Extrase Mail

36
pentru trasare asta am de pe un forum am luat acesta discutie cine are un cuprins de la o lucrare de trasare ,imi trebuie pentru inspiratie sa-mi fac lucrarea de licenta ,cat mai simplu fara gps ca nu am fara statie totala ca nu am,in schimb am teodolit electronic berger si nivela la fel atat se poate la mine la inteprindere mai mult nu vor sa-mi cumpere asa ca nici proiectul nu pot sa-l fac decat pe o trasare din borne de coordonate cunoscute. pot sa bag capitolul 1 lucrari preliminare capitolul 2 indesirea retelelor de triangulatie capitolul 3 retele de ridicare capitolul 4 nivelment capitolul 5 studiul de caz si aici sa incep cu proiectul in sine adica ,calcularea orientarilor si distantelor si nivelmentul adica cum am facut trasarea ? sau alta idee imi da cineva ?va multumesc poti face, de exemplu, asa: doua pagini albe cuprins lista de tabele, lista de figuri - musai cap I - introducere cap II - generalitati (retele de triangulatie-trilateratie, retele de nivelment, de ridicare - daca vrei) cap III - medode de trasare a elementelor constructiilor pe teren - unde povestesti de toate metodele de le-ai invatat la scoala (trasarea si materializarea axelor, trasarea curbelor, serpentinelor, lucrari de trasare la montarea stalpilor, etc.) cap IV - studiu de caz - ce metode de trasare ai folosit, de ce, si exact ce ai facut tu (daca ai facut. daca nu, zici ca ai facut ) cap V - concluzii (aici presupunem ca ai trasat prin mai multe metode unele elemente si le-ai comparat intre ele, rezultandu-ti diferite precizii care ar fi specifice pentru constructii de:...) deviz estimativ bibliografie, bibografie Eu ma gandesc la urmatoarea structura care nu este foarte departe de a lui adrianc: - Capitolul 1: Retele geodezice de sprijin (generalitati, indesirea, tipuri,), metode de ridicare - Capitolul 2: Retele de trasare (generalitati, planimetrice + tipuri, altimetrice) + pregatirea topografica a proiectului pentru trasarea pe teren - Capitolul 3: Metode de trasare (a unghiurilor, distatelor, cotelor, si a punctelor (sunt undeva pe la 10 metode toate)) - Capitolul 4: studiu de caz (piese desenate: planuri cu reteaua de sprijin, trasare, planul de situatie, aplicari de metode de trasare) Lucrarea trebuie sa mai cuprinda si urmatoarele: - tema lucrarii

Transcript of Extrase Mail

Page 1: Extrase Mail

pentru trasare asta am de pe un forum am luat acesta discutie

cine are un cuprins de la o lucrare de trasare ,imi trebuie pentru inspiratie sa-mi fac lucrarea de licenta ,cat mai simplu fara gps ca nu am fara statie totala ca nu am,in schimb am teodolit electronic berger si nivela la fel atat se poate la mine la inteprindere mai mult nu vor sa-mi cumpere asa ca nici proiectul nu pot sa-l fac decat pe o trasare din borne de coordonate cunoscute.

pot sa bag capitolul 1 lucrari preliminarecapitolul 2 indesirea retelelor de triangulatiecapitolul 3 retele de ridicarecapitolul 4 nivelmentcapitolul 5 studiul de caz si aici sa incep cu proiectul in sine adica ,calcularea orientarilor si distantelor si nivelmentul adica cum am facut trasarea ?sau alta idee imi da cineva ?va multumesc

poti face, de exemplu, asa:doua pagini albecuprinslista de tabele, lista de figuri - musaicap I - introducerecap II - generalitati (retele de triangulatie-trilateratie, retele de nivelment, de ridicare - daca vrei)cap III - medode de trasare a elementelor constructiilor pe teren - unde povestesti de toate metodele de le-ai invatat la scoala (trasarea si materializarea axelor, trasarea curbelor, serpentinelor, lucrari de trasare la montarea stalpilor, etc.)cap IV - studiu de caz - ce metode de trasare ai folosit, de ce, si exact ce ai facut tu (daca ai facut. daca nu, zici ca ai facut )cap V - concluzii (aici presupunem ca ai trasat prin mai multe metode unele elemente si le-ai comparat intre ele, rezultandu-ti diferite precizii care ar fi specifice pentru constructii de:...)deviz estimativbibliografie, bibografie

Eu ma gandesc la urmatoarea structura care nu este foarte departe de a lui adrianc:

- Capitolul 1: Retele geodezice de sprijin (generalitati, indesirea, tipuri,), metode de ridicare- Capitolul 2: Retele de trasare (generalitati, planimetrice + tipuri, altimetrice) + pregatirea topografica a proiectului pentru trasarea pe teren- Capitolul 3: Metode de trasare (a unghiurilor, distatelor, cotelor, si a punctelor (sunt undeva pe la 10 metode toate))- Capitolul 4: studiu de caz (piese desenate: planuri cu reteaua de sprijin, trasare, planul de situatie, aplicari de metode de trasare)

Lucrarea trebuie sa mai cuprinda si urmatoarele:- tema lucrarii- datele initiale- prelucrari, compensari, raporturi - deviz- cuprins- bibliografie- lista figurilor si a tabelelor

Mai trebuie avut grija la aranjamentul in pagina, sa se pastreze acelasi font, acelasi tip de scris pe tot parcursul lucrarii, sa arate cat mai estetic (aerisit).

Cap. 1 Pregatirea topografica in vederea trasari pe teren a constructiilor Cap. 2 Determinarea elementelor de trasare

Page 2: Extrase Mail

Trasarea elementelor topografice la teren Aplicarea cotei zero a cladirii

Inainte de a incepe executarea constructiei trebuie realizata pregatirea topografica a proiectului, in vederea aplicari lui pe teren.Prin pregatirea topografica a lucrarilor de trasare se intelege ansamblul de operatii effectuate la birou,in vedere alpicarii pe teren a unei constructii.Documentatia tehnica care sta la baza pregatirilor lucrarilor topografice de trasare este variata si conditionata de natura proectului, de caracterul terenului si in special de de complexitatea si felul constructiei.In general acest material documentar este format din:- Planul general al constructiei – plan de situatie, pe care s-au proectat amplasamentele obiectelor principale ale constructiilor; acest plan poate sa contina sistematizarea de ansamblu, atat orizontala cat si verticala. Aceste sistematizari pot fi redate separat, pe planuri diferite scarile utilizate ale planului general ale constructiei sunt: 1:2000, 1:1000, mai rar 1:10000 (cai de comunicatii) si chiar scari mai mari de 1:500, 1:200.- Detalii de executie care se intocmesc pentru obiecte sau parti din obiecte si elemente de constructii, cu toate dimensiunile proectate la scari mari (1:500, 1:200, 1:100etc.)- Planuri de obiective, extrase din planul general al constructiei ce contin dimensiunile constructiilor, distantele reciproce intre obiecte, precum si fata de axele lor. Aceste planuri sunt intocmite la scari mari (1:2000, 1:1000, 1:500, 1:200)- Planuri si profile destinate sistematizari vertical.- Scheme cu retele de sprijin, ale ridicari planimetrice si altimetrice.- Inventor de coordinate ale punctelor retelei de sprijin cu deschidere punctelo- Dosarul de calcule de la ridicarea plaimetrica si ce altimetrica.Pregatirea topografica a lucrarilor de trasare consta in urmatoarele operatii:- alegere retelei de sprijin, care va fi folosita pentru efectuarea trasari.- Proectarea retelei de sprijin pentru trasare (in cazul cand se foloseste o astfel de retea).- Alegere celei mai corespunzatoare metode de trasare, care sa satisfaca precizia amplasare pe teren a constructiilor proectate.- Determinarea elementelor topografice (unghiuri, lungimi, diferebte de nivel), necesare trasari pe teren a proectului.- Intocmirea proectului de organizare a lucrarilor topografice. Acest proect prevede ordinea de executie a lucrarilor topografice de trasare, instrumentele necesare, metodele de aplicare pe teren a unghiurilor, a lungimilor, a cotelor punctelor, modul de marcare si semnalizare pe teren a punctelor de control a lucrarilor de trasare, termenele si documentele necesare lucrarilor de trasare.Ca rezultat al pregatiri topogarfice se obtin:- Inventarul de coordinate al punctelor retelei de sprijin a trasari precum si ale punctelor caracteristice trasari.- Planul general de trasare cu toate elementele necesare trasari- Schemele de trasare precum fiecare element al obiectului- Elementene topografice de trasare etc.Cu ajutorul lor se transpun pe teren punctele caracteristice de constructive.PLANUL GENERAL DE TRASARE- reprezinta documentul de baza pentru aplicarea pe teren a proectului constructiei si rezulta din prelucrarea topografica a planului general al constructiei.Acest plan contine urmatoarele date:- Coordonatele rectangular grafice citite pe originalul planului general al constructiei pentru un numar minim de puncte (coordinate pentru unu sau doua puncte din capetele axelor principale si transversal ale constructiei)- Coordonatele rectangilare determinate analitic in timpul pregatiri topogarafice, ale retelei de trasare si ale axelor si punctelor constructiilor- Pozitia punctelor retelei de trasare- Pozitia axelor principale si secundare ale obiectelor, ale punctelor sau directiile oarecare ce vor servi la trasare, inclusive coordonatele lor- Distanta si unghiurile fata de linile de baza existente pe teren dimensiunile partilor si ale elementelor de constructii fata de axele de constructii sau fata de obiectele existente pe terenSchemele de trasareDin planul general de trasare, precum si din planurile si profilurile de executie prelucrate topographic se extrag, la o scara cat mai mare, schemele de trasare pentru fiecare obiect, precum si pentru fiecare element al obiectului. Cu ajutorul lor se aplica pe teren punctele constructiei.Pe orice schema de trasare se mentioneaza in mod obligatoriu si datele necesare pentru controlul trasari in plan si inaltime (punct de sprijin, anexe si detalii)

