EXPOZIŢIA DE PICTURĂNAIVĂ DIN UZDIN LA GIARMATA VII

Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XIV • Nr. 151 • martie 2013

Pag. 5

Pag. 12

Pag. 9

Pag. 7

TAINA POSTULUI

DINCOLO DE INTELECT

CALENDARUL

LUCRĂRILOR AGRICOLE

PE LUNA APRILIE 2013

2 Vatră nouă nr. 151 martie, 2013EDITORIAL

Începutul primăverii, dintotdeauna, a însemnat pentru ţăran, pentru agri-cultor, dintr-un simţământ ancestral, trezirea la viaţă, reluarea rosturilor câmpului, un nou ciclu vegetal, de fapt, în înţelesul înţelepciunii populare, debutul unui nou an de germinaţie. După zilele babelor și ale moșilor, după neaua mieilor, desprimăvărarea, cu suavu-i miros al aburirii pământului reavăn, al înverzirii mugurilor și al florilor, semnifică, laic vorbind, Bunavestire. Cine s-a născut la ţară, cine trăiește și la ţară, cred că aude glasul pământului, simte pulsul ţarinei și al agricultorului și, mai presus de orice, la început de primăvară, speră de milenii și în fiecare an într-o nouă bunăvestire.

În acest număr al revistei Vatră Nouă (151, martie 2013) doresc să scriu câteva cuvinte despre o rubrică permanentă a revistei noastre intitulată Sfatul specialistului, în fapt este vorba despre articolele cu tematică agricolă a colegului, profesor emerit Aurel Lăzureanu.

Profesorul Aurel Lăzureanu, specia-list de elită a agriculturii românești și, implicit, bănăţene, poposind în gospodăriile, în fermele agricultorilor bănăţeni, cunoaște în acest fel bucuriile și necazurile și împlinirile și nevoile lor. Pentru că, numai prin cunoașterea spiritului oamenilor cărora se adresează are posibilitatea unui dialog real, fertil, benefic pentru

toţi, benefic pentru ceea ce, de fapt, dorind să refacă: bogăţia spirituală și materială a satului nostru, progresul agriculturii.

Profesorul Lăzureanu dorește ca ţăranul, agricultorul bănăţean să se regăsească pe sine în paginile revistei noastre.

În primul rând articolele pro-fesorului se adresează agricultorului care-și culti vă singur pământul, care-și îngrijește singur animalele. Tematica supusă atenţiei cititorului este prezentată în cronologia „câmpului”, a ciclurilor biologice. Lucrările agricole, acţiunile zoo-veterinare sunt prezentate de autor așa cum se derulează ele în practică, fără motivaţii teoretice, fără susţinere fiziologică, biochimică sau de altă natură. Într-un cuvânt, autorul spune cititorului ce trebuie să facă el cu mâna lui, cu uneltele lui, cum trebuie să facă pentru a avea un rezultat pozitiv. În același timp, i se semnalizează în toate cazurile, ce nu poate să facă el cu mâna lui, cu mijloacele lui, și când trebuie să apeleze la știinţă și mijloacele altuia și, ceea ce este mai important, la cine să apeleze pentru a-i rezolva cazul concret.

În al doilea rând, profesorul Lăzureanu și-a structurat tematica de așa manieră încât să acopere întrea-ga gamă de agricultori, să aibă în atenţie, pe cât este posibil, întreaga

paletă de activităţi din agricultură, din gospodăriile și fermele agroalimentare rurale. De la cultura grâului și până la cultura garoafei, de la îngrijirea viţelului nou născut și până la construcţia și exploatarea unei microferme de pui broiller în sistem automatizat, de la plămăditul pâini și până la cusutul iei se află în paginile revistei noastre. Dar profesorul dorește ca în paginile revis tei să se regăsească ca autori și agricultorii care au de comunicat cu semenii lor, care pot să se facă utili, prin experienţa lor, și altor confraţi, îi sfătuiește să ne depene și propria lor experienţă.

În al treilea rând, pornind de la constatările acestor ani, autorul se adresează și unui mare număr de oameni care fac agricultură ca hoby, la sfârșit de săptămână, în timpul lor liber, pe care doresc să-l folosească pentru destindere, profesorul știe că acești agricultori, care au profesii extrem de diverse, de la inginerul de calculatoare și până la prim-solistul de la operă sau filarmonică, de la avocatul pledant până la medicul primar, de la dascălul de școală de ţară sau preotul de parohie rurală până la profesorul universitar, toţi au o caracteristică comună: dragoste faţă de pământ, animal, plantă, floare. Ce iubire frumoasă!

În al patrulea rând, și alți autori pot să prezinte în paginile revistei noastre informaţii utile agricultorilor, ca de exemplu: cum se deschide un cont de bancă agricolă, cum se obţine un credit, care este structura de cultură cea mai potrivită pentru fermele noi, care este prognoza pieţei românești și mondiale, cum trebuie să-și calculeze ţăranul costurile de producţie și rentabilitatea, cum plătește impozitele, cunoașterea legilor cu impact agricol, economic, financiar, ecologic și câte și mai câte...

În fine, prin ceea ce s-a scris în revistă am dorit să aibă caracter profesional, fără nici un fel de tendinţă sau culoare politică. Nu am publicat polemici politice, revista nu s-a angajat în nici un fel de propagandă politică. Colegiul de redacţie având puterea și înţelepciunea de a discerne, de a găsi graniţa dintre tehnologie și politică, dintre economie și politică, dintre civic și politic.

Păun Ion Otiman

REVISTA VATRĂ NOUĂ ȘI SFATUL SPECIALISTULUI AGRICOL

Vatră nouă nr. 151 martie, 2013 BIOGRAFII 3

Romulus Vuia reușește pentru prima dată să impună disciplina etnografiei românești în învăţământul superior românesc. Opera sa bazată pe cercetarea de teren izbutește să delimiteze etnografia de celelalte două știinţe apropiate: etnologia și folclorul. Pentru învăţatul bănăţean etnologia urmărește studiul vieţii și civilizaţiei popoarelor în mod sistematic și comparativ, în timp ce folclorul se ocupă numai de cultura spirituală1.

Creator al etnografiei ca disciplină independentă2, Romulus Vuia s-a născut la 28 ianuarie 1887 la Comloșu Mare, jud. Timiș. Primele clase le-a urmat la școala confesională din localitate, primele patru clase de liceu la Orăștie, iar următoarele la Școala Normală din Timișoara, unde la 9 decembrie 1906 a obţinut Diploma de Bacalaureat, nr. 1669, eliberată de Liceul de Stat din Budapesta. Studiile superioare le-a continuat la Școala Normală Superioară din Budapesta între 1907-1910 unde a obţinut diploma de profesor, nr. 1294 din 8 iunie 1910 și Facultatea de Știinţe a Universităţii din Cluj, secţia geografie cu istorie, obţinând în 1921 Diploma de Licenţă în geografie cu istorie nr. 7. În iunie 1924 Romulus Vuia susţine cu ,,magna cum laude” primul doctorat în geografie cu istorie la Facultatea de Știinţe din Cluj cu teza Pădureni și Ţara Haţegului. Studiu antropogeografic și etnografic. În scopul perfecţionării urmează în 1910 și 1911 cursurile de etnografie și antropologie ale profesorului Felix van Luschan de la Universitatea berlineză. Paralel cu temele teoretice, încă din timpul studiilor de la Budapesta și mai apoi de la Berlin se iniţiază în problema etnologiei și muzeografiei la Muzeul Etnografic din Budapesta și Museum für Völkerkunde din Berlin.

Cariera didactică și-a început-o în 1910 la Școala de Comerţ din Haţeg, la 1 octombrie 1920 a fost numit asistent

la Institutul de Geografie al Universităţii din Cluj, apoi șef de lucrări (1921), iar în 1926 a fost numit profesor la Catedra de etnografie și folclor a Universităţii din Cluj până la pensionarea forţată din 19473.

