IAnul XII Nr. 615 Duminic[ 23 noiembrie 2014

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Ce consum[m iarna pentru a ar[ta impecabil vara?

Fitoterapia, o form[ de terapie ;tiin\ific[ natural[

PAGINA 8PAGINA 5

Motivul acestei sărbători – pe care PărinţiiBisericii au început să o cinstească de prin anul750 – constă în aducerea cu evlavie în TemplulLegii vechi din Ierusalim, a copilei de trei anicare avea să devină Maica Domnului nostru IisusHristos. Acest episod nu se găseşte consemnatîn Sfânta Scriptură, ci se bazează numai peTradiţia Bisericii, perpetuată din generaţie în ge-neraţie prin viu grai.

Care este temeiul s[rb[torii “Intrarea în biseric[ a Maicii Domnului”?

“Ultimul lepros”, one-man show`n edi\ie revizuit[ ;i re`nc[lzit[.Vlad Chico în spectacolul din 2011

În 1890, jum[tate din popula\ia comitatului Satu Mare era greco-catolic[

PAGINA 9

PAGINA 2

PAGINA 10

Frontul italian, Doberdo. În fotografie este comandamentul Regimentului al III-lea Debrecen, maiorulHauser, colonelul Hauser, comandantul diviziei, ofițerul Szabo Iozsef ;i alți ofițeri PAGINA 3

Centrul municipiului Satu Mare la începutul secolului XIX

Regele Mihai a oferit, joi seară, un dineu oficialîn onoarea a 12 foşti şefi de stat din Europa Centralăşi de Est, cu ocazia a 25 de ani de la cădereacomunismului, meniul fiind format din cremă dedovleac, filet de vită cu legume asortate cu mugur depin şi mentă şi jeleu de vin roşu Reine Paola. S-au servit vin alb-Meursault Premier Cru 2009,vin roşu-Principele Radu, Halewood 2008 şi vinulspumant al Încoronării, Rhein Azuga. Eugenia Ilie, bucătarul Casei Regale, a precizatpresei că a stabilit acest meniu împreună cu AlteţeleSale Regale. Înainte de dineu, majordomul CaseiRegale a aprins lumânările aflate pe masă. Dineul aavut loc în Sufrageria Mare din Palatul Elisabeta,ornamentele florale fiind în culoarea galbenă. Printre invita\i s-au numărat Lech Walesa,preşedinte al Poloniei (1990-1995), EmilConstantinescu, preşedinte al României (1996-2000),Petru Lucinschi, preşedinte al R. Moldova (1996-2001), Viktor Iuşcenko, fost preşedinte al Ucrainei.

12 fo;ti ;efi de stat la dineul oferit de Regele Mihai

A 18-a ducesă de Alba, Maria delRosario Cayetana Fitz-James Stuart,aristocrata cu cele mai multe titlurinobiliare din lume, a murit joi, lavârsta de 88 de ani, în oraşul spaniolSevilia. Aristocrata spaniolă, careacumulase peste 40 de titlurinobiliare, dintre care cinci de ducesăşi 18 de marchiză, a rămas de douăori văduvă, a fost de trei ori căsătorităşi deţinea o avere impresionantă. Eaa fost spitalizată duminică, din cauzaunei pneumonii. Ducesa a fostexternată şi transportată în reşedinţaei marţi seară. Ducesa de Alba,mamă a şase copii, era foarte iubităde spanioli, mai ales de cei din rândulclaselor sărace, care adoraunonconformismul acesteia. Potrivit Guinness WorldRecords, ducesa de Alba deţinea maimulte titluri nobiliare - peste 40 -recunoscute în mod oficial de unguvern naţional decât oricare altnobil din lume.

Ducesa de Alba a Spaniei a murit

Expozi\ie cu fotografii din Primul R[zboi Mondial la Muzeul Jude\ean

Puloverul de ca;mir, un simbol al rafinamentului înc[ din vremea lui Cezar

PAGINA 7

2 Informa\ia de Duminic[/23 noiembrie 2014

Structura confesională a comi-tatului Satu Mare, conform datelorautorităţilor maghiare din secolulXIX confirmă faptul că românii re-prezentau populaţia majoritară. In-formaţiile pe care le prezentăm maijos le-am preluat din materialul“Structura confesională a comita-tului Satu Mare” scris de Paula Vi-rag, apărut în volumul Satu Mare -Studii şi Comunicări, seria istorie,etnografie artă, 2005-2007, EdituraMuzeului Sătmărean.

Datele prezentate sunt preluate dindatele autorităţilor maghiare din aceavreme şi datele reflectate în şematismeleBisericii Greco-Catolice şi Romano-Ca-tolice.

Ortodocşii şi greco-catolicii au fostşi sunt în general români ruteni, calvinii,luteranii şi unitarieni au fost maghiari,iar romano-catolicii sunt şvabi şi într-unnumăr mai redus maghiari.

Cea mai mare pondere a avut-o con-fesiunea greco-catolică, îmbrăţişată demajoritatea populaţiei româneşti. Apoi,urmau ca număr de credincioşi confe-siunile calvină, romano-catolică şi lute-rană, îmbrăţişate de populaţia maghiarăşi germană.

În 1890, în comitatul Satu Mare erau206.431 de persoane, dintre care 73 or-todocşi, 104.144 greco-catolici, 35.067romano-catolici, 54.209 calvini, 907 lu-terani şi 12.008 persoane de religie iu-daică.

În 1910, în comitatul Satu Mare dincele 267.310 persoane, 146 erau orto-docşi, 127.168 greco-catolici, 51.121 ro-mano-catolici, 66.426 calvini, 1.213 lu-terani şi 21.127 de religie iudaică.

Datele adunate de autorităţile ma-ghiare în cadrul recensămintelor orga-nizate în timpul monarhiei dualiste re-levă faptul că pe teritoriul comitatuluiSatu Mare predominau greco-catolicii,urmaţi de calvini, romano-catolici şievrei.

Confesiunile evanghelică şi ortodoxăaveau un număr mai restrâns de credin-cioşi, însă cel mai redus număr de adepţiîl avea religia unitariană.

În districtul Tăşnad, în 1896 erau peste 20.000 de

greco-catolici

Conform datelor din recensămintelede la 1900 şi 1910 a crescut tot mai multprocentul credincioşilor greco-catolicicare locuiau în oraşul Satu Mare. Acestlucru demonstrază că oraşul a începutsă-şi deschidă tot mai mult porţile po-pulaţiei româneşti.

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi în-ceputul secolului XX pe teritoriul comi-tatului Satu Mare a existat un numărfoarte mic de credincioşi ortodocşi, pro-centul lor fiind de mai puţin de 1%.

În 1874 Episcopia Romano-CatolicăSatu Mare a publicat datele adunate în1872 referitoare la numărul credin-cioşilor de diferite confesiuni de pe teri-toriul său. În Fehergyarmath erau 39.045credincioşi calvini, cel mai mare numărde persoane ale unei confesiuni care erauatunci în această regiune.

Şi pentru Satu Mare în urma datelorEpiscopiei Romano-Catolice s-a văzutcă numărul calvinilor (25.966) a fost multmai mare decât al credincioşilor greco-catolici (14.197).

Pentru acele teritorii ale comitatuluiSatu Mare care aparţineau Diecezei Ro-mano-Catolice de Oradea, s-au publciatîn 1896 mai multe date privind structuraconfesională. Pe teritoriul districtuluiTăşnad numărul credincioşilor greco-catolici (20.134) a fost mai mare decâtcel al calvinilor (14.317), sau cel al ro-mano-catolicilor (5.243).

Având în vedere apartenenţa confe-sională a etniilor conlocuitoare în acestăregiune se poate concluziona că în dis-trictul Tăşnad populaţia majoritară eracea română, urmată de cea maghiară,germană şi evreiască.

Cea mai mare parte a parohiilor greco-catolice din comitatul Satu Mare aparţineau Episcopiei greco-Catolice din Gherla

Protopopiatul Sălacea era locuit de5.070 calvini, cei mai numeroşi din în-tregul district. În Tăşnad trăiau 4.709 degreco-catolici, numărul lor depăşindu-lpe cel al tuturor celorlalte protopopiate.

La fel ca şi Episcopia Romano-Cato-lică Satu Mare, şi Episcopia Greco-Ca-

tolică din Gherla a publicat şematismedin cuprinsul cărora se observa variaţianumărului diferitelor confesiuni şi etniide pe teritoriul său. Cea mai mare partea parohiilor greco-catolice din comitatulSatu Mare au aparţinut acestei episcopii.

Parohiile greco-catolice din distric-tele Carei, Csenger şi Mateszalka se aflausub autoritatea Episcopiei Greco-Cato-lice din Munkaci. Pentru districtele Mi-reşu Mare, Şomcuta Mare, Oaş, BaiaSprie, Baia Mare, Satu Mare şi Seini existădate referitoare la evoluţia număruluicredincioşilor diferitelor confesiuni con-locuitoare în aceste zone.

Aceste date sunt cuprinse în şema-tismele publicate de Episcopia Greco-Catolică de Gherla în anii 1890, 1898 şi1914. Conform acestor date, numărulcredincioşilor greco-catolici (73.172) îldepăşeşte cu mult pe cel al celorlate con-fesiuni. Alături de cei 1.659 de ortodocşi,greco-catolicii erau în general de etnieromână. Conform acestor date se poateafirma că pe teritoriile comitatului SatuMare care aparţineau Episcopiei Greco-Catolice de Gherla numărul românilorera mai mare decât al altor etnii.

În unele regiuni ale Sătmarului (districtele Oaş, Baia Mare) predomina populaţia română de confesiune greco-catolică

El este urmat de calvini, în număr de19.955 şi romano-catolici, în număr de14.407. Majoritatea maghiarilor din co-mitatul Satu Mare îmbrăţişau religia cal-vină, dar un număr redus erau de con-fesiune luterană, romano-catolică sauunitariană.

Cel mai mare număr de evrei a fostcontabilizat tot în districtul Satu Mare,şi anume 3.665.

Cel mai mare număr de greco-cato-lici locuia în districtele Baia Mare(15.612) şi Oaş (15.336). În districtulŞomcuta Mare au trăit cei mai numeroşicredincioşi ortodocşi, în număr de 1.588

Prima modificare care apare în şema-tismul greco-catolic din 1914 este unade ordin administrativ. Parohiile din dis-trictul Satu Mare nu mai aparţineau Epis-copiei greco-catolice din Gherla ci celeide la Munkaci.

În 1914 a scăzut numărul credin-cioşilor calvini, aceştia fiind 8.844, faţă

de 19.519 câţi erau în 1898. De asemeneaa scăzut şi numărul evreilor. În schimba crescut cu mult numărul ortodocşilor,aceştia totalizând în 1914 26.005 de cre-dincioşi, cei mai mulţi locuind în dis-trictul Şomcuta Mare. A crescut şi nu-mărul credincioşilor romano-catolici,aceştia totalizând în 1914 35.692 de per-soane.

Din datele strânse din şematismulpublicat în 1899 de Episcopia greco-ca-tolică din Munkaci rezultă că în parohiileaparţinătoare acestei episcopii trăiau56.745 de credincioşi de confesiune cal-vină.

Urmau apoi ca număr cei 17.933 decredincioşi greco-catolici şi 15.207 cre-dincioşi romano-catolici. Populaţia evre-iască totaliza 9.912 credincioşi.

Conform datelor publicate în şema-tismele Episcopiilor Romano-Catolice şiGreco-Catolice, în a doua jumătate a se-colului XIX şi prima jumătate a secoluluiXX, se poate spune că pe teritoriul co-mitatului Satu Mare predomina confe-siunea greco-catolică.

Pe următorul loc se situau credin-cioşii calvini, urmaţi apoi de cei roma-no-catolici. Evreii erau destul de nume-roşi, numărul lor crescând, în acea pe-rioadă datorită emigrării lor din Galiţiaşi Rusia. Confesiunile ortodoxă şi unitarăaveau cei mai puţini credincioşi, însă nu-mărul lor nu este neglijabil pentru întregcomitatul Satu Mare.

Coroborând datele din recensămin-tele realizate de autorităţile maghiare cucele din şematisme se poate observa c[în unele regiuni ale Sătmarului (distric-tele Oaş, Baia Mare) predomina popu-laţia română de confesiune greco-cato-lică. În districtele Satu Mare şi Careipreponderentă era populaţia maghiarăde confesiune calvină. Şvabii, adepţi airomano-catolicismului erau concentraţiîn jurul Careiului.

Datorită condiţiilor politico-socialedin perioada dualismului, toate etniiledin comitatul Satu Mare, ca de altfel dinîntreaga Transilvanie şi Ungarie au fostsupuse unui amplu proces de maghiari-zare. Cei care s-au lăsat cel mai mult in-fluenţaţi de acest proces au fost şvabii şievreii. Acest lucru a fost posibil datorităfavorurilor pe care le primeau de la au-torităţile ungureşti în schimbul adoptăriilimbii şi politicii maghiare.

A consemnat Bogdan Mihalca

N[scut acum 120 de ani, `n iulie1894, scriitorul britanic Aldous Hux-ley a murit ̀ n aceea;i zi cu pre;edinteleamerican J.F. Kennedy - 22 noiembrie1963.

Huxley s-a născut în Godalming,Surrey, Anglia. Era fiul scriitoruluiLeonard Huxley din prima căsătoriecu Julia Arnold și nepotul celui maifervent apărător al lui Charles Darwin,Thomas Huxley. Fratele său, JulianHuxley, a fost un biolog faimos pentruideile din categoria teoriei evoluțio-niste.

Huxley era un copil deșirat, destulde fragil alcătuit, dar cu calități inte-lectuale peste medie. Tat[l său fiind șibotanist, Aldous și-a inceput aventuracunoașterii în laboratorul echipat cuaparatură de ultimă oră al tatălui său,apoi a continuat-o într-o școal[ carese numea Hillside, sub supraveghereamamei sale, până la moartea prematurăa acesteia. De la vârsta de 9 ani Aldousa fost mai apoi educat într-o școală cuinternat britanică. Avea de mic o abi-litate deosebită în a manevra ideile.

Huxley a terminat primul său ro-man la vârsta de 17 ani, dar cariera descriitor profesionist și-a început-o abiape la 20 de ani. A scris câteva capodo-pere ale literaturii engleze, “Brave NewWorld” (Minunata lume nouă) și unroman eseu despre pacifism, “Eyelessin Gaza” (Orb în Gaza).

Aldous Huxley a avut o influențăpuțin cercetată asupra prozatorilor ro-mâni interbelici. Criticul Iulian Băicușîn “Dublul Narcis” a pus în evidențăfaptul că textele lui Huxley l-au influ-ențat mai ales în perioada tinereții peMircea Eliade, influență recunoscutăde acesta și în Jurnalul său. Eliade l-aîntâlnit pe fratele scriitorului, biologulJulian Huxley, după moartea acestuiași și-a notat în Jurnal bucuria acestei`ntâlniri. Personajul Dania din roma-nul “Jocurile Daniei” scris de AntonHolban a fost modelat după Grace,unul din personajele unei povestiri alui Aldous Huxley, iar romanul “Punct.Contrapunct” i-a furnizat prozatoruluiromân interbelic ideea romanului mu-zical, construit prin tehnica contra-punctului, teoretizat pentru prima oa-ră de Huxley.

Pe patul de moarte, fără să maipoată vorbi, i-a cerut în scris soției saleLaura 100 micrograme de "LSD, într-o injectie intramusculară". Ea a accep-tat aceast[ "eutanasie" și Aldous Hux-ley a murit ușor a doua zi, pe data de22 noiembrie 1963. Moartea sa a fosteclipsată de asasinarea p reședinteluiJohn Fitzgerald Kennedy și de moarteaautorului britanic C. S. Lewis.

120 de ani de lana;terea scriitorului

Aldous Huxley

ISTORIEÎn 1890, în judeţul Satu Mare erau 206.431 de persoane, dintre

care 73 ortodocşi, 104.144 greco-catolici, 35.067 romano-catolici,54.209 calvini, 907 luterani şi 12.008 persoane de religie iudaică.