Page 3: Extrase Mail

Capitlou IIDeterminarea elementelor de trasareInainte de aplicare apunctelor de constructive pe teren este necesar sa se determine toate elementele necesare trasari ca :unghi, distant,cote, etc.Aceste elemente pot fi obtinute prin procedee: grafice, analitice si grafico-analitic

de pe saitul regielive.ro

Extras din documentCAP 3 Trasarea constructiilor civile si industriale3.1.Proiectarea retelei de constuctieReteau de constructie se prezinta ca o retea compacta de patrate sau dreptunghiuri cu laturile de 100,200sau 400m avand coordonatele calculate intr un sistem particular de axe ,paralele cu axele constructiilor de trasat. Proiectarea retelei de constructie se efectueaza de obicei pe planul general al obiectuilui de proiectat si consta in amplasarea punctelor retelei si determinarea coordonatelor varfurilor retelei (coordonate de proiectare), compensarea retelei si trasarea definitiva a retelei .Conditii de indeplinit :-Laturile retelei sa fie paralele cu axele constructiilor , astfel ca majoritatea constructiilor sa se incadreze in dreptunghiuri sau patrate;-Punctele retelei de constructie sa se gaseasca in afara zonei sapaturilor ,iar liniile cat mai aproape de conturul obiectelor de trasat -Punctele retelei nde constructie sa permita masuratori liniare si unghiulare-Reteaua sa aiba o forma cat mai economica , care sa permita reducerea sau cresterea densitatii de puncte in functie de cerintele trasarii.Coordonatele retelei de patrate sau dreptunghiuri se calculeaza din sistemul general de coordonate prin transcalcul. Practic se calculeaza coordonatele a cel putin trei puncte amplasate pe fiecare aliniament.dupa verificarea coliniaritatii punctelor se trece la calculul coordonatelor celorlalte puncte , cunoscand distanta dintre punctele amplaste pe acelasi segement.Trasarea provizorie a retelei se realizeaza din punctele retelei de sprijin care au servit la ridicarea terenului destinat constructiei . Se procedeaza mai intaim la trasarea axei principale , operatie ce impune materializarea in teren a trei puncte P1, P2,P3Pentru trasarea punctelor se utilizeaza una din metodele parcurse la 2,5, in cazul de fata metoda intersectiei unghiulare.Dupa ce se face controlulu coliniaritatii punctelor P1,P2,P3 prin determinareasuprafetei Care trebuie sa fie egal cu zero , se trece la trasarea cu ajutorul teodolitului a celei de adoua axe , perpendiculara pe prima .In continuarte se traseaza punctele retelei dce pe azele principale , utilizand teodolitulpentru masurarea unghilor drepte si ruleta sau panglica , pentru masurare4a distantelor.Dupa trasarea provizorie a retelei se efectueaza observatii unghiulare sau liniare intre punctele retelei, cu instumente care trebuie sa stisfaca erorile medii patratice stbilite initial , dupa cfare se trece la compensarea acestor observatiiMetoda cea mai avantajoasa de compensare este metoda poligoanelor alocate, care consta in compensarea mai intai a unghiurilor , iar dupa aceea a coordonatelor . Valorile coordonate definitive ale retelei de construtie sunt cele rezultate dupa operatia de compensare. Intre coordonatele compensate si coordonatele retelei marcate porvizoriu se vor constata diferentele .Cu aceste diferente vor trebui reasezate centrele reperelor trasate provizoriu, obtinanad pozitia proiectata a fiecarui punct.Operatia de corectare a retelei de constructiei se exucta pentru fiecare punct al retelei prin metoda coordonatelor polare . Reperele provizorii ale retelei de comnstructie sunt inlocuite prin repere defintitive ,materializate prin borne de beton de 0,7-1m, avand la partea superioara o placa metalica pe care se materializeaza punctul prin chiurnaruire .Dupa marcarea definitiva a punctelor retelei de constructie se trece la masuratorile de control pentru a constata justetea reducerii (corectarii) si se obtine date asupra preciziei de alcatuire a retelei topografice de constructie .Masuratorile liniare se efectueaza prin sondaj , iar masuratorile unghiulare , de control , se efectueaza intr o singura serie cu teodolite, care ofera o precizie de lectura de +-2 secunde sau +- 2 secude centizimale.Daca abaterile la masurarea lungimii laturilor nu depasesc 10-15mm, iar abaterile fata de unghiul drept nu depasesc delta beta=+-10-15 secunde (30-45 secunde centizimale) , se considera ca reducerea retelei a fost

Page 4: Extrase Mail

executata corect. In continuare la trasarea constructiilor , ca si coordonate rectangulare ale punctelor bornatevor fi considerate celede la proiectare , iar unghiurile vor fi admise ca unghiuri drepte .Eroarea de pozitie reciproca a punctelor vecine ale retelei de constructiei pentru laturi de 200 m nu trebuie sa depaseasca+- 2 cm (1/10000).3.2 Proiectarea retelei alimentrice In vederea trasarii pe inaltimea elementelor constructiilor se impune cererea unei retele de sprinjin alimentrice. Punctele de sprijin ale retelei altimetrice trebuie sa indeplineasca conditii legate de stabilitatea si accesibilitatea acestora in procesul de constructie .Pentru reaalizarea celor doua conditii pe suprafata platfomelor industriale se ampleaseaza dua tipuri de repere de nivelment: repere de control (principale),care realizeaza prima conditie si repere de executie (de constructie) care realizeaza cea de a doua conditie. Pe platforma industriala de intindere medie se amplaseaza 4 sau 5 repere de control si o retea de repere de constructie. Pe marile platforme industriale se amplaseaza o retea de control ce inconjoara santierul si o retea de repere de executie in apropierea constructiei. Reteaua reperelor de control se executa cu precizia nivelmentului geometric de ordinul II – III. Reteaua reperelor de constructie poate fi realizata cu precizia nivelmentului de ordinul IV si V. 3.3 Trasarea axelor constructiilorAvand in vedere faptul ca toate detaliile constructiilor sunt date de axele lor tasarea constructiilor va consta din: trasarea axelor fata de punctele retelei de trasare ,trasarea in detaliu fata de axele materializate p teren.La proiectarea si executie se vor avea in vedere axele principale ,axele de baza si cele intermediare. Axele principale sunt constituite din 2 linii drepte perpendiculare I-I si II-II dispuse simetric in raport cu constructia . Punctul de intersectie a celor 2 axe i se determina coordonatele in sistemul dat. De regula ,axele principale se aplica pe teren pentru constructiile care au o suprafata mare si o configuratie complexa. Axele de baza sunt axele care formeaza conturul exterior al cladirii. In practica trasarii constructiilor se aplica pe teren tocmai aceste axe care trec prin punctele caracteristice principale date prin coord. carteziene ale retelei de constructie. Celelalte axe se numesc axe intermediare.Materializarea axelor prezentate se face prin minim 2 repere materializate de o parte si de alta a constructiei .Punctele axelor de baza se traseaza pe teren fata de punctele retelei de constructie prin metoda coord rectangulare sau prin celelalte prezentate.Verificarea trasarii punctelor constructiei se face prin : trasarea acestor puncte prin alta metoda ,trasarea punctelor de la alte laturi masurate ale retelei de constructie,utilizand aceeasi metoda,prin compararea distantei masurate intre punctele trasate,cu cea data in proiect.Pt controlul trasarii punctele caracteristice ale constructiei de mici dimensiuni se masoara diagonalele constructiei trasate ,diagonale care trebuie sa fie egale intre ele si egale cu cele din proiect. Abaterea admisa fata de unghiu drept nu trebuie sa depaseasca +- 60sec respectiv 185cente. La abateri mai mari se va corecta pozitia punctelor trasate .Pt trasarea in detaliu a constructiei ,cu o precizie ridicata se executa in jurul cladirii , o imprejmuire speciala din lemn.Imprejmuirea se proiecteaza si se traseaza cu laturile paralele cu axele cladirii si la o distanta egala cu inaltimea gropii de fundatie ,pot fii continue sau discontinue.Cele de tip continuu sunt formate dintr un sir de stalpi amplasati la distante de 3-4 m care inconjoara cladirea ,iar acestia se prind prin cuie ,dulapi cu muchiile superioare amplasate orizontal la o inaltime de 0,5-1,2m fata de sol.Cand terenul are o inclinare mare , imprejmuita se construieste in trepte .

Metode de Trasare a Coordonatelor Punctelor Caracteristice Constructiei

1. GENERALITĂŢI1.1. Trasarea lucrărilor de detaliu a construcţiilor se execută pe baza proiectelor de execuţie a acestora, în raport cu punctele şi reperele de nivel materializate pentru amplasarea construcţiilor. Determinarea acestor puncte si repere se execută pe baza prevederilor STAS 9824/1, 2, 375.1.2. Ca urmare a efectuării lucrărilor de trasare pentru amplasarea construcţiilor, pe teren sînt materializate repere planimetrice şi altimetrice care determină conturul şi (sau) axele principale ale construcţiei. Materializarea acestor repere se realizează cu ajutorul bornelor. Acestea trebuie să fie astfel concepute şi executate, atît în ce priveşte locul de poziţionare, cît şi modul de alcătuire, încît să constituie puncte de referinţă pe întreaga durată ELABORAT DE INCERC Aprobat de M.C.Ind. cudecizia nr. 49din 8.XI1.1975 a execuţiei construcţiei şi să servească la transmiterea în plan şi pe verticală la toate nivelele acesteia.1.3. Bornele trebuie să fie amplasate la o distanţă de construcţie de cel puţin 2/3 dinînălţimea acesteia, pentru ca ele să servească — în condiţii de precizie corespunzătoare — atît laridicarea pe verticală a cotelor plane, cît şi la verificarea verticalităţii componentelor şi chiar a construcţiei. De regulă şi în măsura posibilităţilor bornele se vor amplasa pe construcţii existente.

