata$ apa pe care a b5'ut-o, sucurile mineaiEpe care le-a supt si soarele care i-a imprumutat fona. S: nrbxplicali nimii ddspre un ora! atunci cind spuneii: -;@

flIilil

CITADELII I 57

rentru ce aceasu bolttr nu se or5buseste... Iatd calculele ar-itec1ilor..." CIci, dactr orasul irebui6 iA se nasc5, se vor gilsilricirid socotitori care str cilculeze bine. Dar acestia nu fintbcit slujitori. Iar daci ii veli impinge in primul rihd, crezind5 orasele se nasc din miinife tof. ni6i unbras nu va inai tisnitin nisip. Ei stiu cum se nasc orasele. dar nd stiu oentrd le..rrunca[i insd un cuceritor ignoiant'impreuritr ci poDorulrdu pe rin pdmint aspru qi ster!, intorcetilvl duptr citia timp,g veti vedea sftAlucind in soar-e cetatea cu treizeci de cupol-e.fu cirpolele se vor intrlta falnice. asemenea ramurilor ceAru-Lt Cici dorinta cuceritorului va deveni oras si cuoole. Iar elF grsi ca mijloace, c{i si drumuri toti socot'itorfi pe caie-idoreste.

Aqa incit, le spuneam eu, ve{i pierde rtrzboiul, fiindcl nu&rili'nimic. Niciun urcuQ nu vh tere efortul. gi'nu colabo-m[, ci vd distrugeti unul p-e celtrlalt prin hotlrifi incoerente.Frivigi aceasti piitrl ce atirna greu. Se iostogoleqte inspre fundulfepastiei. Ctrci ea este md-borarea tutrfror'sreuhtelor depaT din care s-a pllmldit qi care o duc, toat5, sprd acelaQiry. Priviti apa tr rezervoarb. Se sDriiintr de pereti si asteaptlmzia. CIbi vine ziua in care odzid se araitr. tdr'tn iimput-e.F, zi Ei noapte, ea apastr fIrI incetare. Doarme in apa-rnp, fiinil totuqi vie. Cdci la cea mai netnsemnattr crlbA-Ere. iat-o puninilu-se in mfcare, strecurindu-se, rlsturntndGtacolele pe care le intilndste si reintorclndu-se la somnuld atunci cind drumul se infudd5,'pind ce o noutr cr5p5turtr iim deschide un nou drum. Iar ea nu va pierde aceasttr noulcazie. $i, pe cdi indescifrabile, pe care hici un socotiror nuL-il fi calculat, simpla greutate a^ apei va fi golit rezervoareleG prouaile voastre.

i

Armata voastrl este asemenea unei mtrri ce nu aDas5pra digurilor. pintgli-u.1 aluat f6rtr -drojdie. Un ptrinint

fti slmintd. O eloatf,'f5rtr dorinte. Admiriistrati. in loc strduceg. ltu stnii:1i Oectr speaatori $gpizi. Iar forille obscurece apastr asupra zidurilof imperiuluihu vor avea nevoie dedrrinistratori^ca sI vtr inece iri nlvdlirea lor. DupI care isto-lrii vostri, mai stupizi decit voi, vor explica mofivele dezas-rului, numind inlrilepciune calcul si siiinltr a adversarului,liloacele reuqitdi tdi. Dar eu v5'spun ca nu existl nicilcelepciune, n-ici calcul, nici qtiinltr'a apei, atunci cind eaftsrm{ ziduri si inshite orase.

Voi sculpia viitorul asimenea creatorului ce-si extraserera din blbcul de marmurd prin lovituri de dalti. Iar cio-trile ce ascundeau imaginea Oivinl caO unul cite unul. Ceilalli

52 s Antoine de Saint-ExupAry

y9r spunj:.,,Marmura conlinea aceasrl imagine. El a ga.lar miEc{rile sale erau un iniiloc... Dar eu sbun ce el'nu *.cula, nu pltrmtrdea piatra. Surisul unui chip nu este alcz -olntr-un amestec de sudoare, de scintei, dt! lovituri de ci: _gj.de marmurd. Surisul nu apartine pietrei, ci creatoru__E,lrbereazl omul, iar el va crea-.

.In temein:ica- lor prostie,_ generatii mei s-au strins pen_:ra discuta : ,,Trebuie sa intelegem, isi spuneau ei, peritn: ::oamenii noqtri se dezbini ti ie uralc..l Si-i chemdu in

-;lor. Si-i ascultau, pe unii qi pe ceilalli, incbrcind str le imrs:teoriile, sI srabileascd cin'e hvea Oreb6te si cine nu. Da& *urau din gelozie,^generalii incercau sAet6rmine cine grc-*isi cine nu. Si curind n-au mai inteles nimic. atit de muir ._arincilcit problemele, arit de mult hcelasi act avea chinuri c_-,:rite, nobil sub o anume lumin{, josnil - sub o alt'a, cn:: ugeneros ,- in acelaqi timp. Iar sfatul lor continua tirziu- $noapte- $i fiindcd nu mai tlormeau, prosria le sporea. Atu:rau venit str-mi ceartr sfatul : ,,Nu mai existd decit o soluri- maceasttr harababurS, mi-au spus ei. potopul biblic !,.

Dar eu imi aminteam de ceea ce spunba mHl meu : ,rAn::r*cind mucegaiul atacl griul, cautd-i in afara griului,'iar ruacesta mute-l in alt hambar. Atunci cind oarienii se urtoc"nu asculta expunerea imbeciltr a motivelor pe care le au :j rurascS. Cdci au multe alte motive decit cele pe care le sp,lusi la care nu s-au gindit niciodag. Dar au tdt u,i 6s rni.lumotive str se iubeasctr. Si la fel de multe sd trdiasctr in ini-ltren!A-. Iar pe mine nu-md intereseaz{ niciodatl cuvin:;r.stun-d cA ceea ce poart5 in ele nu este decit un semr .0*lnteles,.asa cum pietrele unei clldiri nu-ti aratA nici um::inici linistea,.asa -cum

elementele din car6 e pldmddit ur ;;bore nu explictr arborele in sine. De ce m-ar fi interesat. ;.r:.motivele urii lor ? O cltrdeau m pe un temolu din acenaeupietre pe care le-ar fi folosit pentru a clldi dr^agostea.,.

^ E.1*, deci, simplu speitator la aceastl irf, pe car. r

inveEmintau cu motivele ior prost inlelese gi nu sferarn ii.-vinlqc de ea impunind o judeicatl varitr. Ea i-ar fi i,Acut c=,;rs5-i inispreascS. in motivele lor, intlrindu-le greqelile "avantajele. Trufia celor clrora le-as fi dat dreotaie si ou=.1celor c{rora nu le-aq fi dat-o. Si, astfel. prtroasiia dinir6 c. "rfi sporit. imi aminieam inse'iespre'ffiepciunea ratum_€u.

DupI ce cucerise, odatd, teritorii noi si fiindci ac* ;teritorii nu erau inc{ sigure, ltrsase generali fentru a_i sp:- ,:.

CITADELtI t 53

" : -r ernatori. Iar clldtorii care se intorceau din aceste pro-' : l - noi veneau str-i spunl taHlui meu :

. J] cutare provincie, ii spuneau ei, generalul l-a insultatri ijvernator. Nu-gi mai vorbesc."

-.'enea altul, dintr-o altl provincie :. Stapine, guvernatorul il urdgte pe general".trpoi, din altd parte, venea un al treilea :"Stepine, e nevoie de dreptatea ta pentru a rezolva un

luu -itigiu. Generalul si guvernatorul sint in proces."li utel meu, inainte de toate, asculta cauzele neinlele-

lK:.rr. Aceste cauze erau evidente de fiecare dattr. Oricinem' : :uferit asemenea jigniri s-ar fi hot[rit sd le rdzbune. Erauur:;:. despre trlderi ruqinoase qi certuri de neimptrcat. Jafurim n".irii. $i, de fiecare dat6, tn mod evident, unul trebuia sIlm[r-d Jreptate, iar celf,lalt, nu. Dar aceste clevetiri il oboseaunnr .:ll meu.

.-{m lucruri mai bune de fAcut, spunea el, decit sI cercetezrol:ile lor stupide. Ele se nasc de la un capat la cel5lalt alrMm:riului, altele de fiecare datd qi, totusi, asemtrntrtoare.nhrn ;e minuni am ales, oare, peste tot guvernatori qi generaliurtl: :u se pot inlelege unul cu cel5lalt ?

{.:unci cind animalele pe care le aqezi intr-un staul morum- Juptr cel5lalt, nu te apleca asupra lor pentru a ciuta:n'r; 1{glsi. Apleactr-te asupra staulului qi d6-i foc."

4. chemat, deci, un mesager :..- i-am definit r5u prerogativele. Ei nu qtiu care dintre ei

rwu '"tiietate qsupra celuilalt, la banchete. I,e supravegheazd,uru ; *:ndnie. Inainteaz[ amindoi in acelaEi pas, pintr ln mo-nrmr::i in care trebuie sd se aqeze. Iar atunci, cel mai groso-run !,1u cel mai prost dintre ei se agaztr primul. Celllalt ilrnrursrs;:;. Si jurl sI fie mai pulin prost data urmdtoare qi str serm$brii-ici pentru a se aEeza el lnaintea celuilalt. Iar duplur{ue$;. desigur, iqi vor fura femeile, igi vor jefui turmele, igiur{ffir iL,rleso insulte. Toate acestea nu sint decit baliverne ftrrdmt'- iar pentru care ei pltimesc, cdci cred in ele. Eu tnstritmtl":- ioi pleca urechea la zgomotul pe care-l fac.

-, :ei si se iubeascl ? Nu le arunca siminla puterii, pentru an:.ini. Ci fd ca unul dintre ei sd-l slujeascl pe celSlalt. Iar

.teqrl"ra,. sA slujeasctr imperiul. Atunci, dindu-gi mina qill:lxlhi -: impreunf,, se vor iubi.,,

irlrl r

54 o Antoine de Saint-Erupdry

I-a pedepsit, deci, cu cruzime pentru inutila zarvl a c:'turilor lor :

,,Imperiul, le spunea el, n-are ce face cu scandalur-nvoastre. Un^general, in mod evident, trebuie str asculte ;cguvernator. Il voi pedepsi, deci, pe guvernator pentru cz i;ilEtiut sI comande. Iar pe celdlalt, pentru ctr n-a qtiut sd ascuc$i vtr sftrtuiesc sd faceli liniqte."

$i, de la un capAt la celtrlalt al imperiului, oamenii s-;,rimph&t. Clmilele'furate au fost inanbiate. Sbtiile adult<r:auTost trimise inapoi sau repudiate. fnsultele ad fost retra.cIar cel ce asculta era flataide lardele celui ce-i comanir".Acestea erau pentru el izrroare de &curie. Iar cel ce comar.etera fericit str-si arate Duterea. indltindu-si subalternul. r-impingea in fala lui in iilele de banchet, fa'cinOu-t sd se a-riaprimuL

,,Aceasta nu inseamnd cI sint profti, spunea €tIl me.LCi doar c[ limbajul nu conline nimic care str fie wednic frtinteres. Invat5 str asculti nu zarva cuvintelor. nici rationa'mentele ce ld permit str'se inqele. inval5 sa piiveEti mil a-parte. Cdci ura lor nu era absurdd. Atunci cind pietrele msint fiecare la locul lor, ele nu formeaztr un templu. Iar dadifiecare piatrl este la locul ei Ei slujeEte templului, nu mai aruimportangtr decit liniqtea care se nafte din ele si ruga ce roinallI in pace. $i cine i1i va mai vorbi despre pietre ?"