Centrul ora;ului Satu Mare la începutul secolului XIX

În 1890, jum[tate din popula\iacomitatului era greco-catolic[

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

23 noiembrie 2014/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIETimp de 845 de zile, din care 108 de lupte efective, soldaţii sătmăreni au

luptat `n Galiţia şi Carpaţii Păduroşi în lupte precum cele de la Kamarovi,Lipnik, Zanozec, Zamosty şi Kamienc Litovsk.

Primul Război Mondial a în-semnat pentru populaţia româ-nească sătmăreană începutulunui şir de jertfe şi privaţiuni pen-tru o cauză străină lor. Lipsită dearmament cât şi de antrenament,armata românească intră în anul1916 într-un război pe care nu eracapabilă să îl întreţină fără ajutordin partea aliaţilor din blocul po-litico-militar Antanta. Sătmăreniiau fost mobilizaţi mai ales în ca-drul Regimentului 12 infanterie,care îşi avea garnizoanele în SatuMare, Carei, Sighetul Marmaţieişi care au plecat pe front în ziuade 18 august.

Timp de 845 de zile, din care 108de lupte efective, soldaţii sătmăreni auluptat `n Galiţia şi Carpaţii Păduroşiîn lupte precum cele de la Kamarovi,Lipnik, Zanozec, Zamosty şi KamiencLitovsk. Imagini surprinse de către pic-torul Popp S. Aurel, documente, me-dalii sau jurnale de front din respectivaperioadă au fost expuse la Muzeul Ju-deţean de Istorie Satu Mare cu ocaziacomemorării a 100 de ani de la înce-perea celui ce a fost şi va rămâne veşnicîn istorie, Primul Război Mondial.Printr-o muncă ce necesită pe lângăfoarte multă răbdare şi pasiune toto-dată, specialiştii din cadrul ArhivelorNaţionale ale României în colaborarecu Ambasada Franţei la Bucureşti auadunat la un loc materialele necesareunei cât mai relevante reconstrucţiiparţiale a evenimentelor importante

din perioada 1915-1917, accentul fiindpus pe românii şi francezii ce au luptatpe fronturile italiene, ruseşti şi sârbeşti,fiind surprinse aspecte importante deviaţă, dar şi momente tragice din tim-pul confruntărilor.

Expoziţia a străbătut până în pre-zent 17 oraşe ale ţării, Satu Mare fiindacum locaţia unde aceasta poposeştepreţ de şapte zile.

Neutralitatea României, un paravan pentru adevărateleinterese din timpul Primului Război Mondial

Istoria ne arată că în anul 1914 aînceput pe plan mondial războiul ceva fi denumit Războiul cel Mare sauRăzboiul Naţiunilor. România în pe-rioada respectivă se afla, printr-un tra-tat secret, sub protecţie germană. CarolI, primul suveran din familia Hohen-zollern-Sigmaringen, încearcă să con-vingă Guvernul să intre în conflictuldeclanşat de partea Puterilor Centrale.Consiliul de coroană, dominat de fran-cofili decide însă neutralitatea armatei,neutralitate garantată Rusiei tot printr-un acord secret.

După moartea regelui Carol I înoctombrie 1914, nepotul său Ferdi-nand urcă pe tron. Timp de doi aniRomânia rămâne neutră însă tot în se-cret negociază cu aliaţii. Totul petre-cându-se sub acest paravan al neutra-lităţii, armata românească nu se poatedota cu armamentul necesar apărării,mai precis cu artilerie şi aviaţie, astfelţara se afla într-o situaţie complicată.

Cu toate acestea în anul 1916 IonelI.C. Brătianu, prim-ministrul din aceaperioadă, semnează un acord cu An-tanta urmat de o mobilizare generală,astfel România declarând război Aus-tro-Ungariei. Câteva zile după intrareaîn război primele bombe nemţeşti seabat asupra Bucureştiului. InvaliditateaRomâniei în ceea ce priveşte nivelul depregătire al soldaţilor şi lipsa echipa-mentelor necesare sunt resimţite pu-ternic astfel că în luna noiembrie a anu-lui 1916 comandamentul român ajun-ge în situaţia de a-i cere generaluluirus Alexeiev preluarea conducerii dinMoldova, conform acordurilor sem-nate. Trupele Puterilor Centrale con-tinuă totuşi să înainteze astfel ajungândîn 15 noiembrie la Târgu Jiu apoi cu-cerind Craiova în 21 noiembrie. Bu-cureştiul rămâne o capitală pustie, lo-cuitorii aşezării urmându-şi conducă-torii în retragere la Iaşi.

Franţa salvează România de la înfrângere totală

Ajutorul pentru România vine dinpartea Franţei care îl trimite pe gene-ralul Berthelot alături de 1150 de oa-meni cu echipamentele necesare ar-matei române. Analizând situaţia ge-neralul francez îşi trimite soldaţii înregimente şi statele majore pentru di-rijarea sau chiar crearea de noi unităţi.Accentul a fost pus la început pe in-fanterie şi artilerie prin crearea de şcolide aplicaţie. Aviaţia este şi ea pusă pepicioare graţie unor voluntari dornicide aventură şi curioşi de avioanelemontate pe loc. Primii vânători şi cinci

companii de aviaţie străbat cerul ro-mânesc încă din iarna anului 1916-1917. De asemenea a fost contruită şio flotă navală pentru a fi utilizată peDunăre.

La Iaşi regele Ferdinand I refuză săpună ţara sub protectorat, dar îl ascultăpe generalul Berthelot, numit inspectorgeneral al armatei române şi promiteţăranilor pământ precum şi o mai mareparticipare la treburile statului. Înce-pând cu primăvara anului 1917,400.000 de oameni sunt pregătiţi să-şiapere ţara.

Sătmărenii au luptat pe fronturile din Italia, Rusia şi Serbia

Sătmărenii indiferent de naţiona-litate s-au comportat vitejeşte pe fron-turile de luptă. Iată ce scria unul dincombatanţii Regimentului 12 infante-rie sătmărean< “rău ma durut inimacând mi-am luat rămas bun de la a measoţie pe care mult o am iubit şi-i musaisă o las. Supărarea de sâmbătă 1 augustnu este pană să o scrie, nici limbă să ovorbească...tot satul au fost în nespusde mare jele...“. În luna decembrie aanului 1916 Regimentul este mutat pefrontul din Italia unde a participat laluptele de la Doberdo, Isonzo, Mon-tello, Vittorio şi multe altele. Abia îndata de 25 noiembrie 1918, regimentul,în urma încheierii armistiţiului în 11noiembrie 1918, va ajunge la Satu Ma-re.

Curajul de care sătmărenii au datdovadă în apărarea patriei este dove-

dită cel mai bine de cifre. Din Bârsăulde Sus s-au mobilizat 328 de oameni,dintre care au murit 20 şi 16 invalizi>din Giurtelecu Hododului s-au mobi-lizat 278 de oameni, dintre care au mu-rit 53 şi 19 au rămas invalizi> din Că-mârzana 71 de oameni s-au mobilizat,dintre care au murit 44 şi au rămas in-valizi 10> din localitatea Borleşti s-aumobilizat 198 de oameni dintre 26 aumurit şi au rămas invalizi 33> dinGherţa Mică s-au mobilizat 339 de oa-meni dintre care au murit 26> din Bel-tiug au murit 66 de oameni> din Ghirişa43 de morţi> Berveni 66 de morţi> Ti-ream 60 de morţi> Urziceni 42 demorţi> Petreşti 43 de morţi şi Irina 49de morţi, precum mulţi alţii din altelocalităţi.

În cadrul expoziţiei foto-documen-tare “Francezi şi români în Primul Răz-boi Mondial“, toţi curioşii vor puteavedea şi imagini din timpul bătăliilorde la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz de un-de soldaţii români au ieşit victorioşi.De asemena specialiştii au mai inclusîn această expoziţie şi momente pre-cum “Armistiţiul de la Focşani“ dinanul 1917, a doua mobilizare a trupelorarmate romane din vara anului 1918şi momentul constituirii RomânieiMari. Până în 27 noiembrie, publiculva putea viziona pe lângă toate celemenţionate în rândurile de mai sus şifotografii prezentând secvenţe impor-tante din perioada neutralităţii, intra-rea României în război, Prietenia Fran-co-Română, precum şi rolul unor im-portante personalităţi, militare şi po-litice române şi franceze.

Sergiu Podină

Expozi\ie cu fotografii din Primul R[zboi Mondial la Muzeul Jude\ean

4 Informa\ia de Duminic[/23 noiembrie 2014

EDUCA}IEModificarea denumirilor de străzi a dus la o sărăcie a toponi-

melor şi la o anumită uniformizare, asta deoarece nu s-a făcutapel la geografi şi istorici, ci s-a mers pe mâna politicienilor.

La sfârşitul lunii octombrie2014, la Bucureşti, la Casa Uni-versitarilor a avut loc Conferinţanaţională de toponimie şi geogra-fie istorică „Nume de locuri< Me-morie, patrimoniu, identitate“,organizată de Facultatea de geo-grafie a Universităţii din Bucu-reşti.

Au fost prezenţi circa 80 de partici-panţi care şi-au prezentat lucrările şi stu-denţi de la Facultatea de geografie dinBucureşti. Judeţul Satu Mare a fost re-prezentat de Gheorghe Munteanu, pro-fesor de geografie, prilej cu care a pre-zentat două comunicări ştiinţifice inti-tulate< „Văgaş, un sat dispărut“ şi „Topo-nime din Cămărzana“. Interlocutorul ne-a împărtăşit câteva dintre numeroaseleproblemele dezbătute.

Lucrările conferinţei au fost deschiseoficial de< prof. univ. dr. Laura Comă-nescu – decanul facultăţii de geografie aUniversităţii din Bucureşti> acad. DanBâlteanu, director al Institutului de Geo-grafie al Academiei Române> acad. Ma-rius Sala, director la Institutul de lingvis-tică „Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti“>prof.univ.dr. Alexandru Ungureanu,membru corespondent al Academiei Ro-mâne> col.dr.ing. Marin Alniţei, directorla Direcţia Topografică Militară; VictorGeorgescu, director al Agenţiei Naţionalede Cadastru şi Publicitate Imobiliară>dr.ing. Ileana Spiroiu, director la CentrulNaţional de Cartografie> prof.univ.dr.Ioan Opriş, Prodecan al Facultăţii de Is-torie, Universitatea din Bucureşti> dr.Adrian Majuru, director la Muzeul deIstorie a Municipiului Bucureşti>prof.univ.dr. Liliana Dumitrache, direc-tor al Centrului de Cercetări Geodemo-grafice şi Analiză Teritorială.

Amfitrionul conferinţei a fost dr.Bogdan Suditu, profesor la Facultatea degeografie a Universităţii din Bucureşti.Dan Bâlteanu a amintit că institutul a fi-nalizat un valoros Dicţionar Geografical României.

Proiect internaţional

În prezent există un proiect inter-naţional, european în care este implicatăşi Facultatea de Istorie din Bucureşti,pentru a se introduce în lista patrimo-niului mondial toate siturile care vor con-tura limita frontierei nordice a Imperiu-lui Roman. S-a reamintit importanţa Du-nării ca frontieră între popoare, o axădin preistorie până în zilele noastre. Exis-tă o multitudine de toponime care nedeschid orizonturi noi, cum sunt cele deordin celtic, preromane între care Singi-dunum pentru oraşul Belgrad, Novio-dunum pentru Isaccea, Durostorumpentru Silistra. Toponimele purtând su-fixul dava, fac parte din fondul traco-da-cic şi exprimă ideea de centru de putere.Exemplu< Sucidava (la confluenţa Oltuluicu Dunărea), Capidava (lângă satul cuacelaşi nume din judeţul Constanţa).Multe astfel de toponime se regăsesc păs-trate de la Ptolemeu, până la Tabula Peu-tingeriana. S-a făcut referire şi la o si-tuaţie remarcabilă legată de cetatea ro-mană de la Cernavodă, de pe Dealul Hi-novului – Axiopolis, care are un numegrecesc, însă cu rădăcina mult mai veche.Ax este o rădăcină scito-iraniană care în-seamnă negru. Grecii l-au preluat subforma de Axiopolis(Polisurile  sunt  oraşe-state  ce se aflauîn Grecia Antică. Cele mai multe polisuriau apărut între secolele IX-VI î.Hr.), însăulterior otomanii l-au tradus în carasu

care înseamnă negru.

Denumiri de străzi din Satu Mare

S-a vorbit mult şi despre odonime(nume de străzi) adevărate repere de me-morie ce adesea ne amintesc de realităţide odinioară. În Satu Mare Strada Wes-selényi (nume de conte) a devenit Wol-fenbüttel (numele unui oraş din Germa-nia, landul Saxonia Inferioară, oraş în-frăţit cu municipiul Satu Mare), StradaKinizsi (Kinizsi utca) şi-a primit numeleîn amintirea lui Kinizsi Pál (Pavel Cnea-zul, 1432-1494, comandant militar al luiMatei Corvinul, comite de Timişoara,căpitan general al armatei Regatului Un-gariei. Această stradă a devenit ulteriorStrada Scânteii (o denumire ce simboli-zează idealul sistemului de opresiune co-munist, cu iz sovietic), iar acum se nu-meşte Strada Ioan Slavici. Strada Rozelorde odinioară şi-a primit numele de la ar-borii ornamentali înşiraţi pe margineadrumului, arbori ale căror coroane pri-măvara devin roz de la culoarea florilor.În prezent se numeşte Strada Iuliu Ma-niu.

Modificarea denumirilor de străzi adus la o sărăcie a toponimelor şi la o anu-mită uniformizare, asta deoarece nu s-afăcut apel la geografi şi istorici, ci s-amers pe mâna politicienilor. În perioada2004-2007, toate comunităţile rurale aufost obligate să aibă un sistem de nomen-clatură stradală foarte bine pus la punct,oficial în baza legii, preferându-se adop-tarea unui sistem simplist< Strada 22,Strada 65, Strada 19, sau< Strada Cireşilor,Strada Merilor, Strada Prunilor, sau în-tr-un caz mai fericit< Strada Mihai Emi-nescu, Strada George Călinescu, StradaAurel Pop...

S-a mai amintit despre necesitatea dea se monta plăci stradale cu informaţiidespre numele străzii, nu doar o simplădenumire. Nu este indicat a se acordastrăzilor numele unor personalităţi înviaţă. Sună aiurea. Tu unde stai? Eu staupe strada Vanghelie. Dar tu? Eu pe Ga-briela Szabó.

Din anul 2001 se prevede montareade plăcuţe bilingve sau trilingve, acolounde populaţia minoritară depăşeşte20% din numărul populaţiei totale (Le-gea nr. 215/2001).

În raportul oficial înaintat de Româ-nia la O.N.U. a fost menţionată conti-nuarea cercetărilor academice în dome-

niul toponimiei la nivel naţional prin pu-blicarea unor dicţionare de toponimiedin perspectivă lingvistică. S-au realizatdeja astfel de dicţionare pentru judeţeleTulcea, Arad, Galaţi şi Timiş. De aseme-nea s-a realizat şi Dicţionarul BazinelorHidrografice din Transilvania, Statele lu-mii contemporane din 2011, care cuprin-de denumirile oficiale ale statelor şi prin-cipalele oraşe dar şi exonimele unde aces-tea există.

Marele Dicţionar Geografic al Ro-mâniei a fost editat între anii 1898-1902,în 5 volume, operă de referinţă a Geo-grafiei. Hărţile acestei perioade de pio-nierat la scara 1<20.000 au redat veşmân-tul toponimic. Enciclopedia României aconsemnat o toponimie oficială stabilă.

Pierderi de toponime

A fost evocată şi pierderea multor to-ponime în cei 50 de ani de comunism,când au fost înlăturate neştiinţific sauabuziv de regimul totalitar numeroasetoponime, perioadă în care foarte multeproprietăţi agricole au fost comasate, princomasare dispărând drumuri, repere,câmpurile agricole transformându-se în-tr-un „alb“ toponimic. Epoca nefastă acelui de-al Doilea Război Mondial şi cei45 de ani de opresiune politico-ideolo-gică ce au urmat au dezechibrat şi acestveşmânt ce a intrat în conştiinţa româ-nilor. Momentul refacerii încrederii înacest tezaur toponimic s-a realizat în anul1968 odată cu reîmpărţirea administra-tivă a ţării în judeţe, când s-a renunţat lasistemul administrativ sovietic.