Page 5: Extrase Mail

1.4. În ce priveşte principiul alcătuirii bornelorreper se recomandă, după caz, una din soluţiile prezentate în fig. 1, luînduse măsurile necesare pentru protecţia acestora pe toată durata execuţiei construcţiei. 1.5. Înainte de a se începe efectuarea trasrii lucrărilor de detaliu este necesar să se recepţioneze, prin verificare :— reţelele de sprijin ce au servit la realizarea bazelor de trasare şi a reţelelor de trasare ;— reperele topografice de trasare sau reţelele speciale de trasare, înainte de a fi folosite la aplicarea pe teren a punctelor şi nivelurilor caracteristice prin care se fixează poziţia construcţiilor pe amplasamentele proiectate ;— reperele topografice care fixează conturul şi (sau) axele principale ale construcţiei.2. INSTRUMENTE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE LATRASAREInstrumente şi dispozitive pentru trasarea unghiurilor2.1. Pentru trasarea unghiurilor, atît în plan orizontal cît şi în plan vertical, se vor utiliza teodolitetachimetre.Alegerea tipului se face în funcţie de precizia aparatului şi de cea avută în vedere laefectuarea măsurătorii.Dintre diferitele tipuri existente, pentru trasarea lucrărilor de detaliu în construcţii, se recomandă :— teodolitultachimetru„Theo 020" Zeiss Jena", care are eroarea medie patratică de ±10 CC(±3 " )pentru o direcţie observată în cîte două poziţii ale lunetei ;— teodolitul „Theo 010 „Zeiss Jena", care are eroarea medie patratică de ± 4 CC(+1,5 ”) pentru o direcţie observată în cîte două poziţii ale lunetei;pr— teodolitul „Wild T 2", care are o eroare medie patratică de + 3...6 CC pentru o direcţie observată în cele două poziţii ale lunetei.Teodoliteletachimetrepot servi în cadrul lucrărilor de trasare şi la trasarea aliniamentelor în plan orizontal şi vertical.2.2. Pentru centrarea teodolitelortachimetre în staţie se pot utiliza :— firul cu plumb ce se prinde de şurubul de strîngere al aparatului de trepied ; utilizarea acestuia conferă o precizare de centrare de circa 3—5 mm ;— bastonul de centraj, dotat cu o nivelă sferică destinată verticalizării acestuia, ce se prinde de capătul superior al trepiedului ; utilizarea acestuia conferă o precizie de circa 1 mm ;— firul cu plumb optic, compus dintromică lunetă frîntă a cărei axă de vizare coincide cu axul vertical de rotaţie al teodolitului; luneta se montează în alidada teodolitului de tip „Theo" sau sub ambaza teodolitului de tip „Wild" şi utilizarea ei conferă o precizie de centrare de circa 0,5 mm ;— firul cu plumb optic cu centraj forţat, compus dintro lunetă frîntă şi o prismă cu reflexie totală ; dispozitivul se montează în ambaza aparatului numai la teodolitele de tip „Theo" şi utilizarea luiconferă o precizie de centrare de 1 mm la 100 m (înălţimea trepiedului).2.3. Pentru vizarea cu ajutorul teodolitelor, a extremităţilor direcţiilor unghiulare se recomandă folosirea mărcilor de vizare. Marca conţine, desenate foarte clar, repere pentru vizarea azimutală (în plan orizontal) şi pentru măsurarea unghiului vertical. Cu ajutorul mărcilor se realizează o centrare forţată (păstrarea unei centrări efectuate anterior), atît în plan orizontal, cît şi vertical, deoarece înălţimea mărcii (pînă la punctul central) este egală cu înălţimea aparatului de la ambaza pînă la centrul de vizare. In unele cazuri mărcile sînt dotate cu un sistem de iluminare pro iu, ceea ce permite efectuarea măsurătorilor în întuneric.

Cap.1 Lucrari topografice la proiectarea constructiilor industrial si civile.1.1.1. Retele de sprijin topografice legate de proiectarea constructiilor industriale si civile si ridicarea detaliilor.In vederea proiectarii constructiilor industrale si civile sunt necesare planuri de situatie la scarile 1:2000, 1:1000, 1:500 si uneori chiar 1:2000. Ridicarile topografice aferente intocmirii acestor planuri de situatie se sprijina pe retelele de sprijin independente (triangulatie topografica locala), poligometrice patrulatere fara diagonal etc.Pe teritorii de constructii cu intindere relative mica, ca retea de sprijin pentru ridicarea in plan se poate folosi o retea independent, fie sub forma de microtriangulatie, astfel ca se asigura densitatea de 2 puncte la 100 ha sau sub forma poligonatiilor poligometrice fig.7.1. sprijinite pe puncte de triangulatie sau sub forma retelelor poligometrice independente.In vederea amplasarii constructiilor, planurile topografice trebuie sa contina situatia fidela de pe teren cu toate constructiile existente, drumuri, cai ferate, linii de energie electrica, constructii hidrotermice, reteaua hidrografica, retele subterane etc. In functie de aceste elemente de relieful terenului cat si de alte criterii se va proiecta amplasarea noilor constructii. De aceea precizia planurilor topografice trebuie sa fie mai mare in zonele construite decat in zonele neconstruite.

Page 6: Extrase Mail

In zona construita din localitate, situatia este diferita. Aici pentru proiectarea constructiilor industriale si civile trebuie sa se stabileasca cu precizie limitata constructiilor existente, drumurile de legatura , strazi, piete, liniile constructiilor proiectate etc.Continutul bogat al detaliilor planimetrice si importanta lor pentru proiectare necesita ca ridicarea planimetrica din localitati sa se faca cu atentie si precizie mai mare.La intocmirea proiectelor de detalii de sistematizare si a studiilor pentru amplasarea constructiilor, se foloseste metoda combinarii de proiecte, adica partea grafica se completeaza cu datele obtinute prin calcule.Precizia metodei de trasare grafica pe plan este data de relatiame=e × n in care me – este precizia de trasare grafica;n – numitorul scarii numerice a planului;e – cantitatea perceptibila de catre ochiul omului, in valoarea unghiulara 1e si egala cu 0,2 mm ;Datorita erorilor intamplatoare sau instrumentale, aceasta precizie in realitate nu poate fi realizata. In practica e= 0,4 mm . La intocmirea proiectelor de sistematizare pentru zonele fara constructii, aceasta precizie scade de 1, 5 -2 ori, intrucat proiectarea nu dispune de detalii fixe ridiacate cu precizie de care sa se lege.Precizia planurilor topografice la scarile 1:5000, 1:2000, 1:1000, 1:500 si 1:200 satisface pe deplin precizia de proiectare.Prezentarea reliefului pe planuri topografice se face cu curbe de nivel. Echidistantelor curbelor de nivel pentru planurile la scari mari (1:1000-1:200) se alege de regula dupa necesitatile de proiectare. Trasarea curbelor de nivel pe plan se executa in raport cu pozitia lor reala de pe teren.

TOPOGRAFIE INGINEREASCA

Topografia inginereasca cuprinde masuratorile care sunt executate pentru proiectarea, executia si exploatarea constructiilor. Problemele de baza ale topografiei ingineresti sunt:

Studii tehnico-topografice care constau în realizarea retelei topografice de sprijin si obtinerea documentatiei necesare proie 636b18g ctarii obiectivelor inginerestiProiectarea topo-inginereasca care cuprinderealizarea la scari mari a documentatiei topografice necesare proiectarii obiectivelor inginerestipregatirea topografica pentru aplicarea în teren a proiectuluiproiectarea retelei de trasarealegerea metodelor de trasarealegerea aparatelor folosite la trasarecalculul elementelor trasariisolutionarea problemelor de sistematizare orizontala si verticala (calculul suprafetelor si volumelortrasarea pe teren a proiectuluimaterializarea retelei topografice de trasaretrasarea axelor si a punctelor principale ale constructieitrasarea în detaliu (fundatie, zidarie, puncte de contur, etc.)trasarea pentru montajul echipamentelor topograficeobservatii topografice care au ca scop urmarirea comportarii în timp a lucrarii (deplasari, deformatii, tasari)Reteaua topografica de trasareDescrierea matematica a unui sistem de referinta si materializarea lui în teren este posibila numai în conditiile în care ne raportam la o retea de referinta. Pozitia unui punct din spatiu este definita prin trei coordonate x, y, h, cu alte cuvinte este determinata atât planimetric cât si altimetric. În practica s-a procedat la o separare a sistemului de referinta tridimensional, alegându-se un sistem planimetric si unul altimetric. Din acest motiv exista o retea planimetrica si una nivelitica.

Indiferent de tipul retelei topografice aceasta este constituita din puncte de coordonate determinate si marcate în teren cu picheti de lemn sau metal, sau cu borne din beton sau metalice.

Retelele topografice se clasifica dupa urmatoarele criterii:

Marimea suprafetei

Page 7: Extrase Mail

Densitatea si natura detaliilorScara si precizia planului rezultantÎn functie de marimea suprafetei deosebim:

Tabel 1

Marimea suprafetei

Mai mare de 25 kmp

Între 2,5 si 25 kmp

Retea planimetrica

Retea altimetrica

Retea planimetrica

Retea altimetrica

Retea principala

De nivelment geometric

Retea principala

De nivelment geometric

Retea secundara (de îndesire)

Retea de ridicare

Retea de ridicare

Retea de ridicare

Retea de ridicare

1.1. Retele planimetrice

La realizarea retelei de trasare planimetrica se urmareste ca aceasta sa aiba o astfel de precizie, încât influenta retelei asupra trasarii punctelor constructiei sa fie neglijabila. Precizia este data de marimea abaterii relative standard a distantelor sD si marimea abaterii standard de masurare a unghiurilor, su.