IatI pentru ce nu md interesau problemele generalilrmei, care mtr rugau sf, caut in faptele oamenilor cauzele der"bindrii lor li str fac ordine prin dreptatea mea. Dar, in .t-nistea iubirii mele, traversam tabdra'Ei-i priveam urindu-ic,MA tntorceam apoi sd mI rog.

,,Doamne, iattr-i dezbinali, cici nu mai cltrdesc un impt"riu. Este greEit a crede cd lnceteazA s{ clddeascS pentru $sint dezbina{i. LumineazS-ml gi aratd-mi ce turn s[-i fac Scl5deasci, turn care str contopeasctr tn el aspiraliile lor a".verse. Care va cere totul de la ei qi-l va implini pe fiecare. i.:*licitindu-l in intregime in mdrelia lui. Veqmintul meu e p::uscurt, iar eu sint un prost p[stor ce nu-i poate adlposti rutoti sub aripa sa. Iar ei se urtrsc pentru ctr le e frig. C{ci ::runu este decit lipsa satisfacliei. Orice urtr are un inleles p::"fund, care o domin5. Ierburile diferite se urtrsc qi se mlni:,iluna pe cealaltd, dar nu gi arborele unic, tn care fiecare :imurl creqte din prosperitatea celorlalte. Dtr-mi o fisie :l

CITADEI}I I 55

:nintul tiu, pentru a aduna sub ea pe to[i rtrzboinicii Tet'ry:-:itori ;i pe ̂ savan1i, pe soti ;i solii-gi pe copiii care pling"'"

XVI

Generalii mei, in temeinica lor prostie, veneau s[-mi:::eascd desore virtute :

-lat5. imi Souneau ei. ctr moravurile sint tot mai corupte'> Jin cluza dceasta imperiul se descompune. Trebuie sdni.,prim legile si str invehttrm sanctiuni mai crude. $i sd re-c:in capet"ele &lor ce au greEit."

Iar eri m[ sindeam :.-Trebuie, ioate, intr-adevtrr, str reteztrm capete. Dar vir-

E:ea este, in primul rind, consecinle. Putreziciunea oamenr-,rcr meiesie, fnainte oe t6ate, putr6ziciunea imperiului ce-qirste oamenii. CIci, daci el ar fi viguros gi S5nf,tos' le-artti,:lc{ra nObletea".

imi amintedm de cuvintele tatilui meu :-Virtutea este oerfectiunea sttrrii umane qi nu absenla

r:-ectelor ! DacI deap sdcHdesc un oraE' innobilez prin pu-r: sloata dec5zut5. ii ofer alte betii decit betia mediocrtr a*ilii;;'ailG-afii vioiuiui. Iatb-i cladind'cu bratele lortrJ.urdase. orsoliul ror oevineiurn,i.iiemptu, qi zid. Cruzimeamr ietine sran?oaieii risoare in dil&plind. $i iatit d ei slujescln.rioras fiescut din bi itsisi si in carb;i-autranspus bogatian'nii. Vor muri pe ziduri deitru a-l salva. $i nu vei mai des-:creri in ei decit'virtutile &le mai strdlucitciare.')ar tu. care esti dbzsustat in fata puterii ptrmintului, inpr i uriteniei huniusuluil a putreziciunii sale !i a viermilor,qe cere'in orimul rind omufui sd nu existe ;i sd nu miroase':-noimni fn ei expresia fortei lor. Iar in frirntea imperiuluim lnstala deseneiati. Iar ei vor hlitui viciul, care nu esteEi: Dutere f6;[ folod. Dar, in felul acesta, ei htrituiesc puteream -.-lata. $i,la rindul lor, delin paznici de muzeu Ei vegheazlm;:ra ufiui imoeriu mort."

-Cedrul. sorinea tatal meu, se hrlneqte din noroiul pdmin-u-;i. transioimindu-l insd in frunzig des, ce se hrtrneEte cutl|iiaIe.

Cedrul. mai sounea citeodatii tatAl meu, este perfecliunear-r--iului.'Este nbroiul devenit virtute. Dacd vrei sI salvezirr:eriul, creeazL-i fervoarea. Ea va indruma mipc{rile oa-m:ilor. Si aceleasi acie-, iceierui miqclri, aceleagi aspiralii,u:.easi eforturi i1f vor clhdi oraq'ul, in loc de a-l dibtruge."

-ar'acum eu ili spun :

56 s Antoine de Saint-Exuptry

_,,Orasul ttru va muri prin perfectiune. Cdci oame:_-traiau nu din ceea ce primeau, ci din ieea ce dtrruiau. D_putindu-si proviziile stiinse, vdr redeveni lupi in Uiitoeu;lor. lar clacl cnrzimea ta reuseste s5-i imblinz6asc{, vor d-ermvite in staul. CIci un oraq hu este perreciniiiohati. Splrdespre opera mea cd nu d perfecttr'atunci cind imi iip-G*rervoarea. El mor pentru ctrsint deia morti. perfectiuriea fu,este un scop pe-caie-l atingi. Ea este schirirbarea in'etern Iorasut meu n-a tost niciodatd perfect.....

IatI pentru ce md indoidm cd este de-aiuns str reteacapetg. Ctrci, desigur, trebuie s5-l condamn pe cef corupt. D€nrr

. a.nu,-l corupe pe ceilalli, aQa cum arunci fructul p'utitn CnpwnlF.sau animalul bolnav din stfirl. Dar mai bine este slSchinibi pivnita sau staulul, cdci eleTint, in primut rinO,iio.*vate._ Pentru ce sd-l pedepseqti pe cel ce Doate fi converti:.lit6 pentru ce m-am rugat: ,,Doamne, imprumutl_mi o fisdln veqmintul ttru, pentiu a adtrposti sub ̂ ea toti oamenij bpovara lor de dorinle. Am obosit s5-i sugrum fe.cei pe cz:rn.u:i pg! a-coperi eu-insumi, de fricd sI n"u_mr rurneze lmFr-nur. Vrrnd cd-r ameninli pe ceilalti si binefacerile discutafciale adevlrului meu vremrilnic, stiind instr de asemenea c! nei sint purtetori ai adevlrului.n '

CITADELA o 57

::::a qeneratiilor viitoare. oamenii sint cei oe care-i sacrific.: pdacesti'a sau De ceitdtti. ci ne toti. Pe foti ii inltrntuiesc

r n'efericiie. Restirt nu e h'ecit'zarvi Oe cuvinte. Dacl factboi pentru a obtine Dacea. intemeiez rtrzboiul. Pacea nun:e o stare care se 6O1iie prin rtrzboi. Dactr nu cred in pacearffriH cu armele si'dezdrmez. mor. Ctrci Dacea nu o Dor;mbili decit dacl o breez. Adiii orimesc sI'absorb si oficem, strseste in imoeriul meu exoreiia orooriilor dorinie. Cdciicrz're iirbeste iri felul stru ace'easi irirasine. Doar un'limbai-usuficient ii opune pe oameni uriii altora, cici dorintele loina difer[. N-arir intifnit niciodatd pe cel cire str dorea'sc5 de-rrdinea, sau iosnicia. sau ruina. fmacinea care-i frtrmintd si* care ar vrei s-o indemeieze se asealmInd de la un caplt lhpErlalt al universului, dar cdile de atingere a ei difertr.tjnulrede cI libertatea va permite omului sX se dezvolte, altul cdm.ul va creste Duterdic prin constringere. dar amindoi do-Ftc gsndgsiea'sa. Unul'crede cI mila"va uni oamenii. altulftpr-etuieste buntrtatea ca fiind resDect al outreziciunii si iim$ga'sa ionstruiascl un turn in cafe se voi contopi unul curEitlalt. Si amindoi lupttr pentru drasoste. Unu[ crede c{posperitltea domintr tbtuti ceci omuf eliberat de poverileirne gAseqte timp s[-fi cultive inima, sufletul li int6ligenta."r"tuiinsd mnsiderd cI insusirile iniirilor. ale intelisefitei'siMetelor lor nu sint lesatd de alimenteie pe care-le'cori-mnd. nici de facilittrtile -care li se acordd. ci de darurile carefr re solicitS. Acesta cieOe ca doar templel6 nlscute din nevoiaDamnului si date ca isotrsire sint ftrimoase. Dar si unul si,rirlalt dor'esc inftumuiethrea sufletului. a intefisbntei si hLmii. $i amindoi au dreftate, cici cine 3e poate dearolti ind{a, cruzimea si abrutizirea unei munci srdle ? Dar cine seFate dezvolta ihtr-o libertate f{rtr resuli."in resDectul deca-leutei si in crealia goaltr, care nu maiEsti decit divertisment& riindavi ? '

Iatii-i luind armele ca str apere cuvinte neputincioase, inmmele aceleia;i iubiri. $i e r5?boi, adictr luptl, Qi clutare, $iIrEcare dezord6nat[ in directia imius[, intotmai ca arborbfeprlului meu etre, nlscut oib, a lbvit in peretii colibei saletnna ce qi-a crdpat'o lucarntr piin care a tisnit'spre soare, infunit drbnt si tiiumftrtor.

\u in6erl str impun Dacea. Creez inamicul si ura lui si mIrrumesc a-l sundne. f{imic nu e mai imounltor decit'mn-

qdrea si a conlerti inseamnd a primi. Tnseamnl a oferiti -rruia'un veqmint pe mtrsura lui,^in care str se simtf, bine..Lrelasi Dentru'toti. -Cdci orice contradictie nu este decitla:;a a'edniului.

XVII

. Iattr pentru.ce am dispreluit intotdeauna, ca fiind za&r_lrq,,-ryrv? cuvinrelor. gi hu in-am increzur in artificiile tis_bajufg!. lar atunci iinO generalii mei, in s-oiiOa

-;nrstuprgltate, veneau sd-mi spund : ,,poDorul se revolti- cslatuim sI fii abil...i ii concediam. CAti abilirarea nu esGdecit un-cuvint gol. in crealie n" e*isii o.oturi. Creezi roce laq qt nlmic mai mult. Ibr dac{ pretinzi c{, urmlrind rcscop, te indrep-1i

-sl-re qn altul, deosebit cle primul, doar iape ca-re cuvintelb ilinsall te va crede abil. CAh ceea ce craearn_cele dln urme, este acel lucru insDre care te indreot: npgqul rind, qi nimicmai mult. Creezi obieoul ocuDariei rhle.rIumlc mai mult, chiar dacl te ocupi de el Dentru i_l'comha:slml creez inamicul qi ii declar r6zboi. il f5uresc sr tintrspresc. Iar dacr intbresc constrineerea in-numEte-unii l-berteti viitoare, nu fac decit str crdez constringerea. C3=.ylata nu cunoalte drumul piezis. Nu poti insela [n cooac . Itaci sA creascl Si, in acela$f timd, il diiiidzi. Restul nu b da:rzawl de cuvint-e. Iar daci'sacrific geneialia mea pentru fs:-

58 s Antoine de Saint-Fscupdry

Iattr pentru ce repet ruglciunea :- Doamne, lumineazd-mtr ! Fd-md sd cresc in lnteleDt-.*:ru;

astfel incit s5-i impac nu prin renuntarea. ceruE ddunil i .al1ii, la vreuna didtre do;intele lor, Li printr-o imagine : *care_ sI le parl aceeaqi. Intocmai unui vapor. C-ei &re, tl-^ .inlelege, tiag corzile la babord, lupt{ impotriva celor ce :o.la tribord. Ftrrd sl stie, s-ar uri. Dar daij o qtiu, colabor:..;si impreuntr ajuta vintului. '

Pacea p un arbore care are nevoie de mult timp Den::. use indlla. Intocmai cedrului, trebuie sd trasem sevh din rulpdminf pentru a-i intemeia unitatea.