La sfârşitul deceniului 7 al secoluluitrecut s-a lansat de către Academia Ro-mână, proiectul celei mai ample lucrăricartografice întreprinse în România, At-lasul R.S.R. ce a presupus revizuirea şiomologarea întregului fond toponimic,dovadă indexul de nume geografice cu-prins în cele peste 470 de hărţi din cele76 de planşe ale atlasului cu peste 11.000denumiri geografice.

După anul 1948 a fost iniţiată o cam-panie amplă de modificare a toponimelorcare aminteau de Casa regală. LocalitateaCopăcenii de Jos unde regele FerdinandI şi regina Maria aveau un conac, a primitnumele de Ferdinand în anul 1923. Înanul 1948 localitatea a primit numele de30 Decembrie. Fiindcă 30 decembrie esteo dată legată de abolirea regalităţii şi nusuna bine, numele aceleiaşi localităţi afost schimbat din nou, în 1 Decembrie

(în anul 1990). Sunt şi altfel de situaţii:Oraşul Ferdinandsberg = Muntele Fer-dinand (1923) devine Oţelu Roşu (1948),nume de sorginte comunistă iar recent,de data aceasta la insistenţa autorităţilordin localitate, din respect faţă de trecutulistoric s-a revenit la vechea denumire învarianta Ohaba-Ferdinand (2007). Oha-ba are sensul de aşezare.

Regimul democrat popular a încercatsă impună o nouă ideologie. Primul to-ponim schimbat a fost vârful cel mai înaltdin Carpaţii Occidentali, Cucurbăta Ma-re (1849 m), în oronimul Bihor, dupănumele judeţului Bihor, cuvând de ori-gine slavă (de la viforâta sau viforoasa),trecut prin filieră maghiară. Apoi numeleoraşului Braşov a fost schimbat în pe-rioada 1950-1960 în oraşul Stalin. Here-peia (judeţul Hunedoara) a devenit Fili-mon Sârbu (în perioada 1950-1964), înmemoria fostului activist comunist şi mi-litant antifascist român. Ştei (judeţul Bi-hor) a devenit Dr. Petru Groza (perioada1958-1990), după anul 1990 s-a revenitla denumirea anterioară. Satul Prislop(judeţul Bistriţa-Năsăud) a devenit LiviuRebreanu. Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a redevenit Oneşti.

Localitatea Făurei (judeţul Brăila)primeşte în 1925 numele de Ion I.C. Bră-tianu, iar mai apoi după instaurarea re-gimului comunist este denumit FilimonSârbu. În 1952 se revine la numele deFăurei. La 5 Km de Mangalia se află lo-calitatea 2 Mai, nume ce aminteşte dedata retragerii trupelor ruseşti din Do-brogea (anul 1879).

Numele satului Brătiani (după nu-mele Văii Brătia) a fost schimbat în Bră-det (jud. Gorj) fiindcă amintea de familiaBrătianu, cu toate că nu a existat nici olegătură în acest sens. Constantin Prezan,mareşal în Armata României a decedatla Schinetea, comuna Dumeşti (27 august1943) judeţul Vaslui. Ulterior s-a doritschimbarea numelui localităţii după nu-mele mareşalului, însă autorităţile co-muniste nu au dorit acest fapt fiindcămareşalul ar fi avut anumite origini bur-ghezo-moşiereşti. Totuşi Căile Ferate Ro-mâne, mai receptive au acceptat denu-mirea unei halte cu numele mareşalului.

Gara localităţii sătmărene Ghilvaci,de asemenea poartă numele unui marepatriot român „General Gheorghe Avra-mescu”, după numele generalului care acomandat Armata a 4-a în luptele pentrueliberarea Transilvaniei în 1944-1945, în-cepând din octombrie 1995. 

Iată câteva oiconime (nume de loca-lităţi) inadecvate, care nu sunau bine, ca-re erau nepotrivite pentru a desemna olocalitate< Spin (jud. AB) → Lunca Târ-navei> Buruiene (jud. HD) → Păuliş> Se-cătura (jud. CJ) → Luminiş> Ţânţari (jud.BV) → Dumbrăviţa> Neagra (jud. AB) →Poiana Vadului> Cioara (jud. AB) →Şăliştea> Porceşti (jud. AB) → Săliştea>Valea Porcului (jud. MM) → Valea Steja-rului etc. Alte 23 de oiconime şi-au pri-mit denumirea de la spin< Spinoasa (jud.IS)> Spinuş de Pomezeu (jud BH)> Spin(comuna Turdaş, jud. HD)> Spini (jud.VL) etc.

S-a amintit şi de legislaţia privindatribuirea unor toponime cu rezonanţăgeografică naţională unor produse ali-mentare, între care< Caşcavalul Rucăr,Cârnaţii de Pleşcoi, Berea Bucegi, BereaAzuga, Apa minerală Oaş, Apa mineralăDorna, Magiunul de Topoloveni, Pălincade Turţ, Vinul de Murfatlar, etc.

Pentru împătimiţii studiului hărţilor,de consultat< www.arcgis.com> www.to-pro5> www.wikimapia.org> www.map-hill.com> geoportal.ancpi.ro/geopor-tal/viewer/index.html.

A consemnat V. Nechita

Modalitatea de admitere pentru stu-dii universitare de licență la facultățilede medicină și medicină dentară seschimbă începând cu sesiunea iulie/sep-tembrie 2015.

Astfel, pentru admiterea la Facultateade Medicină, la programul de studii Me-dicină, examenul include o probă scrisă,totalizând 100 de întrebări din două dis-cipline studiate în liceu< biologie (în pro-porție de 75%) şi chimie organică sau fi-zică, la alegere (în proporție de 25%). Laprogramul de studii Asistenţă MedicalăGenerală, examenul include o probă scri-să, totalizând 60 de întrebări din biologie,iar la programul de studii Balneofizioki-netoterapie şi recuperare, admiterea seface prin concurs de dosar. Criteriul deadmitere< media de admitere este mediade bacalaureat.

Pentru admiterea la Facultatea deMedicină Dentară, la programul de studiiMedicină Dentară, examenul include oprobă scrisă, totalizând 100 întrebări dindouă discipline studiate în liceu< biologie(în proporție de 75%) şi chimie organicăsau fizică, la alegere (în proporție de25%), iar la programul de studii TehnicăDentară ponderea notei la proba de ap-titudini este de 50%, restul de 50% estereprezentat de media examenului de ba-calaureat.Subiectele pentru admiterea 2015, pentrufacultățile de medicină și medicină den-tară, urmează a fi postate pe site-urile fa-cultăților.

Schimb[ri la examenul de admitere la medicin[

Asociaţia Shakespeare School pen-tru Educaţie organizează un concurs na-țional de creație în limba engleză pentruelevii români, denumit ShakespeareSchool Essay Competition, ediția a VII-a. Înscrierile la concurs se pot face deja,provocarea acestei ediţii fiind< Thinkgreen, speak green, act green!În cadrul concursului, elevilor li se ceresă scrie un text original în limba englezăprin care să exprime propria viziunedespre cum putem să păstrăm PlanetaPământ o planetă verde, pentru genera-țiile viitoare.

Înscrierea gratuită online a eseuluise face pe site-ul competiției, la una din-tre cele două categorii de vârstă< 11-14ani sau 15-20 de ani. Participanţii potcâștiga< şcoli de vară în Marea Britanie,biciclete, produse electronice, cursuride limba engleză la Shakespeare School,taxe de înscriere la examene Cambridge,cărţi, dicţionare şi alte surprize. Cei carese înscriu la concurs vor primi şi o di-plomă de participare, pentru a-şi com-pleta portofoliul educaţional.

Premii se acordă şi pentru profesori.Astfel, profesorul cu cei mai mulţi con-curenţi înscrişi în competiţie, va parti-cipa gratuit ca însoţitor de grup la o ta-bără de două săptămâni în Anglia, învara anului 2015. În afară de asta, toţiprofesorii de limba engleză care trimitminim 10 participanţi la 2015 Shakes-peare School Essay Competition, vorprimi un “Certificate of Merit” în formatelectronic din partea centrului.

Perioada de înscriere este în inter-valul 17 noiembrie 2014 - 29 ianuarie2015.

Stelian Crainic

Concurs de eseuriîn limba englez[, cu premii pentru elevi ;i profesori

Prof. Gh. Munteanu a prezentat dou[ lucr[ri la Conferin\a Na\ional[ă

de Toponimie

Gheorghe Munteanu este profesor de geografie la :coala Br]ncoveanu ;i LiceulTehnologic Brâncu;i

23 noiembrie 2014/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATE

Existen\a omului a fost `nc[ de la`nceputuri legat[ cel mai mult de lumeavegetal[ care i-a furnizat hrana, com-bustibilul ;i medicamentele. De aceeaa apelat ̀ ntr-o prim[ instan\[ la plante`n scopul alin[rii suferin\elor.

Fitoterapie ;i alopatie

Fitoterapia reprezint[ utilizareaplantelor medicinale `n scop terapeu-tic, prin stimularea mijloacelor natu-rale, fiziologice de vindecare a orga-nismului, av]nd o vechime de mii deani ;i o eficien\[ demonstrat[.

Odat[ cu descoperirile;tiin\ifice ale secolului 20, fito-terapia a ie;it din empirism,pun]ndu-se bazele terapeuticiicu plante pe baze ;tiin\ifice,lu]ndu-se `n studiu principiileactive din vegetale.

Mare a fost mirareacercet[torilor, c]nd pe baza ana-lizelor ;i a testelor chimice s-auconfirmat `n propor\ie de peste80% propriet[\ile farmacodina-mice ale plantelor, ̀ ntocmai cumerau prescrise de c[tre intuitivamedicin[ popular[. Fitoterapia`;i respect[ regulile originare, va-lorific]nd materialul vegetal f[r[a extrage selectiv anumite sub-stan\e sau principii din \esuturileplantelor, r[m]n]nd cea mai cu-rat[ ;i mai natural[ dintre ;tiin\e.

~n fitoterapie se folosescplantele sub form[ integral[ sau de ex-tracte totale (infuzii, macerate, decoc-turi, tincturi), spre deosebire de medi-cina alopat[ care recomand[ doar anu-mite substan\e extrase din plante sausintetizate chimic. Principiile activedin plante constituie un complex bio-logic organizat, activ pe baza unorac\iuni sinergice, care sunt analoge saucompatibile cu sistemele vii ;i la careorganismul nostru este mai bine adap-tat dec]t la alimentele semisintetice saumedicamentele ob\inute `n laboratoa-re.

Cel mai bine este s[ ne ajut[m cor-pul s[-;i g[seasc[ propriile c[i de vin-decare fire;ti, care de altfel sunt celemai eficiente. Nu trebuie `ntotdeaunas[ intervenim artificial, for\]nd anu-

mite mecanisme, deoarece este proba-bil c[ astfel se suprim[ manifestareasimptomelor unei boli, dar se pot creadezechilibre mari `n alte p[r\i ale or-ganismului.

Spre deosebire de medicamente,care ac\ioneaz[ strict asupra corpuluifizic, plantele influen\eaz[ at]t corpulc]t ;i structurile energetice, emo\ionale;i mentale ale fiin\ei, realiz]nd o vin-decare cu adev[rat eficient[ ;i dura-bil[.

Fitoterapia este lipsit[ de efecte ad-verse, desigur dac[ se respect[ dozele

adecvate. Medicamentele de sintez[ auadesea o list[ mai lung[ de reac\ii ad-verse nedorite dec]t de indica\ii tera-peutice.

Idei false legate de fitoterapie

~n leg[tur[ cu fitoterapia, respectivcu plantele medicinale circul[ nupu\ine idei false care trebuie neap[ratamintite ;i comb[tute.

O idee total fals[ este c[ terapia cuplante are un efect placebo. Acesta serefer[ la un experiment clinic `n carese compar[ dou[ grupuri de persoaneav]nd aceea;i problem[ de s[n[tate.Primul grup prime;te tratamentul ac[rui eficien\[ este studiat[, iar cel[lalt

prime;te un Placebo, o pilul[ aparentidentic[ dar f[r[ valoare terapeutic[.Este o idee fals[, mai ales c[ majoritateamedicamentelor, fie ;i cele de sintez[au la baz[ principii active extrase dinplante sau ciuperci sau "copiate" ̀ ntoc-mai dup[ modelul lor.

O alt[ idee gre;it[ este c[ plantele ̀ ngeneral ;i cele medicinale `n special nusunt toxice. ~n realitate cele mai s[n[toa-se ;i cele mai otr[vitoare substan\e dinnatur[ apar\in lumii vegetale.

De asemenea, nu este adev[rat c[plantele cu efect terapeutic nuprezint[ contraindica\ii. Oricesubstrat cu substan\e biologicactive care este administrat,prezint[ ;i contraindica\ii. Fieel aliment, b[utur[, medica-ment sau plant[ medicinal[. Defapt, lipsa contraindica\iilor`nseamn[ lipsa principiilor ac-tive.~n sf]r;it, dar nu `n ultimulr]nd este fals[ ideea c[ fitotera-pia este `ntotdeauna compati-bil[ cu medicina alopat[. ~nmulte cazuri, principiile dinplantele medicinale pot inte-rac\iona ̀ n mod negativ cu sub-stan\ele din medicamente.~n ultimele decenii s-a creat oimagine fals[ asupra fitoterapieica metod[ de tratament, fiindconsiderat[ o metod[ comple-mentar[ alopatiei.~n realitate, exist[ destule

situa\ii `n patologie c]nd alopatia tre-buie considerat[ complementar[ fito-terapiei. A;a este cazul hipertensiuniiarteriale stadiul `nt]i care r[spundefoarte bine la remediile fitoterapeutice;i numai crizele de hipertensiune tre-buie tratate cu medicamente. La fel li-tiaza urinar[ de p]n[ la 5 mm poate fidizolvat[ prin fitoterapie, dar colica re-nal[ trebuie tratat[ alopat.

Progresele f[cute ̀ n ̀ n\elegerea ;ti-in\ific[ a modului de ac\iune a plante-lor medicinale au adus suficiente do-vezi ̀ n sprijinul utiliz[rii mult mai largia acestora `n procesul de prevenire ;itratare a infec\iilor, chiar ;i acolo undeexist[ rezisten\[ la antibiotice.

Ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Fitoterapia reprezint[ utilizarea plantelor medicinale ̀ n scop terapeutic, prin stimularea mijloacelor naturale, fiziologicede vindecare a organismului, av]nd o vechime de mii de ani ;i o eficien\[ demonstrat[

Spre deosebire de medicamente, care ac\ioneaz[ strict asupra corpuluifizic, plantele influen\eaz[ at]t corpul c]t ;i structurile energetice, emo\ionale;i mentale ale fiin\ei, realiz]nd o vindecare cu adev[rat eficient[ ;i durabil[.

Fitoterapia, o form[ de terapie ;tiin\ific[ natural[

Dup[ cum spuneam `n mate-rialul anterior, caracterul unui co-pil sau al unui adult nu poate fischimbat nici m[car cu remediihomeopate. Dar putem face ca uncopil timid s[-;i “gestioneze” maibine timiditatea sau un copil agi-tat ;i nervos s[ fie mai calm ;i maitolerant. Aminteam ̀ n acel mate-rial caracteristicile copilului Pul-satilla.

~n acest material v[ voi prezenta ca-racteristicile unei alte tipologii compor-tamentale, la citirea c[reia sunt convins[c[ mul\i p[rin\i vor recunoa;te situa\iidin comportamentul propriilor copii.