Așa cum cercetarea în viziunea lui Vuia era strâns legată de munca de teren, așa și activitatea sa didactică era împletită cu cercetarea știinţifică. În 1922 a fost numit în Comisia Fundaţiei Culturale ,,Principele Carol”, comisie care trebuia să facă propuneri în vederea înfiinţării unui muzeu etnografic la Cluj. Romulus Vuia a fost însărcinat să facă o campanie de cercetări și achiziţii în Ţara Haţegului și Regiunea Pădurenilor, baza materială fiind asigurată de Ministerul Artelor, care a pus la dispoziţie suma de 600.000 lei4. Între 1923 și 1927 a fost secretar și arhivar la Societatea Etnografică Română. Totodată a mai fost membru și a altor societăţi: Societatea de Antropologie și Preistorie din Berlin; Societatea de Știinţe din Cluj; Societatea Regală Română de Geografie și Societatea Română de Antropologie.

Spre sfârșitul vieţii în 1955 a fost încadrat ca cercetător principal la Sectorul de Etnografie al Academiei Române, iar în 1957 șef al Secţiei de Etnografie a prestigioasei instituţii până la trecerea la cele veșnice în 1963.

După Romulus Vuia domeniul etnografiei are următoarele capitole:

I. Partea sistematică, sau etnografia generală, care stabilește condiţiile generale în care se dezvoltă viaţa popoarelor și civilizaţiei lor.

II. Civilizaţia materială sau etnografia specială, care cercetează grupările etnice pentru a stabili nota specifică și comună din viaţa și cultura fiecărei grupări.

III. Cultura spirituală sau folclorul, care îmbrăţișează tradiţiile actuale din viaţa popoarelor5.

În analiza etnografiei bănăţene am apelat la studiul Satul românesc din

Transilvania și Banat. Studiu an-tropogeografic și etnografic (1945), lucrare considerată de literatura de specialitate a fi operă fundamen-tală6. Autorului îi datorăm și cea mai amplă analiză a tipologiei satului românesc stabilită după următoarele criterii: a). planul satului; b). construcţia internă a lui; c). raportul dintre uliţe și case; d). proprietatea; e). ocupaţia locuitorilor; f). poziţia geografică a satului; g). mărimea așezării; h). forma exterioară și aspectul tipic al satului7.

Pionier al etnografiei românești, Vuia a stabilit principalele tipuri de sate pentru așezările din Transilvania și Banat8, cercetează diferite așezări din toate zonele și subzonele etnografice ale Banatului, așa cum sunt ele prezente în etnografia românească:

1. Zona Banatului înalt, care cuprinde satele din vestul Munţilor Poiana Ruscăi și culmile Carpaţilor Meridionali, începând din Munţii Retezat și până la Dunăre, iar spre vest până în Câmpia Banatului. În cuprinsul lor distingem cinci subzone.

a. Subzona Podișului Lipovei, care cuprinde satele din podișul cu același nume, între Mureș și Bega.

b). Subzona Caransebeș care cuprinde satele din bazinul mijlociu al Timișului și de pe Valea Bistrei.

c). Subzona Reșiţa, care cuprinde satele care gravitează spre acest important centru.

d). Subzona Almăjului, care cuprinde satele din depresiunea cu același nume.

2. Zona Câmpiei Banatului, care cuprinde satele din vestul Banatului înalt9.

Continuare în următoarea ediție

Pr. dr. VALENTIN BUGARIU1 Mihai Pop, Prefaţă la vol. Romulus Vuia, Stu-Mihai Pop, Prefaţă la vol. Romulus Vuia, Stu-dii de etnografie și folclor, vol. I, Ediţie îngri-jită de Mihai Pop și Ioan Șerb, Editura Miner-va, București, 1975, p. VIII-IX. (Se va prescurta în continuare Studii de etnografie…).2 Simona Munteanu, Ioan Toșa, Contribuţia lui Romulus Vuia la dezvoltarea etnografiei românești ca știinţă independentă, în vol. Simpozion omagial ,,Romulus Vuia și de-

mografia Românească” 1922-2007, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2007, p. 60. (Se va prescurta în continuare Contribuţia lui Ro-mulus Vuia…).3 Simona Munteanu, Ioan Toșa, Contribuţia lui Romulus Vuia…, p. 66.4 Simona Munteanu, Ioan Toşa, op. cit., p. 63.5 Simona Munteanu, Ioan Toșa, op. cit., p. 71.

6 Mihai Pop, op. cit., în Studii de etnogra-Mihai Pop, op. cit., în Studii de etnogra-fie…, p. XIV.7 Ion Vlăduţiu, Etnografi a românească, Editu-Ion Vlăduţiu, Etnografia românească, Editu-ra Știinţifică, București, 1973, p. 124.8 Valer Butură, Etnografia poporului român. Cultura materială, Editura Dacia, Cluj-Napo-ca, 1978, p. 87. (Se va prescurta în continuare Etnografia poporului…).9 Valer Butură, Etnografia poporului…, p. 43.

CONTRIBUŢIA LUI ROMULUS VUIA

LA DEZVOLTAREA ETNOGRAFIEI BĂNĂŢENE

4 Vatră nouă nr. 151 martie, 2013REFLEXII

Pagină realizată de LĂCRIMIOARA TOMIUC

Continuare din ediția trecutăComparând medicina de azi cu cea

de acum un secol apare evident că, deși unele boli sunt la fel de prezente, acum și atunci, tratamentul s-a schimbat radi-cal. De exemplu în pneumonie și diabet.

În 1880, medicii puteau face puţin pentru alinarea suferinţelor bolnavilor de pneumonie, iar în cazurile foarte severe, pacienţii, de obicei mureau. Cea mai obișnuită prescripţie era să stea la pat și să-și spele corpul cu al-cool și amoniac de trei ori pe zi. Unii medici sugereau că anumite plante medicinale, încălzite atât cât putea pacientul să suporte, să fie împrăști-ate pe piept. Se prescriau, de aseme-nea, atât la adulţi, cât și la copii, alcool și opiu pentru alinarea durerilor. Și în timp ce acum 100 de ani practica lu-ării de sânge era mai puţin răspândită decât cu mult timp înainte, erau, încă medici ce prescriau lipitori prinse pe corp, pentru a reduce durerea și ne-cazurile provocate de pneumonie. Deși pneumonia omora, potrivit sta-tisticilor, de 7 ori mai multe persoane în 1880 decât în 1980, boala a rămas totuși foarte gravă, dar, datorită anti-bioticelor, peste 95% din cei afectaţi supravieţuiesc.

Tot în acele vremuri, diabetul era o boală foarte temută ce ducea adesea la deces. După părerea unui autor al unui ghid medical popular, publicat în 1885, principalele cauze erau intoxica-ţiile, promiscuitatea sexuală, folosirea frecventă a diureticelor, precum și orice substanţă care ar avea tendinţa de a „să-răci” sângele. Datorită faptului că boala se manifestă și prin urinări repetate, copiii diabetici udă adesea patul, noap-tea. Acum 100 de ani acești copii erau bătuţi de părinţi ca să renunţe la acest obicei. Tratamentul diabeticilor consta în primul rând în evitarea alimentelor ce conţin zahăr și amidon.

Victimele erau sfătuite să stea la căl-dură, să poarte haine groase de sezon, să meargă la mare sau, o alternativă mai puţin costisitoare, să facă acasă băi de apă sărată. Chiar și astăzi cauza și trata-mentul acestei boli nu sunt elucidate. Totuși milioane de diabetici duc o via-ţă relativ normală, datorită descoperirii insulinei în 1922. Unele cazuri ușoare se rezolvă doar prin mișcare și regim. Mai sunt și cazuri grave, datorate complica-

ţiilor, dar diabetul nu mai este boala de temut a anilor de atunci.

În sfârșit, mai sunt unele boli care în ciuda unui secol de cercetare, con-tinuă să pună probleme specialiștilor. Mai mult, tratamentele pentru alinarea lor seamănă cu cele prescrise acum un veac. Acestea ar fi artrita și banala răcea-lă.