A cltrdi pacea inqeamn{ a cltrdi un staul in care toat6 ru:musd poattr adormi. Inseamnd a clldi un nalat suficien: uincdpdtor, pentru ca toti oamenii str se intllneascl indur*1.Iui fdrtr a phrlsi nimic din lucruril€kre-i insotesc. Nu p.*efi vorba drj a-i amputa, pentru a incdpea cu totii: A clldi 'na:1,inseamntr a obtine ca piovidenta sa-6i inrindl mantia oed-_-r.,radtrposti oamenii in tciatd imensitatea dorintelor lor. fntcr:r:smamei care-Qi iubepte fiii. Si pe cel timid 3i ttinO. Si x :dornic de viartr. Si pe cel, pbale. cocosat. nlaoind si'ndd: IToti, in diver'sitaiea lor, ii induioseazi inima'. gi tb!i, in r"ver3jtatea iubirii lor, contribuie la lloria ei.

Dar pacea esle un arbore care are nevoie de mult i1 ............upentru a creqte. Ii trebuie mai multtr luminl decit am el snimic nu e irfcd evident. Aleg si refuz. Ar fi prea usor sa -;cpace dacd toti s-ar asemdna.

* 'Astfel a equat abilitatea generalilor mei, c[ci, cu soirru

stupiditate, milau prezentat ra"tionamentete ior. imi aminr*tde -cuvintele tatllui meu : ,,Arta rationamentului perr-i:omului str se insele..."

- DacI oainenii nostri negliieazl sarcinile imoeri:-u*inseamntr cI se molegesc. Sd le piegatim, deci, ambusicade Ise vor inttrri, iar imp6riul va fi shlva"t.

Astfel vorbesc profesorii care merq din efect in ei<;"Dar viala este pur li simplu asa cum estdcoDacul. Iar tulr:lnu este;miiloc-ul gbsit de slririntl Dentru d deveni ramu:iTulpintr, strininttr q-i ramurf, nu sirit decit aceeasi inflorire.

I-amcorectat.deci : ' ' ' ?

- Daci oamenii nostri se inmoaie. inseamnd ctr imoenucare le alimenta vitalitdtea a'murit in ei. intocmai cedrul;-cind i-a disptrrut darul vietii. Nu mai iiansformtr otrmintu- :rcedry qi incepe str se impristie iri puitju.?entru 6-i insufir-_,trebriiti deci SI-i convertim...

Totuqi, in indulgentl-*mea, seneralii neDutind sa :.jinteleagd, i-am ldsat 5a-gi loace jodul ; ei au expeOiat oami-

CITADELA I 59

..ii caute moartea ln jurul unui pu1 p9 caTe nimeni nu-l do-

,r.^{ii;A;;i".ai, dui ono", oin iritimptare' ftrcuse tabar[:'micul."-^boigut,

e ftumos schimbul de focuri T jyut fintinii' acest;r, in]"iuf florii, cdci cel ce oblin". fntill s€ uneEte cu

*rintoi qi regdseqte gustul viitoriei'.. Iar inamicul se

=,;;il int'ro nfiEcar'e aid"oma celei a mrbilor stirnili de apro-

rarea ra si zburind in.Liiuii pintr acolo unde nu-i mai poli

";;;;. X;;;ili;ip'l care i-a^lnghilit in urma ta se incarctr

;- r;l;"t;.;ii" iiii".i "i"1a

gi mo"artba cu brrbslie' $i dansezi

n rurul unui centful gi te irideplrtezi, 9i te.apropll oe c€vait'out

dactr finiina i secata, jocul nu mdi e acelaqi' $tii cI e

ufolositoare fintina aceasta !i lipsitd de sens ca un zar pe

*.-nt-tiungaiezi aueria' dendratii mei' vlzind oameniir"iH;"?t;i iibmorinou-se.pentru o in;eld-ciune' au crezut;-;;t* $i a'u lucat pe fintiira ca pe.un zqr-fdrtr mizd' Dar

nmini nubmoara pentiu iqellciuie la un joc de zaruri fdrl'It't7^.

Generalii mei n-au tnleles niciodalA foarte bine dragostea':Jci ei vrd indr[gotiiilii-"ilTtut

-de. zorii care-i rEaduc'

resteDtindu-I. oraeott"a.*si uaci -ii'uoinicul exaltat de zorii

;;:f, ;iil ii "ii"

iii"ot - f vicioria, cea..cale se rosto P:l9srt:Gi i^-"iqiiri6[e rrdr. $i creo ctr zorile sint atotputerntce'

" tJ3:';:"ri

aps,Lgdi$i9 -'9 ,g.-pg::: iu'" tiia oraeosti''

_ici zarut care nu e tniAicut de uf sens doiif fe iilictffeEte.!t zorile te plictisesc d"A;;ia" declt sa te intoarc{in mi'e*'

i moaftea fientru Rntina inutil5 te ptlctl:gEte'';;i[iji;Lsg";unca pe care o con5iinffin numele dra-

r-\tei este mar grga, d;iffi;;u1t1i exgga' Cu cit dai maT

lrlt. cu atit cresu muimutt. Dar trebuie S*existe cineva carg

' 5 'iiii?i..hfii'pid;Aa

ilinseamntr niciodatf, a dtrrui' i.=t;ffidii

*6i, uerrnau-i pe oameni dind cu bucurie' nut= Jeiui cd-i*iita cineuicaid str primeascS' $i'nu inlelegeau;;;;t; eiltia omut, nu este suficient str-l despoi'-.'o[i;;ii,

p" "utJlum

s"rprins in amrrdciuirea lui' imi.; i use:"'- 'Am

str mor. $i mi-am dat singgle.frr{ sd priqesc^nimic

:.ctrirnT. F'i ini-n'ticoi;aroia i-am t"rimis Pn^glg.nte ut p-T19f'i.i,ii"'i" irluf sa_r rtrzbune,l-am urm5rir ln timp ce murea.I imi ptrrea ca se oesaii"rialb prin mourtet$agitin lltI"JlT:;-i*iJbt;i". Moaited ila fost o rtrsplattr' Clt despre mrne':=-i'.iii;it;fiil;iil;ii oJia capo'ralul meu Ei-nu de la

CITADELA I 616O t Antoine de Saint-Exupdry

altcineva care l-ar fi imbogdlit ;i innobilat, mor cu demn;-ae,dar si cu suotrrare.

Gt oesfre ceilalli, fugiser5.

Iattr pentru ce, tn seara acr,ea, din intrllimea stincii Fcare mtr c5!trrasem, am privit petele negre pe care le ffryrtabera mea, ca de obicei de formtr triunghiular[, ca de obidi

XVIII

impodobitl cu santinele in cele trei virfuri, inzestratlpuqti qi pulbere, qi totuqi aproape de a fi risipit[, rf,saidoma copacului mort, qi i-am iertat pe oameni.

Fiindcl am inteles. Omida moare atunci cind focrisalida. Plag.tp- g9".41e^ gi-nfiJ u n ge i a*i1tp. Crtformd cunoagte tristelea gi .tq4q4. Tolgl.ig*eJ-dsvioe-Cel "trrse - tf b'ns fo rmtr' n u'es t,J-o?Lit cffi iiiiT i-re srete.ceas te*-ih"il,ffi€ ur, t"piu trans fo riilaie-, is t6vi norii,fiimperiu c{ruia nimeni n-ar Eti s5-i redea tinerelea. Nu !nici omida, nici planta, nici copilul care-qi schimbl vomcare, pentru a fi fericit, cere str i se redea copiltrria, str sildin nou pllcerea jocurilor careJ plictisesc, dulceala braldmarnei Ei gustul laptelui - dar nu mai exist[ nici pllercjocurilgr, nici refugiu in bralele mamei, nici gust al laptet

| '

,ll

i l

iar el pleac5, trist. Istoviglggl-g[ig[-irnpp{u, og:ftrrd sI Slie, reclamau,ifnpqnqJ. cpl nog. Copilul care arara sa sue. recramau,u!pprl!+,1-9pr 49-u. uopllul qrre a

- ,#cut si s-a desplrlii de mama sa nu va cunoaste odihntree--nl-va fi sAsit'femeia. Doar ea il vajnlreii ditt nou

l{rj. g?-_p.ggg' lnjlulul sau. sa creea!

lpru' artr'r 4\'rr4 '' ^;;;5,nur ta fftriasca !i se grseasclrl important. Este urge

F"i'5a.;;ii'rou."r"fi9u;;:*"1::?:l#:t,ii;t":t'J;::,:t'T^#:ffii"-;;'

'uretut

pe care i-r voi crtrdi

ua"ilica, Ei doar ea este tPP-tlill; ^r,.r,ritrrr pi ne,'rru

*1 spur.,rr ' "rrvr ';tt;;;i;""oilor vitelor pe care lerostim". Da. Aqa cum rli in staul p" uEt"rootoi ior oe pi'i 91**Slfl*:^i5

m@Ef-ryl cunosclfl@-SryfubEaSc5 ? Aceasla-gq _Stc oope{lde log-ician, ci dqg194Er gi scglpggr, qlci.lg fuureFin nihTffitrltrdedit acela care n-are nimic de iustificat si iDprimd marmurii {iiere'iif q a.9gl!19lg9$f.O

I u.zt'w' tr sver * -- i.e rlnorizali obiEnuitul' ci pe-n1y

Vd condamn nu Pentfuil#'..*rl'#{,9"1"*:'*:.:ii'Sll}t"'Jff i'#\:;ilnil,A;l'iill;di":'#;p'iutut'.'a'ui'-uuctrttrriileii;rr;i,;;L;"g"tur czrie conieazt' $i vd convoc pentru a

#,'tJ? '""etl

i$-mi 5e1* ::l: iinportant din munca

n e". Si rlmineii muqi in fala mea'ffi il;;l;l,,N"i il"Fg ^Yl.:lT-"",1T1l lll; tl

t,0

XIX

Am chemat, deci, arhitectii, si le-am spus :- De voi depinde cetatda viitoare, n'u in semnificaga a

spiritualtr, ci in imaginea pe care o va prezenta qi care'rt fr

dflmresia ei. Md gindesc, ca gi voi'-ca game{] sd fie fericit

rrumrlari, ca ei sd dispuni 6 A;:91liid!9,?lT,"1ui ei sit nu-qi

r.r;seasbd eforturile i" **iriiillii zadirnice si cheliuieli ste-'runDareuaminualutTe"'c"oidres:f:i:;"T:" jHffi 3;#:rih#ft H;1lr'ffi Ll*i"i-'t;rF:iynx',',r'#Llrltrs' ru'uw' usw *s :

i"n*ui ui"rii sint rirai imporgante'