Copiii mici au temperamente dife-rite.Tipul temperamental pe care `l voiprezenta acum este al unui copil foartesensibil, vulnerabil la r[niri ;i la agre-siunile celor din jur, iar modalitatea dereac\ie a sa este s[ devin[ la r]ndul s[uagresiv. Ca ;i cum ar `nv[\a de mic c[trebuie s[ devin[ agresor pentru a nudeveni victim[. Practic[ cel mai desagresivitatea pe proprii p[rin\i, estefoarte vehement `n a-;i cere drepturileatunci c]nd simte c[ le are (vrea s[m[n]nce ce vrea ;i c]nd vrea, dore;tecu vehemen\[ un obiect, fie juc[rie fieorice altceva, se d[ de p[m]nt p]n[ cenu ̀ l prime;te apoi ̀ l arunc[,etc). Noap-tea somnul este foarte agitat, cu vise cudiferite scenarii `n care este victim[. ~nal doilea r]nd este frica de `ntuneric ;ide singur[tate de aceea solicit[ p[rin\iil]ng[ el. Apari\ia din\ilor care este oagresivitate la nivelul gingiilor este`nso\it[ de o exacerbare a agita\iei pecare oricum o are ;i reprezint[ unul din-tre cele mai dificile momente pentrup[rin\i. Uneori, singura calmare a agi-ta\iei, pl]nsului ;i foielii o reprezint[plimbarea cu ma;ina, care `l lini;te;tefoarte mult.

Acestui tip de copil i se va indica re-mediul Chamomilla seara la culcare

c]teva s[pt[m]ni la r]nd. Va dormi maibine, iar dac[ agita\ia persist[ mult ;ipeste zi, se poate repeta remediul ;i di-minea\a. Copilul va fi mai lini;tit ;i multmai calm ̀ n rela\iile cu adul\ii din jurullui.

Alte indica\ii pentru Chamomilla

Chamomilla este un remediu realizatdin Mu;e\el. El se poate indica nu nu-mai copiilor care au manifest[ri ca celedescrise mai sus. Se preteaz[ tuturor ce-lor care prezint[ iritabilitate excesiv[,nu suport[ s[ fie atin;i, s[ li se vor-beasc[, prezint[ intoleran\[ la durere,dureri ̀ nso\ite de caldur[ local[, trans-pira\ii, dureri agravate de cafea, staregeneral[ agravat[ de erup\ia din\ilorsau dureri la `nceputul sau ;i `n timpulmenstrelor. Durerile ̀ n general sunt in-suportabile, dispropor\ionate fa\[ de le-ziunea propriu-zis[, calmate de com-prese calde, se agraveaz[ la orele 21 ;idureaz[ p]n[ la miezul nop\ii, apoi seamelioreaz[.

Durerile de la nivelul din\ilor, pro-duse de o m[sea infectat[ se calmeaz[la comprese reci. Nevralgiile dentarepot fi induse de alimente calde ;i ame-liorate dup[ cum spuneam de ap[ rece\inut[ ̀ n gur[. Perioada erup\iei dentareeste `nso\it[ de diaree verzui cu mirosde ou[ clocite. Este un remediu posibilde indicat ̀ n caz de metroragii cu s]nge`nchis la culoare, cu cheaguri, cu durerideosebit de intense ap[rute `nainte sau`n timpul menstrelor, la o femeie careeste ̀ nc[lzit[, ̀ nsetat[ ;i pare extrem defurioas[.

~n concluzie, acest remediu este in-dicat `n special copiilor `n perioadaerup\iei dentare ;i nu numai. ~n nici uncaz nu vom indica Chamomilla la ceicare `;i suport[ boala cu resemnare ;ir[bdare.

Dr. Szatmari Anamaria, medic homeopat, Clinica Sfântul Anton

Remedii pentru diferitecazuri comportamentale

- Chamomilla

Chamomilla este un remediu realizat din Mu;e\el

6 Informa\ia de Duminic[/23 noiembrie 2014

RE}ETE

Tort mu;uroi

Aperitiv de post< bruschete cu ciuperci

Mod de preparare<

Se topește untul, până când devinelichid, dar nu fierbinte. Se bate oul șise amestecă cu untul, apoi treptat, seadaugă zahărul, laptele și cacaoa, cugrijă, să nu rămână noduri. Apoi seamestecă cu făina și cu praful de copt.Aluatul se toarnă într-o formă anti-aderentă, semisferică, unsă cu unt șipresărată cu făină. Se coace la foc po-trivit, circa 35 minute. Pănă când blatul

se răcește, frișca rece și zahărul vanilatse bate spumă tare și se adaugă cioco-lata rasă, apoi se lasă la frigider. Cu uncuțit ascuțit se taie blatul, astfel încâtsă obținem un blat rotund de circa 1cm. Cu o lingură se scobește interiorulblatului sferic, punând deoparte mie-zul. Scobitura se umple stratificat cufrișcă, banane și eventual miezul scobitsfărâmat, se așează capacul, se întoarce,se unge exteriorul cu frișcă, apoi sepresară cu miezul sfărâmat foarte fin,dar se poate și cu ciocolată.

Ingrediente< Pentru blat< 250 g de făină albăfină, 250 ml lapte dulce, 250 gzahăr, 50 g de unt, un ou, 1 pli-culeț de praf de copt, 3 linguride cacao.

Pentru cremă< 300 ml smân-tână dulce, 50 g de ciocolată, 2pliculețe de zahăr vanilat, 3 ba-nane.

Mod de preparare<

Feliile de pâine, după ce au fost pră-jite ușor, se ung cu usturoi și ulei demăsline. Ciupercile curățate și tăiatebucăți (inclusiv codițele) se prăjesc în-tr-o tigaie antiaderentă, sau eventualîn câteva linguri de ulei de măsline, lafoc mediu, timp de 5-7 minute. Într-oaltă tigaie, la fel ca și ciupercile, se pră-jește ceapa și usturoiul și se stinge cu

vinul alb. Se fierbe puțin, până cândîncepe să se facă un sos ușor păstos.Peste acest sos punem ciupercile timpde câteva minute. Amestecul va fi puspe fiecare feliuță de pâine, așezate toatepe o tavă, peste care se va presăra pă-trunjelul verde tăiat mărunt și oregano.Se dă câteva minute la cuptor, apoi seornează cu roșii, ardei gras, ardei iute,măsline, ceapă verde sau eventual caș-caval vegetal.

Ingrediente< O baghetă de pâine feliată saucirca 200 g de pâine tăiată feliitriunghiulare, 2 căței de usturoi,oregano uscat, 250 g ciuperci, oceapă, 50 ml vin alb, pătrunjel,sare, piper, 4 linguri de ulei mă-sline, roșii, ardei gras, ardei iute,măsline sau ceapă verde.

Pate de pe;te cu ceap[

Mod de preparare<

Se strecoară uleiul din conservă,iar peștele se sfărâmă cu o furculiță.Ceapa, indiferent că folosim ceapă ver-de sau uscată, se taie foarte măruntă șise călește foarte puțin cu uleiul dinconservă, sau cu 2-3 linguri din uleiulîn care a fost prăjit peștele (dacă s-a fo-

losit pește proaspăt), apoi se strecoarăși se adaugă la peștele pisat. Se adaugăși celelalte ingrediente și se amestecăpână când devine o pastă perfect omo-genă. Atenție! Untul sau margarina tre-buie să fie la temperatura camerei, su-ficient de moale pentru a se omogeni-za. Se servește pe pâine prăjită sau caun sos mai gros pentru cartofi prăjiți,dar se poate folosi și ca umplutură pen-tru foietaj.

Ingrediente< O conservă de pește (sardine sauton) în ulei (300 g) sau 300 g peș-te fără os (file pangasius sau ma-cro) călit în ulei abundent șiscurs, o ceapă mai mare sau o le-gătură de ceapă verde, 50 g unt(eventual margarină), o lingurițăde pastă de tomate, o lingură denucă măcinată foarte fin sau piu-re de castane natur, sare, piper.

Sup[ăde fasole cu ciolan

Mod de preparare<

Ciolanul se taie cubulețe saufâșii, dar nu se aruncă nici osul (acestadă un gust special supei). Se pune lafiert împreună cu fasolea curățată șibine spălată, sare și piper după gust,respectiv 4-5 frunze de foi de dafin,dacă folosiți. Dacă e posibil, fasolea ebine să stea în prealabil câteva ore laînmuiat. Dacă doriți, se poate adăugași un morcov, dar nu în mod obligato-riu. Când atât fasolea, cât și carnea se

înmoaie, într-o tigaie se prăjește puținfăina în ulei și se adaugă o linguriță deboia de ardei. Rântașul astfel obținutse toarnă în supa clocotită și se mailasă puțin la fiert. Smântâna se poatepune în toată cantitatea de supă, saudoar la servire, în farfurie. Dacă se pu-ne în oală, acest lucru se face imediatdupă ce se adaugă rântașul. Smântânase amestecă treptat cu câteva linguride zeamă fierbinte, pentru a nu facecocoloașe. Se pune în supă și se maifierbe puțin. Se servește caldă, ornatăcu frunzulițe de pătrunjel verde.

Ingrediente< O jumătate de ciolan afumat (3-400 g), 250 g fasole boabe, 3 lin-guri de făină, circa 50 g ulei, 300g de smântână, sare, piper, boiade ardei dulce (foi de dafin, dacă

vă place).

Considerat Regele pomilor, nucula fost pre\uit ;i venerat ca arbore magicdin cele mai vechi timpuri de greci, ro-mani, daci,  fiind r[sp]ndit acum `ntoat[ Europa. Poate fi folosit atât ca ali-ment, medicament cât ;i pentru lemnulsău.

În scop terapeutic se folosesc mu-gurii ;i lăstarii tineri recolta\i primă-vara,  cât ;i cojile verzi, frunzele ;i fruc-tele. Ne vom opri ̀ n continuare asuprabeneficiilor pe care le prezint[ frunzelede nuc.

Acestea con\in taninuri, deriva\i denaftochinone (juglona ;i hidrojuglo-nele), flavone, acid cafeic ;i cumaric,vitamina C, clorofilă ;i substan\e mi-nerale.

Ac\iunea lor se concretizeaz[ `nfaptul c[ frunzele de nuc au proprietã\iantiinflamatoare, antiseptice, astrin-gente, antidiabetice ;i tonice-amare,precum ;i efecte hipotensive, antisu-dorifice ;i cicatrizante.

Ca indica\ii terapeutice, preparateledin frunze de nuc sunt folosite în tra-tamentul inflama\iilor mucoasei bucale;i gastro-intestinale, dispepsii ;iafec\iuni diareice.De asemenea, preparatele din frunzede nuc sunt folosite în tratarea unorboli ale pielii cum ar fi unele eczeme,dermatite de contact, micoze, derma-tite cronice etc.

Administrarea se poate face astfel<`n stomatite se poate folosi sub formãde gargarã, un decoct din 3 linguri defrunze la 1 canã cu apã. Se clãte;te gurade câteva ori pe zi.

În tratamentul diabetului zaharatse poate folosi ca mijloc adjuvant in-fuzia din frunze de nuc. Infuzia se pre-parã din 1 lingurã de frunze la 1 canãcu apã ;i se beau 2-3 cãni pe zi.

Pentru stimularea poftei de mân-care se bea infuzia îndulcitã cu mierede albine, înainte de mesele principa-le.

Pentru bãile medicinale se fierb 100g de frunze în 3-4 litri de apã, timp de15 minute. Lichidul ob\inut se ames-tecã cu apa din cadã la temperaturãpotrivitã ;i se stã în baie timp de 15-20de minute.

Frunzele de nuc necesit[ `ns[ ;iunele precau\ii ;i contraindica\ii. Seadministrează cu pruden\ă în caz dehipertiroidie, colon iritabil, gastrită aci-dă.

În cosmetica fe\ei, pentru tenurilegrase, seboreice, se pot folosi compre-sele cu infuzie din frunze de nuc.Aceastã infuzie se preparã din 4 linguride frunze la 1 canã cu apã.

De asemenea, extractul de nuc seaflă în compozi\ia multor ;ampoane,ajutând la eliminarea mătre\ii ;i la pre-venirea căderii părului, precum ;i lastrălucirea acestuia.

Indica\ii terapeuticeale frunzelor de nuc

Considerat Regele pomilor, nucul a fost pre\uit ;i venerat ca arboremagic din cele mai vechi timpuri de greci, romani, daci,  fiindr[sp]ndit acum `n toat[ Europa.

23 noiembrie 2014/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Puloverul este cea mai căldu-roasă alegere vestimentară iarna.Nu doar că ne fereşte de ger, darse poate şi asorta la aproape oriceeveniment. Mai ales cel de caşmir,poate fi o opţiune ideală pentrufemeile care vor s[ iasă în evidenţăprin stil şi bun gust.

Este un simbol al rafinamentuluiîncă din vremea lui Cezar şi al modeicare nu se demodează niciodată. Pa-siunea pentru această lână rafinată, lu-xoasă şi foarte fină uneşte personalităţiartistice foarte diferite, dar şi oamenicu un simţ estetic pe măsura averii decare dispun.

Caşmirul pe mapamond

Şi-a făcut intrarea în garderobeleeuropene prin Marea Britanie, odatăcu pashmina, o ţesătură importată deCompania Indiilor, atât de moale şi desubţire, încât putea fi trecută până şiprin cel mai îngust inel de logodnă. ÎnFranţa, pasiunea pentru caşmir se de-clanşează când, revenind din campaniadin Egipt, soldaţii lui Napoleon le aducsoţiilor în dar aceste etole orientale,asortate la rochiile neoclasice atât deîn vogă în acea epocă. Cererea de-păşeşte într-atât oferta, încât producă-torii de textile din Scoţia se văd foartecurând obligaţi să scoată pe piaţă ele-gante imitaţii.

Caşmirul, acest moft vestimentar,este atât de scump, încât o bogată en-glezoaică, aşa cum istoriseşte Balzacîntr-o povestire, ezită între a-şi cum-păra un şal sau o trăsură. Bijuterii, dan-tele şi un şal din caşmir erau, printradiţie, parte a darului de nuntă făcutde logodnic iubitei sale.

De unde provine ţesătura?

Caşmirul provine, din punct de ve-dere tehnic, din stratul care creşte sub

primul strat superficial de păr al capreide munte Hyrcus. Acest păr, cu o lun-gime care variază între doi şi şase cen-timetri, are capacitatea extraordinarăde a izola termic atât de frig cât şi decald.

Crescute în turme mici în regiu-nea Kashmir, din India, caprele Hyrcussunt duse apoi în China (care deţine60% din producţia de caşmir la nivelmondial, egală cu aproape 10.000 detone anual) şi, în mod special, în Mon-golia dar şi în Afganistan, Iran, Turciaşi, de câţiva ani, în Australia şi NouaZeelandă. Desigur că aceste capre seadaptează şi la alte altitudini, cum ar ficele ale Marii Britanii şi Italiei.

Dar acolo nu dezvoltă acest tip depăr, cu firul de şase ori mai subţire de-cât cel uman, scut împotriva tempera-turilor extrem de scăzute din inacce-

sibilele podişuri de stepă şi din nepri-mitoarele regiuni deşertice, zone pecare caprele le preferă, dar unde omulnici n-ar pune piciorul, dacă n-ar existaputernice raţiuni economice care să-ldetermine să o facă.

Pentru a justifica elitismul acesteimaterii prime, trebuie spus că cea maibună calitate se obţine doar în cel de-al patrulea şi cel de-al şaselea an deviaţă al animalului.

Recoltarea părului începe în lunamai, la vremea năpârlirii, şi se sfârşeştela începutul verii. Stratul de dedesubteste desprins din rădăcină cu ajutorulunui soi special de pieptene din fier,cu cârlig> procedeul poate fi aplicatdoar de două ori, la circa o lună dis-tanţă. Din pieptănare se obţin întredouă şi cinci sute de grame de materialcare, după tors, se reduc la jumătate.

În continuare, materialul e împărţit peculori – alb, gri sau maro/negru – şi pecalităţi. Urmează spălarea, pentru a în-lătura impurităţile şi fibrele exterioare,uscarea şi eventuala vopsire. Dacă, aşacum am v[zut, fiecare capră producedouă sute de grame de lână pe an, pen-tru un pulover trebuie “epilate” patrucapre, iar pentru un sacou, circa 20.