În tabelul urmator sunt prezentate câteva valori ale abaterii relative standard a distantelor sD si marimea abaterii standard de masurare a unghiurilor, su.

Tabel 2

Domeniu de utilizare

Abaterea maxima standard a distantelor, sD (val.relative)

Abaterea maxima standard a unghiurilor su (cc)

Page 8: Extrase Mail

Constructii industriale importante, urmarirea în timp a constructiilor (deformatii)

1/25.000

1/20.000

1/15.000

8

15

Constructii civile complexe

1/10.000

1/8.000

24

Cai de comunicatii terestre, diguri

1/5000

30

Structurile utilizate curent pentru retele de trasare planimetrica sunt:

Retea de microtriangulatie (locala, de precizie) recomandata pentru tuneluri, galerii hidrotehnice, metrou, turnuri. Reteaua este sub forma unui:lant de triunghiurilant de patrulater cu ambele diagonale vizatesistem centrallaturile retelei sunt cuprinse între 0,3 si 2Km

retea de microtrilateratie, recomandata pentru constructii înalte sau pentru urmarirea deplasarilor. Forma retelei poate fi de patrulater, inelara sau cu sistem central. În acest caz coordonatele punctelor se determina numai din masuratori de distanteretea liniar unghiulara la care se masoara:toate laturile si unghiurile, pentru retele cu laturi lungitoate unghiurile si numai laturile de legatura, pentru retelele cu laturi scurteForma retelei poate fi lant de triunghiuri, patrate sau romburi sau cu sistem central si se recomanda pentru tuneluri, lucrari hidrotehnice (baraje), centrale subterane

retea poligonometrica recomandata pentru lucrari ingineresti liniare (cai de comuncatii, sisteme de irigatii si drenaje, amenajari ale cursurilor de apa)retea topografica de constructii, folosita pentru trasarea ansamblurilor de constructii civile si industriale. Punctele de sprijin sunt proiectate pe colturile unor patrate sau dreptunghiuri cu laturi pâna în 400m. Orientarea retelei este data fie de axul unei cai de comunicatie principala fie de axa unei constructii din ansamblul proiectat. Acest tip de retea este în fapt o retea liniar unghiulara la care se masoara toate laturile si unghiurile, iar prelucrarea masuratorilor se face prin metoda poligoanelor. Acest tip de retea permite unu calcul usor al elementelor de trasare prin metoda coordonatelor rectangulare cu originea în unul din punctele reteleiretea spatiala recomandata pentru constructii etajate. Forma retelei reda forma constructiei si are un sistem de baza de forma patratica sau dreptunghica care sa permita proiectarea pe verticala a punctelor bazei.Retea de trasare GPS (Global System Position)

Page 9: Extrase Mail

1.2. Retele altimetrice

Trasarea cotelor unei constructii se face plecând de la o retea de repere de nivelment formata din doua categorii de repere:

Repere principale (de control) care sa aiba asigurata stabilitatea pe verticalaRepere de executie care sa permita transmiterea cu usurinta a cotelorDe exemplu în cazul cailor de comunicatii, a canalelor, digurilor, reperele de control se amplaseaza de-a lungul traseului la intervale de 5-10km iar reperele de executie la 0,5-3km distanta între ele. Pentru lucrari de constructie sunt necesare 3-5 repere de control si o retea de repere de executie amplasate la o distanta de minim 4 pâna la 10 ori adâncimea gropilor de fundatie, fata de viitoarea constructie.

Reteaua de trasare a reperelor de control se leaga prin nivelment geometric de reteaua altimetrica de stat prin drumuiri sprijinite, cu puncte nodale sau poligonale de ordinul 2, iar reteaua de trasare a reperelor de executie se determina prin nivelment geometric de ordinul IV sau prin nivelment trigonometric (pentru lucrari de tersamente). Periodic reperele de executie se verifica la un interval de 1-2 luni prin drumuiri de nivelment geometric, sprijinite pe reperele de control.

Pregatirea topografica a proiectelor de trasare

Dupa ce s-a definitivat proiectul unui obiectiv ingineresc, acesta urmeaza sa treaca la faza de executie. Pentru aceasta proiectului i se aplica o prelucrare din punct de vedere topografic, operatiune ce se numeste pregatirea topografica a proiectelor de trasare.

În cadrul acestei operatiuni exista mai multe etape:

Alegerea retelei topografice de trasareAlegerea metodelor de trasare care se face în functie de:Conditii existente de masurareDimensiunile si forma în plan a constructiilorPrecizia solicitataModul de realizare a retelei de trasareTip de aparaturaAlegerea aparatelor si accesoriilor topografice pentru trasare în functie de aparatura din dotare si cererile beneficiarilorCalculul elementelor de trasare în plan a punctelor din proiectCalculul preciziei necesare de trasare a punctelor în plan

2.1. Aplicarea pe teren a proiectelor topografice

Aceasta operatie necesita efectuarea lucrarilor topografice de teren si de birou. Lucrarile topografice de birou constau în:

Stabilirea schemei retelei de sprijin pentru trasareMasuratori de teren ale reteleiCompensarea reteleiBornarea si semnalizarea punctelor reteleiÎntocmirea schemelor de trasare si legarea (stabilirea coordonatelor) axelor principale ale constructiei de punctele bazei de trasare (reteaua topo-geodezica de sprijin)Elaborarea proiectului de trasare pe cale grafica, analitica sau grafo-analiticaDeterminarea elementelor topografice ale proiectului constau în transformarea elementelor geometrice de calcul numerice pentru a determina:

CoordonateDistanteUnghiuriDiferente de nivel

Page 10: Extrase Mail

PantePornind de la dimensiunile constructiei si amplasamentul figurat pe planul topografic, prin calcule numerice se determina coordonatele colturilor constructiei, ale vârfurilor traseelor cailor de comunicatie, canalelor, conductelor, etc. În continuare se realizeaza legarea topografica a acestor puncte de reteaua topografica de sprijin, determinându-se unghiuri si distantele necesare trasarii.

Urmeaza întocmirea schemelor de trasare, care cuprind schema de trasare a fiecarui punct prezentata grafic sub forma de desen. Pe aceasta schema se noteaza:

Elemente de trasat (unghiuri, distante, diferente de nivel, cote, pante) si modul de marcare pe terenMetoda si procedeul de trasat, punctele bazei de trasare precum si laturile ei.Masurile prevazute pentru a asigura precizia trasarii, legata de conditiile de mediu, obstacole, etc.Instrumente si echipament auxiliar folosite la trasareData începerii si terminarii trasariiControlul trasariiReceptia si predarea punctelor trasateModul de materializare, semnalizare si protectie a punctelor trasate

2.2. Trasarea pe teren a elementelor topografice din proiect

2.2.1. trasarea pe teren a unghiurilor de marime determinata

Trasarea pe teren a unei directii de marime cunoscuta consta în gasirea, fata de o latura de orientare, a celei de a doua laturi a unui unghi proiectat.

Trasarea se efectueaza cu teodolitul, cu echerul topografic (pentru unghiurile de 100g) sau prin aplicarea de distante functie de precizia impusa, aparatul de care dispunem sau conditii locale).

Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie medie

Exemplu:

Fig. 1. Trasarea unghiurilor

Fie de trasat directia BC=b din figura alaturata. Prin proiect se stabilesc:

schema de trasareunghiul b al directiei BC cu latura BA a retelei de sprijinsi lungimea b a directiei proiectateLa trasare sunt necesare urmatoarele etape:

se stationeaza cu teodolitul în punctul B, se vizeaza punctul A al laturii de orientare AB si se face la cercul orizontal citirea cAse deblocheaza alidada (miscarea înregistratoare) si se roteste pâna când la cercul orizontal se citeste cB =cA+ bpe aliniamentul gasit se masoara valoarea b proiectata marcându-se cu un pichet punctul C' gasitse repeta operatia cu luneta în pozitia 2. Din cauza erorilor inerente de masurare, punctul gasit se va gasi în pozitia C''pozitia cea mai probabila a punctului C este la mijlocul distantei C' C'', admitându-se ca unghiul ABC este egal cu cel proiectat, b.Trasarea unghiurilor orizontale cu precizie ridicata

Exemplu:

Fig. 2

Page 11: Extrase Mail

Fie de trasat directia BC=b din figura alaturata. Prin proiect se stabilesc:

schema de trasareunghiul b al directiei BC cu latura BA a retelei de sprijinsi lungimea b a directiei proiectateSuccesiunea operatiilor în teren este urmatoarea:

se traseaza provizoriu unghiul proiectat (cu luneta în pozitia I), marcându-se cu un pichet punctul C' gasit, unghiul provizoriu se noteaza cu b'se masoara unghiul astfel construit ABC', cu precizie, folosind metoda reiteratiei, care se compara cu valoarea proiectata, bse calculeaza diferenta (eroarea), se calculeaza corectia liniara sau reductia, , unde rcc reprezinta factorul de transformare în radiani (rcc=636,620cc)se aplica pe teren corectia liniara q, din punctul C' pe o perpendiculara la latura B C', rezultând punctul C cautatpentru control se masoara unghiul ABCCalculul preciziei necesare la trasarea unghiurilor orizontale

Calculul preciziei începe cu calculul abaterii standard de trasare a unghiurilor în conditiile în care se cunoaste abaterea maxima admisibila la trasare sau abaterea liniara admisa D,

Expresia abaterii standard de trasare a unghiurilor are forma: , unde:

sc eroarea de centrare a aparatului în statie

sr eroarea de reductie (de centrare a semnalului vizat)

si eroarea standard instrumentala

sm eroarea de masurare propriu-zisa

sce eroarea datorita conditiilor exterioare

2.2.2. Trasarea pe teren a lungimilor

Trasarea pe teren a lungimii unei linii de lungime data, fata de un punct fix consta în materializarea pe o directie data a unei distante orizontale egala cu valoarea din proiect

Trasarea lungimilor proiectate se realizeaza prin:

Masurare directa cu panglici si rulete În functie de precizia ceruta, distanta D se masoara cu:· ruleta (panglica) asezata pe pamânt sau pe o podina orizontala, construita special

· ruleta (panglica) sau firul invar suspendate pe porti si întinse cu dinamometru, cu o forta de întindere egala cu cea folosita la etalonare (0,03kN)

Masurare indirecta cu tahimetre opticeMasurare indirecta cu tahimetre electroniceExemplu:

Fie de trasat distanta D proiectata ce se aplica pe un aliniament fixat începând din punctul cunoscut A.