*"Jii'331"11?t3'liL,3ffi;;uilryEeagoii'Ltnt'"-ea De care mi-o pun n'i"iii-oIu

'p-*tl

omul va fi sau

tsricit, p ros per e i **oi uielo*':t Xl' :lltRo" ;t-1;t#l)nclt' prosPcr Dr wruvu

"ietp"iici f"ricit. Neguslorilor

Frfl?hhi:iTilftitt'flil$i,j; ^iFl"i *:n:*:l

it"r'1ilTfi1il:U;l'il"ii;;; i-iiu4.murt' Dactr at ri

lH:lif^q+ftTl:.*##iffi "t:l'xW"!Iil

Dilnl ,

ffi,Jll'l,i'"iir;;;;;;;; ingr'oape Ei s6 se lmprineascs

i l

CITADELII I 6362 t Antoine de Saint-Exup4ry

aidoma seminlei. Dar are nevoie qi de marea Cale l:curo nrde lntinderea mtrrii, deqi nici constela{iile, nici oceanul munifolosesc la nimic. Si ce inseamntr a fi de folos ? Cunosc mul

)ac5 cei ce-qi sffqie miinite manewind.ve]et9 i1^zit^9 !3*;;e,;i';rnpifhin greu cu valurile, zi;i noaote' lt nu

nma ;inr dectt carne ur" t?iid"iA Oe ioar6, ar'putea- fi Piiuiti,i,ffi ;;liiltihi'ii'-"piteft niqtiteqituTl:"^1::-i1".*llt'll1

;'i'# #ffi "fiii il"i';4chre, nici.crgc.n{eL-ruci eio1"

:*H#; fiiir'l .Ld";! t1il"*-:"y*.?31i Ytllf; li *:,"'"'ii'irri.-{.iiit6oi .i !i-ii irosif nlunca ? ̂ ctrci le va

ldff ffia# ;'ili-ca-d" 'ii"iLnl' glt1 19ea inspumatd;;;i;;;v'aruiitor-rrami1tatejg131t1 l

*. q--q9-Ppatr'g'oterit o m r:i au. (15a6construieiji

depinde 9ryit.09pinde decit <le ge- i'Dortului, qi al li-- ;i ^nrin drinduirea 'gi al- SperanteloJ mmunalc-"

)r tale.

respirtr. Iar inima lor bate cu bucurie gi ei gdsesc unsuveran pentru repulsiile lo1.

iElor tale. '<"4"-q '

*ir"ii"*prirt ta.u ilspus!4 qi se vor recutgg{$i!$splSi se vor descopen pe.Ei.iri56i' C59i-altfel n-ar-exrsm't'l,ienlif rEY.i#dsj-iSotiiiteN'n*iiL:'"T;?'{l:i:tll

;t"'&:;"ffion"piilii.,iia" cdtre vinzdtor' $i nu s-ariffiiilffi i.i;U.il Tj n',i qtuitono"', * :il'.Ttll.. l l L\JaLO 614uuvqrwrrv" 5- - : - . -

sisur. i;i vei spune, aceqti neguldtori-glll! slnt co-

1f;il ;;"iniii'*il inuiiiDar 6. d9o1 sa-copleqeqti pen'u mai are nimic de ad[postit ln lnlma'

desisur. lucrilrile uo"rtie, un limbaj stupid le p.rezinttr

ffi ;?iil.;;;;oiitetigoiunpmmirortuP".nt"l-o?T,":d;it" u.".t" ragion?menie t ii vedeli alergind din

' oliiii" lumii in cf,irtarea acelor reqit6 de piatlli p9

Jilt;i"';;i'r;ti."ii. Gste hamuar'e pentru -suflet qi

tr- unde ali vazut outn"ni "" *i1t ryJt11-*.:*ll1l31|;

#il;';-il; o"poat" ? omul, desigur' foloseqte;i,-i;; numai pentiu a se intreline Ei se ins'altr singur irJ'ffi;p,;it a t! ooreqi" inainte de tb11? gff*tt:-- j,il; "i"G ;d;. {seA*s*#i}+H'#fl:{?. -i eindit la scopurile-k _x_^ix.6r,,,nffiiii tti-i"".iii'ifroote inveqmintat ln zf,pad[ sau un," #;qt" din lava sa, dar, tyinte de toate' a:919-13y.-9-*

: care.'doar ele, conduc undeva"'

i"*fr "*agf"viziteazi'vist-1ttt"t1f :t::#?::i:i uw.rvsrs t'^- '*-t;

alci ej^nusejndreagtS-llspr.ea sf s-ej$bqfq9.Pg efg lar aceste temple nu mai primegc mullumirile Ei ly.l-"=F",ffi,io;-ma'i - ic'himbe fl lllTlll 3"" ::"*'13

t

rlillililiri

;ffiftild;ii;;"i au o asemenea navr' nu pot strffi*tfb;;;l? tirirput uiiit"i ctrlstorii la bordul unei nave

"'ii'Ji.iiiadsi-"1*.":v,#,!ry9{s!9,-insu$9!9bo-

64 o Antoine dc Saint-Erupdry

gate gi generoase. Iatf, pentru ce toti acqti vizitatori se : "tesc in jurul templului ingropat, cautA, ptrfesc pe marile l*"pezi strilucitoare, lustruite de miile de paqi, qscultindr-r,vocile rdsunind stinghere in liniqtgalnon-umentaltr, pierculin pddurea de Stilpi-de granit si &ezinO] pur gi siriptu :i,nisie istorici. cr se instr"uiesc. iinEm;'a ^uateite ini'mii. rpritea inlelege ctr din stilp initilp, Oin rLU in sal5, din rurnuin naos, il cauttr, pe clpitanul navei, ctr fdrtr al cunoaqte f,aEteaptl cq inimile tremurlnde, chemind un ajutor ce ru.vine,-asteptind o transformare ce li se refu7tr, inchigi in ainE\i, fiindc{ nu mai exiSt6 decit temple moaite, pe jumAwacoperite de nisip, fiindcI nu mai existd declt nave eqult& ec{ror provizie de liniEte si de umbrl este prost ap5rau srcare iau aptr din tory) p[rtile, cu acele travee de cer albascmrce se arattr prin bdl{ile ntrruite sau cu foEnetul nisipninrptrtrunzind prin crtrptrturile zidurilor. $i le e foame de 0'foame ce nu va fi nicicind potolit&..

Astfel, v{ spun, veli construi, fiindctr ptrdurea adinc*- urCalea Lactee, Ei cimpia albastr[ dominatli de intrltimea mmntelui aduc bucirrie ornului. Dar ce inseamn[ intiiderea CtlllLactee qi a cimpiilor albastre gi a m5rii, pe lingl cea pe c!rco oferl noaDtea Detrecut5' in miilocul unor oietre. arfucindprhitectlut?iiiut sr le prtrurid?l de liniiF,T5,miar *,@iryivffi rhiiecgi,ienbfl f na'l1f lEitrnT"gTitilo6isnuit"u-Nu vI veti naste decit din ooere adevtrrate. care vtr vor ourifu-rielrervindu-ve h nimib sioob-liEffidirlE si te seri[ii]Si.* *

"scirate dia voi insivl (ici. cuffi s-dffiasie mari aitritboi umluciuri ftrrl granri6ire ?

Nri veli deveni mari decit dacl pietrele pe care pretin,ifticf, le lnctrrcati cu puteri nu sint adlposturi pentru conadi-tate. obiecte de inhecere sau de folosintd iibiSnuit{. ci :\ri'.dtilrtalgqi, Sclri qi nave cE duc inspre eternitate.' '

' :.r;- ' .{. ' .:t, ".f . tf,*-

XX

Generalii mei, ln solida lor stupiditate, mtr obosear :utdemonstratiile. Reuniti ca in consres. se certau asupra \:JIrn-rului. Astlel incercair sa te "atiti. Cdci geneialii mstnvdtaserd inainte de toate istoria scris[ si cunosteau rl:ffirudatele cuceririlor mele gi cele ale infringeiilor mdle, cele ar,uu

CITADELII I 65

-:rterilor si ale mortilor. $i, astfel, le p[rea evident ctr eveni-

-loi"ie idoecuc uriele din'altele. Vedeau istoria omului car: un luns lant de cauze si efecte care-qi aveau rldilcina in pri-: I rind il ceitii de isto'rie li se prelirngea pinl la capitolutf, ;are se nota'Dentru eenefatiili viitoare izbinda prin apa-:=a acestei mnitelatii de seneiali. Astfel, lutndu-gi prea mult

-rn, din efect in dfect, -demonstrau viitorul. Sau veneau'n*cati de rationamenteie lor mmplicate: ,'Astfel trebuie sdqioneLi peniru fericirea oamenilor sau pentru pace saurdtru prosperitatea imperiului. Noi sintem savanll' spun@u'm studiat i3toria..."

Dar eu stiam cI nu existd qtiintl decit despre ceea ce se -

wt6. Cel iare olanidazAo strininl-[ de cedru prevede ascen- -

ffiea conacului. asa precum cel-ce dI drumul unel pletrernede cE ea va i{dea, clci cedrul repeta cedrul, iar cedereaituei repet[ clderea pietrei, de i piatra pe care o va arunca*t-J-iriti oe care o lneroabe riu au folbsit incl niciodatd"F.iri" rioaie pievedea desfinul cedrului care, din strmir16L ;ooac 3i Oin'copac in strminte, din crisalidl in crisalide' sem.fizureatf ? E'vorba aici de o genez6 din care incl n-am,mosdut weun exemplu. Iar cedrul este o specie nouf,,-carefi elaboreaztr fdr[ a iepeta nimic din ceea ie cunosc' $i numm incotro se indreaptf,.

Generalii mei isi?xerseaztr, desigur, logica, atunci ctndnn"'tA si glsesc o cauzl efectului care le este prezentat' tacl'

" ;i:'orice ereit aie o cauza qi orice cauzA ate un efect' $i

ln cauzl in efect cad, emfatici,ln greqeal6.C{ci nu e acelasi lucru str urci de ia efect la cauz[ sau str

@hori de la cauztr lir efect'Si eu am citit, dupd bltdlie, in nisipul neumblat Ei risipit

l0[{-1 pulbere, istoria-inamicului meu. $tiind c5 un-p.as esteu'n:eiuna pieceOat de un alt pas care-l face posibil-qi. c{M:l mergb din verigd in verig5, Erd ca wgunl sI poattr lipsiome^:tau. ilacl vintuT nu s-a ridicat qi, spulberind nisipul, nuu men pagina scrisd ca pe o tebnta ilg ;colar, pot-sl 1rc dinnmr-rl in uimf pinl la originea luciurilor sau, urm{rind cara-'qnna- s{ o s,rrphnc in vl$una in care 3 Pagt pqpas' Darde-ailn-sul acestei lecturi n-am primit nici o ltrmurire care sf,-mim:lu s-o preced in mers.

-CIci adevtrrul care o domintr estee dte ;tira;;;i;idi o"-tit" dispun. iar cunoaqtereairrtlor ou ffie decit cunbastere a unui reflexsteril, care nu-mi{rr $Dune nimic nici asupra'urii, nici-a fricii, nici a dragosteiru: inainte de toate, conduc oamenii.

CITADELA I 6766 t Antoine de Saint-Exupiry

Atunci, imi vor spune generalii mei, solid infipli in stu:ditatea lor, totul se demonstreazd. DacA v,oi gunoa$te uldragostea sau frica *-io"lqi"tte vdi"'prevedea miqcaroViitorul este, ileci, mhlinutiilprezent...