Dacă firul provine, în mod normal,din zonele cele mai inaccesibile aleChinei, prelucrarea optimă se realizea-ză în Europa, care dispune de o tehno-logie mai avansată.

Desigur că mâna de lucru asiaticămai ieftină face ca puloverul fabricatîn China să fie mult mai ieftin decâtcel italian, de exemplu, dar e ca şi cumai alege între un Ferrari şi o maşinăutilitară. Ambele te duc la destinaţie,dar în stil foarte diferit.

Adoptarea caşmirului

Popularitatea caşmirului este destulde recentă. Până prin anii ’20 ai seco-lului trecut, era considerat potrivit doarîn ocazii informale sau sportive. Sespune că originile etimologice ale ter-menului “sweater” (pulover) nu sunttocmai nobile. Născut abia la sfârşitulsecolului al XIX-lea, este purtat la în-ceput doar de atleţi, deoarece se spuneacă lâna îi ajută să transpire din plin (tosweat), lucru considerat pe atunci dreptfoarte sănătos.

Aşa au stat lucrurile, cel puţin pânăla reabilitarea caşmirului, datorită unorstilişti francezi.  Jean Patou este unuldintre aceşti stilişti> el a inventat con-ceptul de sportswear elegant, dar şi pecel de marcă, în sensul în care a fostprimul care şi-a cusut iniţialele pe pro-duse, scoţându-le astfel în evidenţăapartenenţa.

Al doilea stilist este faimoasa CocoChanel, care are meritul de a fi adustricotajele, lucrate la început de mânăşi apoi industrial, în lumea modei deînaltă clasă.

În 1933, Otto Weisz introduce întricotaje caşmirul, destinat a fi un sim-bol al anilor ’50. Atunci explodează,precum focurile de artificii, efectelespeciale, adică decoraţiunile din perle,paiete, strasuri, mici catarame şi dan-tele. În variantele cele mai luxoase, pu-loverele sunt căptuşite cu mătase şi auun guler detaşabil, din blană. Se ajungeapoi repede la o nouă formă de îmbră-căminte elegantă< cea pentru orice oca-zie, da, dar rafinată, care nu sare înochi şi îi asigură celui care o poartă, oplăcere completă a simţurilor. Iată, deci, că puloverul se transformăintr-o jachetă de calitate, cu glugă şibuzunare aplicate> pantalonii sunt ase-menea celor de trening (diferă numaieticheta cu preţul), cu şiret în talie. Darschimbările nu se vor opri aici. Modafiind în continuă mişcare, iar creativi-tatea tinerilor designeri nu are limite.

Pardesiul, deşi purtat de mulţiani, mai ales de către persoaneletrecute de prima tinereţe, a deve-nit foarte iubit şi printre adoles-cenţi. Nu doar că ne ţine de cald,dar ne oferă şi un aer matur şi ele-gant. Indiferent că purtăm o pe-reche de blugi şi o bluză simplă,când asortăm un pardesiu laaceastă ţinută, parcă se schimbătotal imaginea noastră.

Bretelele și inelele trădează origineamilitară a trenciului impermeabil. De-filările armatelor au fost însă înlocuitede cele de pe podiumurile de modă,iar concluzia este clară< pardesiul a in-trat în categoria „evergreen“ a îmbră-cămintei. Și nici nu va ieși prea curând.

Trenciul şi primele apariţii

Cu toate că a apărut ca piesă vesti-

mentară în Marea Britanie, americaniipar a fi cei care s-au îndrăgostit cel maitare de „trench coat“. Trenciul a fostrepede introdus mai ales în filmeleamericane. În producțiile de la Holly-wood aproape că nu exista detectiv par-ticular sau polițist care să nu aibă îngarderobă cel puțin un pardesiu lung.Cary Grant, Humphrey Bogart, GretaGarbo, Gregory Peck, Peter Falk în Co-lombo și mulți alții s-au afișat cu hainede culoare deschisă în producțiile încare au jucat sau în viața privată.

Pardesiul impermeabil a apărut cao alternativă la hainele grele din tuidîn timpul primului Război Mondial.Burberry și Aquascutum, ambelemărci britanice, obișnuite cu ploaialondondeză, își dispută încă invențiatrenciului. Argumentul principal al luiThomas Burberry este „gabardina“, unmaterial impermeabil ușor, din lână,bumbac sau poliester pe care l-a bre-vetat în 1888. De partea cealaltă, marcaAquascutum se ocupa de îmbrăcămin-

te rezistentă la apă încă din 1851. Celmai probabil, ambele companii au li-vrat împreună trenciuri armatei brita-nice, bucurându-se de succesul de pu-blic și după încheierea conflictululuiarmat. La fel, ambele au folosit acelașitipar< croială lungă, aproape de zonagenunchilor, bretele pentru fixareaepoleților, inele utile în prinderea hăr-ților sau săbiilor ofițerilor.

Culorile

Culoarea bej rămâne și acum ceamai folosită și reprezentativă pentruaceast[ categorie, dar desigur, de-a lun-gul celor aproape 100 de ani de exis-tență și-au făcut loc și numeroase va-riațiuni. Trenciul poate fi purtat ori-când, vremea ceva mai răcoroasă cereo jachetă capabilă să facă față vântului. În mod clasic, haina are două rânduride nasturi, în număr de șase sau zece.Bărbaților mai scunzi de înălțime li se

recomandă însă un singur rând de nas-turi, pentru a nu părea „îngropați“ înmaterial. 

În cazul doamnelor, dimensiuneas-a scurtat vizibil de-a lungul timpului,fiind un exemplu de îmbrăcăminte ca-sual perfect în combinație cu blugi,pantaloni de culoare închisă sau fuste,dar și haina ideală pentru întâlniri im-portante la o dimensiune care depă-șește nivelul genunchilor.

Pentru bărbați, trenciul trebuie săfie îndeajuns de încăpător încât să per-mită purtarea unui pulover mai grossau a sacoului unui costum pe dede-subt. În partea de sus nu trebuie să de-pășească cu mai mult de 2cm linia na-turală a umerilor, la fel cum mânecilenu cad cu mult mai jos de lungimeamânecilor costumului.

Trenciul a devenit o piesă de îm-brăcăminte extrem de maleabilă, ac-ceptând o mulţime de combinaţii. Lafinal rămâne doar rezultatul care tre-buie să se potrivească scopului.

Sfaturi de stil - trenciul

Caşmirul provine, din punct de vedere tehnic, din stratul care creşte sub pri-mul strat superficial de păr al caprei de munte Hyrcus. Acest păr, cu o lungimecare variază între doi şi şase centimetri, are capacitatea extraordinară de aizola termic atât de frig cât şi de cald.

Puloverul de ca;mir, un simbol al rafinamentului înc[ din vremea lui Cezar

8 Informa\ia de Duminic[/23 noiembrie 2014

DIET~

În sezonul rece nu trebuie săconsumăm doar mâncăruri grasedacă dorim să arătăm foarte binevara. Iarna suntem predispuşi la în-grăşare. Dincolo de faptul că aparîn alimentaţie mâncărurile maigrase, temperaturile  scăzute detoamnă şi mai ales cele de iarnă nefac să devenim tot mai sedentari.

Dar putem contracara toate acesteamâncând sănătos, pentru a trece prin se-zonul rece arătând bine şi a întâmpinaprimăvara cu o siluet[ de invidiat. Maiales preparatele din porc sunt principalaispită a iernii, iar tradiţiile culinare spe-cifice românilor nu sunt o scuză pentrua ne îndopa fără reţinere. Există şi altealimente numai bune de consumat în se-zonul rece pentru a ne menţine silueta,chiar şi pentru a slăbi şi a întâmpina tem-peraturile calde cu o siluetă trasă prininel. Morcovii, prazul, dovleacul, ustu-roiul, broccoli, varza sunt produse idealepentru a ne menţine o sănătate de fier însezonul rece, când suntem tot mai expuşirăcelilor şi gripei. Mai mult, ele ne potajuta să obţinem o siluetă de invidiat.

Să nu neglijăm nici fructele, mai alescitricele, mai populare iarna în alimen-taţie decât vara, când este firesc să mân-căm fructele de sezon. Pe lângă asta, auun aport crescut de vitamina C, care con-tribuie la întărirea imunităţii.

Regulile unei diete sănătoase pentru iarnă

Hidratarea continuă Mulţi dintre noi tindem să bem mai

puţină apă când se răceşte vremea, com-parativ cu sezonul cald. Însă doar pentrucă ne este mai mereu răcoare sau chiarfrig în unele momente nu înseamnă căorganismul nostru necesită mai puţinăapă.

Pentru a digera alimentele consuma-te şi pentru buna funcţionare a organis-mului avem nevoie de apă. Orice produsintrodus în corp, de la un fruct la un gră-tar de pui sau de vită, are nevoie de apăpentru a fi procesat. Mai mult, 20% dinaportul zilnic de apă este consumat decreier. Aşadar, hidratează-te!

Bea doi litri de apă şi iarna. Dacă ţi-e greu să ţii pasul cu cantitatea de apăbăută zilnic, atunci poţi să-ţi numeri pa-harele de apă. Indicat este să bei cel puţin8 pahare de 250 de mililitri de apă pe zi.Dac[ eşti la serviciu şi ţi-e greu să faciture de la birou la rezervorul cu apă, um-ple-ţi o sticlă de 500 de mililitri şi beadin ea şi asigură-te că bei 3 sau 4 sticlepline în fiecare zi.

Mişcarea nu a stricat niciodatăDacă eşti obişnuit să faci sport, nu

înceta doar pentru că au scăzut tempe-

raturile, pentru că au venit ploile sau pen-tru că zăpada îţi trece de glezne. Chiar şiîn casă, fă măcar 30 de minute de mişcareîn fiecare zi.

Continuă să ieşi la plimbări. Îmbra-că- te bine şi ieşi în parc când ai timp,plimbă-te măcar 40 de minute.

Băuturile caldeCiocolata caldă este un deliciu şi tin-

dem să bem mai multă în sezonul rece.Dar o cană mare de ciocolată caldă saude cafea cu frişcă, lapte şi sirop potconţine aproximativ 300 de calorii.Aşadar, bând astfel de produse rişti să-ţicreşti aportul caloric şi, implicit, numărulde kilograme.

O opţiune mult mai bună sunt cea-iurile de toate soiurile dacă vrei să te în-călzeşti cu o băutură caldă. Ceaiurileconţin antioxidanţi, iar singurele caloriicare intră în ele sunt din zahărul, mierea

sau laptele puse în ele.

Fructele înving obosealaTemperaturile scăzute au un efect ne-

gativ asupra tuturor organismelor< ne facsă ne simţim obosiţi, letargici, chiar şidupă nopţi dormite bine. Pentru a con-tracara acest efect mănâncă fructe şi le-gume din plin, cel puţin de două ori pezi. Îţi poţi lua la serviciu sau la şcoală do-uă mere, iar cel puţin una dintre mese săconţină o salată bogată.

Ciorbe şi supeCa să te încălzeşti, consumă supe şi

ciorbe cu conţinut scăzut de grăsime.Sunt uşor de preparat, este suficient sălaşi carnea pusă în ele să-şi lase grăsimea.Ca să mănânci mai puţin, începe-ţi me-sele cu o supă sau o ciorbă. Chiar dacăai senzaţia că nu te satură iniţial sau con-sideri că nu poţi mânca şi supă sau ciorbăşi felul al doilea, s-a dovedit statistic căpersoanele care consumă mâncăruri li-chide sunt mai slabe şi mai sănătoase.

Grătarele Ca să nu stai ore în şir în bucătărie

făcând cine ştie ce minunăţie cu umplu-tură la cuptor, optează pentru carne lagrătar. Poţi mânca aproape orice fel decarne. Mai mult, poţi să o iei şi la pachetşi să o mănânci la birou, evitând astfelsă-ţi cumperi covrigi, biscuiţi sau pro-duse de patiserie. Aşadar, dacă vrei o ma-să mai consistentă, fă-ţi un grătar şi o sa-lată.

PrăjituriPrăjiturile sunt în mare vogă iarna,

iar tăvile aburinde, abia scoase din cup-tor, pline cu dulciuri cu miros descorţişoară, măr şi altele ne îmbie, uneori,atât de tare încât ne vine să mâncăm otavă întreagă. Soluţia ideală sunt prăji-turile din două îmbucături.

Ce consum[m iarna pentru a ar[ta impecabil vara?

Puțini sunt cei care știu că exis-tă două tipuri de sare, printre careși sarea amară, care este de faptsulfat de magneziu hidratat.

Sulfatul de magneziu este un mineralsolid, cu aspect cristalin, de culoare albăce are ca și principală caracteristică gus-tul amărui. Este o substanță extrem defolosită în medicina naturistă, având osumedenie de beneficii ce vor fi enume-rate în rândurile de mai jos.

La ce se utilizează sarea amară?

În primul rând sarea amară se utili-zează pentru cura de detoxifiere a fica-tului asemeni sării de mare, ceea ce în-seamnă că ajută întreg organismul uman.Cura de detoxifiere cu sare amară esteușor de ținut. Tot ceea ce trebuie să facieste să bei un pahar de apă în care aiadăugat o lingură de sare amară dupăfiecare masă. Această soluție ajută la cu-rățarea colonului, astfel că, grăsimile nuse vor mai depune. A nu se exagera cuaceastă cură. Nu se recomandă pe termenlung, ci doar atunci când simți nevoia.

Sarea amară se mai utilizează și pen-tru ameliorarea durerilor musculare. Du-pă o oră de alergat, corpul tău s-ar putea

să prezinte crampe musculare sau dureriputernice în diferite zone ale picioarelor.Tot ceea ce trebuie să faci, este o baie cusare amară. Umple cada și adaugă douăpahare de sare amară de dimensiune me-die. În câteva minute deja vei simți cumdurerea dispare și corpul îți va fi la fel caînainte. Este ideală pentru curele de slă-bire.

Beneficiile sării amare

Sarea amară se folosește și pentruvindecarea luxațiilor, a entorselor și a

contuziilor. Din nou, aceeași metodă tre-buie utilizată. În doar 30 de minute, lu-xațiile și contuziile se vor ameliora, iarinflamațiile produse datorită acestor ac-cidente se vor diminua considerabil.

Așadar, sarea amară este un ingre-dient minune, dar foarte puțin utilizat.Indiferent dacă urmezi o dietă de slăbire,ai o durere musculară sau dorești să îțiîntinerești tenul și să îți hidratezi părul,alege să utilizezi sarea amară.

Cura de detoxifiere de o zi cu

sare amarăSe dizolvă în 750ml de apă 2 pliculețe

de 30 de gr fiecare de sare amară dupăcare soluția obținută se împarte în 3 cănide câte 250 ml fiecare. Mai aveți nevoiede 200 ml ulei de măsline presat la receși 3 lămâi medii. Pentru a urmaaceastă cură de detoxifiere cu sare ama-ră este nevoie să aveți o zi liberă, deoareceo să petreceți foarte mult timp la toaletă(o zi liberă de la job sau o zi de sâmbătăeste ideală).

La ora 10 serviți în mod normal mi-cul dejun, prima masă a zilei după carenu mai consumați nimic până la ora 14.

La ora 14 serviți prima cană de la-xativ preparat prin metoda de mai sus.La ora 16 serviți a doua cană din laxativ.

La ora 18 se înghite uleiul de măslinecu zeama scursă din 3 lămâi. Timp de ooră înainte și după masa de la ora 18 nuse consumă apă. După această masă o săstați la toaletă poate și mai mult de 30 deminute.

La ora 20 luați ultima cană de laxativ,iar la ora 23 consumați o cană de grișfiert în lapte.

Pe toată durata zilei de cură nu seconsumă nici un aliment decât cele spe-cificate mai sus, iar apa se poate consumatoată ziua cu excepția criteriului meseide la ora 18.