Fig. 3. Trasarea dreptelor de lungime data

Page 12: Extrase Mail

Indiferent de metoda, trasarea distantelor presupune urmatoarele etape:

Din punctul A, pe directia AB, se traseaza provizoriu distanta D', materializându-se punctul B'Se masoara cu precizie, (precizia rezulta în urma proiectarii), distanta D' trasata provizoriuSe determina corectia care trebuie sa fie sub toleranta admisa. Toleranta admisa între doua masuratori se calculeaza cu relatia: . Pentru intravilan, unde masuratorile sa fie mai precise, se foloseste relatia: . Toleranta creste odata cu panta terenului, astfel pentru pante între 5 si 10% toleranta se majoreaza cu 35%, pentru pante între 10 si 15%, toleranta se majoreaza cu 70%, iar daca panta depaseste 15%, toleranta se majoreaza cu 100%.Din punctul B' se aplica corectia calculata tinând con de semnul ei, rezultând în final punctul B2.2.3. Trasarea aliniamentelor

Un aliniament se materializeaza în teren prin puncte de capat. În cazul aliniamentelor de lungime mare (trasarea drumurilor si cailor ferate) sau/si a terenurilor accidentate, fara vizibilitate între capete, se traseaza puncte intermediare ale aliniamentului, la distante de 20-200m interval.

Metoda de trasare tine seama atât de precizia necesara cât si de conditiile terenului.

Trasarea cu precizie a aliniamentelor se foloseste la.

Trasarea stâlpilor si fundatiilorTrasarea podurilor rulanteTrasarea benzilor transportoareTrasarea conductelorTrasarea axelor cailor ferate si drumurilorTrasarea retelelor electriceMontarea liniilor tehnologiceCapetele aliniamentului se marcheaza în teren cu borne pilastru, cu scopul de a centra si instala precis teodolitul.

La trasare cu precizie a aliniamentelor se folosesc doua metode:

Metoda vizarii opticeMetoda aliniamentelor succesiveMetoda vizarii optice comporta urmatoarele operatii:

Se instaleaza teodolitul în A, de unde se vizeaza tinta de vizare fixa instalata în BPe directia AB, cu luneta în pozitia I, dupa firul reticular vertical se determina la distanta d, punctele caracteristice M', etc.Se procedeaza analog, dar cu luneta în pozitia II, determinându-se punctele M'', etc.La jumatatea distantei dintre M' M'', respectiv N' N'' se gasesc punctele M, respectiv N ce reprezinta centrul sau axul unui element de constructie

Fig. 4. Trasarea aliniamentelor prin metoda vizarii optice

Metoda aliniamentelor succesive se utilizeaza la montarea cu precizie a liniilor tehnologice de lungimi mari. El prezinta avantajul de a reduce influenta erorilor de vizare si focusare. Pentru aceasta se împarte aliniamentul AB în n tronsoane de lungime d/n.

Fig. 5. Trasarea aliniamentelor prin metoda succesiva

Etapele de trasare sunt urmatoarele:

Se instaleaza teodolitul în A, de unde se vizeaza tinta de vizare fixa instalata în BPe primul tronson AP, al aliniamentului se aduce în axa de vizare a aparatului marca mobila de vizare, aceasta reprezentând detaliul utilajului care trebuie montat în P, apoi se bate un pichet

Page 13: Extrase Mail

Se demonteaza marca, se aduce si se instaleaza în locul ei aparatul, marca de vizare amplasându-se în punctul QSe repeta operatiunile în toate cele n tronsoaneElementele de trasare ce se calculeaza sunt distantele orizontale ale caror valori se obtin din coordonatele punctelor de capat

Calculul preciziei necesare

Surse de erori:

Abaterea standard de realizare a aliniamentului, salAbaterea standard de aplicare pe teren a distantelor, sdAbaterea standard de materializare a punctului, smExpresia abaterii standard de trasare a punctului C are forma:

Presupunând ca se aplica principiul influentei egale a erorilor, atunci:

Atunci abaterea standard de trasare a punctului C devine:

2.3. Metode de trasare în plan

Trasarea în plan a punctelor caracteristice si axelor constructiilor se poate executa prin mai multe metode. Alegerea metodelor de trasare este determinata de o serie de factori:

Natura constructiilor si detaliile acestoraDimensiunile si forma în plan a constructieiConditiile de trasare: teren accidentat obstacole ce reduc vizibilitatea si posibilitatile de masurare, masurare pe apa, pe gheata, în subteran sau la înaltimePrecizia necesara trasariiDistanta si vizibilitatea punctelor retelei de trasareSe pot folosi urmatoarele metode:

Metoda coordonatelor polareMetoda coordonatelor rectangulareMetoda intersectiei înainteMetoda intersectiei înapoiMetoda triunghiuluiMetoda intersectiei repetateMetoda aliniamentuluiMetoda intersectiei liniareÎn general pentru constructiile civile si industriale si pentru caile de comunicatii acolo unde terenul nu este prea accidentat se prefera:

Metoda coordonatelor polareMetoda coordonatelor rectangulareMetoda intersectiei liniarePentru trasarea podurilor se prefera:

Metoda intersectiei repetate

Page 14: Extrase Mail

Metoda intersectiei înaintePentru baraje se prefera metoda intersectiei înapoi

Pentru trasarea punctelor de detaliu ale constructiilor se folosesc:

Metoda intersectiei repetateMetoda aliniamentuluiMetoda intersectiei liniare

2.3.1. Metoda coordonatelor polare

Aceasta metoda se foloseste atunci când exista o baza de trasare sau o retea de trasare.

Fig. 6. Trasarea în plan prin metoda polara

Date cunoscute:

Coordonatele rectangulare ale punctelor retelei de trasare, A(xA, yA), B(xB, yB), C(xC, yC)Coordonatele proiectate ale punctelor principale ale constructiei 1(x1, y1), 2(x2, y2), 3(x3, y3), 4(x4, y4).Principiul metodei: consta în trasarea unui unghi orizontal si a unei distante orizontale, pentru fiecare punct din proiect

Calculul elementelor de trasare:

Se calculeaza orientarile, de exemplu si Se calculeaza unghiurile orizontale ca diferenta între orientari, de exemplu:

Se calculeaza distanta orizontala, de exemplu sau Trasarea pe teren a punctelor:

Punctele constructiei se pozitioneaza pe teren prin trasarea unghiurilor orizontale si a distantelor orizontale, conform schitei de trasare, folosind metodele de la trasarea unghiurilor si a distantelor.

Controlul trasarii:

Fie prin trasarea punctului constructiei din alt punct de sprijinFie folosind o alta metoda de trasare a punctuluiFie se compara unghiurile si distantele masurate în teren (dupa executia trasarii) cu cele calculate în proiect; diferenta dintre valorile masurate si cele calculate trebuie sa se încadreze în tolerantele admiseCalculul preciziei necesare:

Precizia acestei metode depinde atât de precizia trasarii unghiurilor cât si de precizia de trasare a distantelor. Sursele de erori în acest caz sunt:

Abaterea standard data de erorile punctelor retelei de trasare, srAbaterea standard de aplicare pe teren a distantelor, sdAbaterea standard de aplicare pe teren a unghiurilor, swAbaterea standard de materializare a punctului, smAbaterea standard de determinare a punctului va avea urmatoarea expresie:

Presupunând ca se aplica principiul influentei egale a erorilor, atunci:

Page 15: Extrase Mail

Relatia de mai sus devine:

Daca este cunoscuta valoarea abaterii standard de trasare a punctului C, ca fiind egala cu:

, atunci rezulta: si se pot calcula toate celelalte valori ale abaterilor standard.

2.3.2. Metoda coordonatelor rectangulare

Metoda coordonatelor rectangulare se foloseste atunci când exista pe teren o retea topografica de constructie sub forma de patrate sau dreptunghiuri.