Dar le voi rdspunde c{-mi este oricind posibil str prerarun pas mai mult decit a f{cut caravana. Acest pas il va legfrlfere- indoial[, pe celllalt, in direclia qi amploarea lui. Lcro

EtiinF a ceea ce se repettr. Dar ea se va abate curind din druml

ie clre logica mea l-a trasat, fiindcligi.va fj schimbat drl*rintele...

$i, cum ei nu mf, intelegeau deloc, le-am povestit mare&exod.

S-a petrecut la minele de sare. Oamenii se descurcau -bine sali mai rtru trlind printre minerale, clci nimic, aicl ruingtrduia via1a. Soareklapdsa Ei ardea, iar mf,runtaieicpdmintului, departe de i da o ap5 limpede, nu scoteau !tiveald decft vine de sare care ar fi otrlvit apa daci ffntinile n'rfi fost secate. PrinEi intre astru Ei sarea gemtr, oamenii ven1fde aiurea cu burdufurile pline zoreau la muncl qi smulgerucu lovituri de cazma aceste cristale transparente care tntrt"chipeazl viala sau moartea. Se intorceau apoi, legagi" cnpriirtr-un coidon ombilical, la pf,minturile roditoare qi bapele dulci.

Soarele era, deci, aspru, puternic ;i alb ca foamea Irstincile strdpungeau pe alocuri prin nisip, incadrind min&de sare cu temeliile lor de abanos tare ca un diamant negm

Ei vintul le mqca Inzadar crestele. Cel care ar fi privit la.t'?-diliile seculare ale acestui deEert le-ar fi prevtrzut durabile rynetlintite pentru secole lntregi de-acum tnainte. Muntele racontinua sE se macine incet, ca sub dinlii unei pile roase. oD-menii vor continua sI extragtr sarea, caravanele vor continua ilpoarte apa Ei merindele qi sf,-i transporte pe aceqti ocnaqi.-

Dar a venit o dimineal[ ctnd oamenii iqi intoarserl prru-rile spre munte. $i ceea ce nu vdzuserd incd se arf,t5.

CLci hazardul vinturilor care muqcaserd din stinci timmde veacuri sculptase o figurd giganticd, ce exprima minia idgertul, ;i salinele subtefane, Ei triburilg asezate pe-o temdrmdi inumantr decit apa strratd a oceanelor, o temelie de s*-':intlrite, erau dominate de o figurd neagre, sculput{ [stlncS, minioastr, sub adincimea unui cer limpede, ;i ddi'

izind gura pentru a blestema' Iar oamenii^fugir[' qp]ryi= spaiml, c{nd o va;;[. Zgomotul. t:--llti*" pinr in

;i"ffEt";il"r, iar ctno luirltorii ieqqu din mintr' se

nrorceau inspre *"orJ "poi,

cu inima ltti.*d' se grlbeau

sDre cort, iqi string;;;'lucrurile, rtrstindu-se la femeie'

fptiiliiii,ii';i;fi'fi?ffi io i'p u"i,'qu lor condamnatr subsarele nemilos, f"au liumof Spre miazlnoapte. $i fiindcl

4a lipsea, piereau togl'slt"ou*ice auplrut P1:1T:il"-9-ucienilor care veceau m'itntele mlcinindu-se si oamemr per-

inuindu-se. Cum ar n potut prevedea ceea^c€ avea sa vina ?

-'dnd ;; inspre ueiut, inipall templulin-oietre' Iar ope-

tdil *t" piStiauiri-qi tiltipta' De asemenba'dacaimpartL oase qi miEcare. totfui ni*i"it, templul -in

moloz sau do-

miul in capre, ot, *Si.i tnonli bar tha merg ltttpt: P19::q ueuoi me^reo se iau iri sea*,:S'i?if *'#hf"'ffi1";Hl;ili,!" iiii"iili"r;i qi .; ;i"i-li"i'ruft..41 de altr esenptreste fiinte le nu^oi-inai"iiiuit", friodg' divizlndu.Je'

;;; d'ffi;. ce"i riniti"u *tt" ""* ce se adaus{ Dietrelor'

A$i#4il"."i#:d'";-ns'P;" ceY ie se adaugrmrmurei sau elementeior fgurii dar moare dac[ o sfdrlmi

ffi;;i.dG.-crci domeni'it este ceva ce se adaugd capre-

lnr. caselor, Sitor gi mun{ilor"'Nu aQ qti-s[ pt"trd, A;; { $i se intemeiez' Gciviitorul

rc construieqte. DacI voi aduhi intr-o imaffi unicS dezor'-

fu;;;;if *"r", aute-*:i uu* miini diurne de sculptor'

ffidffi;" i"il"pri"i' b"t qe voi in;ela spuntnd cr amgiut sd prevdd. Ce"i ui'**t' in.Oin"ttitatea din iur loifELi o'itn"gine pe *ie um impus-o qi.Tl" va guverna oa--

nidii. Asemenea comeni"tui caie le s<iticitl pinl 9t-ui:1]-^-X,rJit"i-"-upli"t un nou adertrr' qi anume ca este za-

&dc si iluzoriu ta t" Ji"iio" tiitor"Singurut lucru valabil

et""d;i;iiid; pi"i*ta' El I u eiprima inseamnr a,nnstrui din diversitatS;;;;th imaginia unicr ce-o do-

rrin4 inseamnd a crea liniqtea-din pieJ-rg

Orice altd pretenlie ezawd de cuunte"'

XxI

Desigur, qtim cu.tolii clt de inqeltrtoare sint rationamen-

ue- Pe c€i pe *t"" piiiJit'i-uifr'-tiGnt"t" cele mai abile qi

itiilillitliliLi

ilffillllr

68 t Antoine de Saint-Exuphry

demonstraliile cele- mai riguroase nu reuqeau str_i convind[,,rJa, spuneau el. al dreptate..$i, totusi, eir nu gindesc catne..."- Erau considerali^proqtil bai;m interef c{ nu ererplofti, ci, dimpotrivtr, teimai inletepli. ifiiire"tau un adertnecuprins in cirvinte.. Ctrci ceilalli gi inchip-uie cd lumea este conlinutit in o-ynJq g i cuvin tble' oameni toi

"*pii*i r"i""riur.' iJ i iererJrfericirba, si.soarele asfintind, qiftomJniul, ii a;;i;J;:iHhitectura,';i durerea. si linistei. D;; ;_; ;;';;;:; ;;;t: ral{gctura: qi durerea, qi liniqtea. Dar eu arir'cuno3iui ;h'ut}rara_munretul pe care trebuia s5_l mute bucattr cu bucati-

- grgd, desigur, cd geometrii, atunci cind deseneazdndud.19, 1in !n miiniie lbr a[evtrrul acesioi iiOiri.S'i va n nosihit or:, lrg Ln munue lor adevarul acestor ziduri. Si va fi nosibilete sa ne consrruite dupd planurile lor. Caci ziOurife-sini

Ld-gl1r_pjl,Tu geomctri. D!1 care geomeiru intelege ;durllrTl^o.rtllla lor ? Unde citigi in d1senele lor c{ zi"cturite sun.dig 1 9e.ve pgrmircH'F dAffi;iri ;:rrenea scoarr@crurul' in interiorul cireia se ridi& cetatea temititoar€-Unde.vedegi cr zidurite sinisco;it;"-,itiiE*oure si ctr rp.ermlt- sclrmbul de generalii in 'eternitatea fortdretei ?:11l"d:!i, piatrr, cirfi'ent gi'geftietiia. -D;;

rlo.iiG'iiitprotectorii unui vas sau a'Ae"pofi pentru Oestinul fielar eu cred., tn primul rind, ih deslinele individuale. lcum meschrng $nd attt de limitate. CIci aoeastil unictreste fereastra deschis{ spre cunoagieiea irime"erii.-primtrvara dev-enittr floarel $i pen-fi';]nE .i primeuiianu dI na;tere la flori nu repieiinte nimii.

- -

.^.,19:l:, ̂ Fll{gtrt nu -es-te. importanttr dragostea at

ili''l',q"p?i.ffi r8r.i:t*#i.'.;T?ili.Tlli,ff; j;insemntrrhte lumina oeoseniia ce iliari,-["stii inlunrrulrilor ca lanterna unui vas, r".o, totusi, al-unei vietituoase-a cirei geutate nu por s_6 mas6i.

iIq

[ . ,V[r,ll,

'

- Zilt:rile ti folosesc dli:pt inveliq. gi aceasta cetate cGlamtr lnchis[ in teaca sa. $i iceaita ErJastre - noare i ud

ffBi:,?ii3,!:iT.ffii1,ft T.,Jft r*:lst*iii'}iH:ilu^11l"t9ia oraqe;ie"carE re i,,a inmn;uiiiu ziduri. $i nsamrnla copacului. lmportant sau nu, bum pot se stiri ? lraceastl intiebare. pentiu mine nu-ar'e-ini"1", _ '"ed rspus-o, nu trebuiri str ftagmentezi copaCrii pentru a_i c'"noagte._ -DuI care geometru cunoaste aceste lucruri ? lqi inchi6-c{ ingelege zidurile, de vreme'ce te construiJite. lii incni'mncil geometna sa cuprinde zidurile in intregime, fiiildce e iG

r, ci asalt al plmintului de cltre omJn vintul croazierei

-latf,, spun&m, mindria cuceririi. tn fruntea oragelor

CITADEI./I I 69

'li,i.d' r ii

,i:Ent str o imoui cimentului si oietrei Dentru ca temDlul str se'mrtifice. Dar^existtr altceva iafe te Coinina qi, dactr iq dori sit,.rit ce sint zidurile fntr-adevlr, v-aq adund in jurul'meu qi,'rltn om tn om- ati lnv"trta sil le descooeriti ftire a aiunse weodattrtlh om in om. ati tnrdta sit le desoooeriti ftire a aiunge weodattrs le cunoastbti in tniresime. clcinu bxista cuvinl care str lemqntintr in bsdnta lor. Si nu vd arlt decit semne. asa cump"rh este si seo'metria.'dar si bratele b[rbatului in iirul fe-pii, care dstE tnsercinia, gieadeb lume, qi pe careb ?p?r|.c-a si cel ce vine.u .ofiilil"-JJ";fi;A t'e;;;;;lfiiiii

geylte fiind trist,_dar_undevedeli cd ce.ldtalt sar fi schimbat ?nci jGs.ea6 ninf CetoJiiu gieiiesJe iubind. gi undevedegioeltrlalt se vindectr de dragoste ? Clvintele incearc{ strcu-

natura $i s-o transporte. Astfel am spus ,,munte", qimit muhtele tn mine, cu hienele gf gacalii stri, cir

rnile sale oline de tecere si urcusul 6trti inspre stele,la crestele ̂muscate de vint..] dar nd este decit'un cuvinttrebuie umplui. Si cind am spus zid, trebuie, de aseme-sI umplu crivtntul. $i geometiii adaugd ceva, qi poelii, Eiritoriif qi copilul palid, qi mama care, datoritd lor, poatelinistitl in foc nentru aincllzi laptele. flird a se teme delinistitii in foc nentru alncLlzi laptele. flird a se teme del. Si'Oaca imi eite posibil sll rali<inez isupra geometrieiilo'r, cum al ralionA asupra zidririlor inqe$i,pE,careJim;

ililifi;l16'"?i'i'd;i.dd;d;iiiiSh'"'e*ioiipas€mn este fals dup[ un altul.Pentru a mi se drtrta orasul. eram condus. clteodatd, peul unui munte. --Priveste dralul nostru !" mi se spunea. Siadmiram a;ezdiea stiilzilor' gi- desenul^ ziduri1or...,,Iatl,

n, itupul unde dorm dluinele. ln zorii zil6i sdsc in clmnia din care-si extras provizii Astfel, oameniigi recoltriaz6. $i mnlo.aie 66 animale.adric-inspre