Cura de detoxifiere cu sare amar[

Preparatele din porc sunt principala ispită a iernii, iar tradiţiile culinare specificeromânilor nu sunt o scuză pentru a ne îndopa fără reţinere. Există şi alte alimentenumai bune de consumat în sezonul rece pentru a ne menţine silueta, chiar şipentru a slăbi şi a întâmpina temperaturile calde cu o siluetă trasă prin inel. 

Sezonul rece este asimilat mai alescu citricele. Cum se instalează frigul, înfiecare casă se simte un parfum dulcede portocale sau mandarine. Acestefructe nu doar că sunt pline de vitamine,mai ales vitamina C, dar pot fi introduseși în dietă.

Citricele sunt fructe delicioase și să-nătoase, datorită conținutului bogat învitamine (A, B, C, E, K), în minerale(calciu, cupru, fier, magneziu, mangan,zinc), electroliți (sodiu și potasiu), fibreși carbohidrați. Pot fi consumate ca ataresau în salate de fructe, la desert sau camasă individuală. Sunt recomandate șiîn dietele de slăbire, întrucât sunt sa-țioase, grație aportului de fibre, și săraceîn calorii.

Dacă vrei să urmezi o dietă cu citri-ce, trebuie să știi și câte calorii au o por-tocală, o mandarină, o clementină saualte citrice pe care vrei să le integrezi îndietă.

Află, așadar, câte calorii are o por-tocală, o mandarină sau o clementină șice beneficii aduc acestea organismului!

Câte calorii are o portocală?

O portocală de mărime medie poatecântări 250-300 gr. Pentru a afla câte ca-lorii are o portocală, trebuie să știi că100 gr de portocale conțin 47 kcal, așa-dar o portocală medie va avea până în150 kcal.

Consumate regulat, deci nu doar peparcursul unei diete, portocalele previncancerul, afecțiunile renale, reduc co-lesterolul, reglează tranzitul intestinal,îmbunătățesc acuitatea vizuală, regleazătensiunea arterială, protejează pielea șiluptă împotriva radicalilor liberi.

Câte calorii are o mandarină?

Mandarinele, ceva mai dulci decâtportocalele, au 53 kcal/100 gr și o mul-țime de beneficii< țin răceala la distanță,combat constipația grație concentrațieiridicate de fibre, îmbunătățesc vederea,favorizează sănătatea inimii, ameliorea-ză simptomele astmului și bronșitei,combat radicalii liberi și detoxifiază or-ganismul. În plus, aceste citrice previncancerul, diabetul și bolile hepatice, scadriscul apariției aterosclerozei, scad co-lesterolul, reglează tensiunea arterială,mențin sănătatea și frumusețea pielii șipărului. 

Câte calorii are o clementină?

Clementinele sunt un hibrid rezultatdin încrucișarea mandarinelor cu por-tocalele amare. Consumate regulat, aces-te fructe asigură o bună detoxifiere a or-ganismului, combat radicalii liberi, în-tăresc sistemul imunitar, previn alergiile,favorizează acuitatea vizuală și ajută larefacerea colagenului din piele, fiind uninamic redutabil al ridurilor și vergetu-rilor. Pentru că tot suntem la capitolulfrumusețe, nu trebuie să uităm faptul căaceste fructe sunt aliați de încredere înlupta împotriva kilogramelor în plus,100 gr clementine conținând doar 38kcal. Iată încă o veste bună< aceste caloriisunt negative. În cazul alimentelor careconțin acest tip de calorii, organismulconsumă multă energie pentru a le me-taboliza.Astfel cu acest bagaj de informații desprecitricele cele mai iubite, vei putea adoptași tu o cură care îți va face bine și silueteiși frumuseții.

C]te citrice se potconsuma iarna?

23 noiembrie 2014/Informa\ia de Duminic[ 9

~n prim[vara anului 2011 asis-tam impresionat `n sala Studio aTeatrului de Nord la premieraunui one-man show plin de for\[,cu mesaj social ;i impact vizual,realizat de actorul Vlad Chico ;iintitulat “Ultimul lepros”, con-struit pe texte de Vlad Zografi. S-a jucat foarte pu\in atunci, dinp[cate.

De aceea vestea c[ spectacolul seva relua a fost o bucurie pentru cei cel-au v[zut la na;terea sa. Era ;i mai in-teresant[ contribu\ia lui Radu Botar laregie, ca unul care a realizat cel pu\indou[ recitaluri r[mase ̀ n memoria pu-blicului< “Novecento” ;i “Bufonul re-gelui”. Ne-am bucurat s[-l revedem peRadu la intrarea `n sala de spectacol,pentru c[ tratamentele urmate par s[-i fi fost de folos.

Premiza spectacolului, prin textulales de actor, este condi\ia omului bol-nav, printr-un exemplu cu ad[nci sem-nifica\ii inclusiv ̀ n etosul biblic< lepra,o boal[ care impune distan\area de oa-meni, de societatea ;i preocup[rile lor,;i o dureroas[ singur[tate. Leprosul luiZografi devine un ascet f[r[ voie, unvagabond care t]nje;te dup[ afec\iunesincer[ ;i, pe undeva, un cinic asumat,unul care vede falsitatea din jurul s[u;i o expune f[r[ menajamente.

~n spectacolul revizuit, care a avutpremiera duminica trecut[, primamen\iune a leprei e `nso\it[ de un gestal actorului care trimite conceptul, li-teralmente, `ntre ghilimele. Riscul celmare este diluarea puternic[ a impac-tului piesei, care devine un fel de “divanal proscrisului cu lumea”, o serie deprocese de inten\ie adresate omenirii,medicilor, preo\ilor, interesante ca idee,dar lipsite adesea de sev[. De aseme-nea, s-a renun\at la machiajul care,dup[ cum vede\i `n imagine, aproape`l desfigura pe Vlad Chico `n variantaini\ial[ a monologului. Dramatismulparoxistic al scenei din Evanghelii `ncare Isus s[rut[ un lepros - evocat[ `nspectacolul curent ;i ilustrat[ cu im-agini ale unui sobor de preo\i echipatcu toat[ parafernalia de rigoare - deriv[;i din vizualitatea scenei, cu chipulbo\it de boal[ al leprosului, atins ;icur[\it de puterea divin[. Renun\areala machiaj, ̀ n edi\ia 2014 a acestui one-man show, transform[ personajul ̀ ntr-un simplu paria social, un vagabond.Desigur, discursul lui r[m]ne actual ;iprovocator, dar ce leg[tur[ mai are astacu un lepros, ba chiar cu “ultimul le-pros”?

Acestea fiind spuse, spectacolul are;i multe p[r\i bune, `n majoritatea lorlegate de presta\ia actoriceasc[ a luiChico. Acesta aduce `n scen[ o marevarietate de tonuri ;i ofer[ o demons-

tra\ie de mi;care scenic[ (ies `n evi-den\[ sincopele epileptice ale bolna-vului, punctate multimedia ;i ̀ ncheiatecu fraza-motto “Pentru o via\[s[n[toas[ inspira\i, expira\i”, semnalde revenire la normal). Decorul ame-najat de Adrian Ganea e simplu, darnu modest, iar folosirea unui ecran detelevizor dezafectat e unul din momen-tele importante ;i interactive ale serii,percutant `n special `n zile ca acestea,în care credibilitatea televiziunii este`n c[dere liber[. Partea audiovizual[ afost asigurat[ de Blue Sound.

Pe de alt[ parte, finalul sentimental,abia ;optit, las[ din nou o senza\ie deliteratur[ motiva\ional[ de duzin[, ge-nul prevalent `n libr[rii `n zilele noas-tre, `n loc s[ provoace catharsisul pecare, de bine de r[u, mul\i spectatori l-au resim\it la finalul premierei primeiversiuni. A; ̀ ndr[zni s[ spun c[, ̀ n no-ua sa ̀ nf[\i;are, “Ultimul lepros” e preacuminte, prea manierat. Dac[ ̀ n multespectacole jocul mai grosier stric[ an-samblul, aici ar fi nevoie de mai multpatos ;i, neap[rat, de recuperarea im-pactului vizual pierdut. Pentru c[, `nfond, personajul lui Zografi `ntrupatde Vlad Chico este un om aflat la limitadisper[rii, un loc din geometria sufle-tului unde fine\urile au fost l[sate demult deoparte.

Spectacolul va fi reluat ̀ n seara zileide joi, 4 decembrie.

Joi sear[, sala Filarmonicii afost gazda unui concert special.A fost celebrat[ aniversarea unu-ia din cei mai importan\i colabo-ratori ai orchestrei simfonices[tm[rene, violonistul DanielPodlovschi, care a `mplinit `nacest an 75 de ani de via\[, fiindunul din cei mai longevivi vio-loni;ti concerti;ti din Europa.

Pentru acest moment specialmaestrul a preg[tit un tur de for\[< treiconcerte pentru vioar[ ;i orchestr[semnate de Bach, Mozart ;i Beethoven(acesta din urm[ ocup]nd integralpartea a doua a serii).

Un asemenea program nu s-a maiprezentat la Satu Mare din vremea re-gretatului :tefan Ruha, iar Daniel Pod-lovschi, de;i r[cit, a dus la bun sf]r;itcu bine aceast[ `ncercare. Concertulde Beethoven, cel mai dificil dintre ce-le trei, a fost ;i cel mai reu;it, inteli-gen\a ;i experien\a solistului ajut]ndu-l s[ dep[;easc[ cu brio provoc[rile par-titurii ;i s[ `;i pun[ amprenta perso-nal[ asupra interpret[rii acesteia. Or-chestra a fost condus[ de dirijorul eipermanent, :tefan Novak, iar la finalulserii celebrul violonist, aplaudat ̀ n pi-cioare de cei prezen\i, a g[sit resurses[ ofere ;i un bis.

Datele unei mari cariere

O prezentare sintetic[ a cariereimaestrului a fost realizat[ de Filarmo-nica “George Enescu” ;i o reproducem`n cele ce urmeaz[.

Daniel Podlovschi s-a născut la

Iași, la 20 februarie 1939. A începutstudiul viorii la șase ani cu tatăl său,Rudolf Podlovschi, profesor de vioarăși violonist la Filarmonica din Iași.Progresele lui au fost atât de rapide,încât au condus la debutul său solisticla vârsta de 7 ani cu Concertul în laminor de Vivaldi, pe scena TeatruluiNațional din Iași. În 1949 s-a mutat laBucurești și a început lecțiile cu repu-tatul pedagog Garabet Avakian. În1960 a absolvit Conservatorul din Bu-curești la clasa profesorului Avakian,

remarcându-se printre cei mai talen-tați violoniști din generația sa.

Ca student, a participat la festiva-luri republicane, a obținut premiul Ila Concursul Național din 1957 și,apoi, premiul al II-lea la Festivalul Ti-neretului de la Moscova din același an.A mai obținut distincții la Concursu-rile Internaționale „George Enescu”(București, 1958 - premiul III, `ncondi\iile `n care Premiul I a fost ad-judecat de :tefan Ruha, n[scut la Carei- n.red.) și „Ceaikovski” (Moscova).

A făcut studii postuniversitare laMoscova cu Iuri Iankelevici> în 1969,cu recomandarea lui Isaac Stern, a ob-ținut o bursă la Juilliard Shool of Musicdin New York, la clasa legendaruluipedagog american Ivan Galamian. ÎnSUA a urmat și clasa de măiestrie a luiItzhak Perlman (la Detroit). În perioa-da studiilor de peste Ocean a predatmuzica de cameră la Colegiul „SarahLawrence” (statul New York).

Vastul său repertoriu cuprinde in-tegrale de Bach, Beethoven, Händel,

Mozart, Grieg, Schubert, Schumann,Prokofiev, Franck, Fauré, Ravel, nu-meroase piese de virtuozitate de Pa-ganini, Wieniawski, Sarasate, Ceai-kovski, Haciaturian ș.a. Interpreteazăfrecvent, în țară și străinătate, concer-tele de Boccherini, Bach, Beethoven,Brahms, Mozart (nr. 4, 5, 7 și Simfoniaconcertantă), Lalo, Ceaikovski, Sibe-lius, Haciaturian, Mendelssohn,Bruch, Șostakovici (nr. 1), precum și22 de concerte românești – de Cau-della, Capoianu, Bughici, Glodeanu,Paul Constantinescu, Nottara, Timaru,Golestan, Vieru, Berger, Feldman ș. a.După Enescu, el este interpretul luiCaudella (fiind solist la Filarmonicadin Iași, a promovat intens creațiacompozitorilor din această parte dețară). Daniel Podlovschi a cântat cutoate orchestrele din țară, a înregistratpentru radio, televiziune și Electre-cord.

Ca solist sau în formații cameralea efectuat turnee în Austria, Bulgaria,Egipt, Finlanda, Marea Britanie, Ma-roc, Norvegia, Franța, Grecia, Germa-nia, Iran, Iugoslavia, Italia, Japonia,Olanda, Polonia, Suedia, Spania, SUA,Ungaria și fosta URSS, pretutindenifiind apreciat de public și de presa despecialitate. Cântă în formații de trioși cvartet de coarde (în 1963 a fondatCvartetul Muzica la Ia;i).

Daniel Podlovschi este un virtuozal viorii în cel mai înalt și mai adâncsens al cuvântului> sunetul său esteamplu, generos, tehnica perfect pusăla punct. Mai mult încă, este un mu-zician și un artist, cu un imens și bi-nemeritat prestigiu.

A consemnat Vasile A.

“Ultimul lepros”, one-man show `n edi\ie revizuit[ ;i re`nc[lzit[

Daniel Podlovschi al[turi de orchestra Filarmonicii “Dinu Lipatti” condus[ de :tefan Novak

Filarmonica a celebrat aniversareamaestrului Daniel Podlovschi

CULTUR~Pentru acest moment special maestrul a preg[tit un tur de for\[< trei concerte pentru vioar[ ;i

orchestr[ semnate de Bach, Mozart ;i Beethoven (acesta din urm[ ocup]nd integral partea adoua a serii).

10 Informa\ia de Duminic[/23 noiembrie 2014

RELIGIE

“Astăzi Fecioara cea curată seaduce în biserică, Împăratului tu-turor, Dumnezeului şi Mântuito-rului a toată viaţa noastră, spresălăşluire fără prihană. Astăzisfinţenia cea curată, ca o pruncăde trei ani, în Sfânta Sfintelor seaduce. Acesteia să-i strigăm cu în-gerul< Bucură-te, ceea ce singurăeşti între femei binecuvântată”.

Semnificaţii religioase

Motivul acestei sărbători – pe carePărinţii Bisericii au început să o cin-stească de prin anul 750 – constă înaducerea cu evlavie în Templul Legiivechi din Ierusalim, a copilei de treiani care avea să devină Maica Dom-nului nostru Iisus Hristos. Acest epi-sod nu se găseşte consemnat în SfântaScriptură, ci se bazează numai peTradiţia Bisericii, perpetuată din ge-neraţie în generaţie prin viu grai şi fi-xată în cele din urmă în scris. Ana,care toată viaţa ei a fost stearpă, nepu-tând da naştere niciunui copil, se ruga,împreună cu bărbatul ei Ioachim, luiDumnezeu, ca să îi binecuv]nteze şipe ei cu un copil, promiţând că, dacăle va împlini cererea, îndată îl vor dăruişi închina Domnului. Rugăciunile lorfierbinţi au fost ascultate. Ca atare, cunespusă bucurie, a născut Sfânta Anape cea care s-a făcut pricina mântuiriineamului omenesc, pe cea care a adusîmpăcarea dintre Dumnezeu şi oa-meni, pe Preasfânta şi de DumnezeuNăscătoarea şi Pururea Fecioară Ma-ria. (vezi Arhim. Ilie Cleopa).