Date cunoscute:

Coordonatele rectangulare ale punctelor retelei topografice de constructie, A(xA, yA), B(xB, yB), C(xC, yC), D(xD, yD) si coordonatele punctelor constructiilor

Principiul metodei: consta în trasarea a doua distante pe doua directii perpendiculare, fata de punctele retelei de trasare

Fig. 7. Trasarea în plan prin metoda coordonatelor rectangulare

Calculul elementelor de trasare:

Se calculeaza abscisele si ordonatele punctelor, de exemplu pentru punctul 1 abscisa si ordonata sunt:

Trasarea pe teren a punctelor:

Se instaleaza aparatul în punctul A al retelei de trasare si se vizeaza punctul BPe aceasta directie se traseaza distanta calculata b1, marcându-se punctul 1'Se instaleaza aparatul în punctul 1' si se ridica o perpendiculara pe latura AB (se construieste un unghi b de 100gPe noua directie se traseaza distanta a1 calculata si se marcheaza punctul proiectat 1 al constructieiControlul trasarii:

Fie prin trasarea punctului constructiei din alt punct de sprijinFie folosind o alta metoda de trasare a punctuluiRepetarea masurarii valorilor a1, b1, bFie se compara unghiurile si distantele masurate în teren (dupa executia trasarii) cu cele calculate în proiect; diferenta dintre valorile masurate si cele calculate trebuie sa se încadreze în tolerantele admiseCalculul preciziei necesare:

Precizia acestei metode depinde atât de precizia trasarii unghiului drept b cât si de precizia de trasare a distantelor a1, b1. Sursele de erori în acest caz sunt:

Abaterea standard data de erorile punctelor retelei de trasare, srAbaterea standard de aplicare pe teren a distantelor, sa si sbAbaterea standard de aplicare pe teren a unghiului drept, sbAbaterea standard de materializare a punctului, smAbaterea standard de centrare si reductiesc, sreAbaterea standard de vizare, svAbaterea standard data de schimbarea focusarii lunetei, sfoc

Page 16: Extrase Mail

Abaterea standard de determinare a punctului va avea urmatoarea expresie:

Pentru aparatele moderne se considera ca:

Abaterea standard de determinare a punctului devine:

În relatia de mai sus, termenul determina precizia. Deoarece precizia lucrarilor de trasare este mai mica decât precizia de realizare a punctelor retelei de trasare, atunci putem considera ca: . În acest caz, abaterea standard de determinare a punctului este:

Daca este cunoscuta valoarea abaterii standard de trasare a punctului C, ca fiind egala cu:

, atunci se poate deduce so precum si toate valorile abaterilor

2.3.3. Metoda intersectiei înainte

Metoda se recomanda atunci când distanta de la punctul de sprijin la punctul trasat nu se poate masura sau se masoara dificil.

Date cunoscute:

Coordonatele rectangulare ale punctelor retelei topografice de constructie, A(xA, yA), B(xB, yB), C(xC, yC).

Principiul metodei: consta în trasarea succesiva a doua unghiuri orizontale a, b, fata de o latura a triangulatiei.

Fig. 8. Metoda intersectiei înainte

Calculul elementelor de trasare:

Se calculeaza orientarile, qA-B, qA-P, qB-P, qB-A, qD-P, qD-B, de exemplu:

Se calculeaza unghiurile orizontale a, b, d, ca diferenta dintre orientari, de exemplu

Trasarea pe teren a punctelor:

Se instaleaza aparatul în punctul A si se traseaza unghiul a, fata de directia AB, marcându-se punctul 1, respectiv 1'Se instaleaza aparatul în punctul B si se traseaza unghiul b, fata de directia BA, marcându-se punctul 2 respectiv 2'Pe directiile marcate 1-1', respectiv 2-2' se întind fire de otel între tarusi, realizându-se astfel intersectiaControlul trasarii: se realizeaza prin trasarea punctului C din al treilea punct al retelei de trasare sau prin masurarea unghiului ABC dupa trasare.

Calculul preciziei necesare:

Precizia acestei metode depinde atât de precizia trasarii unghiurilor. Sursele de erori în acest caz sunt:

Page 17: Extrase Mail

Abaterea standard data de erorile punctelor retelei de trasare, srAbaterea standard de aplicare pe teren a unghiurilor, sb, saAbaterea standard de materializare a punctului, sm2.3.4. Metoda intersectiei înapoi

Metoda intersectiei înapoi se utilizeaza în care exista posibilitatea stationarii în punctul proiectat.

Fig. 9. Trasarea prin metoda intersectiei înapoi

Date cunoscute:

Coordonatele rectangulare ale punctelor retelei topografice de constructie, A(xA, yA), B(xB, yB), C(xC, yC).

Principiul metodei:

Se traseaza provizoriu punctul P' în apropierea punctului proiectat P, printr-o alta metoda de trasareSe instaleaza aparatul în punctul P' provizoriu si se masoara unghiurile g1, g2, g3, spre punctele de sprijin A, B, CSe calculeaza coordonatele punctului P trasat utilizând formulele metodei intersectiei înapoiSe compara coordonatele punctului P trasat cu cele din proiect si se calculeaza corectiileSe aplica pe teren corectiile, astfel încât se obtine pozitia definitiva a punctuluiCalculul elementelor de trasare:

Calculul elementelor de trasare a punctului P' provizoriu fata de directia de referinta de exemplu AP', respectiv distanta DA-P', orientarile qP-P', qP-A, si unghiul orizontal w.Trasarea pe teren a punctelor: se realizeaza utilizând metoda coordonatelor polare sau a coordonatelor rectangulare

Controlul trasarii: se realizeaza prin trasarea punctului C cu teodolitul instalat în acest punct si masurarea unghiurilor g1, g2, g3, care trebuie sa coincida cu cele din proiect

2.3.5. Metoda intersectiei liniare

Fig. 10. Metoda intersectiei liniare

Date cunoscute:

Coordonatele rectangulare ale punctelor retelei topografice de constructie, A(xA, yA), B(xB, yB)

Principiul metodei: consta în trasarea unui punct C determinat de intersectia a doua cercuri de raza a respectiv b.

Calculul elementelor de trasare:

Elementele de trasare sunt distantele orizontale a si b ale caror valori se obtin din coordonatele punctelor coordonatelor retelei de trasare

Trasarea pe teren a punctelor: se realizeaza cu ajutorul ruletelor sau panglicilor topografice.

Controlul trasarii: se efectueaza prin masurarea pe teren a distantelor dintre punctele trasate si compararea lor cu cele proiectate.

Calculul preciziei necesare la metoda intersectiei liniare:

Page 18: Extrase Mail

Sursele de erori:

Abaterea standard data de erorile punctelor retelei de trasare, srAbaterea standard de aplicare pe teren a distantelor, sdAbaterea standard de materializare a punctului, smCalculul preciziei este asemanator.

2.3.6. Trasarea pe teren a cotelor din proiect

Trasarea pe teren a cotelor din proiect se realizeaza prin nivelment geometric sau prin nivelment trigonometric.

Trasarea cotelor din proiect pe planuri verticale se face cu ajutorul nivelmentului geometric de mijloc, marcând pe acesta orizontul aparatului, dupa care plecând de la acesta se masoara diferenta de nivel Dh calculata.

Date cunoscute:

Cota punctului R (HR) de la care se executa trasare (reper de nivelment sau reper de executie)Pozitia planimetrica a punctului CCota punctului C (HC)Trasarea pe teren a punctelor:

Se instaleaza aparatul de nivelment la mijlocul distantei dintre reperul R si punctul CSe instaleaza mirele în punctul R respectiv în punctul CSe efectueaza citirile pe miraSe calculeaza cotele punctelor si elementul de trasare Dh.

Controlul trasarii: dupa fixarea punctului C la cota proiectata se efectueaza citiri repetate pe mirele situate în punctul R si punctul C trasat si se calculeaza cota punctului C dupa trasare care trebuie sa fie egala cu cea proiectata.

Calculul preciziei:

Principalele surse de erori care intervin în procesul trasarii:

Erorile datelor initiale, caracterizate de abaterea standard de pozitie a punctului A de la care se executa trasarea sHREroarea de citire pe mirele amplasate pe reper si pe verticala punctului C cautat, caracterizate de abaterea standard: sR, sCEroarea de marcare a punctului trasat, caracterizata de abaterea standard de fixare, smÎn aceste conditii, relatia abaterii standard de trasare a cotei proiectate a punctului C este data de relatia:

În cazul în care se considera ca erorile de citire la mira au influente egale, atunci se poate scrie:

. În acest caz , relatia de mai sus devine.

Având în vedere relatia între toleranta de trasare si cea de constructie, se poate calcula valoarea abaterii standard de trasare a cotei proiectate a punctului C, din valoarea abaterii maxime admise, D, cunoscuta:

Page 19: Extrase Mail

În cadrul proiectarii topo-ingineresti se porneste de la aceasta valoare si se calculeaza valorile abaterilor standard componente, cu scopul de a determina performantele aparatelor si accesoriilor.

Trasarea cotelor prin nivelment trigonometric ofera posibilitatea trasarii la distante mari, pe terenuri accidentate si a diferentelor mari de nivel.

Date cunoscute:

Cota punctului A de la care se executa trasarea, HA, (reper de nivelment sau reper de executie)Pozitia planimetrica a punctului CCota punctului CPrincipiul metodei: consta în calculul unghiului de înclinare a al lunetei, ce corespunde diferentei de nivel h, care se aplica pe teren.

Calculul trasarii:

Se determina distanta de la reper la punctul A, DA-CSe calculeaza diferenta de nivel Se calculeaza unghiul de înclinare:

Fig. 11. Trasarea prin nivelment trigonometric

Trasarea.

Se instaleaza aparatul în punctul ASe masoara înaltimea teodolitului ISe instaleaza o mira în punctul C pe care se masoara înaltimea I a aparatuluiSe introduce la dispozitivul de citire al cercului vertical valoarea unghiului a calculataSe materializeaza pe teren nivelul proiectat

2.3.7. Trasarea pe teren a unei linii de panta data

Aplicarea pe teren a unei linii de panta data se realizeaza fie prin nivelment geometric în cazul distantelor scurte sub 150-200m, fie prin nivelment trigonometric în cazul distantelor mai mari de 150-200m.