: qi piele fructul inuncii zilnice. Cetatea lgi rilspinde;teii ih zbri si-i orimeste la ea tmpovtrraii cu provrzuiarntr. Omirl es'te cel'ce produce qi mnsdmtr. I-laf fi deoeci, stuoiind, lnainte te toate,'problemele slle qi

linistrtnd furnicarul."Dar altii. Dentru a-mi)ar al1ii, pentru a-mi artrta oraqul, trec€au de partea cea-a fluviuhii. ca str-l admir de ne cellilalt mal Desopeream,, ga str:l admir de pe--ce$lqlt.mal Desope.ream,din profil, in splendoarea isfinlitului, casele, unele mai:, altele mai siunde, unele mici, altele mari, ii sf,geataaltele mai sgunde, unele mici, altele mari, ;i s{geata

elor astrtind ca niste catarge negura norilor purpurii.imi anar'ea asemehea uneT flotE sata de plicarb. IarI orasirlui nu mai era ordine stabilA si adevlr de qeo-rl oras.^ului nu mai era grdine stabill qi-adqpr de geo-ci asalt al pf,mintului de cltre om^in vintul croazlerei

CITADELA O 7T

mele voi Dun€ comandanti. clci!.in creatid omul isi el;:bilbucuria. si ln eustul avendurii si?TifiEiiliiei." Si ni e"ra ru,r:meifOdvirat, ilici mai putin'addvrrat, ci altfEl...'

Altii, pentru a mtr facb sd admir orasul. mtr luau cu e nil'intericiruf zidurilor si m[ conduceau 'la'temolu. Inrm"Diltruns de liniste. umbra si rdcoare. Meditam. Si meOirror,,inea mi se plrba'mai imobrtant{ decit hrana si cucerrirCIci mit.hrdnisem penlru a trtri,- treisem pentrd a cucer-' u

70 t Antoine de Saint-Exupery ..*__,_. "

putin adevtrrat, ci altfel...Iar acum,-ln lntelepciunel mea,-dactr folosesc cu\

,,oras", nu o fac pentru a raliona, ci pentru a numi, pusimplu. tot ceea ce el imi adirce in iniml si exoerientl rinv$lat, gi singurltatea mea pe srrldull'e sale, fi irtilimptrrgitd in casele sale, qi glofia sa de cuceritor, gf oiduadmir6td din intrllimea m'untelui. $i multe alte lucruri pre nu le-ag putea 3pune qi.la-care riu mtr gindesc in.aoir:ment. Si cum m-as folosi de cuvlnt peitru a rationa-ce,ea ce e adevlrat dupl un semn, e faG dupl un altul..

* Dotolindu-se sub cenuqd' atunci cind fiecare isi va fi adu-

,,: - unul recolta in rililtii^liiuf copiii care'se'jucau-peiin, rur?inJr",iuu *egutui sau scaunul stru de bf,trin',=.i]iiiJniiii, oibqur se odihneqte asemenea focului sub ce-

'rlj ii toati; "Lino,iiil", tout. .rtigf mi!l!l!t 19-ut" sperantele'

cate avinturile, toate temerile,"toate'elanurile inimii de a

;;;trt;;;-itiipingl-,-toiie'proutemele-care-qi"!13-pjr6ri:u*", t"ate

"rlte"caie nuvo'r ucide pind la zi' toarc am-

lilrniile care nu vor descoperi nimic pins-n-?9ry91?t9::t?::;am cucerit Dentru a mI lntoarce. si a medita. si a-mi simti inirma,mai plin[ fn odihna liniqtii mefe. ,,Iattr, sp'uneam, ado@lrom-ql.ui._Nu.g::::::::::::::lqsH decit frin sufletul sdq. fn fruntea-ora$uiurmeiivoi?sezi 6oeti si Df'edti. Iar ei vCIr face ca inimile cnilor sd si tnnbUit6zb.a Si riu era nici mai adevlrat, nici

ffldt" ;n;i ittiin ;'d;;ft]" iparenla mortii dar inciAH; u6# i'iiiii""ii?i!"'iita &le nu'rotosedte tu nimicL acest moment, nu ".i"'fii"i[it1,ii

t"linttt !i-"I]T!^iT*"i", de indatl ce va agiia roiul, il ya red.a ca p-e 9 moqte-m.lin"*i" iqi va relu? cautarea, bucuria' suTerinla' ura* .i'.h;rio ;"' ;.^t.ro.r il ,ft in" se ua intoaice la ciulinii qiffi'.:*bilil'iii"ii.iJ"ir" o" airine seva intoarce la ciulinii qiffin';i.'tffii tna inti"u, ,G sint aceste depozite de ima-

m{t"mi se pare evident 4, dug aE.d-'-sP-}l: de o omenireninrufle{itd gi aq wea s-o

"4b",;i s-ci instruiescr li-s-9 Yqptu

c dG;1ft'.i6 o" mis,cari oir6rite, legdtura limbajului nu

XXII

Dar. mai pres5 de orice, mi s-a impus. ceva in prirumostentrfl oamenrlor. mostenlre De care sl-o transmrt t[altrfia, din generagie iir gerieralie, iaci dacd, in liniqtea iotimele, colini ora;fi gi o privesi p e aceea ce vorbqt'e iutriulsurfuindu-i cu o btiriOe ieam5, slau pe cea cirre aqieapt{ frmarcerea rdzboinicului, sau pe iea caie-qi pedepseqte'sen'im ffi;;ilrc sau car1i. Caci este vbrba de atitudini proP

t*.i; ii;- ;aAe inilivid u ale, g" lgi.':i:1i"',* :YlJ*rea, sau De cel ce predic{ }esemnarea'sa-u dr-eotatea. sau Itsl g{e invrljbegtb mullimile, se ridicS-pentiu rtrzbunmi '-----fi"

dem6ntez in pd4ile lor qi nu mat95! tJ t-:T, :t l"^ "#",1 ̂- en i r r r c: re .t ea ma' iriso'.t"u,

-0"-ffi #{;';ffd:;"i"i,il*"ni"I*t"clrelarn4dras-o:l:ld:;'Erlrrr., rt'.rv' '- '"' ;;ili;;aca voruesc desprE capre' 9i'ryre care nl.voi q qT-,

^^-anrx in+ari^qr4 n. se ransmtteffi f 'q'ili,#jAAirLrq::::"*1"$:*,i$,':n'tL"fi if; :iliii,;:'ti'^piitiiiriitiu oragostei' $i-din iubire in iubire'rc1si6 mncreni-re

"" ttr-ti*.iii.'Oar Oa'ce veti rupe contactulffi;'ffi;ffi#;;iilftI".'Di' ddcd veli ruoe contactul

r nnsurtr tlatr intre o^ginii"tie !i atta, dceaSll 9t1g9j1'peneratie ti alta' aceasta cragosrci sinsrir[ dat[ contactul intre vete-

lgr. qi i4 aplynreg- celui slab, sau pe acela ce sculptead nobiect de fildes. il ia de la un candt si se aorooie oas cu mde perfectiunei'care se slseste iir el.'DacSlmibrivesc onfrntlatuhci cirid adoarme qi fEce icel zgomot ce se dtinge, &q€r-nea celui al unui ereidr care a fostiovit si incl mai"cintg- s. ruliniqtegte ca qi cirid soarele l-ar ft agitat,'aqa cum agiti ul ruLde dlbine, iai apoi vine seara care i6 obosi:ste arip"ile. si w-ge parfumul flohlor, gi nu mai existl adieri de vint'pentic I mardta drumul. Cind vtrd aceste lumini stingindu-se, iar i.r:rm-

ffi ;.il;ffi 'ai''iii-si"d"iil'-ll:'L":1;llLd**.f"",?h11

r ;r.ngurd

--"tE. $i oaca veti rupe

-o singurd dattr -!'nla:tul

lnrrc vete-

"* i &d;iiin aimat'a-voastr"d, ea nu va mai fi declt falada

72 o Antoine de Saint-EruPdryCITADEI'A I

,73

fiMri qi frunziqul sau, care nu s-ar putea exprima qi cuprinde

t tFl$T.:t#Hnrunoe formula care desemneazl cu obiectul

unei case oustii si se va nlrui la prima loviturtr, iar daca .':':

rupe contictul iritre morar qi fiufs{u, ve{i pierde tot c€ e =iide'nret din moard - morafa $i fervoarea Sa, 5i cele o mie n';tft;i *^nu *i*pti't''ti.eG o mie de'aiituoini czrre #iustincl qreu prin rltiune,'dar care existd - ctrci mai m:li'intelisenft se dna in lticruri a$a cum sint ele decit in cuvinr -dar l"e ci:reti sI reclddeasii lumea prin simpla lecturl 'rctrrtilor. car6 nu sint decit imagini qi rbflexe neputincioa< trvan'e in-fa1a totalittrlii experienleloi- $i faceli din om un en'mal orimiiiv si sol. iritind cI orirenirela in mbrsul ei este rsrment:a unui irSorb care crelte ;i se continutr in altul. :uputerea arborelui se plstreaztr treclnd pgn nodtyir qi rtrsuci-uiamuri. $i am de-a^face cu un trup-qi nu-mi dau seamz elnseamnt moartea atunci cind privesc din inllgimea. ceqmele, clci aici cad frunze, dincolo nasc muguri' El totql truuullsolid se DAstreaze. Prin aceste schimbtrri filf,runte nrnmesential nt, este atins qi continui sI vezifmpl{ lnal$nOunhambarul golindu-se li umplindu-se, poemul intrumuse:msi marsine; rotundtr a ffntinii lustruinllu-se. Dar dacl ssmienera"tiite este ca qi cum ai wea sd reincepi omul insts Miiniitocrit vielii sale !i, qtergindu-i din minte tot ceea c€ frl'siritea. intefesea si hoiea,-se inlocuieqti aceasti mullime uecun6stintd deieniie carne cu formulele palide scoase dtn:*cartel suilrimind toatf, seva cirre urca prin trunchi, neslrtransinitihO oamenilor dectt ceea ce foate fi codifica: $rcum cuvintul falsifici pentru a cuprinde, gi simplificl Pertrra explica, gi omoarf, pbntru a in1e1ege, ei inceteaztr de a ufi hrdniti cu viat5.- --Dit'"u

spuri : Este bine str inlesnili gen?.Tadinastiilor -tr

dactr dintr-uh mic grup au ieEit doai t[m5duitorii mel dndisounind de o moslenire combletd 9i numai de cfteva s;":c'te-'voi avea in cet6 Oin urmf,'tlmf,duitori cu mai muh il

*rTffii am aflat cr e zadarnic qi 9.1imel9i9s sr interzici

'"ffioftiiil !T ra.pono"um g9"dt-4itnn:i' care veneauFmi vorbeasca oespre Jr-Oin-eidar confundau ordinea' care

i.ii,it"t!, C" araniarea muzeelor'ceci {-e-u sp-un cr tiu"i"f" et"iqFgP}t ordinea aici

wn*#';ru*:ryt"r'umt::l}*rrorr}i aceasta urca rnsP I t; .T""r.iiri-iiiiginitor ievisteto-r ini-

ffiJJi'?1'"*#:iiJ""Ha;;;l@jotiqglecarJnudirereme dle. $i, dacr i-aq idT; uoii.tot' ar imbundtf,ti crrlile

*Ente ce arata o oro'nfilti-esi" inl"t"ptione a Domnulur'

,hiruindper-sonaiere,f "E:li* j#1";fl'.1?li?.%?tlJ

ml*A?ilf.:*t Rlffi 3l'ff'f ll'"#n;;m' ai *Fffi+1,fr:::i;d-l'pil; d;o cartein ordine' o carte pentru

%jii. s'.p^uteg su.porta ceea cenu.se Pg!#"Jt1#3i'i?t

- J; iri;litii,'intt iai intrr in contradiclie cu

ffi "'i'.5.,'"-4itrrt-'nitrg:,t"J#Fnlf'.?i",{i;ffi9"'1,#*,"ff."fi$'r1#:ris$:::S'#:'F*f$i"'-itt:g H#lTlii,iff 5

,p""'#ffi ;ffi A;ft 'li: Illd' po ate' a -r cu -rrnde pe weunul in tot?iiiiii'-iiroome,liul m-eu - pe mar

hr.;te daduri , fdt6 ca#i"* ih n"tonti1yti in intregime ?