Ajungând la vârsta de trei ani, pă-rinţii au adus-o la Templu, încre-dinţând-o preoţilor. Luând-o arhiereulZaharia, a purtat-o până în SfântaSfintelor, partea cea mai aleasă dinTemplu, în care nimeni nu avea accesdecât numai arhiereul, o singură datăpe an. El a procedat astfel aflându-sesub insuflarea lui Dumnezeu, Cel Ceavea să se nască dintr-însa spre mân-tuirea lumii. A rămas Fecioara acolo,petrecând doisprezece ani de sfântăvieţuire, hrănită fiind cu hrană cereas-că de către Arhanghelul Gavriil. Eraun înger printre oameni, coborând cuadevărat cerul pe pământ. La Templuldin Ierusalim se găseau trei rânduride chilii, în care locuiau, cu frică deDumnezeu, fecioare şi văduve închi-nate Domnului, preoţi şi slujitori, fie-care având un rol bine definit. Înaceastă atmosferă aleasă, Maria de-prindea neîncetat, sub supraveghereafecioarelor mai în vârstă, lucrul de mâ-nă, citirea Sfintei Scripturi şi mai ales,rugăciunea. Plină de smerenie, se rugamereu lui Dumnezeu. De aceea, spu-neau Sfinţii Părinţi atât de frumos des-pre Fecioara Maria< “Cât poate Dum-nezeu cu puterea, poate şi Maica Dom-nului cu rugăciunea”.

Când s-a apropiat momentul Bu-nei Vestiri, ieşind de la Templu, Mariaa descoperit arhiereului şi preoţilor căea, încă dinainte de-a se naşte, a fostfăgăduită lui Dumnezeu şi că ea însăşia ales să ducă o viaţă de feciorie neîn-treruptă. Drept urmare, la cincispre-zece ani a fost logodită cu dreptul Iosif,care a înţeles înalta chemare a Mariei,slujind atât ca martor la naşterea cea

fără de prihană a Domnului în peşterasăracă din Betleem, cât şi ca ocrotitorla fuga sfintei familii în Egipt şi în-toarcerea la Nazaret, în pământul luiIsrael.

Tradiţii

Sărbătoarea Intrării Maicii Dom-nului în biserică se numeşte în popor“Ovidenie” sau “Vovidenie”. În aceastăzi, spune Tudor Pamfile (“Sărbătorilela români”, Bucureşti, 1997, pp. 215-217), “s-a vedit lumea pe care Dum-nezeu a blagoslovit-o la Blagoviştenie(Buna Vestire). De aici urmează cre-dinţa că această sărbătoare se ţine pen-tru ochii ce văd, pentru vederi. În acestscop, unii oameni sfinţesc câte un fu-ior, cu ajutorul căruia, la nevoie, seşterg pe ochi, cu apă”. Prin unele locuri,ferestrele, uşile şi locurile de culcarese ung cu usturoi în speranţa că acelecase vor fi ferite de farmece. De la Ovi-denie se spune că începe iarna. Dacăninge în această zi înseamnă că iarnacare urmează va fi una grea. Dacă vafi senin şi soare de Ovidenie, atuncivara va fi secetoasă> dacă “va fi nor şilinişte, peste an vor fi bolişti”. Alţi oa-meni spun că în seara de Ovidenie se“noroceşte” anul ce vine< dacă pe cervor fi stele, senin, frumos, anul va firău> dacă va fi ninsoare (nu ger saupromoroacă), anul va fi bun.

Ziua de Ovidenii, scrie TudorPamfile, este importantă şi aşteptatăde gospodine ca “să-şi poată da de po-mană lumina de veci”, adică lumânareacare nu se va stinge niciodată pe lumea

cealaltă. Se dau de pomană lumânăriaprinse, fiindcă “Ovidenia este numaipentru lumini”, dar se adaugă şi colă-cei, apă, mâncare, obiecte de îmbră-căminte. Lumânările sunt duse la bi-serică, sunt sfinţite, apoi se aprind şise împart oamenilor. Româncele augrijă să aprindă lumânări şi să dea depomană pentru sufletele celor înecaţi,morţi fără lumânare la căpătâi, morţiîn întuneric, ca să aibă şi ei calea lu-minată pe lumea cealaltă. Această grijăcreştinească ar trebui să reprezinte opreocupare pentru fiecare familie. Po-menile care se fac în această zi poartănumele de “moşii de Ovidenii”, darbucatele care se împart sunt de post,întrucât a început deja Postul Crăciu-nului, fiind doar dezlegare la peşte.Cei care nu au copii se roagă stăruitorîn această zi ca Dumnezeu să-i bine-cuvinteze cu dar de copii (la fel cumi-a binecuvântat pe Zaharia şi Elisa-beta cu Fecioara Maria), pentru a aveamoştenitori, dar şi pentru “a avea pecine să lase în urmă, după răposare,cu grija luminii de veci”. De aici, rea-lizăm credinţa pe care o au românii înputerea rugăciunilor făcute pentru ceiadormiţi (morţi). Poporul român ştiecă după moarte nimeni nu mai poatelucra nimic pentru propria sa mântui-re, fiind de folos numai rugăciunile,parastasele, lumânările aprinse, mi-losteniile, pomenile făcute de cei ră-maşi în viaţă. Chiar dacă acum un su-flet suferă în iad, prin rugăciunile celorvii, acel suflet, la Judecata de Apoi, sepoate învrednici de fericirea cea veşni-că. Cum ne comportăm noi acum faţă

de cei adormiţi, la fel vor proceda şiurmaşii noştri. De aceea, copiii trebuieînvăţaţi să se roage şi pentru cei morţi.

Indiferent de obicieiurile pe carele ţin, românii respectă sărbătoareaIntrării în biserică, încercând să nu lu-creze, ci să meargă la sfânta biserică,spre a se întâlni cu Maica Domnuluiprin rugăciune şi cântare. Maica Dom-nului este Maica noastră. În venelenoastre, precizează Î.P.S. Irineu al AlbaIuliei, trebuie să circule iubirea fier-binte pentru Maica noastră a tuturor,în aşa fel încât să ne asemănăm cu ea.Noi, creştinii, Îl avem pe Dumnezeuca Tată bun şi iubitor şi pe MaicaDomnului ca mamă bună în bucuriilenoastre, dar şi în durerile şi necazurileprin care trecem uneori şi nimeni din-tre cei care aleargă cu credinţă şi cudragoste spre mijlocirea şi ajutorul einu rămâne ruşinat şi părăsit.

Viaţa noastră pe pământ este ade-sea plină de suferinţă şi de întristare<sufletul, bolnav de păcate, trupul îndureri se chinuie, deoarece Dumne-zeu, pentru păcatele săvârşite de cătrenoi, îngăduie să fim pedepsiţi. Însă,alergând către Maica lui Dumnezeu şicăzând înaintea preacinstitei sale icoa-ne, cu lacrimi în ochi, inimile noastrese umplu de bucurie şi de veselie, fi-indcă Fecioara Maria apără, acoperăşi îi păzeşte pe toţi cei săraci şi lipsiţide ajutor, izbăveşte din ispite, din ne-cazuri şi din nevoi pe cei care cu în-credere o cheamă în rugăciune, pre-cum ne asigură “Acatistul Maicii Dom-nului, bucuria tuturor celor necăjiţi”.

Preot dr. Cristian Boloş

Preoţii căsătoriţi din Bisericile Cato-lice Răsăritene vor putea de acum să îşidesfăşoare activitatea pastorală şi în afarateritoriilor lor tradiţionale, adică în afaraOrientului Mijlociu şi a Europei de Est -arată catholica.ro.

Aceasta înseamnă că îşi vor putea ur-ma credincioşii în ţările în care au emi-grat. Decizia a devenit oficială odată cuaprobarea de către Papa Francisc a docu-mentului Congregaţiei pentru BisericileRăsăritene, document intitulat “PontificiaPraecepta de Clero Uxorato Orientali”.După cum arată Vatican Insider, în rea-litate prea puţine schimbări vor exista înItalia şi în alte ţări unde nu există încăzone de jurisdicţie pentru imigranţii derit răsăritean, după cum există însă înSUA, Marea Britanie şi Franţa – Mitro-polii, Eparhii, Exarhate. În aceste cazuri,Facultatea de a admite clerul căsătorit "vacontinua să fie rezervată Sfântului Scaun,care o va exercita în cazuri concrete şi ex-cepţionale după ce a cerut părerea res-pectivelor Conferinţe Episcopale".

Cu toate acestea, măsura este un sem-nal important de deschidere în direcţiagarantării asistenţei spirituale a im-igraţilor de rit răsăritean care adesea, ne-având cler de ritul lor în ţările în care tră-iesc acum, trec la ortodoxie. Congregaţiade Propaganda Fide, prin decretul din 1octombrie 1890, a interzis clerului ruteancăsătorit să locuiască în SUA". Aceastăinterdicţie a fost apoi extinsă la alte Bise-rici Răsăritene şi la alte teritorii din Ame-rici, Europa, Canada, Australia, cu con-secinţa că "lipsiţi de miniştri din propriullor rit, un număr estimativ de 200 de miide credincioşi răsăriteni au trecut la or-todoxie" - titrează sursa citată.

Preo\ii c[s[tori\i de rit r[s[ritean vor putea sluji

în \[rile occidentale

Sinodul Mitropoliei Ortodoxe a Clu-jului, Maramureșului și Sălajului își ex-primă îngrijorarea față de campaniile totmai agresive la care sunt supuși copii șitinerii care învață în școlile din țara noas-tră, prin faptul că în numele unei așa ziselibertăți de gândire și de conștiință și adrepturilor ființei umane, reprezentanțiai societății civile cer tot mai insistenteliminarea obligativit[\ii pred[rii religieiîn ;colile publice.

În acest context, recenta hotarâre aCurții Constituționale de a solicita acor-dul scris al părinților ca elevii să participela orele de religie, cu toate consecințelede rigoare, reprezintă un regres față deactuala Lege a Învățământului, care pre-vede religia ca disciplină obligatorie destudiu. (...) Se știe că școlile noastre suntagresate tot mai mult de tentația tutunu-lui, a alcoolului, a drogurilor, a sexuali-tății premature, a vulgarității de limbajși a devierilor de comportament și c[ sin-gurele autorități capabile să le stăvileasc[sunt familia, școala si Biserica. În acestcontext religiei îi revine rolul principalde a-i învăța pe copii și pe tineri binele,să fie toleranți și să aibă discernământ.(...)

De aceea, Sinodul Mitropolitan alMitropoliei Clujului, Maramureșului șiSătmarului face un apel către toate insti-tuțiile abilitate ale statului, către părinți,elevi și către toți factorii activi implicațiîn educația copiilor și tinerilor, să aperestatutul orei de religie ca disciplină obli-gatorie de studiu, care nu este o achizițiea istoriei sau un bun al Bisericii, ci undat constitutiv al condiției umane și te-meiul oricărei morale adevărate.

Revolta bisericii pentru scoaterea

religiei din programa;colar[

Care este temeiul s[rb[torii “Intrarea în biseric[ a Maicii Domnului”?

Ajungând la vârsta de trei ani, părinţii au adus-o pe Maria la Templu, încredinţând-o preoţilor

Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în biserică se numeşte în popor “Ovidenie” sau “Vovidenie”.De la Ovidenie se spune că începe iarna. Dacă ninge în această zi înseamnă că iarna care urmeazăva fi una grea. Dacă va fi senin şi soare de Ovidenie, atunci vara va fi secetoasă.

23 noiembrie 2014/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Când te gândeşti la electrici-tate, te gândeşti la Edison, cândte gândeşti la radio, te gândeştila Marconi, dar în realitate existăun singur geniu al electricităţiişi se pare că tocmai acesta aproa-pe că a fost uitat, un om care avisat să dăruiască omenirii re-surse inepuizabile de energie.

Numele lui este Nikola Tesla, cel ca-re, prin invenţiile sale a făcut posibilătransmiterea energiei electrice în în-treaga lume, devenind astfel un „maes-tru” al electricităţii. Un detaliu foartepuţin cunoscut, dar extrem de semni-ficativ, este că acest inventator de geniuera aromân.

Invenţii revoluţionare

Moştenirea extraordinară pe care elne-a lăsat-o şi ajutorul imens pe careaceasta îl reprezintă pentru întreagaomenire poate fi văzut peste tot acolounde este folosit electromagnetismul.De numele său se leagă celebrul expe-riment Philadelphia şi primul contactcu alte civilizaţii, savantul recepţionânddin spaţiu un semnal radio repetat.

Pe lângă descoperirile sale din do-meniul electromagnetismului (curentulalternativ mono şi polifazat, motoarede tot felul, tehnologii de înalt[ frec-venţă şi înaltă tensiune etc) şi al ingi-neriei, Tesla este considerat un pionierîn mecanică (ex. Turbina Tesla), robo-tică, balistică, ştiinţa calculatoarelor, fi-zica nucleară şi fizica teoretică.  Şi to-tuşi, în mod inexplicabil, istoria paresă fi uitat de acest om cu totul remar-cabil, care a dăruit atât de multe invenţiirevoluţionare umanităţii.

Genialul savant a fost inventator, fi-zician, inginer mecanic şi inginer elec-trician, fiind considerat unul dintre ceimari oameni de ştiinţă ai sfârşitului se-colului XIX şi începutului secolului XX.Invenţiile şi cercetările teoretice ale luiNikola Tesla stau la baza cunoştinţelormoderne despre curentul alternativ, pu-terea electrică, sistemele de curent al-ternativ, incluzând sistemele polifazate,sistemele de distribuţie a puterii şi mo-torul pe curent alternativ, care au de-terminat cea de-a doua Revoluţie In-dustrială. Una dintre cele mai impor-tante invenţii ale sale este generatorulde curent alternativ.

Tot lui îi datorăm şi primul sistemde comunicaţie fără fir (wireless), pri-mii roboţi, prima telecomandă, ideeade vehicul cu decolare verticală şi altele.

Tesla a propus o schemă care arătaca un science-fiction< un sistem globalde comunicaţii fără fir pentru a trans-mite mesaje telefonice dincolo deocean> pentru a transmite ştiri, muzică,rapoarte privind piaţa bursieră, mesajeprivate, pentru a securiza comunicaţiilemilitare în orice colţ al lumii. "Cândcomunicaţia fără fir va fi aplicată pescară largă, pământul va fi transformatîntr-un creier uriaş, capabil să răspundădin orice colţ al său,” spunea Tesla. 

Secretul energiei gratuite

Nikola Tesla a rămas în istorie princurentul alternativ, motoarele şi gene-ratoarele moderne de curent alternativşi, stupoare, tuburile fluorescente. Nu-mele lui e legat de inducţia magnetică,ce se măsoară în "Tesla".

Bobina Tesla este una dintre in-venţiile sale, care şi astăzi este un foarte

bine păstrat secret al tehnicii tensiuni-lor înalte. Inventată în 1891, bobina Te-sla este un transformator special, carese alimentează de la reţea sau de la ba-terii şi care ridică tensiunea până la sutede mii de volţi şi chiar mai mult, obţin-ând astfel curent de înaltă frecvenţă.

Ingeniozitatea invenţiei lui Teslaconstă în faptul că în cazul acestei bo-bine nu este vorba de o creştere a ten-siunii corelată cu scăderea amperajului,aşa cum se petrece la un transformatorobişnuit, ci de un câştig extraordinarde putere, care se realizează prin intra-rea în rezonanţă cu energiile subtile alenaturii.

Bobina Tesla poate fi folosită pentruiluminatul artificial, pentru dezinfec-tarea apei, pe post de transformator ra-dio, transformator de energie electrică,precum şi în domeniul comunicaţiilorglobale, în electroterapia cu curenţi deînaltă frecvenţă, pentru generarea ra-zelor X sau ca generator de ozon pentrudezinfectare, fără consum prea mare deenergie. Şi descoperirea energiei tahio-nice i se datorează cercetărilor realizate

de Tesla. Dincolo de acestea, cel mai mare

merit al lui Nikola Tesla este munca sade pionierat în domeniul energiei gra-tuite, denumite şi free energy. Dezvă-luirea secretului generării energiei gra-tuite ar duce în scurt timp la colaps ma-joritatea industriilor existente la ora ac-tuală pe planeta noastră, care câştigăsume imense de bani pe spatele contri-buabililor. Acesta este unul din princi-palele motive pentru care cerectărilelui Nikola Tesla, care ar trebui săaparţină întregii omeniri, sunt ţinutesecrete. 