Trasarea prin nivelment geometric de mijloc

Date cunoscute:

Cota punctului R (HR) de la care se executa trasarea (reper de nivelment sau reper de executie)Pozitia planimetrica a punctului CCota punctului CPanta, iCalculul trasarii:

Calculul distantei orizontale de la punctul C la punctul R, DC-RSe calculeaza diferenta de nivel între punctul C si punctul R, Se determina citirea în punctul C, Se determina diferenta de nivel Se calculeaza elementul de trasare

Fig. 12. Trasarea liniei de panta data prin nivelment geometric de mijloc

Trasarea prin nivelment trigonometric

Page 20: Extrase Mail

Fig. 13. Trasarea liniei de panta data prin nivelment trigonometric

Date cunoscute:

Cota punctului A (HA) de la care se executa trasarea (reper de nivelment sau reper de executie)Pozitia planimetrica a punctului BPanta, i%Principiul trasarii: consta în aplicarea pe teren a unghiului vertical aPR determinat de relatia de calcul a pantei proiectate.

Calculul trasarii:

Calculul elementului de trasare; se stie ca panta la limita este egala cu:

Trasarea comporta urmatoarele etape:

Se instaleaza aparatul în punctul ASe masoara înaltimea teodolitului ISe introduce în dispozitivul de citire al aparatului unghiul vertical calculatPe verticala punctului B se ridica sau se coboara mira pâna în momentul în care, la firul reticular, se intercepteaza o valoare egala cu ISe materializeaza pe teren acest punctCalculul preciziei:

Pornind de la definitia pantei: , se observa ca ea este direct proportionala cu diferenta de nivel între doua puncte si invers proportionala cu distanta orizontala dintre aceste doua puncte. În consecinta sursele de erori sunt:

Erorile de trasare a diferentei de nivel care intra în calculul abaterii standard de trasare, shErorile de trasare a distantelor, care determina abaterii standard de distanta, sdÎn consecinta abaterea standard de trasare a pantelor are urmatoarea expresie:

introducem termenul ce semnifica panta, ecuatia devine:

Pornind de la valoarea cunoscuta a abaterii standard de trasare a pantelor se pot determina performantelor aparatelor folosite în trasare precum si metoda de trasare.

2.3.8. Trasarea cotelor prin procedeul combinat

Trasarea cotelor prin procedeul combinat se aplica atunci când diferenta de nivel între reperul folosit la trasare (reper de nivelment sau reper de executie) si punctul a carui cota dorim sa o determinam depaseste lungimea unei mire, sau în cazul trasarii cotelor proiectate pe diferente mari de nivel cazuri frecvent întâlnite la transmiterea cotelor la etaj, transmiterea cotelor la fundatie sau la transmiterea cotelor în subteran.

Acest procedeu consta în utilizarea a doua instrumente de acelasi tip: doua mire si o ruleta divizata milimetric.

Trasarea cotelor la etaj

Date cunoscute: cota reperului RN

Calcule de trasare:

Page 21: Extrase Mail

Se calculeaza cota la care se afla aparatul montat în statia S2

Se calculeaza elementul de trasare care este în acest caz citirea pe care o interceptam pe mira asezata pe verticala punctului E

Trasarea: consta în urmatoarele etape:

Se suspenda ruleta topografica de un scripete fixat în constructie. Ruleta este întinsa cu o greutate care se introduce într-un vas cu apa pentru a amortiza oscilatiileSe instaleaza doua mire, una pe verticala reperului, RN, de cota cunoscuta, HRN si una pe verticala punctului, E, a carui cota dorim sa o determinamSe instaleaza nivela la mijlocul distantei dintre reperul RN si ruleta si se fac citirile r si nSe urca nivela la etajul unde dorim sa transmitem cota si se instaleaza aparatul în punctul de statie S2 unde se fac citirile pe ruleta, lPentru trasare, se ridica sau se coboara mira pe verticala punctului E pâna în momentul în care, în dreptul firului reticular orizontal se înregistreaza citirea e calculatSe materializeaza nivelul proiectat pe elementul de constructie aflat la etajul respectiv

Fig. 14. Transmiterea cotelor la etaj

Trasarea cotelor de fundatie

Date cunoscute: cota reperului, HRN

Calcule de trasare:

Se calculeaza cota palanului de vizare a aparatului instalat în S1: Se calculeaza cota reperului F al fundatiei: Se calculeaza elementul de trasare: Trasarea comporta urmatoarele etape:

Se suspenda ruleta topografica de un scripete fixat în constructie. Ruleta este întinsa cu o greutate care se introduce într-un vas cu apa pentru a amortiza oscilatiileSe instaleaza doua mire, una pe verticala reperului, RN, de cota cunoscuta, HRN si una pe verticala punctului, FSe instaleaza nivela la mijlocul distantei dintre reperul RN si ruleta si se fac citirile r si mSe coboara nivela în groapa de fundare si se fac citirile n si f pe ruleta si pe miraPentru trasare, se ridica sau se coboara mira pe verticala punctului F pâna în momentul în care, în dreptul firului reticular orizontal citirea fPR calculataSe materializeaza nivelul proiectat pe peretele gropii de fundare

Fig. 15. Transmiterea cotei de fundare

Calculul preciziei:

Fiind un procedeu combinat de trasare, fiecare operatiune efectuata se poate considera o eventuala sursa de erori:

Abaterea standard a datelor initiale provenita din erorile punctului RN, s1Abaterea standard provenita din citirea pe mira s2 , s3Abaterea standard provenita din citirea pe ruleta, s4 , s5Abaterea standard provenita din erorile de etalonare a mirelor, s6 , s7Abaterea standard provenita din erorile de etalonare a ruletei, s8Abaterea standard de fixare, s9Expresia abaterii standard de trasare se poate scrie:

Page 22: Extrase Mail

2.4. Trasare constructiilor

Lucrarile topografice realizate pentru proiectarea unei constructii constau în:

Întocmirea planului general de trasareTrasarea axelor constructieiProiectarea si trasarea împrejmuirilor constructieiTrasarea fundatiilorTrasarea pe înaltime a constructiilor2.4.1. Întocmirea planului general de trasare

Planul general de trasare constituie documentul de baza pentru aplicarea pe teren a proiectului constructiei. Acesta se întocmeste la scara planului de executie si contine:

Date topografice de bazaConstructiile de trasatCoordonatele si bazele de trasareElementele necesare definitivarii lucrarilor de trasare2.4.1.1.Date topografice de baza

Datele topografice de baza cuprinse în planul general de trasare sunt:

Directia NordCaroiajul geometric al coordonatelor topograficeReteaua de trasareReteaua reperelor topografice existenteInventarul de coordonateSchite de reperaj

2.4.1.2. Constructiile de trasat

Constructiile de trasat se vor reprezenta prin figuri geometrice rezultate din punctele caracteristice. Laturile figurilor geometrice de trasare vor deveni baze pentru trasarea pe orizontala a lucrarilor de detaliu.

Contururile cladirilor vor fi puse în evidenta prin:

Puncte caracteristice principale, formate din vârfurile de unghi ale constructiilor de trasat inclusiv punctele de frângerePuncte caracteristice secundare compuse din colturile cladirii si punctele axelor principale neincluse în controlul de trasare, puncte intermediare ale traseului

Fig. 16. Plan general de trasare

Pozitia pe verticala a cladirilor vor fi puse în evidenta prin înaltimea fata de nivelul de cota.

Coordonatele punctelor caracteristice se calculeaza fie fata de sistemul unic de referinta fie fata de baza topografica de referinta.

2.4.1.3. Baza de trasare

Baza de trasare este acea baza fata de care se fixeaza, pe orizontala si pe verticala, punctele caracteristice ale constructiei

Page 23: Extrase Mail

2.4.1.4. Schemele de trasare

Schemele sau schitele de trasare se realizeaza pentru fiecare detaliu în parte si se extrag din planul de trasare la o scara cât mai mare (1:500, 1:200, 1:100). Cu ajutorul acestora se aplica pe teren punctele constructiei.

2.4.2. Trasarea axelor constructiei

Axele unei constructii se împart în:

Axe principale; acestea sunt constituite din doua linii drepte, perpendiculare, dispuse simetric în raport cu cladirea sau constructia care se traseaza. Punctul de intersectie a celor doua axe principale se determina prin coordonate în sistemul generat de reteaua de trasare. Aceste axe se folosesc pentru constructii cu o suprafata mare si o configuratie complexa.Axe de baza; acestea sunt axele care formeaza conturul exterior al constructieiAxe secundare, care apartin fundatiilor din interiorul cladirilor, axelor stâlpilorTrasarea acestor axe se realizeaza prin una din metodele cunoscute.

Fig. 17. Axele constructiilor

2.4.3. Trasarea împrejmuirilor

Pentru trasarea în detaliu a constructiilor se folosesc niste accesorii simple numite împrejmuiri care se executa direct pe santierul de constructii. Împrejmuirile pot fi: continue si discontinue.

Fig. 18. Împrejmuire discontinua

Împrejmuirea se realizeaza din scânduri asezate orizontal, fixate pe "capre" de lemn la distanta de 5-10m fata de axele de baza ale constructiei si parale cu acestea. Marginea superioara a scândurilor trebuie sa fie în acelasi plan orizontal. Acestei margini i se da o cota de obicei cota zero, operatiune care se realizeaza prin nivelment geometric.