I *le-doud no ," n"uia"itiii" iri' ptt- i1tl,S ueneralii met'

ir:r slorific6 oo."nrift,'ilii .iii,"t poelilor iare ar cinta

decit dacl as llrei selectia asupra poporului in lntregi: u'as alese nii iotoitilor si'ai matiriloi. $i aceasta nu insea-rrdca inlius vocatiile. ctrci acest trunchi va forma un nu-i'mdestul de'tare pdntnl a-i putea grefa ramuri strtrine' Iar dinrmumea va absortri si va trdnsforma ln ea instrqi hrana nod xcare vocatiile i-o vor da.

Cdci, 6 datl mai mult, am aflat c[ logica ucide viap Si dltnu contine nimic prin ea inslsi...--

O"i ft.etorii ie formule i-au inqelat asupra omulu- *lmnfundat formula, care este umbrtr platil a cedrului, cu ;'a:m!din volumul, greutatea si culoarea lui, cu inc{rc{tura :'i or

*&?'onu este a se opune qi alta a se coltlazjge' iut -"1,1:

ffi.:*hlutfr4*t#*il:iitr:g#{'t,purnr?rrrfri diferite. Ordinea nrr :rin unul singur, t;;;;;ta;idin-e mS.oblisd la creatte

Hil;[,:d:ca"r!]rlly#:':iii:iimr+ffi lq?r3i{':;t : Lr n t ri6 icliil e. [i _c are *es te

""'"]:: H# ;?f.' ceiiti.a a" us:l vorba d6 a refuza pentru a crea.orolTea'r=rut retuz viala Ei-ifi?"ilil;ioin triuttt-meu ca pe nigte

,d:'i de-a lungul c'o*uTui,'orqi""" p3i-11e au atins-o este

rd:r-15. De asemene;,t;a ieouc odmcnii la a nu fi decit o

l::,,-iie de termite' pii"'l t" *-ar seduce termitele ? CIci

iubesc omul eliberat prin credinta sa si lnsufletit de zeil rrl3lej T,-_qr ^i4."1 :.

ts1l {^o4eniui -ihp6riu, dstfjl incit sr rru,iubesc omul eliberat prin credinta sa si lnsufletit de zeil rrlcdre-i aEez.i4 el: cas8, domeniu] imi,irriu, astf6l incit sa','poatl oricind schimba in ceva mai cuorinzdtor deci: r:poatl oricintl schimba in ceva mai cuprinzdtor deci: r:insuqi. Si de ce nu i-ag lISa Str se cerre ̂ inrre df, ltiinO i

cuprinzdtor decit *te'intre dil rtiino a

miqcarei care reuseste te'cuprinoi p" toit" u."i* ce nu-sr 2*mrlinta qiqtiind ctr, pentru a se implini, omul trebuie sd cr€e-tinta !Llinta Eiqtiind ctr, pentru a Se impfini, omul trebuie sd cr€enu s{'re!pete. Ciii atunci n-ar mai fi vorba, pentru el, de-tde a' consurha proviziile ftrcute.^ Stiind. in'sfirichiar ;i forma i.rhei.grgne trebui6 sd cieascd, si

fi vorba. Dentru el. dc$.iind. in' shrsit. ctr'to:Lsd cieascd, ;i sI-traiasrL XXIV

;i se sd'ffaffifcirme,.ditfet nu'va fi decit moiiftq olUiea Oe mrmlsau rutin5. Iar eu deosebesc continuitatea fe rutintr. Si d€LilFbesc stabilitatea de I

osebesq continuitatea dE rutin[. Si dau-m,o4rte. Nici stabilitatea cedrrihii, nrq' o Mi s-a intimolat s[ reflectez asupra celor ce consumd mai

rliil.i;;"4il-estlef eite minfiuna qefi lor de stat,. ctrci;Jili;I; .t'intul lor sttr eficacitatea li.p-lt"l::tlfl*;

imperiului nu se inteihi:iazd pe decrepitudinea lor. ,$sm ebide, spun generalii mei, deci hu se va inai schimba !""Dar arurf,sc sedllntarii qi le spunmoarte oraEelor perfecte. h-Iaieiis*i irecte lnsemnate din miniiuha' $imi tocesc

rsra in acelasi timp in caidii i"t"i*si. $i dacr nii-am invins*ersffii t;t'"itfi"t, tfueni ora in car'e md voi inf61i9a lui

rs rrrwrEl t *

. arme. N\41'[a fel este cel ce scrie poeme qi scoate efecte trigtnd asqPra.-r:r^- ^^^^-+^+^ r\; ' .r i ^"i afantirl de scqndnl este CeVa. Lraf

74 t Antoine de Saint-Exupdry

XXIIIE*a

-, o*d f, - t

E rf,u cind inima o ia inaintea sufletului. Cind

CITADEI'/I I 75

tculiloii"""ptute. Ca"i ii efgclirt-09 sglt$al este ceva' Darffi l"^;'il;1il?t*.rt.t.!rCi-p'en1r-uu-n-avanlaiPfrsorylgr'rHe vasul in care se geseq@-comoara mqga' PqnJnr a seffiira," niineazl posibilitllile de

-expn11l: _9"_*:::9t',:;.;'#,i:mtru';-;i'i;;'lumin[fncendiazapddurgaratin" mhfi iiafcenusd la dispofrtia celorlalli' Cind m-am.;it ;i e.rorile ae siritax[. nri mai pot nici m6car s[ pro-;nuit cu erorile de siritaxa, n[ mai pot nici mdcar sa.P.ro:'scandalul si sf, impun prin bizar. Dar nu mal pot nlcr..sa€xpri4infr umuseleavtrhiult111lit'q1,911"-Tl1"l:Tl9

tr t'*;iiia;;;;J.ii" aceste selnne' clipiri din ochi, t<iat[*"rtfili;bs"i6,l."tt ..0 atit de indeiung elaborat-qi care-mi

Frmitea'sadxprimce.aveammai-1yt$,t_1$1":-T.-,u1,lT

tul o ia inaintea sniritului. :Astfel, in imfierluftneu, bm aflat ctrbste mai usol S

unqti oamenii piin sentiment. decit prin spiritul ce dornrilsentimentul. FAiS indoialtr, e semn ij spiriiul trebuie st &vin[ sentiment, dar c{ nu existtr sentimeht care sd conteer lmrprimul rind.. Asrfel, qry qfial cd

^q9{,ggjlg*za :r+_geBuig4up,uqmflnlelor multimii. CIci inslsi creatia sa trebuie sI dev'rni fo'

Iffigj",lil#1ffi;ruH$p?ntec._Hrana pe cdfe-o'"ffi6qirj'fieUuie s-o schimbe in b-mec si lumind.

Vecinul meu a ftrurit lumea fiindcl o simtea in inirnn fl1a flcut din poporul sdu un imn. Dar iatl c{ boporul s&.r steme de singurltate qi de plimbarea pe munte, cfnd acesre rcdasftrqoartr sub picioare ca trena undi profet. iar acolo - &lfgut-9l,]$atqle,9i intgrogalia glacialtr, |i tinis,tea glTpr.q* *o

ffir;i ;;;t.lnou-mi instrumentul. $i instrumentul celor-ftdni-L

f"t este ironia, care nu aparline omului, ci prostului'Se zuvernatorul care dominl gi este respectat l-am loloslt;id;il;i"-"iJcti comice, iomparindu-l cu un lnlgar'5iilceni nu se aqtepta la indrlzneala mea' l)ar a venrt zlua ln1ce am amestecat guvernator qi mlgar atit de bine, incit n-.amilffi;;;";i*;riiif rioa. $iam r"uinat o ierarhie, g+opt!i--lhue de dscensiune, ambitif fertile, o imagine,a g$nqogt'.-tatonsu mat'Cdftroara €eTe-Ea Jglqgrq' Am I erul: 9nlrE-r si i-am risiDii-iifndle' Greqeala, tradarea se alla lnffioi ii. oace m-dm p"utut folosi, distrugindu-1,-de guverna-r"fi;t. tttii il cieaierl. Mi s-a oferit un prilej de a md ex-

acela vor aduc€ mlere. mt?-vor fi avut drentul de a rftftum ul{inieh. - S. i m erel aceas t4 " ifr "iEf E -{Fd*peie{i- dma r5. fi^r dtL,lam Spus-o, himeni n,a cuiiosCrit ij iiniilinire vesela. Sr :@vd ridic inseamnl ctr vtr scot rlin pieiea fi61di sa dinrr{ -.r{

CITADELA 1,7776 s Antoine de Saint-Exupdry

prima. M-am folosit de el pentru a-l distruge. Astfel autrtrdat.

Dar cel ce scrie cu viqoare si isi ctrleste instrumentul pen-a folosi vehiculul, isi alcute irrrha intieOuinllnd-o qi,'asde-isi mlreste resursel<! consumtndu-le. Si cel ce-si domintr pt*o'orul. iri ciuda sreuttrtilor si amtrrtriiunilor, brin aderdrrbuviniului s5u. si"isi spbrestd sarantia pe mtrSrira ce se foii-seste de ea. a,ielaia fr urniat in rezboi Si cel ce intemeiadseirtimentul grandorii, construieEte instr'umentul de care rva folosi miine.

XXV

tara Dentru ce am chemat "i.fiilriili

le-am spus :- f.fu aveti menire*-sa'uheetismril-in puiul de om. tt*

str-l transfoffiitilir furnicr'pentruliala ile turniqi. Cmputin imi pasd dacd o'trfif€ftt mai tult sau mai pulin Frr'cotisit. Ceea ce mf, intereseazl este sI fie mai mult sau mlouiin om. Nu m5 intreb in primul rind dacl omul va fi srhu'fericit. ci'care om va fi-fiiiciil:Si nu ml-intereseaza wlenta sed6ntaffrTrii shiftuit sau a vit'elor in dHul.