O boală cronică a articulaţiilor cor-pului, artrita reumatoidă (AR), cunoscu-tă atunci cu numele de reumatism, era puţin înţeleasă în 1880. Medicii nu erau de acord asupra cauzei. Cea mai comu-nă teorie, susţinută și astăzi de unii pa-cienţi, consideră că boala era rezultatul expunerii la frig și umezeală. Alţi doctori afirmau că AR era cauzată de un „deran-jament al organelor digestive” sau de epuizarea cauzată de „abuzul facultăţii reproductive”. Cele mai obișnuite trata-mente erau ficţionarea articulaţiei afec-tate „mișcarea moderată, băile fierbinţi cu uscare completă la terminare, odih-nă la pat și regimul cu fructe acide, în special suc de lămâie. Deși doctorii știu mult mai multe lucruri despre AR, cau-za este însă necunoscută, deși cazurile sunt mai numeroase în zonele cu climă rece și umedă. Odihna la pat, la început, urmată de un program gradat de exer-ciţii fizice este prescripţia obișnuită. Se

recomandă, de asemenea, tratamente cu aplicaţii de căldură direct pe înche-ietură și, deși aspirina este prescrisă cel mai adesea, se poate obţine o alinare mult mai mare, un ajutor impresionant câteodată, folosind alte medicamente, dar potenţial periculoase, ca steroizii.

În anii 1980, ca și în 1880, răceala este cea mai comună boală care afectează oa-menii. Neavând tratament pentru răceli, doctorii de acum un secol recomandau pacienţilor să stea în pat, să evite oboseala și să urmeze un regim ușor, cu multe lichi-de. Câteodată se recomandă „transpiraţia abundentă” și o varietate de remedii pe bază de plante, incluzând doze zilnice de ceai. Din cauza faptului că oricare din cei 40 de viruși cunoscuţi pot determina răceala, nu e de mirare că medicina mo-dernă încă mai are de rezolvat problema tratamentului.

Rafturile farmaciilor sunt pline de medicamente antihistaminice, decon-gestionante, picături pentru nas, iat tot ce pot ele face este să amelioreze simptomele. Și cei mai moderni doctori, prescriu pentru răceala obișnuită exact același tratament ca și predecesorii lor de acum 100 de ani: staţi la căldură, odihniţi-vă și beţi lichide. Nu putem de-cât să ne întrebăm dacă și doctorii din anul 2080 vor oferi aceleași sfaturi?

MEDICINA ÎNTR-O SUTĂ DE ANI

5Vatră nouă nr. 151 martie, 2013 SFATUL SPECIALISTULUI

I. VEGETAL

- Pregătirea patului germinativ în vederea însămânţării culturilor din epoca a doua: floarea soarelui, soia, porumb boabe, fasole;

- Fertilizarea de bază cu îngrășăminte complexe pentru culturile ce urmează a fi înfiinţate;

- Erbicidarea preemergentă a terenurilor unde urmea-ză a fi amplasate culturile de floarea soarelui, soia, porumb boabe, fasole etc;

- Semănatul culturilor din epoca a doua în următoarea cronologie: floarea soarelui, soia, porumb boabe, fasole;

- Încheierea fertilizării suplimentare a culturilor de cereale păioase (grâu, orz, orzoaică);

- Erbicidarea cerealelor păioase;- Controlul stării de vegetaţie a culturilor înfiinţate în

epoca întâi.

II. LEGUMICULTURĂ

- Plantarea în solarii (1-10 IV) a tomatelor, ardeilor și vinetelor;

- Plantarea cartofilor timpurii preîncolţiţi;- Plantarea în ultima decadă a lunii, a tomatelor, ar-

deilor, vinetelor precum și semănatul culturilor de fasole de grădină, castraveţi, pepeni galbeni și verzi, sfeclă roșie, dovlecei;

- Recoltarea eșalonată a legumelor verdeţuri (ceapă verde, usturoi, salată, spanac, ridichi de lună etc.);

- Efectuarea lucrărilor de întreţinere la culturile înfiinţate în prima urgenţă;

- Îngrijirea răsadurilor;- Aplicarea de tratamente împotriva bolilor și dăună-

torilor.

III. POMICULTURĂ – VITICULTURĂ

- Transportul în livadă a materialului pentru produs fum;

Supravegherea temperaturii aerului și dacă este cazul, în nopțile senine când temperatura aerului coboară la 1-2°C, se aprind grămezile fumigene;

- Se aduc în livadă colonii de albine pentru a se face o polenizare mai bună a florilor;

- Se văruiesc trunchii pomilor, se tratează rănile;- Efectuarea tratamentelor împotriva bolilor și dăună-

torilor la pomii fructiferi;- Legarea coardelor, adică cercuitul viei;- Fertilizarea cu îngrășăminte complexe;- Executarea sapei mari pe rând și pe intervale;- Plantarea de noi vițe;- Combaterea făinării și păianjenilor la vița de vie;

IV. FLORICULTURĂ

- Cosirea gazonului;- Semănatul în straturi a florilor anuale de vară;- Plantarea direct în câmp a nalbei de grădină, clopoțeii,

degețelul, viola etc.;- Plantarea tuberobulbilor de gladiole, tuberoze;- Călirea răsadurilor de flori destinate plantării în câmp;- Aplicarea lucrărilor curente de întreținere din spații

protejate;- Tunderea gardurilor vii.

Prof. univ. emerit dr. ing.AUREL LĂZUREANU

CALENDARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE PE LUNA APRILIE 2013

6 Vatră nouă nr. 151 martie, 2013POLIȚIA COMUNALĂ - 0256/205118

Atenţie la apelurile telefonice primite de la necunoscuţi care pretind că sunt de la cunoscutele companii de telefonie mobilă şi vă oferă o excursie, sume de bani sau un autoturism dacă cumpăraţi cartele reîncărcabile de o anumită valoare şi ulterior, tot telefonic, le divulgaţi codul acestora. Veţi rămâne şi fără premiu şi, mai ales, nu veţi mai putea folosi cartelele reîncărcabile.

Solicitaţi întotdeauna să vă prezentaţi la sediul sau la una dintre filialele societăţii menţionate de către persoana necunoscută care va contactat. Până ce nu aţi discutat personal cu un reprezentant oficial, nu transmiteţi nici un fel de date personale sau de siguranţă ale telefonului personal sau ale cartelelor reîncărcabile pe care le posedaţi.

Nu transmiteţi nimănui datele dumneavoastră personale, mai ales atunci când, anumite persoane vă solicită aceste date prin telefon, mesaj sau email.

În cazul în care v-aţi pierdut telefonul mobil sau a fost furat, contactaţi de urgenţă prima reprezentanţă a firmei

la care sunteţi abonat şi solicitaţi sprijin de specialitate (ex. anularea abonamentului).

Ulterior (în cazul furtului), contactaţi Poliţia.Agent şef de poliţie

MATEI IONEL

ATENŢIE! ÎNŞELĂCIUNILE

PRIN INTERMEDIUL TELEFONIEI MOBILE

Hotărârea privind reglementarea impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal 2013

Hotărârea privind aprobarea deficitului aferent secțiunii “De Dezvoltare” pentru anul 2012

Hotărârea pentru modificarea și completarea HCL 81/27.12.2012 - privind aprobarea gratuităților acordate unor categorii de cetățeni pentru transportul public local în comun asigurat de Societatea Metropolitană de Transport Timisoara

Hotărârea privind aprobarea contului de execuţie pe trimestrul al-IV-lea al anul 2012

Hotărârea privind aprobarea listei provizorii de investiții în continuare pe anul 2013

Hotărârea privind raportarea excedentului anual al bugetului local rezultat la încheierea exercițiului bugetar, în exercițiul financiar următor și utilizarea lui “ca sursă de finanțare a cheltuielilor secțiunii de dezvoltare” pe anul 2013

Hotărârea privind aprobarea inventarului patrimoniului comunei Ghiroda, jud.Timiș la data de 31.12.2012

Hotărârea privind aprobarea Planului de acțiuni sau de lucrări de interes local pentru prestarea orelor de muncă a benficiarilor de ajutor social conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat

Hotărârea privind aprobarea denumirii unității de învățământ de stat de pe raza localității Ghiroda .