2.4.4. Trasarea fundatiilor

Trasarea fundatiilor contine urmatoarele etape:

Se bat cuie pe împrejmuire, cuie ce marcheaza limitele fundatieiSe întind sârme între cuiele batute pe împrejmuirea de trasare, obtinându-se conturul fundatieiSe transmite la sol conturul fundatiei cu ajutorul firelor cu plumbSe traseaza pe teren conturul sapaturii si se materializeaza acest contur cu dulapi sau tarusi de lemn

Fig. 19. Trasarea fundatiilor

2.4.5. Trasarea pe înaltime a constructiilor

Lucrarile topografice ce intervin la trasarea pe verticala a constructiilor sunt:

trasarea cotei proiectate a unui puncttrasarea unei linii de panta proiectatatransmiterea cotelor în groapa de fundare si la etaj

2.5. Trasarea cailor de comunicatii

Page 24: Extrase Mail

Proiectarea drumurilor si a cailor ferate se elaboreaza în doua faze:

Lucrari preliminariiLucrari definitive

2.5.1. Lucrari preliminarii

Lucrarile preliminarii cuprind urmatoarele faze:

DocumentareaStudiul pe hartaRecunoasterea terenuluiElaborarea studiuluiLucrari topografice preliminareRetea de sprijin planimetricaRetea de sprijin altimetrica

Documentarea este operatia prin care se aleg datele necesare întocmirii studiilor topografice. Pentru aceasta sunt necesare:

· planuri si harti la scari cuprinse între 1:100.000 si 1:2000.

· Informatii geologice, hidrografice, climatice

· Ridicari topografice la scari mari, pentru cazul în care documentatia nu mai corespunde cu realitatea

Studiul pe harta presupune determinarea traseelor posibile pentru caile de comunicatie, care se realizeaza pe considerentul declivitatii constante si a minimului volumului de terasamente. Axa acestui traseu se numeste axa zero, si se executa din curba în curba, între doua puncte obligatorii. În urma trasarii pe harta a acestei axe rezulta mai multe trasee, din care se alege cea mai convenabila varianta atât din punct de vedere tehnic cât si economic. În urma aceste operatii rezulta o linie serpuita cu mai multe inflexiune, pe care practic ar fi greu de circulat. Din acest motiv, axa zero se înlocuieste cu aliniamente racordate între ele prin arce de cerc, curbe progresive, curbe compuse, etc. Pe planul de proiectare vor rezulta astfel aliniamente si vârfuri de unghi Vi, care urmeaza a fi racordate. Pe fiecare traseu se marcheaza pozitia kilometrica a vârfurilor si marimea razelor de curbura, stabilite pe baza unor criterii specifice deproiectare.

Recunoasterea terenului consta în verificarea pe teren a traseelor studiate (verificarea declivitatilor, a nivelului apelor subterane) si definitivarea variantelor optime.

Elaborarea studiului consta în realizarea unui memoriu tehnico-economic, care sa prezinte si sa justifice varianta aleasa, care în final se marcheaza pe teren.

Lucrarile topografice preliminare constau în:

Materializarea pe teren a variantelorProiectarea si realizarea retelei de sprijin, care poate fi conceputa fie ca:Retea planimetrica se realizeaza prin drumuiri poligonometrice, realizate paralele cu traseul, de o parte si de alta a acestuiaRetea altimetrica se realizeaza concomitent cu cea planimetrica plecând de la punctele de referinta din sistemul altimetric de stat, realizându-se:Ridicari topografice la scari mari pe fâsia traseuluiProfile longitudinale si transversale ale viitorului traseu

Page 25: Extrase Mail

2.5.2. Lucrari definitive

Faza lucrarilor definitive cuprind o serie de lucrari topografice ce constau în:

Trasarea pe teren a elementelor caracteristice solutiei proiectateMarcarea vârfurilorMarcarea punctelor caracteristiceEfectuarea ridicarii topografice traseului definitiv din care sa rezulte:Coordonatele si cotelePlanul de situatie (1:1000)Profil longitudinal (1:100)Profile transversale (1:100)Lucrari topografice de executieTrasarea în plan orizontalPichetarea traseuluiRacordarea aliniamentuluiTrasarea în plan verticalProfilul longitudinalRacordarea declivitatilorTrasarea profilelor transversalePentru realizarea lucrarilor definitive trebuie realizate urmatoarele operatii:

Calculul, trasarea si marcarea vârfurilor ViTrasarea se face prin metodele coordonatelor polare, coordonatelor rectangulare, drumuiriiMarcarea se realizeaza prin picheti de lemn sau prin balizeMasurarea unghiurilor orizontale (b) si/sau verticale se executa odata cu realizarea drumuirii aferente proiectarii traseului. Totodata se calculeaza unghiul de frângere:

Masurarea laturilor dintre vârfuri si punctele directionale (punctele dintre doua vârfuri consecutive) care se determina odata cu masurarea unghiurilorPichetarea traseului consta în materializarea în detaliu a axei drumului.

Fig. 20. Pichetarea traseului

Pentru aceasta trebuie cunoscute punctele unui traseu. Dupa importanta, acestea sunt:

Puncte determinate:Puncte de capat ale traseului (notate cu F1 si F2)Puncte intermediare, prin care traseul trebuie sa treaca, conform temei de proiectare (punctele directionale A1, A2)Puncte obligate, puncte de traversare a unor obstacoleVârfuri de unghi (V) si frânturiPuncte principaleTangenta de intrare (Ti)Tangenta de iesire (Te)Puncte care reprezinta kilometri (km0+231)Puncte secundare sunt cele care marcheaza hectometrii si se noteaza cu cifre arabe de la 1 la 9 în cadrul fiecarui kilometruPuncte obisnuite se noteaza cu cifre arabe în sensul kilometrajuluiPuncte ce marcheaza schimbarea de panta a axei drumuluiPuncte ce marcheaza schimbarea de panta a profilului transversalPuncte de intersectii sau trecere pe lânga constructiiPuncte de intersectii cu limite administrative sau de proprietateNumerotarea si calculul pichetilor.Stabilirea originii traseului (punctele de capat din cadrul punctelor determinate)Centrul localitatii daca traseul pleaca dintr-o localitate

Page 26: Extrase Mail

Punctul de intersectie a doua axe daca traseul se ramifica dintr-unul existentPunctul tangentei de intrare daca traseul ce se ramifica se racordeaza cu o curba cu cel existentOriginea este definita cu litera F, cu indicele 1 si kilometrajul 0,000

Punctele determinate (vârfuri) si punctele principale se numeroteaza dupa ce în prealabil s-au calculat elementele de racordarePunctele secundare se numeroteaza din 100 în 100m cu cifre arabe de la 1 la 9Pichetajul în aliniament se executa prin masurarea distantelor fixând tarusi din 100m în 100mPichetarea traseului în curba se face prin metoda coordonatelor rectangulare pe tangenta, cu arce egale, calculându-se abscisele si ordonatele corespunzatoare hectometrilor.

Fig. 21

De exemplu pentru hectometrul 3:

Transcrierea datelor în carnetul de pichetaj; carnetul de pichetaj cuprinde:Pozitia punctelor retelei de sprijinAxa desfasurata a traseului, printr-o linie dreapta, cu reprezentarea schematica a curbelorDistanta dintre picheti si kilometrajul pichetilorPozitia tarusilor martoriPozitia profilelor transversale

Pichet

Distante partiale

kilometraj

Distanta la martor

Schita

Stânga

dreapta

2.5.3. Curbe de racordare

Curbele de racordare la un drum pot fi:

Curbe de racordare în plan:Curbe simple (arc de cerc)Curbe compuse (mâner de cos)în aceeasi directie formate din trei arce de cerc, cu raze diferiteîn aceeasi directie formate din doua arce de cerc, cu raze diferiteîn directie contrara cu doua arce (contracurba)curbe progresivepentru cai ferateparabola cubica la care curbura este proportionala cu proiectia pe axa a absciselor lungimii curbeicurbe trigonometrice sau algebricepentru drumuriClotoida la care curbura este proportionala cu lungimea arcului de tranzitie parcursLemniscata la care curbura este proportionala cu raza polara (se foloseste la serpentine)Curbe de racordare a declivitatilor, sau racordarea în profil

Page 27: Extrase Mail

Arce de cercParabola

Curbe de racordare în arc de cerc

de pe saitul http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/TOPOGRAFIE-INGINEREASCA73612.phpFig. 22. Calculul elementelor de trasare

Elementele principale ale punctelor de racordare:

Unghiul de frângere este dat prin proiect sau se deduce din unghiul orizontal masuratRaza curbei este aleasa sau impusa de conditiile de circulatie, RLungimea tangentei, TLungimea bisectoarei, bLungimea curbei, lcDepasirea tangentei, DTSageata curbei, fPunctele curbei sunt:

Punctul de intrare în curba, TiPunctul de iesire din curba, TeVârful, punctul de intersectie a celor doua aliniamente, VPunctul bisector al curbei, B

Calculul curbei:

Unghiul de frângere: Lungimea tangentei: Lungimea bisectoarei. Lungimea curbei: Depasirea tangentei: Sageata curbei, Coordonatele rectangulare ale punctului bisector: , Trasarea propriu-zisa:

Se stationeaza cu teodolitul în punctul V si se vizeaza aliniamentul I, pe directia aceasta se traseaza distanta orizontala T, stabilindu-se pozitia punctului de intrare în curba, TiSe stationeaza cu teodolitul în punctul V si se vizeaza aliniamentul II, pe directia aceasta se traseaza distanta orizontala T, stabilindu-se pozitia punctului de iesire din curba, TeSe traseaza unghiul orizontal (b/2) fata de aliniamentul I sau II; pe aceasta directie se traseaza distanta orizontala b si se picheteaza punctul BCu teodolitul în punctul Ti se vizeaza punctul V, pe aceasta directie se traseaza abscisa xB, pichetându-se punctul care materializeaza piciorul perpendicularei duse din B pe directia VTiSe muta teodolitul în acest punct, se vizeaza punctul V si fata de aceasta directie se traseaza unghi drept. Pe noua directie obtinuta se traseaza valoarea orizontala a ordonatei yB, pichetându-se punctul B

ti trimit un model de deviz si calcul retrointersectie in care trebuie sa introduci numai viza si coordonatele