După ce bancherul J.P.Morgan ca-re-l finanța, i-a tăiat mijloacele finan-ciare pentru dezvoltarea cercetărilor sa-le ;i distrugerea laboratorului săuprintr-un incendiu devastator, NikolaTesla a trăit tot restul vieții într-o ca-meră de hotel, cu totul la dispoziție,unde ;i-a găsit ;i sfâr;itul. Multe dininvențiile sale au fost furate de cătreEdison ;i apoi produse sub brandul său,iar cele mai multe dintre ele sunt în mâ-na elitei în vreun seif strict secret.

La numai câţiva kilometri deMangalia, există o peșteră miste-rioasă în care cei mai mulţi careau pășit acolo, nu s-au mai întors.

Ascunsă în pântecele unui deal, o lu-me străveche și plină de mister încă nuse arată la faţă pentru a fi înţeleasă< Pește-ra de la Limanu.

O lume plină de istorie șimister

Locul de sub dealul de la margineacomunei Limanu nu a putut fi niciodatăexplorat în întregime, din cauza labirin-tului întortocheat de peșteri, în care mulţidintre cei care s-au aventurat mai multdecât trebuia s-au pierdut și nu au mai

găsit drumul la întoarcere. Legendele lo-calnicilor spun că peștera aceasta ciudatăeste o poartă către lumea de dincolo demoarte.

Intrarea în peșteră se face printr-opoartă metalică de la poalele dealului,mai jos de o pădurice de pini și este stră-juită de câteva pietre mari. Chipurile dinpiatră care se pot vedea la intrare au făcutca peștera să primească și denumirea de"La Icoane”, figuri care se presupune căar fi fost scrijelite în piatră pentru loculprin care se intră în pământ. “Icoana în-seamnă în limba veche “chip”, “imagine”.Nu e vorba de icoane în sensul creștin.Acolo erau niște chipuri din piatră, chiarla intrare. Bolovanii de la intrare au fostsculptaţi, când am facut eu cercetări sevedeau clar trăsăturile umane, ochii, na-sul, gura. De aceea sătenii au numitpeștera “La Icoane”. Figurile astea au fostfăcute probabil demult, în vremea daci-lor, poate ca un semn de recunoașterepentru locul prin care se intra sub pă-mânt, ori cine știe din ce alte motive”,

povestește profesorul Vasile Boroneant,expert în arheologia peșterilor.

Totuși, la aproape 200 de metri decum pășești în Peștera de la Limanu, semai pot vedea și astăzi altare ale preoţilordaci și un cap de om sculptat în calcar.După ce se înaintează tot mai mult înpeșteră, drumurile se întretaie de maimulte ori. Uneori, chiar pământul se sur-pă, astupând intrarea deja folosită și des-chide o alta de a cărei existenţă nu se știa.

Peștera are o lungime de aproape 4kilometri și sute de galerii care șerpuiescpe sub sat. Se spune că în această peșterăs-au adăpostit dacii împreună cu toatebunurile lor mai de preţ, pentru că erauprigoniţi de către romani. Tot aici s-auadăpostit mai apoi primii creștini, în cău-tarea însingurării și a unui loc de rugă-ciune departe de zgomotul lumii de afa-ră.

Nikola Tesla a inventat instala\ia care produce energie gratuit[

Un ora; subteran ale c[rui taine nu au fost descifrate< Pe;tera Limanu

Nikola Tesla a rămas în istorie prin curentul alternativ, motoarele şi generatoarele moderne decurent alternativ şi, stupoare, tuburile fluorescente. Numele lui e legat de inducţia magnetică, cese măsoară în "Tesla".

Orele de refacere a organelor corpului

Trăim cu toții într-un univers ciclic.Totul în jurul nostru se repetă< secun-dele, minutele, orele, zilele, anii, ano-timpurile, somnul, respirația, bătăileinimii. Viața e formată dintr-o întreagăgamă de cicluri care creează oadev[rat[ simfonie.

Adăugăm în fiecare zi cîte o cără-

midă la zidul vieții noastre. Dacăreu;im să menținem un ritm corect îninteriorul, dar ;i în afara noastră, “con-certul” pe care-l susținem aici, pe Pă-mînt, va fi unul lung ;i melodios. Casă reu;im asta, trebuie să ;tim cum.

Un mecanism important al corpu-lui este bioritmul cotidian al organelorinterne. Despre bioritmul corpuluiuman s-a scris destul de mult, dar des-pre cel al organelor interne, mult maipuțin.

Johanna Paungger si Thomas Pop-pe, în cartea “Aus eigener Kraft” (Prinforțe proprii), face o descriere amă-nunțită a ritmului funcțiilor organelornoastre interne.

Autorii afirmă că fiecare dintre or-ganele corpului are o activitate maximătimp de 2 ore pe zi, după cum urmează<*vezica biliară (23-1)> *ficatul (1-3)>*plămînii (3-5)> *intestinul gros (5-7)>*stomacul (7-9)> *splina ;i pancreasul(9-11)> *inima (11-13)> *intestinul sub-țire (13-15> *vezica urinară (15-17)> *ri-nichii (17-19)> *circulația sangvină (19-21), iar o acumulare generală de ener-gie se face între orele 21 ;i 23.

E foarte important cum ne trezimdimineața. Dacă am încerca să obser-văm cum se trezesc animalele dimi-neața, am constata că ele mai întîi seîntind, începînd fără grabă noua zi.

Să luăm exemplu de la animale ;isă încercăm să ne trezim dimineațalini;tiți, acordîndu-ne cîteva clipe derelaxare înainte de orice activitate zil-nică. Mulți se trezesc dimineața cu “su-fletul la gură”, cu teama că nu au timpde a rezolva ceea ce ;i-au propus.

Ar fi bine să ne trezim puțin maidevreme decît o facem de obicei pentrua simți lini;tea dinaintea zilei care abiaîncepe.

Între orele 7 ;i 9, funcțiile stoma -cului sunt la valoare maximă, deci tre-buie să luăm micul dejun fară grabă.Ar trebui să ținem cont ;i de calitatea;i cantitatea alimentelor pe care le con-sumăm la această masă.

Cu această ocazie, prin scurta că-lătorie în intervalele orare ale unei zileam încercat să vă prezint, cu ajutorulcelor 2 autori, cîteva aspecte ale ceasu-lui nostru interior.

Cunoa;terea acestor ritmuri ne facesă avem încredere în instinctele noas-tre, acționând corect pentru a ajutafuncțiile organismului. E foarte impor-tant să nu simțim că îmbătr]nim odatăcu vârsta, căci starea bună a intelectu-lui, puterea de a munci, de a iubi scadconsiderabil îmbătrânirea.

Să ne ascultăm ceasul interior ;i săîncercăm să ne adaptăm ritmului său,strivind prejudecățile. Există persona-lită\i care au trăit creând la vîrsta de 80de ani.

Cel mai mare merit al lui Nikola Tesla este munca sa de pionierat în domeniul energiei gratuite, denumite şi free energy

12 Informa\ia de Duminic[/23 noiembrie 2014

Cele zece momente care i-au schimbat via\a lui Matthew McConaughey

La cei 45 de ani ai s[i, MatthewMcConaughey are o via\[ la caremul\i al\i actori pot doar visa –un premiu Oscar pentru rolul deanul trecut din pelicula „DallasBuyers Club”, un nou blockbusterSF „Interstellar” ;i o familie mi-nunat[ pe care o ador[. Iar cuve;nicul s[u z]mbet ;i un ;armrelaxat, face ca totul s[ par[ at]tde u;or de realizat. Dar nu estea;a.

M]ndria ora;ului Longview dinstatul american Texas are o etic[ pro-fesional[ intimidant[, o sete nepotolit[de descoperire a sinelui ;i o bucuriede a tr[i care nu are nimic de-a face cucelebritatea. „De c]nd s-a n[scut a fostmai tot timpul fericit”, spune mama lui,Kay. „Este aceea;i persoan[ atent[,amabil[ ;i fericit[. Este pur ;i simpluMatthew.” La invita\ia unei publica\ii,actorul a intrat `n rolul scriitorului,`mp[rt[;ind cu cititorii zece momentedin via\[ care l-au format.

Blestemul ma;inii sport ro;ieÎn 1987, pe vremea când era la li-

ceu, avea o camionetă cu care mergeala ;coală, dar reu;ise s[-;i str]ng[ su-ficien\i bani pentru a-;i cump[ra oma;in[ sport ro;ie. „~mi pl[cea camio-neta mea ;i nu-mi p[sa dac[ era mur-dar[ sau zg]riat[. Era lejer[ ca ;i mine.Dar acea ma;in[ ro;ie era visul meusau cel pu\in a;a credeam atunci.” De`ndat[ ce a ̀ nceput s[ o conduc[, Mat-thew a devenit mult mai preocupat de

`nf[\i;area sa ;i mult mai meticulos.„~n loc s[ m[ \in dup[ fete, st[teammai tot timpul l]ng[ ma;ina mea. Iarfetele n-au mai fost a;a interesate demine. Mi-am dat seama c[ i-am acor-dat prea mult[ importan\[ ma;inii ;inu mai eram eu. A;a c[ dup[ dou[ luniam v]ndut-o, mi-am cump[rat `napoicamioneta ;i totul a revenit la normal.”

Bursa de studiu `n AustraliaLa dou[ s[pt[m]ni dup[ absolvirea

liceului, a decis s[ mearg[ la studiu `nAustralia timp de un an. ~nainte de apleca, via\a lui era una lejer[ - aveama;in[, avea un loc de munc[ care-iasigura bani de buzunar, avea note bu-ne ca s[-i mul\umeasc[ pe p[rin\i ;idou[ iubite. Dup[ ce a ajuns `n Aus-tralia, totul a disp[rut ;i ;i-a dat seamac]t de mult a depins fericirea lui deacele lucruri. „Am fost for\at s[ por-nesc de la zero `ntr-o \ar[ str[in[, s[m[ cunosc mai bine fiindc[ eram sin-gur. Am ̀ nceput s[ scriu mai mult, s[-mi pun ̀ ntreb[ri. A trebuit s[ aflu cineeram cu adev[rat, f[r[ s[ am la dis-pozi\ie siguran\a familiei ;i a prieteni-lor. A fost, cred, cel mai dificil an dinvia\a mea p]n[ ̀ n prezent. Uneori tre-buie s[ te ̀ ndep[rtezi de ceea ce cuno;tipentru a afla ce ;tii de fapt despre ti-ne.”

„Cel mai vestit v]nz[tor din lume”Dup[ ce s-a ̀ nscris la Universitatea

Texas din Austin, s-a luptat cu deciziade a alege Facultatea de Drept. Dar odup[ amiaz[ `n care a refuzat invita\iala un meci de baschet ;i a ales s[ nu

mai studieze pentru examenul din aceazi i-a adus `n cale cartea scris[ de OgMandino „The Greatest Salesman inthe World”, aflat[ sub un teanc de re-viste „Playboy”. „Cred c[ mai degrab[cartea m-a g[sit pe mine. Titlul m-aintrigat. Dup[ ce am citit-o, am g[sitnu doar curajul de a-mi schimba pro-filul din Drept `n Produc\ie de film, ci;i respect de sine, compasiune ;i`n\elepciune. Interesant e c[ toate aces-tea nu erau nout[\i, dar m-au ajutat s[fiu mai sigur pe mine c]nd puneam ̀ npractic[ lucrurile pe care le-am ̀ nv[\at`nc[ de mic, dar cumva le uitasem.”

S[ fii la momentul potrivit `n barulpotrivit

O sear[ petrecut[ ̀ ntr-un bar texan`ntr-o zi de joi i-a adus oportunitateade a participa la o audi\ie pentru unrol `ntr-un film. „Dac[ suntem sufi-cient de noroco;i s[ avem o carier[,atunci cu to\ii privim ̀ napoi la cel mo-ment care a `nsemnat ;ansa noastr[.Pentru mine a ̀ nsemnat s[ fiu ̀ n barulpotrivit la momentul potrivit.”

Dup[ ce a studiat un an la :coalade film, l-a `nt]lnit pe Don Phillips,care l-a `ntrebat dac[ era interesat deun rol ̀ ntr-un film la care lucra. A luataudi\ia ;i astfel a ap[rut pe marile ecra-ne ̀ n comedia „Dazed and Confused”.„~mi place barul acela.”

Decesul tat[luiDurerea pierderii tat[lui, pe c]nd

avea 22 de ani, l-a maturizat ;i nu amai privit niciodat[ lumea cu aceia;iochi. Tot ceea ce admirase `nainte a

cobor]t ̀ n aprecierea lui, ̀ n timp ce lu-crurile pe care le-a privit cu superiori-tate au devenit mai demne de respectuls[u. „Lumea era dintr-o dat[ plat[, iareu o priveam ̀ n ochi cu mai mult curaj;i mai mult[ motiva\ie dec]t `nainte.”

*Aventura peruvian[Rolul principal din pelicula „A Ti-

me to Kill” ;i succesul ce a urmat l-adat peste cap pe actor, f[c]ndu-l s[simt[ nevoia de a-;i rec[p[ta echilibrul.A decis s[ mearg[ `n p[durea peru-vian[ s[ g[seasc[ lini;tea de care aveanevoie. Dup[ trei s[pt[m]ni de dru-me\ii a realizat c[ ceea ce-;i dorea erachiar `n fa\a ochilor s[i.

Dac[ vrei s[ por\i blugii la dung[ ...Dup[ al doilea rol, Matthew a fost

extrem de bucuros c[ avea o persoan[care-l ajuta `n cas[. „~i povesteam, en-tuziasmat unui prieten c]t de grozavera s[ ai pe cineva care-\i face curat `ncas[, g[te;te ;i `\i calc[ jean;ii. Priete-nul a z]mbit ;i mi-a spus «Da. E grozav,Matt . . . dac[ asta `\i place – s[ por\iblugii c[lca\i.» Atunci mi-am dat sea-ma c[ nu-mi pl[ceau de fapt blugiic[lca\i la dung[.” ~n acea zi a realizatc[ mai mult nu ̀ nseamn[ neap[rat maibine ;i `nainte de a face ceva fiindc[poate, e mai bine s[ se `ntrebe dac[vrea acel lucru. „Nici acum nu-mi placblugii la dung[.”

Primul copil~nc[ de la 8 ani a ;tiut c[-;i dorea

foarte mult s[ devin[ tat[. Apari\ia fiu-lui s[u Levi, ̀ n 2008, i-a adus claritatea

a ceea ce este cu adev[rat important ̀ nvia\[. Responsabilit[\ile de tat[ ;i capde familie i-au oferit o identitate pecare a ;tiut dintotdeauna c[ ;i-a dorit-o.

C[s[toriaPe 9 iunie 2012, actorul s-a c[s[torit

cu designerul Camila Alves `n cadrulunei ceremonii care a avut loc la casalor din Austin, al[turi de prieteni ;i fa-milie. Angajamentul lor `i `mpline;tepe fiecare dintre ei. „Camila `mi cere`ntotdeauna s[ fiu eu ̀ nsumi, nu s[ m[schimb. Am]ndoi am g[sit partenerulal[turi de care vrem s[ ne continu[maventura.” Cei doi sunt ferici\ii p[rin\iai lui Levi (6 ani), Vida (fiica de 4 ani);i micu\ul Livingston `n v]rst[ de 22de luni.

Experien\a - mai important[ dec]trezultatul

~n perioada `n care a filmat „Lin-coln Lawyer”, a decis s[ `nceap[ s[-;ialeag[ rolurile baz]ndu-se pe expe-rien\ele personale pe care le putea avea.Astfel, a ajuns s[ fie foarte entuziasmatde procesul de interpretare, de aven-tur[, mai mult dec]t de ce rezultat aveas[-i aduc[ rolul. „Am devenit maiegoist ;i pot spune c[ am avut parte deni;te experien\e pe cinste ;i coinci-den\a a fost c[ mi-au adus ;i ni;te re-zultate uimitoare. De la Oscarul c];ti-gat, la munca al[turi de ChristopherNolan ;i echipa lui pentru «Interstel-lar», am parte de mult mai multe ex-perien\e interesante dec]t am avutvreodat[ pe un platou de filmare.”