Hotărârea privind alocarea unor sume de bani pentru tipărirea și editarea Revistei ,,Lumina” a Comunei Ghiroda

Hotărârea privind alocarea unor sume de bani pentru tipărirea și editarea periodicului ,, Vatră Nouă “ a comunităţii locale Giarmata Vii

Hotărârea privind încetarea contractului de concesiune nr. 04/03.11.2004, încheiat între Comuna Ghiroda și Dr. Nitulescu Maria

Hotărârea privind prelungirea Contractului de închi-

riere pentru suprafeţe locative cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă nr. 50/2003 încheiat cu S.C. Lascu Farm S.R.L., pentru spatiul situat în imobilul

Hotărârea privind aprobarea P.T. pentru investiția: ”Schimbare destinație spațiu existent și reparații Strada Înfrățirii nr. 93 localitatea Giarmata Vii, comuna Ghiroda”

Hotărârea privind revocarea HCL 10/06.07.2012 Hotărârea privind acceptarea contractului de sponsorizare

încheiat între SC Deltatel SRL si Primaria comunei Ghiroda Hotărârea privind organizarea, funcționarea și exer-

citarea auditului public intern în sistem de cooperare. Hotărârea privind aprobarea Planului Urbanistic

Zonal „dezvoltare zonă servicii, mică industrie nepoluantă, depozitare și zonă de locuinţe cu funcţiuni complementare ” – Giarmata Vii

Hotărârea privind constatarea apartenenţei la domeniul privat al comunei Ghiroda a terenului pentru drum înscris în CF nr. 405532 Ghiroda, CF nr. 405533 Ghiroda, CF nr. 405534 Ghiroda, CF nr. 405535 Ghiroda și CF nr. 40559

Hotărârea privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „construire staţie carburanţi” – intravilan extins comuna Ghiroda, parcela A213/1/7/1/3 înscrisă în CF nr. 404277 Ghiroda

Hotărârea privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „zonă rezidenţială și funcţiuni complementare” – Giarmata Vii, parcela cu nr. cad 401224

Hotărârea privind aprobarea documentaţiei tehnice ”dezlipire parcela cu nr. cad 405358 înscris în cf nr. 405358 Ghiroda ”, intravilan Ghiroda, com. Ghiroda, jud. Timiș

Hotărârea privind aprobarea documentaţiei tehnice ”alipire parcele cu nr. top 1169/2 - 1170/a/1/a/2/2 înscrisă în cf nr. 403095 Ghiroda și nr. top 1169/2 - 1170/a/1/a/2/3 înscrisă în cf nr. 402467 Ghiroda

HOTĂRÂRILE CONSILIUL LOCAL GHIRODA - IANUARIE

7

Pagină realizată de colonel ADRIAN ANGELESCU

Vatră nouă nr. 151 martie, 2013 AȘA-I DZÂSA PÂN BANAT - BLEOCELI

Dintre cugetările marelui om de cultură ANDREI PLEȘU, cea reţinută pentru numărul de faţă, cu toate că nu este scrisă în grai, se poate încadra la bleoceli. De subliniat faptul că de astă dată, autorul aduce în actualitate, cam sumbru ce-i drept, câteva manifestări în evoluţia omenirii ce prevestesc sfârșitul unui ciclu de civilizaţie.

Andrei Pleșu scrie:

„Am găsit un text, în literatura veche a Indiei (Linga Purana, II, 39-40), în cuprinsul căruia bombănelile mele și ale altora par să fi fost anticipate cu vreo două-trei mii de ani în urmă (Puranas au apărut, în formă scrisă, în veacurile III-V de după Hristos, dar vin dintr-o tradiţie orală care, deja pe-atunci, era veche de peste un mileniu).

Intuiţiile profetice ale hinduismului se referă la modul în care se va încheia actualul ciclu al civilizaţiei terestre.

Iată o listă, selectivă, a sim-ptomelor care le anunţa textul puranic, privind la viitorul care e, acum, prezentul nostru:

Coeficientul de ură din sufletul fiecărui om va cunoaște – spun textele – o alarmantă creștere. Oamenii vor deveni din ce în ce mai iritabili.

Toate marile achiziţii de cunoa-ștere vor fi deturnate spre scopuri impure, adică spre amplificarea răului în lume. Se va înmulţi numărul șefilor de stat de extracţie joasă și de proastă calitate

Lucrătorii manuali și negu-storimea vor fi înălţaţi la rang de intelectuali, iar intelectualii vor fi puși în condiţii subalterne. Va avea loc, cu alte cuvinte, un destructurant amestec al castelor, o destrămare dramatică a ierarhiilor firești, o ireparabilă dezordine socială.

Necinstea va căpăta o răspândire fără precedent, la toate nivelele. Hoţii vor deveni lideri.

Femeile Nu vor mai pune preţ pe propia virtute.

Proștii, impostorii, naturile rudi-mentare și gălăgioase vor fi luaţi drept înţelepţi.

Oamenii drepţi, de bună calitate, vor avea tendinţa de a se retrage din viaţa publică. În pieţe se va vinde mâncare gata-preparată. (Să recunoaștem că e de necrezut să auzim vorbindu-se, acum 2000 de ani de „semi-preparate” și de „fast-food”! n.m. A.P.)

Limbile vor sărăci, vorbirea se va trivializa. Vor fi mai multe femei de cât bărbaţi, vor prolifera asociaţiile criminale, va crește numărul celor care nu găsesc de lucru. Se vor răspândi, pretutindeni, bolile de stomac. Se va extinde moda părului purtat în dezordine și se va generaliza starea de letargie, de lehamite, cu corolarul unei cronice incapacităţi de acţiune. Vor apărea nenumărate organizaţii religioase necanonice, blasfemia va convieţui cu fanatismul.

Se va practica, pe scară largă, uciderea fătului, în pântecul matern și se vor asasina direct sau simbolic, eroii fiecărei comunităţi. Deţinătorii puterii nu o vor mai folosi în beneficiul popoarelor lor.

Discernământrul (ca percepţie a deosebirii dintre bine și rău) se va șubrezi, instituţia respectului va intra în derivă (vor fi respectaţi, preponderent, cei nedemni). (n. vezi justiţia).

Vor câștiga teren: nerușinarea, călcarea cuvântului dat, invidia.

Între părinţi și copii vor apărea obstacole greu de trecut, forţa va preleva dreptăţii, ospeţie va declina, vulgaritatea va împânzi totul.”

DINCOLO DE INTELECT

Contemporanii noștri ar putea îmbogăţi acest diagnostic prin infinite amănunte, extrase din experienţa cotidiană. Evident, nu mi-am propus să furnizez cititorului o culegere, deprimantă, de toxine. Nu vreau, pur și simplu, să-l indispun. Dar, pornind de la inventarul de mai sus, un igienic atac de spaimă, o mică ipohondrie nu i-ar strica. Ar fi, poate, un început de terapeutică...

Urmare din ediția trecută

Încă din 9 ianuarie 1848, are loc „adunarea de la Izlaz” când se formează un guvern provizoriu care abdică în noaptea de 13/14 iunie 1848 dupa intrarea triumfală în Craiova, și se retrage la Brașov.

A doua adunare populară are loc la Lugoj, în 15 iunie 1848 și hotărește înființarea unei armate populăre

române, numind-ul pe Eftimie

Murgu capitan suprem, si inlaturarea ierarhiei sârbești în biserica română, introducerea limbii române în instituțiile publice, recunoașterea

naționalității române, eliberarea deținutilor politici în 11 iunie și alte măsuri necesare în rânduielile vremii.

Fără a avea pretenția unor pre-zentări de detaliu și care să cuprindă toate aspectele „pașoptiștilor de la 1848”, noi Tinerii Pașoptiști din 1948, născuți în anul cu semnificații deosebite, avem mândria că putem aniversa o dată cu vârsta noastră, și acele evenimente prezentate mai sus din istoria României.