Nu-i veqi coplegi cu formule goale, ci cu imegnpurtitoare de structuri.

r*--*.,Iu-i ve(i indopa cu cunostinte moarte, ci le,vqtijtrun rns ti I

" Ast fdffigEsriffiJAinlerdge.:

- Nu le veti iudeca aDtitudinile numai duDtr aparenu lruQurinltr intrlo"directie Sau alta. Clci cel-Sarebhrirtat cel m

Sl*Sq#fi llH#l:fg:.$teXlRqireuEeqte.veti!ine.6N'Nu v4 ve[i opri asupra folosirji, ci asupraerea[iei ntr$r,

astfel inclt acesta sI-3i qlefuiascl scinclura cu credil$ nonoare. si o va slefui mhi 6ine.

ii vi:fi invafa respectul; ctrci ironia aparline prostulu nueste ultare a ngunlor.

Veti lupta impotriva legtrturilor omului cu bunurile mteriale.' $i ieti qrpa oau.!i-i ppiutdc om, inv5[tndu-l _scgq-batqa ina i n td'ri6!{t6,'?dii{afa-9-c;ria!q1e, nu va

-fi ,F*

. . : - . . -^*----- i ' : t - -?

; iF l

nemrscare.ii'veti-hvata meditatia slrustrciunea, clci astfel suflld

se I r r ge j1s $ i b-bu nn i&e diErgoffiAftrc i' c_ e a r p ut ed r tr:-r;*iuffitfaiostin' oe siiie .estEsontrariul dragoStei.

Veti Drfpcini inTncilna qi pira, care, desifur, pot f.-r:tnomului qi, ii aparenl[, cetaiii: Dar numai ficlelitaiea .-rsu

riu:neti puternici. C[ci nu exist[-fidelitatedoar intr-o tabffl

,Hiifi .[i'l';de.c"r'il-""Cr"oio"io19mer-eucredincios**

iuir cel ce-qi ttdeazato#i+iiiaii-ir"ol 1l :tt" credincios'Er am nevbie oe o cetaie].lieinice 9i nu voi sprijini puterea

:e outreziciunea oamenilor'tiifiiifi';-#;utttr piir"iriunii' crci orice opertr este un:m spre Eternrt4.E! nu le nb.1.t-e ;!11i *::: :1 T:'1T%-" "ffi l'fi liilbnip":ry.if$i*1,n:l,lil;1:?"[',il"i.:;""t"ll'TJt1iffi',t1i.fi H;;i!*:*:*f treziciunii'irti lni[ta minunata oiru6-t""'t u tuiuror iln t9-11lil1ln;Llil'ffi i'iiniii"e"rili"ie'19tpliLt"l'.1'-t"lTlil"1lii:1T;#i,li",1Liitiiii,"riio1^&.i"iii"i'orbhdeunvehi:ii utninooi au acelaqi conducltor'

(. ,. i-*o '--t 'fl'*'r"*#€ & t-*1"r'"L

) xxvl

l%r"ri. imi spuse tatf,l meu, {-Ei va striga desperarea ?

,*ti-GhliliJ6, ca sa-t vezi crscind' . -r ^- ^^-^ d m,rrirStHil1ffi i:'tr"ffi ;ilgiitff'.fir?,.Qlf ',,1

Eostea. Nici mai mult'lostea. Nrcr mar ",*1":'iiii;iilii;-t iliinr. No re mai#il.}i :n"ft":,?ili iiii ioii ti""it qe zaruri ia'i mi'e'in bnteazi uunestarea. t'iri*ff,q qgqlt lege at unui 191

" Hiffi* .p,,r" 1u1n1 Jn"l i111'.{YI31, N' P."!i tn::w+iilllliidut''utnlx*3$thEt$fi#il'$ffiilE1Hi'ilLt;?;# h? i'oi'i"iGo1"l^*u.^"l"r este ceea celru'rsrA. Si nefericirea u.?ttui f"ptos riu este cd Dutrezeqte' ct

d:.imii nu ii rezistl ii'ci:iiii'Irib ibo"nt"t intre proviziile

rc

ffirsrt de urcat, se

bioiooraqveneau.oin-c-i1il1::T*.:i-l3l1:,3i%-:i*'sl?'1i"l',iiffi ilrili-di{:k":*J"".1i"?'*'t}fli'ffi .tl

i , ! r {

JI

Tnr neu in Jurul "t*P "j ;.?;til; ;t;i'.ttui vritcanutui' .qiffil li,li1fiffi ft1;f; r.ii'sr"r.ir piegatinou-li erupfi..

78 t Antoine de Saint-Erupdry

Se lngrf,mtrdeau, deci, ca in iurul unui mister, in prea':-ctmprilui leprosului. Dar nu eiista nici un mister.

- Nu-ti face iluzii. imi spunea tatll meu. Nu-1i inch:uoe,soeraiea'iu. iiuiit"ittite?Ssucite in insomnie, ii mini-: i'imp'otriva lui Dumn6zeu, sau impbtriva sa, sau imdotri\" .Tmenilor. C{ci nu existtr nimic in-el, decit absenltr care crffi'Ce poate avea comun cu ceilalli ? Ochii itEiirg; iar braleie icad'ca niste weascuri. Din orhs nu mai pririe$te deciit mig""i6t iiiiGp4rta-t,Vi"gi nu-i mhinraneqtr! decit cl ll sryti'col nedeslusit. Un sp'ectacol nu inseamnd nimic- Nu prytrdi decit din ceea cdir?nifgnfllrtrrtlieqti decit din.ceea.sestdatftifffrTne €Tntt:tm depozit--El'er ftfi dactr ar probTeffii-crhdtrriiffi.c5ia pietl-eTi -ar contribui la edifi ca:ceiempi"t"i. oii tu ttrn€fie daL " *-

'i'otusi. s-e-fihiramintbriit un obicei. Locuitorii veneau hrfiecare zi, inouio$a1i de mizeria lui, sf,-qi qrunce darurile uir-. rotu tii*itoi 6-i inereoeau cirirpuf $i iatd ctr era se;foimnodobii si imbrdcat ci'un idol. Hrdnii cu cele mai t'rcmthcari. Si'cniar. in zilele de slrbltoare, onorat cu mu:rd$i totuqi,'dacd el avea nevoie de to1i, rSneni n-avea ner€rde el. Diipuqgp de.,toate bunurile, ddr.nrfa,y-qa-hunuri de oL*nt." - Asemenea idolilor de lemn, imi spunea tatdl meu- !Ecare-i acoperi cu daruri. Si in fata lor ird ldmpile crdir-ciosilor. si'fumes5 aroma ohandeldr, Si se inmulte$te podc@lor'de iietre pr-etioase. Dar, iti spun, mullimed care arus4idolilof u$F4 Ei' pietre se imtiogillqte, .ije F"tr"ldo_lEg

coDac. a trtri inseamntr a Pl?lmddi d" *$tra';r-vxtrt"]"e fcp6s" ieq

lcolilor Draun sl Dletre se lmDogalelte, crl

5Tt*1*?,i;*ffi ?ft #hffi iTtffi ffi-*$iTAIif v*r'trr T"d- Tep6s - ieqino oint

u inseai.rnd nimic- Nu 1ury

Or, pemul

I s5u siLolinibindu-si asuDrahoastid privir'ea moarttr. Mafinacoesilf,ircestui zsoinot care, totu$i,incerca str-i facd plScere. oe$valurilor-m5rii. Desprip. dp nqi gi inaccesibil..lar dac5.cine*din multime ii ardta'mild, il priv6a cu un vag dispre!... \: u-lidar, ci'scirbit de un joc fAiI garanlii. Ctrcli ce mill e aertcare hu ia in brate oeitru a legnna ?'Si, in schimb, dace sruanimalic in el in& ii deqtepta ininia 0'e a fi ajuns spectafrt scuriozitate de bilci, minie pulin adincS, fiindc5 noi nu mfdceam parte din universul-lui, asemenea copiilor stri'ns- iriurul bailnului in care se invirte un crap leneE, ce n€ pes& eininia lui. cici ce minie este aceea care nu poate lo\-1 -i: tr1l'poate de6it sd dea drumul la cuvinte goale fn vintul ca:: c'poirte ? Astfel, mi-a apdrut despuiat-de bog[tia lui'-F-rniminteam de leprogii din sud care, din cauza legilor as -:rJ

CITADEI'A t 79

:.P;?'f,'lf,t'ilr"ffi l?l":il"'",''rt!LF!th."tri'fi ':J"l:at. Si privino cu aspriri!'liffi'r;'i;tqf.cdci fisurjle fericite

rr'eiau pentru ei oecii'iJiii;il4; "i"htoare'-si Dentru ce

-iiriiiii"iiilericrre",*n*ll1f "*Xiil"*"i""Uipili#;i!:t*.';Ti3l:i"turu;qpgi,..up"!i,idli'p;'{"tl

srshenelor ri coborind,-ili-ti ihatiimea'calului' un coE la

l'iai if,ii"i'iiingttii. $'"tteiiino cir ner[bdare ca negusto-

-1 sd-l umple. naocriie-hidttiiite qi care-provoca teama'

ca.i,;;i:;,'4,.'o*."llil;li;;i*rf i3;lil,f;lfl';it'Li''"','il;tr[',J:{ifX$fi f,'F!ik;itri}i'",;;ffi@!i-se*Ei adaggs-tu11 4ffi .n!?sffi 1;:l+*1H,,P.ilff"f,TfJur,'i."i:i;HhrTffi ?h:'"f ii'fr :irll's#I"'fr tti;'$1"J:1ii;i ;;;ifi ;i Cunoaqte aqteptarea ;i pltcts.ea-ta'

Darce ar fi putut tffiUA; t? itgi 9p:1io:meni care erau

." i,fii it i" ;;1 il;#i;;iii J" ausotut ?. N u asteotau nimic''-Yen mi-a spus [Aiffi .N; maipoa6 riici mlcar sa

** ii&#;ffii;l; fiiitiseald; caie este aEteptare a

oamenilor.

XXVII

- Mi e-a parl!, ?^ilTf HJ'Jlltl'i'fffiih. J}!1ff 1"';fh?rfxTi'iffi:#H thffi %ffiHi:'6;ild ;t inlereg'*'lH tiff,"I? li"i3li3;orqr-e ., Jq{ti in:g?*' up i' e9i P,".'l#i&;;-i *pi."q;i'{; i:ati'iericiiea-o simti in tine at-

hma unui truct plrn $*;"d;'-$iie?' pe €re-am vazut-o

masindu-si pieptul "o"it#ni6ul

lniinitd' aplecat5 in fa1tr'

ffiff";A !i de aqezarl, deci,la.dreapt'a.T93'- ,,Veni1i incoace, tiiiiiti"""i-nef6rici1i"' Si am ff,cut sI

rcne clopotele pentru ;i'":#"iii milinga'mei"' le-am spus'

s dupf, be i-am t"putu*i'iiniiii;tiii saTnleleg' Ei md intre-

mm t',,O" unde virie rdul ?"CIci nu cred in aritiletica' Nici durere4 nici bucuria nu

rc inmultesc. $i dace il;iit"dt-tufera' suferinta lui e mare

:r aceea a unui p.pgi..si"1na*t:!t-:t*o' e rdu c{ acela nu

;c 'airificf pentru d fi de folos poporutut'

fl