Astfel, în perioada 24-31 august 2008, ultima săptămână a anului bisericesc ortodox, ne-am întrunit în Maramureșul istoric, fostul voievodat condus de Dragoș, la Sighetul Marmației, având ca amfitrion pe domnul pf. Dr. Dorel Todea, născut la 28 martie 1949, care a reușit să găzduiască un eveniment „cat coloana infinitului” trecând peste

greutățile organizatorice și încercările de deturnare a scopului acțiunilor din invidie, iar noi, organizatorii am reusit să încheiem evenimentul „Zece Zile în Maramureșul Istoric” prin adoptarea mai multor hotarari cu o mare importanță pentru Mediul Asociativ în general.

Inițiatorul, organizatorul si mode-ratorul evenimentelor a fost Sevastian Balescu născut la 8 octombrie 1948

în județul Gorj, dar cu înscrierea evenimentului în agenda cultural științifică la nivel național, sprijinit de către prof. univ. dr. ing. Gheorghe Belea, în reprezentarea județului

Hunedoara, prof.

univ. dr. ec. Gheorghe Negoiescu, în reprezentarea județului Galați, col. (r) Lidiu Lăcătușu în reprezentarea județului Olt, prof. Virgil Cercelaru, în reprezentarea județului Gorj și alți participanți, toți născuți în anul

1948, unde s-a hotarat constituirea structurii asociative cu personalitate juridică care a primit disponibilitatea denumirii „Asociația Tinerilor Pașoptiști 1948-2008” sub numărul 68298 de la Ministerul Justiției – Serviciul pentru Relatii cu Publicul, la cererea înregistrată la 16.12.2008, formulată de către Sevastian Balescu si cu promovarea Actului Constitutiv al acestei asociații cu data certa nr.

401/23.02.2009, depusă la cabinet avocat Onita-Marsu, Marius Mihai si depusa la grefa Judecătoriei Timișoara.

Tot în acest an se împlinesc și 45 de ani de la ultima reorganizare

administrat iv ter i to r i a l ă din 1968,

care de

asemenea intră în preocuparile conducerii administrative a României și la care, de asemenea, ar fi necesara contribuția Societății Civile.

Fără a fi judecat de părtinire, după locul de naștere consider foarte important și împlinirea a 75 de ani de la Deschiderea Căii Eroilor de la Târgu Jiu, prin așezarea celor mai importante opere ale marelui sculptor modern, românul Constantin BRÂNCUȘI, din Hobita Gorjului, lucrări începute în anul 1937, la insistențele și cu participarea celei mai mari structuri asociative feminine condusă de către Arettia Tătărăscu cu sediul în Târgu Jiu.

8 Vatră nouă nr. 151 martie, 2013EVENIMENTE 2013

UNELE DIN SEMNIFICAȚIILE ANULUI 2013

SEVASTIAN BĂLESCU,Asociația Științifică pentru

Consolidare Mediu AsociativCoordonator Structura

Asociativă „Fiii Gorjului - 1984”

române, numind-ul pe Eftimie

Murgu capitan suprem, si inlaturarea ierarhiei sârbești în biserica română, introducerea limbii române în instituțiile publice, recunoașterea

naționalității române, eliberarea deținutilor politici în 11 iunie și alte măsuri necesare în

în județul Gorj, dar cu înscrierea evenimentului în agenda cultural științifică la nivel național, sprijinit de către prof. univ. dr. ing. Gheorghe Belea, în reprezentarea județului

Hunedoara, prof.

univ. dr. ec. Gheorghe Negoiescu, în reprezentarea județului Galați col

401/23.02.2009, depusă la cabinetavocat Onita-Marsu, Marius Mihai si depusa la grefa Judecătoriei Timișoara.

Tot în acest an se împlinesc și 45 de ani de la ultima reorganizare

administrat iv te r i to r i a l ă din 1968,

care de

asemenea intră în preocuparile conducerii administrative a României și la care de asemenea ar

9 Iconostas nr. 151 martie, 2013 SPIRITUALITATE

editat de parohia ortodoxă giarmata vii anul XIV nr. 151 MARTIE 2013

TAINA POSTULUICând faci milostenie, când

dăruiești ceva, „să nu știe stânga ce face dreapta”, spunea Iisus Hristos. Darul trebuie să se facă în taină și nu este nici un strop de întâmplare în „taina darurilor”. Darul tainic te scapă de îngâmfare și orgoliu. Omul poate dărui demonstrativ, întru desăvârșirea egoului său și stimularea poftei de concurenţă, invidie și sărăcie sufletească a celuilalt om. Dacă darul tău stârnește invidia și lăcomia altui om, el nu mai este un dar. Căci darul invită sufletul la smerenie și încântare, la bucurie și autocontemplare a frumuseţii lăuntrice, precum și la crearea acestei frumuseţi în celălalt. Postul devine dar – ca orice fel de dar - atunci când rămâne „tainic”. În „taina postului”, mijește și crește sufletul care postește pentru a dărui și nu se frustrează pentru a crește în ochii altor oameni. Măreţia postului este

însăși măreţia frumuseţii interioare, ce se creează „în taină”, în comuniunea noastră cu iubirea divină.

A posti nu înseamnă a suporta cu greu rigorile privaţiunii culinare, ori a aștepta cu înfrigurare să vină vremea să ne înfruptăm din bucatele interzise. Postul nu înseamnă interdicţie, nici cură de slăbire, nici alte scopuri care agită egoul omenesc și-i construiesc fortăreţe pentru suferinţă, durere și îngâmfare. Postul este un dar și o binecuvântare atunci când tainic îl poţi purta și când, în taina aceasta, bucuria te înalţă și te luminează în dragoste și răbdare. A posti cu bucurie este un dar. A posti în profundă tăcere înseamnă, a dărui. Căci, pe vreme de post nu contează „ce bagi în gură”, cât „ce scoţi din gură”, cum spunea tot Mântuitorul. Taina darurilor și taina postului se leagă în același surâs graţios al împlinirii bucuriei în noi înșine. Nu postim pentru că ne vede

preotul ori pentru că vecinul postește. Nu-i dăm unui om un lucru pentru că ne vede altul și judecă ce și cât i-am dat. Dăruim tainic, pentru că „taina darului”, este însăși bucuria pe care o resimţim dăruind. Postul este un „dar” numai atunci când nu facem din el paradă și nu ieșim cu trâmbiţa pe uliţă, în ciuda dușmanilor ori a celor neputincioși în voinţă. Cel ce postește se înfrânează în taină și mănâncă în lume, spre a nu-i trezi acesteia invidia și ura. Duhul mândriei îl ocolește pe acela ce tainic dăruiește, fie că ţine post fie că dă cinci lei, fie că ajută un om să trăiască, fie că ridică o casă ori crește o floare.

Să postim fiecare, fără a ști unul de postul celuilalt și abia atunci vom cunoaște în „post”, ceva ce n-am cunoscut încă. Și anume faptul că a „posti” înseamnă a dărui, și a-ţi dărui, nu a te înfrâna. A dărui în taină bucurie sufletului tău. Iată o mare taină a postului.

Pr. prof. dr. Nicolae Belean

10 Iconostas nr. 151 martie, 2013EXPRESII ȘI PROVERBE RELIGIOASE

În același timp expresia poate fi un adevăr teologic sau un proverb cu sens religios. A crede exprimă certitudinea că cele afirmate de cineva anume, sunt reale în mod subiectiv și obiectiv și reprezintă una dintre cele trei virtuți teologice, alături de nădejde și de dragoste. Din punct de vedere religios înseamnă a admite existența lui Dumnezeu sau a unor dogme ale Bisericii, a unor minuni săvârșite de Mântuitorul care nu pot fi înțelese rațional întotdeauna sau care nu pot fi văzute cu ochii noștri pământești. Cel ce crede cu adevărat se conformează adevărurilor religioase fără a cer-ceta ceea ce nu este de cercetat sau nu este permis a se cunoaște mai mult. Această expresie ,,Crede și nu cerceta”, nu există nicăieri în Biblie și credem că s-a constituit în timp, fără ca paternitatea să-i mai poată fi atribuită cuiva anume. Însă după toate aparențele îi găsim originea în relatarea Evanghelistului Ioan, a momentului când Iisus i se arată, după Înviere, ucenicului Său Toma, care nu crezuse în Învierea Sa. ,,Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu mâna ta și o pune în coasta Mea și nu fi necredincios ci credincios. A răspuns Toma și I-a zis: Domnul meu și Dumnezeul meu! Iisus I-a zis: Pentru că M-ai văzut, ai crezut.

Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut! (Ioan. 20. 27-29).

A ,,crede” înseamnă a accepta condiția esențială în mântuire sau calea prin care noi primim harul divin care ni se oferă prin Hristos, pentru a conlucra cu El. Ideea centrală a Noului Testament este că Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său ca să fie Mântuitorul lumii. Hristos a realizat mântuirea oamenilor prin moartea Lui pe crucea de pe Golgota, iar dacă noi vom crede toate acestea vom avea viață veșnică. Sensul mai limpede în cuvântul ,,crede” este egal cu credința pe care o are fiecare om în divinitate sau încredințare, certitudinea că Dumnezeu în dragostea Sa față de om, nu-l va lepăda pe cel care crede în El. Dumnezeu nu spune: cereți odată și vi se va da sau credeți odată și ve-ți fi mântuiți. El ne invită să cerem și să credem. Să stăruim neobosit în credință și rugăciune. Domnul Iisus Hristos a spus Martei, la mormântul fratelui ei Lazăr, să creadă și va vedea puterea lui Dumnezeu. ,,Iisus i-a zis: Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu? “ (Ioan. 11, 40) .

În Evanghelia de la Ioan avem relatat momentul în care ucenicul Toma află despre arătarea Domnului, celorlalți ucenici, după Înviere, pe când el nu se afla cu ei. Acesta s-a îndoit și a spus că până ce nu va vedea în mâinile Domnului semnul cuielor și coasta Lui străpunsă de suliță, nu va crede. ,,Dacă nu voi vedea, în mâinile

Lui, semnul cuielor și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.” ( Ioan. 20, 25)

Următorul moment îl avem atunci când însuși Domnul se arată din nou ucenicilor cu Toma de față și adresându-se lui îi arată mâinile și coasta Lui străpunse încredințându-l de adevărata Sa Înviere. Mântuitorul îi mai spune că fericit este pentru că a văzut și a crezut, dar mai fericiți vor fi cei care nu vor vedea și vor crede. ,,Iisus I-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut ! “ (Ioan. 20, 29)

În zilele noastre mulți dintre noi oamenii nu cred din toată inima, adică n-au o credință vie. De aceea ei nu primesc o măsură mai mare din puterea lui Dumnezeu. Slăbiciunea lor este rezultatul neîncrederii și necredinței lor. Ei au mai multă încredere în propriile lor fapte, decât în lucrările lui Dumnezeu pentru ei. Fac planuri și proiecte, dar se roagă puțin și au în adevăr puțină încredere în Dumnezeu. Oamenii de știință pe lângă faptul că, cred puțin sau nu cred, ei vor să cerceteze cât mai multe lucruri care sunt de neînțeles pentru ei sau de nepătruns pentru mintea omenească. Se duc în Cosmos, să cerceteze cerul sau planetele crezând că Dumnezeu se va arăta lor. Iar când se întorc sunt dezamăgiți că nu L-au întâlnit pe Dumnezeu. Pentru a-L întâlni pe Dumnezeu nu trebuie să străbați mii de ani distanță, deoarece Dumnezeu se află în tot ceea ce ne înconjoară dacă credem cu adevărat.

Credința este poarta prin care ieșim din noi către Dumnezeu, iar Dumnezeu vine către noi.

Sfântul Apostol Pavel în a doua călătorie misionară în Macedonia fiind aruncat în temniță pe nedrept a fost întrebat de temnicer ce să facă ca să se mântuiască. El i-a spus să creadă în Domnul Iisus Hristos și se va mântui el și casa lui. ,, ... Crede în Domnul Iisus și te vei mântui tu și casa ta.” ( Fapte 16, 31).

Închei și eu cu acest îndemn al Sfântului Apostol Pavel și vă spun: ,,Credeți din toată inima în Domnul Iisus, faceți fapte bune și vă veți mântui.“ Amin.

Prof. religie Aurica Ruen

CREDE ȘI NU CERCETA

11Iconostas nr. 151 martie, 2013 CATEHISM

CUGETĂRI ALE SFINȚILOR PĂRINȚI

Pagină realizată de prof. VALENTINA POPA

,,Nici dreptul nu e scutit de primejdia căderii dacă nu va avea grijă de sufletul său.“

(Filaret, mitropolitul Moscovei)

,,Dacă îţi vei aduce aminte întotdeauna de slăbiciunea ta, atunci niciodată nu vei călca hotarul vegherii“

(Sf. Isaac Şirul)

,,Fă, ceea ce e vrednic de răsplată, dar n-o căuta. Vei primi o mare răsplată, de vei face binele nu din dorinţa de a primi o răsplată, fie ea chiar cerească.“

(Sf. Ioan Gură de Aur)

,,Gândeşte-te, tu jigneşti chiar însăşi virtutea, când o îndeplineşti nu pentru ea însăşi.“

(Sf. Ioan Gură de Aur)

,,Cel ce da o poruncă, da totodată şi puterea de a o împlini, dar nu sileşte,,

(Filaret- mitropolitul Moscovei)

,,Nu e mare lucru să pui temelia, greu e să termini clădirea. Şi cu cât se ridică zidirea mai sus, cu atât clădirea prezintă mai multe greutăţi pentru ziditor până la însăşi terminarea lucrării.

(Sf. Efrem Şirul)

,,Necazurile de acum să le compari cu bunătăţile viitoare şi atunci negrijă nu-ţi va slăbi niciodată nevoinţă ta.“

(Fericitul Ieronim)Fericitul Ieronim

RUGĂCIUNE de Adrian Maniu

Înflorește, Doamne, sufletul meu,

Cum înfloresc salcâmii și măslinii,

Înapoiază-mi credința în dar,

Cum întorci zborul păsărilor călătoare.

Muncește întreaga suferința mea,

Cum în trupul morților rodește plugul,

Apoi înalță gândul pierdut,

Future în floarea cerului de in,

Și pregătește-mi sfârșit înseninat,

Ca asfințitul blajin de azi.

12 Iconostas nr. 151 martie, 2013VERNISAJ

Timp de o lună de zile, Biserica Ortodoxă din Giarmata Vii a găzduit în incinta sa o expoziţie de pictură naivă, din Uzdin – Serbia.

Cele circa 20 de tablouri au făcut un circuit prin ţară, fiind expuse în mai multe locuri. Venind de la Făget, aceste picturi, aduse prin intermediul colaboratorului revistei „Vatră nouă”, domnul Adrian Angelescu, au poposit şi în localitatea noastră.

Pânzele pictate sunt creaţia unor femei ţărănci din Uzdin, Serbia. În lucrările lor se reflectă viaţa şi trăirile lor din Câmpia Banatului. Datorită acestor femei artiste, satul Uzdin a devenit un punct de referinţă pe harta mondială a picturii naive. Pânzele

lor au fost expuse în foarte multe colţuri ale lumii: Buenos Aires, New York, Drobeta Turnu Severin, Madrid, Belgrad, Zürich, Hamburg, Timişoara, Paris, Berlin, Bucureşti, Bacău, Reşiţa, Monte Carlo, Amsterdam, Londra, Novi Sad, Panciova, Marsilia etc.

Prima femeie care a început să pună culori pe pânză, făcând minuni cu ele, a fost Anuica Măran, în anii 1960-1961.

Ea a contaminat cu „microbul picturii” şi alte femei astfel că, în 1962, la Vârşeţ a fost organizată prima lor expoziţie. Au expus atunci Anuica Măran, Maria Bălan, Mărioara Motorojescu, Sofia Doclean şi Anuţa Dolamă. Un an mai târziu au expus la Belgrad şi astfel fenomenul Uzdin a început încet, încet să fie cunoscut în întreaga lume.

Cuvinte frumoase şi deosebite spune scriitorul şi omul de cultură din Banatul Sârbesc, Vasile Barbu despre acest „fenomen uzdineant”.

„Fără îndoială că pictura acestor minunate femei este vis. Pentru că a şi izvorât din străfundurile vieţii lor împătimite.

Este nădejde. Pentru că, dacă ea n-ar fi existat viaţa amărâtă dintre cele patru ziduri le-ar fi dominat inima.

Este încercare. Reuşită! Mai mult decât reuşită în a-şi îndrepta privirile spre noul din mâine.

Este şi jar. Care pâlpâie ani de zile iar acum e făclie!

Este încăpăţânare. De a arăta unei lumi întregi ce poate puterea culorii.

E gând. Ascuns ani şi ani de zile, iar acum azvârlit în toată goliciunea sa tuturor celor care mai cred în arta frumosului.

E flux. Şi durează bre, de 50 de ani...Este Uzdin... Şi Banat şi româneşte...!

REDACŢIA

EXPOZIŢIA DE PICTURĂ NAIVĂ DIN UZDIN LA GIARMATA VII

Numerele 7 – 10 (iulie – octom-brie 2012) ale revistei „Suflet nou” din Comloşul Mare pe care le avem la îndemână, se adresează cititorilor iubi-tori de diverse subiecte.

Doar o enumerare în mare a difer-itelor titluri de articole ce apar publi-cate, reflectă varietatea de teme, pro-bleme şi amintiri dezbătute.

Iată câteva din acestea: „Eminescu în critica românească”, „Suflet Nou – Supliment istoric”, „Comloşu Mare în presa bănăţeană”, „Semn şi simbol. Po-doabe bănățene”, „Şi dascălii au fost cândva elevi”, „Festivalul Internaţional

de poezie”, „Drumuri de spice – Uzdin, Serbia”, „Ziua Împăratului Traian: 18 septembrie”, „Festivalul condeierilor plugari 22-24 iunie 2012” etc.

De asemenea sunt evocate sau aniversate diverse personalităţi locale şi nu numai. Frumoase po-ezii, prezentări de carte şi de alte publicaţii, reportaje şi amintiri ale co-laboratorilor revistei din străinătate – toate pot fi găsite în paginile revistei „Suflet nou”.

Este meritul întregului colegiu de redacţie, a cărei activitate este pusă în slujba culturii bănăţene.

Semnalăm...

13Iconostas nr. 151 martie, 2013 EDUCAȚIE

Problema managementului clasei de elevi este o problemă de actualitate a învăţământului românesc din ultimele decenii, ca urmare a numeroaselor schimbări de politică educaţională, economică și psiho-socială. Se cunoaște faptul că nu există tehnici infailibile de conducere, coordonare și control eficient al clasei, iar strategiile și procedeele sugerate în tratatele pedagogice sunt mai degrabă rezultatul generalizat al unor investigaţii știinţifice, decât soluţii fundamentate pe realitate. Managementul clasei vizează nu numai problemele minore care pot apărea într-o clasă de elevi, ci și problemele serioase de comportament și disciplină.

Sala de clasă poate fi abordată ca un spaţiu de confruntare, unde nu întotdeauna profesorul beneficiază de o poziţie privilegiată. De multe ori, sursele confruntării se află în exterior (frustrări sociale, probleme familiale, tulburări de comportament sau psihice etc.), dar acest lucru nu înseamnă că profesorul le poate ignora. În orice clasă de elevi pot apărea conflicte ce constă în stări tensionale instalate la niveluri diferite: elev-elev, diriginte-elevi, profesori-elevi, clasa de elevi – alte colective de elevi, elevi – părinţi. Cauzele care pot genera conflicte sunt foarte diferite, situându-se atât la nivelul profesorului, la nivelul elevului, cât și la nivelul dirigintelui, al conducerii școlii sau al părinţilor. Aceste conflicte sunt cel mai adesea provocate de:

lipsa de comunicare sau de comunicarea defectuoasă;insuficienta cunoaștere a elevilor și a specificului inter-

acţiunii în clasa de elevi;lipsa de atenţie în raport cu dorinţele și așteptările

celor implicaţi în actul educaţional;lipsa de obiectivitate a cadrului didactic în conduita faţă de

elevi;supraîncărcarea elevilor cu sarcini suplimentare și/sau

nediferenţiate;nevalorificarea și/sau lipsa de apreciere a aptitudinilor

elevilor; neacceptarea exprimării unor opinii opuse sau modificate

de către elevi;recurgerea la argumentul autorităţii în rezolvarea

unor probleme;pasivitatea, amânarea rezolvării problemelor;menţinerea unor catalogări /,,etichete” cu privire la elevi;

neimplicarea elevilor în luarea deciziilor; nediscutarea cu elevii a regulilor și a consecinţelor

încălcării acestora;slaba comunicare cu părinţii, cu consiliul profesoral

al clasei și cu conducerea școlii.Pentru a face faţă noilor condiţii instalate în clasa

de elevi, profesorul poate recurge la strategii de evitare (cultivarea unei toleranţe largi din partea profesorului prin plasarea conflictului în registrul glumei), strategii de diminuare (acţiuni de amânarea unor decizii pentru a evita precipitarea crizei sau escaladarea conflictului) și strategii de confruntare (recurgerea la ameninţări fondate care se vor pune în practică sau la negociere pentru alegerea unei rezolvări raţionale și viabile).

Prin nerezolvare, un conflict poate degenera în CRIZĂ, aceasta constând într-un eveniment neașteptat, neplanificat, efect al unei acumulări tensionale, generatoare de stres și de pericole în raport cu climatul educativ de la nivelul clasei, dar chiar și cu integritatea fizică sau psihică a actorilor actului educaţional. De aceea, se impune nu numai rezolvarea situaţiilor conflictuale și de criză, cât, mai ales, prevenirea acestora, promovând strategii rezolutive în cadrul programului de intervenţie:

ascultarea, receptarea părerilor exprimate de cei în conflict;

identificarea motivului real, generator al stărilor de tensiune;

analiza comparativă, cu obiectivitate, a variantelor expuse;

găsirea punctelor comune pozitive, pentru a fi utilizate ca puncte de plecare în soluţionare;

discuţia individuală, cu fiecare parte, pentru a completa informaţiile cauzale;

discuţia la nivelul grupului, ca studiu de caz;arbitrajul, implicarea unei părţi neutre sau medi-

erea, consultanţa, consilierea;punerea în situaţii de comunicare şi exprimare

emoţională variată (deschidere);utilizarea sistemului de sancţiuni, pedepse şi recom-

pense;antrenarea părţilor în conflict în proiecte comune;apelul la factori de specialitate ( medici, jurişti, psihologi,

asistenţi sociali) în cazul abaterilor şi devierilor grave de comportament etc.

Prof. ZLATINCA NEAMŢ

CONFLICTUL ȘI CRIZA ÎN CLASA DE ELEVI

Anunţăm cu durere în suflete că s-au împlinit 6 săptămâni de la decesul celei care a fost

TÂMBURESCU MARIAscumpa noastră mamă, soarcă,

bunică şi străbunică. Dumnezeu să-i odihnească sufletul cu sfinţii şi împărăţia Sa.

Retrăim aceleaşi clipe de durere şi tristeţe ca în urmă cu 6 săptămâni când te-ai stins din această lume, draga noastră mamă, soacră şi bunică

BIRO ANABunul Dumnezeu să-ţi dăruiască

cununa Împărăţiei cerurilor şi binecuvântarea raiului. Te purtăm în suflete şi inimi şi ne rugăm pentru sufletul tău. Fie-i ţărâna uşoară. Amin!

Cu durere în suflet şi cu lacrimi în ochi, amintim că s-au scurs 6 luni de când ne-a părăsit scumpa noastră fetiţă

POP MARIA ANDREEADumnezeu să o odihnească

în pace şi să îi aline somnul veşnic cu sfinţii şi cu îngerii. Te vom iubi mereu: tata, mama, fratele, bunicii, unchii, mătuşile şi verişorii.

Cu adâncă durere în suflete anunţăm că s-au împlinit 6 săptămâni de când ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră soţie, mamă, soacră şi bunică

PANC FLOARETe vom plânge mereu şi nu te

vom uita niciodată. Familia.

Cu durere în suflete şi cu lacrimi în ochi amintim că s-au scurs 6 săptămâni de când a plecat pentru totdeauna din mijlocul nostru cea care a fost mamă, bunică şi străbunica noastră

JICHICI SOFIANe vom aduce mereu aminte cu

pioşenie de tine. Familia.

Amintim cu inimile sfâşiate de durere că s-au împlinit 6 săptămâni de când ne-a părăsit pentru totdeauna, plecând pe drumul veşniciei, scumpa noastră soţie, mamă, soacră și bunică,

JICHICI ELENATe purtăm în sufletele şi în inimile

noastre şi te plângem neîncetat. Dumnezeu să te odihnească în pace suflet bun şi blând.

14 Iconostas nr. 151 martie, 2013DIN VIAȚA PAROHIEI • 1-28 februarie

Decese

Comemorări

JICHICI ELENA

S-a născut în data de 28 martie 1957, în localitatea Todireşti, judeţul Suceava. A decedat în data de 02 februarie 2013. Un ultim şi pios omagiu din partea familiei. Dumnezeu să o odihnească în pace!

TÂMBUREANU MARIA

S-a născut în data de 29 sep-tembrie 1922, în localitatea Locu-şteni, judeţul Dolj. A decedat în data de 09 februarie 2013. Un ultim şi pios omagiu din partea familiei. Fie-i ţărâna uşoară!

BIRO ANA

S-a născut în data de 13 noiembrie 1939, în localitatea Cehal, judeţul Satu-Mare. A decedat în data de 12 februarie 2013. Un ultim şi pios omagiu din partea familiei. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Te-ai stins puţin câte puţin, sub privirile noastre neputincioase, plecând dintre noi fără să ne mai spui o vorbă. Te-am iubit prea mult şi te-am pierdut. Azi nu mai eşti unde erai, dar vei fi întotdeauna în sufletele noastre pline de tristeţe şi durere. Dumnezeu să te odihnească în pace şi linişte, scumpa noastră mamă şi soacră si bunica ANA BIRO. Vei rămâne veşnic vie în sufletele noastre.

“Binevoieşte, Preabunule şi mult Îndurate, ca sufletul ei să se aşeze cu sfinţii, care din veac au bineplăcut Ţie, iar trupul ei sa se dea firii celei zidite de Tine. Că binecuvântat şi preaslăvit eşti în veci. Amin.”

DonațiiBarna Letiția 100 leiFilipaş Vasile 100 leiFiţiu Aurelia 50 leiSuciu Vasile 200 lei

15Vatră nouă nr. 151 martie, 2013 INFO ȘAH

Pagină realizată de ELEONORA și PARTENIE MIHAI, antrenori la C.S. Mediator

Și de această dată, soarele ne-a zâmbit prietenos, în timp ce șuvoi de șahiști își îndreptau pașii voios spre sala Clubului Sportiv Studențesc Medicina, pentru a participa la cea de-a cincea ediție a concursului de șah clasic ” Cupa Mediator ”.

Organizatorii sunt Clubul Sportiv Mediator, Consiliul Judeţean Timiş şi Clubul Sportiv Studenţesc Medicina Timişoara.

Au fost 98 participanţi de la 13 cluburi sportive din 4 judeţe, după cum urmează:

Clubul Vados Arad, CSS Nr.1. Timişoara, Clubul de şah Giroc, ACS Dumbrăviţa, Clubul Sportiv Mediator, Clubul Sportiv Muncitorul Reşiţa, CS Universitatea Arad, CS Studenţesc Medicina Timişoara, Clubul de şah Dudeştii Noi, CS Talbot Reşiţa, CS Vulcan Vulcan, Club Şah Caissa Miercurea Ciuc, Club şah Cugir, Csm Lugoj.

Concursul s-a desfășurat în zilele de 8,9 și 10 martie 2013, a fost arbitrat de prof. Partenie Mihai, arbitru internațional, asistat de ing. Laura Mihai, care s-a ocupat de

procesarea datelor pe calculator și de Eleonora – Antonia Mihai, Maestră a Sportului. Director de turneu a fost prof. Narcisa-Lavinia Drăgulescu și s-a adresat jucătorilor cu ELO sub 2200 cu trimitere la F.R.Șah și FIDE pentru calcul de CIV și rating ELO.

Clasamentul general a fost următorul:1.Tîrziu Mircea, 2. Tincu Radu, 3. Ciorîcă Vlad, 4. Bartha Andrei, 5. Măndoiu Marian.

Premii speciale:Locul 1 senioare: Drăgulescu Narcisa-Lavinia. Locul 1 junioare: Paraschiv PetronelaGr. 18 ani: locul 1. David Bogdan. Gr.20 ani: Matei RaulGr.16 ani B: 1. Ursan Petru, 2. Bădescu Cristian. Gr.16 ani F: 1. Boaru AncaGr.14 ani B: 1. Hîncu Andrei, 2. Bălăceanu David, 3. Ignea Raul.Gr.14 ani F: 1. Szijarto Andreea, 2.Bogdan – Ciorbă Andrada.Gr.12 ani B: 1.Carașca Bogdan, 2.Paraschiv Paul, 3. Buga Andru. Gr.12 ani F: 1. Rohlicek Anca, 2.Hamati Julia, 3. Șodîncă JuliaGr.10 ani B: 1. Secrieru Andrei, 2. Ștreangă Eduard, 3. Anton Claudiu.Gr.10 ani F: 1. Marina Raluca, 2. Lazăr Irina, 2. Craiu MaraGr. 8 ani B: 1. Balaban – Voia Alexandru, 2. Moțiu Victor, 3. Arsinoaia Ionuț.Gr. 8 ani F: 1. Popa Roxana, 2. Mătăsaru Stephanie.

Cel mai mic participant: Apostol Andrei (5 ani).Mulțumim familiei Perescu pentru sponsorizarea

făcută.Mulțumim tuturor participanților pentru prestanța de

care au dat dovadă, frumusețea partidelor și entuziasmul cu care au aplaudat pe câștigătorii premiilor. Prin aceasta au dat dovadă de respect față de partenerii lor de joc, cât și față de noi, ca organizatori.

”Preocuparea șahistă dezvoltă gândirea logică și creatoare îndeamnă la analiză și rezolvarea de probleme – toate acestea aduc numai beneficii unui viitor specialist în orice domeniu”.

PRIMĂVARĂ ȘAHISTĂ CU MEDIATOR

16

Tehnoredactare și tipar SC DAVID PRESS PRINT SRL, Timișoara, str. Șt.O.Iosif Bl. 8/a, ap. 2, tel. 0256/229.121, e-mail: davidpressprint@gmail.com

ISSN 1584 - 4323

D P PDavid Press Print

EDITURĂ TIPO

GRAF

IE

Timișoara, str. Șt. O. Iosif bl 8/a

tel. 0256/229.121

0741-142.978, 0721-260.532

e-mail: davidpressprint@gmail.com

EXECUTĂ:culegere text, tehnoredactare(ziare, reviste, cărți, lucrări licență,

disertație, doctorat etc.) ,

GRAFICĂ, ecusoane,

cărți de vizită, invitații, CALENDARE,

flyere, meniuri restaurant, postere,

cataloage, plannere,

materiale personalizate,

BROȘURI,

cărți alb/negru și color, reproduceri,

ALBUME, facturi personalizate,

chitanțiere, dispoziții de plată

și

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Ghiroda

Vatră nouă nr. 151 martie, 2013REȚETE CULINARE

TOCĂNIȚĂ DE CIUPERCI

Periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 386 777, 0744-604 975, www.giarmatavii.roColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), Daniela FLORIAN (tehnoredactare și corectură), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, ec. Rodica ANDRAȘIU, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

Ingrediente:

- 250 g ciuperci- 2 fire de ceapă verde

- pătrunjel- apă- sare

Mod de preparare:Se toacă ceapa, se taie ciu-

percile și se pun la fiert cu puțină apă.

Când scade apa și s-au pătruns bine se condimentează cu sare și se adaugă pătrunjelul. Se serveșete cu mămăligă.